SlideShare a Scribd company logo
1 of 27
Download to read offline
Dorica Boltagu-N icolae
Dragog Silviu Pdduraru
Dumitrita Stoica
Bacalaureat 201 B
Limba si literatura rom6nd,
Filiera teoreticS, profil uman
Filiera vocationalS, prof il pedagog ic
Sinteze, eseuri, 110 teste, sugestii de rezolvare
@
Editura Paralela 45
Cu p rins
r. pRoBA onerA..... ........................6
A. Probleme de limbl romdni qi comunicare .......................6
l. Exprimarea unei opinii argumentate - DS........... .........6
2. Tipuri de comunicare - DS........ ................7
3. Tipuri de text - DS .......... ..........................8
4. Elemente ale situaliei de comunicare gi funcfiile limbajului - DBN..................9
5. Registre lingvistice (variante ale limbii romine) - DSP ...............10
6. Stiludle funcfionale - DSP........ ..............12
Originea 9i evolulia limbii romdne - D8N....... ..............14
B. Modele de subiecte ..................16
rr. pRoBA SCRISA STNTEZE $I ESEURI .......45
Ttpuru DE ESEU..... ........................45
Poezie ........................45
Pro25.......... ................46
Dramaturgie ...............47
PRECIZART tN rBcArunA cu PITNCTAruL ................ ...........49
l. Literatura veche. Curente culturale in secolele XVtr-XVm: Umanismul 9i
Iluminismul ................49
Umanismul - D8N....... ............49
Iluminismul - DBN ..................51
2.Literattramodem6. Secolul al XIX-lea ......52
Pagoptismul. Dacia literard - DBN ............52
Romdnia irr&)g Orient qi Occident - DS.......... ................53
C. Negruzzi ) Alexandru Ldpusneanul - DBN ................54
Vasile Alecsandri, Iarna - DS.............. .......56
Curente literare din secolul al XIX-lea.. ..........58
Romantismul - DSP .................58
Realismul - DS........... ..............60
Epoca Junimii. Marii c1asici.................. ..........62
Junimea. Titu Maiorescu - DS ....................62
Mihai Eminescu, Floare albastrd - DSP .......................64
Mihai Eminescu, LuceaJdrul - DS............. ...............'....66
Ion Creang[, Povestea lui Harap-Alb - DS .............'.....68
Ioan Slavici, Moara cu noroc - DSP......... .....................71
I.L. Caragiale, O scrisoare pierdutd - DS........... ...........73
3. Literatura modernd. Secolul al XX-lea... ........................78
Prelungiri ale romantismului qi clasicismului .............. ......78
Octavian Goga, Rugdciune - DBN........ ......78
Simbolismul - DS......... ............79
Literatura interbelic[ ....................83
Modernismul interbelic - DBN....... ............83
Orient6ri avangardiste in primele decenii ale secolului XX - D8N.....................84
Tradi,tionalismul interbelic - DBN.. ...............................87
Poezia modernist6.....;.........r.... ........................88
Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - DS...............................88
Tudor Arghezi, Testament - D8N........... .......................90
Tudor Arghezi, Testament Si Mireasa (o paralel[) - DS........... ........92
Ion Barbu, Riga Crypto Si lapono Enigel -DS ..............93
Poezia tradi{ionaliste ............... ........................96
Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri - DS .......... .....................96
Prozatradi[ionalistd..... .................98
Mihail Sadoveanu, Fdntdno dintre plopi - DSP ..........102
G. Cilinescq Enigma Otiliei - DSP......... ....................104
Proza modernist[............. ...........107
Camil Petrescu, Wtima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi - DSP.....107
Literatura postbelic[ ...................109
Nichita Stlnescu, Ploaie in luna lui Marte,nDs.............. ...............116
Marin Sorescu, Iona *DS ........................H,.. ............118
Postmodernismul - DSP........... .................122
I. PROBA ORALA
A. Probleme de limbd romdni si comunicare
1. Exprimarea unei opinii argumentate DS
lntroducere
a. Prwizez tema supusl discufiei (de exemplu, dacd
tema argumentafiei este educayla, putem incepe cu
o idee din categoria locurilor comune).
Educayia este un.fenomen complex, realizat informe din
cele mai diverse; nu lntdmpldtor se spune cd omul tnva-
ld cdt trdie$te.
b. Formulez opinia.
in opinia mea, unul dintre beneficiile maiore ale educa-
liei este un stil de viald mai pldcut Si mai confortabil,
din anumite puncte de vedere.
Cuprins
Opinia trebuie suslinutd
cu un argument sau mai
multe, in f,rnclie de ce-
rinle.
E nevoie sI fac diferenfa
intre opinie gi argument:
opinia este o idee cu un
caracter relativ personal,
argumentul e de preferat
s[ fie selectat din cate-
goria ideilor general ac-
ceptate (cum ar fi aceea ci
educalia ne civllizeazd)
sau a faptelor incontes-
tabile (cum ar fi faptul
cd trebuie sd urmezi o
facultate dac[ vrei si fii
profesor, medic etc.; in
plus, opinia este marcati
de conectori soecifici).
a. Formulez un argument.
Educalia ne oferd, printre altele, instrumentele necesa-
re adaptdrii la viala sociald.
b. Precizez cflteva exemple (situafii de viafl) care fac
argumentul mai clar qi il intiresc.
Cititul Si scrisul, de exemplu, sunt asemenea instrumen-
te, absolut necesare pentru omul modern. Imaginali-vd
un om singur, care ajunge din tntdmplare in aeroportul
Charles de Gaulle. Nu qtie sd citeascd, nici sd scrie, nu
cunoa$te nicio limbd strdind. E ca Ei cum s-ar trezi
brusc intr-un labirint sau pe altd planetd. Dacd ar Sti sd
citeascd tn francezd sau englezd, ar descifra indicatoa-
rele care-l ajutd sd-Si gdseascd drumul.
6
ncheiere I tr'ormulez concluzia.
Concluzia este o reluare I in concluzie, educalia ne civilizeazd Si ne ajutd sd ne
nuanfat[ a ideii (nu o I bucurdm de lumea in care trdim. Sintagma ,,un om edu-
reluare mecanicl a ei, I cat" este sinonimd, intr-unul dintre sensurile ei, cu ,,un
adicd nu e recomandabil I om civilizat".
ca enunful prin care am
precizat opinia sI mai
aparS o datd, in finalul
comunlcanr
2. Tipuri de comunicare DS
a. Comunicare orali/comunicare scrisi
Canalul diferit de comunicare (oral sau scris) determini o serie de diferenle la nive-
lul limbajului. Apar mirci specifice. Acestea vaiazd de la o situalie de comunicare la
alta. De cele mai multe ori, comunicarea oral6 tinde cltre colocvialitate qi spontaneita-
te (limbaj colocvial, enunluri mai simple, formule de adresare etc.), in timp ce comu-
nicarea scris[, c[tre un limbaj mai formal. Monologul gi dialogul sunt moduri de
expunere ale comuniclrii orale (apar qi
-',r.*'scris,
atunci cdnd se reproduce comunicarea
oralS).
b. Comunicare verbali/comunicare paraverbali/comunicare nonverbali
Comunicarea verbalS se realizeazS printr-o limbl naturalfl (romdn6, englezd, fran-
cezd" etc.). Comunicarea paraverbal[ include in special accentul, intona{ia gi pauza.
De exemplu, aftmaia de mai jos, diferitS la nivelul intonaliei, transmite, pe l6ng[ in-
formalia debazd, gi o stare sau o atitudine diferit[ a celui care comunicI:
a. E frumos afar6.
b. E frumos afarS!
Comunicarea nonverbal[ se realizeazd prin alte mijloace dec6t cuv6ntul: gestic6,
mimicS, pozilie a corpului, diverse limbaje (imagine, semne de circulalie etc.).
c. Comunicare fic,tionali/comunicare nonfic{ional[/literaturl rrde grani{i"
Literatura ficfionald qeeazd lumi imaginare (fictive). Existd trei genuri literare
clasice ale literaturii ficlionale: liric, epic qi dramatic. Literatura nonficlionald,prezintd,
fapte reale. in aceastl categorie intri o diversitate de texte: gtiinlific, publicistic, utili-
tar, juridic, administrativ (fiecare cu numeroase specii) etc. Literafura ,,de granil[" in-
clude texte care prezintS fapte reale intr-un limbaj expresiv, precum corespondenla
literar[, memoriile gi jurnalele literare.
3. Tipuri de text
Pot fi defrnite plec6nd de la diverse criterii:
a. relatia dintre realitate qi ficliune: fic{ional, nonficfional, ,,de grani{i";
b. scopul comuniclrii: argumentativ, descriptiv, diaristic (urnalul), divertis-
rcrtul, epistolar, eseistic, informativ, memorialistic, narativ, normativ, oratoric,
ref,eriv;
c. domeniul specific: literar (beletristic), Etiinfific, publicistic, juridic, adminis-
lrrtiv-
Prccizeazdtipurile de text de mai jos, lindnd cont de criteriile prezentate.
1. ,,Circulafia rutier[ este inchisd, duminic[, in Piafa Constitufiei, pe bulevardele
Unirii, Libert[,tii, Decebal, Basarabia, I.C. Br[tianu, Naliunile Unite qi pe Splaiul
Independenfei, pentru Semimaratonul Bucureqti, care se desfiqoari pe un traseu de
21 de kilometri. Organizatorli se agteapt[ cala cea de-a gasea edifie a OMV Petrom
Bucharest Half Marathon si participe peste 16.000 de alergltori."
(Adevdrul, 13 mai, 2017)
2. ,,Nu ii spusesem inc[ rispicat cI o iubesc. AmAndoi ghiciserlm asta; aqa mi se
plruse mie. $i eu tdlcuisem, mult[ weme, orice gest al ei ca pe un semn de simpatie
sau dragoste. Nu md indoiam o clip6 c[ m[ iubegte gi nu m[ indoiam cI ea gtie tot atdt
de bine aceasta despre mine. De aceea m[ mfhneau gi m[ neliniSteat rdzsrrdtirile ei
(mufenia aceea speriatS, ochii aceia de panic6, miinile cu care-gi acoperea fafa) de c6te
ori ii vorbisem p6n[ acum de o unire a noastri. Nu infelegeam; c[ci mi se pdrea cI ea
gi pirinlii favorizeazd necontenit aceasta."
(Mircea Eliade, Maitreyi)
3. ,,2 decembrie 1972
Dragul meu Sergiu Georgi,
t...1
Am incercat s6-l uit pe Mircea, m-am striduit cdt am putut gi credeam cE am reugit.
Uneori m[ intrebam de ce n-am putut si pistr[m o leglturl fireasci de prietenie. Md
gdndeam cd mi-ag fi g[sit liniqtea dacd ne-am fi scris din cdnd in cdnd. I-am scris de
doul ori, nu mi-a r[spuns niciodati. [...]"
(fragment reprodus din volumul in arSila dragostei. Poeme Ei confesiuni despre
Mircea Eliade, traducere de Adelina Patrichi, Editura Taj, Bucureqti,2012)
4.,ArL 5
(1) Copiii au dreptul la proteclie qi asistenfd inrealizarea qi exercitarea deplinS a drep-
turilor lor, in condi,tiile prezentei legi.
(2) Rdspunderea pentru cregterea qi asigurarea dezvoltdrii copilului revine in primul
rdnd pirinfllor, acegtia avdnd obligafia de a-qi exercita drepturile gi de a-gi indeplini
obligafiile fa,tE de copil lindnd seama cu prioritate de interesul superior al acestuia."
(Legea privind protec[ia Ei promovarea drepturilor copiilor)
I
DS
Rezolvare: I - text nonficlional, publicistic, informativ (o gtire); 2 - text ficfional,
beletristic, narativ (rin roman); 3 - text de grani![, epistolar, reflexiv (o scrisoare);
4 - text nonfic{ional, juridic, normativ (o lege).
4. Elemente ale situatiei de comunicare sifunctiile limbajului DBN
Situafia de comunicare cuprinde mai mulli factori, inventariali de citre lingvistul gi
teoreticianul literar de origine rusd, Roman Jakobson. Orice situalie de comunicare
presupune urmItoarele instanfe ale comunicdrii:
Emi{itorul (sau transmilItorul, cel care emite discursul, cel care se adreseazd);
Receptorul (sau destinatarul, cel care primegte, recepfioneazd discursul); cei doi
poli ai comunic[rii, emi16torul gi receptorul, sunt de fapt roluri interganjabile, adicl cel
care emite mesajul poate fi apoi receptor gi invers, exact ca intr-un dialog in care unul
intreabl la un moment dat, iar imediat poate fi la rdndul lui intrebat;
Mesajul (comunicareapropriu-zis5, ansamblul de semne gi ceea ce comunici ele -
de exemplu, acest text despre elementele situatiei de comunicare);
Contextul (sau referentul la care se referd emi16torul, realitatea la care trimite dis-
cursul - aceasta poate fi una concretS, o realitate obiectivd, imediatS, sau poate fi abs-
tractd, ori indeplrtatd in timp sau spa!iu);
Codul (comun transmildtorului qi destinatarului, pentru ca aceqtia si poat[ coda qi
decoda mesajul. Poate fi un cod verbal - limba comund. rom6nS, francezd,, englezd q.a. -
sau un cod nonverbal - sisteme de comunicare precum alfabetul morse, semnele de
circulalie, semnele celor care nu pot vorbi, lumina unui far care semnalizeazd ,,cale
liber6" etc.);
Canalul (legStura, conducta material[ sau psihologici dintre emilStor gi receptor,
care face posibilS comunicarea - poate fi: distanla dintre doi sau mai mulli vorbitori,
legltura telefonicd, re{eaua de internet q.a.).
Comunicarea poate fi directS, atunci c6nd emil[torul gi receptorul se afld fald in
fa!d, sau indirect5, atunci c6nd se efectueazd la distan!6, de regulS in scris sau prin mij-
loace audio-video.
CONTEXT
MESAJ
EMITATOR RECEPTOR
CANAL
COD
Fiecare dintre aceqti gase factori determin[ o anumitl funclie a comunicSrii, care
poate fi dominantIla un moment dat, intr-o situalie de comunicare.
Astfel, pot fi stabilite urmdtoarele funcfii:
REFERENTIALA
POETICA
EMOTIVA CONATIVA
FATICA
METALINGVISTICA
Funcfia emotivi este centratd pe emilitor qi are scopul de a transmite informalii
despre acesta, de a-i evidenlia stbrile afective sau reacfiile sufleteqti. Se expriml prin:
interjeclii, tonalitate, mijloace stilistice ca epitetele, anumite expresii etc. Exemplul pe
care il di Roman Jakobson este al unui actor rus care a reuqit si redea crca 40 de sifu-
alii emolionale prin simpla rostire, diferit[, a expresiei ,,ast6-sear6".
Func{ia conativi este centratd pe receptor qi igi gdseqte exprimarea indeosebi prin
vocativ gi imperativ. in exemplul: ,,Matei, inchide uqa!", accentul cade pe receptor,
care trebuie sI rispundi la rugdminte/poruncd.
Funcfia referen{iali este axatd pe context, pe referent. Aceste trei prime funcfii
pot fi uqor raportate la cele trei persoane ale pronumelui: persoanaintdi, care vorbeqte,
Eu (emildtorul), persoana a Il-a, care ascult[, Tu (receptorul) qi persoana a lll-a,
despre care se vorbeqte, El/Ea (referentul).
Func(ia faticl pune in eviden![ canalul de transmisie, contactul, qi este evidentd
in cazurile in care emilItorul verifici, de exemplu, stabilirea legiturii telefonice: ,,Alo,
alo! Md atzi?". Uneori gesturile, atitudinea carepdstreazd contactul vinral cu interlo-
cutorul sau rlspunsul ,,The message has been sent" din adresa de e-mail indeplinesc
aceastd funcfie.
Funcfia metalingvisticl accentueazd codul gi este vizibild mai ales in enunturile
de tipul ,*4 merge este un verb la modul infinitiv" sau ,,Ce inseamnd incomprehensi-
b i l? " . Este utillzati fr ecvent in lingvi sti c d, gr amaticd, i storia limb i i.
Funcfia poetici se axeazd pe mesaj, mai exact pe forma mesajului. Este specificd
literaturii, fiind marcatii de variatele procedee ale expresivit[1ii.
Funclia poeticd nu trebuie confundatd cu poezia. Se reg[segte in toati literatura, dar
este evidentd in poezie (figuri de stil, versificalie etc.).
Comunicarea literar[ are un statut aparte deoarece existi instan]e extratexfuale qi
intratextuale. Astfel, in planul real, autorul : emildtorul, iar cititorul : receptorul, at
observalia c[ rolurile nu mai sunt interqanjabile, adicd cel care citeqte nu are cum sd se
confunde cu autorul sau si preia din atribuliile acestuia. in interiorul textului ficlional,
apar, de obicei, naratorul gi personajele (in textul epic), vocea liricd (in textul liric),
personajele (in textul dramatic).
Celelalte funclii pot avea rolul unor procedee. in lirica subiectiv6 dominl funclia
emotivd, pentru ci este vorba despre informafii despre emi[dtor, stiri afective ale su-
biectului care spune ,,eu", marcat textual prin forme ale ,,eului liric". tn proza realist[
domind funcfia referenfiald, care ofer6 informalii despre o inffeag[ lume, despre ,,con-
textul" social-istoric al unei epoci, al unui univers.
5. Begistre lingvistice (variante ale limbii romane) DSP
a. Registrul literar (cult/scris)
o rcprezintil aspectul cel mai ingrijit al limbii;
. presupune un set de norme (ortoepice, ortografice, morfologice, sintactice).
10
b. Registrul popular (colocvial/oral)
o constifuie aspecful spontan, natural al limbii;
o este asociat cu existenla unor graiuri (variante teritoriale) romdneqti, cu diferenfe
fonetice, lexicale qi morfosintactice specifi ce;
o oralitate (vocative, interjeclii, exclamafii, interogalii, proverbe, zic[tori etc.).
c. Registrul regional
o este o vaiantd,teritorial[ a limbajului popular;
o cuvintele sunt cunoscute doar de vorbitorii unei regiuni.
. regionalisme fonetice: chiatrd (Moldova), sd vdz (Muntenia);
. regionalisme granaticale: is (Moldova), mdncd (Transilvania);
. regionalisme lexicale:pdpuqoi -,porumb" (Moldova), n(el -,,putif," (Muntenia),
b ir du *,stotaf ' (Transilvania
d. Registrul neologic
r neologismele sunt asociate cu procesul de modemizare a vocabularului limbii ro-
m6ne;
o marcat neologic este discursul tehnico-$tiintific.
o latine gi grecegti: teatru, generos;
o romanice: bacalaureat, editor (francezd); solfegiu, copodoperd (italian[);
o germanice : bli!, fasung;
o ruse$ti: activist, gulag;
o anglo-americane: corner, fault, scaner.
e. Registrul arhaic
o variantd invechit6, cuprinz6nd cuvinte gi forme iegite din uz;
o in literaturi, de exemplu, arhaismele prezintd, un rol evocator.
o arhaisme fonetice: pdrete (perete);
o arhaisme lexicale: agd, vistiernic;
o arhaisme morfologice: aripe;
o arhaisme semantice: carte (cu sensul de..scrisoare").
f. Jargonul
o specific unor categorii sociale bine situate (in literatura secolului al XIX-lea, fran-
fuzismele) sau unor categorii profesionale (jargonul informatic, al modei, al medicilor
etc.).
o jargon informatic: a downloada, a printa, a naviga, a deschide o fereastrd,
a distribui (a share-ui/a sharui);
ojargondidactic: atncadra, amenliona, apreciza, areda, aredacta, areprezen-
ta, a semnifica.
11
g. Argoul
. specific unor grupuri sociale marginale (infractori, de exemplu) sau relativ inchi-
se (elevi, studen{i, soldali etc.) care doresc sd se diferenlieze de ceilalli vorbitori;
o pentru ,,ho!": junior, diurnist, angrosist;
o pentru,,inchisoare"'. mititica, incubator, academie.
6. Stilurile functionale DSP
a. Stilul oficial (iuridic-administrativ)
Este specific relafiilor oficiale (administrative, juridice, diplomatice etc.).
Caracteristici:
o respectarea normelor limbii literare;
o accesibilitatea discursului;
. lipsa expresivit6lii;
o claritatea gi precizia limbajului;
o lutilizareaunor formule standard (cligee lingvistice);
. exemple: cerere, adeverinld, proces-verbal, lege etc.
b. Stilul tehnico-qtiin{ilic
Apare in lucrdri de specialitate, dintr-un anumit domeniu qtiinfifrc sau tehnic.
Caracteristici:
o respectarea normelor limbii literare;
o prezentare obiectiv6, fEr[ incdrclturi afectiv[;
o evitarea ambiguita,tilor, a figurilor de stil;
o limbajul este specializat;
o predomin[ termenii neologici.
12
,,Art.1-Statulrom0n
(1) Romdnia este stat nafional, suveran gi independent, unitar qi indivizibil.
(2) Forma de guvernlmdnt a statului romdn este republica.
(3) Romdnia este stat de drept, democratic Ai social, in care demnitatea omului,
drepturile gi libertiifile cetS]enilor, libera dezvoltare a personalit[1ii umane, dreptatea
gi pluralismul politic reprezint[ valori supreme, in spiritul tradi{iilor democratice ale
poporului rom0n gi idealurilor Revolufiei din decembrie 1989, gi sunt garantate.
(4) Statul se organizeazl potrivit principiului separaliei gi echilibrului puterilor -
legislativi, executivd qi judecltoreasc[ - in cadrul democrafiei constitulionale.
(5) in Romdnia, respectarea Constituliei, a supremafiei sale qi a legilor este obliga-
torie."
Romdniei
,,EPITET
Figuri de stil (trop); in acceplia restrAns6 a vechilor retorici - adjectiv care determi-
nI un substantiv, pe ldngd care indeplinegte funcfia de atribut sau de nume predica-
tiv/element predicativ suplimentar; in acceplie llrgiti - determinare adjectivaldl
substantivald (pe l6ng[ un substantiv) sau adverbialE/substantivall (pe l0ngi un
verb). in ambele acceplii, epitetul trebuie sd aduc[ un plus semantic, sd introducd in
enun! o valoare expresiv6."
(Mihaela Mancaq, ,,Epitet",inDic[ionar de qtiinle ale limbii, editiaall-a,
EdituraNemi i.2005. o. I
c. Stilul publicistic
Este specific mass-mediei. Caracteristici:
o respectarea normelor limbii literare;
o discurs accesibil;
o varietate lexical[;
r scop informativ gi persuasiv;
o apeleazd la mijloace extralingvistice (grafice, tabele, fotografii ce vin in sprijinul
textului).
,,Suedia, fara invitatl de onoare din acest an a Salonului Internafional de
Carte Bookfest (24-28 mai2017, Romexpo), define una dintre cele mai de suc-
ces modele de pia{I de carte din lume.
Ficliunea suedezl se afl[ in topul 10 al celor mai traduse literaturi ale lumii, cir-
lile autorilor suedezi vdzfrrrd lumina tiparului in peste 50 de limbi,98Yo dintre sue-
dezi at vizitat la un moment dat o bibliotec[, designul de carte suedez este apreciat
in intreaga lume, iar autoare precum Astrid Lindgren sau Selma Lagerldf au reuqit
