didactica-domeniului-curs

Didactica domeniului – curs 1
Didactica domeniului – curs 1
Problematica obiectivelor educaţionale
Problematica obiectivelor educaţionale
Competenţe urmărite în predarea
Competenţe urmărite în predarea
disciplinei de specialitate
disciplinei de specialitate
1
1

Cuprins
Cuprins
• Problematica obiectivelor educaţionale:
Problematica obiectivelor educaţionale:
definiţii şi tipologii.
definiţii şi tipologii.
• Operaţionalizarea
Operaţionalizarea obiectivelor
obiectivelor
educaţionale; modele de operaţionalizare.
educaţionale; modele de operaţionalizare.
• Competenţe generale şi specifice urmărite
Competenţe generale şi specifice urmărite
în predarea disciplinei de specialitate.
în predarea disciplinei de specialitate.
Competenţele transversale.
Competenţele transversale.
2
2

Finalităţile educaţiei în viziunea
didacticii
didacticii
• Finalităţile educaţiei se ordonează după criteriul complexităţii şi
Finalităţile educaţiei se ordonează după criteriul complexităţii şi
generalităţii, de la ideal, prin scopuri către obiectivele educaţionale
generalităţii, de la ideal, prin scopuri către obiectivele educaţionale
concrete.
concrete.
• A) Idealul educativ
) Idealul educativ al unei societăţi reprezintă chintesenţa valorilor
al unei societăţi reprezintă chintesenţa valorilor
acelei societăţi la un moment dat şi o “matrice generativă” pentru scopuri
acelei societăţi la un moment dat şi o “matrice generativă” pentru scopuri
educative. De-a lungul timpului au existat mai multe idealuri:
educative. De-a lungul timpului au existat mai multe idealuri: kalokagathia
kalokagathia
(ideea dezvoltării armonioase şi depline a trupului şi sufletului) în Grecia
(ideea dezvoltării armonioase şi depline a trupului şi sufletului) în Grecia
Antică,
Antică, formarea omului religios
formarea omului religios (a bunului creştin), a
(a bunului creştin), a cavalerului
cavalerului, a
, a
gentlemanului
gentlemanului în Evul Mediu; mai familiare ne sunt idealurile educative
în Evul Mediu; mai familiare ne sunt idealurile educative
mai apropiate temporal de zilele noastre: “omul total”, “personalitatea
mai apropiate temporal de zilele noastre: “omul total”, “personalitatea
socialistă multilateral dezvoltată” şi personalitatea democratică şi
socialistă multilateral dezvoltată” şi personalitatea democratică şi
autonomă (ideal al educaţiei în ţările democratice).
autonomă (ideal al educaţiei în ţările democratice).
3
3

didacticii
didacticii
• Idealurile nu sunt stabilite de pedagogi, ci de regimul politic, uneori
Idealurile nu sunt stabilite de pedagogi, ci de regimul politic, uneori
de aspiraţiile celor mai mulţi sau mai influenţi membri ai unei
de aspiraţiile celor mai mulţi sau mai influenţi membri ai unei
societăţi. Idealul educativ se găseşte astăzi în acte normative
societăţi. Idealul educativ se găseşte astăzi în acte normative
precum Legea Învăţământului
precum Legea Învăţământuluieduca ional al colii române ti
ț ș ș
educa ional al colii române ti
ț ș ș
const în
ă
const în
ă dezvoltarea liber , integral i armonioas a
ă ă ă
ș
dezvoltarea liber , integral i armonioas a
ă ă ă
ș
individualit ii
ăț
individualit ii
ăț umane, în formarea personalit ii autonome
ăț
umane, în formarea personalit ii autonome
ăț
i în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare
și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare
ș
pentru împlinirea i dezvoltarea personal , pentru
ș ă
pentru împlinirea i dezvoltarea personal , pentru
ș ă
dezvoltarea spiritului
dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea
antreprenorial, pentru participarea
cet eneasc activ în
ă ă ă
ț
cet eneasc activ în
ă ă ă
ț societate, pentru incluziune social i
ă ș
societate, pentru incluziune social i
ă ș
pentru angajare pe pia a
ț
pentru angajare pe pia a
ț muncii.
muncii.
4
4

