codul educatiei al R.M.

2. ACTIVITATEA 1.
COPACUL DE IDEI

3. MOTTO “Cei care au
privilegiul de a şti,
au datoria de a
acţiona” (Albert
Einstein)

4. CODUL
EDUCAŢIEI
Moderatori: Palache Marina
Rudenco Elena
Ardelean
Liudmila

5. SARCINĂ DE
LUCRU:
Numi i mai multeț
tipuri de coduri:

7. DEFINIŢIE DEX -
COD
 COD - Act normativ care cuprinde o
culegere sistematică de reguli juridice
privitoare la o anumită ramură.
 Act normativ -legislativ fundamental în
domeniul învă ămîntului de toateț
nivelurile, care reglementează func ionareaț
i raporturile juridice din sistemulș
educa ional na ional.ț ț

8. SALATA DE CUVINTE

9. DIN CUVINTELE PROPUSE
AVEŢI SARCINA SĂ
FORMAŢI DEFINIŢIE LA:
1.Scopul codului educaţiei
2.Obiective
3. Principii
4. Idealul educaţional

10. SCOPUL CODULUI
EDUCAŢIEI
Scopul codului educaţiei al
Republicii Moldova consta în
asigurarea cadrului juridic de
proiectare, organizare ,
functionare şi dezvoltare a
sistemului de educatie din
Republica Moldova.

11. OBIECTIVE
 Definirea şi structura sistemului de
invăţămint
 Caracterizarea domeniului de
reglementare.
 Să inteleagă funcţiile de bază şi
principiile fundamentale ale
educaţiei
 Organizarea sistemului de
invăţămînt.
 Analizarea educatiei incluzive cu
cerinţe educationale speciale.

12. PRINCIPII:
 Realizarea dreptului de educaţie fără nici o
deosebire de rasa ,culoare,sex,vîrsta,stare a
sănătăţii,limba , convingere religioasa , opinii
politice sau de alt tip, naţionalitate ,origine ,statut la
naştere sau dobindit al copilului ori al parinţilor ,
statut de dezabilitate sau alt statut.
 Asigurarea calităţii educatiei.
 Asigurarea incluziunii educaţionale.
 Centarea pe valori general- umane,naţionale şi
ştiintifice universal.
 Garantarea dreptului la opinie a beneficiarilor
direcţi sau indirecţi ai procesului de învăţare
 Responsabilitatea publica a instituţiilor de invăţare
pentru performanţele lor .
 Laicismul învatamintului.

13. IDEALUL
EDUCAŢIONAL
 Idealul educaţional constă in
formarea şi dezvoltarea integral a
peroanei , din perspective
exigenţelor cultural-
axiologice,social-economice,
ştiintifice şi politice ale societăţii
democratice,pentru asumarea unui
ansamblu de valori necesare propriei
dezvoltări, realizări personale si
integrării sociale si profesionale intr-
o societate a conoaşterii,in contextul
valorilor europene si general-umane.

14. CODUL EDUCAŢIEI
PERMITE SĂ NE
URCĂM MAI SUS
ATÂNGÎND NOI
ÎNĂLŢIMI

15. Ce cunoa te i despreș ț
CODUL EDUCA IEI?Ț

16. COD NR. 152
DIN 17.07.2014
Publicat : 24.10.2014
în Monitorul Oficial
Nr. 319-324 art Nr : 634
Data intrarii in vigoare :
23.11.2014

17. CE CONŢINE CODUL
EDUCAŢIEI?
• Titluri
• Capitole
• Articole
• Puncte

18. CAPITOLUL I. DOMENIUL
DE REGLEMENTARE
ARTICOLUL 3. NOŢIUNI
PRINCIPALE
 evaluare a calităţii educaţiei – examinare
multicrite­rială a măsurii în care instituţia
educaţională şi programele acesteia
îndeplinesc standardele educaţionale
naţionale de referinţă;
 evaluare criterială – evaluare a rezultatelor
şcolare, efectuată prin descriptori, care
specifică nivelul performanţelor individuale
ale elevului în raport cu competenţele
urmărite;

