Evaluarea didactica

2. CLASA: a VIII-a E1
ARIA CURRICULARĂ: Limbă
şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi
Literatura Română
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de
evaluare sumativă
Unitatea de învăţare:
Noţiuni de sintaxă
Subiectul: Evaluarea
unităţii de învăţare

3. Definiţie:
Evaluarea ne permite să ne pronunţăm “asupra stării
unui fapt, proces la un anumit moment, din perspectiva
informaţiilor pe care la culegem cu ajutorul unui instrument
care ne permite să măsurăm în raport cu o anumită normă la
care ne raportăm.” (Etienne Brunswic)
Fiind un proces multidimensional, se pot identifica, în funcţie
de criteriile alese, mai multe strategii/tipuri de evaluare:
1. Din punctul de vedere al situaţiilor de evaluare, putem
identifica două strategii:
♦ evaluare realizată în circumstanţe obişnuite, bazată pe
observarea activităţii elevilor;
♦ evaluare specifică, realizată în condiţii special create ce
presupune elaborarea şi aplicarea unor probe, partenerii
angajaţi în proces fiind conştienţi de importanţa demersurilor
de verificare şi apreciere întreprinse;

4. 2. După funcţia dominantă îndeplinită, putem identifica
două strategii:
♦ evaluare diagnostică (se realizează o diagnoză descriptivă
ce constă în localizarea lacunelor şi erorilor în cunoştinţe
şi abilităţi dar şi a “punctelor forte” şi o diagnoză
etiologică care relevă cauzele care au generat
neajunsurile constatate);
♦ evaluare predictivă prin care se urmăreşte prognozarea
gradului în care elevii vor putea să răspundă pe viitor unui
program de instruire;
3. După modul în care se integrează în desfăşurarea
procesului didactic, putem identifica trei strategii:
♦ evaluare iniţială, realizată la începutul demersurilor
instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se
situează elevii;
♦ evaluare formativă, care însoţeşte întregul parcurs
didactic, organizând verificări sistematice în rândul
tuturor elevilor din toată materia;
♦ evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la
sfârşitul unei perioade mai lungi de instruire;

5. Criterii:
SCOPUL URMĂRIT:
 stabileşte gradul în care au fost atinse finalităţile
generale propuse (fie dobândirea unei atitudini sau a
unei capacităţi), comparându-i pe elevi între ei
(interpretare normativă), ori comparând performanţele
manifestate de fiecare cu performanţele aşteptate
(interpretarea criterială).
PRINCIPIUL TEMPORALITĂŢII:
este finală şi, de regulă, externă, având loc
după învăţare;
regrupează mai multe unităţi de studiu, face
bilanţul.

6. OBIECTUL EVALUĂRII:
“se concentrează mai ales asupra elementelor
de permanenţă ale aplicării unor cunoştinţe
de bază, ale demonstrării unor abilităţi
importante dobândite de elevi într-o
perioadă mai lungă de instruire” (S.N.E.E.)
FUNCŢII ÎNDEPLINITE:
 funcţie de constatare şi verificare a
rezultatelor;
 funcţie de clasificare;
 funcţia de comunicare a rezultatelor;
 funcţie de certificare a nivelului de
cunoştinţe şi abilităţi;
 funcţie de selecţie;
 funcţie de orientare şcolară şi profesională.