didacticii
didacticii
• B) Scopul (scopurile) educaţiei
) Scopul (scopurile) educaţiei se constituie într-o instanţă
se constituie într-o instanţă
intermediară între ideal şi obiectivele educaţionale. Principala lui funcţie
intermediară între ideal şi obiectivele educaţionale. Principala lui funcţie
este de a
este de a traduce
raduce, de a detalia
, de a detalia idealul educativ
dealul educativ, astfel încât acesta
, astfel încât acesta
din urmă sa devină comprehensibil şi accesibil educatorilor. De
din urmă sa devină comprehensibil şi accesibil educatorilor. De
asemenea, idealul educativ este finalitatea acţiunii educaţionale în
asemenea, idealul educativ este finalitatea acţiunii educaţionale în
general, în ansamblu şi, eventual, în ultimă instanţă, în timp ce scopul
general, în ansamblu şi, eventual, în ultimă instanţă, în timp ce scopul
vizează finalitatea unei acţiuni educative relativ bine determinate.
vizează finalitatea unei acţiuni educative relativ bine determinate.
• Există mai multe scopuri ale educaţiei. În funcţie de situaţie, identificăm
Există mai multe scopuri ale educaţiei. În funcţie de situaţie, identificăm
scopul unei laturi a educaţiei, scopul unui ciclu sau a unei forme de
scopul unei laturi a educaţiei, scopul unui ciclu sau a unei forme de
învăţământ, al unei lecţii etc.
învăţământ, al unei lecţii etc.
• C) Obiectivele educaţionale concrete
) Obiectivele educaţionale concrete sunt finalităţi ale educaţiei
sunt finalităţi ale educaţiei
cu cel mai scăzut nivel de generalitate. Ele desemnează tipuri de
cu cel mai scăzut nivel de generalitate. Ele desemnează tipuri de
schimbări pe care procesul de învăţământ le aşteaptă (anticipează) şi le
schimbări pe care procesul de învăţământ le aşteaptă (anticipează) şi le
realizează
realizează.
. Obiectivele educaţionale la nivel micro (obiectivele
Obiectivele educaţionale la nivel micro (obiectivele
operaţionalizabile) sunt „invocabile în fiecare lecţie sau secvenţă de
operaţionalizabile) sunt „invocabile în fiecare lecţie sau secvenţă de
educaţie similară lecţiei.
educaţie similară lecţiei. 5
5

Finalităţile educaţiei în noul
Curriculum Naţional
• Teoria curriculum-ului, în virtutea unei
Teoria curriculum-ului, în virtutea unei noi
noi concepţii,
concepţii,
propune
propune noi concepte
noi concepte în privinţa finalităţilor educaţiei.
în privinţa finalităţilor educaţiei.
Parţial, acestea se suprapun peste cele formulate de
Parţial, acestea se suprapun peste cele formulate de
didactica clasică, însă există şi unele noi .
didactica clasică, însă există şi unele noi .
• Vom descrie, succesiv, următoarele finalităţi:
Vom descrie, succesiv, următoarele finalităţi:
– profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu;
profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu;
– finalităţile pe cicluri de învăţământ: primar, gimnazial, liceal;
finalităţile pe cicluri de învăţământ: primar, gimnazial, liceal;
– finalităţile pe cicluri curriculare;
finalităţile pe cicluri curriculare;
– obiectivele cadru;
obiectivele cadru;
– obiectivele de referinţă.;
obiectivele de referinţă.;
– competenţele generale;
competenţele generale;
– competenţele specifice.
competenţele specifice.
6
6

