Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
CEL MAI MAREPOVESTITOR  ROMÂN
IONCREANGA
cel mai mare   “omul deplin al                       povestitor        culturii                         român         româ...
“Ia, am fost şi eu în           lumea asta,        un boţ cu ochi,       o bucată de humă         însufleţită din         ...
HUMULESTI
“Stau câteodată şi-miaduc aminte ce vremi   şi ce oameni mai     erau în părţile    noastre pe când   începusem şi eu, dră...
“Nu ştiu alţii cum sunt,dar eu, când mă gândesc la loculnaşterii mele, la casapărintească din Humuleşti, … ”
“…la stâlpul hornului unde    lega mama o sfară cumotocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, laprichiciul […] cu...
“parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie !”
“Hai mai binedespre copilărie să povestim, căci easingură este veselă   şi nevinovată”.
“Bine-ai venit, nepurcele!”“D-apoi cu moş Chiorpec ciubotarul ce necaz aveam !”
MatusaMarioara
Nică şi pupăza din tei“- Când mă lua cineva cu răul, puţină treabă făcea cumine; când mă lua cu bineşorul, nici atâta; iar...
“Vorba unei babe:                               Să dea Dumnezeu tot anul                        să fie sărbători şi numai ...
Sfântul Nicolae şi Calul Bălan                            By                           ABC
“Potop era pe capul muştelor” Prinderea muştelor şi bondarilor    cu ceaslovul în ţintirim ( 10-
Mama “învăţa cu    mine acasă şi    citea acum laceaslov, la psaltire  şi <Alexandria>   mai bine decâtmine, şi se bucura ...
HumuleştiCeaslovul lui I. Creanga
Duminică, prin cârneleagă, vine tatăl mamei, buniculDavid Creangă din Pipirig si-l duce pe Nica la Broşteni,cu Dumitru ( f...
Copilul cade                                                în Ozana                                                   ( c...
Bunica, Nastasia, este foarte miloasă.Bunicul David le face opinci lui Dumitru şi lui Nică.
La şcoala de la Broşteni sunt tunşi    In ziua de Paşti, Nica a cântat “Ingerul a strigat” .                              ...
“Noi n-avem ce lucra ?”                                      Irinuca are o fată                          “balcâză şi lălâi...
“Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumoscurgătoare şi limpede ca cristalul, în care seoglindeşte cu mâhnire Cetatea-...
Desfiinţându-seScoala din Fălticeni    (caricaturizată       copios înAmintiri...), Creangă pleacă la Iaşi, prininsistenţe...
“POVESTEA LUI HARAP-ALB”CALUL NAZDRAVAN
Ursulpăcălit  devulpe
ByABC
ByABC
Punguţa cu doi bani
•Se căsătoreşte cu fiica preotului de la biserica “Patruzeci de sfinţi”,de care se va despărţi curând.•Timp de 12 ani e sl...
A tras cu puşca                            în ciorile de pe                             turla bisericii                   ...
   "Popa Smântână", cum era poreclit diaconul matahalos, blond     şi cu ochi albaştri, pe lângă faima deloc... ortodoxă ...
Bojdeuca                                     din Ticău      Ignorarea canoanelor    religioase, ca şi criticarea  ierarhie...
1873 După un proces lung, tribunalul dă o  decizie de divorţ şi Creangă are câştig  de cauză. Creangă caută o căsuţă pot...
1875   Moment decisiv în viata humulesteanului stabilit în Ticău: îl    cunoaşte pe Mihail Eminescu, pe atunci revizor şc...
   Creangă s-a făcut cunoscut mai    înainte de toate datorită harului    şi volubilităţii cu care povestea    snoave, is...
• Incontestabil, cele cateva luni petrecute deEminescu în bojdeucă au fost decisive pentrudestinul literar al lui Creangă,...
Decembrie 1877:     "Bădie Mihai, (...)   această epistolie ţi-o  scriu în cerdacul unde   de atâtea ori am stat  împreună...