s[ creeze personaje-cult, iubite de copiii de pe tot mapamondul (Pippi $osefica, Nils
Holgerson). in plus, Suedia gflzduieqte cea mai rdrmitl distincfie din intreaga lume
ce revine unui scriitor in via!5, Premiul Nobel pentru Literattrd, precum gi unul din-
tre cele mai frumoase parcuri tematice din lume: Junibacken, creat din dorinla de
a celebra spiritul lui Astrid Lindgren, un centru care g[zduiegte anual peste 1500 de
spectacole pentru copii.
Acesta este motivul pentru care programul pregltit anul acesta de ,tara invitatd de
onoare a Salonului de Carte Bookfest include, pe 16ng[ evenimentele dedicate lite-
raturii gi int6lnirilor cu scriitorii, gi o serie consistentd de manifestiiri dedicate profe-
sionigtilor care activeazd in lumea publishing-ului de carte: editori, graficieni,
ilustratori, traducdtori sau manageri culturali."
(,,Suedia - lara invitatd de onoare la Bookfest 2017",
in Dilema Veche. 2 mai 201
13
d. Stilul beletristic
Este specific operelor literare. Caracteristici:
o expresivitate;
o originalitate;
o ?nclrcitur d, afe ctiv d;
o bog6,tie lexical[;
o sensuri multiple ale unor cuvinte.
e. Stilul colocvial (familiar)
Se int6lneqte in sfera relafiilor neoficiale (presupune interlocutori familiari) gi este cu-
noscut tuturor vorbitorilor. Caracteristici:
. derapaje de 1a normele limbii literare;
. exprimare rclaxatd;
o inclrclturl emo{ionali;
o folosirea unor termeni argotici sau a unor englezisme curente etc.;
o ticuri verbale;
o in comunicarea oral6,, de exemplu, vorbitorii apeleazd la mijloace nonverbale (mimi-
c6, gesticS).
-
Salut! Care-i treaba? De ce m-ai chemat cu noaptea-n cap?
-
D-aia. Acas[ ce ftceai?! Weekendu' 6sta exers[m trezitu' devreme.
Originea gievolulia limbii romane DBN
o Limba romdni este o limbl romanicl. Aceasta are ca limbd de origine latina,
insi in varianta ei vorbit5 in par,tile de est ale Imperiului Roman. Din categoria lirnbi-
lor romanice mai fac parte: italiana, fianceza, spaniola, portugheza, catalana, sarda,
occitana sau provensala, romanga, retoromana, dalmata (care nu se mai folosegte din
secolul al XIX-lea).
o Limbile romanice nu provin din latina cult5, scrisd, ci din latina populari
(vulgata: vorbitd in popor).
. Se consider5 c[ procesul de formare a limbilor romanice a durat p6n[ in secolul
al lXlea. Pentru romdn6 s-au emis mai multe ipoteze, una dintre teoriile gtiinfiflrce
fiind c5, la nSvdlirea popoarelor migratoare, in secolul al Vl-lea, structura limbii ro-
mdne era dejafrxatd,, ceea ce a impiedicat dizolvarea ei in contact cu influenfa slav6.
14
,,Idama avea doui viefl qi, adesea, cea din timpul noplii era neliniqtitoare. Cu ochii des-
chigi, nimic nu i se pdrea greu de indurat, ar fi putut r[bda chiar qi izgonirea din casi.
Noaptea, irsi, in vis, faptele ei gi ale altora incepeau din nou sd ffSiascb gi in aceasti
a doua via!6 puterea ei de a inlelege gi a indura se pr[bugea sau se indi[afardvoinla ei.
Trecuseri ani indelungali gi nu izbutise s[ afle decdt foarte pulin din taina acestei vie!i."
in Preda, n
Latinitatea limbii romdne este suslinut6 de:
o structura gramaticald: pdstreazd din latini declinarea substantivului, a pronume-
lui, tipurile de adjective, numeralele de la 1 la 10, conjugdrile verbului, modurile qi
timpurile verbale, principalele prepozilii qi conjunclii;
o vocabularul de bazd care este mogtenit in proporlie mare din latind: cuprinde
cuvinte care denumesc obiecte, acfiuni gi insuqiri fundamentale, precum qi relalii de
rudenie, pdrli ale corpului uman, zilele sdptlmdnii.
in procesul de constituire a limbii romdne s-au produs nenumlrate transformdri,
dup[ reguli ca urmdtoarele:
a) cdderea consoanelor flnale ,,-s", ,,-t", ,,-m", ,,-ft"i caput > capu;
b) transformarea consoanei duble,,ll" in ,,1"'. callis > cale;
c) transformarea lui,,l" intervocalic in ,,r": solem > soare;
d) cdderea lui ,,b" intervocalic: caballus > ca|'
e) cdderea lui ,,h" in pozilie iniliald: herba > iarb[;
f) grupul consonantic,,ct" a devenil ,,pt"'. lactem > lapte;
g) grupul consonantic,,cs" a devenit ,,ps": coxa > coapsS;
h) ,d" accentuat, urmat de ,,m" qi consoan[, precum gi ,,a" urmat de ,,n" gi vocalS
se transformdin ,d": campus > cdmp, canem > c6(i)ne;
i) ,,o" accentuat a devenit ,,oa": porta > poart[;
j) ,d" neaccentuat in pozilie fina16 a devenit ,d": lana > 16n[.
Din rom6na comun6 s-au dezvoltat dialectele limbii romdne:
o dacoromdna;
. meglenoromAna;
o istrorom6na;
r macedoromdna sau arom6na.
Dialectele prezintd tr6situri gramaticale gi lexicale asemln[toare, comune limbii
latine, dar qi diferenfe, determinate de spaliul de formare, de substratul de limbd
(geto-dacic in cazul dacorom6nei, la nord de Dunire) qi de adstral (elemente impru-
mutate din pecenegd, crtmand, tiltard, maghiard, limbile slave, greacabizantind qi neo-
greaca, germanS, englezd etc.).
Primul text scris in limba romflni care s-a pdstrat este Scrisoarea lui Neacqu din
Cdmpulung cdtre Johann Benkner (datat 1521).
15
B. Modele de subiecte
Testul I DS
Citegte textul cu voce tare.
in ,,Moromelii 2", Horaliu Mdtdele (Ilie Moromete), Dana Dogaru (Catrina
Moromete) gi losif Pastina Q,{iculae) joacd rolurile principale, aldturi de Rdman
Vasilescu, George Mihdild, Andi Vasluianu, Oana Pellea, Ion Caramitru, Gheorghe
Visu, Florin Zamfirescu, Marian Rdlea, Paul lpate, Cuzin Toma, Liviu Pintileasa,
Dorina Chiriac.
Pelicula are la bazd un scenariu inspirat dinMoromelli, volumul 2,Yiaa ca o pra-
dd Ei publicistica lui Marin Preda. Scenariul reia firul poveStii familiei Moromete du-
pd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, tntr-un context istoric extrem de frdmdntat:
instalarea comunismului. Cele doud personaje principale, Ilie Moromete Si fiul sdu,
Niculae, vdd aceste schimbdri cu ochi dferili, prilej permanent de conflict.
,,Aqa cum e ea, necunoscutd pentru noile generalii, (istoria) trebuie sd existe, sd
rdmdnd mdrturie. Avem o anumitd datorie, chiar dacd tinerii pot la inceput sd spund
cd nu ii intereseazd. Cred cd eu am aceastd datorie, lucrurile pe care le-am trdit, pe
care le consider importante qi care influenleazd prezentul Si viitorul trebuie cunoscu-
te", a explicat Stere Gulea la Digi24.
(https://republica.rolstere-gulea-despre-zmorometii-2-poate-ca-renuntand-
victor-rebengiuc-a-facut-lucrul-cel-mai-extraordinar)
@ Formuleaz[ rlspunsuri la intrebirile de mai jos, referitoare la situalia de comunica-
re din textul dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emil[torul mesajului (atitudine, perspectiv[,
intenfii)?
b. C[rui stil funclional ii apar,tine textul de mai sus? Ilustreazd dou[ caracteristici
ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de confinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in
textul dat?
@ Care este opinia ta despre necesitatea formdrii unei culturi cinematografice in qcoa-
l5? Motiveazl r6spunsul.
16
Testul 2 DS
Citeqte textul cu voce tare.
Cea mai veche adevdratd lecturd a mea (aqezat pe burtd, in pat, cu capul in jos, Si
cartea pusd pe parchet!) sunt PoveStile lui Creangd. Le citeam tntr-o edilie de format
mare, cu ilustraliile lui Th. Kiriakoff. Pot spune cd lon Creangd a fost prima mea fn-
tdlnire cu metafizicul. Md apropiam de lumeo aceea, repetat, cu simldminte amesteca-
te de pldcere Si angoasd. Pldcerea era zborulfanteziei, descoperirea altor lumi, altor
,,tdrdmuri", a unor spalii cu insuEiri nemaiintdlnite. Angoasa, aceea de-a descoperi,
tn lumea noastrd, entitdlile supranaturale: Dracul, Moartea. Mi se fdcea fricd citind,
singurdtatea pe care mi-o pregdtisem, izoldndu-md in compania cdrlii, se fdcea rnai
groasd. Mi-era fricd, spun: tn acelaEi timp dobdndeam tncredere in mine; tmi spu-
neam, umbldnd pe cdile lui Ddnild, ale lui Stan Pdlitul, cd Dracul poate fi pdcdlit,
sau, cu lvan, cd poli sd te joci cu moartea, chiar dacd riqti nemurirea. 1...1 $i cdte
cuvinte noi invdlam, cdte obiecte inaccesibile in domolitul meu univers ordsenesc
ajungeau, prin poveqti, la mine!
Pe Creangd l-am citit toatd viala, amfost mereu tmpreund.
(Ion Vianu, ,fece c[r,ti prin care am inceput s5 devin om",
in volumul Cdrlile care ne-aufdcut oameni)
@ Formuleaz[ rispunsuri la intreb6rile de mai jos, referitoare la situa,tia de comunica-
re din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, av6nd in vedere scopul comunicdrii?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memo-
rialistic, narativ etc.)? Motiveaz6 rdspunsul.
c. Ce elemente importante de conlinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in
textul dat?
@ Care este opinia ta despre necesitatea cunoa$terii marilor scriitori? Susfine cu ar-
gumente opinia formulatd.
Testul 3
Citegte textul cu voce tare.
,ARTICOLUL 8
Dreptul la respectarea vielii private qi de familie
1. Orice persoand are dreptul la respectarea vielii sale private Si defamilie, a domici-
liului sdu Si a corespondenlei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritdli publice fn exercitarea acestui drept decdt in
mdsura tn care acesta este prevdzut de lege Si constituie, tntr-o societate democraticd,
o mdsurd necesard pentru securitatea na/ionald, siguranla publicd, bundstarea
DS
17
. PROBA SCRISA
NTEZE SI ESEURII
Eseurile oferite ca model intrl in dou6 categorii, conform programei: eseuri struc-
turate gi eseuri argumentative. Ele conlin urmdtoarele cerinle:
TIpuRIDE ESEU
Poezie
l. Eseu structurat
Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s5 prezinli particularitdli
ale unui text poetic studiat, apa(indnd lui... (un autor)/unui curent literar (romantis-
mului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientdri tematice (tema
iubirii, de exemplu).
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere:
- evidenfierea a doui trisIturi care fac posibil[ incadrarea textului poetic ales
intr-o tipologie, intr-un curent culturaUliterar sau intr-o orientare tematicE;
- prezentarea modului in care tema se reflect[ in textul poetic ales prin comentarea
a doud imagini sau idei poetice;
- analiza,la alegere, a doud elemente de compozilie gi de limbaj, semnificative
pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, incipit, relafii de opozilie qi de simetrie,
motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetic[, sugestie gi ambiguitate, imaginar
poetic, figuri semantice (tropi), elemente de prozodie, poezie epic6, poezie liric6, in-
stanlele comunic[rii in textul poetic.
NotMin aceast[ listi cuprinsi in programi se selecteazl doar patru-tase as-
pecte.
ll. Eseu argumentativ
Redacteaz6 un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text poetic
studiat, apar,tin6nd lui... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exem-
plu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientiiri tematice (tema iubirii, de
exemplu).
in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formula-
rea tezeila punctului de vedere cu privire la tem6, argumentafia (cu minimum doui
argumente/rafionamente critice/exemple concrete etc.) 9i concluzia/sinteza.
I
S
45
Prozi
l. Eseu structurat
a. Redacteazl un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sI prezinli particulari-
t6li ale unui text narativ studiat, apar,tindnd lui.. . (un autor)/unui curent literar (roman-
tismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientdri tematice
(tema iubirii, de exemplu).
Noti! Eseul poate viza gi o specie anume, din programi: basmul cult, nuvela qi
romanul.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere:
- dou[ tr[slturi care fac posibill tncadrarea textului narativ ales intr-o tipologie,
intr-un curent culturalfliterar sau intr-o orientare tematicfl;
- prezettarea modului in care tema se reflectii in textul narativ ales prin comenta-
rea a doul episoade/secvente;
- analizUla alegere, a doul componente de sfucturi gi de limbaj ale textului studiat,
semnificative pentru textul ales, din seria: acfiune, personaje, conflict, relalii tempora-
le gi spaliale, incipit, final, tehnici narative, perspectiv[ narativl, instan{ele comunic[-
rii in textul narativ, modalitili de caracterizare a personajului, registre stilistice, stilul
direct, stilul indirect, stilul indirect liber.
Notilin aceastil listi cuprinsl in programii se selecteazii doar patru-gase
aspecte.
b. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinfi particulari-
tef de construc{ie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparlindnd lui... (un
autor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de
exemplu)/unei orientiri tematice (tema iubirii, de exemplu).
Notffiseul poate viza gi o specie anume, din programtr: basmul cult, nuvela 9i
romanul.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmltoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic Ai moral al personajului ales;
- eviden{ierea a dou[ trdslturi ale personajului prin c6te o secvenf6 comentatii;
- anahza,la alegere, a dou[ componente de structuri gi de lirnbaj ale textului studiat,
semnificative pentru personaj, din seria: ac{iune, personaje, conflict, rela{ii temporale
gi spafiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivd narativl, instanfele comunic[rii
in textul narativ, modalitdli de caracterizdre a personajului, registre stilistice, stilul di-
rect, stilul indirect, stilul indirect liber.
Nottr! Din aceasti listl cuprinsl in programtr se selecteazi doar patru-gase
aspecte.
c. Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s[ prezinfi rela{ia dintre
doui personaje dintr-un text narativ studiat, aparfin0nd lui... (un autor)/unui curent
literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientlri
tematice (tema iubirii, de exemplu).
46
Noti! Eseul poate viza gi o specie anume, din programfl: basmul cult, nuvela qi
romanul.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere:
-prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajelor alese;
- evidenfierea a doul trls[turi ale personajelor, semnificative pentru relafia dintre
ele, prin c0te o secven{6 comentatE;
- analiza,la alegere, a dou[ componente de structurl qi de limbaj ale textului studiat,
semnificative pentru personaje, din seria: acliune, personaje, conflict, rela{ii temporale
gi spa,tiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiv6 narativS, instanlele comuniclrii
in textul narativ, modalitl1i de caracterizare a personajului, registre stilistice, stilul di-
rect, stilul indirect, stilul indirect liber.
Notii! Din aceastl listl cuprinstr in programtr se selecteazi doar patru-qase
aspecte.
ll. Eseu argumentativ
Redacteaz[ un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text nara-
tiv studiat, aparfindnd lui ... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exem-
plu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientiri tematice (tema iubirii, de
exemplu).
Notilseul poate viza qi o specie anume, din programi: basmul cult, nuvela gi
romanul.
in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formula-
rea tezer/a punctului de vedere cu privire la temi, argumentalia (cu minimum doui
argumente/rafionamente critice/exemple concrete etc.) gi concllzia/sirrteza.
Dramaturgie
L Eseu structurat
a. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sI prezinli particulari-
t[fi ale unui text dramatic studiat, aparlindnd lui".. (un autor)/unei epoci (postbeli-
ce)/unei orientlri tematice.
Noti! Eseul poatevtza qi o specie anume, din programl: comedia.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere:
- dou[ tris[turi care fac posibili incadrarea textului dramatic ales intr-o tipologie,
intr-un curent culturaVliterar sau intr-o orientare tematici;
- prezentarea modului in care tema se reflecti in texful dramatic ales prin comenta-
rea a dou[ episoade/secvenfe;
- analiza,la alegere, a dou6 componente de structur[ gi de limbaj ale textului studiat,
semnificative pentru texful ales, din seria: acliune, personaje, conflict, relalii tempora-
le gi spafiale, unitlfi compozifionale, instanfele comunic[rii in textul dramatic, modali-
t6!i de caracterizare a personajului, registre stilistice, notafiile autorului.
Notii! Din aceasttr listi cuprinsi in programl se selecteazi doar patru-qase
aspecte.
47
b. Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezin{i particulari-
E+i de constnrcfie a unui personaj dintr-un text dramatic studiat, apar,tin6nd lui... (un
autmlrmei epoci (postbelice)/unei orientiri tematice.
NotMseul poate viza gi o specie anume, din programl: comedia.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm6toarele repere:
-prezentarea statutului social, psihologic qi moral al personajului ales;
- evidenfierea a dou[ tr[s[turi ale personajului prin cdte o secven![ comentat6;
-analiza,la alegere, a dou[ componente de struchr[ qi de limbaj ale textului studiat,
semnificative pentru personaj, din seria: acfiune, personaje, conflict, rela{ii temporale
qi spa,tiale, unitdti compozilionale, instan{ele comunic[rii in textul dramatic, modalitiili
de caracteri zare a personajului, registre stilistice, notafiile autorului.
Nottr! Din aceasti listi cuprinsl in programl se selecteazl doar patru-qase
aspecte.
c. Redacteazl un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sI prezinfi rela{ia dintre
dou[ personaje dinr-un text dramatic studiat, aparfin6nd lui... (un autor)/unei epoci
(postbelice/unei orient[ri tematice.
Nottr! Eseul poate viza gi o specie anume, din programtr: comedia.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic Ai moral al personajelor alese;
- evidenfierea a doul trds[turi ale personajelor, semnificative pentru relafia dintre
ele, prin cite o secven{i comentatd;
- analiza,la alegere, a doui componente de structuri gi de limbaj ale textului studiat
semnificative pentru personaje, din seria: acfiune, personaje, conflict, relafii temporale
gi spafiale, unitEti compozilionale, instanfele comunicdrii in textul dramatic, modalitili
de caracterizare Lpersonajului, registre stilistice, notaliile autorului.
Noti! Din aceasti listl cuprinsl in programl se selecteaztr doar patru-gase
aspecte.
ll. Eseu argumentativ
Redacteaz[ un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text dra-
matic studiat, apar,tin6nd lui... (un autor)/unei epoci (postbelice)/unei orientiri temati-
ce.
Notilseul poate viza qi o specie anume, din programfl: comedia.
in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formula-
reatezeila punctului de vedere cu privire la tem[, argumentalia (cu minimum doul
argumente/ra{ionamente critice/exemple concrete etc.) qi concluzia/sinteza.
48
Epoca Juninii. Marii clasici
Junimea. Titu Maiorescu DS
o Junimea este o grupare literar[ condus[ de Titu Maiorescu, infiinfatii la Iagi, in
1863.
o Impune cea mai importantii direcfie literar[ a epocii din care fac parte scriitori
ca: Mihai Eminescu, Ion
-Creangl,
I.L. Caragiale gi loan Slavici. in revista gruplrii,
Convorbiri literare, apar scrieri importante ale acestor autori.
r Prin scrierile publicate de membrii gruplrii se afirml uq spirit critic esenfial
pentru maitizarea unei culturi gi a unei .ociJt4. in articolul in contra direciei de
astdzi tn cultura romdnd, Titu Maiorescu constati c[, in aparenftr, societatea romd-
neasc[ are institufii moderne, occidentale: politic[, gtiinftr, literaturl gi art[, pres6, gcoli
etc. in realitate, afirm[ el, acestea sunt ,producfiuni moarte, pretenfii fdr[ fundament,
stafii frrI trup...', pentru ci le lipsegte tradilia de secole care le-a f[cut viabile in ffuile
europene dezvoltate. Societatea romdneasc[ se caracterizeazl, prin urmare, printr-o
aparenld de europenizare. Civilizalia aceasta modeml nu este accesibil[ decflt unei
elite restrflnse, in timp ce clasa sociali cea mai numeroasl, aceea [trrlneasc[, se zbate
in sirlcie gi ignoranlI (procentul de analfabefi este foarte mare in epoc[ 9i p6ne tdrzitt,
din nefericire). Cunoscuti ca teorie aformelorfirdfond, aceastl caracteizare a socie-
tifii rom0negti a generat gi mai getercazddezbateri. Felul in caxe ne raportilm la lumea
modernl este fundamental, de aceea ideile lui Maiorescu sunt extrem de importante
pentru o nafiune care wea s[-gi construiascl destinul cu luciditate 9i responsabilitate.
o Pledeaz[ pentru o societate care promoveaz[ valorile. in acelagi articol, Titu
Maiorescu pune in legdturl aceastil int6rziere in evolufia culturii gi a societ{ii cu
o angme dificultate de a alege intre ceea ce este valoros gi ceea ce e lipsit de valoare,
intr-un domeniu sau altul. Solufia pentru a atinge un nivel de civilizalie autentic nu
este s[ ne intoarcem la Eadifia premodeml, ci sE diim consistenp acestor forme im-
prumutate din Occident. Este nevoie, afirmtr criticul, de ,,o regenerare a spiritului pu-