Finalităţile educaţiei în noul Curriculum
Finalităţile educaţiei în noul Curriculum
Naţional
Naţional
• a) Profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu
a) Profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu
Pare a fi conceptul cu cel mai ridicat grad de generalitate propus de noua
Pare a fi conceptul cu cel mai ridicat grad de generalitate propus de noua
reformă curriculară. Acest concept descrie aşteptările sociale faţă de
reformă curriculară. Acest concept descrie aşteptările sociale faţă de
absolvenţii învăţământului obligatoriu principalele calităţi / comportamente
absolvenţii învăţământului obligatoriu principalele calităţi / comportamente
pe care trebuie să le demonstreze / posede un absolvent de liceu în
pe care trebuie să le demonstreze / posede un absolvent de liceu în
România:
România:
 să demonstreze gândire creativă;
să demonstreze gândire creativă;
 să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale;
să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale;
 să înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi etc.
să înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi etc.
• b) La un nivel imediat următor de concreteţe se găsesc
b) La un nivel imediat următor de concreteţe se găsesc finalităţile pe cicluri
finalităţile pe cicluri
de învăţământ
de învăţământ sau pe niveluri de şcolaritate. învăţământul primar
sau pe niveluri de şcolaritate. învăţământul primar
urmăreşte:
urmăreşte:
 asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copiii;
asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copiii;
 formarea personalităţii copilului, respectând nivelul şi ritmul său de
formarea personalităţii copilului, respectând nivelul şi ritmul său de
dezvoltare;
dezvoltare;
 înzestrarea copilului cu acele cunoştinţe, capacităţi şi atitudini care să
înzestrarea copilului cu acele cunoştinţe, capacităţi şi atitudini care să
stimuleze raportarea efectivă şi creativă la mediul social şi natural şi să
stimuleze raportarea efectivă şi creativă la mediul social şi natural şi să
permită continuarea educaţiei. (a se vedea noul Curriculum Naţional).
permită continuarea educaţiei. (a se vedea noul Curriculum Naţional). 7
7

• c)
c) Finalităţile pe cicluri curriculare
Finalităţile pe cicluri curriculare desemnează un alt nivel, de
desemnează un alt nivel, de
factură oarecum inedită, în sensul că urmăresc mai curând etapele
factură oarecum inedită, în sensul că urmăresc mai curând etapele
de dezvoltare intelectuală a copilului conform psihologiei vârstelor.
de dezvoltare intelectuală a copilului conform psihologiei vârstelor.
În plus, acest nivel al finalităţilor pare să îşi propună construirea
În plus, acest nivel al finalităţilor pare să îşi propună construirea
unor „pasarele” între nivelurile tradiţionale de învăţământ. Miza
unor „pasarele” între nivelurile tradiţionale de învăţământ. Miza
declarată este continuitatea, trecerea lină de la un nivel de
declarată este continuitatea, trecerea lină de la un nivel de
învăţământ la altul, integrarea cunoştinţelor etc.
învăţământ la altul, integrarea cunoştinţelor etc.
8
8

d)
) obiectivele cadru:
biectivele cadru: conform definiţiei întâlnite în majoritatea
conform definiţiei întâlnite în majoritatea
programelor şcolare sau a planurilor cadru, „sunt obiective cu un
programelor şcolare sau a planurilor cadru, „sunt obiective cu un
grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se referă la
grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se referă la
formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul
formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul
disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.
disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.
Obiectivele cadru au o structură comună pentru toate disciplinele
Obiectivele cadru au o structură comună pentru toate disciplinele
aparţinând unei arii curriculare şi au rolul de a asigura coerenţa în
aparţinând unei arii curriculare şi au rolul de a asigura coerenţa în
cadrul acesteia” (
cadrul acesteia” (Curriculum Naţional
Curriculum Naţional).
).
e)
) obiectivele de referinţă
biectivele de referinţă sunt obiective care specifică rezultatele
sunt obiective care specifică rezultatele
aşteptate ale învăţării la sfârşitul unui an de studiu şi urmăresc
aşteptate ale învăţării la sfârşitul unui an de studiu şi urmăresc
progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe de la
progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe de la
un an de studiu la altul.
un an de studiu la altul.
Elementul în plus adus de acest nivel al finalităţilor curriculare este
Elementul în plus adus de acest nivel al finalităţilor curriculare este
perspectiva temporală implicită: obiectivele sunt mai specifice (mai
perspectiva temporală implicită: obiectivele sunt mai specifice (mai
disciplinare) şi se încadrează în orizontul de timp al unui an şcolar.
disciplinare) şi se încadrează în orizontul de timp al unui an şcolar.
Vom mai menţiona că pentru aceleaşi obiective cadru, urmărite pe
Vom mai menţiona că pentru aceleaşi obiective cadru, urmărite pe
mai mulţi ani de studiu, există, în fiecare an, alte obiective de
mai mulţi ani de studiu, există, în fiecare an, alte obiective de
referinţă.
referinţă. 9
9

