Adaptarea curricumului la contextul rural

Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare pentru cadrele didactice din cadrul Subcomponentei 1.1.:
Dezvoltare profesionalã pe baza activitãþii proprii desfãºuratã în ºcoalã pentru cadrele didactice din mediul rural a
Proiectului de Învãþãmânt Rural, cofinanþat de Guvernul României, Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi
Dezvoltare (Banca Mondialã) ºi de cãtre comunitãþile rurale. Ea a fost realizatã de o echipã de consultanþi ai consorþiului
care asigurã Asistenþa Tehnicã, consorþiu format din: Centrul Educaþia 2000+ (Bucureºti), British Council (Marea
Britanie), Fundaþia EuroEd (Iaºi) ºi Cambridge Education Consultants Ltd. (Marea Britanie).
Actuala formã reprezintã versiunea finalã a modulului pentru pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice. Acesta a
beneficiat de pe urma observaþiilor ºi sugestiilor unui corp de referenþi de specialitate, ale echipelor Unitãþii de Manage-
ment al Proiectului (UMP) ºi de asistenþã tehnicã, ale echipelor de mentori care au activat în cadrul fazei pilot a proiec-
tului ºi ale Comisiei Specializate de Acreditare a programelor de formare continuã a personalului din învãþãmântul
preuniversitar din cadrul Centrului Naþional de Formare a Personalului din Învãþãmântul Preuniversitar (CNFP).
Echipa de coordonare ºi de revizuire din partea Asistenþei Tehnice (AT):
Monica Dvorski (ªeful Echipei de AT)
Otilia Pãcurari (Coordonator de Activitate)
Gabriel Ivan (Coordonator de Activitate)
Emilia Florescu (Asistent de Program)
Autori:
Eleonora Rãdulescu
Anca Tîrcã
ISBN 973-87585-7-2
Redactori:
Monica Dvorski
Otilia Pãcurari
Emilia Florescu
Coperta ºi graphic design: Techno Media
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învãþãmântul Rural,
Bucureºti, 2005
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural / Elena Rãdulescu,
Anca Tîrcã. - Bucureºti : Educaþia 2000+, 2005
Bibliogr.
ISBN 973-87585-2-1
I. Rãdulescu, Eleonora
II. Tîrcã, Anca
371(498-22)

Sub-componenta 1.1 – Dezvoltare profesionalå
pentru cadrele didactice din mediul rural pe
baza activitåÆii proprii desfåçurate în çcoalå
Prezentare generalå: Aceastå sub-componentå se adreseazå tuturor cadrelor didactice, calificate çi
necalificate, din mediul rural, care vor beneficia de un program complex de dezvoltare profesionalå
pe baza propriei activitåÆi desfåçurate în çcoalå. Acest program va fi realizat prin intermediul unui
centru de resurse mobile utilizat de cåtre doi mentori care vor petrece câte douå såptåmâni în fiecare comunå
din judeÆ discutând cu cadrele didactice çi oferind cursuri de formare pe baza unui curriculum format din 10
module. Profesorii vor primi credite de formare pentru activitatea lor. De asemenea, vor fi dotate aproximativ
1000 de centre fixe de resurse, destinate formårii continue a cadrelor didactice din mediul rural, precum çi
elevilor çi comunitåÆilor.
Obiectivul sub-componentei 1.1.
Obiectivul acestei sub-componente este obÆinerea de schimbåri conceptuale çi practice în
procesul didactic, de predare-învåÆare în toate çcolile din mediul rural.
Grupul Æintå
Grupul Æintå este constituit din toate cadrele didactice, toate çcolile çi toate comunitåÆile din
mediul rural. Cadrele didactice vor avea un acces mai bun la metode, materiale çi oportunitåÆi de
formare printr-un program de dezvoltare profesionalå oferit la nivelul fiecårei çcoli.
Elementele çi dinamica procesului de dezvoltare profesionalå
Çcolile din fiecare comunå vor fi grupate într-un cluster, programul de dezvoltare
profesionalå fiind oferit tuturor cadrelor didactice din cadrul clusterului, inclusiv cadrelor didactice
necalificate sau care nu au o calificare corespunzåtoare, de cåtre doi mentori, ajutaÆi de formatori de
specialitate, acolo unde este nevoie. Mentorii se vor deplasa în fiecare çcoalå çi, împreunå cu
formatorii de specialitate, vor realiza activitåÆile de mentorat çi formare prevåzute de programul de
dezvoltare profesionalå. ActivitåÆile de formare profesionalå se vor desfåçura, de obicei, în çcoala de
centru sau, dupå caz, în oricare dintre çcolile din comunå, pe o perioadå de 10-14 zile, iar cele de
mentorat în fiecare çcoalå în care predau cadrele didactice din cluster. Curriculumul activitåÆilor de
formare cuprinde urmåtoarele module:
3
Subcomponenta 1.1.

■ Predarea interactivå centratå pe elev
■ Evaluarea continuå la claså.
■ Så ne cunoaçtem elevii
■ Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
■ Predarea simultanå
■ Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar)
■ Recuperarea råmânerii în urmå la matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial)
■ Limba românå ca a doua limbå
■ Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare
■ Management educaÆional
Pentru implementarea programului de dezvoltare profesionalå, la nivelul fiecårui judeÆ, proiectul
va asigura Centre Mobile de Resurse (CMR), dotate cu toate mijloacele necesare unui proces eficient
de formare çi mentorat., care vor fi utilizate de mentori. CMR le vor permite mentorilor så viziteze
çcolile çi så realizeze formarea çi activitatea de mentorat. Dezvoltarea profesionalå pe baza propriei
activitåÆi desfåçurate în çcoalå va stimula cadrele didactice în direcÆia inovaÆiei çi va constitui un sprijin
direct pentru ceea ce încearcå så realizeze la claså. Aceastå activitate se va reflecta în rezultate mai
bune la învåÆåturå çi examene pentru elevii din mediul rural.
De asemenea, proiectul va asigura dotarea unor Centre Fixe de Resurse în toate çcolile în care a
avut loc procesul de comasare çi care au fost dotate cu autobuze (1000 Centre de Resurse care vor fi
dotate cu calculatoare, imprimante, televizoare, video, video-proiectoare, radio-casetofoane, faxuri,
telefoane). La aceste centre vor avea acces atât cadrele didactice, cât çi elevii.
Abordarea dezvoltårii profesionale va pune accentul pe activitatea de îndrumare a cadrelor
didactice, care vor cåuta în mod activ soluÆii la probleme. Acest lucru le va întåri sentimentul de
posesori ai unor noi metode de predare çi le va perfecÆiona aptitudinile profesionale. Activitatea se va
concentra asupra nevoilor de formare, aça cum sunt acestea percepute de cadrele didactice çi va folosi
lucrul în echipe çi discuÆiile între profesori, ori de câte ori este cazul. De asemenea, pentru parcurgerea
modulelor de formare, profesorii vor primi credite pe care le vor utiliza pentru îndeplinirea cerinÆelor
de dezvoltare profesionalå stabilite prin documentele MEC.
Prezenta lucrare face parte din seria de zece module, care se vor utiliza în procesul de mentorat al
cadrelor didactice de toate specialitåÆile din cadrul Componentei 1, Proiectul pentru învåÆåmântul rural
ÎmbunåtåÆirea activitåÆilor de predare-învåÆare în çcolile din mediul rural
Subcomponenta 1.1.:
Dezvoltare profesionalå pe baza activitåÆii proprii desfåçuratå
în çcoalå pentru cadrele didactice din mediul rural
Lucrarea se foloseçte în procesul de mentorat al cadrelor didactice çi are în vedere susÆinerea
îmbunåtåÆirii calitåÆii procesului de predare-învåÆare-evaluare în çcolile din mediul rural.
Principiile metodologice utilizate sunt cele ale:
■ flexibilitåÆii
■ învåÆårii active
■ individualizårii procesului de dezvoltare profesionalå
4
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural

Premise:
1. Se pleacå de la premisa cå fiecare elev poate învåÆa, iar sarcina cadrelor didactice este de a
identifica experienÆele de învåÆare care motiveazå elevii çi care contribuie la creçterea randa-
mentului çcolar.
2. Cadrele didactice vor participa la programul de mentorat în çcolile în care îçi desfåçoarå
activitatea sau în centrele din vecinåtate.
3. Mentorii sunt abilitaÆi så lucreze pe un model de dezvoltare profesionalå individualizatå, la
nivel de scoalå çi/sau comunå.
4. Modulele se bazeazå pe instruire interactivå çi diferenÆiatå, astfel încât pe lângå obiectivele
curriculare promoveazå gândirea criticå, învåÆarea activå çi stilurile individuale de învåÆare.
Cele 10 module sunt împårÆite în douå categorii:
A: Module generale: Predarea interactivå centratå pe elev, Evaluarea continuå la claså, Så ne
cunoaçtem elevii, Adaptarea curriculum-ului la contextul local.
B: Module specifice: Predarea simultanå, Limba romanå ca a doua limbå, Utilizarea calculato-
rului in predare-învatare, Management educaÆional, Recuperarea ramânerii în urmå la
matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial), Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå
(pentru învåÆåmântul primar).
Structura modulelor
În fiecare modul veÆi gåsi o parte de:
(i) Teorie: în care se explicå fapte çi principii într-un fel care poate så fie uçor de asimilat çi de
accesat pentru activarea memoriei;
(ii) AbsorbÆie, discuÆie çi orientare în planificare: prin care se pune la dispoziÆia cadrelor didactice un
numår de întrebåri de ghidaj care så favorizeze reflecÆia çi discuÆiile asupra a ceea ce s-a realizat çi
experimentat la claså;
(iii) Planificare individualå çi aplicaÆii la claså: DirecÆii orientative asupra modului în care temele
propuse se pot integra în activitatea de la claså a cadrelor didactice de diferite discipline.
Studiul acestora se face dupå nevoile individuale ale cadrelor didactice, identificate cu sprijinului
mentorului.
5
Subcomponenta 1.1.

