1. 1
GENUL LIRIC – Fişă de lucru
1. Identifică în textele de mai jos mărcile eului liric şi precizează ipostaza acestuia.
• Caută mărcile lexico-gramaticale ale eului liric : verbe, pronume, adjective
pronominale si identifică persoana şi numărul acestora, precum şi modul , în cazul
verbelor ;
• Stabileşte, pe baza mărcilor selectate, perspectiva lirică a textului ( subiectivă –
lirism subiectiv obiectivă – lirism obiectiv ) .
a). “ Chiar şi atunci când scriu stihuri originale
nu fac decât să tălmăcesc.
Aşa găsesc că e cu cale.
Numai astfel stihul are un temei
să se-mplinească şi să fie floare.
Traduc întotdeauna . Traduc
în limba românească
un cântec pe care inima mea
mi-l spune , îngânat suav , în limba ei. “
( Lucian Blaga, Stihuitorul )
b). “ Rătăcitor, cu ochii tulburi,
Cu trupul istovit de cale,
Eu cad, neputincios, stăpâne,
În faţa strălucirii tale.
În drum mi se desfac prăpăstii,
Şi-n negură se-mbracă zarea,
Eu în genunchi spre tine caut :
Părinte,-orânduie-mi cărarea ¡ “
( Octavian Goga , Rugăciune )
c). “ În poalele Carpaţilor ,
La vechiul tău mormânt,
Toţi în genunchi , o ¡ Ştefane,
Depunem jurământ :
<Un gând s-avem în numele
Românului popor,
Aprinşi de-amorul gloriei
Ş-al patriei amor ¡ > “
( Vasile Alecsandri , Imn lui Ştefan cel Mare )
d ). “ Nourii curg, raze-a lor şiruri despică ,
Streşine vechi casele-n lună ridică ,
Scârţâie –n vânt cumpăna de la fânână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână. “
( Mihai Eminescu, Sara pe deal )

2. 2
2. Comentează versurile , exclusiv din punctul de vedere al versificaţiei.
“ Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate ;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate ;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val , ca valul trece ;
De te-ndeamnă , de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece . “
( Mihai Eminescu, Glossă)
• Precizează tipul rimei din versurile citate .
• Găseşte măsura ultimelor două versuri.
• Explică rolul cratimei în versul “ Tu te-ntreabă şi socoate “.
• Identifică ritmul primelor două versuri.
3. Citeşte cu atenţie textul următor :
“ Îngânând prin văi tăria
Sună ramul, sună glia.
Focuri ard, albastre ruguri,
Pomii simt dureri de muguri.
Prinşi de duhul înverzirii
prin grădini ne-nsufleţim,
Pe măsura-naltă-a firii
Gândul ni-l dezmărginim.
Ce-am uitat, aprindem iară,
Sub veşminte ne ghicim.
Căutăm în primăvară
un tărâm ce-l bănuim .
Căutăm pământul, unde
mitic să ne-alcătuim ,
ochi ca oameni să deschidem,
dar ca pomii să-nflorim.” ( Lucian Blaga , Focuri de primăvară )
• Identifică şi comentează două procedee stilistice prezente în textul citat anterior.

3. 3
4. Argumentează, în 20-25 de rânduri, că poezia lui Nicolae Labiş aparţine genului
liric.
Am iubit de când mă ştiu
Cerul verii, străveziu,
Despletitele răchite,
Curcubeiele pe stânci
Ori pădurile adânci
Sub ger alb încremenite.
Mi-a fost drag pe bărăgane
Să văd fetele morgane
Ori pe crestele din munte
Joc de trăsnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,
Pacea înălţimilor,
Semeţia pinilor
Plini de scama norilor.
Am iubit iubirea pură,
Floare roşie pe gură
Şi în inimă arsură,
În priviri zăpezi candide
Şi-n piept voci necontenite.
M-a înfiorat ades
Tot ce gândurile ţes:
Pe al filelor polei
Dansuri repezi, legănate,
De pe arcuri înstrunate,
Săgetarea de idei...
Toată-această măreţie
Ne-a fost dată din vecie...
( Nicolae Labiş, Am iubit… )
Repere :
• Opera lirică-definiţie ;
• Genul liric-trăsături ;
• Modul de expunere ;
• Tema poeziei ;
• Idei poetice şi sentimente exprimate ;
• Forma poeziei : imagini artistice, figuri de stil ;
• Elemente de versificaţie.