Competenţe generale şi specifice
Competenţe generale şi specifice
• Competenţele generale şi specifice
ompetenţele generale şi specifice reprezintă „ansambluri
reprezintă „ansambluri
structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare. Ele
structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare. Ele
apar ca structuri operante cu ajutorul cărora se pot identifica şi
apar ca structuri operante cu ajutorul cărora se pot identifica şi
rezolva, în contexte diverse, probleme caracteristice unui anumit
rezolva, în contexte diverse, probleme caracteristice unui anumit
domeniu” (
domeniu” (Curriculum Naţional
Curriculum Naţional).
).
e) competenţele generale
) competenţele generale se definesc la nivelul unei discipline de
se definesc la nivelul unei discipline de
studiu şi se formează pe durata unui ciclu de învăţământ. Ele au un
studiu şi se formează pe durata unui ciclu de învăţământ. Ele au un
grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta
grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta
demersul didactic către achiziţiile finale dobândite de elev prin
demersul didactic către achiziţiile finale dobândite de elev prin
învăţare.
învăţare.
f) competenţele specifice
) competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se
se definesc pe obiect de studiu şi se
formează pe parcursul unui an şcolar. Ele sunt derivate din
formează pe parcursul unui an şcolar. Ele sunt derivate din
competenţele generale, reprezentând etape în dobândirea acestora.
competenţele generale, reprezentând etape în dobândirea acestora.
Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de
Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de
conţinut.
conţinut.
10
10

Taxonomii ale obiectivelor
educaţionale
educaţionale
• Potrivit
Potrivit domeniilor comportamentale
omeniilor comportamentale sau după
sau după laturile vieţii
aturile vieţii
psihice
sihice , rezultă trei categorii de obiective:
, rezultă trei categorii de obiective:
• cognitive
cognitive,
,
• afective
afective,
,
• psihomotorii
psihomotorii.
.
• Obiectivele cognitive semnifică însuşirea de cunoştinţe, de deprinderi
Obiectivele cognitive semnifică însuşirea de cunoştinţe, de deprinderi
şi capacităţi intelectuale;
şi capacităţi intelectuale;
• C
Cele afective, formarea de sentimente, interese, atitudini;
ele afective, formarea de sentimente, interese, atitudini;
• C
Cele psihomotorii, însuşirea comportamentelor bazate pe acţiunea
ele psihomotorii, însuşirea comportamentelor bazate pe acţiunea
manifestă, vizibilă, fizică, spre exemplu, feluritele îndemânări şi
manifestă, vizibilă, fizică, spre exemplu, feluritele îndemânări şi
abilităţi corporale, sau, după unii autori, şi capacitatea de comunicare
abilităţi corporale, sau, după unii autori, şi capacitatea de comunicare
neverbală.
neverbală.
11
11

educaţionale: domeniul cognitiv
• 1.
. Taxono m iile cognitive
axonom iile cognitive par să fi preocupat cel mai mult autorii
par să fi preocupat cel mai mult autorii
interesaţi de problema obiectivelor în general. Între ele,
interesaţi de problema obiectivelor în general. Între ele, cea a lui
cea a lui
Bloom
loom are drept criteriu de ierarhizare a comportamentelor
are drept criteriu de ierarhizare a comportamentelor
complexitatea acestora.
complexitatea acestora.
• I.
. Cunoaştere
unoaştere
• 1.
. Achiziţia informaţiei
chiziţia inform aţiei Date particulare: denumiri, fapte, date,
Date particulare: denumiri, fapte, date,
simboluri. Moduri de tratare a datelor particulare, fără a le aplica:
simboluri. Moduri de tratare a datelor particulare, fără a le aplica:
convenţii, clasificări, criterii, metode. Date universale: principii, legi,
convenţii, clasificări, criterii, metode. Date universale: principii, legi,
teorii.
teorii.
• II.
I. Dep rinderi şi capac ităţi intelectuale
eprind eri şi capac ităţi intelectuale
• 2.
. Înţelegerea
nţelegerea (comprehensiunea)
(comprehensiunea): Traducere, transpunere
Traducere, transpunere,
,
i
interpretare
nterpretare,
, rezumare, explicare
rezumare, explicare, e
, extrapolare: extinderea tendinţelor,
xtrapolare: extinderea tendinţelor,
generalizare.
generalizare.
12
12

