Facilitarea adaptării în instituțiile de învățământ a copiilor cu vederea sla...Daniela Munca-Aftenev
Facilitarea adaptării în instituțiile de învățământ a copiilor cu vederea slabă, deficiență de auz și deficiențe locomotorii. Lopatiuc Anastasia, psihopedagog Serviciul de asistenţă psihopedagogică, din cadrul CPSP, mun. Chișinău
Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare...HWA International Moldova
Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare in societate
Ghidul prezintă o culegere şi rezultatul lucrului şi eforturilor comune ale experţilor internaţionali şi specialiştilor locali din Moldova şi are drept scop producerea efectelor calitative în activitatea de reabilitare şi incluziunea socială a copiilor cu CES.
Din sumarul ghidului:
I. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: ASPECTE DE DEZVOLTARE
II. DEVIERI DE COMPORTAMENT: CAUZE ŞI TRATAMENT
III. REŢINEREA ÎN DEZVOLTARE ŞI TERAPIE
IV. INTEGRA REA SOCIALĂ ÎN MEDIUL DE VIAŢĂ
V. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ PENTRU COPIII CU CES: TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE
VI. RUBRICA OPINIA SPECIALIŞTILOR
VII. REŢEA ÎN ACŢIUNE
Ghidul a fost elaborat şi coordonat de Reprezentanţa Asociaţiei Obşteşti Hilfswerk Austria în Republica Moldova în cadrul proiectului susţinut de Fundaţia ERSTE “Dezvoltarea reţelei centrelor de reabilitare pentru copii cu CES din Moldova”.
GABRIELA NOVAC, profesor itinerant si de sprijin la Scoala Gimnaziala nr. 11 "St.O.Iosif" Brasov, ROMANIA
„Jocul in formarea competentelor cheie la copiii cu CES”
Facilitarea adaptării în instituțiile de învățământ a copiilor cu vederea sla...Daniela Munca-Aftenev
Facilitarea adaptării în instituțiile de învățământ a copiilor cu vederea slabă, deficiență de auz și deficiențe locomotorii. Lopatiuc Anastasia, psihopedagog Serviciul de asistenţă psihopedagogică, din cadrul CPSP, mun. Chișinău
Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare...HWA International Moldova
Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare in societate
Ghidul prezintă o culegere şi rezultatul lucrului şi eforturilor comune ale experţilor internaţionali şi specialiştilor locali din Moldova şi are drept scop producerea efectelor calitative în activitatea de reabilitare şi incluziunea socială a copiilor cu CES.
Din sumarul ghidului:
I. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: ASPECTE DE DEZVOLTARE
II. DEVIERI DE COMPORTAMENT: CAUZE ŞI TRATAMENT
III. REŢINEREA ÎN DEZVOLTARE ŞI TERAPIE
IV. INTEGRA REA SOCIALĂ ÎN MEDIUL DE VIAŢĂ
V. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ PENTRU COPIII CU CES: TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE
VI. RUBRICA OPINIA SPECIALIŞTILOR
VII. REŢEA ÎN ACŢIUNE
Ghidul a fost elaborat şi coordonat de Reprezentanţa Asociaţiei Obşteşti Hilfswerk Austria în Republica Moldova în cadrul proiectului susţinut de Fundaţia ERSTE “Dezvoltarea reţelei centrelor de reabilitare pentru copii cu CES din Moldova”.
GABRIELA NOVAC, profesor itinerant si de sprijin la Scoala Gimnaziala nr. 11 "St.O.Iosif" Brasov, ROMANIA
„Jocul in formarea competentelor cheie la copiii cu CES”
Chestionar de apreciere a manifestarilor de hiperactivitatepsihoautentik2012
Am elaborat un material pentru specialisti- educatoare, inatatori, profesori si psihopedagogi - cu scopul aprecierii manifestarilor de tip ADHD ale copiilor, cu ajutorul parintilor.