blic" prin incurajarea valorilor gi -descurajarea mediocritlfilor".
o in Istoria literaturii rcmfup & la orighi p,furd k praent (1941), de G. Cllinescu,
capitolul dedicat direcliei tircrare j 'nimiste este intinrlat Epoca marilor clasici. Clasic
are in acest caz sensul ,,scriitor consacra! de valoare'. Eminescu este considetat asthzi
poetul naflonal, I.L. Caragiale, cel mai irytrtant dramaturg gi un mare pto"atot, iar Ion
Creang[ gi Ioan Slavici, scriitori de prim rang ai prozei rominegti.
Titu Maioresct, Comediile daui Carasblc - prrticulrritlfi ale textului
Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, estetician, om politic. Scrierile de criti
ci gi teorie literarl sunt adunate in mai multe volume intitulate Crilice. A condus cea
mai important[ grupare literar[ din a douajumltate a secolului al XIX-lea, Junimea,Si
62
a contribuit la impunerea in congtiinla publicd a unor mari scriitori ca Mihai Eminescu,
l.L. Caragiale,Ion Creangi gi Ioan Slavici.
Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinfi particularitEli
ale unui text studiat, aparfindnd lui Titu Maiorescu.
in elaborarealeseului, vei avea in vedere unndtoarele repere:
- evidon{ierea a doui trlslturi care fac posibil5 incadrarea textului ales intr..s ti*.-
bgie;
- prezentarea modului in care tema se reflectl in textul ales prin comentarea a do-
ui fragmente sau idei;
- ar'Laliz4la alegere, a doul elemente de Cornpozilie gi de limbaj, semmificative
pentruitextul ales,, din seria: construcfia textulu:i argumentativ, interpre6rl iudeeili
de valoare, calitifile stilului.
Primul nostru critic literar de mare valoare, Titu Maiorescu, a fost indrumdtorul
gruplrii Junimea gi al direcliei literare din care fac parte qi azi scriitori clasici ca:
'{ihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Creang[ sau Ioan Slavici. Studiul din 1885, dedi-
cat lui Caragiale, are caracter polemic gi structura unei argumentafii.
Titlul indicl o prim6 tem6: comediile lui Caragiale. Textul se opre$te insd gi la
o problemi importanti in literaturd qi artd, in general: relalia pe care acestea o au cu
morala. in 1885, se joacd pe scena Teatrului Nalional din Bucuregti ultima comedie
a lui Caragiale, D-ale carnavalului. Piesa nu se bucuri de o primire grozavd, este flu-
reratl la premier[, iar in pres[ apar cdteva articole care il actzdpe Caragiale de imora-
litate gi hivialitate. Studiul lui Maiorescu respinge aceasti atitudine faln de piesi, cu
rrgumente: unul vizeazi valoarea piesei gi a comediilor, in ansamblu, altul are leg[tu-
n cu felul in care se raporteazd artala moral6.
Maiorescu afirm6 c[ I.L. Caragiale este cel mai original dramaturg al epocii, iar
;omediile lui surprind ,,cdteva tipuri din viala noastrd socialE de astdzi qi le dezvoltl
'-u semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor..." Cu alte cuvinte,
;omediile oferd in manier[ realistl o oglindl a societlfii. Prin urmare, dacd, spectatorii
ru avut impresia trivialitilii, trivialitatea nu este a autorului, ci a lumii infb{igate. De
elrfel, Maiorescu crede cI lumea aceasta este o caricafurd, a civiliza[iei moderne, sursa
;omicului fiind tocmai contrastul dintre aparenfa modernl gi esenfa primitivd (in sen-
;ul inapoierii culturale, de educalie sau emancipare). Argumentul este sprijinit cu
exemple comice din toate piesele: Leonida citegte jumale gi ii explic[ Efimiliei ce este
republica ,,cum o pricepe el" (nu prea bine), Ghile Pristanda este ,,un element principal
-n alegerea <<curat constitulionalb" (Maiorescu este ironic, piesa surprinde tocmai
rbuzurile puterii, prin urmare, incSlcarea Constituliei) etc.
In al doilea rdnd, o comedie este o operi de artd gi nu trebuie judecat[ plecdnd de la
riterii striine de natura ei artistic[. Arta nu ne ofer6 reguli gi norrne de comportament,
:u ne line predici, nu-i sanclioneazdpe cei rbi gi nu-i r[spllteqte pe cei buni. in ceea ce
rivegte morala artei, criticul pleac[ de la o idee a lui Schopenhauer dupd care sursa
=ului din lume o constituie egoismul (spafiul limitat, subiectiv al individului). Arta
63
este maal6 in m[sura in care este autentici: ne ,tine captivi in lumea ei qi ne face sl
uitiim de nol, de interesele noastre strict personale. Maiorescu oferd exemple din arta
plasticn in care nu sunt infbligate realitdli ,,frumoase", cum ar fi copiii zdrenflroqi ai
lui Mnrillo. De altfel, ne putem gdndi la orice operd de artd care infEliqeazd aspecte
&ne san grotegti. Ne putem gdndi, de asemenea,la caricatard, ca form[ de artd cu care
com€dia este inruditI. Concluzia lui Maiorescu este de bun-sim!: ,,Tipurile infbliqate
de comediile d-lui Caragiale trebuie sd vorbeascd cum vorbesc, clci numai astfel ne
pot menfine in iluzia realitSlii in care ne transport6."
Exemplele citate sunt reprezentative pentru eleganla stilului maiorescian, o com-
binafie de claritate, concizie gi talent al iormuldrilor memorabile. in plus, impresia de
eleganl5 se datoreaz[ gi men{inerii comentariului in planul strict al ideilor. Scrierile lui
Maiorescu sunt modele de argumenta[ie civllizat},, prin aceste calitd|gi, dar qi prin nive-
lul lor cultural gi prin finelea observafiilor.
Mihai Eminescu, Floare alhastrd DSP
Mihai Eminescu (1850-1889), poet, prozator,jumalist. Lirica sa se inscrie in tradi-
lia romantici. Membru al societllii Junimea, colaboreazd gi la revista Convorbiri
literare, unde ii apar cdteva texte poetice. Volumul antum Poesii va fi publicat in
1883, sub ingrijirea lui Titu Maiorescu.
o Apartenenfa la un curent: romantismul. Poetul valorificI, in manierl romanti-
cd, antiteza dintre omul comun gi omul superior, ueaia c[p[t6nd aspect de meditalie
liric[. Iubirea, natrxa, dar qi anumite motive (floarea albastrd, noaptea, stelele, luna,
marea, codrul) sunt specifice romantismului, curent care pune accentul pe sensibilitate
qi pasiune.
. Specie poeticl: meditalie romantic[, idi16, elegie (meditafie - o poezie ce are un
caracter reflexiv, idila - o poezie de dragoste in cadru rustic, luminos; elegia - o poe-
zie care exprim[ triste]ea).
o Tem[: dragostea.
o Motive: floarea albastr[, marea, stelele, luna, codrul , izsrorul, noaptea, cuplul,
geniul neinfeles.
o Ideea centrall (mesajuVviziunea)*. Fericirea omului este mai degrabl o iluzie
(a iubirii, a cunoagterii) spulberatl de trecerea timpului.
o Procedee ale expresivitllii limbajului qi compozifiei. Se remarcl doui tipuri
de limbaj:
- familiar, marcat de mijloace ale oralit[lii populare (de exemplu, utilizarea unor
regionalisme:,,incalte",,Jttl cdtd',,yoi cerca");
- literar cult: epitete (,,intunecata mare",,,Piramidele-nvechite", ,,pr[pastia mlrea-
!5"), metafori (,"rduri in soare"), antitezaromanticd (dintre terestru 9i cosmic, iubire 9i
cunoaqtere).
o Versul este trohaic, mai apropiat de metrica popular[; rima imbr[fiqat6, cu ver-
suri de opt silabe.
64
otI-: Fixarea acestui mesaj este relativl in cazulmajoritalii textelor (poate varia de la un citi-
:or la altul, cu condilia ca interpretarea s[ fie argumentatd).
Floare albastrd- particulariti{i ale unui text poetic studiat
Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s[ prezinti particularitifi
ele unui text poetic studiat, aparfinflnd lui Mihai Eminescu.
In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmltoarele repere:
- evidenfierea a doul trdslturi care fac posibilS incadrarea textului intr-un curent
cultural/literar;
- prezentarea modului in care tema se reflectd in textul poetic ales prin comentarea
a doud imagini sau idei poetice;
- analiza,la alegere, a doud elemente de compozi{ie gi de limbaj, semnificative
pentru texhrl poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi),
motive poetice.
O crealie care prefigureazd LuceaJdrul este Floare albastrd, publicati in revista
Convorbiri literare (1873). in primul rdnd, titlul creafiei, Floare albastrd,face trimite-
re direct[ la un simbol cunoscut din tradilia romanticd europeand: motir,ul, asociat cu
idealul de puritate, apare la poeli precum Novalis (in romanul Heinrich von
Ofterdingen) sau Leopardi. Semnifrcafiile sunt multipte: fericirea vegnic6, infinitul,
rnaccesibilul, raritatea, frumuse{ea. La Eminescu, sintagma ,,floare albastr6,, este
o metaford a iubitei:
,,$i te-ai dus, dulce minune,
$-a murit iubirea noastr[ -
Floare-albastr[! floare-albastrb!...
Totugi este trist in lume!"
Tristelea finalului este in leg6tur[ cu ideea trecerii timpului, dar qi cu aceea a unei
distanle iniliae intte poet qi iubit6. Poezia creeaz6 dou6 spatu antitetice: unul al in6l-
timilor, sugerat de albastru (culoare rece, a dep[rt6rilor, a infinitului), altul limitat, inse
protector (,,codrul cu verdea!6"), un mic paradis al desfbt[rilor. Sunt spa{ii simbolice
pentru distanfa dintre omul superior, geniul neinleles, capabil de marea aventur[ a ide-
ilor, qi omul comun cLruia ii este destinatd aventura vielii, a trdirii. Eul romantic este
gdnditorul profrrnd atras de ,,soarele" rafiunii (,,r6uri in soare"), spirit contemplativ,
domic si cunoasci totul (,,intunecata mare"). in schimb, fiinla iubiti cauti sr il apropie
de spa,tiul obiqnuit, considerAnd cd fericirea, pe care o urmdreqte acesta, este o utopie:
.,Nu cdta in deplrtare/ Fericirea ta, iubite!" in esenld, tdndra ii propune un alt tip de
fericire, prin iubire, apel0nd la un discurs ispititor (,,Hai in codrul cu verdea!["). Poe-
zia include qi motilul cunoaqterii absolute, urmirind, de asemenea, atdt ipostazele
omului superior (de g6nditor gi indrSgostit), aspiraliile sale inalte, cAt gi fericirea omu-
lui obignuit, mai apropiat[ de acel carpe diem (bucurd-te de clipd) al anticilor.
65
poetul apeleazdla motive din recuzita romanticd. Al6turi de acela central, al florii
albastre, se remarce motive naturale (stelele, luna, codrul, izvorul), dar 9i cdteva care
definesc crealia uman[ etern[ (piramidele - simboluri ale perfecliunii). Marea, de
exemplu, cu intinderea ei, poate fi asociat[ libert[lii cteatoare, iar soarele (,,rduri in
,our"i) reprezintdglasul raliunii pe care il ascult[ tdn5rul. Codrul, in schimb, este mi-
cul eden vegetal, loc protector,tezervat cuplului.
cele patru secvente dezvolta un dialog inhe indr[gostili, un subtil joc al vocilor,
ugor teatralizat. Primele trei catrene cuprind reproqul iubitei adresat eului romantic,
mereu pleocupat de lumea conceptelor, de abstracliuni. Aceste ,Jentafii" - aspiralii
utopice - le recunoagte insugi tdnbrul, in a doua secven!6 liric[: ,,Ah! ea spuse adev6-
ruli nu am rds, n-am zis nimica". Monologul vocii feminine include descrierea unei
evadiri in codrul cu verdeafa: ,,Acolo-n ochi de pldure,/ LAng[ bolta cea seninS/ $i
sub trestia cea lindl vom qedea in foi de mure." Iubirea este perceput[ ca o dorinf[.
Aceastl secven!6 (a treia) se arat[ a fi qi o celebrare a naturii, sursi important[ de in-
spiralie a romanticilor. Existd un paralelism simbolic intre acest spaliu luminos al vie-
fi gi reminitate. |n strofa citat[, imaginile s:ugeteazd at6t refugiul, c0t 9i seninitatea,
impecarea. Epitete simple ca ,,senine" sau ,,lin[" sunt semnificative in aceast[ privin!['
Ultimele dou6 catrene, in schirnb, constituie o meditalie pesimistl asupra condiliei
umane. poeziase incheie cu un vers care are rolul unei concluzii: ,,Totuqi este trist in
lume!" Deqi dragostea exist6, lumea rdmdne trist[: aspirafia cdtre fericire se confrunt6
cu diversele limite, in special cu limita timpului qi cu aceea a comunicdrii'.
Mihai Eminescu, Luceafdrul DS
. Specia literari: poem epicoliric de inspiralie folclorici (amestecul genurilor qi
speciilor este o caracteristicS a poeziei romantice).
o Apartenen{a la un curent literar: romantismul (vezi p' 58)'
o Teme: geniul, iubirea, condilia uman6.
o Motive: iubirea imposibild, iubirea unei pimdntene pentru o stea, fabulosul, vi-
sul, acvaticul (marea, oceanul, izvorul), oglinda, singUrbtatea, cosmosul, ingerul, de-
monul, geueza,lumina, codrul, luna, teiul.
o Ideea centrall (mesajuVviziunea)*. Condifia geniului presupune nemurirea,
superioritatea cunoagterii 9i singurltatea, nefericirea'
o procedee ale expresivit[{ii limbajului qi compozi{iei. Domind limbajul literar
cult epitete (,,Sub raza ochiului senin/ Si negrdit de dulce"),. comparafii (,,Iar umbra
felei strivezii. E albd ca de cear["), metafore (,,O, dulce-al noplii mele domn...",
,,Tr[ind in cercul vostru str6mt..."), antiteza (,,Nu e nimic ai totugi e..."). Apare, de
asemeneq limbajul familiar, tn partea a doua, matcat de mijloace ale oralitd,tii populare
(,,Dac6 nu qtii, 1i-oi areta/ Din bob in bob amorul").
o Versul este iambic, cu misura de 7-8 silabe 9i rima incruciqatS.
Nottr-: Fixarea acestui mesaj este relarivi in cazul majoritdfli textelor (poate varia de la un citi-
tor la altul, cu condilia ca interpretarea s5 fie argumentati).
66
PROBA SCRISA TESTE
SUBIEGTUT I (40 de puncte)
Citegte urmltorul text:
Aford vedem totdeauna cerul albastru, sant norii, care ne protejeazd cu ploile lotr Si
sim{im pasii noStri stdpdni pe lume, pdnd nu suntem lovili Si inima nu ne bate sd ne
spargd pieptul... Trdisem astfel de lovituri; palma grea, ldrdneascd, tnjurdtura, cu-
vdntul trivial, josnic, la adresa mamei mele, se abdtuserd adesea asupra mea. Familia
tnsd, cdt era ea de dezbinatd, md protejase. Astfel de oameni pe car€ nici un gdnd
tnalt nu-i cdlduzea, erau dispreluili de tatdl meu. ii cunoSteam pe toli oamenii prin el.
Bdzdoveicd era cu mdciuca. Stan MoameS cu belia. Ion al lui Miai cu neqtiinla:
,,Tatdl nostru care eSti tn ceruri" qi toatd rugdciunea era pentru el niqte cuvinte ,,in-
curcate". Altul era deStept ,,nevoie mare", expresie intraductibild pentru vdrsta mea
de atunci, dar tnlelegeam cd era o ironie, cd dimpotrivd, omul acela era departe de
deSteptdciunea pe care o afiqa. Ene degeaba se ducea la bisericd, tot Ene rdmdnea,
dar bine cd se ducea: ,,e Si el un creqtin". Stancu tqi bduse tot pdmdntul, deqi avea
unsprezece copii. ii mai rdmdseserd doud pogoane, punea tutun pe ele. Fumau toli,
,,ce sd facd"? Se apucase de cizmdrie. Cei violenli qi josnici erau ocolili. De dstia
trebuia ,,sdfugi". Erau tn afara oamenilor. Tata nu stdtea de vorbd cu ei. incdt uitam
totul numai cdt tl vedeam, nu-i povesteam nimic... Mi-era de-ajuns sd-i aud glasul li-
nistitor: ,,Cefaci, md, copileT" Si lumea intunecatd, a cdrei perdea se ddduse o clipd
la o parte Si vdzusem urdtul qi abjeclia, se fnchidea la loc qi inceta sd mai existe pen-
tru mine. Era frumos tn acea zi de noiembrie Si am rdtdcit pe la qosea, prin preaima
lacurilor. L-am uitat imediat Si pe acel Sef legionar Si pe Gheorghe al lui nea
Costicd... Am uitat Si de mine fnsumi, absorbit de contemplarea lacului qi stdpdnit,
fdrd gdnduri, de bucuria de a trdi. Eram fericit cd scrisesem un roman de la tnceput
pdnd la sforSit (fiindcd mai tncepusem qi altele, dar nu le terminasem) Si aceastd certi-
tudine tmi ajungea. 1...1
Am ldsat lacul Si am luat-o spre Vatra Luminoasd. Taina tn care era tnvdluitd via-
lafratelui orb Si a sorei lui mi se pdrea insondabild. Nici nu voiam s-o dezleg; md du-
ceam la Pavel atras de puternica lui personalitate, care seformase citind nu atdt mult
(biblioteca lui din cdrli uriase scrise cu cuiul nu era mare), cdt reflectdnd asupra vie-
lii de a cdrei lumind din afard era lipsit... 1...f ,,Scriitorul trebuie sd ne inilieze tn ceea
ce existd dincolo de realitatea vizibild, spunea e1... Revelalia lucrurilor deja Stiute s-a
produs in secolul trecut prin Balzac qi Flaubert, exceptdndu-i pe ruSi, care cei dintdi
au explorat fantasticul realitdlii. 1...1 EEti bdiat tdndr, ai iluzii qi idealuri, Swift te va
126
turbura prea tare, nu-l citi... dar citeSte-i pe ruEi... Sunt fngrijorali de destinul omului,
pe care il vdd din subterand, ca Dostoievski... Dar mdrturia nu e rece, soarta omului
nu e iremediabild, ca la acest englez care a mers tn declin dupd Guliver, ci pateticd,
ca ochii spre Dumnezeu... Tolstoi e mai echilibrctt, nu-i citi acum nici pe Gogol, nici
pe Dostoievski.l...l
Sd-i dai unui adolescent un sfat... Va face exact contrariul! Am inceput sd umblu
prin anticdrii dupd Swift, Gogol qi Dostoievski qi fi citeam in mica oddild a fratelui
meu Nild, care imi dddea Si bani. il evitam pe Tolstoi...
(Marin Preda, Viala ca o pradd)
I Scrie pe foaia de examen rlspunsul la fiecare dintre urmltoarele cerinfe cu
privire la text.
1. Menlioneazd sensul din text al secvenlei Astfel de
inalt nu-i cdlduzea...
oameni pe care nici un gdnd
2. Transcrie un fragment in care apare redarea direct6 a vorbirii.
4 puncte
4 puncte
3. Explici motivul pentru care tdn[rul Marin Preda nu urmeazd sfatul prietenului.
4 puncte
.Precizeazi numele a trei mari scriitori despre care este vorba in text. 4 puncte
5. Prezint[ o trdsiturd de caracter atatdhti, a$a cum apare in aceastd evocare.
4 puncte
NorA! Rlspunsurile vor fi formulate in enun{uri.
p Redacteazdtntext de 150-300 de cuvinte despre rela{ia dintre via{a unui scrii-
tor qi opera lui, folosind informafiile din fragmentul dat.
in redactarea textului, vei avea in vedere urm[toarele repere:
- precizarea temei/problematicii puse in discufie;
- formularea opiniei pe care o ai in legdturd cu tema/problematica;
- formularea unei concluzii pertinente;
- trtilizarea corecti a conectorilor in argumentare;
- respectareaprecizdni privind numdrul de cuvinte.
- enunfarea qi dezvoltarea corespultzdtoare a doud argumente adecvate opiniei;
20 de puncte
2 puncte
2 puncte
12 puncte
2 puncte
I punct
1 punct
NorA! in elaborarea rispunsului, te vei raporta la informafiile din fragmentul
dat. tr'olosirea altor informafii este facultativl.
SUBIEGTUt al ll-lea (10 punctel
Comenteaz[, in minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, evidenliind rolul verbe-
lor la timpul imperfect qi la timpul perfect simplu, din fragmentul urm[tor.
La moarte s-ar fi gdndit Simina, dar la lorgovan nu. Nu-i vorba, era un timp cdnd
se gdndea Si ddnsa mult Si pe cdnd se gdndea, se pomenea cd pldnge. insdfetele nu
pot porni cafldcdii pe urma gdndului lor, ci stau Si se gdndesc Si aqteaptd Si pldng,
127
iard gdndul te pdrdseqte cdnd vede cd nu te iai dupd el, qi atunci se curmd Si pldnsul.
Era frumoasd Simina qi se Stia frumoasd. incd pe cdnd era copild simlea cd toli se
uitd dupd ddnsa, iar de cdnd se fdcuse fatd mare, ti spuneau allii in fie$tecare zi cd
e frumoasd, Si se vedea Si ea tnsdqi tn ochii fldcdilor. Iar fetele frumoase pot sd aleagd
din plin. Cu toate acestea, Simina nu qi-a ales ca pe lorgovan.1...f
Vdzdndu-l acum intrat pe portild, ea tSi curmd lucrul, aruncd ochii la el, puse incet
suveica pe pdnza intinsd, apoi se ridicd Si-Sifdcu cruce.
Un fior, unul singur, ii trecu tot trupul qi o aruncd at un an tn urmd: ii venea sd
tnchidd ochii Si sd se repeadd la el.
El insd venea zdmbind Si liniStit, ca Si cdnd abia ieri s-arfi despdrlit de ddnsa.
- Aqa-i cd te miri? zise el oprindu-se infala ei, insdfird de a privi drept la ddnsa.
- Nu qtiu - ti rdspunse ea, incepdnd sd tremure - Etiu tnsd cd-mi pare bine.
(Ioan Slavic i, P ddur e an c a)
SUBIECTUL al lll-lea (30 de punctel
Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezin[i particulari-
ti{i ale unui text poetic studiat, aparfinf,nd lui Mihai Eminescu.
in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere:
- evidenlierea a doud tr[s[turi care permit incadrarea textului poetic studiat intr-un
curent cultural/literar;
- prezentarca modului in care tema se reflectl in textul poetic studiat, prin comen-
tarcaa doui imagini sau idei poetice;
- analiza,la alegere, a doud elemente de compozilie qi de limbaj, semnificative
pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi),
motive poetice.
NorA! Ordinea integririi reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru confinutul eseului, vei primi 18 puncte (cdte 6 puncte pentru fiecare cerin-
fdlreper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenla pdrlilor componen-
te - introducere, cuprins, tncheiere - 3 puncte; logica tnldnluirii ideilor - 3 puncte;
abilitd1i de analizd Si de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimdrii - 2 puncte;
respectarea precizdrii privind numdrul minim de cuvinte - 1 punct).
NorA! in vederea acordirii punctajului pentru organizarea discursului, eseul
trebuie si aibi minimum 400 de cuvinte Ei si dezvolte subiectul propus.
REDACTARE (10 punctel
Pentru redactarea intregii lucr[ri, vei primi 10 puncte, numai in caztl in care aceas-
ta intrunegte minimum 300 de cuvinte gi conline r[spunsuri la cerinlele date (utilizarea
limbii literctre - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctualia - 3 puncte; aqezarea in
pagind,lizibilitatea - 1 punct).
128