• 3.
. Aplicarea
plicarea
• 4.
. Analiza
naliza : c
căutarea elementelor
ăutarea elementelor, c
, căutarea relaţiilor
ăutarea relaţiilor, c
, căutarea
ăutarea
principiilor de organizare.
principiilor de organizare.
• 5.
. Sinteza
inteza : Problema unei lucrări personale
Problema unei lucrări personale, e
, elaborarea unui plan
laborarea unui plan
de acţiune
de acţiune, d
, deducerea unui ansamblu de relaţii abstracte
educerea unui ansamblu de relaţii abstracte,
,
i
introducerea unei reguli.
ntroducerea unei reguli.
• 6.
. Evaluarea
valuarea : c
critică internă: a judeca, a decide, a argumenta
ritică internă: a judeca, a decide, a argumenta
asupra exactităţii, erorilor, lacunelor
asupra exactităţii, erorilor, lacunelor, c
, critică externă: a judeca, a
ritică externă: a judeca, a
argumenta scopuri, eficienţă, utilitate.
argumenta scopuri, eficienţă, utilitate.
13
13

educaţionale: domeniul afectiv
educaţionale: domeniul afectiv
• Taxonomia lui Krathwohl
axonomia lui Krathwohl
În domeniul afectiv s-a impus taxonomia obiectivelor educaţionale
În domeniul afectiv s-a impus taxonomia obiectivelor educaţionale
elaborată de Krathwohl
elaborată de Krathwohl Criteriul introdus de el este gradul de
Criteriul introdus de el este gradul de
interiorizare a unei atitudini, trăiri afective
interiorizare a unei atitudini, trăiri afective
El distinge următoarele etape in formarea atitudinilor:
El distinge următoarele etape in formarea atitudinilor:
1.
. receptarea valorii
eceptarea valorii
2.
. răspunsul afectiv
ăspunsul afectiv
3.
. valorizarea
alorizarea, cu următoarele subdiviziuni:
, cu următoarele subdiviziuni:
4.
. organizarea
rganizarea, adică aranjarea valorilor acceptate într-un sistem,
, adică aranjarea valorilor acceptate într-un sistem,
care cuprinde conceptualizarea valorii
care cuprinde conceptualizarea valorii
5.
. caracterizarea
aracterizarea printr-o valoare sau sistem de valori
printr-o valoare sau sistem de valori
:interpretarea tuturor problemelor din punctul de vedere al valorii
:interpretarea tuturor problemelor din punctul de vedere al valorii
respective, respectiv închegarea unei filosofii existenţiale
respective, respectiv închegarea unei filosofii existenţiale
personale);
personale); 14
14

Problema operaţionalizării
obiectivelor
obiectivelor/deriv
/derivării competenţelor
ării competenţelor
• În procesul educativ apare permanent necesitatea alegerii şi
În procesul educativ apare permanent necesitatea alegerii şi
explicitării
explicitării obiectivelor educaţionale. Explicitarea obiectivelor este
obiectivelor educaţionale. Explicitarea obiectivelor este
asimilată, de obicei, acţiunii de
asimilată, de obicei, acţiunii de operaţionalizare
operaţionalizare.
.
• Operaţionalizarea semnifică transpunerea scopurilor procesului
Operaţionalizarea semnifică transpunerea scopurilor procesului
didactic în obiective concrete prin precizarea unor comportamente
didactic în obiective concrete prin precizarea unor comportamente
cognitive sau psihomotorii direct
cognitive sau psihomotorii direct observabile
observabile şi
şi măsurabile
măsurabile.
.
• Probleme le cheie
roblemele cheie pe care le ridică operaţionalizarea obiectivelor
pe care le ridică operaţionalizarea obiectivelor
sunt:
sunt:
1.
. raportarea acţiunii de operaţionalizare la performanţă sau
aportarea acţiunii de operaţionalizare la performanţă sau
la competenţă
a competenţă
2.
. structura generală a acţiunii de operaţionalizare
tructura generală a acţiunii de operaţionalizare
3.
. cunoaşterea tehnicilor (algoritmilor) de operaţionalizare
unoaşterea tehnicilor (algoritmilor) de operaţionalizare
15
15