19. MISIUNEA, IDEALUL ŞI
PRINCIPIILE
FUNDAMENTALE ALE
EDUCAŢIEI
 Articolul 5. Misiunea educaţiei
Educaţia are ca misiune:
a) satisfacerea cerinţelor educaţionale ale individului şi ale
societăţii;
b) dezvoltarea potenţialului uman pentru a asigura calitatea
vieţii, creşterea durabilă a economiei şi bunăstarea
poporului;
c) dezvoltarea culturii naţionale;
d) promovarea dialogului intercultural, a spiritului de
toleranţă, a nediscriminării şi incluziunii sociale;
e) promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii;
f) facilitarea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de
familie pentru bărbaţi şi femei.

20. CAPITOLUL III. CONDIŢIILE
DE ACCES, LIMBA
DE PREDARE ŞI
FINALITĂŢILE
EDUCAŢIONALE
 (9) Statul promovează şi susţine
învăţarea pe tot parcursul vieţii.
(10) Admiterea în instituţiile de învăţămînt,
transferul elevilor şi al studenţilor de la o
instituţie de învăţămînt la alta se reali­
zează în condiţiile stabilite de Ministerul
Educaţiei.
 (11) Cetăţenii altor state, precum şi
apatrizii au acces la educaţie prin
sistemul naţional de învăţămînt, în
condiţiile prezentului cod.

21. ARTICOLUL 10.
LIMBA DE PREDARE
 (1) În sistemul educaţional, procesul de
învăţămînt se desfăşoară în limba română şi,
în limita posibilităţilor sistemului
educaţional, în una din limbile de circulaţie
internaţională sau în limbile minorităţilor
naţionale.
 (3) Studierea limbii române este obligatorie în
toate instituţiile de învăţămînt de orice nivel
şi este reglementată de standardele
educaţionale de stat.
 (5) Statul susţine metodologic, didactic şi
curricular învăţămîntul în limba română
pentru diasporă, cu respectarea legislaţiei
ţărilor de reşedinţă.

22. ARTICOLUL 11.
FINALITĂŢILE EDUCAŢIONALE
 (1) Educaţia are ca finalitate principală
formarea unui caracter integru şi
dezvoltarea unui sistem de competenţe
care include cunoştinţe, abilităţi,
atitudini şi valori ce permit participarea
activă a individului la viaţa socială şi
economică.

23. TITLUL II
SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÎNT
Capitolul I. Structura sistemului de
învăţămînt

24. ARTICOLUL 13.
ÎNVĂŢĂMÎNTUL
OBLIGATORIU
(1) Învăţămîntul obligatoriu începe cu
grupa pregătitoare din învăţămîntul
preşcolar şi se finalizează cu învăţămîntul
liceal sau învăţămîntul profesional tehnic
secundar şi postsecundar.
(2) Obligativitatea frecventării
învăţămîntului obligatoriu încetează la
vîrsta de 18 ani.
(3) Responsabilitatea şcolarizării
obligatorii a copiilor cu vîrsta de pînă la
16 ani revine părinţilor sau altor
reprezentanţi legali şi autorităţilor
administraţiei publice locale de nivelurile
întîi şi al doilea.

25. II. ORGANIZAREA
SISTEMULUI DE
ÎNVĂŢĂMÎNT
 (2) Durata anului de studiu, a stagiilor de
practică, a sesiunilor de examene şi a vacanţelor
se stabileşte pentru fiecare nivel de învăţămînt
prin planul-cadru aprobat de Ministerul
Educaţiei.