Attention deficit hyperactivity disorder (ADHD) is one of the most common childhood disorders that can persist into adulthood. It is caused by deficiencies in two neurotransmitters in the brain. Symptoms include fidgeting, distraction, excessive talking, and disorganization. Treatment includes medication, behavioral therapy, education, and lifestyle changes like diet and exercise. Managing ADHD requires a team approach with parents, teachers, doctors, and the patient working together.
ADHD is a disorder characterized by inattention and/or hyperactivity that interferes with functioning or development. It typically emerges early in life by age 7 and symptoms are most severe during elementary school. It is defined by at least 6 symptoms of inattention and/or 6 of hyperactivity/impulsivity according to the DSM-IV criteria. ADHD occurs worldwide with a prevalence of 3-7% in school-aged children and tends to run in families. It is diagnosed based on the number and severity of symptoms, ruling out alternative causes, and impairment in functioning.
Fundaţia Lampas în colaborare cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor şi Asociaţia Smiles organizează conferinţa “Abordări interdisciplinare ale violenţei în familie”, organizată în cadrul campaniei de prevenire “Opreşte acum violenţa în familie! ”. 08.12.2016,Oradea
Am încercat și de această dată să adunăm în jurul nostru cât mai mulți elevi, părinți, profesori. Ne-am strecurat printre voi, printre caiete și teme, note și proiecte și uneori nici nu ați știut că ȘI VOI scrieți aici cot la cot cu noi. Am adunat filă cu filă cuvinte și imagini din VIAȚA NOASTRĂ DIN ANUL ȘCOLAR 2022-2023 și de-acum le așezăm frumos ÎN AMINTIRE. În sufletul nostru oricum SUNT!
Editorii revistei: Elevii cls 6 B și 6 D
Prof. coordonator consilier școlar Eta Șerbănoiu
Revistă școlară
Proiect educaţional de dezvoltare a abilităţilor sociale de comunicare şi interrelaţionare
Vă invităm să pătrundeți în minunatul univers al ȘCOLII NOASTRE, citind NUMĂRUL 18 al revistei CRONICILE ȘCOLII 27!
Editorii ediției – elevii claselor a V-a A, B, C, D
Coordonator consilier școlar Eta Șerbănoiu
The document discusses how a teacher brought balloons to class for the students. Each student wrote their name on a balloon and left the classroom after dropping it on the floor. The teacher mixed up the balloons and told the students they had 5 minutes to find their own balloon with their name. However, none of the students were able to find their balloon within the 5 minutes. The teacher's lesson was about how we are all connected to each other and need each other's help to succeed, just like the students needed each other's help to find their balloons.
Cronicile Școlii 27
Revista Școlii
Nr 16
An școlar 2019 - 2020
Proiect educaţional de dezvoltare a abilităţilor sociale de comunicare şi interrelaţionare
Editorii ediției – elevii claselor a VI-a A și a VI-a D
Coordonator consilier școlar Eta Șerbănoiu
Cronicile Școlii 27
Revista Școlii
Nr 13
An școlar 2016 - 2017
Proiect educaţional de dezvoltare a abilităţilor sociale de comunicare şi interrelaţionare.
Editorii ediției – elevii claselor a VII-a C, a VIII-a A, a VIII-a B, a VIII-a C
Coordonator consilier școlar Eta Șerbănoiu
econsiliere.blogspot,ro
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive function. Exercise causes chemical changes in the brain that may help protect against developing mental illness and improve symptoms for those who already suffer from conditions like anxiety and depression.
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
1. Cum ii ajutam pe copiii cu ADHD Dr. M ă d ă lina Linte Medic specialist psihiatrie pediatric ă
2. ADHD - Definitie Tulburare neurobiologica cronica ce începe în copilarie (sub varsta de 7 ani) si care se caracterizeaza prin nivel de inatentie [concentrare, distractibilitate], de hiperactivitate si de impulsivitate nepotrivite cu dezvoltarea si care pot sa se manifeste în diferite combinatii la scoala, acasa si în contexte sociale.
3.