7. MODALITĂŢI DE REALIZARE:
 examene (susţinute prin rezolvarea unor probe scrise, orale sau practice);
 portofoliul;
 proiectul.
AVANTAJELE:
 rezultatele constatate pot fi folosite pentru preîntâmpinarea greşelilor la
alte serii de cursanţi;
 permite aprecieri cu privire la prestaţia profesorilor, a calităţii proceselor
de instruire, a programelor de studii;
 oferă o recunoaştere socială a meritelor.
DEZAVANTAJELE:
 nu oferă suficiente informaţii sistematice şi complete despre măsura în
care elevii şi-au însuşit conţinutul predat şi nici dacă un elev stăpâneşte
toate conţinuturile esenţiale predate;
 are efecte reduse pentru ameliorarea/reglerea şi remedierea lacunelor,
efectele resimţindu-se după o perioadă mai îndelungată, de regulă, pentru
seriile viitoare;
 deplasează motivaţia elevilor către obţinerea unui rang mai înalt în
ierarhia grupului, punând accent pe competiţie;
 nu favorizează dezvoltarea capacităţii de autoevaluare la elevi;
 nu oferă o radiografie a dificultăţilor în învăţare;
 generează stres, teamă, anxietate.

8. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL NOTĂRII:
 Evaluarea sumativă se traduce printr-un scor. Prin scor desemnăm
rezultatele obiective obţinute în urma unui test sau a oricărei alte
forme de evaluare prin adunare sau scădere de puncte după
reguli fixe.
 constată performanţele şi clasifică (ierarhizează) elevii în funcţie
de acestea.
Concluzie:
Evaluarea este realizată întotdeauna cu un anumit
scop. Diversitatea situaţiilor educative, precum şi
spectrul larg de obiective presupun aplicarea unor
variate strategii de evaluare, în unele cazuri apare
necesitatea de a compara performanţele elevilor;
în altele - de a determina nivelul achiziţiilor
elevului în raport cu un obiectiv fixat. Există
situaţii în care se impune identificarea abilităţii
elevilor de a executa acţiuni necesare pentru
rezolvarea unei probleme specifice; în alte situaţii
se urmăreşte obţinerea unor informaţii generale
despre performanţe în contextul dezvoltării
preconizate şi al devierilor posibile. În sfîrşit,
profesorul are nevoie de o înţelegere amplă,
cuprinzătoare a comportamentului elevului.

9. Clasa a VIII-a
 Lecţiile de evaluat: Subiectul, Propoziţia subordonată subiectivă, Predicatul,
Propoziţia subordonată predicativă, Atributul, Propoziţia subordonată
atributivă, Complementul direct, Propoziţia subordonată completivă directă,
Complementul indirect, Propoziţia subordonată completivă directă,
Complementul circumstanţial de loc, Propoziţia subordonată circumstanţială
de loc, Complementul circumstanţial de timp, Propoziţia subordonată
circumstanţială de timp, Complementul circumstanţial de mod, Propoziţia
subordonată circumstanţială de mod, Complementul circumstanţial de cauză,
Propoziţia subordonată circumstanţială de cauză, Complementul
circumstanţial de scop, Propoziţia subordonată circumstanţială de scop.
Obiectivele evaluării:
 O1: să recunoască părţile de propoziţie;
 O2: să identifice părţile de vorbire;
 O3: să recunoască funcţii sintactice;
 O4: să stabilească felul subordonatei
 Strategii didactice: bazate pe activitatea individuală a elevilor
 Metode şi procedee: activitate independentă
 Mijloace de învăţământ: fişă de lucru
 Timp alocat: 50 minute

10. 1. Se dă fraza: „Care om urmăreşte binele, binele găseşte.”
Enunţul subliniat este o propoziţie subordonată:
a). predicativă
b). circumstanţială de cauză
c). atributivă
d). subiectivă
2. Se dă fraza: „Câştigătoarea cupei devine orice echipă
care va rezista neînvinsă cinci etape.” Enunţul subliniat
este o propoziţie subordonată:
a). completivă directă
b). completivă indirectă
c). predicativă
d). circumstanţială de loc

11. 3. Încercuieşte variantele corecte:
a). Decizia ca să mergem în excursie am luat-o singuri.
b). Cartea unde se prezintă sărbătorile este interesantă.
c). Decizia să mergem în excursie am luat-o împreună cu
dirigintele.
d). Poetul al cărei operă o studiem este contemporanul
nostru.
e). Cartea în care se prezintă fapte istorice este interesantă.
4. Se dă fraza:
„Îi era ruşine ca şi când toţi ar putea să afle din faţa ei cele
petrecute, se temea de ceva neştiut şi nu ştia cum să
calce, cum să-şi ţină trupul, cum să-şi poarte capul şi ce să
facă cu mâinile ei.”
(Ioan Slavici, Mara)
Se cere:
 subliniază predicatele şi precizează felul lor;
 încercuieşte elementele de relaţie;
 desparte fraza în propoziţii.