26. ARTICOLUL 16.
EVALUAREA ŞI SCARA DE
NOTARE
 (3) În învăţămîntul preşcolar, monitorizarea rezultatelor învăţării
se realizează în baza standardelor de învăţare şi dezvoltare a
copiilor cu vîrsta de pînă la 7 ani, precum şi a instrumentului de
monitorizare a pregătirii copiilor pentru şcoală, aprobate de
Ministerul Educaţiei.
(4) Evaluarea rezultatelor învăţării, la toate nivelurile de
învăţămînt, se face cu note de la „10” la „1” şi, după caz, cu
calificativele „excelent”, „ foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”,
„nesatisfăcător”, „admis”, „respins” sau prin descriptori.
(5) În învăţămîntul primar, evaluarea rezultatelor învăţării este
criterială şi se efectuează prin descriptori.
 (7) În învăţămîntul superior, pe lîngă sistemul naţional de notare,
se aplică şi scara de notare cu calificative recomandate în Sistemul
european de credite transferabile (A, B, C, D, E, FX, F), pentru
completarea suplimentului la diplomă şi facilitarea mobilităţii
academice. Echivalarea cu scara naţională de notare se face după
cum urmează:
A: 9,01–10,0; B: 8,01–9,0 C: 7,01–8,0; D: 6,01–7,0; E:
5,0–6,0; FX : 3,01–4,99; F: 1,0–3,0.

27. ARTICOLUL 17.
ACTELE DE STUDII
 (6) La finalizarea fiecărui nivel sau ciclu de învăţămînt se
elibe­rează următoarele acte de studii:
a) în învăţămîntul gimnazial – Certificat de studii
gimnaziale;
b) în învăţămîntul liceal – Diplomă de bacalaureat;
c) în învăţămîntul profesional tehnic secundar – Certificat
de calificare;
d) în învăţămîntul profesional tehnic postsecundar şi
postsecundar nonterţiar – Diplomă de studii profesionale;
e) în învăţămîntul superior:
– ciclul I – Diplomă de studii superioare de licenţă;
– ciclul II – Diplomă de studii superioare de master;
– ciclul III – Diplomă de doctor (în domeniul respectiv).
(8) La absolvirea de cursuri în cadrul învăţării pe tot
parcursul vieţii se eliberează certificate de perfecţionare,
de specializare sau de recalificare profesională.

28. ARTICOLUL 18.
MANAGEMENTUL
SISTEMULUI DE
ÎNVĂŢĂMÎNT  (1) Managementul sistemului de învăţămînt se
realizează la trei niveluri: naţional, local şi
instituţional.
 (7) Managementul calităţii este asigurat:
a) în învăţămîntul general:
– la nivel naţional – de Ministerul Educaţiei şi
Inspectoratul Şcolar Naţional;
– la nivel local – de organul local de specialitate
în domeniul învăţămîntului;
– la nivel instituţional – de managerii
instituţiilor de învăţămînt general;
b) în învăţămîntul profesional tehnic şi în
învăţămîntul superior:
– la nivel naţional – de Ministerul Educaţiei,
ministerele de resort şi Agenţia Naţională de
Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional;
– la nivel instituţional – de structurile respective
de asigurare a calităţii în învăţămînt.

29. TITLUL III
ÎNVĂŢĂMÎNTUL GENERAL
CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE
 Articolul 20. Organizarea învăţămîntului
general
(1) Învăţămîntul general cuprinde:
a) educaţia timpurie:
– grupele antepreşcolare, pentru copiii
cu vîrsta de la 0 la 3 ani;
– grupele preşcolare, pentru copiii cu
vîrsta de la 3 la 6 (7) ani, inclusiv grupele
pregătitoare;
b) învăţămîntul primar: clasele I–IV;
c) învăţămîntul gimnazial: clasele V–IX;
d) învăţămîntul liceal: clasele X–XII
 ...

