Workshop - Erasmus Plus Project S.O.S. Bullying

1. Bullying-ul ca formă de violență in institutia de
invatamant
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Aceasta publicaţie reflectă numai
punctul de vedere al autorului și atât Comisia Europeană, cât si Agentia Națională nu sunt
responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată informaţiilor pe care le conţine.
S.O.S. Bullying
SO-SB
2019 – 2020
Programul Erasmus Plus KA1 - Learning Mobility of Individuals KA101 - School education staff mobility
Număr proiect 2019-1-RO01-KA101-061949 cofinanțat de Comisia Europeană

2. Obiective:
 Conștientizarea factorilor, caracteristicilor, semnelor și
consecințelor fenomenului tachinării/intimidătii între
semeni în instituția de învățământ;
 Identificarea strategiilor și metodelor de prevenire a
tachinării între semeni;
 Determinarea rolurilor și responsabilităților
personalului instituției în prevenirea și protecția
copilului față de violență

3.  LEGEAANTI-BULLYING IN ROMANIA
 Aproape jumătate dintre copiii din România - 46% - au fost la un moment sau
altul victime ale bullying-ului, 53% dintre aceștia fiind fete și 47% băieți. Datele
au fost extrase din studiul “Fenomenul bullying în unitățile de învățământ” -
primul de acest tip din România.
 Legea anti-bullying a fost votata in decembrie 2018 de catre
Senatul Romaniei
 Fenomenul de bullying este stipulat in Legea Educatiei
Nationale –Anexa se completează cu punctul 61 : Violenţa psihologică –
bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau
cibernetice, într -un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod
constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă
atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante,
umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de
persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate
de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau
la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală,
caracteristicile persoane, etc.

4. LEGEAANTI-BULLYING IN ROMANIA
 Legea Educatiei Nationale a fost astfel completată cu o secţiune care
prevede expres definirea şi prevenirea bullying-ului, asistenţa psihologică,
dar şi formarea şi informarea personalului didactic cu privire la
problemele care decurg din acest tip de comportament. Astfel, violenţa,
care se poate manifesta fie fizic, prin comportamente repetate de lovire,
piedici, îmbrânceli, plesnit sau alte forme asemenea, fie verbal, prin
porecle, insulte, tachinări, intimidări, umiliri, va fi interzisă prin lege şi se
vor lua măsuri ca aceasta să fie combătută în toate ciclurile educaţionale:
primare, gimnaziale şi/sau liceale
 Profesorii vor trebui, conform noii legi, să facă evaluări prin intermediul cărora
vor identifica persoanele de tip bullyed, apoi vor avea de urmat niște proceduri
clare pentru protejarea și ajutarea acestora. Toate unitățile de învățământ vor
introduce sesiuni de informare asupra problemelor legate de violența
psihologică de tip bullying, astfel vor aplica strategiile educaționale potrivite.

5. Actiuni de interventie la nivelul unitatii de invatamant
 Pe plan local, la nivelul unităţii de învăţământ, directorul activează
Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar,
prevăzută la art. 79 alin (I) lit. (f) din Ordinul 5079/31.08.2016. Pe
scurt, această comisie este obligată să colaboreze cu poliția, să
elaboreaze rapoarte privind securitatea şcolarilor și să propună măsuri
de prevenție a delincvenței juvenile.
 Majoritatea strategiilor anti-bullying presupun existenţa a două
principii pentru combaterea fenomenului:
1. Elevii trebuie să informeze profesorii atunci când au loc situații de
bullying.
2. Pedepsirea agresorilor.

6. Actiuni de interventie la nivelul unitatii de invatamant
 Prevenirea fenomenului “bullying” în mediul şcolar trebuie să se refere
la o serie de măsuri la nivelul şcolii, dar şi la nivelul clasei de elevi.
Astfel, în primul caz – la nivelul şcolii, putem identifica câteva
strategii:
 crearea unui sistem integrat de supraveghere a elevilor în școală;
 întâlniri periodice între cadre didactice, pentru dezvoltarea unor
proceduri de intervenție în situaţii de bullying;
 crearea unei rețele de instituții suport;
 realizarea unor materiale de prevenire a fenomenului bullying;
 întâlniri periodice conducerea școlii – părinții reprezentanți ai claselor.