More Related Content

What's hot

Poezia lui eugen_dorcescu_comentat_de_
Poezia lui eugen_dorcescu_comentat_de_Poezia lui eugen_dorcescu_comentat_de_
Poezia lui eugen_dorcescu_comentat_de_
Emanuel Pope
 
Revista Itaca , nr 1, ( ianuarie, februarie, martie) 2013
Revista Itaca , nr 1, ( ianuarie, februarie, martie) 2013Revista Itaca , nr 1, ( ianuarie, februarie, martie) 2013
Revista Itaca , nr 1, ( ianuarie, februarie, martie) 2013
Emanuel Pope
 
Etnocitica -rezumat
Etnocitica  -rezumatEtnocitica  -rezumat
Etnocitica -rezumat
Matei Luca
 

What's hot (19)

Intertext 3 4-2009
Intertext 3 4-2009Intertext 3 4-2009
Intertext 3 4-2009
 
Damian, S - Fals tratat despre psihologia succesului
Damian, S - Fals tratat despre psihologia succesuluiDamian, S - Fals tratat despre psihologia succesului
Damian, S - Fals tratat despre psihologia succesului
 
A. teodorescu imblanzirea dif (ancheta soc)
A. teodorescu   imblanzirea dif (ancheta soc)A. teodorescu   imblanzirea dif (ancheta soc)
A. teodorescu imblanzirea dif (ancheta soc)
 
Poezia lui eugen_dorcescu_comentat_de_
Poezia lui eugen_dorcescu_comentat_de_Poezia lui eugen_dorcescu_comentat_de_
Poezia lui eugen_dorcescu_comentat_de_
 
Cartea Concursului de Poezie ''Peregrinări'' 2013
Cartea Concursului de Poezie ''Peregrinări'' 2013Cartea Concursului de Poezie ''Peregrinări'' 2013
Cartea Concursului de Poezie ''Peregrinări'' 2013
 
Revista Itaca , nr 1, ( ianuarie, februarie, martie) 2013
Revista Itaca , nr 1, ( ianuarie, februarie, martie) 2013Revista Itaca , nr 1, ( ianuarie, februarie, martie) 2013
Revista Itaca , nr 1, ( ianuarie, februarie, martie) 2013
 
Sfera eonică 41
Sfera eonică 41Sfera eonică 41
Sfera eonică 41
 
Din viața și opera unor scriitori
Din viața și opera unor scriitoriDin viața și opera unor scriitori
Din viața și opera unor scriitori
 
Rene daumal poezie
Rene daumal poezieRene daumal poezie
Rene daumal poezie
 
Etnocitica -rezumat
Etnocitica  -rezumatEtnocitica  -rezumat
Etnocitica -rezumat
 
Poemele senectuţii
Poemele senectuţiiPoemele senectuţii
Poemele senectuţii
 
Subiect. barem. zonală, clasa a 6 a
Subiect. barem. zonală, clasa a 6 aSubiect. barem. zonală, clasa a 6 a
Subiect. barem. zonală, clasa a 6 a
 
Spații culturale 51/ 2017
Spații culturale 51/ 2017Spații culturale 51/ 2017
Spații culturale 51/ 2017
 
Intertext 3 4-2007
Intertext 3 4-2007Intertext 3 4-2007
Intertext 3 4-2007
 
Darie Magheru - Cărămida cu mâner
Darie Magheru - Cărămida cu mânerDarie Magheru - Cărămida cu mâner
Darie Magheru - Cărămida cu mâner
 