30. LUCRUL ÎN GRUP
 Reprezenta i prin schemă structuraț
sistemului de învăţămînt de pînă la 1998.
 Reprezenta i prin schemă structuraț
sistemului de învăţămînt prezentată în
Codul Educaţiei.
 Punctaţi asemănările şi deosebirile dintre
structura sistemului de învăţămînt de pînă
la 1998 i structura sistemului deș
învăţămînt prezentată în Codul Educaţiei.
 Compara i sistemul de învă ămînt actualț ț
din RM cu alte ări.ț

31. Structura sistemului de învăţămînt din RM la 1998
Învăţămînt preşcolar
Învăţămînt primar
Învăţămînt
secundar
Învăţămînt
secundar general
Gimnazial
Liceal, mediu de
cultură generală
Învăţămînt secundar profesional
Învăţămînt superior De scurtă durată (colegii)
Universitar
Învăţămînt postuniversitar

32. Strctura sistemului educaţionalRepublica Moldova
0 Educaţie timpurie Educaţie Antepreşcolară
Învăţămînt preşcolar
1 Învăţămînt primar
2 Învăţămînt secundar Ciclul I, gimnaziu
Ciclul II, Liceu
3 Învăţămînt profesional
tehnic secundar
4 Învăţămînt profesional tehnic postsecundar
5 Învăţămînt profesional tehnic postsecundar nonterţiar
6 Învăţămînt superior Ciclul I, licenţă
7 Ciclul II, masterat
8 Ciclul III, doctorat

33. Republica Moldova 2015 RM 1996
0 Educaţie timpurie Educaţie
Antepreşcolară
Învăţămînt preşcolar
Învăţămînt
preşcolar
1 Învăţămînt primar Învăţămînt primar
2 Învăţămînt secundar Ciclul I, gimnaziu Învăţămînt
secundar
Învăţămînt
secundar
general
Gimnazial
Ciclul II, Liceu Liceal,
mediu de
cultură
generală
3 Învăţămînt
profesional tehnic
secundar
Învăţămînt secundar
profesional
4 Învăţămînt profesional tehnic postsecundar
5 Învăţămînt profesional tehnic postsecundar
nonterţiar
6 Învăţămînt superior Ciclul I, licenţă Învăţămînt
superior
De scurtă durată (colegii)
7 Ciclul II, masterat Universitar

34. SCHEMA COMPARATIVĂ A
SISTEMELOR DE EDUCAŢIE
Finlanda România Republica Moldova
Educaţie Preşcolară Educaţie timpurie 0 Educaţie timpurie Educaţie
Antepreşcolară
Învăţămînt preşcolar
Educaţie Gimnazială Învăţămînt primar 1 Învăţămînt primar
Învăţămînt secundar
inferior
2 Învăţămînt secundar Ciclul I, gimnaziu
Educaţie Preuniversitară
licelă
Învăţămînt secundar
superior
Ciclul II, Liceu
Educaţie Preuniversitară
vocaţională
Învăţămînt Postliceal
profesionaal
3 Învăţămînt
profesional tehnic
secundar
4 Învăţămînt profesional tehnic postsecundar
5 Învăţămînt profesional tehnic postsecundar
nonterţiar
Educaţie Universitară Învăţămînt Superior 6 Învăţămînt superior Ciclul I, licenţă

35. Numi i elementeleț
structurale noi ale
sistemului de învă ămîntț
actual în compara ie cuț
sistemul de învă ămîntț
precedent.

36. LUCRUL ÎN GRUP:
METODA “4 DE CE?”
Evidențiați modificările care s-au produs
în fiecare ciclu de învățămînt:
Nivelul O „Educația timpurie”
Nivelul 1 „Învățămîntul primar”
Nivelul 2 „Învățămînt secundar, ciclul I:
ÎNVĂȚĂMÎNT GIMNAZIAL”
Nivelul 3 „Învățămînt secundar, ciclul II :
ÎNVĂȚĂMÎNTUL LICEAL”

37. CAPITOLUL II.
EDUCAŢIA TIMPURIE
 Articolul 23. Organizarea educaţiei timpurii
(1) Educaţia timpurie are drept scop principal
dezvoltarea multilaterală a copilului şi pregătirea
pentru integrarea în activitatea şcolară.
(2) Educaţia timpurie include două cicluri:
a) educaţia antepreşcolară, pentru copiii cu
vîrsta de la 0 la 3 ani;
b) învăţămîntul preşcolar, pentru copiii cu
vîrsta de la 3 la 6 (7) ani.
(3) Educaţia timpurie se desfăşoară în creşe,
grădiniţe, centre comunitare de educaţie timpurie
sau în alte instituţii care prestează servicii în
conformitate cu standardele educaţionale de stat.