12. Propoziţiile identificate sunt:
a). regentă, circumstanţială de timp, completivă directă, regentă,
regentă, circumstanţială de mod, circumstanţială de mod,
circumstanţială de mod, circumstanţială de mod
b). regentă, subiectivă, completivă indirectă, regentă,
circumstanţială de timp, circumstanţială de loc, circumstanţială
de timp, completivă indirectă, predicativă
c). regentă, circumstanţială de timp, completivă indirectă, regentă,
circumstanţială de mod, regentă, circumstanţială de timp,
circumstanţială de mod, circumstanţială de mod
d). regentă, circumstanţială de timp, completivă directă, regentă,
circumstanţială de mod, circumstanţială de mod, circumstanţială
de loc, circumstanţială de mod, circumstanţială de mod
5. În fraza: „Şi-a dat seama de adevăr, fiindcă băiatul se înroşise,
când a fost întrebat dacă l-a ajutat pe colegul său.”, propoziţiile
identificate sunt:
a). completivă directă, regentă, circumstanţială de cauză,
completivă indirectă
b). subiectivă, atributivă, regentă, circumstanţială de cauză
c). regentă, circumstanţială de cauză, circumstanţială de timp,
completivă directă
d). regentă, circumstanţială de cauză, circumstanţială de loc,
completivă indirectă

13. Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos. În cazul în care apreciezi
că afirmaţiile sunt adevărate, încercuieşte litera A. Dacă apreciezi că
afirmaţiile sunt false, încercuieşte litera F şi înlocuieşte cuvântul subliniat
astfel încât afirmaţiile să devină adevărate:
6. În fraza: „De vreme ce am rezolvat problema, mă pot juca la calculator.”,
enunţul subliniat este o propoziţie subordonată completivă directă.
A F (.................................)
7. În fraza: „S-a spart o ţeavă la bucătărie şi am chemat un instalator ca s-o
lipească.”, enunţul subliniat este o propoziţie subordonată circumstanţială de
scop.
A F (..................................)
8. În fraza: „Pentru că întârziase, a luat autobuzul ca să ajungă mai repede la
stadion.”, enunţul subliniat este o propoziţie subordonată subiectivă.
A F (..................................)
9. În fraza: „Hai unde am stabilit!”, enunţul subliniat este o propoziţie
subordonată circumstanţială de loc.
A F (...................................)

14. 10. Găseşte în coloana din dreapta corespondentul funcţiei sintactice
a cuvântului subliniat din enunţurile din coloana din stânga.
A. Am văzut o casă de bani. 1. subiect
B. Bunica mi-a dat bani. 2. atribut substantival
C. Nu poate pleca din cauza banilor. 3. nume predicativ
D. Îmi trebuie bani. 4. complement direct
E. Aceştia sunt bani. 5. complement
circumstanţial de cauză
11. Găseşte în coloana din dreapta corespondentul subordonatei din
enunţurile subliniate din coloana din stânga.
A. A fost bine că a venit. 1. completivă indirectă
B. Bucuria noastră a fost că a venit. 2. predicativă
C. Nu mi-am dat seama că a venit. 3. circumstanţială de
cauză
D. Primisem vestea că a venit. 4. subiectivă
E. N-a fost nevoie să aştept mult, că a venit. 5. atributivă