Paul Cornea - Interpretare si rationalitate (part.1)
Paul Cornea - Interpretare si rationalitate (part.1)Paul Cornea - Interpretare si rationalitate (part.1)
Paul Cornea - Interpretare si rationalitate (part.1)
 
Petru Panzaru - Conditia umana din perspectiva vietii cotidiene
Petru Panzaru - Conditia umana din perspectiva vietii cotidienePetru Panzaru - Conditia umana din perspectiva vietii cotidiene
Petru Panzaru - Conditia umana din perspectiva vietii cotidiene
 
Iolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara Culorii
Iolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara CuloriiIolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara Culorii
Iolanda Malamen - Luciana Tamas. Un Gulliver in Tara Culorii
 
Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)
Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii) Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)
Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)
 

Similar to Bacalaureat 2018-limba-si-literatura-romana-profil-uman

Metodemodernedepredare invatateaistoriei
Metodemodernedepredare invatateaistorieiMetodemodernedepredare invatateaistoriei
Metodemodernedepredare invatateaistoriei
Sima Sorin
 
194577697 carti-metoda-figurativa-matematica-pentru-invatamantul-primar-ed-ca...
194577697 carti-metoda-figurativa-matematica-pentru-invatamantul-primar-ed-ca...194577697 carti-metoda-figurativa-matematica-pentru-invatamantul-primar-ed-ca...
194577697 carti-metoda-figurativa-matematica-pentru-invatamantul-primar-ed-ca...
daniela hogea
 
Etapa municipala v2
Etapa municipala v2Etapa municipala v2
Etapa municipala v2
NickYZF
 

Similar to Bacalaureat 2018-limba-si-literatura-romana-profil-uman (20)

Louis lavelle panorama doctrinelor filosofice
Louis lavelle   panorama doctrinelor filosoficeLouis lavelle   panorama doctrinelor filosofice
Louis lavelle panorama doctrinelor filosofice
 
dialogul.ppt
dialogul.pptdialogul.ppt
dialogul.ppt
 
79570780 imperfecti-liberi-si-fericiti
79570780 imperfecti-liberi-si-fericiti79570780 imperfecti-liberi-si-fericiti
79570780 imperfecti-liberi-si-fericiti
 
Prezentare1 (1).pptx
Prezentare1 (1).pptxPrezentare1 (1).pptx
Prezentare1 (1).pptx
 
Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)
Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)
Lenuş lungu (coord.) - Ziditori în abstract (antologie)
 
Petre Tutea - Intre Dumnezeu si neamul meu
Petre Tutea - Intre Dumnezeu si neamul meuPetre Tutea - Intre Dumnezeu si neamul meu
Petre Tutea - Intre Dumnezeu si neamul meu
 
Metodemodernedepredare invatateaistoriei
Metodemodernedepredare invatateaistorieiMetodemodernedepredare invatateaistoriei
Metodemodernedepredare invatateaistoriei
 
194577697 carti-metoda-figurativa-matematica-pentru-invatamantul-primar-ed-ca...
194577697 carti-metoda-figurativa-matematica-pentru-invatamantul-primar-ed-ca...194577697 carti-metoda-figurativa-matematica-pentru-invatamantul-primar-ed-ca...
194577697 carti-metoda-figurativa-matematica-pentru-invatamantul-primar-ed-ca...
 
Nicu Doftoreanu - Tangouri potrivite... în stil englezesc
Nicu Doftoreanu - Tangouri potrivite... în stil englezescNicu Doftoreanu - Tangouri potrivite... în stil englezesc
Nicu Doftoreanu - Tangouri potrivite... în stil englezesc
 
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvăDialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă
 
Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1)
Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1)Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1)
Santarcangeli, Paolo - Cartea labirinturilor (vol.1)
 
Actorul si arta dramatica
Actorul si arta dramaticaActorul si arta dramatica
Actorul si arta dramatica
 
Etapa municipala v2
Etapa municipala v2Etapa municipala v2
Etapa municipala v2
 
Testul 26- rezolvare și noțiuni teoretice
Testul 26- rezolvare și noțiuni teoreticeTestul 26- rezolvare și noțiuni teoretice
Testul 26- rezolvare și noțiuni teoretice
 
Revista Itaca Nr. 2, 2013
Revista Itaca Nr. 2, 2013Revista Itaca Nr. 2, 2013
Revista Itaca Nr. 2, 2013
 
Liviu Rusu - Viziunea lumii in poezia noastra
Liviu Rusu - Viziunea lumii in poezia noastraLiviu Rusu - Viziunea lumii in poezia noastra
Liviu Rusu - Viziunea lumii in poezia noastra
 
Dobrogeanu gherea, constantin - studii critice (ed.tineretului)
Dobrogeanu gherea, constantin - studii critice (ed.tineretului)Dobrogeanu gherea, constantin - studii critice (ed.tineretului)
Dobrogeanu gherea, constantin - studii critice (ed.tineretului)
 
Clasa a ix a mi
Clasa a  ix a miClasa a  ix a mi
Clasa a ix a mi
 
imperfecti-liberi-si-fericiti
imperfecti-liberi-si-fericitiimperfecti-liberi-si-fericiti
imperfecti-liberi-si-fericiti
 
Alfred bester-omul-demolat-hugo
Alfred bester-omul-demolat-hugoAlfred bester-omul-demolat-hugo
Alfred bester-omul-demolat-hugo
 