7. La nivelul clasei de elevi pot fi identificate măsuri :
 întâlniri periodice cadru didactic / diriginte – părinți –
elevi;
 reguli împotriva fenomenului bullying – inserate
în “regulile clasei”;
 activități / discuții despre bullying la ora de dirigenţie;
 Identificarea potențialelor victime şi a potențialilor
agresori.
După cum se poate constata, rolul profesorului – diriginte este unul major
în prevenirea, identificarea, soluţionarea situaţiilor conflictuale din clasa
de elevi. Colaborarea între cadrele didactice ale şcolii şi părinţi poate “ţine
în frâu” acest flagel de anvergură internaţională.

8. Termeni cheie:
A HĂRȚUÍ
 1. A necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri, probleme,
întrebări etc., a nu lăsa în pace pe cineva; a cicăli, a sâcâi, a
pisa. Copilul este victima glumelor rautacioase, a
etichetelor si poreclelor umilitoare;
 2. A desfășura atacuri scurte și repetate asupra inamicului
cu scopul de a-i provoca panică și de a nu-i permite
deplasarea, pregătirea unor acțiuni de luptă, aprovizionarea
etc.
 3. A purta discuții repetate și contradictorii cu cineva, a se
lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera.

9. Termeni cheie:
 A INTIMIDÁ (Cu privire la o persoană) - A face să
devină timid, a insufla teamă; a speria, a încurca, a zăpăci;
a fi cuprins de un sentiment de rușine, genă;
 AMENINȚÁRE - Manifestare, prin vorbe, gesturi etc., a
intenției de a pricinui (cuiva) o neplăcere, un rău.
 EXCLÚDERE - eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere
în mod intenționat.

10. CE ESTE BULLYING-UL?
 Radacinile etimologice ale cuvântului bullying se pot
regasi în secolul XVI, când “my bully” însemna
“dragul meu”, “iubitul meu”, venind din cuvântul danez
boele
 În secoul XX acest cuvânt a dobândit definițiile
academice folosite astăzi. Ca verb, to bully înseamnă: a
intimida, a speria, a domina, printre altele.
 „Bully” este o persoană care își folosește puterea și tăria
sa pentru a speria sau răni persoanele mai slabe (Oxford
Advanced Learners Dictionary, 2016)

11.  Termenul „bullying” sau „hartuire” se folosește
atunci când violența capătă un caracter sistematic și
urmărește scopul de a întări puterea și autoritatea
abuzatorului/ agresorului pe seama umilirii și
devalorizării victimei în ochii proprii și în ochii
celor din jur. Bullying – engl. bully – huligan,
bătăuș, certăreț, brută, violator.
 Bullying-ul se manifestă prin aplicarea repetată de
către o persoană sau un grup de persoane a
diverselor tipuri de violență și intimidare față de o
persoană care nu se poate apăra.
 Atunci când doi elevi cu capacități fizice egale se
ceartă sau se luptă, fac glume într-o formă
prietenească și jucăușă, nu este vorba despre
bullying. Bullying-ul întotdeauna urmărește scopul
de a hărțui victima, de a-i provoca frică, a o
demoraliza, umili, supune