4. ADHD este o tulburare “fara granite” 1 1 Faraone S, Sergeant J, Gilberg C, Biederman J. World Psychiatry . June 2003; 2:2
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11. Subtipurile clinice ale ADHD Predominant inatent Tip combinat Predominant hiperactiv-impulsiv Tipul combinat: Cei mai multi pacienti apartin acestei categorii si manifesta toate cele trei semne clasice ale tulburarii. Primar hiperactiv-impulsiv : Aceşti copii sunt extrem de hiperactivi si impulsivi în comportamentul lor, dar nu sunt foarte inatenţi. Adesea copiii mai mici manifesta aceste caracteristici. Predominant inatent: Usor distras, dar nu excesiv de hiperactiv sau de impulsiv comportamental
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21. Q3 SCARA: +1 Acord, 0 Nici unul, -1 Dezacord. Impactul ADHD: ADHD periclitează succesul şcolar al copilului 87% 94% 87% 83% 91% 82% 78% 87% 94% 13% 21% 3% 4% 2% 3% 3% 3% 4% 3% 3% 10% 6% 13% 1% 10% 10% 1% 1% 2% 1% 1% Acord (+1) Nici unul (0) Dezacord (-1) DK Total UK Germania Italia Spania Olanda SUA Mexic 0,78 0,95 0,77 0,70 0,86 0,70 0,58 0,77 Media 0,91 Australia
22. 39% 50% 51% 39% 47% 33% 14% 42% 26% 28% 28% 29% 5% 31% 0% 20% 40% 60% 80% 100% Dimineaţa devreme /înainte de şcoală În cursul orelor de şcoală După amiază/după activităţile de la şcoală La mese În cursul serii La culcare În cursul nopţii Q.2 SCARA: +3 Foarte dificil, +2 Oarecum dificil, +1 Deloc dificil. Nivelul de dificultate resimţit de părinte şi de copil (+3) Foarte dificil (+2) Oarecum dificil
23. Cât de frecventă este ADHD? Se consideră că ADHD afectează aproximativ 5% dintre copiii de vârstă şcolară, iar 1% dintre aceştia sunt consideraţi a avea tulburare hiperkinetică (o formă severă de ADHD )
24. ADHD afectează băieţii şi fetele în mod diferit? S-a S-a constatat o incidenţă mai mare a ADHD la băieţi. Hiperactivitatea şi impulsivitatea sunt mai frecvente la băieţi,în timp ce inatenţia apare mai frecvent la fete.Inatenţia este mai puţin evidentă decât hiperactivitatea şi impulsivitatea,de aceea ADHD poate fi mai puţin diagnosticată la fete .
33. Definiti “boala” copilului drept “problema cu atentia si rabdarea”: “ Andrei are o problema de atentie si de rabdare” si nu “ Andrei e bolnav” (etichetari culturale frecvente: “e nebun”, “trebuie dus la psihiatru”, “nu are ce sa caute in scoala normala”, “e bolnav cu capul”, “ii strica si pe ceilalti”, “e prost crescut”, “e agitat, noi suntem o scoala linistita”)
Diagnosticul curent pentru aceaste tulburare neurobiologica include cele trei semne caracteristice: inatentia, hiperactivitatea si impulsivitatea. Evaluarea pacientilor trebuie facuta cu atentie mai ales in cazul acelei impulsivitati nepotrivite care conduce catre problemele sociale, familiale si in mediul de lucru, testarea constand in identificarea simptomelor care denota neadaptare si inconsistenta in concordanta cu nivelul de dezvoltare a pacientului. Ca urmare, nu este usoara definirea precisa a ADHD, mai ales ca de multe ori nu apare in forme pure, insa cu toate acestea, diagnosticarea precoce si terapia este necesara pentru impactul pe care aceasta afectiune il poate avea in societate. Key points : ADHD – A Definition The current diagnostic label for this neurological disorder incorporates the three principal hallmark symptoms: i nattention , hyperactivity (may not be present in all children), and impulsive behavior . While shades of all of these three symptoms are present to varying degrees in all children, the key operative diagnostic qualifier is the careful evaluation of what constitutes inappropriate behavior leading to problems in social, scholastic, family and work environment. The test of inappropriateness rests on identifying symptoms that are maladaptive and inconsistent with developmental level. Consequently, it is not easy to precisely define ADHD, and it may never occur in its “pure” form. However, it is a distinct clinical disorder greatly in need of early detection and treatment. Question/Transition : What kind of impact do you think this disorder has on society? References: American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition. Text Revision. Washington, DC, American Psychiatric Association, 2000.