15. 12. Ordonează părţile de propoziţie, după modelul
dat, având în vedere funcţiile sintactice pe care le
îndeplinesc în următoarele fraze:
Model:
Trebuie ca municipalitatea să facă eforturi mai mari
pentru a proteja domeniul public contra huliganilor.
(predicat verbal – subiect – predicat verbal –
complement direct – atribut adjectival – complement
circumstanţial de scop – complement indirect –
atribut adjectival – complement indirect)
a). Plec, deoarece trebuie să ajung mai repede acasă.
b). Alexandru vrea să-şi ia un calculator şi face
economii pentru a-l cumpăra.
c). A intrat în curte fără să fie văzut de vecinii care
discutau aprins.
d). Va pleca imediat, cum o să ia examenul.

16. Se acordă 1 punct din oficiu.
1. d (subiectivă)........................................................................0,50 p
2. c (predicativă).......................................................................0,50 p
3. .........................................................................................0,50 p
c (Decizia să mergem în excursie am luat-o împreună cu dirigintele.) (0,25 p)
e (Cartea în care se prezintă fapte istorice este interesantă.) (0,25 p)
4. .........................................................................................2,00 p
- sublinierea predicatelor şi precizarea felului acestora (era ruşine – pn; ar putea
– pv; să afle – pv; se temea – pv; nu ştia – pv; să calce – pv; să ţină – pv; să
poarte – pv; să facă – pv) (0,50 p)
- încercuirea elementelor de relaţie (ca şi când; să; şi; cum; cum; şi; ce) (0,50 p)
- despărţirea frazei în propoziţii (Îi era ruşine / ca şi când toţi ar putea / să afle
din faţa ei cele petrecute, / se temea de ceva neştiut / şi nu ştia / cum să
calce, / cum să-şi ţină trupul, / cum să-şi poarte capul / şi ce să facă cu
mâinile ei. / (0,50 p)
- felul propoziţiilor (regentă, circumstanţială de timp, completivă directă,
regentă, regentă, circumstanţială de mod, circumstanţială de mod,
circumstanţială de mod, circumstanţială de mod) (0,50 p)

17. 5. c (regentă, circumstanţială de cauză, circumstanţială de
timp, completivă directă)................................ 1,00 p
6. F (propoziţie subordonată circumstanţială de
cauză)........................................................0,50 p
7. A.............................................................. 0,50 p
8. F (propoziţie subordonată circumstanţială de
scop)..........................................................0,50 p
9. A..............................................................0,50 p
10................................................................0,50 p
A – 2.............0,10 p
B – 4.............0,10 p
C – 5.............0,10 p
D – 1.............0,10 p
E – 3..............0,10 p

18. 11...................................................1,00 p
A – 4..............0,20 p
B – 2...............0,20 p
C – 1...............0,20 p
D – 5...............0,20 p
E – 3............... 0,20 p
12.........................................................1,00 p
a). pv – pv – pv – ccm – ccl.............................0,25 p
b). s – pv – pv – ci - cd – pv – cd – ccs – cd...........0,25 p
c). pv – ccl – pn – ci – at – pv – ccm...................0,25 p
d). pv – cct - ccm – pv – cd............................0,25 p
 TOTAL: 10 puncte

19. În urma aplicării şi corectării testului de
evaluare sumativă, am ajuns la următoarele
concluzii referitoare la cunoştinţele elevilor
evaluaţi:
Puncte tari (Strengths):
 au identificat părţile de vorbire şi părţile de propoziţie;
 au capacitatea de a recunoaşte funcţiile sintactice;
 aplică normele limbii române literare, regulile ortografice şi de
punctuaţie.
Puncte slabe (Weaknesses):
 stabilirea felului unor propoziţii subordonate.
Măsuri de ameliorare:
 se va insista asupra exerciţiilor de morfologie şi sintaxă – analiza
unor fraze, împărţirea în propoziţii şi stabilirea felului acestora;
 se va alcătui o fişă recapitulativă cu propoziţiile subordonate.
(anexa 1)