1875-1883   Sub imboldul poetului, care-i citea şi îndrepta manuscrisele, sunt    compuse în bojdeucă genialele sale scri...
1883-1889 Exact  în aceeaşi perioadă cu Eminescu,  marele nostru povestitor este bolnav şi scrie  sporadic. Crizele de e...
1889, 15 iunieCreangă află, tot din ziare, că la ospiciul dr. Suţu din Capitală s-a stins "fratele Mihai".Plânge ca un c...
1889, 31 decembrie                                       Copiii pornesc prin Iaşi cu uratul.                              ...
 ioncreanga-powerpoint
 ioncreanga-powerpoint
 ioncreanga-powerpoint
 ioncreanga-powerpoint
 ioncreanga-powerpoint
 ioncreanga-powerpoint
 ioncreanga-powerpoint
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

ioncreanga-powerpoint

10,513 views

Published on

prezentarea vietii si operei lui Ion creanga

Published in: Education
  • Be the first to comment

ioncreanga-powerpoint

  1. 1. CEL MAI MAREPOVESTITOR ROMÂN
  2. 2. IONCREANGA
  3. 3. cel mai mare “omul deplin al povestitor culturii român româneşti”PRIMUL NOSTRU ESTETICIAN ŞI cel mai mare “părintele nuveleiCRITIC LITERAR dramaturg din româneşti” literatura română
  4. 4. “Ia, am fost şi eu în lumea asta, un boţ cu ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti, care nici frumos până la 20, nici cu minte până la 30 şi nici bogat până la 40 nu m-am făcut. Dar şi sărac aşa ca în anul acesta, ca în anul trecut şi ca de By când sunt, niciodatăABC n-am fost”.
  5. 5. HUMULESTI
  6. 6. “Stau câteodată şi-miaduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe când începusem şi eu, drăguliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş lacasa părinţilor mei, în satul Humuleşti, din târg drept peste apa Neamţului; sat mareşi vesel, împărţit în 3 părţi ”.
  7. 7. “Nu ştiu alţii cum sunt,dar eu, când mă gândesc la loculnaşterii mele, la casapărintească din Humuleşti, … ”
  8. 8. “…la stâlpul hornului unde lega mama o sfară cumotocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, laprichiciul […] cuptiorul […]”
  9. 9. “parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie !”
  10. 10. “Hai mai binedespre copilărie să povestim, căci easingură este veselă şi nevinovată”.
  11. 11. “Bine-ai venit, nepurcele!”“D-apoi cu moş Chiorpec ciubotarul ce necaz aveam !”
  12. 12. MatusaMarioara
  13. 13. Nică şi pupăza din tei“- Când mă lua cineva cu răul, puţină treabă făcea cumine; când mă lua cu bineşorul, nici atâta; iar când mălăsa de capul meu, făceam câte-o drăguţă de trebuşoarăca aceea, de nici sfânta Nastasia, izbăvitoarea de otravă,nu era în stare a o desface cu tot meşteşugul ei. “
  14. 14. “Vorba unei babe: Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători şi numai o zi de lucru, şi atunci să fie praznic şi nuntă .” Isteţ şi neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în “Amintiri din copilărie”, Nică urmează şcoala de pe lângă biserică, avându-l dascăl pe "bădiţa Vasile" (Vasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul laoaste. Scoala era într-o chilie făcuta de săteni, la îndemnul parohului Ion Humulescu.
  15. 15. Sfântul Nicolae şi Calul Bălan By ABC
  16. 16. “Potop era pe capul muştelor” Prinderea muştelor şi bondarilor cu ceaslovul în ţintirim ( 10-
  17. 17. Mama “învăţa cu mine acasă şi citea acum laceaslov, la psaltire şi <Alexandria> mai bine decâtmine, şi se bucura grozav când vedea că mă trag la carte”. Mama “era în stare să toarcă-n furcă şi să învăţmai departe. Si tot cihăia mama pe tata să mă mai deie undeva la şcoală”: “vreu să-mi fac băietul popă”.