Cuprins
Introducere ................................................................................................................9
Capitolul I: Contextualizarea învåÆårii – perspective, direcÆii, exemple de bune practici......11
1. Perspectiva generalå – abordarea holisticå çi curriculumul integrat .............................11
2. Mijloace de realizare çi tipuri de activitåÆi..................................................................17
2.1. LecÆii de diferite discipline din curriculumul de bazå ...........................................17
2.2. Cursuri opÆionale..............................................................................................22
2.3. ÎnvåÆarea prin servicii în folosul comunitåÆii........................................................27
2.4. Istorie oralå .....................................................................................................35
Capitolul II: Plasarea în contextul local çi adaptarea la realitate –
premise, factori, condiÆii..........................................................................41
1. Çcoala deschiså faÆå de schimbare – un cadru optim pentru adaptarea la context.........41
2. Strategiile çcolii – diminuarea rezistenÆei faÆå de schimbare........................................43
3. Parteneriate cu comunitatea – soluÆii pentru adaptarea la realitate .............................46
4. Grupuri de lucru si echipe mixte – o cale pentru adaptarea la context.........................49
5. InovaÆie çi creativitate – condiÆia sine qua non a adaptårilor curriculare ......................53
Concluzii ...................................................................................................................57
Surse bibliografice....................................................................................................59
Index........................................................................................................................61
7
Contextualizarea învåÆårii – perspective, direcÆii, exemple de bune practici

Introducere
Modulul „Adaptarea curriculumului la contextul rural“ se adreseazå çcolilor care participå la
Proiectul pentru ÎnvåÆåmânt Rural, în cadrul Componentei Çcoalå çi Comunitate.
Pornind de la premisa cå, pentru a identifica cele mai bune soluÆii în domeniul adaptårilor
curriculumului la contextul local, fiecare dintre çcolile rurale trebuie så porneascå de la un set de
principii cu caracter general, modulul îçi propune så råspundå unor întrebåri legate de:
■ perspectiva din care trebuie operate adaptårile curriculumului çcolar;
■ mijloacele prin care pot fi realizate cele mai bune adapåri curriculare;
■ cadrul care faciliteazå transformarea adaptårilor curriculare într-o preocupare constantå a
comunitåÆii çcolare;
■ jaloanele care orienteazå efortul çcolii în domeniul adaptårilor curriculare;
■ obstacolele întâlnite în calea adaptårilor la contextul local;
■ cåile de urmat pentru realizarea unor adaptåri oportune çi eficiente;
■ factorii care favorizeazå gåsirea celor mai bune soluÆii pentru adaptarea curriculumului la
contextul local çi la realitate.
Pentru a råspunde acestor întrebåri, modulul incude tematici referitoare la:
■ abordarea holisticå çi construirea curriculumului integrat, ca perspectivå generalå asupra
adaptårii curriculumului la contextul local;
■ activitåÆi legate de curriculumul nucleu, curricula opÆionale, activitati extracurriculare,
ca mijloace pentru realizarea adaptårilor curriculare;
■ caracteristicile çcolii deschise faÆå de schimbare, ca un cadru necesar pentru plasarea în
context çi adaptarea la realitate;
■ strategiile çcolii, ca jaloane ce orienteazå orice demers centrat pe adaptarea curriculumului la
contextul local;
■ rezistenÆa faÆå de schimbare, ca principal obstacol în calea adaptårilor curriculare;
■ parteneriatul çi construirea unor grupuri/ echipe de lucru, ca o cale care permite adaptarea
autenticå a curriculumului çcolar la realitate;
■ inovaÆie çi creativitate, considerate condiÆii importante pentru identificarea celor mai bune soluÆii
în domeniul adaptårilor operate la nivelul curriculumului çcolii.
9
Introducere

Pentru a råspunde obiectivelor Componentei Çcoalå çi Comunitate, alegerea tematicilor çi elabo-
rarea textelor care sunt incluse în prezentul modul au pornit de la repere oferite de literatura de
specialitate çi de la concluziile unor proiecte care au fost derulate în cursul ultimilor ani. Construit
pe aceeste baze, modulul a luat în considerare obiectivele çi conÆinuturile celorlalte module ale progra-
mului de formare çi cerinÆele generale ale Proiectului pentru ÎnvåÆåmânt Rural.
Pornind de la reperele teoretice çi de la aplicaÆiile çi temele de reflecÆie cuprinse în modulul
„Adaptarea curriculumului la contextul rural“, fiecare unitate de învåÆåmânt este chematå så
gåseascå råspunsuri çi soluÆii specifice, realizånd adaptarea curriculumului såu în acord cu particula-
ritåÆile çcolii çi ale comunitåÆii sale.
10

Capitolul I: Contextualizarea învåÆårii –
perspective, direcÆii, exemple de bune
practici
1. Perspectiva generalå – abordarea holisticå
çi curriculumul integrat
Repere teoretice
Adaptarea la contextul local
ExperÆi în educaÆie, specialiçti în dezvoltare comunitarå, membri ai comunitåÆii oamenilor de
afaceri sunt cu toÆii de acord cå çcoala nu îi poate pregåti pe elevi pentru a deveni adulÆi de succes doar
prin experienÆele de învåÆare pe care le oferå între zidurile ei.
Pentru a fi eficace çi a oferi educaÆie de calitate, focalizatå pe formarea competenÆelor necesare
unei lumi în schimbare, çcolile trebuie så-çi reorienteze strategiile de predare-învåÆare çi spre con-
textul extern în care ele se aflå, valorificând potenÆialul educaÆional al comunitåÆilor locale.
În acelaçi timp, curriculumul din çcoalå trebuie îmbogåÆit în sensul corelårii conÆinuturilor
sale çi metodelor folosite în procesul didactic cu realitatea socialå, experienÆa cotidianå çi
mediul de viaÆå al elevilor.
În acest sens, profilul de formare al absolventului de învåÆåmânt obligatoriu din România1
menÆio-
neazå, printre alte abilitåÆi cognitive, afective çi volitive cå absolvenÆii învåÆåmântului general çi
obligatoriu ar trebui:
■ så înÆeleagå sensul apartenenÆei lor la diverse tipuri de comunitåÆi prin participare la viaÆa
socialå a clasei, a çcolii çi a comunitåÆii locale din care fac parte si interdependenÆele dintre
identitate çi alteritate, dintre local çi naÆional, dintre naÆional çi global etc.
■ så demonstreze capacitate de adaptare la situaÆii diferite prin cunoaçterea diverselor roluri
sociale çi a implicaÆiilor acestora asupra vieÆii cotidiene etc.
■ så contribuie la construirea unei vieÆi de calitate prin formularea unor judecåÆi estetice privind
diferite aspecte ale realitåÆii naturale çi sociale etc.
■ så-çi dezvolte capacitåÆile de investigare çi så-çi valorifice propria experienÆå prin dezvoltarea
capacitåÆii de explorare a realitåÆii înconjuråtoare etc.
Argumentele în favoarea unor astfel de abordåri sunt numeroase.
■ Instruirea primitå prin conÆinuturile însuçite çi deprinderile formate în cadrul disciplinelor de
studiu nu mai este relevantå pentru succesul social çi profesional; deprinderile çi atitudinile
necesare funcÆionårii cu succes într-o societate modernå (rezolvare de probleme, gândire
11
1
MEC, CNC: Curriculum NaÆional pentru ÎnvåÆåmântul Obligatoriu.Cadru de referinÆå, Bucureçti, 1998

criticå, toleranÆå, spirit de echipå, rezolvarea conflictelor etc) se formeazå în special prin
participare la experienÆele vieÆii sociale.
■ ÎnvåÆarea este un proces activ çi nu unul pasiv; elevii învaÆå mai bine atunci când sunt direct
implicaÆi în rezolvarea unor probleme care au sens pentru ei çi pentru cei din jurul lor; în loc så
înveÆe despre oameni çi problematica lor, e mai bine ca elevii så înveÆe de la ei çi cu ei.
■ Creçte motivaÆia pentru învåÆare deoarece elevii aplicå ceea ce au învåÆat în situaÆii reale de viaÆå,
în cadrul unor activitåÆi în care au responsabilitåÆi diverse, interacÆioneazå çi se relaÆioneazå cu
persoane din comunitate;
■ Unul dintre scopurile principale ale învåÆårii este de a-i ajuta pe elevi så se integreze în
comunitåÆile în care tråiesc ca buni cetåÆeni, cu roluri sociale productive;
■ Orientårile moderne în proiectele de dezvoltare comunitarå çi educaÆie a comunitåÆii acordå
çcolii un rol cheie în comunitatea localå, rol pe care aceasta îl poate îndeplini doar dacå iese din
izolarea instituÆionalå caracteristicå çi acceptå provocårile colaborårii çi parteneriatelor locale
cu alte instituÆii / categorii de persoane /grupuri de interes etc.
Adaptarea curriculumului çcolii la contextul local este chematå så råspundå cerinÆelor formulate
de o realitate ce se caracterizeazå prin: schimbåri permanente çi rapide; multiplicarea çi diversificarea
informaÆiilor; îmbogåÆirea çi modificarea continuå a domeniului cognitiv.
În acest context, çcoala are menirea de a asigura, printr-o ofertå educaÆionalå adecvatå:
■ dezvoltarea elevului privit ca o fiinÆå umanå unitarå çi complexå, cu întregul potenÆial de care
dispune;
■ pregåtirea tuturor elevilor pentru o inserÆie reuçitå în viaÆa realå, în realitatea unitarå aflatå în
miçcare, în societatea ce trebuie privitå, la rândul såu, ca un întreg;
■ transformarea fiecårui elev într--un mebru activ çi competent al comunitåÆii, într--o persoanå
responsabilå, care îndeplineçte multiple roluri sociale în condiÆii de succes.
` Abordarea holisticå
Abordarea holisticå, centratå pe educaÆia elevului înÆeles ca o fiinÆå unitarå, care trebuie så se
integreze într-o realitate unitarå obligå fiecare çcoalå så gåseascå soluÆii concrete pentru a adapta
curriculumul såu la potenÆialul specific al elevilor çi la contextul local în care îçi desfåçoarå activitatea.
Respectând principiile echitåÆii, adaptarea curriculumului çcolii la contextul local çi la realitate îçi
propune så utilizeze contextul comunitar çi resursele comunitåÆii pentru a înlesni dezvoltarea fiecårui
elev – în acord cu potenÆialul såu – çi transformarea lui într-un individ activ çi responsabil:
■ dispus så contribuie la dezvoltarea comunitåÆii sale;
■ apt så funcÆioneze coerent çi eficient în orice alt context local;
■ format så valorifice oportunitåÆi socio-profesionale;
■ pregåtit så îçi gestioneze existenÆa personalå;
■ capabil så îçi asume çi susÆinå auto-dezvoltarea.
` ÎnvåÆarea
În abordårile contemporane, învåÆarea (conform Studiului UNESCO-Raportul Jacques Delors) se
sprijinå pe patru „piloni“ aflaÆi într-o conexiune directå: „a învåÆa så çtii“, „a învåÆa så faci“, „a
învåÆa så lucrezi împreunå“, „a învåÆa så fii“.
12

În cadrul unei realitåÆi aflate în schimbare, la acestea se adaugå (conform Shaffer) „a învåÆa så te
transformi pe tine însuÆi çi så schimbi societatea“
O asemenea abordare a procesului de învåÆare obligå la o perspectivå specificå asupra curriculu-
mului çcolar adresat elevului çi asupra felului în care acest curriculum trebuie adaptat la contextul local
çi la realitate.
` Curriculumul integrat
Propunându-çi pregåtirea elevului pentru „a çti, a face, a lucra împreunå, a fi, a se transforma, a
schimba“, curriculumul integrat (conform Ciolan L, 2003) se bazeazå pe construirea unor conexiuni
relevante între teme sau între competenÆe care:
■ sunt, de regulå, incluse/ urmårite în cadrul unor discipline diferite;
■ vizeazå direct/ indirect, explicit/ implicit formarea unor valori çi atitudini necesare pentru o viaÆå
personalå, profesionalå, socialå reuçitå în contextul social;
■ au o semnificaÆie deosebitå pentru viaÆa de zi cu zi în cadrul societåÆii
Principii çi cerinÆe
În acest sens, curriculumul integrat/ integrarea în curriculum porneçte de la un set de idei
fundamentale:
■ fiecare elev este o fiinÆå unitarå çi complexå, care trebuie privitå ca un întreg aflat în dezvol-
tare continuå;
■ educaÆia çcolarå trebuie så ofere råspunsuri adecvate pentru nevoile unor elevi reali, ce vor
tråi o viaÆå realå într-o societate realå;
■ demersul educaÆional trebuie så îçi asume, ca principiu cheie, centrarea pe elev, pe
devoltarea sa personalå, profesionalå, socialå, în acord cu potenÆialul såu;
■ scopul principal al curriculumului çcolar este crearea unor competenÆe transversale, valori,
atitudini care depåçesc graniÆele unor discipline çi sunt esenÆiale pentru o viaÆå de succes în
contextul societåÆii;
■ pregåtirea elevului trebuie så se realizeze în cadrul unor multiple çi variate experienÆe de
învåÆare, care permit diverse achiziÆii çi experimentarea lor în contextul concret;
■ experienÆele de învåÆare, centrate pe valorificarea çi dezvoltarea potenÆialului individual,
trebuie så implice elevii ca participanÆi activi, antrenaÆi direct în proiectarea çi desfåçurarea
lor;
■ activitåÆile curriculare trebuie construite çi derulate pe baza parteneriatului dintre elevi,
profesori, membri ai comunitåÆii locale çi trebuie så valorifice potenÆialul comunitåÆii, expri-
mat în resursele pe care ea le poate oferi pentru procesul învåÆårii;
■ formarea autenticå a elevilor pentru realitate poate avea loc doar în cadrul unor activitåÆi
bazate pe lucru în grupuri sau echipe, la nivelul cårora se menÆine permanent deschiderea
cåtre cunoaçtere, comunicarea deschiså, atenÆia pentru intercunoaçtere, climatul de colaborare;
■ pentru a-l ajuta pe elev så facå variate conexiuni între diversele achiziÆii ale învåÆårii çi între
ceea ce învaÆå çi cotidianul pe care îl tråieçte, activitåÆile curriculare trebuie så abordeze o
varietate de teme cu semnificaÆie în realitate;
■ construirea unui curriculum integrat este, prin excelenÆå, un proces care implicå inovaÆia çi
creativitatea, ca factori care pot contribui la identificarea unor soluÆii curriculare adecvate çi
la diminuarea rezistenÆei faÆå de nou, necunoscut, schimbare.
13