20. Clasa a VIII-a - Noţiuni de sintaxă
Fişă recapitulativă
Nr.
crt.
Funcţia
sintactică
Propoziţia
subordonată
Întrebări Observaţii
1 Subiect (Sb) Subiectivă (SB) Cine? - În propoziţia regentă
nu este subiect!
- verbul impersonal „a
trebui”!
2 Predicat (Pr) Predicativă (PR) Ce face?
Ce este?
Cine este?
Cum este?
- În propoziţia regentă
se află un predicat
nominal incomplet
(PNI)!
3 Atribut (At) Atributivă (AT) Care?
Ce fel de?
A (al, ai, ale) cui?
Cât?, Câtă?,
Câţi?, Câte?
- Determină un
substantiv, pronume
sau alt cuvânt cu
valoare de substantiv!

21. Nr.
crt.
Funcţia
sintactică
Propoziţia
subordonată
Întrebări Observaţii
4 Complement
direct (Cd)
Completivă directă
(CD)
Pe cine?
Ce? (care este
lucrul pe care?)
- Arată obiectul asupra
căruia se exercită direct
acţiunea verbului
determinat!
5 Complement
indirect (Ci)
Completivă indirectă
(CI)
- la Ac: pentru
cine?, pentru ce?,
despre cine?,
despre ce?, la ce?,
la cine?, de ce?
- la D: cui?
- la G: împotriva
cui?, contra cui?,
asupra cui?
- Arată obiectul asupra
căruia se răsfrânge
indirect acţiunea
verbului!
6 Complement
circumstanţial
de loc (Ccl)
Circumstanţială de
loc (CCL)
Unde?
De unde?
Până unde?
Pe unde?
Încotro?
7 Complement
circumstanţial
de timp (Cct)
Circumstanţială de
timp (CCT)
Când?
De când?
Până când?
Cât timp?
- Echivalentul general al
CCT este: CÂNDVA sau
ATUNCI!
- Verbul regent nu este
copulativ!

22. Nr.
crt.
Funcţia
sintactică
Propoziţia
subordonată
Întrebări Observaţii
8 Complement
circumstanţial de
mod (Ccm)
Circumstanţială de
mod (CCM)
Cum?
În ce fel?
În ce mod?
În ce chip?
Cât de?
Cu cât?
În ce proporţie?
În ce măsură?
Echivalentul general al
CCM este: CUMVA sau
ASTFEL!
9 Complement
circumstanţial de
cauză (Ccz)
Circumstanţială de
cauză (CCZ)
Din ce cauză?
Din ce pricină?
Echivalentul general al
CCZ este: DIN CAUZA
CUIVA sau DIN PRICINA
CUIVA!
10 Complement
circumstanţial de
scop (Ccs)
Circumstanţială de
scop (finală) (CCS)
Cu ce scop?
În ce scop?
Echivalentul general al
CCS este: PENTRU CEVA
sau ÎN VEDEREA CUIVA!

23. Nr.
crt.
Funcţia
sintactică
Propoziţia
subordonată
Întrebări Observaţii
11 Complement
circumstanţial
condiţional (Ccţ)
Circumstanţială
condiţională (CCŢ)
Cu ce condiţie?
În ce condiţii?
- Conjuncţia
subordonatoare
DACĂ!
- Locuţiunea
conjuncţională
subordonatoare
specializată: ÎN CAZ
CĂ!
12 Complement
circumstanţial
concesiv (Ccv)
Circumstanţială
concesivă (CCV)
În ciuda cărui fapt?
În ciuda cui?
În pofida cărui fapt?
În pofida cui?
- Conjuncţia
subordonatoare
specializată: DEŞI!
- Locuţiunea
conjuncţională
subordonatoare
CU TOATE CĂ!
13 Complement
circumstanţial
consecutiv (Ccns)
Circumstaţială
consecutivă (CCNS)
Care este consecinţa
faptului că?
- Conjuncţia
subordonatoare
specializată: ÎNCÂT!