38. ARTICOLUL 24.
EDUCAŢIA ANTEPREŞCOLARĂ
 Educaţia antepreşcolară se
realizează în familie, aceasta
beneficiind de finanţare de la
bugetul public naţional conform
legislaţiei în vigoare. La solicitarea
părinţilor, autorităţile administraţiei
publice locale pot organiza
educaţia antepreşcolară, cu
finanţare de la bugetele locale.

39. ARTICOLUL 25.
ÎNVĂŢĂMÎNTUL
PREŞCOLAR
 (1) În instituţia de învăţămînt
preşcolar sînt înscrişi, la solicitare,
în mod obligatoriu, fără probe de
concurs, toţi copiii din districtul
şcolar corespunzător.
(2) Statul suportă cheltuielile
pentru serviciile de învăţămînt
preşcolar şi de îngrijire în
instituţiile publice pentru toţi copiii,
inclusiv pentru copiii cu cerinţe
educaţionale speciale.

40. CAPITOLUL III.
ÎNVĂŢĂMÎNTUL
PRIMAR
 Articolul 26. Misiunea învăţămîntului primar
Învăţămîntul primar contribuie la formarea copilului ca persona­litate liberă şi
creativă şi asigură dezvoltarea competenţelor necesare continuării studiilor în
învăţămîntul gimnazial.
 Articolul 27. Organizarea învăţămîntului primar
(1) Învăţămîntul primar include clasele I–IV şi se organizează ca învăţămînt cu
frecvenţă, de regulă, în prima jumătate a zilei. Pentru persoanele cu dificultăţi de
învăţare cauzate de dizabilităţi, învăţămîntul primar se poate organiza ca
învăţămînt la distanţă, învăţămînt la domiciliu, studiu individual.
(2) În clasa I sînt înscrişi, în mod obligatoriu, fără probe de concurs, toţi copiii
din districtul şcolar corespunzător.
(3) În clasele cu profil de arte şi sport, înscrierea în clasa I poate avea loc în
baza unor probe de aptitudini specifice profilului.
(4) Şcolarizarea devine obligatorie după împlinirea
vîrstei de 7 ani.
(8) Învăţămîntul primar se finalizează cu testarea naţională, organizată în baza
metodologiei aprobate de Ministerul Educaţiei.

41. CAPITOLUL IV.
ÎNVĂŢĂMÎNTUL
GIMNAZIAL
 Articolul 28. Misiunea învăţămîntului gimnazial
Învăţămîntul gimnazial contribuie la formarea unei persona­
lităţi libere şi creative prin asigurarea dezvoltării
competenţelor elevilor, precum şi prin consilierea şi orientarea
acestora în determinarea traseului individual optim către
învăţămîntul liceal, profesional tehnic secundar sau
profesional tehnic postsecundar.
Articolul 29. Organizarea învăţămîntului gimnazial
(1) Învăţămîntul gimnazial include clasele V–IX şi se
organizează ca învăţămînt cu frecvenţă. Pentru persoanele cu
dificultăţi de învăţare cauzate de dizabilităţi, învăţămîntul
gimnazial se poate organiza ca învăţămînt la distanţă,
învăţămînt la domiciliu, studiu individual.
(2) Înscrierea în gimnaziu se face în mod obligatoriu, fără
probe de concurs, pentru elevii din districtul şcolar
corespunzător.
(5) Învăţămîntul gimnazial se finalizează cu examene
naţionale de absolvire, la promovarea cărora se eliberează
certificatul de studii gimnaziale.