Curriculumul integrat îçi gåseçte o exprimare specificå çi extrem de pertinentå în temele
cross-curriculare, care oferå oportunitåÆi deosebite pentru adaptarea la contextul local çi la realitate
(vezi Teme de reflecÆie).
Nivelurile integrårii curriculare
Având la bazå aceste idei fundamentale, curriculumul integrat/ integrarea în curriculum se poate
realiza la diferite niveluri (Conform Cucoç C. – 2000, Ciolan L. – 2003):
Multidisciplinaritatea:
■ se centreazå pe conÆinuturi/ cunoçtinÆe;
■ se realizeazå prin învåÆare tematicå;
■ se axeazå pe conexiuni între conÆinuturi.
În perspectiva multidisciplinarå, o temå este abordatå cu ajutorul mai multor discipline, care
concurå la analiza/ explicarea ei. Fiecare dintre disciplinele implicate abordeazå tema din punctul ei
specific de vedere, facilitând realizarea unor conexiuni între conÆinuturi.
Interdisciplinaritatea:
■ se centreazå pe competenÆele generale;
■ se realizeazå prin învåÆarea bazatå pe probleme;
■ se axeazå pe formarea çi perfecÆionarea unor competenÆe transferabile.
În perspectiva interdisciplinarå sunt abordate probleme complexe care nu pot fi låmurite de o
singurå disciplinå. Aceste probleme pot fi explicate doar cu ajutorul mai multor discipline, care
conlucreazå, coopereazå, „se intersecteazå“.
Transdisciplinaritatea:
■ se centreazå pe valori çi atitudini;
■ se realizeazå prin învåÆarea bazatå pe proiect;
■ se axeazå pe soluÆii la probleme ale vieÆii reale.
În perspectiva transdisciplnarå, o problemå importantå a vieÆii reale este abordatå prin interme-
diul întrepåtrunderii dintre discipline. În aceastå situaÆie are loc o „fuziune“ a acestor discipline pe
fondul unei „unificåri conceptuale çi axiomatice“, care poate conduce la naçterea unor discipline noi.
Transdisciplinaritatea abordeazå probleme care au o semnificaÆie deosebitå în viaÆa realå çi pot
contribui la formarea competenÆelor, valorilor, atitudinilor necesare pentru o existenÆå individualå de
succes.
Integrarea în curriculum
Pornind de la aceste premise, crearea unui curriculum integrat/ integrarea în curriculum:
■ se distanÆeazå faÆå de abordarea monodisciplinarå, care nu are posibilitatea så asigure
perspectiva holisticå asupra elevului çi asupra realitåÆii;
■ constituie un proces care avanseazå de la simplu la complex, trecând treptat de la
monodisciplinaritatea „clasicå“ la transdisciplinaritate;
14

■ vizeazå toate componentele ofertei educaÆionale (curriculumul nucleu, curriculumul la
decizia çcolii, activitåÆile extracurriculare);
■ se regåseçte în toate proiectele care fac referire la curriculum, ca principiu exprimat în
forme specifice (planul de dezvoltare al çcolii, oferta de educaÆie a çcolii, planurile comisiilor
metodice, planificårile cadrelor didactice çi ale grupurilor de lucru din çcoalå etc.)
Elementele cheie care definesc procesul de construire a unui curriculum integrat sunt:
■ oportunitåÆi de dezvoltare pentru toÆi elevii, în acord cu potenÆialul individual;
■ situaÆii de învåÆare care reflectå realitatea çi pregåtesc pentru realitate;
■ conexiuni între discipline (cunoçtinÆe, teme, probleme, competenÆe, valori, atitudini);
■ parteneriatul dintre profesori, elevi, reprezentanÆi ai comunitåÆii locale;
■ folosirea resurselor comunitåÆii în slujba învåÆårii.
Curriculumul integrat råspunde, în esenÆå, unor cerinÆe legate de asigurarea unui învåÆåmânt de
calitate, care presupune, între altele, respectarea principiilor echitåÆii.
Pentru a se constitui ca un instrument eficient în asigurarea unei educaÆii de bunå calitate, acest
curriculum trebuie construit pe baza parteneriatului tuturor membrilor comunitåÆii çcolare (mana-
geri, cadre didactice, elevi) çi a colaborårii cu parteneri din mediul extern în care çcoala existå çi
funcÆioneazå.
Teme de reflecÆie
CitiÆi textul de mai jos, care prezintå elementele cheie ale temelor cross curriculare. Dupå ce aÆi terminat
lectura textului, alegeÆi impreuna cu colegii, o temå care ar putea fi tratatå cross curricular. AnalizaÆi
modul în care ar putea fi realizat parteneriatul dintre elevi, profesori, membri ai comunitåÆii în cadrul
acestei teme.
Temele cross curriculare2
:
■ reprezintå teme integrate de studiu, care pornesc de la premisa cå fiecare copil este o fiinÆå
unitarå çi complexå, care trebuie så se dezvolte ca întreg;
■ privesc învåÆarea ca pe un proces integrat, care se adreseazå copilului ca fiinÆå unitarå;
■ exprimå concret abordarea integratå a curriculumului, care trebuie så se centreze pe toate
dimensiunile care definesc copilul (versus centrarea monodisciplinarå pe diferite laturi/ dimen-
siuni, tratate separat);
■ se centreazå pe dezvoltarea elevului çi urmåresc formarea unor competenÆe, valori, atitudini
pe care el se poate bizui în viaÆa personalå, profesionalå, socialå çi care pot fi semnificative
pentru o funcÆionare corectå în viaÆa de zi cu zi în contextul societåÆii;
■ abordeazå/ includ o varietate/ multitudine de teme, care au o semnificaÆie deosebitå în
cotidianul social çi sunt extrem de relevante pentru formarea competenÆelor, valorilor, atitudi-
nilor de care fiecare elev va avea nevoie pentru o existenÆå açezatå pe coordonatele succesului;
■ construiesc în fapt experienÆe de învåÆare relevante pentru elevi, valorificând, în acest scop,
potenÆialul lor personal çi valenÆele/ potenÆialul comunitåÆii;
■ utilizeazå pentru învåÆare multiple çi variate resurse ale comunitåÆii (persoane, instituÆii,
grupuri, evenimente, istorie, culturå, mediu etc.);
15
2
Conform „Dincolo de discipline“, L.Ciolan, Humanitas, Centrul Educatia 2000+, Bucuresti, 2003

■ privesc elevul ca participant activ, implicându-l efectiv în proiectarea çi desfåçurarea expe-
rienÆelor de învåÆare care îi sunt adresate;
■ presupun colaborarea între elevi, profesori, membri ai comunitåÆii locale.
AplicaÆii /exerciÆii /acÆiuni
a) Identificarea unor teme relevante
OrganizaÆi o întâlnire a cadrelor didactice din çcoala în care vå desfåçuraÆi activitatea. PuneÆi în discuÆia
grupului de cadre didactice aspecte legate de: tråsåturi çi nevoi de dezvoltare specifice ale elevilor din çcoala
dumneavoastrå, probleme de actualitate ale comunitåÆii locale, resurse ale comunitåÆii care ar putea fi folosite
în activitåÆile de învåÆare. Pornind de la aceste aspecte:
■ întocmiÆi împreunå cu grupul de cadre didactice o listå de teme care pot fi abordate/ tratate cross
curricular;
■ stabiliÆi sub-grupurile care vor participa la fiecare dintre temele alese;
■ întocmiÆi o listå orientativå a partenerilor din comunitate care ar putea contribui, alåturi de
profesori çi elevi, la realizarea obiectivelor specifice temelor alese.
Ce avantaje ar avea o asemenea întâlnire de lucru?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
Ce dificultåÆi aÆi putea întâmpina?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
Cum aÆi putea så evitaÆi/ rezolvaÆi aceste dificultåÆi?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
b) identificarea resurselor din comunitate
StabiliÆi împreunå cu colegii dumneavoastrå o temå cross curricularå – pentru unul dintre colectivele de
elevi ai çcolii. OrganizaÆi o întâlnire cu colectivul de elevi cåreia i se adreseazå tema stabilitå:
■ prezentaÆi în faÆa elevilor elementele esenÆiale ale temei;
■ identificaÆi împreunå cu elevii resursele din comunitate care ar putea fi utilizate pentru atingerea
obiectivelor acestei teme.
Care sunt cerinÆele pe care ar trebui så le îndepliniÆi pentru a asigura participarea tuturor elevilor
în cadrul discuÆiei centrate pe identificarea resurselor din comunitate?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
16

2. Mijloace de realizare çi tipuri de activitåÆi
DirecÆiile de acÆiune care så asigure corelarea curriculumul çcolii cu mediul socio-cultural vizeazå
toate cele trei componente ale sale:
■ curriculumul nucleu;
■ curriculumul la decizia çcolii;
■ activitåÆile extracurriculare.
Prezentul ghid propune câteva modalitåÆi /tipuri de activitåÆi prin care curriculumul çcolii poate fi
adaptat la contextul rural. Aceste tipuri de activitåÆi:
■ au scopul de a aplica, testa, valida, extinde, suplimenta çi îmbogåÆi învåÆarea din claså;
■ pot fi introduse în componentele curriculumului çcolii;
■ contribuie la formarea unor competenÆe transdisciplinare;
■ necesitå un efort de echipå din partea cadrelor didactice;
■ sunt iniÆiative relativ noi în sistemul de învåÆåmânt românesc çi totuçi practici curente çi de
tradiÆie în multe Æåri;
■ au fost folosite/experimentate punctual, în cadrul unor programe educaÆionale nonguverna-
mentale dovedindu-se practici de succes çi în România;
■ sunt în concordanÆå cu strategiile naÆionale ale MEC (de exemplu, „Strategia naÆionalå de
acÆiune comunitarå“ din 2004)
2.1. LecÆii de diferite discipline din curriculumul de bazå
Repere teoretice
Personalizarea demersului didactic
În condiÆiile noului curriculum, lectura programei çi a manualelor nu mai este în mod obligatoriu
liniarå. Programa trebuie parcurså în mod necesar de cåtre toÆi, dar ea, ca çi manualele se pliazå unei
citiri personale çi adaptate.3
De asemenea, conceptul central al proiectårii didactice este demersul didactic personalizat care
exprimå dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalitåÆilor pe care le considerå optime în
creçterea calitåÆii procesului de învåÆåmânt, respectiv, råspunderea personalå pentru a asigura elevilor
un parcurs çcolar individualizat, în funcÆie de condiÆii çi cerinÆe concrete.
Noul Curriculum naÆional accentueazå faptul cå documentele de proiectare didacticå sunt docu-
mente administrative care asociazå într-un mod personalizat elementele programei – obiective de
referinÆå, conÆinuturi, activitåÆi de învåÆare – cu alocarea de resurse (de timp çi materiale) consideratå
optimå de cåtre profesor pe parcursul unui an çcolar.
17
3
a se vedea materialele CNC