obiectivelor
obiectivelor
• 1. Esenţial pentru operaţionalizare este faptul că
1. Esenţial pentru operaţionalizare este faptul că se precizează ceea
e precizează ceea
ce va face elevul, performanţa şi / sau competenţa de care va
e va face elevul, performanţa şi / sau competenţa de care va
fi capabil după anumite secvenţe ale procesului de predare-
i capabil după anumite secvenţe ale procesului de predare-
învăţare.
nvăţare.
• A) Criteriul performanţei
A) Criteriul performanţei, cel mai important în viziunea operaţionalizării
, cel mai important în viziunea operaţionalizării
clasice, se referă la ceea ce elevul va fi apt să realizeze imediat după
clasice, se referă la ceea ce elevul va fi apt să realizeze imediat după
terminarea unei secvenţe de instruire şi în raport cu un conţinut
terminarea unei secvenţe de instruire şi în raport cu un conţinut
informaţional precis delimitat. Performanţa delimitează un
informaţional precis delimitat. Performanţa delimitează un nivel
nivel
determinat de realizare
determinat de realizare a sarcinii
a sarcinii de către elev.
de către elev.
• B) Al doilea criteriu propus –
B) Al doilea criteriu propus – competenţa
competenţa – se referă la faptul că orice
– se referă la faptul că orice
performanţă implică punerea în acţiune a unor competenţe, cu atât mai
performanţă implică punerea în acţiune a unor competenţe, cu atât mai
mult cu cât vizăm obiective mai complexe. Competenţa nu se mai
mult cu cât vizăm obiective mai complexe. Competenţa nu se mai
exprimă în termenii „mai mult – mai puţin”, ci în termenii „totul – nimic”.
exprimă în termenii „mai mult – mai puţin”, ci în termenii „totul – nimic”.
Dacă performanţa îngăduie
Dacă performanţa îngăduie măsurare
măsurare, competenţa
, competenţa există sau nu există
există sau nu există,
,
fără grade intermediare.
fără grade intermediare. 16
16

obiectivelor
obiectivelor
• 2. În privinţa
2. În privinţa structurii generale a acţiunii de
tructurii gene rale a acţiunii de
operaţionalizare
peraţionalizare , în literatura didactică apar trei sisteme de
, în literatura didactică apar trei sisteme de
referinţă a acestei acţiuni:
referinţă a acestei acţiuni:
 Orice obiectiv operaţional precizează mai întâi
Orice obiectiv operaţional precizează mai întâi o schimbare
o schimbare
calitativă
calitativă, a capacităţilor elevilor. Aceştia vor manifesta o schimbare
, a capacităţilor elevilor. Aceştia vor manifesta o schimbare
evidentă a capacităţilor lor sub forma unor indicatori cum sunt: o
evidentă a capacităţilor lor sub forma unor indicatori cum sunt: o
acţiune mintală, o operaţie, un concept nou etc.
acţiune mintală, o operaţie, un concept nou etc.
 Pentru orice obiectiv
Pentru orice obiectiv se precizează situaţiile de învăţare, respectiv
se precizează situaţiile de învăţare, respectiv
condiţiile
condiţiile care determină modificările educative preconizate.
care determină modificările educative preconizate.
Precizarea va avea în vedere două categorii de condiţii: psihologice
Precizarea va avea în vedere două categorii de condiţii: psihologice
şi material
şi materiale
e.
.
 Nivelul de realizare a unei performanţe
Nivelul de realizare a unei performanţe. Se obişnuieşte să se indice
. Se obişnuieşte să se indice
nivelul minim de realizare a unei performanţe specifice, nivelul
nivelul minim de realizare a unei performanţe specifice, nivelul
mediu şi cel maxim, fapt care facilitează acurateţea evaluării.
mediu şi cel maxim, fapt care facilitează acurateţea evaluării. 17
17

obiectivelor
obiectivelor
3. Printre cele mai cunoscute
3. Printre cele mai cunoscute tehnici de operaţionalizare
tehnici de operaţionalizare este cea
este cea
propusă de R. Mager. El propune trei condiţii pe care trebuie să le
propusă de R. Mager. El propune trei condiţii pe care trebuie să le
îndeplinească un obiectiv pentru a fi operaţional (observabil şi
îndeplinească un obiectiv pentru a fi operaţional (observabil şi
măsurabil):
măsurabil):
1.
. Denumirea comportamentului observabil.
enumirea comportamentului observabil.
2.
. Enunţarea condiţiilor în care elevii vor exersa şi vor
nunţarea condiţiilor în care elevii vor exersa şi vor
demonstra că au atins comportamentul (schimbarea)
emonstra că au atins comportamentul (schimbarea)
preconizat de obiectiv.
reconizat de obiectiv.
3.
. Criteriul de reuşită, nivelul de performanţă acceptabilă.
riteriul de reuşită, nivelul de performanţă acceptabilă.
18
18