12. Aspecte specifice ale bullying-ului
 Bullying-ul este asimetric: pe de o parte se află
abuzatorul/agresorul, care deține puterea în formă de forță
fizică și/ sau psihologică, iar pe de altă parte – victima, care
nu deține o asemenea putere și are nevoie acută de
susținerea și ajutorul altor personae
 Bullying-ul este aplicat persoanei alese drept țintă în mod
intenționat și este orientat spre a-i provoca suferințe fizice
și sufletești
 Bullying-ul subminează încrederea victimei în forțele
proprii, îi distruge sănătatea, stima de sine și demnitatea
umană
 Bullying-ul este un proces de grup, care implică, pe lângă
abuzator/agresor și victimă, martorii violenței – întreaga
clasă sau tot grupul unde acesta are loc
 Bullying-ul niciodată nu se oprește de la sine: victimele,
inițiatorul și martorii bullying-ului întotdeauna au nevoie de
protecție și ajutor

13. BULLYING-UL IMPLICĂ:
„O dorință de a răni + acțiune dureroasă +
dezechilibru de putere + (tipic) repetiție +
utilizarea nedreaptă a puterii + plăcere evidentă
din partea agresorului + sentiment de opresiune
din partea victimei.” (Rigby, 2002)

14. Manifestările bullying-ului
 fizice: bătăi, îmbrânceli, deposedării de bunuri sau
deteriorarea lor, umilirii (de exemplu, prin impunerea
persoanei să îndeplinească acțiuni umilitoare sau acte de
violență în raport cu terțe persoane)
 verbale: cuvinte jignitoare, poreclirii sau luării sistematice
în derâdere pentru unele caracteristici deosebite ale
persoanei: aspect exterior, manieră de vorbire, îmbrăcare,
mers, mimică, gesturi, inclusiv provocate de boală sau
dizabilitate (balbism, șchiopătat)
 Bullying-ul indirect se manifestă prin acțiuni mai puțin
vizibile – comportament manipulator: diseminarea
informațiilor false, bârfelor, zvonurilor, excluderea
persoanei din cercul de comunicare, din activități și jocuri
comune, respingerea, ignorarea, boicotul.

15. Comunicare online și bullying
• Cyberbullying sau bullying-ul cibernetic denotă utilizarea
mediilor electronice (Internet, telefoane inteligente, email-
uri, Facebook și rețele sociale, programe de mesaje
text/chat, ex. WhatsApp, platforme foto și video și pagini
de internet) pentru a răni o altă persoană.
• Acestea pot include mesaje de intimidare, insulte, hărțuire
sexuală sau ridiculizare și ocară. În contrast cu bullying-ul
tradițional, o trăsătură comună a acestora este anonimatul
frecvent al agresorilor cibernetici

16. Cyber grooming
 Cyber grooming este un alt fenomen al erei digitale cu
o întindere și consecințe îngrijorătoare - folosirea
Internetului pentru inițerea de contacte (virtuale),
hărțuire sexuală și posibil abuzul sexual al copiilor și
al tinerilor (Unabhängiger Beauftragter für Fragen des
sexuellen Kindesmissbrauchs, 2015)

17. Bullying-ul trece prin câteva etape
• Prima etapă: formarea grupării. În colectivul de copii
și adolescenți se poate forma un grup de „susținători”
ai unui „lider” care tinde spre autoafirmare prin
demonstrarea forței fizice sau alte acțiuni violente.
• La a doua etapă conflictul se încinge. Neimplicarea
profesorilor, indiferența colegilor de clasă permit
repetarea acțiunilor violente, în timp ce elevul abuzat
pierde treptat capacitatea și voința de a opune
rezistență. Vulnerabilitatea victimei provoacă atacurile
ulterioare

18.  Etapa a treia: comportamentul distructiv. Statutul de victimă
se fixează definitiv de elevul supus atacurilor în mod
sistematic. Cei din jur, obișnuindu-se cu insultele permanente
la adresa persoanei, o învinuiesc pe ea pentru situația creată.
Victima însăși începe să creadă că e vinovată pentru că este
batjocorită, nu mai poate face față situației cu propriile puteri,
este deprimată, speriată și demoralizată
 A patra etapă: izgonirea. Victima, adusă la marginea disperării
și a sentimentului de singurătate, tinde să evite întâlnirile cu
agresorul/abuzatorul și traumatizarea suplimentară, începe să
lipsească episodic de la ore sau nu mai frecventează instituția
de învățământ în general