Contextualizarea lecÆiei
În acest context, lecÆia devine o oportunitate mult mai valoroaså de adaptare a procesului de
predare-învåÆare la contextul de viaÆå al elevilor, la experienÆele lor din viaÆa realå çi la nevoile de
dezvoltare specifice. Rolul profesorului/învåÆåtorului în conceperea çi organizarea activitåÆii în claså
devine mult mai important.
Integrarea /corelarea unor elemente ale demersului didactic al unei lecÆii cu mediul socio-cul-
tural al elevilor este realizabilå în oricare dintre etapele procesului de proiectare:
În cadrul unor lecÆii de diferite discipline, cadrul didactic respectiv are posibilitatea:
■ så se focalizeze pe dezvoltarea unor compeÆente prioritare datoritå specificului çi proble-
maticii contextului extern;
■ så integreze în lecÆie elemente de conÆinut (date, informaÆii, evenimente, cazuri, resurse,
exemple etc) din comunitate;
■ så utilizeze în lecÆie resurse din comunitate (persoane resurså, documente, spaÆii, facilitåÆi,
instituÆii etc);
■ så organizeze activitåÆi de învåÆare bazate pe metode de explorare a realitåÆii (observarea,
experimentul, cercetarea documentelor çi vestigiilor istorice) çi pe cele acÆionale (studiu de caz,
proiect, lucråri practice);
■ så evalueze folosind modalitåÆi çi instrumente care se bazeazå pe situaÆii reale (evaluarea
autenticå, proiectul, portofoliul, fiça de observare etc.)
Teme de reflecÆie
a) LucraÆi în pereche cu un coleg pentru a analiza proiectele de lecÆie propuse de un profesor de
biologie çi de un învåÆåtor çi listaÆi toate elementele de contextualizare a învåÆårii pe care le
identificaÆi în demersurile didactice respective la nivelul conÆinuturilor, metodelor etc.
ComentaÆi asupra oportunitåÆii unor lecÆii proiectate în acest mod.
PROIECT DE LECæIE
Clasa: a V-a.
Obiectivul: Biologie.
Subiectul: InfluenÆa omului asupra vegetaÆiei.
Tipul: lecÆie de formare a priceperilor çi a deprinderilor.
Scopul: formarea priceperilor çi a deprinderilor de protejare a mediului înconjuråtor.
Obiective operaÆionale:
■ så stabileascå relaÆii între sol çi plante cu ajutorul informaÆiilor din manual çi a celor obÆinute
de la persoanele – resurså din comunitate;
18

■ så identifice pårÆile componente çi caracteristicile unui arbore, folosindu-se de informaÆiile
anterior dobândite;
■ så planteze puieÆi, respectând condiÆiile impuse de specificul plantei;
Metode çi procedee: conversaÆia, explicaÆia, exerciÆiul, notarea lucrårilor practice.
Moduri de organizare a activitåÆii: lucru în grupuri mici, activitate frontalå, activitate individualå.
Resurse materiale: proiecte, unelte, fiçe de autoevaluare, ecusoane, plåcuÆe de avertizare, rulete.
Resurse umane: angajaÆi ai Ocolului silvic, pådurarul, pårinÆi.
SCENARIUL DIDACTIC
1. Pregåtirea activitåÆii
■ contactarea de cåtre profesor a persoanelor-resurså din comunitate pentru obÆinerea unor
informaÆii referitoare la particularitåÆile mediului local (florå, faunå) çi pentru procurarea unor
materiale necesare (puieÆi, unelte agricole);
■ stabilirea datei activitåÆii;
■ realizarea invitaÆiilor cåtre pårinÆi çi cåtre alte persoane-resurså care vor fi implicate în desfåçu-
rarea activitåÆii;
■ formarea grupelor de elevi, stabilirea responsabilitåÆilor çi a sarcinilor; alegerea unui nume al
grupei çi realizarea ecusoanelor adecvate sarcinilor de rezolvat;
■ recomandarea unei bibliografii orientative (Arborele vieÆii, enciclopedii, atlasul botanic);
■ culegerea de la pårinÆi a unor informaÆii referitoare la specificul pådurii din zona în care
tråiesc.
2. Desfåçurarea activitåÆii propriu-zise
■ pådurarul/ inginerul silvic prezintå caracteristicile solului din zona în care vor fi plantaÆi puieÆii
de fag;
■ elevii precizeazå pårÆile componente ale unei plante çi caracteristicile morfofuncÆionale ale
acestora; argumenteazå de ce se vor planta puieÆii de fag çi nu puieÆii de salcie sau de brad;
■ sprijiniÆi de cåtre pårinÆi, elevii desfåçoarå activitåÆi practice conform responsabilitåÆilor
stabilite, dupå cum urmeazå:
❍ grupul I – efectueazå måsuråtorile çi marcheazå terenul;
❍ grupul II – sapå gropile;
❍ grupul III – planteazå puieÆii;
❍ grupul IV – udå puieÆii;
❍ grupul V – eticheteazå puieÆii çi realizeazå un panou de avertizare cu sloganuri sensibili-
zatoare la protejarea mediului înconjuråtor.
Fiecare grupå va avea un nume semnificativ.
3. Evaluarea activitåÆii
■ pådurarul/inginerul silvic apreciazå calitatea activitåÆii practice efectuate de elevi;
■ pårinÆii apreciazå rolul implicårii lor în activitatea practicå desfåçuratå;
■ profesorul face aprecieri privind întreaga activitate;
■ la întoarcerea în çcoalå elevii vor completa o fiçå de autoevaluare:
❍ care sunt etapele parcurse pentru plantarea puieÆilor?
❍ ce ai învåÆat prin activitatea desfåçuratå?
19

❍ ce dificultate ai întâmpinat?
❍ ce ai putea îmbunåtåÆi pe viitor?
❍ cum apreciezi colaborarea ta cu ceilalÆi? (slabå, bunå, foarte bunå)
■ profesorul completeazå fiça de observare sistematicå.
4. Asigurarea transferului
Ca temå pentru acaså elevii au de realizat un poster care så vizeze influenÆa omului asupra
mediului.
PROIECT DE LECæIE
Clasa: a IV-a.
Obiectul: Istorie.
Subiectul: „Din trecutul localitåÆii“.
Tipul: lecÆie de formare a priceperilor çi a deprinderilor.
Scopul:
■ formarea priceperilor çi a deprinderilor de observare a surselor istorice.
■ cultivarea unei atitudini obiective faÆå de realitåÆile istorice.
Obiective operaÆionale:
O1 – Så identifice informaÆii provenite din surse istorice observate independent;
O2 – Så exprime impresii personale referitoare la sursa istoricå observatå;
O3 – Så formuleze råspunsuri la întrebåri de tipul: Ce..? Pentru ce....? Ce semnificå....?,
adresate de învåÆåtor;
O4 – Så prezinte sursa istoricå observatå, folosind un mijloc de exprimare preferat (desen, text,
poster);
Metode çi procedee: învåÆarea prin cercetarea documentelor çi a vestigiilor istorice, observarea,
conversaÆia, explicaÆia, problematizarea.
Resurse materiale: diverse surse istorice (obiecte vechi, unelte), fiçe de autoevaluare, fiçe de
lucru, reportofon, aparat foto.
Resurse umane: persoane-resurså din comunitate care deÆin obiecte vechi, persoane-resurså din
cadrul primåriei.
SCENARIUL DIDACTIC
1. Pregåtirea activitåÆii
■ identificarea surselor istorice din comunitate;
■ contactarea persoanelor-resurså çi asigurarea în legåturå cu autenticitatea sursei;
■ stabilirea datei când se va efectua vizita, cu acordul persoanei-resurså;
■ recomandarea informaÆiilor care trebuie reactualizate înainte de efectuarea vizitei de studiu.
2. Desfåçurarea activitåÆii propriu-zise
■ învåÆåtorul stabileçte, cu claritate, sarcinile çi obiectivele urmårite prin cercetarea surselor
istorice, precizându-le elevilor.
■ elevii observå liber obiectele cu valoare de surså istoricå.
■ formuleazå primele impresii, remarcå persoanele ce pot oferi informaÆii referitoare la obiec-
tele observate independent.
20

■ Persoana deÆinåtoare a obiectului observat oferå informaÆii referitoare la urmåtoarele aspecte:
❍ Ce reprezintå sursa?
❍ Cine a realizat-o çi de ce?
❍ Care a fost utilitatea sursei?
❍ Ce vechime are?
■ ÎnvåÆåtorul înregistreazå prezentarea pe care o face persoana-resurså folosind un reportofon çi
face fotografii pentru albumul documentar al clasei.
■ ÎnvåÆåtorul dirijeazå „lectura“ analiticå çi activå a sursei istorice, conform unui algoritm de
observare a acesteia:
❍ Ce tip de informaÆie conÆine obiectul observat?
❍ La ce problemå ne ajutå så råspundem?
❍ Ce alte date ar mai fi necesare pentru a înÆelege mai bine specificul perioadei istorice cåreia
îi aparÆine obiectul observat?
■ Elevii completeazå o fiçå de lucru care vizeazå:
❍ Denumirea obiectului observat;
❍ Utilitatea acestuia;
❍ Materialul din care este confecÆionat;
❍ Numele pårÆilor componente;
❍ Locul unde a fost descoperit;
❍ Data descoperirii etc.
3. Evaluarea activitåÆii
■ Persoana deÆinåtoare a sursei istorice apreciazå interesul manifestat de elevi.
■ ÎnvåÆåtorul face aprecieri privind întreaga activitate.
■ La întoarcerea în çcoalå, elevii completeazå o fiçå de autoevaluare:
❍ Care sunt etapele parcurse în etapa de documentare?
❍ Ce ai învåÆat din aceastå activitate?
❍ Ce ai aflat interesant despre localitatea ta?
❍ Cum apreciezi activitatea desfåçuratå de un istoric? (foarte importantå, importantå, fårå
importanÆå)
4. Asigurarea transferului
ÎnvåÆåtorul precizeazå elevilor tema pentru acaså: un desen / un text / un poster / o paginå de
istorie oralå, folosind interviul înregistrat în timpul vizitei çi materialele din albumul documentar al
clasei.
■ AplicaÆii /exerciÆii /acÆiuni
1. ConcepeÆi un proiect didactic pentru disciplina pe care o predaÆi, prin care så valorificaÆi resursele
comunitåÆii (sat/comunå) în care se aflå çcoala dumneavoastrå.
2. RealizaÆi o lecÆie pe baza proiectului didactic conceput.
21