  18. 18. HumuleştiCeaslovul lui I. Creanga
  19. 19. Duminică, prin cârneleagă, vine tatăl mamei, buniculDavid Creangă din Pipirig si-l duce pe Nica la Broşteni,cu Dumitru ( fratele cel mai mic al mamei ) la profesorul Nicolai Nanu de la şcoala lui Baloş.
  20. 20. Copilul cade în Ozana ( ciubote largi ). Permanenţii vizitatori sosiţi azi la Humuleşti văd nu numai muzeul din căsuţă, dar şi biserica sau drumul spre Ozana, unde se scălda Ionică. Apoi mama Smaranda îl dă în primire tatălui ei, David Creangă (bunicul lui Nică ). Acesta îl duce, împreună cu fiul său mai mic Dumitru, tocmai pe Valea Bistriţei, la Broşteni, unde învaţă cu unprofesor, N. Nanu, până la episodul hazliu cu râia şi caprele Irinucăi.
  21. 21. Bunica, Nastasia, este foarte miloasă.Bunicul David le face opinci lui Dumitru şi lui Nică.
  22. 22. La şcoala de la Broşteni sunt tunşi In ziua de Paşti, Nica a cântat “Ingerul a strigat” . “Tunsul La Invierea a doua, fetele au început să zică:felegunsul, tunsul felegunsul, cânii după dânsul!”
  23. 23. “Noi n-avem ce lucra ?” Irinuca are o fată “balcâză şi lălâie, de-ţi era frică să înnoptezi cu dânsa în casă “, un ţap si doua capre slabe şi râioase. Cei doi băieţi iau râie căprească de la caprele Irinucăi.
  24. 24. “Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumoscurgătoare şi limpede ca cristalul, în care seoglindeşte cu mâhnire Cetatea- Neamţului de atâteaveacuri !” “Nu mi-ar fi ciudă, încaltea, când ai fi şi tu cevade te miri unde, îmi zice cugetul meu, dar aşa, un boţcu ochi ce te găseşti, o bucată de humă însufleţită dinsat de la noi, şi nu te lasă inima să taci; asurzeştilumea cu ţărăniile tale”.
  25. 25. Desfiinţându-seScoala din Fălticeni (caricaturizată copios înAmintiri...), Creangă pleacă la Iaşi, prininsistenţele mamei, care-l dorea neapărat preot. Ajunge elev la Seminarul teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. Este notatla toate materiile cu"bun", "foarte bun"şi "eminent". Stă la internat, care e gratuit. Termină seminarul - cursul inferior.
  26. 26. “POVESTEA LUI HARAP-ALB”CALUL NAZDRAVAN
  27. 27. Ursulpăcălit devulpe
  28. 28. ByABC
  29. 29. ByABC
  30. 30. Punguţa cu doi bani
  31. 31. •Se căsătoreşte cu fiica preotului de la biserica “Patruzeci de sfinţi”,de care se va despărţi curând.•Timp de 12 ani e slujitor al altarului (dascăl, diacon, la diferite biserici dinIaşi). La 10 oct. 1872 este exclus definitiv din cler. Îl părăsise nevasta (undiacon n-avea voie sa divorţeze).•Va intra în conflict cu autorităţile ecleziastice locale, fiind acuzat că aasistat la un spectacol de teatru, că şi-a tuns coada, vrând sămodernizeze clerul şi că…
  32. 32. A tras cu puşca în ciorile de pe turla bisericii Golia, undeMANASTIREA GOLIA DIN IASI funcţiona ca diacon. CASA UNDE A LOCUIT ION CREANGA LA GOLIA TURNUL CLOPOTNITA
  33. 33.  "Popa Smântână", cum era poreclit diaconul matahalos, blond şi cu ochi albaştri, pe lângă faima deloc... ortodoxă ce-o avea în târg din cauza deselor şi zgomotoaselor vizite prin crâşmele mahalalei s-a apucat într-o bună zi să împuşte câteva ciori din stolul cârâitor aşezat pe turla bisericii... Cercetătorii faptelor spun că alungarea lui Creangă din preoţie a fost legată, într-un scenariu complicat, şi de faptul că tânăra lui soţie, Ilenuţa Grigoriu, fata părintelui iconom al Bisericii ""40 de mucenici"", se îndrăgostise de protopopul Iaşiului. Ba chiar aceasta se mutase cu chirie într-o căsuţă tainică, lăsând pe Creangă cu singurul lor fiu, Constantin.