Aplicaţii – exerciţii de
Aplicaţii – exerciţii de
operaţionalizare
operaţionalizare
• Temă: formulaţi un obiectiv operaţional,
Temă: formulaţi un obiectiv operaţional,
pentru domeniul cognitiv, categoriile
pentru domeniul cognitiv, categoriile
Deprinderi şi capacităţi intelectuale
Deprinderi şi capacităţi intelectuale,
,
respectând algoritmul propus de R. Mager.
respectând algoritmul propus de R. Mager.
• Disciplina şcolară, tema (conţinutul), sunt
Disciplina şcolară, tema (conţinutul), sunt
la alegerea dumneavoastră
la alegerea dumneavoastră.
.
19
19

Competen
Competenţa şi conceptele corelate
ţa şi conceptele corelate
• Competenţa
Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi
reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi
utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în
utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în
vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă
vederea rezolvării cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă
sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională sau personală în
sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională sau personală în
condiţii de eficacitate şi eficienţă.
condiţii de eficacitate şi eficienţă.
Categorii de competenţe
Categorii de competenţe
• a) competenţe profesionale;
a) competenţe profesionale;
• b) competenţe transversale.
b) competenţe transversale.
20
20

Competen
• Prin
Prin competenţă profesională
ompetenţă profesională se înţelege capacitatea dovedită
se înţelege capacitatea dovedită
de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte
de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte
achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei
achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei
anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, circumscrise
anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, circumscrise
profesiei respective, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.
profesiei respective, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.
• Competenţele transversale
ompetenţele transversale sunt acele capacităţi care transcend
sunt acele capacităţi care transcend
un anumit domeniu, având o natură transdisciplinară.
un anumit domeniu, având o natură transdisciplinară.
21
21

Competen
• Competenţele transversale sunt:
ompetenţele transversale sunt:
• Competenţa digitală
ompetenţa digitală: abilitatea de a căuta, colecta şi procesa
: abilitatea de a căuta, colecta şi procesa
informaţia; abilitatea de a folosi instrumente digitale pentru a
informaţia; abilitatea de a folosi instrumente digitale pentru a
produce, prezenta şi înţelege informaţii complexe; abilitatea de a
produce, prezenta şi înţelege informaţii complexe; abilitatea de a
accesa, căuta şi folosi servicii bazate pe internet;
accesa, căuta şi folosi servicii bazate pe internet;
• A învăţa să înveţi
învăţa să înveţi: cunoaşterea şi înţelegerea strategiilor de
: cunoaşterea şi înţelegerea strategiilor de
învăţare, a punctelor tari şi slabe accesarea, procesarea şi
învăţare, a punctelor tari şi slabe accesarea, procesarea şi
asimilarea de noi cunoştinţe şi deprinderi; managementul propriei
asimilarea de noi cunoştinţe şi deprinderi; managementul propriei
învăţări; motivaţia şi încrederea pentru a continua învăţarea pe
învăţări; motivaţia şi încrederea pentru a continua învăţarea pe
parcursul întregii vieţi;
parcursul întregii vieţi;
22
22