2.2. Cursuri opÆionale
Repere teoretice
Curriculum la decizia çcolii
Curriculumul la decizia çcolii (CDÇ) este rezultatul aplicårii specifice, de cåtre fiecare çcoalå, a
planului cadru de învåÆåmânt. Çcolile, în cooperare cu elevii, pårinÆii çi autoritåÆile locale decid asupra
unui segment al Curriculumului naÆional. Prin CDÇ:
■ se asigurå elevilor trasee particulare de învåÆare conform talentelor, intereselor çi nevoilor;
■ oferta educaÆionalå a çcolii are posibilitatea så se adapteze contextului local;
■ creçte libertatea de acÆiune a profesorului în vederea optimizårii rezultatelor învåÆårii;
■ çcoala îçi construieçte o identitate proprie
Curriculumul la decizia çcolii este de trei tipuri:
a) curriculum aprofundat:
■ se aprofundeazå obiectivele de referinÆå din curriculumul nucleu prin diversificarea
activitåÆilor de învåÆare în numårul maxim de ore prevåzut de plaja orarå a unei discipline;
■ se aplicå în cazuri de recuperare, pentru elevii care nu au reuçit atingerea nivelului minim
al obiectivelor prevåzute de programå în anul anterior
b) curriculum extins:
■ se extind obiectivele çi conÆinuturile din curriculumul nucleu cu altele noi;
■ înseamnå de fapt parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu
asterix).
c) curriculum elaborat de çcoalå:
■ opÆionale.
Rolul opÆionalelor
Cursurile opÆionale, ca çi segment de curriculum la decizia çcolii, constituie un element esenÆial de
contextualizare a curriculumului favorizând:
■ adaptarea ofertei de învåÆare la specificul local (nevoi ale comunitåÆii, multiculturalism,
tradiÆii etc.);
■ centrarea procesului de predare-învåÆare pe nevoile çi interesele elevului çi trecerea de la „o
çcoalå pentru toÆi“ la „o çcoalå pentru fiecare“;
■ manifestarea creativitåÆii la nivelul practicii çcolare, cadrul didactic aflându-se în situaÆia de a-çi
concepe obiectivele çi conÆinuturile;
■ corelarea resurselor çcolii cu dorinÆele copiilor;
■ crearea unei personalitåÆi proprii a çcolii prin diferenÆierea ofertei de educaÆie.
Tipuri de opÆional
1. OpÆional la nivelul disciplinei:
■ activitåÆi, module, teme care nu fac parte din programele çcolare propuse de autoritatea
centralå;
■ disciplina care nu este prevåzutå pentru o anumitå claså.
22

2. OpÆional la nivelul ariei curriculare:
■ o tema interdisciplinarå care implicå cel puÆin douå discipline dintr-o arie;
■ obiectivele de referinÆå sunt formulate din perspectiva temei, pornind de la obiectivele
cadru ale disciplinelor.
3. OpÆional la nivelul mai multor arii curriculare:
■ o tema proiectatå pornind de la un obiectiv transdisciplinar sau interdisciplinar;
■ se intersecteazå segmente de discipline aparÆinând mai multor arii.
Elaborarea programei
Programa de opÆional se elaboreazå dupå urmåtoarea structurå:
a) argument;
b) obiective de referinÆå çi activitåÆi de învåÆare;
c) lista de conÆinuturi;
d) modalitåÆi de evaluare.
Se recomandå, de asemenea çi includerea unei bibliografii.
Paçi în stabilirea cursurilor opÆionale la nivelul çcoli:
1. evaluarea cursurilor opÆionale din anul çcolar trecut prin chestionare aplicate elevilor çi
pårinÆilor çi/sau alte forme de evaluare;
2. evaluarea intereselor çi opÆiunilor elevilor çi pårinÆilor çi analiza nevoilor comunitåÆii locale;
3. pregåtirea ofertelor de cursuri opÆionale de cåtre profesorii doritori;
4. analiza çi aprobarea ofertelor în cadrul Consiliului profesoral al çcolii;
5. prezentarea ofertelor de curs de cåtre profesori în faÆa elevilor çi pårinÆilor;
6. completarea de cåtre elev çi pårinte a fiçei de opÆiune;
7. negocierea între elevi, pårinÆi, cadru didactic, conducerea çcolii pentru definitivarea opÆiunilor;
8. includerea opÆionalelor în schemele orare ale claselor çi în orarul claselor/çcolii;
9. elaborarea programelor de opÆional;
10. avizarea programelor de opÆional de cåtre inspectorii de specialitate din ISJ;
11. derularea cursurilor – asigurarea resurselor necesare de spaÆiu, material didactic, echipa-
mente etc.
Teme de reflecÆie
AnalizaÆi împreunå cu un grup restrâns de colegi exemplul de programå de opÆional intitulat „Micii
meçteçugari“ folosind lista de control de mai jos4
:
Argumentul
■ motiveazå cursul propus menÆionând nevoile elevilor çi ale comunitåÆii locale?
■ este redactat pe ½ -1 paginå?
Obiectivele de referinÆå sunt:
■ måsurabile, specifice?
■ în numår corespunzåtor, de 5-6?
■ corelate cu tema opÆionalului?
23
4
conform CNC

■ adecvate nivelului de cunoçtinÆe çi vârstei elevului?
■ unice (sau se repetå sub diferite forme)?
■ altele decât în programa de trunchi comun?
ConÆinuturile sunt:
■ corelate cu obiectivele de referinÆå?
■ altele decât în programa de trunchi comun?
■ o resurså cuprinzåtoare pentru obiectivele de referinÆå?
■ organizate articulat, sistematic?
■ organizate astfel încât så se cumuleze çi så permitå progresul?
■ entitåÆi esenÆiale, fårå contradicÆii?
■ posibil de învåÆat, adaptate la experienÆele elevului?
■ adecvate intereselor, nevoilor prezente çi viitoare ale elevului?
ActivitåÆile de învåÆare:
■ duc la dezvoltarea capacitåÆilor propuse?
■ presupun activitatea nemijlocitå a elevului?
■ permit învåÆarea prin cooperare?
PROGRAMA DE OPæIONAL
„MICII MEÇTEÇUGARI“
Clasa: a IV-a.
Durata: 1 an.
Tipul:opÆional la nivelul mai multor arii curriculare.
Argument
Cursul opÆional „Micii meçteçugari“ care se organizeazå cu elevii claselor a IV-a råspunde înclina-
Æiilor copiilor care manifestå o mare manualitate çi specificului comunitåÆii de a învåÆa prin imitare.
OcupaÆiile de bazå ale locuitorilor sunt legate de prelucrarea lutului.
ActivitåÆile propuse valorificå experienÆa copiilor dobânditå în familie çi o continuå la un nivel
superior, folosind persoanele-resurså ale localitåÆii.
Totodatå, activitatea propuså vizeazå socializarea çi comunicarea elevilor; îçi propune formarea
de deprinderi pentru påstrarea ordinii çi disciplinei la locul de muncå çi formarea de atitudini pentru
påstrarea unui mediu sånåtos.
OBIECTIVE DE REFERINæÅ ACTIVITÃæI DE ÎNVÃæARE
1. Så descopere elemente specifice culturii
materiale çi spirituale a comunitåÆii locale
(obiecte vestimentare, casnice, unele produse
realizate pe plan local);
– organizarea unor întâlniri cu o persoanå din comu-
nitate care cunoaçte foarte bine specificul local;
– colectarea unor obiecte tradiÆionale;
– organizarea unei expoziÆii la nivelul clasei cu obiecte
vestimentare, casnice çi alte produse realizate pe plan
local;
24

OBIECTIVE DE REFERINæÅ ACTIVITÃæI DE ÎNVÃæARE
2. Så recunoascå materiale de lucru, instru-
mente çi unelte necesare pentru prelucrarea
lor;
– drumeÆie în comunitate pentru identificarea lutului
corespunzåtor confecÆionårii cåråmizii;
– observarea dirijatå çi recunoaçterea principalelor însu-
çiri ale materialelor de lucru: lemn, lut, nuiele pentru
împletituri;
3. Så utilizeze tehnici simple folosite în arta
popularå în scopul realizårii unor produse;
– activitåÆi practice de confecÆionare a unor produse
pentru evenimente cum ar fi: Cråciunul, Anul Nou, 1
Martie, 8 Martie, Paçtele etc.
4. Så pregåteascå çi så prelucreze lutul pentru
obÆinerea unor produse simple inspirate din
viaÆa cotidianå, prin activitåÆi de lucru indivi-
dual sau de lucru în grup
– activitate practicå pentru pregåtirea lutului: mårunÆire,
amestec cu apå, fråmântare;
– exerciÆiu-joc de modelare a lutului în forme simple:
bastonaçe, sfere etc.
– asamblarea elementelor simple în forme complexe:
cifre, litere, legume etc.
– decorarea obiectelor de lut.
5. Så realizeze lucråri din nuiele, utilizând teh-
nica împletiturilor
– activitåÆi de pregåtire a nuielelor pentru împletituri;
– activitåÆi practice de realizare a împletiturilor.
6. Så valorifice lucrårile proprii çi ale echipei
în cadrul unor activitåÆi organizate cu diverse
ocazii (aniversåri, concursuri, diverse sårbå-
tori)
– organizarea unor tombole pentru strângerea de fon-
duri, cu participarea comunitåÆii locale;
– oferirea de daruri unor persoane din çcoalå çi din
comunitate (copii, cadre didactice, pårinÆi, membri ai
comunitåÆii).
7. Så-çi evalueze lucrårile proprii sau ale cole-
gilor / grupului, pe baza criteriilor de evaluare
stabilite.
– organizarea unor expoziÆii;
– completarea unui jurnal de reflecÆie.
CONæINUTURILE ÎNVÃæÃRII
■ Lucråri din lut: mårunÆire, amestec cu apå, fråmântare, modelare, decorare;
■ Împletituri din nuiele;
■ Tehnica realizårii unei expoziÆii.
MODALITÃæI DE EVALUARE
■ Probe practice;
■ Portofoliul;
■ Fiça de autoevaluare;
■ Observare sistematicå.
25

a) În vederea eficientizårii procesului de realizare a ofertei curriculare a çcolii, aplicaÆi la claså/ în çcoalå
urmåtoarele instrumente: chestionar, fiçå de opÆiune, ofertå de curs.
A. CHESTIONAR PENTRU ELEVI REFERITOR LA CURSURILE OPæIONALE
CLASA…………………..
Te rugåm så råspunzi cu sinceritate la urmåtoarele întrebåri çi te asiguråm cå råspunsurile tale ne vor fi
foarte utile pentru a stabili oferta de cursuri opÆionale pentru anul çcolar viitor.
1.Care curs opÆional Æi-a plåcut mai mult si de ce?
2.Care curs nu Æi-a plåcut çi de ce?
3.Numeçte 2 activitåÆi /lecÆii desfåçurate în cadrul unui curs opÆional care Æi-au plåcut cel mai mult.
4.Numeçte 2 activitåÆi /lecÆii desfåçurate în cadrul unui curs opÆional care nu Æi-au placut deloc.
5.Ce cursuri opÆionale ai dori så frecventezi în anul çcolar viitor?
MulÆumim!
B. FIÇA DE OPæIUNE
NUME ELEV:
CLASA:
AN ÇCOLAR:
Scrie în ordinea opÆiunii cursurile la care doreçti så te înscrii:
1.
2.
3.
4.
5.
SEMNÅTURÃ ELEV:
SEMNÅTURÃ PÃRINTE:
DATA:
26