  34. 34. Bojdeuca din Ticău Ignorarea canoanelor religioase, ca şi criticarea ierarhiei bisericeşti, i-a atras destituirea din funcţia de diacon, iar ulterior, când laconducerea ministerului se afla Cristian Tell, a fost scos şi din învăţământ.Pentru a-şi menţine existenţa, a fost nevoit să-şi deschidă undebit de tutun, iar după divorţul pronunţat de către Tribunalul Iaşi, cumpără "bojdeuca" din Ticău, unde se mută împreună cu Tinca Vartic, bună cunoscătoare de poveşti.
  35. 35. 1873 După un proces lung, tribunalul dă o decizie de divorţ şi Creangă are câştig de cauză. Creangă caută o căsuţă potrivită. O găseşte în mahalaua Ticău şi se mută în bojdeucă (aşa îi spunea povestitorul) de vălatuci, acoperită cu draniţă. Ca gospodină, o aduce pe Tinca Vartic, o fată-ţiitoare, cu care va trăi toată viaţa, fără să se căsătorească legitim.
  36. 36. 1875 Moment decisiv în viata humulesteanului stabilit în Ticău: îl cunoaşte pe Mihail Eminescu, pe atunci revizor şcolar la Iaşi şi Vaslui. Poetul descoperă, la o consfătuire a învăţătorilor ori la vreun han ieşean, harul nemaipomenit de povestitor al lui Creangă. Devin prieteni pentru totdeauna şi petrec la vestita crâşmă cu hrube Bolta Rece ori la alte hanuri ieşene. E cea mai frumoasă amiciţie din istoria literaturii române. Eminescu îl determină să scrie şi-l introduce în cenaclul Junimii. Citeşte Soacra cu trei nurori (publicată la 1 oct. 1875 în “Convorbiri literare” ). Autorul de manuale devine, la 36 de ani, scriitor, prin grija marelui prieten, care a locuit o vreme în bojdeuca din Ticău, gustând cu plăcere sarmalele făcute de Tinca. Era în anii 1876-1877, înaintea plecării fratelui Mihai la Bucureşti.
  37. 37.  Creangă s-a făcut cunoscut mai înainte de toate datorită harului şi volubilităţii cu care povestea snoave, istorii mai mult sau mai puţin deocheate, basme auzite în Humuleştiul natal, toate înflorite şi mereu reinventate de geniul său narativ. In timp ce urma Scoala de învăţători, a fost remarcat de Titu Maiorescu, care i-a fost profesor şi director. Aşa cum consemnează istoria literaturii, Maiorescu a fost acela care l-a adus pe Creangă în Salonul Junimii, unde Vasile Pogor şi alţi amatori de anecdote "corosive" îl îndemnau pe povestitor să dea glas ""pe uliţa mare"", adică să o zică mai fără perdea...