Bacalaureat 2018-limba-si-literatura-romana-profil-uman

  • 1. Dorica Boltagu-N icolae Dragog Silviu Pdduraru Dumitrita Stoica Bacalaureat 201 B Limba si literatura rom6nd, Filiera teoreticS, profil uman Filiera vocationalS, prof il pedagog ic Sinteze, eseuri, 110 teste, sugestii de rezolvare @ Editura Paralela 45
  • 2. Cu p rins r. pRoBA onerA..... ........................6 A. Probleme de limbl romdni qi comunicare .......................6 l. Exprimarea unei opinii argumentate - DS........... .........6 2. Tipuri de comunicare - DS........ ................7 3. Tipuri de text - DS .......... ..........................8 4. Elemente ale situaliei de comunicare gi funcfiile limbajului - DBN..................9 5. Registre lingvistice (variante ale limbii romine) - DSP ...............10 6. Stiludle funcfionale - DSP........ ..............12 Originea 9i evolulia limbii romdne - D8N....... ..............14 B. Modele de subiecte ..................16 rr. pRoBA SCRISA STNTEZE $I ESEURI .......45 Ttpuru DE ESEU..... ........................45 Poezie ........................45 Pro25.......... ................46 Dramaturgie ...............47 PRECIZART tN rBcArunA cu PITNCTAruL ................ ...........49 l. Literatura veche. Curente culturale in secolele XVtr-XVm: Umanismul 9i Iluminismul ................49 Umanismul - D8N....... ............49 Iluminismul - DBN ..................51 2.Literattramodem6. Secolul al XIX-lea ......52 Pagoptismul. Dacia literard - DBN ............52 Romdnia irr&)g Orient qi Occident - DS.......... ................53 C. Negruzzi ) Alexandru Ldpusneanul - DBN ................54 Vasile Alecsandri, Iarna - DS.............. .......56 Curente literare din secolul al XIX-lea.. ..........58 Romantismul - DSP .................58 Realismul - DS........... ..............60 Epoca Junimii. Marii c1asici.................. ..........62 Junimea. Titu Maiorescu - DS ....................62 Mihai Eminescu, Floare albastrd - DSP .......................64 Mihai Eminescu, LuceaJdrul - DS............. ...............'....66 Ion Creang[, Povestea lui Harap-Alb - DS .............'.....68 Ioan Slavici, Moara cu noroc - DSP......... .....................71 I.L. Caragiale, O scrisoare pierdutd - DS........... ...........73 3. Literatura modernd. Secolul al XX-lea... ........................78 Prelungiri ale romantismului qi clasicismului .............. ......78
  • 3. Octavian Goga, Rugdciune - DBN........ ......78 Simbolismul - DS......... ............79 Literatura interbelic[ ....................83 Modernismul interbelic - DBN....... ............83 Orient6ri avangardiste in primele decenii ale secolului XX - D8N.....................84 Tradi,tionalismul interbelic - DBN.. ...............................87 Poezia modernist6.....;.........r.... ........................88 Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - DS...............................88 Tudor Arghezi, Testament - D8N........... .......................90 Tudor Arghezi, Testament Si Mireasa (o paralel[) - DS........... ........92 Ion Barbu, Riga Crypto Si lapono Enigel -DS ..............93 Poezia tradi{ionaliste ............... ........................96 Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri - DS .......... .....................96 Prozatradi[ionalistd..... .................98 Mihail Sadoveanu, Fdntdno dintre plopi - DSP ..........102 G. Cilinescq Enigma Otiliei - DSP......... ....................104 Proza modernist[............. ...........107 Camil Petrescu, Wtima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi - DSP.....107 Literatura postbelic[ ...................109 Nichita Stlnescu, Ploaie in luna lui Marte,nDs.............. ...............116 Marin Sorescu, Iona *DS ........................H,.. ............118 Postmodernismul - DSP........... .................122
  • 4. I. PROBA ORALA A. Probleme de limbd romdni si comunicare 1. Exprimarea unei opinii argumentate DS lntroducere a. Prwizez tema supusl discufiei (de exemplu, dacd tema argumentafiei este educayla, putem incepe cu o idee din categoria locurilor comune). Educayia este un.fenomen complex, realizat informe din cele mai diverse; nu lntdmpldtor se spune cd omul tnva- ld cdt trdie$te. b. Formulez opinia. in opinia mea, unul dintre beneficiile maiore ale educa- liei este un stil de viald mai pldcut Si mai confortabil, din anumite puncte de vedere. Cuprins Opinia trebuie suslinutd cu un argument sau mai multe, in f,rnclie de ce- rinle. E nevoie sI fac diferenfa intre opinie gi argument: opinia este o idee cu un caracter relativ personal, argumentul e de preferat s[ fie selectat din cate- goria ideilor general ac- ceptate (cum ar fi aceea ci educalia ne civllizeazd) sau a faptelor incontes- tabile (cum ar fi faptul cd trebuie sd urmezi o facultate dac[ vrei si fii profesor, medic etc.; in plus, opinia este marcati de conectori soecifici). a. Formulez un argument. Educalia ne oferd, printre altele, instrumentele necesa- re adaptdrii la viala sociald. b. Precizez cflteva exemple (situafii de viafl) care fac argumentul mai clar qi il intiresc. Cititul Si scrisul, de exemplu, sunt asemenea instrumen- te, absolut necesare pentru omul modern. Imaginali-vd un om singur, care ajunge din tntdmplare in aeroportul Charles de Gaulle. Nu qtie sd citeascd, nici sd scrie, nu cunoa$te nicio limbd strdind. E ca Ei cum s-ar trezi brusc intr-un labirint sau pe altd planetd. Dacd ar Sti sd citeascd tn francezd sau englezd, ar descifra indicatoa- rele care-l ajutd sd-Si gdseascd drumul. 6
  • 5. ncheiere I tr'ormulez concluzia. Concluzia este o reluare I in concluzie, educalia ne civilizeazd Si ne ajutd sd ne nuanfat[ a ideii (nu o I bucurdm de lumea in care trdim. Sintagma ,,un om edu- reluare mecanicl a ei, I cat" este sinonimd, intr-unul dintre sensurile ei, cu ,,un adicd nu e recomandabil I om civilizat". ca enunful prin care am precizat opinia sI mai aparS o datd, in finalul comunlcanr 2. Tipuri de comunicare DS a. Comunicare orali/comunicare scrisi Canalul diferit de comunicare (oral sau scris) determini o serie de diferenle la nive- lul limbajului. Apar mirci specifice. Acestea vaiazd de la o situalie de comunicare la alta. De cele mai multe ori, comunicarea oral6 tinde cltre colocvialitate qi spontaneita- te (limbaj colocvial, enunluri mai simple, formule de adresare etc.), in timp ce comu- nicarea scris[, c[tre un limbaj mai formal. Monologul gi dialogul sunt moduri de expunere ale comuniclrii orale (apar qi -',r.*'scris, atunci cdnd se reproduce comunicarea oralS). b. Comunicare verbali/comunicare paraverbali/comunicare nonverbali Comunicarea verbalS se realizeazS printr-o limbl naturalfl (romdn6, englezd, fran- cezd" etc.). Comunicarea paraverbal[ include in special accentul, intona{ia gi pauza. De exemplu, aftmaia de mai jos, diferitS la nivelul intonaliei, transmite, pe l6ng[ in- formalia debazd, gi o stare sau o atitudine diferit[ a celui care comunicI: a. E frumos afar6. b. E frumos afarS! Comunicarea nonverbal[ se realizeazd prin alte mijloace dec6t cuv6ntul: gestic6, mimicS, pozilie a corpului, diverse limbaje (imagine, semne de circulalie etc.). c. Comunicare fic,tionali/comunicare nonfic{ional[/literaturl rrde grani{i" Literatura ficfionald qeeazd lumi imaginare (fictive). Existd trei genuri literare clasice ale literaturii ficlionale: liric, epic qi dramatic. Literatura nonficlionald,prezintd, fapte reale. in aceastl categorie intri o diversitate de texte: gtiinlific, publicistic, utili- tar, juridic, administrativ (fiecare cu numeroase specii) etc. Literafura ,,de granil[" in- clude texte care prezintS fapte reale intr-un limbaj expresiv, precum corespondenla literar[, memoriile gi jurnalele literare.
  • 6. 3. Tipuri de text Pot fi defrnite plec6nd de la diverse criterii: a. relatia dintre realitate qi ficliune: fic{ional, nonficfional, ,,de grani{i"; b. scopul comuniclrii: argumentativ, descriptiv, diaristic (urnalul), divertis- rcrtul, epistolar, eseistic, informativ, memorialistic, narativ, normativ, oratoric, ref,eriv; c. domeniul specific: literar (beletristic), Etiinfific, publicistic, juridic, adminis- lrrtiv- Prccizeazdtipurile de text de mai jos, lindnd cont de criteriile prezentate. 1. ,,Circulafia rutier[ este inchisd, duminic[, in Piafa Constitufiei, pe bulevardele Unirii, Libert[,tii, Decebal, Basarabia, I.C. Br[tianu, Naliunile Unite qi pe Splaiul Independenfei, pentru Semimaratonul Bucureqti, care se desfiqoari pe un traseu de 21 de kilometri. Organizatorli se agteapt[ cala cea de-a gasea edifie a OMV Petrom Bucharest Half Marathon si participe peste 16.000 de alergltori." (Adevdrul, 13 mai, 2017) 2. ,,Nu ii spusesem inc[ rispicat cI o iubesc. AmAndoi ghiciserlm asta; aqa mi se plruse mie. $i eu tdlcuisem, mult[ weme, orice gest al ei ca pe un semn de simpatie sau dragoste. Nu md indoiam o clip6 c[ m[ iubegte gi nu m[ indoiam cI ea gtie tot atdt de bine aceasta despre mine. De aceea m[ mfhneau gi m[ neliniSteat rdzsrrdtirile ei (mufenia aceea speriatS, ochii aceia de panic6, miinile cu care-gi acoperea fafa) de c6te ori ii vorbisem p6n[ acum de o unire a noastri. Nu infelegeam; c[ci mi se pdrea cI ea gi pirinlii favorizeazd necontenit aceasta." (Mircea Eliade, Maitreyi) 3. ,,2 decembrie 1972 Dragul meu Sergiu Georgi, t...1 Am incercat s6-l uit pe Mircea, m-am striduit cdt am putut gi credeam cE am reugit. Uneori m[ intrebam de ce n-am putut si pistr[m o leglturl fireasci de prietenie. Md gdndeam cd mi-ag fi g[sit liniqtea dacd ne-am fi scris din cdnd in cdnd. I-am scris de doul ori, nu mi-a r[spuns niciodati. [...]" (fragment reprodus din volumul in arSila dragostei. Poeme Ei confesiuni despre Mircea Eliade, traducere de Adelina Patrichi, Editura Taj, Bucureqti,2012) 4.,ArL 5 (1) Copiii au dreptul la proteclie qi asistenfd inrealizarea qi exercitarea deplinS a drep- turilor lor, in condi,tiile prezentei legi. (2) Rdspunderea pentru cregterea qi asigurarea dezvoltdrii copilului revine in primul rdnd pirinfllor, acegtia avdnd obligafia de a-qi exercita drepturile gi de a-gi indeplini obligafiile fa,tE de copil lindnd seama cu prioritate de interesul superior al acestuia." (Legea privind protec[ia Ei promovarea drepturilor copiilor) I DS
  • 7. Rezolvare: I - text nonficlional, publicistic, informativ (o gtire); 2 - text ficfional, beletristic, narativ (rin roman); 3 - text de grani![, epistolar, reflexiv (o scrisoare); 4 - text nonfic{ional, juridic, normativ (o lege). 4. Elemente ale situatiei de comunicare sifunctiile limbajului DBN Situafia de comunicare cuprinde mai mulli factori, inventariali de citre lingvistul gi teoreticianul literar de origine rusd, Roman Jakobson. Orice situalie de comunicare presupune urmItoarele instanfe ale comunicdrii: Emi{itorul (sau transmilItorul, cel care emite discursul, cel care se adreseazd); Receptorul (sau destinatarul, cel care primegte, recepfioneazd discursul); cei doi poli ai comunic[rii, emi16torul gi receptorul, sunt de fapt roluri interganjabile, adicl cel care emite mesajul poate fi apoi receptor gi invers, exact ca intr-un dialog in care unul intreabl la un moment dat, iar imediat poate fi la rdndul lui intrebat; Mesajul (comunicareapropriu-zis5, ansamblul de semne gi ceea ce comunici ele - de exemplu, acest text despre elementele situatiei de comunicare); Contextul (sau referentul la care se referd emi16torul, realitatea la care trimite dis- cursul - aceasta poate fi una concretS, o realitate obiectivd, imediatS, sau poate fi abs- tractd, ori indeplrtatd in timp sau spa!iu); Codul (comun transmildtorului qi destinatarului, pentru ca aceqtia si poat[ coda qi decoda mesajul. Poate fi un cod verbal - limba comund. rom6nS, francezd,, englezd q.a. - sau un cod nonverbal - sisteme de comunicare precum alfabetul morse, semnele de circulalie, semnele celor care nu pot vorbi, lumina unui far care semnalizeazd ,,cale liber6" etc.); Canalul (legStura, conducta material[ sau psihologici dintre emilStor gi receptor, care face posibilS comunicarea - poate fi: distanla dintre doi sau mai mulli vorbitori, legltura telefonicd, re{eaua de internet q.a.). Comunicarea poate fi directS, atunci c6nd emil[torul gi receptorul se afld fald in fa!d, sau indirect5, atunci c6nd se efectueazd la distan!6, de regulS in scris sau prin mij- loace audio-video. CONTEXT MESAJ EMITATOR RECEPTOR CANAL COD Fiecare dintre aceqti gase factori determin[ o anumitl funclie a comunicSrii, care poate fi dominantIla un moment dat, intr-o situalie de comunicare. Astfel, pot fi stabilite urmdtoarele funcfii: REFERENTIALA POETICA EMOTIVA CONATIVA FATICA METALINGVISTICA
  • 8. Funcfia emotivi este centratd pe emilitor qi are scopul de a transmite informalii despre acesta, de a-i evidenlia stbrile afective sau reacfiile sufleteqti. Se expriml prin: interjeclii, tonalitate, mijloace stilistice ca epitetele, anumite expresii etc. Exemplul pe care il di Roman Jakobson este al unui actor rus care a reuqit si redea crca 40 de sifu- alii emolionale prin simpla rostire, diferit[, a expresiei ,,ast6-sear6". Func{ia conativi este centratd pe receptor qi igi gdseqte exprimarea indeosebi prin vocativ gi imperativ. in exemplul: ,,Matei, inchide uqa!", accentul cade pe receptor, care trebuie sI rispundi la rugdminte/poruncd. Funcfia referen{iali este axatd pe context, pe referent. Aceste trei prime funcfii pot fi uqor raportate la cele trei persoane ale pronumelui: persoanaintdi, care vorbeqte, Eu (emildtorul), persoana a Il-a, care ascult[, Tu (receptorul) qi persoana a lll-a, despre care se vorbeqte, El/Ea (referentul). Func(ia faticl pune in eviden![ canalul de transmisie, contactul, qi este evidentd in cazurile in care emilItorul verifici, de exemplu, stabilirea legiturii telefonice: ,,Alo, alo! Md atzi?". Uneori gesturile, atitudinea carepdstreazd contactul vinral cu interlo- cutorul sau rlspunsul ,,The message has been sent" din adresa de e-mail indeplinesc aceastd funcfie. Funcfia metalingvisticl accentueazd codul gi este vizibild mai ales in enunturile de tipul ,*4 merge este un verb la modul infinitiv" sau ,,Ce inseamnd incomprehensi- b i l? " . Este utillzati fr ecvent in lingvi sti c d, gr amaticd, i storia limb i i. Funcfia poetici se axeazd pe mesaj, mai exact pe forma mesajului. Este specificd literaturii, fiind marcatii de variatele procedee ale expresivit[1ii. Funclia poeticd nu trebuie confundatd cu poezia. Se reg[segte in toati literatura, dar este evidentd in poezie (figuri de stil, versificalie etc.). Comunicarea literar[ are un statut aparte deoarece existi instan]e extratexfuale qi intratextuale. Astfel, in planul real, autorul : emildtorul, iar cititorul : receptorul, at observalia c[ rolurile nu mai sunt interqanjabile, adicd cel care citeqte nu are cum sd se confunde cu autorul sau si preia din atribuliile acestuia. in interiorul textului ficlional, apar, de obicei, naratorul gi personajele (in textul epic), vocea liricd (in textul liric), personajele (in textul dramatic). Celelalte funclii pot avea rolul unor procedee. in lirica subiectiv6 dominl funclia emotivd, pentru ci este vorba despre informafii despre emi[dtor, stiri afective ale su- biectului care spune ,,eu", marcat textual prin forme ale ,,eului liric". tn proza realist[ domind funcfia referenfiald, care ofer6 informalii despre o inffeag[ lume, despre ,,con- textul" social-istoric al unei epoci, al unui univers. 5. Begistre lingvistice (variante ale limbii romane) DSP a. Registrul literar (cult/scris) o rcprezintil aspectul cel mai ingrijit al limbii; . presupune un set de norme (ortoepice, ortografice, morfologice, sintactice). 10
  • 9. b. Registrul popular (colocvial/oral) o constifuie aspecful spontan, natural al limbii; o este asociat cu existenla unor graiuri (variante teritoriale) romdneqti, cu diferenfe fonetice, lexicale qi morfosintactice specifi ce; o oralitate (vocative, interjeclii, exclamafii, interogalii, proverbe, zic[tori etc.). c. Registrul regional o este o vaiantd,teritorial[ a limbajului popular; o cuvintele sunt cunoscute doar de vorbitorii unei regiuni. . regionalisme fonetice: chiatrd (Moldova), sd vdz (Muntenia); . regionalisme granaticale: is (Moldova), mdncd (Transilvania); . regionalisme lexicale:pdpuqoi -,porumb" (Moldova), n(el -,,putif," (Muntenia), b ir du *,stotaf ' (Transilvania d. Registrul neologic r neologismele sunt asociate cu procesul de modemizare a vocabularului limbii ro- m6ne; o marcat neologic este discursul tehnico-$tiintific. o latine gi grecegti: teatru, generos; o romanice: bacalaureat, editor (francezd); solfegiu, copodoperd (italian[); o germanice : bli!, fasung; o ruse$ti: activist, gulag; o anglo-americane: corner, fault, scaner. e. Registrul arhaic o variantd invechit6, cuprinz6nd cuvinte gi forme iegite din uz; o in literaturi, de exemplu, arhaismele prezintd, un rol evocator. o arhaisme fonetice: pdrete (perete); o arhaisme lexicale: agd, vistiernic; o arhaisme morfologice: aripe; o arhaisme semantice: carte (cu sensul de..scrisoare"). f. Jargonul o specific unor categorii sociale bine situate (in literatura secolului al XIX-lea, fran- fuzismele) sau unor categorii profesionale (jargonul informatic, al modei, al medicilor etc.). o jargon informatic: a downloada, a printa, a naviga, a deschide o fereastrd, a distribui (a share-ui/a sharui); ojargondidactic: atncadra, amenliona, apreciza, areda, aredacta, areprezen- ta, a semnifica. 11
  • 10. g. Argoul . specific unor grupuri sociale marginale (infractori, de exemplu) sau relativ inchi- se (elevi, studen{i, soldali etc.) care doresc sd se diferenlieze de ceilalli vorbitori; o pentru ,,ho!": junior, diurnist, angrosist; o pentru,,inchisoare"'. mititica, incubator, academie. 6. Stilurile functionale DSP a. Stilul oficial (iuridic-administrativ) Este specific relafiilor oficiale (administrative, juridice, diplomatice etc.). Caracteristici: o respectarea normelor limbii literare; o accesibilitatea discursului; . lipsa expresivit6lii; o claritatea gi precizia limbajului; o lutilizareaunor formule standard (cligee lingvistice); . exemple: cerere, adeverinld, proces-verbal, lege etc. b. Stilul tehnico-qtiin{ilic Apare in lucrdri de specialitate, dintr-un anumit domeniu qtiinfifrc sau tehnic. Caracteristici: o respectarea normelor limbii literare; o prezentare obiectiv6, fEr[ incdrclturi afectiv[; o evitarea ambiguita,tilor, a figurilor de stil; o limbajul este specializat; o predomin[ termenii neologici. 12 ,,Art.1-Statulrom0n (1) Romdnia este stat nafional, suveran gi independent, unitar qi indivizibil. (2) Forma de guvernlmdnt a statului romdn este republica. (3) Romdnia este stat de drept, democratic Ai social, in care demnitatea omului, drepturile gi libertiifile cetS]enilor, libera dezvoltare a personalit[1ii umane, dreptatea gi pluralismul politic reprezint[ valori supreme, in spiritul tradi{iilor democratice ale poporului rom0n gi idealurilor Revolufiei din decembrie 1989, gi sunt garantate. (4) Statul se organizeazl potrivit principiului separaliei gi echilibrului puterilor - legislativi, executivd qi judecltoreasc[ - in cadrul democrafiei constitulionale. (5) in Romdnia, respectarea Constituliei, a supremafiei sale qi a legilor este obliga- torie." Romdniei
  • 11. ,,EPITET Figuri de stil (trop); in acceplia restrAns6 a vechilor retorici - adjectiv care determi- nI un substantiv, pe ldngd care indeplinegte funcfia de atribut sau de nume predica- tiv/element predicativ suplimentar; in acceplie llrgiti - determinare adjectivaldl substantivald (pe l6ng[ un substantiv) sau adverbialE/substantivall (pe l0ngi un verb). in ambele acceplii, epitetul trebuie sd aduc[ un plus semantic, sd introducd in enun! o valoare expresiv6." (Mihaela Mancaq, ,,Epitet",inDic[ionar de qtiinle ale limbii, editiaall-a, EdituraNemi i.2005. o. I c. Stilul publicistic Este specific mass-mediei. Caracteristici: o respectarea normelor limbii literare; o discurs accesibil; o varietate lexical[; r scop informativ gi persuasiv; o apeleazd la mijloace extralingvistice (grafice, tabele, fotografii ce vin in sprijinul textului). ,,Suedia, fara invitatl de onoare din acest an a Salonului Internafional de Carte Bookfest (24-28 mai2017, Romexpo), define una dintre cele mai de suc- ces modele de pia{I de carte din lume. Ficliunea suedezl se afl[ in topul 10 al celor mai traduse literaturi ale lumii, cir- lile autorilor suedezi vdzfrrrd lumina tiparului in peste 50 de limbi,98Yo dintre sue- dezi at vizitat la un moment dat o bibliotec[, designul de carte suedez este apreciat in intreaga lume, iar autoare precum Astrid Lindgren sau Selma Lagerldf au reuqit s[ creeze personaje-cult, iubite de copiii de pe tot mapamondul (Pippi $osefica, Nils Holgerson). in plus, Suedia gflzduieqte cea mai rdrmitl distincfie din intreaga lume ce revine unui scriitor in via!5, Premiul Nobel pentru Literattrd, precum gi unul din- tre cele mai frumoase parcuri tematice din lume: Junibacken, creat din dorinla de a celebra spiritul lui Astrid Lindgren, un centru care g[zduiegte anual peste 1500 de spectacole pentru copii. Acesta este motivul pentru care programul pregltit anul acesta de ,tara invitatd de onoare a Salonului de Carte Bookfest include, pe 16ng[ evenimentele dedicate lite- raturii gi int6lnirilor cu scriitorii, gi o serie consistentd de manifestiiri dedicate profe- sionigtilor care activeazd in lumea publishing-ului de carte: editori, graficieni, ilustratori, traducdtori sau manageri culturali." (,,Suedia - lara invitatd de onoare la Bookfest 2017", in Dilema Veche. 2 mai 201 13