C. OFERTA DE CURS OPæIONAL PENTRU APROBARE ÎN CONSILIUL PROFESORAL
TITLUL CURSULUI:
PROFESOR/ÎNVÃæÃTOR:
DURATA:
CLASA:
LOCUL DE DESFÅÇURARE:
TIPUL OPæIONALULUI:
MOTIVAæIA OPORTUNITÅæII:
REZULTATE AÇTEPTATE:
TIPURI DE ACTIVITÃæI DE ÎNVÃæARE:
TEME DE CONæINUT:
MODALITÃæI DE EVALUARE:
ALTE ASPECTE:
2.3. ÎnvåÆarea prin servicii în folosul comunitåÆii
Repere teoretice
Voluntariatul çi implicarea pentru rezolvarea unor probleme din comunitate sunt condiÆii
necesare pentru dezvoltarea societåÆii civile çi a democraÆiei. Este nevoie ca çcoala så dezvolte aceste
forme de participare printr-o politicå çcolarå specificå care så asigure continuitatea çi coerenÆa
demersului çi impactul asupra dezvoltårii personale a elevilor.
ÎnvåÆarea prin servicii în folosul comunitåÆii este o metodå prin intermediul cåreia elevii îçi
dezvoltå abilitåÆi çi atitudini participând activ la organizarea çi desfåçurarea unor activitåÆi în beneficiul
comunitåÆii din care fac parte.
ActivitåÆile respective:
■ se adreseazå unei nevoi reale din comunitate;
■ sunt coordonate în colaborare de cåtre çcoalå çi comunitate;
■ sunt integrate în curriculumul çcolar;
■ ajutå la dezvoltarea individualå a elevilor;
■ accentueazå ceea ce se predå în çcoalå extinzând învåÆarea elevilor dincolo de aceasta.
Serviciile în folosul comunitåÆii pot fi:
■ de caritate – îngrijirea persoanelor vârstnice, sprijin acordat persoanelor cu nevoi speciale,
bolnavi, orfani etc.;
■ ecologice – de curåÆare a unor zone, reciclarea deçeurilor, acÆiuni de restaurare a unor monu-
mente etc.;
■ de voluntariat /experienÆå de muncå la diferite instituÆii din comunitate – Biblioteca,
Spitalul, PoliÆia, organizaÆii nonguvernamentale sau agenÆi economici locali etc.
27

Programele de învåÆare prin servicii în folosul comunitåÆii se deosebesc de acÆiunile de volun-
tariat pentru comunitate sau de cele prin care se organizeazå simple servicii în folosul comunitåÆii
deoarece:
■ activitatea de sprijin pentru comunitate este integratå în curriculumul academic, este bine
planificatå çi evaluatå;
■ elevii reflecteazå asupra experienÆei de prestare a serviciilor çi aplicå ce au învåÆat la claså în
activitåÆi concrete.
Tipuri de servicii
Directe (elevii vin în contact direct/lucreazå cu diferite grupuri de persoane):
■ Tutori pentru colegi mai mici;
■ Sprijin acordat unor colegi de aceeaçi vârstå;
■ Vizitarea unor persoane în vârstå;
■ Timp petrecut cu orfani/ copii bolnavi din instituÆiile de profil locale etc.
Indirecte (elevii ajutå prin strângerea de produse/ bunuri necesare rezolvårii unei probleme):
■ Organizarea de evenimente sportive pentru o cauzå nobilå;
■ Crearea de pliante/fluturaçi pentru un eveniment;
■ Strângere de fonduri pentru biblioteca localå etc.
De lobby:
■ Se trimite o scrisoare autoritåÆilor locale;
■ Se organizeazå un eveniment de sensibilizare a opiniei publice în legaturå cu o problemå a
comunitåÆii etc.
Etapele unui program educaÆional în beneficiul comunitåÆii
1. Pregåtirea – profesorii çi elevii lucreazå împreunå pentru:
■ identificarea unei nevoi a comunitåÆii;
■ colaborarea cu parteneri din comunitate;
■ dezvoltarea unui plan al activitåÆii;
■ includerea conÆinuturilor curriculare în proiect;
■ cåutarea de informaÆii noi.
2. AcÆiunea – elevii lucreazå sub îndrumarea profesorilor çi:
■ se performeazå serviciul în beneficiul comunitåÆii;
■ se aplicå cunoçtinÆele çi abilitåÆile dobândite anterior;
■ se extinde învåÆarea çi se învaÆå din greçeli.
3. ReflecÆia – elevii lucreazå sub îndrumarea profesorilor prin joc de rol, jurnale, desene,
discuÆii:
■ se înregistreazå gânduri, idei, sentimente;
■ se adreseazå întrebåri colegilor çi se dau råspunsuri;
■ se descriu evenimente din timpul activitåÆii;
■ se comenteazå eventualele puncte de vedere diferite ale partenerilor comunitari;
■ se comenteazå/descrie impactul proiectului;
■ se plaseazå experienÆa într-un context mai larg de învåÆare.
28

4. Demonstrarea /celebrarea – elevii îçi demonstreazå noile abilitåÆi/cunoçtinÆe /perspective
dobândite çi sårbåtoresc noua experienÆå de învåÆare:
■ se raporteazå çi se împårtåçeçte experienÆa cu colegi, profesori, persoane din comunitate;
■ se scriu scrisori/ se organizeazå expoziÆii în cazul unor probleme de interes major pentru
comunitate;
■ se planificå un eveniment prin care så se sårbåtoreascå beneficiul adus.
Caracteristicile unui program de calitate de învåÆare prin servicii
în folosul comunitåÆii5
a. ÎnvåÆarea este integratå:
■ proiectul are la bazå cunoçtinÆe, abilitåÆi çi valori care sunt rezultatul unor obiective educa-
Æionale ale întregii çcoli;
■ serviciul performat îmbunåtåÆeçte conÆinutul academic çi invers;
■ deprinderile dobândite prin proiect sunt integrate în demersurile de învåÆare din claså.
b. „Vocea elevilor“ este importantå – elevii au un cuvânt de spus çi participå activ la:
■ alegerea tipului de serviciu çi planificarea acestuia;
■ planificarea çi realizarea sesiunilor de reflecÆie, evaluare çi celebrare;
■ atribuirea de roluri çi responsabilitåÆi în cadrul activitåÆilor.
c. Serviciul prestat este de calitate:
■ acÆiunea råspunde unei nevoi a comunitåÆii;
■ serviciul corespunde vârstei elevilor;
■ serviciul este astfel gândit încât så aducå beneficii atât elevilor, cât çi comunitåÆii.
d. Existå colaborare:
■ între cât mai mulÆi parteneri posibili-elevi, pårinÆi, profesori, personal din organizaÆii ale
comunitåÆii çi cei care beneficiazå de serviciul elevilor.
e. ReflecÆia:
■ se realizeazå legåturi între experienÆa programului çi curriculumul academic;
■ se realizeazå înainte, în timpul çi dupå performarea serviciului.
f. Evaluarea:
■ este o etapå în care sunt implicaÆi toÆi partenerii, dar în special elevii;
■ måsoarå atingerea obiectivelor de învåÆare çi a celor ce au vizat acÆiunea concretå.
Principii çi idei cheie
■ participarea în programe de învåÆare prin servicii în folosul comunitåÆii trebuie så îmbunåtå-
Æeascå performanÆele academice ale elevilor, så le dezvolte atitudinea civicå çi så contribuie la
dezvoltarea lor personalå;
■ elevii çi comunitatea beneficiazå în mod egal de programul derulat, existând un echilibru între
obiectivele de învåÆare si serviciile performate.
29
5
Stanford University, Service learning 2000 Center

De exemplu:
Locul derulårii serviciului Obiective educaÆionale
(pentru elev)
Tipul de serviciu
(pentru comunitate)
Vecinåtatea çcolii Dezvoltarea abilitåÆilor de
lucru în echipå
Amenajarea unui parc de joacå
Beneficii pentru elevi çi comunitate
Organizarea unor programe de învåÆare prin servicii în folosul comunitåÆii are nenumårate
avantaje, atât pentru elevii implicaÆi, cât çi pentru comunitatea localå în care se aflå çcoala:
■ elevii constatå cå ceea ce învaÆå la claså poate fi aplicat în cadrul unor acÆiuni concrete;
■ acÆiunile dezvoltå la elevi responsabilitatea çi sensibilitatea faÆå de semeni;
■ se stimuleazå gândirea criticå;
■ se educå percepÆia multiculturalitåÆii;
■ se dezvoltå stima de sine çi devotamentul pentru ideile civice;
■ se formeazå çi se dezvoltå abilitåÆi specifice unor profesii ;
■ tinerii sunt percepuÆi ca una dintre resursele cele mai valoroase ale comunitåÆii;
■ çcoala si comunitatea creeazå legåturi care vor persista çi în viitor.
Teme de reflecÆie
a) Sfaturi pentru cadrele didactice
Când dezvoltaÆi programe de educaÆie prin activitåÆi de servicii în folosul comunitåÆii, este bine så nu vå
lansaÆi din start în acÆiuni de mare amploare çi så colaboraÆi cu toÆi factorii care pot contribui la succesul
programului. LuaÆi în considerare urmåtoarele sugestii:
30

b) Exemple
AnalizaÆi cu colegii de cancelarie urmåtoarele exemple de activitåÆi de învåÆare prin servicii în folosul
comunitåÆii çi decideÆi în ce måsurå ele pot fi aplicate çi în çcoala voastrå; identificaÆi care ar putea fi
posibilele oportunitåÆi çi eventualele obstacole:
■ ajutor pentru grådiniÆå – realizarea unor jucårii, cårÆi cu poze, material didactic etc.;
■ organizarea unei çcoli de week-end pentru categorii defavorizate de copii;
■ strângere de fonduri pentru o familie såracå din comunå;
■ organizarea unui grup de ecologie care så acÆioneze în comunå;
■ amenajarea unui parc de joacå;
■ ajutorarea båtrânilor din comunå;
■ realizarea unui Buletin informativ sau a unei reviste a comunitåÆii.
Ziua /såptåmâna culorii verzi
Nevoia identificatå: locuitorii comunitåÆii manifestå un interes foarte scåzut faÆå de zonele verzi din
localitate çi curåÆenia comunei, iar activitåÆile în acest domeniu sunt foarte puÆine sau chiar inexistente.
Obiectiv educaÆional: dezvoltarea atitudinilor çi a abilitåÆilor elevilor privind påstrarea çi îngrijirea
mediului çi a abilitåÆilor de organizare çi participare la viaÆa comunitåÆii.
Tip de serviciu pentru comunitate: acÆiuni de sensibilizare a locuitorilor faÆå de problemele de mediu
çi de ecologizare a unor zone.
Descriere: pe parcursul unei zile/såptåmâni, de obicei primåvara când totul este verde, se organizeazå
activitåÆi de conçtientizare a importanÆei naturii în viaÆa oamenilor çi protejårii zonelor cu verdeaÆå;
activitåÆile se desfåçoarå atât la nivelul çcolii, cât çi în comunitate çi pot consta în: plantare de flori /arbori
în grådina çcolii sau în ghivece çi jardiniere, amenajarea în clase / pe holurile çcolii a unui colÆ verde,
defilare pe stråzile comunei în Æinutå verde çi cu pancarte cu texte de profil, curåÆarea unor zone verzi din
localitate, strângerea gunoaielor din jurul çcolii/ zone din comunå, vizionåri de casete video despre
naturå în cadrul lecÆiilor, publicarea de articole în presa çcolii /localå, întâlniri cu specialiçti în mediu/
ecologie sau autoritåÆi responsabile, organizarea unui concurs de postere pe teme de protecÆia
mediului, redactarea unei scrisori de protest cåtre factorii de poluare din zonå etc. La activitåÆi sunt
invitaÆi ca participanÆi elevi çi profesori de la alte çcoli din comunå, pårinÆi, bunici etc.
Discipline implicate: çtiinÆe/ biologie (selectarea florilor, plantare etc.), limba românå (redactare de
articole, scrisori), educaÆie plasticå (postere), tehnologii (confecÆionare de banere, pancarde), muzicå
(imnul acÆiunii), matematicå (måsuråtori çi calcule).
31