19. CINE ESTE IMPLICAT ÎN BULLYING?

20. CINE ESTE IMPLICAT ÎN BULLYING?
Într-un „cerc de
bullying” tipic
sunt implicați o
gamă întreagă
de protagoniști
Distribuția
rolurilor nu este
statică, rolurile
se pot schimba
în mod dinamic
între elevii care
interacționează

21. Cum putem recunoaște că un copil este agresat?
FIȚI VIGILENȚI ȘI URMĂRIȚI SIMPTOMELE SITUAȚIILOR ÎN CARE UN
ELEV:
 Lipsește des de la școală sau întârzie;
 Are probleme cu temele școlare și o scădere vizibilă a notelor;
 Este deseori singur și exclus de către restul elevilor din activitățile de grup
în timpul pauzelor;
 Este pârît și nu este luat în serios de către ceilalți, de ex.: neapreciat din
cauza aspectului său;
 Este ales ultimul în jocurile de echipă;
 Devine retras, pare supărat, nefericit, încordat, înlăcrimat, abătut sau
neajutorat;
 Arată semne de schimbări neașteptate de dispoziție, de ex.: este tăcut,
ursuz, retras;
 Devine deosebit de emoționat când trebuie să vorbească în fața întregii
clase;
 Apare cu tăieturi, contuzii sau alte leziuni inexplicabile, haine sau obiecte
personale rupte sau deteriorate;
 Deseori stă în apropierea unui adult.
 Refuză să spună ce nu este în regulă.

22. • victimelor violenței le este caracteristică lipsa
încrederii în sine, autoaprecierea scăzută,
sensibilitatea sporită la dificultățile și obstacolele
vieții, anxietatea personală și situațională înaltă,
incapacitatea de a se opune violenței, de a se
autoapăra și a comunica eficient cu semenii.
Adesea aceștia sunt copii și adolescenți cu puteri
fizice reduse sau sfioși, care nu pot demonstra
încredere și nu-și pot ascunde anxietatea și frica

23. Cum putem recunoaște că un copil este implicat în
bullying ca agresor?
 Copiii care agresează alți copii sunt de obicei nesiguri, se tem și
au în istoric traume interne, care nu sunt gestionate adecvat în
familiile lor;
 Cele mai des întâlnite caracteristici ale copiilor înclinați să îi
agreseze pe alții sunt: o nevoie de un statut, de putere mai mare, o
dorință puternică de a controla și domina, impulsivitate, lipsa
empatiei, căutarea recunoașterii statutului lor de persoane care dau
tonul, plăcerea provocată de vederea victimei oprimate;
 Unii copii pun o „armură de agresor” pentru a-și ascunde
slăbiciunile și pentru a evita să devină victime. Masca unui
agresor este un scut care îi ascunde interiorul vulnerabil.
Majoritatea agresorilor altor persoane au fost victime ale violenței
în copilărie

24. Consecințele violenței
Pentru victime:
prejudicii psihologice, manifestate prin scăderea
autoaprecierii și stimei de sine, creșterea nivelului
anxietății (situative și personale), dezvoltarea stărilor
depressive;
pierd cu timpul capacitatea de autoapărare, unii își
formează complexul vinovăției;
închiderea, diminuarea activismului, frica, tendința de
a evita comunicarea cu cei din jur și cu prietenii, refuzul
de a povesti ce se întâmplă;
riscul înalt al comportamentului suicidar ;
Absenteismul școlar;

25. Pentru martori (observatori, spectatori):
din cauza inacțiunii sau a incapacității lor de a opri
violența, au sentimente de vină și temeri că se pot
pomeni în locul victimei;
se simt neajutorați ;
când violența nu este oprită imediat și este lăsată să se
repete, o parte din martori încep să dorească asocierea
cu puterea (agresorul/ abuzatorul), nu cu lipsa ei
(victima);
se formează toleranță la agresivitate;