  38. 38. • Incontestabil, cele cateva luni petrecute deEminescu în bojdeucă au fost decisive pentrudestinul literar al lui Creangă, care a început săpună pe hârtie fabuloasele sale istorisiri, scrise- aşa cum ne arată manuscrisele - cu mare chin,dar şi cu mare exigenţă.• In 1876, Eminescu locuia la Iaşi, pe undeva,prin spatele Mitropoliei, în casa lui SamsonBodnărescu, un poet cunoscut în epocă şi bineaşezat social.• Certându-se cu gazda lui, Eminescu îşi iacele două lăzi pline cu cărţi şi manuscrise şi, lainvitaţia lui Creangă, se mută în bojdeucă.• Cei doi vor locui împreună vreme de cinci lunidin viaţa lor atât de scurtă şi de arzătoare.• Din informaţiile rămase de la junimişti ştim căîn tot acest timp Eminescu putea fi văzutscriind în cerdacul din spatele casei sauodihnindu-se pe una din laviţe.
  39. 39. Decembrie 1877: "Bădie Mihai, (...) această epistolie ţi-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin cu minunăţii, îmi povesteai atâtea lucrurifrumoase... frumoase...". “Te-am aşteptat de Crăciun să vii, dar... beşteleu, feşteleu, că nu pot striga văleu, şi cuvântul s-a dus ca fumul în sus, şi de venit n-ai mai venit... Dar noi, adică Ienăchescu, Răceanu şi alţi muşterii pentru mâncărică şi băuturică bună, am tras un bairam de cel turcesc, cu vin grecesc de la Amira..."".
  40. 40. 1875-1883 Sub imboldul poetului, care-i citea şi îndrepta manuscrisele, sunt compuse în bojdeucă genialele sale scrieri literare, care încântă toate generaţiile de cititori români (ba şi străini, prin traduceri). Acum e timpul capodoperelor povestitorului; acum e şi timpul capodoperelor scrise de Eminescu. Destinul vrăjit a făcut ca în 1883 amândoi să se îmbolnăveasca şi să nu mai scrie nimic important, după acest an. După Soacra cu trei nurori, Creangă publică în “Convorbiri literare”: Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Moş Nechifor Coţcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea unui om leneş, Amintiri din copilărie (primele trei părţi, a patra fiind postumă), Popa Duhu, Cinci pâni. Scrise tot acum, Moş Ion Roată şi Moş Ion Roată şi Vodă Cuza, apar în alte publicaţii.
  41. 41. 1883-1889 Exact în aceeaşi perioadă cu Eminescu, marele nostru povestitor este bolnav şi scrie sporadic. Crizele de epilepsie îi aduc o suferin ţă de şase ani. Când află, din presă, că Eminescu e bolnav, îl apucă disperarea. Cade chiar în clasă, înaintea şcolarilor, stând mult timp prin concedii medicale. Pentru tratament se duce la Slănic Moldova.
  42. 42. 1889, 15 iunieCreangă află, tot din ziare, că la ospiciul dr. Suţu din Capitală s-a stins "fratele Mihai".Plânge ca un copil şi murmură tremurând de suspine: Bădie Mihai!După câteva săptămâni, află că - la începutul lui august - sărmana Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeucă, s-a otrăvit cu arsenic la mănăstirea Văratec.
  43. 43. 1889, 31 decembrie Copiii pornesc prin Iaşi cu uratul.  Înveselit, Creangă coboară din Ticău, spre centru.  Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpuşneanu, mâncând pofticios gogoşi cu dulceaţă.  Împreună cu prof. Drăghici, urcă pe Uliţa de Sus. După ce beau câte un coniac, amicul îl conduce până aproape de bojdeucă. Îşi urează "La mulţi ani".  Primeşte colindătorii, amintindu-şi cum umbla la urat prin Humuleştii natali.  În noaptea bucuriilor, el îşi dă duhul. Aflând vestea, prietenii l-au pus în sicriu. Când să-l scoată, parcă bojdeucanu-l lăsa să plece la cimitir. Coşciugul - prea mare; uşile - prea strâmte. Cum să iasă? Amicii strică zidul de lut, dintre ferestruicile odăii de curat.Prin spărtură este scos sicriul şi dus la Eternitatea, unde e înmormântat pe 2 ianuarie 1890.

×