Grådina de lângå çcoalå
Nevoia identificatå: spaÆiul din curtea çcolii/de lângå çcoalå este neamenajat.
Obiectiv educaÆional: dezvoltarea abilitåÆilor de schimbare a ambientului în vederea creçterii calitåÆii
vieÆii.
Tip de serviciu pentru comunitate: amenajarea unei grådini.
Descriere: se proiecteazå, se realizeazå çi se întreÆine o gradinå / un parc de lângå çcoalå-elevii, în
colaborare cu profesorii çi specialiçti /responsabili din comunitate (realizeazå proiectul grådinii, cerce-
teazå ce soiuri de plante pot creçte în zonå, amenajeazå grådina, fac observaÆii zilnice asupra creçterii
plantelor etc.) ActivitåÆile din proiect pot fi incluse în curricula diferitelor discipline (biologie, educaÆie
plasticå, tehnologii, matematicå etc.)
Ajutor pentru båtrâni
Nevoia identificatå: båtrânii din aziluri se simt singuri çi påråsiÆi.
Obiectiv educaÆional: dezvoltarea la elevi a atitudinilor de sprijin pentru cei în suferinÆå.
Tip de serviciu pentru comunitate: activitåÆi organizate pentru båtrânii din azil.
Descriere: elevii ‘adoptå’ câte un båtrân de la casa de båtrâni/ azilul din zonå çi devin prieteni de
corespondenÆå, le fac mici cadouri, organizeazå mici expoziÆii cu desene, spectacole etc.
Pliantul comunitåÆii
Nevoia identificatå: localitatea nu are un pliant de prezentare.
Obiectiv educaÆional: cunoaçterea comunitåÆii de cåtre elevi çi dezvoltarea sentimentului de aparte-
nenÆå la un spaÆiu çi la o culturå specifice.
Tip de serviciu pentru comunitate: realizarea çi distribuirea unui pliant al comunitåÆii.
Descriere: elevii cerceteazå localitatea, învaÆå despre istoria localå, stau de vorba cu locuitori ai comuni-
tåÆii, aflå date despre diferite instituÆii comunitare etc. çi în final realizeazå un pliant al comunei care
poate fi util atât celor din comunitate, cât çi vizitatorilor.
Discipline implicate: istoria (elementele istorice ale localitåÆii), civicå (instituÆii çi autoritåÆi), limba
românå (redactare texte), tehnologia informaÆiei (tehnoredactare) etc.
Deçeurile din zonå
Nevoia identificatå: în zonå existå cantitåÆi mari de deçeuri care nu sunt colectate çi reciclate.
Obiectiv educaÆional: educaÆia pentru mediu.
Tip de serviciu pentru comunitate: rezolvarea problemei deçeurilor.
Descriere: realizarea de rapoarte çi statistici privind deçeurile din zonå care så fie prezentate autoritå-
Æilor locale, organizarea de campanii pentru a se lua måsuri de colectare çi reciclare, organizarea unor
expoziÆii din deçeuri etc.
32

Citeçte eticheta
Nevoia identificatå: lipsa de informare privind drepturile consumatorului în rândul elevilor çi al
comunitåÆii.
Obiectivul educaÆional: educaÆia pentru viaÆa privatå.
Tip de serviciu pentru comunitate: informarea locuitorilor despre drepturile consumatorilor.
Descriere: se realizeazå fluturaçi, pliante, afiçe de informare (tehnoredactare, editare, distribuire);
materialele sunt afiçate la avizierul Primåriei; se realizeazå o broçura cu informaÆii utile çi recomandåri
pentru consumatori, avizierul consumatorului în curtea çcolii. AcÆiunea se continuå prin marcarea unei
„zile a consumatorului“ în fiecare semestru/an çcolar.
„Çi noi avem drepturi!“ – spectacole de teatru pentru promovarea drepturilor omului.
Nevoia identificatå: necunoaçterea drepturilor omului/copilului de cåtre membrii comunitåÆii.
Obiectiv educaÆional: educaÆie pentru democraÆie çi drepturile omului prin teatru.
Tip de serviciu pentru comunitate: performarea de spectacole de teatru pentru locuitori.
Descriere: alegerea piesei; selectarea echipei de teatru; distribuirea rolurilor, repetiÆii; realizarea costu-
melor çi a decorurilor; impresarierea programului (afiçe si invitaÆii) în comunitate; susÆinerea specta-
colului în çcoalå çi în comunitate; discuÆii, celebrare, cronici, impresii, turnee în alte çcoli/comunitåÆi.
Discipline implicate: educaÆie/culturå civicå (drepturi çi responsabilitåÆi), limba românå (realizarea de
afiçe/anunÆuri çi invitaÆii), arte (punerea în scenå a pieselor de teatru, coregrafie etc.), tehnologii
(realizarea decorurilor).
Muzeul folclorului local
Nevoia identificatå: pierderea interesului tinerilor pentru folclorul românesc în general çi pentru
tradiÆiile locale în particular.
Obiectiv educaÆional: påstrarea echilibrului între tradiÆie çi modernitate, între schimbare çi conti-
nuitate în demersul educaÆional.
Tipul de serviciu pentru comunitate: realizarea çi întreÆinerea unui muzeu local.
Descriere: înfiinÆarea unui mic muzeu de folclor local în incinta çcolii /alt spaÆiu din comunitate.
Emisiuni TV/radio despre çcoalå çi comunitate
Nevoia identificatå: un nivel scåzut al informaÆiei pe plan local.
Obiectiv educaÆional: dezvoltarea la elevi a sentimentului de „apartenenÆå“ la o comunitate educaÆio-
nalå prin dezvoltarea de activitåÆi ce conduc la creçterea prestigiului çcolii în comunitate.
Tip de serviciu pentru comunitate: realizarea de emisiuni TV /radio locale.
Descriere: popularizarea acÆiunii în çcoalå (afiçe, fluturaçi, întâlniri), organizarea grupului de lucru –
interviu, întâlnire de lucru (alegerea temei çi formatului emisiunii), culegerea, selectarea çi prelucrarea
informaÆiilor legate de tema propuså; pregåtirea emisiunii TV sau radio “Çcoala în comunitate“;
prezentarea emisiunii la postul local de radio /televiziune.
33

Elevii în serviciile publice locale
Nevoia identificatå: pe perioada çcolarizårii în gimnaziu, elevii nu vin în contact cu mediul muncii în
vederea formårii deprinderilor necesare çi a unei bune orientåri profesionale.
Obiectiv educaÆional: pregåtirea elevilor pentru piaÆa muncii.
Tip deserviciu pentru comunitate: ajutor pentru instituÆiile publice locale.
Descriere: elevii petrec un numår de ore stabilit de çcoalå pe semestru /an çcolar la diferite instituÆii din
comunitate (poçtå, dispensar, primårie etc.) pentru a vedea cum funcÆioneazå respectivele instituÆii çi
care sunt cerinÆele unor locuri de muncå specifice; ei pot ajuta în acest interval de timp la buna desfå-
çurare a activitåÆii din instituÆia respectivå; çcoala încheie cu instituÆiile acorduri de parteneriat în care se
specificå termenii colaborårii; pe parcursul activitåÆii çi dupå ce aceasta se încheie, elevii au sarcini de
lucru prin care reflecteazå asupra experienÆei de voluntariat (de exemplu, jurnale zilnice).
Teme de reflecÆie
c) Fiça de reflecÆie
ElaboraÆi împreunå cu un grup restrâns de colegi o fiçå de reflecÆie pentru elevi, în care aceçtia så
menÆioneze:
■ ce au învåÆat din activitatea derulatå;
■ ce probleme au apårut;
■ ce soluÆii au fost gåsite;
■ impactul avut în viaÆa personalå;
■ ce ar schimba pe viitor etc.
a) AplicaÆi la claså metoda jurnalului cu dublå intrare pentru a dezvolta la elevi capacitatea de reflecÆie
asupra unei activitåÆi.
Prezentarea metodei:
Jurnalul cu dublå intrare:
■ Pentru a realiza un asemenea jurnal, elevii trebuie så împartå paginile unui caiet în douå,
trågând pe mijloc o linie verticalå.
■ Pe parcursul desfåçurårii serviciului în beneficiul comunitåÆii, elevii noteazå în partea stângå un
aspect legat de desfåçurarea activitåÆilor: o întâmplare, un nume, o reacÆie a unei persoane care
i-a impresionat în mod deosebit pentru cå le-a amintit de o experienÆå personalå, pentru cå i-a
surprins, pentru cå nu sunt de acord etc.
■ În partea dreaptå li se va cere så comenteze însemnarea fåcutå: de ce au ales så noteze aspectul
respectiv? La ce i-a fåcut så se gândeascå? Ce întrebare au în legåturå cu ce au scris? Ce i-a fåcut
så-l noteze? La ce i-a fåcut så se gândeascå? De ce i-a intrigat? etc.
■ În cadrul discuÆiilor organizate pe parcursul desfåçurårii activitåÆilor, pentru a reflecta asupra a
ce s-a realizat, elevii citesc din însemnårile fåcute în jurnal.
34

b) PlanificaÆi çi derulaÆi un program de învåÆare prin servicii în folosul comunitåÆii cu clasa pe care o
coordonaÆi ca diriginte, dupå urmåtorul model:
PROBLEMA IDENTIFICATÃ.............................................................................................................
TITLUL .........................................................................................................................................
LOCUL..........................................................................................................................................
DURATA.......................................................................................................................................
OBIECTIVE (ce vor învåÆa elevii) .......................................................................................................
TIPUL DE SERVICIU (ce se realizeazå pentru comunitate) ....................................................................
ACæIUNI RESPONSABILI TERMENE .................................................................................................
DISCIPLINELE DE STUDIU IMPLICATE ..............................................................................................
RESURSE ......................................................................................................................................
PARTENERI...................................................................................................................................
EVALUARE....................................................................................................................................
REFLECæIE ....................................................................................................................................
CELEBRARE...................................................................................................................................
CONTINUITATE.............................................................................................................................
2.4. Istorie oralå
Repere teoretice
Cercetarea comunitåÆilor locale în general çi a celor rurale în particular, poate fi un demers
provocator çi motivant pentru elevi. ViaÆa unei comunitåÆi adunå laolaltå istorii mari çi mici, eroi çi
oameni obiçnuiÆi, bucurii çi eçecuri, armonie çi zbatere, trecut çi prezent – prin urmare o imenså resurså
de învåÆare la îndemâna elevilor çi profesorilor.
Metodele de cercetare çi investigare a comunitåÆii conferå curriculumului unei çcoli autenticitate,
varietate çi specificitate. Istoriile orale constituie în acest sens modalitåÆi generoase de adaptare a
curriculumului la realitåÆile vieÆii cotidiene a elevilor. Scopul lor este de a face cunoscutå acea parte a
experienÆei umane care nu apare în cårÆile de istorie dar care face cu adevårat istoria çi de cele mai multe
ori nu este scoaså la luminå çi valorificatå.
Pentru elevi, implicarea în proiecte de istorie oralå poate contribui în primul rând la mai buna
cunoaçtere a propriilor familii (çtiut fiind faptul cå cea mai mare parte a experienÆei noastre ca familie
dispare odatå cu trecerea timpului) çi apoi la descoperirea unor aspecte inedite çi necunoscute çi de
multe ori pline de farmec ale locului în care tråiesc.
35