26. Pentru autorii actelor de violență:
 violența devine modalitate de comunicare a
agresorului/abuzatorului cu cei din jur și la vârsta adultă ;
 probleme comportamentale;
 reușită școlară mai joasă;
 sunt pasibili de sancțiuni administrative sau penale pentru
actele de violență comise;
 riscă să fie pedepsit fizic acasă, dacă părinții sunt informați
despre comportamentul său;

27. Cum se poate comunica cu elevii
 Spune-le in cuvinte simple ce inseamnă bullying-ul: atunci când un copil este in mod
repetat și intenționat umilit, agresat, ironizat sau respins de alti copii.
 Căutați impreună exemple de acțiuni care intră in sfera acestui fenomen.
 Explicați elevilor că bullying-ul nu este distractiv, nu este „cool” si nu este, niciodata,
o modalitate prin care un copil își poate exprima superioritatea față de un altul.
Dimpotrivă, de multe ori, agresorii își manifestă prin bullying propriile probleme
emoționale sau lipsa unor abilitati sociale si de comunicare.
 Vorbiți copiilor despre efectele devastatoare pe care le are bullying-ul asupra
victimelor sale si indeamna-ții sa nu participe niciodata la umilirea unui alt copil si sa
ia apararea celor care sunt victime ale bullying-ului. Bullying-ul in copilarie are
efecte negative asupra copilului care este victima pe termen scurt (ii sunt afectate
increderea in sine, stima de sine, rezultatele scolare, dispozitia emotionala), mediu
(creste riscul de suicid) si lung (copiii care au fost victime ale bullying-ului risca la
maturitate sa dezvolte probleme de sanatate mintala care sa necesite tratament
psihiatric). Nici copiii agresori nu sunt scutiti de efectele negative ale acestui
fenomen. Copiii agresori, care nu sunt ajutati sa renunte la acest comportament in
copilarie, tind sa aiba comportamente antisociale si de relationare si la maturitate.

28.  Explica-le copiilor ca oamenii cu adevarat puternici ii ajuta
pe ceilalti sa se ridice, nu ii doboara si nu ii lovesc atunci
cand acestia se afla la pamant.
 Incurajand in familie, dar si la scoala, comportamentele
de cooperare, ajutor reciproc, acceptare a diferentelor dintre
copii (fizice, dar si psihologice), putem creste sansele ca
propriii copii sau elevi sa nu devina victime sau agresori.
 Nu in ultimul rand, este bine sa retii ca atat parintii, cat si
cadrele didactice reprezinta modele pentru copii, asa ca
gestionarea furiei si a frustrarii este esentiala pentru adultii
care interactioneaza cu cei mici. Evita etichetarile, violenta
verbala si intimidarea in relatia cu copiii. Invata
sa comunici nonviolent, pentru a oferi copilului sau elevilor
tai un model de comunicare eficienta.

29. Recomandări pentru prevenirea și combaterea
bullying-ului
 Includerea unor luări de poziție explicite anti-bullying și
antidiscriminare în regulamentele de ordine internă ale instituțiilor
educaționale și în Codul de etică ale profesorilor;
 E necesar să existe proceduri anti-bullying clare și explicite la nivelul
fiecărei școli;
 Creșterea capacității psihologilor școlari de a aborda teme ca bullying-
ul, discriminarea, violența.
 .....

30. ECHIPA DE PROIECT ERASMUS+
” S.O.S. Bullying”
LICEUL TEHNOLOGIC ”DACIA”
PITESTI
Coordonatori proiect: prof. Iuliana Daniela IONITA
prof. Camelia RADU
Membri: Director prof. Cristina Elena MIHAI
Director adj. prof. Daniela TANASE
prof. Cristina Mihaela DUMITRACHE
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Aceasta publicaţie reflectă numai
punctul de vedere al autorului și atât Comisia Europeană, cât si Agentia Națională nu sunt
responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată informaţiilor pe care le conţine.