  • 12. d. Stilul beletristic Este specific operelor literare. Caracteristici: o expresivitate; o originalitate; o ?nclrcitur d, afe ctiv d; o bog6,tie lexical[; o sensuri multiple ale unor cuvinte. e. Stilul colocvial (familiar) Se int6lneqte in sfera relafiilor neoficiale (presupune interlocutori familiari) gi este cu- noscut tuturor vorbitorilor. Caracteristici: . derapaje de 1a normele limbii literare; . exprimare rclaxatd; o inclrclturl emo{ionali; o folosirea unor termeni argotici sau a unor englezisme curente etc.; o ticuri verbale; o in comunicarea oral6,, de exemplu, vorbitorii apeleazd la mijloace nonverbale (mimi- c6, gesticS). - Salut! Care-i treaba? De ce m-ai chemat cu noaptea-n cap? - D-aia. Acas[ ce ftceai?! Weekendu' 6sta exers[m trezitu' devreme. Originea gievolulia limbii romane DBN o Limba romdni este o limbl romanicl. Aceasta are ca limbd de origine latina, insi in varianta ei vorbit5 in par,tile de est ale Imperiului Roman. Din categoria lirnbi- lor romanice mai fac parte: italiana, fianceza, spaniola, portugheza, catalana, sarda, occitana sau provensala, romanga, retoromana, dalmata (care nu se mai folosegte din secolul al XIX-lea). o Limbile romanice nu provin din latina cult5, scrisd, ci din latina populari (vulgata: vorbitd in popor). . Se consider5 c[ procesul de formare a limbilor romanice a durat p6n[ in secolul al lXlea. Pentru romdn6 s-au emis mai multe ipoteze, una dintre teoriile gtiinfiflrce fiind c5, la nSvdlirea popoarelor migratoare, in secolul al Vl-lea, structura limbii ro- mdne era dejafrxatd,, ceea ce a impiedicat dizolvarea ei in contact cu influenfa slav6. 14 ,,Idama avea doui viefl qi, adesea, cea din timpul noplii era neliniqtitoare. Cu ochii des- chigi, nimic nu i se pdrea greu de indurat, ar fi putut r[bda chiar qi izgonirea din casi. Noaptea, irsi, in vis, faptele ei gi ale altora incepeau din nou sd ffSiascb gi in aceasti a doua via!6 puterea ei de a inlelege gi a indura se pr[bugea sau se indi[afardvoinla ei. Trecuseri ani indelungali gi nu izbutise s[ afle decdt foarte pulin din taina acestei vie!i." in Preda, n
  • 13. Latinitatea limbii romdne este suslinut6 de: o structura gramaticald: pdstreazd din latini declinarea substantivului, a pronume- lui, tipurile de adjective, numeralele de la 1 la 10, conjugdrile verbului, modurile qi timpurile verbale, principalele prepozilii qi conjunclii; o vocabularul de bazd care este mogtenit in proporlie mare din latind: cuprinde cuvinte care denumesc obiecte, acfiuni gi insuqiri fundamentale, precum qi relalii de rudenie, pdrli ale corpului uman, zilele sdptlmdnii. in procesul de constituire a limbii romdne s-au produs nenumlrate transformdri, dup[ reguli ca urmdtoarele: a) cdderea consoanelor flnale ,,-s", ,,-t", ,,-m", ,,-ft"i caput > capu; b) transformarea consoanei duble,,ll" in ,,1"'. callis > cale; c) transformarea lui,,l" intervocalic in ,,r": solem > soare; d) cdderea lui ,,b" intervocalic: caballus > ca|' e) cdderea lui ,,h" in pozilie iniliald: herba > iarb[; f) grupul consonantic,,ct" a devenil ,,pt"'. lactem > lapte; g) grupul consonantic,,cs" a devenit ,,ps": coxa > coapsS; h) ,d" accentuat, urmat de ,,m" qi consoan[, precum gi ,,a" urmat de ,,n" gi vocalS se transformdin ,d": campus > cdmp, canem > c6(i)ne; i) ,,o" accentuat a devenit ,,oa": porta > poart[; j) ,d" neaccentuat in pozilie fina16 a devenit ,d": lana > 16n[. Din rom6na comun6 s-au dezvoltat dialectele limbii romdne: o dacoromdna; . meglenoromAna; o istrorom6na; r macedoromdna sau arom6na. Dialectele prezintd tr6situri gramaticale gi lexicale asemln[toare, comune limbii latine, dar qi diferenfe, determinate de spaliul de formare, de substratul de limbd (geto-dacic in cazul dacorom6nei, la nord de Dunire) qi de adstral (elemente impru- mutate din pecenegd, crtmand, tiltard, maghiard, limbile slave, greacabizantind qi neo- greaca, germanS, englezd etc.). Primul text scris in limba romflni care s-a pdstrat este Scrisoarea lui Neacqu din Cdmpulung cdtre Johann Benkner (datat 1521). 15
  • 14. B. Modele de subiecte Testul I DS Citegte textul cu voce tare. in ,,Moromelii 2", Horaliu Mdtdele (Ilie Moromete), Dana Dogaru (Catrina Moromete) gi losif Pastina Q,{iculae) joacd rolurile principale, aldturi de Rdman Vasilescu, George Mihdild, Andi Vasluianu, Oana Pellea, Ion Caramitru, Gheorghe Visu, Florin Zamfirescu, Marian Rdlea, Paul lpate, Cuzin Toma, Liviu Pintileasa, Dorina Chiriac. Pelicula are la bazd un scenariu inspirat dinMoromelli, volumul 2,Yiaa ca o pra- dd Ei publicistica lui Marin Preda. Scenariul reia firul poveStii familiei Moromete du- pd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, tntr-un context istoric extrem de frdmdntat: instalarea comunismului. Cele doud personaje principale, Ilie Moromete Si fiul sdu, Niculae, vdd aceste schimbdri cu ochi dferili, prilej permanent de conflict. ,,Aqa cum e ea, necunoscutd pentru noile generalii, (istoria) trebuie sd existe, sd rdmdnd mdrturie. Avem o anumitd datorie, chiar dacd tinerii pot la inceput sd spund cd nu ii intereseazd. Cred cd eu am aceastd datorie, lucrurile pe care le-am trdit, pe care le consider importante qi care influenleazd prezentul Si viitorul trebuie cunoscu- te", a explicat Stere Gulea la Digi24. (https://republica.rolstere-gulea-despre-zmorometii-2-poate-ca-renuntand- victor-rebengiuc-a-facut-lucrul-cel-mai-extraordinar) @ Formuleaz[ rlspunsuri la intrebirile de mai jos, referitoare la situalia de comunica- re din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emil[torul mesajului (atitudine, perspectiv[, intenfii)? b. C[rui stil funclional ii apar,tine textul de mai sus? Ilustreazd dou[ caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat. c. Ce elemente importante de confinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? @ Care este opinia ta despre necesitatea formdrii unei culturi cinematografice in qcoa- l5? Motiveazl r6spunsul. 16
  • 15. Testul 2 DS Citeqte textul cu voce tare. Cea mai veche adevdratd lecturd a mea (aqezat pe burtd, in pat, cu capul in jos, Si cartea pusd pe parchet!) sunt PoveStile lui Creangd. Le citeam tntr-o edilie de format mare, cu ilustraliile lui Th. Kiriakoff. Pot spune cd lon Creangd a fost prima mea fn- tdlnire cu metafizicul. Md apropiam de lumeo aceea, repetat, cu simldminte amesteca- te de pldcere Si angoasd. Pldcerea era zborulfanteziei, descoperirea altor lumi, altor ,,tdrdmuri", a unor spalii cu insuEiri nemaiintdlnite. Angoasa, aceea de-a descoperi, tn lumea noastrd, entitdlile supranaturale: Dracul, Moartea. Mi se fdcea fricd citind, singurdtatea pe care mi-o pregdtisem, izoldndu-md in compania cdrlii, se fdcea rnai groasd. Mi-era fricd, spun: tn acelaEi timp dobdndeam tncredere in mine; tmi spu- neam, umbldnd pe cdile lui Ddnild, ale lui Stan Pdlitul, cd Dracul poate fi pdcdlit, sau, cu lvan, cd poli sd te joci cu moartea, chiar dacd riqti nemurirea. 1...1 $i cdte cuvinte noi invdlam, cdte obiecte inaccesibile in domolitul meu univers ordsenesc ajungeau, prin poveqti, la mine! Pe Creangd l-am citit toatd viala, amfost mereu tmpreund. (Ion Vianu, ,fece c[r,ti prin care am inceput s5 devin om", in volumul Cdrlile care ne-aufdcut oameni) @ Formuleaz[ rispunsuri la intreb6rile de mai jos, referitoare la situa,tia de comunica- re din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, av6nd in vedere scopul comunicdrii? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memo- rialistic, narativ etc.)? Motiveaz6 rdspunsul. c. Ce elemente importante de conlinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat? @ Care este opinia ta despre necesitatea cunoa$terii marilor scriitori? Susfine cu ar- gumente opinia formulatd. Testul 3 Citegte textul cu voce tare. ,ARTICOLUL 8 Dreptul la respectarea vielii private qi de familie 1. Orice persoand are dreptul la respectarea vielii sale private Si defamilie, a domici- liului sdu Si a corespondenlei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autoritdli publice fn exercitarea acestui drept decdt in mdsura tn care acesta este prevdzut de lege Si constituie, tntr-o societate democraticd, o mdsurd necesard pentru securitatea na/ionald, siguranla publicd, bundstarea DS 17
  • 16. . PROBA SCRISA NTEZE SI ESEURII Eseurile oferite ca model intrl in dou6 categorii, conform programei: eseuri struc- turate gi eseuri argumentative. Ele conlin urmdtoarele cerinle: TIpuRIDE ESEU Poezie l. Eseu structurat Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s5 prezinli particularitdli ale unui text poetic studiat, apa(indnd lui... (un autor)/unui curent literar (romantis- mului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientdri tematice (tema iubirii, de exemplu). in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere: - evidenfierea a doui trisIturi care fac posibil[ incadrarea textului poetic ales intr-o tipologie, intr-un curent culturaUliterar sau intr-o orientare tematicE; - prezentarea modului in care tema se reflect[ in textul poetic ales prin comentarea a doud imagini sau idei poetice; - analiza,la alegere, a doud elemente de compozilie gi de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, incipit, relafii de opozilie qi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetic[, sugestie gi ambiguitate, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), elemente de prozodie, poezie epic6, poezie liric6, in- stanlele comunic[rii in textul poetic. NotMin aceast[ listi cuprinsi in programi se selecteazl doar patru-tase as- pecte. ll. Eseu argumentativ Redacteaz6 un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text poetic studiat, apar,tin6nd lui... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exem- plu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientiiri tematice (tema iubirii, de exemplu). in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formula- rea tezeila punctului de vedere cu privire la tem6, argumentafia (cu minimum doui argumente/rafionamente critice/exemple concrete etc.) 9i concluzia/sinteza. I S 45
  • 17. Prozi l. Eseu structurat a. Redacteazl un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sI prezinli particulari- t6li ale unui text narativ studiat, apar,tindnd lui.. . (un autor)/unui curent literar (roman- tismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientdri tematice (tema iubirii, de exemplu). Noti! Eseul poate viza gi o specie anume, din programi: basmul cult, nuvela qi romanul. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere: - dou[ tr[slturi care fac posibill tncadrarea textului narativ ales intr-o tipologie, intr-un curent culturalfliterar sau intr-o orientare tematicfl; - prezettarea modului in care tema se reflectii in textul narativ ales prin comenta- rea a doul episoade/secvente; - analizUla alegere, a doul componente de sfucturi gi de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru textul ales, din seria: acfiune, personaje, conflict, relalii tempora- le gi spaliale, incipit, final, tehnici narative, perspectiv[ narativl, instan{ele comunic[- rii in textul narativ, modalitili de caracterizare a personajului, registre stilistice, stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber. Notilin aceastil listi cuprinsl in programii se selecteazii doar patru-gase aspecte. b. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinfi particulari- tef de construc{ie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparlindnd lui... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientiri tematice (tema iubirii, de exemplu). Notffiseul poate viza gi o specie anume, din programtr: basmul cult, nuvela 9i romanul. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmltoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic Ai moral al personajului ales; - eviden{ierea a dou[ trdslturi ale personajului prin c6te o secvenf6 comentatii; - anahza,la alegere, a dou[ componente de structuri gi de lirnbaj ale textului studiat, semnificative pentru personaj, din seria: ac{iune, personaje, conflict, rela{ii temporale gi spafiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivd narativl, instanfele comunic[rii in textul narativ, modalitdli de caracterizdre a personajului, registre stilistice, stilul di- rect, stilul indirect, stilul indirect liber. Nottr! Din aceasti listl cuprinsl in programtr se selecteazi doar patru-gase aspecte. c. Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s[ prezinfi rela{ia dintre doui personaje dintr-un text narativ studiat, aparfin0nd lui... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientlri tematice (tema iubirii, de exemplu). 46
  • 18. Noti! Eseul poate viza gi o specie anume, din programfl: basmul cult, nuvela qi romanul. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere: -prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajelor alese; - evidenfierea a doul trls[turi ale personajelor, semnificative pentru relafia dintre ele, prin c0te o secven{6 comentatE; - analiza,la alegere, a dou[ componente de structurl qi de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru personaje, din seria: acliune, personaje, conflict, rela{ii temporale gi spa,tiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiv6 narativS, instanlele comuniclrii in textul narativ, modalitl1i de caracterizare a personajului, registre stilistice, stilul di- rect, stilul indirect, stilul indirect liber. Notii! Din aceastl listl cuprinstr in programtr se selecteazi doar patru-qase aspecte. ll. Eseu argumentativ Redacteaz[ un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text nara- tiv studiat, aparfindnd lui ... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exem- plu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientiri tematice (tema iubirii, de exemplu). Notilseul poate viza qi o specie anume, din programi: basmul cult, nuvela gi romanul. in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formula- rea tezer/a punctului de vedere cu privire la temi, argumentalia (cu minimum doui argumente/rafionamente critice/exemple concrete etc.) gi concllzia/sirrteza. Dramaturgie L Eseu structurat a. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sI prezinli particulari- t[fi ale unui text dramatic studiat, aparlindnd lui".. (un autor)/unei epoci (postbeli- ce)/unei orientlri tematice. Noti! Eseul poatevtza qi o specie anume, din programl: comedia. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere: - dou[ tris[turi care fac posibili incadrarea textului dramatic ales intr-o tipologie, intr-un curent culturaVliterar sau intr-o orientare tematici; - prezentarea modului in care tema se reflecti in texful dramatic ales prin comenta- rea a dou[ episoade/secvenfe; - analiza,la alegere, a dou6 componente de structur[ gi de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru texful ales, din seria: acliune, personaje, conflict, relalii tempora- le gi spafiale, unitlfi compozifionale, instanfele comunic[rii in textul dramatic, modali- t6!i de caracterizare a personajului, registre stilistice, notafiile autorului. Notii! Din aceasttr listi cuprinsi in programl se selecteazi doar patru-qase aspecte. 47
  • 19. b. Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezin{i particulari- E+i de constnrcfie a unui personaj dintr-un text dramatic studiat, apar,tin6nd lui... (un autmlrmei epoci (postbelice)/unei orientiri tematice. NotMseul poate viza gi o specie anume, din programl: comedia. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm6toarele repere: -prezentarea statutului social, psihologic qi moral al personajului ales; - evidenfierea a dou[ tr[s[turi ale personajului prin cdte o secven![ comentat6; -analiza,la alegere, a dou[ componente de struchr[ qi de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru personaj, din seria: acfiune, personaje, conflict, rela{ii temporale qi spa,tiale, unitdti compozilionale, instan{ele comunic[rii in textul dramatic, modalitiili de caracteri zare a personajului, registre stilistice, notafiile autorului. Nottr! Din aceasti listi cuprinsl in programl se selecteazl doar patru-qase aspecte. c. Redacteazl un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sI prezinfi rela{ia dintre dou[ personaje dinr-un text dramatic studiat, aparfin6nd lui... (un autor)/unei epoci (postbelice/unei orient[ri tematice. Nottr! Eseul poate viza gi o specie anume, din programtr: comedia. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic Ai moral al personajelor alese; - evidenfierea a doul trds[turi ale personajelor, semnificative pentru relafia dintre ele, prin cite o secven{i comentatd; - analiza,la alegere, a doui componente de structuri gi de limbaj ale textului studiat semnificative pentru personaje, din seria: acfiune, personaje, conflict, relafii temporale gi spafiale, unitEti compozilionale, instanfele comunicdrii in textul dramatic, modalitili de caracterizare Lpersonajului, registre stilistice, notaliile autorului. Noti! Din aceasti listl cuprinsl in programl se selecteaztr doar patru-gase aspecte. ll. Eseu argumentativ Redacteaz[ un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text dra- matic studiat, apar,tin6nd lui... (un autor)/unei epoci (postbelice)/unei orientiri temati- ce. Notilseul poate viza qi o specie anume, din programfl: comedia. in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formula- reatezeila punctului de vedere cu privire la tem[, argumentalia (cu minimum doul argumente/ra{ionamente critice/exemple concrete etc.) qi concluzia/sinteza. 48
  • 20. Epoca Juninii. Marii clasici Junimea. Titu Maiorescu DS o Junimea este o grupare literar[ condus[ de Titu Maiorescu, infiinfatii la Iagi, in 1863. o Impune cea mai importantii direcfie literar[ a epocii din care fac parte scriitori ca: Mihai Eminescu, Ion -Creangl, I.L. Caragiale gi loan Slavici. in revista gruplrii, Convorbiri literare, apar scrieri importante ale acestor autori. r Prin scrierile publicate de membrii gruplrii se afirml uq spirit critic esenfial pentru maitizarea unei culturi gi a unei .ociJt4. in articolul in contra direciei de astdzi tn cultura romdnd, Titu Maiorescu constati c[, in aparenftr, societatea romd- neasc[ are institufii moderne, occidentale: politic[, gtiinftr, literaturl gi art[, pres6, gcoli etc. in realitate, afirm[ el, acestea sunt ,producfiuni moarte, pretenfii fdr[ fundament, stafii frrI trup...', pentru ci le lipsegte tradilia de secole care le-a f[cut viabile in ffuile europene dezvoltate. Societatea romdneasc[ se caracterizeazl, prin urmare, printr-o aparenld de europenizare. Civilizalia aceasta modeml nu este accesibil[ decflt unei elite restrflnse, in timp ce clasa sociali cea mai numeroasl, aceea [trrlneasc[, se zbate in sirlcie gi ignoranlI (procentul de analfabefi este foarte mare in epoc[ 9i p6ne tdrzitt, din nefericire). Cunoscuti ca teorie aformelorfirdfond, aceastl caracteizare a socie- tifii rom0negti a generat gi mai getercazddezbateri. Felul in caxe ne raportilm la lumea modernl este fundamental, de aceea ideile lui Maiorescu sunt extrem de importante pentru o nafiune care wea s[-gi construiascl destinul cu luciditate 9i responsabilitate. o Pledeaz[ pentru o societate care promoveaz[ valorile. in acelagi articol, Titu Maiorescu pune in legdturl aceastil int6rziere in evolufia culturii gi a societ{ii cu o angme dificultate de a alege intre ceea ce este valoros gi ceea ce e lipsit de valoare, intr-un domeniu sau altul. Solufia pentru a atinge un nivel de civilizalie autentic nu este s[ ne intoarcem la Eadifia premodeml, ci sE diim consistenp acestor forme im- prumutate din Occident. Este nevoie, afirmtr criticul, de ,,o regenerare a spiritului pu- blic" prin incurajarea valorilor gi -descurajarea mediocritlfilor". o in Istoria literaturii rcmfup & la orighi p,furd k praent (1941), de G. Cllinescu, capitolul dedicat direcliei tircrare j 'nimiste este intinrlat Epoca marilor clasici. Clasic are in acest caz sensul ,,scriitor consacra! de valoare'. Eminescu este considetat asthzi poetul naflonal, I.L. Caragiale, cel mai irytrtant dramaturg gi un mare pto"atot, iar Ion Creang[ gi Ioan Slavici, scriitori de prim rang ai prozei rominegti. Titu Maioresct, Comediile daui Carasblc - prrticulrritlfi ale textului Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, estetician, om politic. Scrierile de criti ci gi teorie literarl sunt adunate in mai multe volume intitulate Crilice. A condus cea mai important[ grupare literar[ din a douajumltate a secolului al XIX-lea, Junimea,Si 62