42. CAPITOLUL V.
ÎNVĂŢĂMÎNTUL
LICEAL

Articolul 31. Organizarea învăţămîntului
liceal
(1) Învăţămîntul liceal se organizează în
licee ca învăţămînt cu frecvenţă (clasele X–
XII) sau cu frecvenţă redusă (clasele X–XIII).
Pentru persoanele cu dificultăţi de învăţare
cauzate de dizabilităţi, învăţămîntul liceal se
poate organiza ca învăţămînt la distanţă,
învăţămînt la domiciliu, studiu individual.
(2) Învăţămîntul liceal se organizează cu
următoarele filiere:
a) teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b) vocaţională, cu profilurile de arte, de
sport, teologic, militar.

43. CAPITOLUL VI. ÎNVĂŢĂMÎNTUL
PENTRU COPIII ŞI ELEVII CU CERINŢE
EDUCAŢIONALE SPECIALE. EDUCAŢIA
INCLUZIVĂ
 Articolul 32 Învăţămîntul pentru
copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale
spe­ciale este parte integrantă a
sistemului de învăţămînt şi are drept
scop educarea, reabilitarea şi/sau
recuperarea şi incluziunea
educaţională, socială şi profesională a
persoanelor cu dificultăţi de învăţare,
de comunicare şi inter­acţiune, cu
deficienţe senzoriale şi fizice,
emoţionale şi comportamentale,
sociale.

44. ARTICOLUL 34. ÎNVĂŢĂMÎNTUL
SPECIAL
 (1) Învăţămîntul special se realizează în instituţii
de învăţămînt special cu sau fără servicii
rezidenţiale şi în instituţii de învăţămînt
alternative care acordă asistenţă recuperatorie
copiilor şi elevilor cu deficienţe senzoriale şi alte
deficienţe, inclusiv celor integraţi în învăţămîntul
general, precum şi consultaţii metodice cadrelor
didactice ce activează în grupele sau clasele în
care învaţă aceşti copii/elevi, în modul stabilit de
Ministerul Educaţiei.
(2) În funcţie de categoriile de cerinţe
educaţionale speciale, învăţămîntul special se
organizează în următoarele tipuri de instituţii:
a) instituţii speciale – pentru copiii şi elevii cu
deficienţe senzoriale (auditive sau vizuale);

45. ARTICOLUL 35.
ÎNVĂŢĂMÎNTUL LA
DOMICILIU
 (1) Instruirea la domiciliu se
organizează pe o perioadă de timp
determinată pentru copiii şi elevii
care, din cauza problemelor de
sănătate sau a unei dizabilităţi, sînt
lipsiţi temporar de posibilitatea de
a se deplasa.
(2) Instruirea la domiciliu se
desfăşoară în modul stabilit de
Ministerul Educaţiei, prin
coordonare cu Ministerul Sănătăţii.

46. ÎNVĂŢĂMÎNTUL
EXTRAŞCOLAR
 Articolul 36. Misiunea învăţămîntului
extraşcolar
(1) Învăţămîntul extraşcolar se
realizează în afara programului şi
activităţii şcolare prin activităţi
complementare procesului educaţional
desfăşurat în instituţiile de învăţămînt şi
are menirea să dezvolte potenţialul
cognitiv, afectiv şi acţional al copiilor şi
tinerilor, să răspundă intereselor şi
opţiunilor acestora pentru timpul liber.
(2) Învăţămîntul extraşcolar asigură
posibili­tăţi suplimentare de informare,
documentare, comunicare, dez­voltare,
incluziune socială şi autorealizare.

47. ARTICOLUL 38.
ALTERNATIVELE
EDUCAŢIONALE
 (2) Alternativele educaţionale,
publice şi private, se înfiinţează cu
aprobarea Ministerului Educaţiei,
conform legislaţiei în vigoare.
(3) Modul de organizare,
funcţionare, evaluare şi acreditare a
alternativelor educaţionale se
stabileşte de Ministerul Educaţiei.

48. GRAFICUL “T”
PROFESORI