Competen
• Competenţe sociale şi civice
ompetenţe sociale şi civice: înţelegerea codurilor de
: înţelegerea codurilor de
comportament şi de bune maniere general acceptate în diferite
comportament şi de bune maniere general acceptate în diferite
societăţi şi medii; interacţiunea dintre identitatea culturală naţională
societăţi şi medii; interacţiunea dintre identitatea culturală naţională
şi cea europeană; abilitatea de a comunica constructiv în diferite
şi cea europeană; abilitatea de a comunica constructiv în diferite
medii pentru a manifesta toleranţă;
medii pentru a manifesta toleranţă;
• Iniţiativă şi antreprenoriat
niţiativă şi antreprenoriat: abilitatea de a identifica
: abilitatea de a identifica
oportunităţi pentru activităţi personale; abilitatea de a lucra
oportunităţi pentru activităţi personale; abilitatea de a lucra
individual şi în echipe; abilitatea de a aprecia şi identifica punctele
individual şi în echipe; abilitatea de a aprecia şi identifica punctele
tari şi punctele slabe; iniţiativă, independenţă; motivaţie şi hotărâre
tari şi punctele slabe; iniţiativă, independenţă; motivaţie şi hotărâre
de a realiza obiectivele propuse
de a realiza obiectivele propuse
• Sensibilizare şi exprimare culturală
ensibilizare şi exprimare culturală: conştientizarea moştenirii
: conştientizarea moştenirii
culturale, locale, naţionale; cunoştinţe de bază referitoare la
culturale, locale, naţionale; cunoştinţe de bază referitoare la
produse culturale majore; aprecierea critică şi estetică a operelor de
produse culturale majore; aprecierea critică şi estetică a operelor de
artă şi a spectacolului, precum şi a propriei exprimări printr-o
artă şi a spectacolului, precum şi a propriei exprimări printr-o
varietate de mijloace.
varietate de mijloace. 23
23

Competen
• Calificarea
alificarea reprezintă un rezultat formal al unui proces de
reprezintă un rezultat formal al unui proces de
evaluare şi de validare, care este obţinut atunci când un organism
evaluare şi de validare, care este obţinut atunci când un organism
competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca urmare a
competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca urmare a
învăţării la anumite standarde. Prin urmare, calificarea înseamnă
învăţării la anumite standarde. Prin urmare, calificarea înseamnă
recunoaşterea oficială a valorii rezultatelor individuale ale învăţării
recunoaşterea oficială a valorii rezultatelor individuale ale învăţării
pentru piaţa muncii, precum şi pentru educaţia şi formarea
pentru piaţa muncii, precum şi pentru educaţia şi formarea
profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat,
profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat,
atestat) ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie.
atestat) ce conferă dreptul legal de a practica o profesie/meserie.
• Rezultatele învăţării
ezultatele învăţării înseamnă ceea ce recunoaşte, înţelege şi
înseamnă ceea ce recunoaşte, înţelege şi
poate face persoana care învaţă, la terminarea procesului de
poate face persoana care învaţă, la terminarea procesului de
învăţare. Acestea sunt definite sub formă decunoştinţe, abilităţi şi
învăţare. Acestea sunt definite sub formă decunoştinţe, abilităţi şi
competenţe. Prin urmare, rezultatele învăţării reprezintă setul de
competenţe. Prin urmare, rezultatele învăţării reprezintă setul de
cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pe care o persoană le-a dobândit
cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pe care o persoană le-a dobândit
şi este capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de
şi este capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului de
învăţare pe un anumit ciclu de şcolarizare.
învăţare pe un anumit ciclu de şcolarizare. 24
24

Competen
• Cunoştinţele
unoştinţele reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unor
reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unor
informaţii. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii,
informaţii. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii,
teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de
teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de
studiu. Similar Cadrului European al Calificărilor, cunoştinţele sunt
studiu. Similar Cadrului European al Calificărilor, cunoştinţele sunt
descrise ca teoretice şi/sau faptice4.
descrise ca teoretice şi/sau faptice4.
• Abilitatea
bilitatea înseamnă capacitatea de a aplica şi de a utiliza
înseamnă capacitatea de a aplica şi de a utiliza
cunoştinţe pentru a duce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva
cunoştinţe pentru a duce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva
probleme. Similar Cadrului European al Calificărilor, abilităţile sunt
probleme. Similar Cadrului European al Calificărilor, abilităţile sunt
descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice,
descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice,
intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi
intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi
utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente)5.
utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente)5.
• Abilitatea include anumite tipuri de structuri operatorii, de la
Abilitatea include anumite tipuri de structuri operatorii, de la
deprinderi până la capacităţi de interpretare şi rezolvare de
deprinderi până la capacităţi de interpretare şi rezolvare de
probleme.
probleme.
25
25

didactica-domeniului-curs

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to didactica-domeniului-curs

Similar to didactica-domeniului-curs (20)

didactica-domeniului-curs