  • 21. a contribuit la impunerea in congtiinla publicd a unor mari scriitori ca Mihai Eminescu, l.L. Caragiale,Ion Creangi gi Ioan Slavici. Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinfi particularitEli ale unui text studiat, aparfindnd lui Titu Maiorescu. in elaborarealeseului, vei avea in vedere unndtoarele repere: - evidon{ierea a doui trlslturi care fac posibil5 incadrarea textului ales intr..s ti*.- bgie; - prezentarea modului in care tema se reflectl in textul ales prin comentarea a do- ui fragmente sau idei; - ar'Laliz4la alegere, a doul elemente de Cornpozilie gi de limbaj, semmificative pentruitextul ales,, din seria: construcfia textulu:i argumentativ, interpre6rl iudeeili de valoare, calitifile stilului. Primul nostru critic literar de mare valoare, Titu Maiorescu, a fost indrumdtorul gruplrii Junimea gi al direcliei literare din care fac parte qi azi scriitori clasici ca: '{ihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Creang[ sau Ioan Slavici. Studiul din 1885, dedi- cat lui Caragiale, are caracter polemic gi structura unei argumentafii. Titlul indicl o prim6 tem6: comediile lui Caragiale. Textul se opre$te insd gi la o problemi importanti in literaturd qi artd, in general: relalia pe care acestea o au cu morala. in 1885, se joacd pe scena Teatrului Nalional din Bucuregti ultima comedie a lui Caragiale, D-ale carnavalului. Piesa nu se bucuri de o primire grozavd, este flu- reratl la premier[, iar in pres[ apar cdteva articole care il actzdpe Caragiale de imora- litate gi hivialitate. Studiul lui Maiorescu respinge aceasti atitudine faln de piesi, cu rrgumente: unul vizeazi valoarea piesei gi a comediilor, in ansamblu, altul are leg[tu- n cu felul in care se raporteazd artala moral6. Maiorescu afirm6 c[ I.L. Caragiale este cel mai original dramaturg al epocii, iar ;omediile lui surprind ,,cdteva tipuri din viala noastrd socialE de astdzi qi le dezvoltl '-u semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor..." Cu alte cuvinte, ;omediile oferd in manier[ realistl o oglindl a societlfii. Prin urmare, dacd, spectatorii ru avut impresia trivialitilii, trivialitatea nu este a autorului, ci a lumii infb{igate. De elrfel, Maiorescu crede cI lumea aceasta este o caricafurd, a civiliza[iei moderne, sursa ;omicului fiind tocmai contrastul dintre aparenfa modernl gi esenfa primitivd (in sen- ;ul inapoierii culturale, de educalie sau emancipare). Argumentul este sprijinit cu exemple comice din toate piesele: Leonida citegte jumale gi ii explic[ Efimiliei ce este republica ,,cum o pricepe el" (nu prea bine), Ghile Pristanda este ,,un element principal -n alegerea <<curat constitulionalb" (Maiorescu este ironic, piesa surprinde tocmai rbuzurile puterii, prin urmare, incSlcarea Constituliei) etc. In al doilea rdnd, o comedie este o operi de artd gi nu trebuie judecat[ plecdnd de la riterii striine de natura ei artistic[. Arta nu ne ofer6 reguli gi norrne de comportament, :u ne line predici, nu-i sanclioneazdpe cei rbi gi nu-i r[spllteqte pe cei buni. in ceea ce rivegte morala artei, criticul pleac[ de la o idee a lui Schopenhauer dupd care sursa =ului din lume o constituie egoismul (spafiul limitat, subiectiv al individului). Arta 63
  • 22. este maal6 in m[sura in care este autentici: ne ,tine captivi in lumea ei qi ne face sl uitiim de nol, de interesele noastre strict personale. Maiorescu oferd exemple din arta plasticn in care nu sunt infbligate realitdli ,,frumoase", cum ar fi copiii zdrenflroqi ai lui Mnrillo. De altfel, ne putem gdndi la orice operd de artd care infEliqeazd aspecte &ne san grotegti. Ne putem gdndi, de asemenea,la caricatard, ca form[ de artd cu care com€dia este inruditI. Concluzia lui Maiorescu este de bun-sim!: ,,Tipurile infbliqate de comediile d-lui Caragiale trebuie sd vorbeascd cum vorbesc, clci numai astfel ne pot menfine in iluzia realitSlii in care ne transport6." Exemplele citate sunt reprezentative pentru eleganla stilului maiorescian, o com- binafie de claritate, concizie gi talent al iormuldrilor memorabile. in plus, impresia de eleganl5 se datoreaz[ gi men{inerii comentariului in planul strict al ideilor. Scrierile lui Maiorescu sunt modele de argumenta[ie civllizat},, prin aceste calitd|gi, dar qi prin nive- lul lor cultural gi prin finelea observafiilor. Mihai Eminescu, Floare alhastrd DSP Mihai Eminescu (1850-1889), poet, prozator,jumalist. Lirica sa se inscrie in tradi- lia romantici. Membru al societllii Junimea, colaboreazd gi la revista Convorbiri literare, unde ii apar cdteva texte poetice. Volumul antum Poesii va fi publicat in 1883, sub ingrijirea lui Titu Maiorescu. o Apartenenfa la un curent: romantismul. Poetul valorificI, in manierl romanti- cd, antiteza dintre omul comun gi omul superior, ueaia c[p[t6nd aspect de meditalie liric[. Iubirea, natrxa, dar qi anumite motive (floarea albastrd, noaptea, stelele, luna, marea, codrul) sunt specifice romantismului, curent care pune accentul pe sensibilitate qi pasiune. . Specie poeticl: meditalie romantic[, idi16, elegie (meditafie - o poezie ce are un caracter reflexiv, idila - o poezie de dragoste in cadru rustic, luminos; elegia - o poe- zie care exprim[ triste]ea). o Tem[: dragostea. o Motive: floarea albastr[, marea, stelele, luna, codrul , izsrorul, noaptea, cuplul, geniul neinfeles. o Ideea centrall (mesajuVviziunea)*. Fericirea omului este mai degrabl o iluzie (a iubirii, a cunoagterii) spulberatl de trecerea timpului. o Procedee ale expresivitllii limbajului qi compozifiei. Se remarcl doui tipuri de limbaj: - familiar, marcat de mijloace ale oralit[lii populare (de exemplu, utilizarea unor regionalisme:,,incalte",,Jttl cdtd',,yoi cerca"); - literar cult: epitete (,,intunecata mare",,,Piramidele-nvechite", ,,pr[pastia mlrea- !5"), metafori (,"rduri in soare"), antitezaromanticd (dintre terestru 9i cosmic, iubire 9i cunoaqtere). o Versul este trohaic, mai apropiat de metrica popular[; rima imbr[fiqat6, cu ver- suri de opt silabe. 64
  • 23. otI-: Fixarea acestui mesaj este relativl in cazulmajoritalii textelor (poate varia de la un citi- :or la altul, cu condilia ca interpretarea s[ fie argumentatd). Floare albastrd- particulariti{i ale unui text poetic studiat Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s[ prezinti particularitifi ele unui text poetic studiat, aparfinflnd lui Mihai Eminescu. In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmltoarele repere: - evidenfierea a doul trdslturi care fac posibilS incadrarea textului intr-un curent cultural/literar; - prezentarea modului in care tema se reflectd in textul poetic ales prin comentarea a doud imagini sau idei poetice; - analiza,la alegere, a doud elemente de compozi{ie gi de limbaj, semnificative pentru texhrl poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice. O crealie care prefigureazd LuceaJdrul este Floare albastrd, publicati in revista Convorbiri literare (1873). in primul rdnd, titlul creafiei, Floare albastrd,face trimite- re direct[ la un simbol cunoscut din tradilia romanticd europeand: motir,ul, asociat cu idealul de puritate, apare la poeli precum Novalis (in romanul Heinrich von Ofterdingen) sau Leopardi. Semnifrcafiile sunt multipte: fericirea vegnic6, infinitul, rnaccesibilul, raritatea, frumuse{ea. La Eminescu, sintagma ,,floare albastr6,, este o metaford a iubitei: ,,$i te-ai dus, dulce minune, $-a murit iubirea noastr[ - Floare-albastr[! floare-albastrb!... Totugi este trist in lume!" Tristelea finalului este in leg6tur[ cu ideea trecerii timpului, dar qi cu aceea a unei distanle iniliae intte poet qi iubit6. Poezia creeaz6 dou6 spatu antitetice: unul al in6l- timilor, sugerat de albastru (culoare rece, a dep[rt6rilor, a infinitului), altul limitat, inse protector (,,codrul cu verdea!6"), un mic paradis al desfbt[rilor. Sunt spa{ii simbolice pentru distanfa dintre omul superior, geniul neinleles, capabil de marea aventur[ a ide- ilor, qi omul comun cLruia ii este destinatd aventura vielii, a trdirii. Eul romantic este gdnditorul profrrnd atras de ,,soarele" rafiunii (,,r6uri in soare"), spirit contemplativ, domic si cunoasci totul (,,intunecata mare"). in schimb, fiinla iubiti cauti sr il apropie de spa,tiul obiqnuit, considerAnd cd fericirea, pe care o urmdreqte acesta, este o utopie: .,Nu cdta in deplrtare/ Fericirea ta, iubite!" in esenld, tdndra ii propune un alt tip de fericire, prin iubire, apel0nd la un discurs ispititor (,,Hai in codrul cu verdea!["). Poe- zia include qi motilul cunoaqterii absolute, urmirind, de asemenea, atdt ipostazele omului superior (de g6nditor gi indrSgostit), aspiraliile sale inalte, cAt gi fericirea omu- lui obignuit, mai apropiat[ de acel carpe diem (bucurd-te de clipd) al anticilor. 65
  • 24. poetul apeleazdla motive din recuzita romanticd. Al6turi de acela central, al florii albastre, se remarce motive naturale (stelele, luna, codrul, izvorul), dar 9i cdteva care definesc crealia uman[ etern[ (piramidele - simboluri ale perfecliunii). Marea, de exemplu, cu intinderea ei, poate fi asociat[ libert[lii cteatoare, iar soarele (,,rduri in ,our"i) reprezintdglasul raliunii pe care il ascult[ tdn5rul. Codrul, in schimb, este mi- cul eden vegetal, loc protector,tezervat cuplului. cele patru secvente dezvolta un dialog inhe indr[gostili, un subtil joc al vocilor, ugor teatralizat. Primele trei catrene cuprind reproqul iubitei adresat eului romantic, mereu pleocupat de lumea conceptelor, de abstracliuni. Aceste ,Jentafii" - aspiralii utopice - le recunoagte insugi tdnbrul, in a doua secven!6 liric[: ,,Ah! ea spuse adev6- ruli nu am rds, n-am zis nimica". Monologul vocii feminine include descrierea unei evadiri in codrul cu verdeafa: ,,Acolo-n ochi de pldure,/ LAng[ bolta cea seninS/ $i sub trestia cea lindl vom qedea in foi de mure." Iubirea este perceput[ ca o dorinf[. Aceastl secven!6 (a treia) se arat[ a fi qi o celebrare a naturii, sursi important[ de in- spiralie a romanticilor. Existd un paralelism simbolic intre acest spaliu luminos al vie- fi gi reminitate. |n strofa citat[, imaginile s:ugeteazd at6t refugiul, c0t 9i seninitatea, impecarea. Epitete simple ca ,,senine" sau ,,lin[" sunt semnificative in aceast[ privin![' Ultimele dou6 catrene, in schirnb, constituie o meditalie pesimistl asupra condiliei umane. poeziase incheie cu un vers care are rolul unei concluzii: ,,Totuqi este trist in lume!" Deqi dragostea exist6, lumea rdmdne trist[: aspirafia cdtre fericire se confrunt6 cu diversele limite, in special cu limita timpului qi cu aceea a comunicdrii'. Mihai Eminescu, Luceafdrul DS . Specia literari: poem epicoliric de inspiralie folclorici (amestecul genurilor qi speciilor este o caracteristicS a poeziei romantice). o Apartenen{a la un curent literar: romantismul (vezi p' 58)' o Teme: geniul, iubirea, condilia uman6. o Motive: iubirea imposibild, iubirea unei pimdntene pentru o stea, fabulosul, vi- sul, acvaticul (marea, oceanul, izvorul), oglinda, singUrbtatea, cosmosul, ingerul, de- monul, geueza,lumina, codrul, luna, teiul. o Ideea centrall (mesajuVviziunea)*. Condifia geniului presupune nemurirea, superioritatea cunoagterii 9i singurltatea, nefericirea' o procedee ale expresivit[{ii limbajului qi compozi{iei. Domind limbajul literar cult epitete (,,Sub raza ochiului senin/ Si negrdit de dulce"),. comparafii (,,Iar umbra felei strivezii. E albd ca de cear["), metafore (,,O, dulce-al noplii mele domn...", ,,Tr[ind in cercul vostru str6mt..."), antiteza (,,Nu e nimic ai totugi e..."). Apare, de asemeneq limbajul familiar, tn partea a doua, matcat de mijloace ale oralitd,tii populare (,,Dac6 nu qtii, 1i-oi areta/ Din bob in bob amorul"). o Versul este iambic, cu misura de 7-8 silabe 9i rima incruciqatS. Nottr-: Fixarea acestui mesaj este relarivi in cazul majoritdfli textelor (poate varia de la un citi- tor la altul, cu condilia ca interpretarea s5 fie argumentati). 66
  • 25. PROBA SCRISA TESTE SUBIEGTUT I (40 de puncte) Citegte urmltorul text: Aford vedem totdeauna cerul albastru, sant norii, care ne protejeazd cu ploile lotr Si sim{im pasii noStri stdpdni pe lume, pdnd nu suntem lovili Si inima nu ne bate sd ne spargd pieptul... Trdisem astfel de lovituri; palma grea, ldrdneascd, tnjurdtura, cu- vdntul trivial, josnic, la adresa mamei mele, se abdtuserd adesea asupra mea. Familia tnsd, cdt era ea de dezbinatd, md protejase. Astfel de oameni pe car€ nici un gdnd tnalt nu-i cdlduzea, erau dispreluili de tatdl meu. ii cunoSteam pe toli oamenii prin el. Bdzdoveicd era cu mdciuca. Stan MoameS cu belia. Ion al lui Miai cu neqtiinla: ,,Tatdl nostru care eSti tn ceruri" qi toatd rugdciunea era pentru el niqte cuvinte ,,in- curcate". Altul era deStept ,,nevoie mare", expresie intraductibild pentru vdrsta mea de atunci, dar tnlelegeam cd era o ironie, cd dimpotrivd, omul acela era departe de deSteptdciunea pe care o afiqa. Ene degeaba se ducea la bisericd, tot Ene rdmdnea, dar bine cd se ducea: ,,e Si el un creqtin". Stancu tqi bduse tot pdmdntul, deqi avea unsprezece copii. ii mai rdmdseserd doud pogoane, punea tutun pe ele. Fumau toli, ,,ce sd facd"? Se apucase de cizmdrie. Cei violenli qi josnici erau ocolili. De dstia trebuia ,,sdfugi". Erau tn afara oamenilor. Tata nu stdtea de vorbd cu ei. incdt uitam totul numai cdt tl vedeam, nu-i povesteam nimic... Mi-era de-ajuns sd-i aud glasul li- nistitor: ,,Cefaci, md, copileT" Si lumea intunecatd, a cdrei perdea se ddduse o clipd la o parte Si vdzusem urdtul qi abjeclia, se fnchidea la loc qi inceta sd mai existe pen- tru mine. Era frumos tn acea zi de noiembrie Si am rdtdcit pe la qosea, prin preaima lacurilor. L-am uitat imediat Si pe acel Sef legionar Si pe Gheorghe al lui nea Costicd... Am uitat Si de mine fnsumi, absorbit de contemplarea lacului qi stdpdnit, fdrd gdnduri, de bucuria de a trdi. Eram fericit cd scrisesem un roman de la tnceput pdnd la sforSit (fiindcd mai tncepusem qi altele, dar nu le terminasem) Si aceastd certi- tudine tmi ajungea. 1...1 Am ldsat lacul Si am luat-o spre Vatra Luminoasd. Taina tn care era tnvdluitd via- lafratelui orb Si a sorei lui mi se pdrea insondabild. Nici nu voiam s-o dezleg; md du- ceam la Pavel atras de puternica lui personalitate, care seformase citind nu atdt mult (biblioteca lui din cdrli uriase scrise cu cuiul nu era mare), cdt reflectdnd asupra vie- lii de a cdrei lumind din afard era lipsit... 1...f ,,Scriitorul trebuie sd ne inilieze tn ceea ce existd dincolo de realitatea vizibild, spunea e1... Revelalia lucrurilor deja Stiute s-a produs in secolul trecut prin Balzac qi Flaubert, exceptdndu-i pe ruSi, care cei dintdi au explorat fantasticul realitdlii. 1...1 EEti bdiat tdndr, ai iluzii qi idealuri, Swift te va 126
  • 26. turbura prea tare, nu-l citi... dar citeSte-i pe ruEi... Sunt fngrijorali de destinul omului, pe care il vdd din subterand, ca Dostoievski... Dar mdrturia nu e rece, soarta omului nu e iremediabild, ca la acest englez care a mers tn declin dupd Guliver, ci pateticd, ca ochii spre Dumnezeu... Tolstoi e mai echilibrctt, nu-i citi acum nici pe Gogol, nici pe Dostoievski.l...l Sd-i dai unui adolescent un sfat... Va face exact contrariul! Am inceput sd umblu prin anticdrii dupd Swift, Gogol qi Dostoievski qi fi citeam in mica oddild a fratelui meu Nild, care imi dddea Si bani. il evitam pe Tolstoi... (Marin Preda, Viala ca o pradd) I Scrie pe foaia de examen rlspunsul la fiecare dintre urmltoarele cerinfe cu privire la text. 1. Menlioneazd sensul din text al secvenlei Astfel de inalt nu-i cdlduzea... oameni pe care nici un gdnd 2. Transcrie un fragment in care apare redarea direct6 a vorbirii. 4 puncte 4 puncte 3. Explici motivul pentru care tdn[rul Marin Preda nu urmeazd sfatul prietenului. 4 puncte .Precizeazi numele a trei mari scriitori despre care este vorba in text. 4 puncte 5. Prezint[ o trdsiturd de caracter atatdhti, a$a cum apare in aceastd evocare. 4 puncte NorA! Rlspunsurile vor fi formulate in enun{uri. p Redacteazdtntext de 150-300 de cuvinte despre rela{ia dintre via{a unui scrii- tor qi opera lui, folosind informafiile din fragmentul dat. in redactarea textului, vei avea in vedere urm[toarele repere: - precizarea temei/problematicii puse in discufie; - formularea opiniei pe care o ai in legdturd cu tema/problematica; - formularea unei concluzii pertinente; - trtilizarea corecti a conectorilor in argumentare; - respectareaprecizdni privind numdrul de cuvinte. - enunfarea qi dezvoltarea corespultzdtoare a doud argumente adecvate opiniei; 20 de puncte 2 puncte 2 puncte 12 puncte 2 puncte I punct 1 punct NorA! in elaborarea rispunsului, te vei raporta la informafiile din fragmentul dat. tr'olosirea altor informafii este facultativl. SUBIEGTUt al ll-lea (10 punctel Comenteaz[, in minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, evidenliind rolul verbe- lor la timpul imperfect qi la timpul perfect simplu, din fragmentul urm[tor. La moarte s-ar fi gdndit Simina, dar la lorgovan nu. Nu-i vorba, era un timp cdnd se gdndea Si ddnsa mult Si pe cdnd se gdndea, se pomenea cd pldnge. insdfetele nu pot porni cafldcdii pe urma gdndului lor, ci stau Si se gdndesc Si aqteaptd Si pldng, 127
  • 27. iard gdndul te pdrdseqte cdnd vede cd nu te iai dupd el, qi atunci se curmd Si pldnsul. Era frumoasd Simina qi se Stia frumoasd. incd pe cdnd era copild simlea cd toli se uitd dupd ddnsa, iar de cdnd se fdcuse fatd mare, ti spuneau allii in fie$tecare zi cd e frumoasd, Si se vedea Si ea tnsdqi tn ochii fldcdilor. Iar fetele frumoase pot sd aleagd din plin. Cu toate acestea, Simina nu qi-a ales ca pe lorgovan.1...f Vdzdndu-l acum intrat pe portild, ea tSi curmd lucrul, aruncd ochii la el, puse incet suveica pe pdnza intinsd, apoi se ridicd Si-Sifdcu cruce. Un fior, unul singur, ii trecu tot trupul qi o aruncd at un an tn urmd: ii venea sd tnchidd ochii Si sd se repeadd la el. El insd venea zdmbind Si liniStit, ca Si cdnd abia ieri s-arfi despdrlit de ddnsa. - Aqa-i cd te miri? zise el oprindu-se infala ei, insdfird de a privi drept la ddnsa. - Nu qtiu - ti rdspunse ea, incepdnd sd tremure - Etiu tnsd cd-mi pare bine. (Ioan Slavic i, P ddur e an c a) SUBIECTUL al lll-lea (30 de punctel Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezin[i particulari- ti{i ale unui text poetic studiat, aparfinf,nd lui Mihai Eminescu. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere: - evidenlierea a doud tr[s[turi care permit incadrarea textului poetic studiat intr-un curent cultural/literar; - prezentarca modului in care tema se reflectl in textul poetic studiat, prin comen- tarcaa doui imagini sau idei poetice; - analiza,la alegere, a doud elemente de compozilie qi de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice. NorA! Ordinea integririi reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confinutul eseului, vei primi 18 puncte (cdte 6 puncte pentru fiecare cerin- fdlreper). Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenla pdrlilor componen- te - introducere, cuprins, tncheiere - 3 puncte; logica tnldnluirii ideilor - 3 puncte; abilitd1i de analizd Si de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimdrii - 2 puncte; respectarea precizdrii privind numdrul minim de cuvinte - 1 punct). NorA! in vederea acordirii punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie si aibi minimum 400 de cuvinte Ei si dezvolte subiectul propus. REDACTARE (10 punctel Pentru redactarea intregii lucr[ri, vei primi 10 puncte, numai in caztl in care aceas- ta intrunegte minimum 300 de cuvinte gi conline r[spunsuri la cerinlele date (utilizarea limbii literctre - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctualia - 3 puncte; aqezarea in pagind,lizibilitatea - 1 punct). 128