The prevalence of ADHD has been estimated at between 3 to 7 percent of school-age children. As you can see from the research represented on this slide, similar prevalence rates have been found in a number of international studies. This demonstrates that the misperception that ADHD is somehow just a US or a Western phenomenon is just that – a misperception. Across cultures and diagnostic criteria used, we can see that ADHD is experienced in similar ways. [Other statistics of note:] In USA: 2-5% of children (using DSM-III or III-R) or 7-8% of children (using DSM-IV) (~3-4 million), a dding Inattentive Type doubles prevalence over III-R 4-5% of adults (~12 million in US) Varies by sex, age, social class, & urban-rural No evidence for ethnic differences to date that are independent of social class and urban-rural 3:1 males:females (community children); 2:1 in adults 5:1 to 9:1 (clinical children) Reflects referral bias of males due to greater aggression and greater societal preference to refer males for treatment
Subtiputile clinice sun urmatoarele… cu o incidenta de 49 – 56% pentru subtipul predominant inatent, 16 – 22% pentru subtipul cu hiperactivitate-impulsivitate si de 23-29% pentru subtipul combinat. Subtipul predominant inatent are ca marca principala performantele scolare slabe, are o incidenta mai mica a comorbiditatilor de tip tulburare de opozitie si tulburare de conduita; si este mai frecvent la fete. Copiii cu subtipul primar hiperactiv-impulsiv, au mai degraba tulburari de comportament decat performante slabe la scoala si este putin probabil ca ei sa dezvolte anxietate sau tulburari depresive. Subtipul combinat de ADHD dezvolta in procent ridicat atat probleme comportamentale cat si scolare si este cel mai probabil asociat si cu alte comorbiditati. Key Points : ADHD Clinical Sub-types DSM-IV-TR adopted the two-dimensional (inattention and hyperactivity/impulsivity) diagnostic criteria forming three sub-types that include predominantly inattentive, predominantly hyperactive-impulsive, and combined types. The reported proportions of sub-types of ADHD within those diagnosed with the condition were as follows: predominantly inattentive type, 49 to 56% ; hyperactive-impulsive type, 16 to 22% ; combined type, 23 to 29% . Poor academic performance is the hallmark of children with the predominantly inattentive type of ADHD. This sub-type has a lower incidence of comorbidity for oppositional defiant disorder (ODD) and conduct disorder (CD). On a comparative basis, the prevalence of the inattentive type of ADHD is higher in girls. Children in the hyperactive-impulsive sub-type are more prone to behavior than academic problems. These children are also less likely to develop anxiety or depressive symptoms. Children with the combined sub-type of ADHD demonstrate a high percentage of both academic (~ 55%) and behavioral (~ 78%) problems. This group also has the highest prevalence of comorbidities and is the most impaired sub-type assessed by impairment scores. Question/Transition : It was mentioned earlier that females are under-diagnosed because they are over represented in the inattentive subtype, why would that make it harder to diagnose? References: Baumgaertel A, et al. Attention deficit disorders in a German elementary school-aged sample. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry 1995;34:629-38. Lahey BB, Applegate B, et al. DSM-IV field trials for attention deficit hyperactivity disorder in children and adolescents. Am J Psychiatry . 1994;151:1673-85. Wolraich, ML, Hannah JN, et al. Examination of DSM-IV criteria for attention-deficit/hyperactivity disorder in a county-wide sample. J Dev Behav Pediatr 1998;19:162-8. Wolraich, ML, Hannah JN, et al. Comparison of diagnostic criteria for attention deficit hyperactivity disorder in a county-wide sample. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry 1996;35:319-323.