DefiniÆie
Istoria oralå6
:
■ este o metodå complexå de învåÆare, bazatå pe pregåtirea çi realizarea de cåtre elevi a unor
interviuri çi valorificarea acestora la claså în scopuri de instruire;
■ este o povestire /rememorare a unor evenimente istorice, fåcutå de o singurå persoanå (se pot
realiza totuçi mai multe istorii orale despre o aceeaçi temå).
În cadrul demersului:
■ elevul cerceteazå un subiect, intervieveazå persoane, creeazå produse (fotografii, texte, porto-
folii etc.), analizeazå çi discutå produsele create;
■ informaÆiile sunt culese prin interviuri înregistrate çi apoi transcrise;
■ persoana care a realizat interviul îl analizeazå çi scrie apoi o poveste.
Etape de realizare
1. Pregåtirea
■ alegerea subiectului /temei:evenimente istorice, dezastre naturale, arhitectura, mân-
care, ocupaÆii locale, tradiÆii çi meçteçuguri, povestiri referitoare la çcoalå, povestiri de fa-
milie etc.;
■ stabilirea obiectivelor proiectului çi a rezultatelor açteptate;
■ stabilirea ariilor curriculare/disciplinelor implicate;
■ cercetarea de dinainte de interviu – asigurå cantitatea necesarå de informaÆii despre
tema abordatå çi formularea unor întrebåri potrivite în cadrul interviului; surse pentru
cercetare pot fi articole, cårÆi, ziare, documente, obiecte, fotografii etc.;
■ exersarea tehnicilor de observare çi de intervievare;
■ pregåtirea echipamentului – reportofon, casete audio, aparat de fotografiat etc.;
■ identificarea persoanei – candidat pentru interviu çi contactarea acesteia (membri ai
familiei, persoane din comunå).
2. Interviul
■ realizarea interviului – formularea unor întrebåri adecvate, de obicei deschise çi asculta-
rea cu atenÆie a interlocutorului;
■ transcrierea textului interviului – integralå sau a anumitor fragmente;
■ organizarea çi analiza materialului – identificarea ideii centrale çi a informaÆiilor utile
pentru redactare.
3. Realizarea produsului
■ redactarea istoriei orale – scrierea unui articol, eseu, povestire etc.în care så fie incluse
informaÆii/ fragmente din interviu;
■ realizarea unui produs al proiectului – culegere, carte, film, articol de preså, spectacol,
raport de cercetare, portofoliu de istorie oralå, expoziÆie etc.;
■ prezentarea produsului – în faÆa colegilor de claså /çcoalå, pårinÆilor, reprezentanÆilor comu-
nitåÆii etc.;
■ asigurarea påstrårii produsului – în colecÆii, în muzeu, în biblioteca çcolii/comunei etc.
36
6
a se vedea „Istorie oralå-spunem poveçti çi scriem despre viaÆå“, Bird Stasz çi Louis Ulrich, Centrul EducaÆia
2000+, Editura Corint, 2000

CompetenÆe dezvoltate la elevi:
■ gândire criticå;
■ analizå, sintezå çi evaluare;
■ redactare de texte;
■ formulare de întrebåri;
■ comunicare;
■ ascultare activå;
■ observare;
■ utilizarea tehnicii de înregistrare;
■ organizare çi lucru în echipå;
■ de realizare a unei prezentåri;
■ de scris çi citit.
Evaluarea elevilor
În cadrul unor proiecte de istorie oralå, elevii sunt evaluaÆi având în vedere:
■ produsele activitåÆilor – texte, fotografii, portofolii etc.;
■ procesele care au loc – selecÆie, documentare, transcriere, observare, cercetare etc.;
■ competenÆele vizate.
Proiectele de istorie oralå se realizeazå în cadrul mai multor arii curriculare çi necesitå un efort de
echipå la nivelul çcolii. S-au dezvoltat cu mare succes în comunitåÆile rurale multiculturale.
Teme de reflecÆie
a) PlanificaÆi împreunå cu colegii din alte arii curriculare un proiect de istorie oralå parcurgând urmå-
toarele etape:
1. stabilirea obiectivelor çi rezultatelor açteptate;
2. determinarea ariilor curriculare în care se încadreazå proiectul;
3. stabilirea etapelor
– alegerea subiectului;
– pregåtirea (cercetare preliminarå, exersarea tehnicilor de observaÆie çi interviu);
– realizarea interviului;
– realizarea çi prezentarea produselor;
4. stabilirea resurselor umane çi materiale necesare;
5. descrierea activitåÆilor;
6. stabilirea modalitåÆilor de evaluare a elevilor.
b) Folosind observaÆiile referitoare la interviu çi exemplul dat, construiÆi un ghid de interviu pentru
subiectul ales.
Cea mai importantå parte a proiectului de istorie oralå este interviul.Elevul care intervieveazå trebuie så
încurajeze persoana så îçi spunå povestea cât mai detaliat cu putinÆå. Întrebårile pe care le utilizeazå
intervievatorul trebuie så fie bine pregåtite si så ofere posibilitatea obÆinerii informaÆiilor necesare.Ele se
pot structura într-un ghid de interviu.Pentru ca interviul så se desfåçoare în condiÆii bune, este nevoie så
se exerseze tehnica interviului cu grupul de elevi ce participå la proiect.
37

Exemplu de ghid de interviu pentru tema „Comunitatea çi povestirile de familie“7
Açezarea
■ Cine au fost primii oameni care au locuit în aceastå comunitate?
■ De unde au venit aceçti oameni?
■ Cât de veche este cea mai veche clådire, cine çi de ce a construit-o?
■ Ce povestire çtiÆi despre aceastå localitate?
■ Îmi puteÆi spune o legendå despre sat/comunå?
Oraçul/ comuna /satul
■ Cum a primit localitatea numele pe care îl are aståzi?
■ Ce i-a adus pe oameni în acest loc?
■ Acum 50 de ani erau mai mulÆi oameni aici decât acum?
■ Prin ce diferå çi prin ce se aseamånå aceastå localitate cu alte locuri din apropiere?
Comunitatea
A. Oamenii
❍ AÆi crescut aici?
❍ Care au fost prietenii dumneavoastrå cei mai apropiaÆi?
❍ Ce aÆi fåcut?
❍ Sunt oameni care s-au mutat în sau din comunitate?
❍ Sunt oameni celebri care au tråit aici çi cine sunt aceçtia?
❍ ÇtiÆi så fi existat vreun povestitor foarte bun? Dacå da, povestiÆi-mi despre el / ea.
❍ Au fost oameni neobiçnuiÆi care au locuit aici? Cine au fost ei?
B. Munca
❍ Ce se lucra aici? (Care erau ocupaÆiile oamenilor?)
❍ Dumneavoastrå ce fåceaÆi?
❍ Cum era?
❍ Care a fost cel mai bun / prost / amuzant / înfricoçåtor lucru pe care l-aÆi fåcut?
❍ Îmi puteÆi spune cum aÆi ajuns så...
C. RelaÆii sociale çi de familie
❍ Cât de departe în timp cunoaçteÆi originile familiei dumneavoastrå?
❍ Existå o parte a familiei dvs care pare så fie dominantå?
❍ Ce poveçti au ajuns la dumneavoastrå de la bunici çi pårinÆi?
❍ Existå persoane notorii în trecutul familiei dvs.?
❍ Cum s-au întâlnit pårinÆii sau bunicii dvs.?
❍ Sunt poveçti de dragoste în familia dvs.?
❍ Care sunt evenimentele istorice care v-au afectat familia çi ce s-a întâmplat?
❍ Cum sårbåtoreçte familia dvs. evenimentele speciale çi sårbåtorile tradiÆionale?
❍ Unde locuiesc cei mai mulÆi membri ai familiei?
38
7
idem

D. Nume
❍ Ce çtiÆi despre numele dumneavoastrå de familie? Originile? ÎnÆelesul?
❍ Existå nume tradiÆionale de botez în familia dvs? Dacå da, care sunt acestea çi care e po-
vestea lor?
❍ Dacå aveÆi o tradiÆie a punerii numelor în familia dvs., care este?
❍ Care sunt poreclele obiçnuite în familia dvs.? AveÆi nume speciale pentru pårinÆii çi bunicii
dvs.?
a) AplicaÆi cu clasa urmåtoarele activitåÆi de pregåtire a proiectului de istorie oralå care sunt utile ele-
vilor pentru dezvoltarea competenÆelor de analizå, selecÆie, evaluare, observare.
ExerciÆiu pentru selectarea subiectului de istorie oralå
1. profesorul realizeazå un tabel „çtiu/vreau så çtiu/am învåÆat“;
Çtiu Vreau så çtiu Am învåÆat
2. brainstorming – elevii råspund la întrebarea „Ce çtiÆi despre satul/comuna în care tråiÆi?“çi
se completeazå prima coloana a tabelului;
3. brainstorming – se råspunde la întrebarea „Ce vrem sa çtim?“çi se completeazå coloana a
doua;
4. se grupeazå råspunsurile pe categorii /domeniu (de exemplu: poveçti de familie, tradiÆii,
meserii, arhitectutå, istorie, educaÆie, jocuri, mâncare etc.);
5. se discutå råspunsurile; se analizeazå subiectul din punct de vedere al atractivitåÆii, izvoa-
relor relevante accesibile, delimitårii în spaÆiu çi timp etc. çi se alege domeniul pentru care
existå cel mai mare interes;
6. dupå terminarea proiectului, elevii completeazå, individual, ultima coloanå; profesorul
poate acorda o notå pentru respectivele observaÆii/ comentarii etc.
Folosirea imaginilor/fotografiilor
Imaginile/fotografiile sunt un excelent material care poate fi folosit pentru a dezvolta compeÆente
de observare, gândire criticå, creativitate etc.UtilizaÆi la claså cele douå modalitåÆi prezentate mai jos:
■ Adresarea de întrebåri:
– ce reprezintå fotografia?
– ce vârstå /ocupaÆii/ preocupåri credeÆi cå au persoanele din fotografie? de ce credeÆi astfel?
– ce detalii interesante remarcaÆi?etc.
■ Scrierea unei povestiri dupå o imagine/fotografie:
– prin brainstorming se stabilesc caracteristicile unei povestiri bune (structurå, personaje,
acÆiune, detalii relevante, atmosferå, registru specific etc.);
– se formeazå grupuri mici çi fiecare grup primeçte o imagine/fotografie diferitå;
– fiecare grup elaboreazå o povestire pe baza imaginii /fotografiei primite;
39

– se citesc povestirile în faÆa clasei;
– elevii îçi interevalueazå povestirile raportându-se la standardele/criteriile stabilite anterior.
b) Folosind materialele dezvoltate în etapa de reflecÆie, iniÆiaÆi çi derulaÆi un proiect de istorie oralå cu
un grup de elevi cu care lucraÆi çi în echipå cu colegii de alte discipline.Proiectul poate fi desfåçurat:
– ca un curs opÆional;
– ca activitate extraclaså;
– în cadrul orelor de curs ale disciplinelor implicate.
40

Capitolul 2: Plasarea în contextul local
çi adaptarea la realitate – premise, factori,
condiÆii
1. Çcoala deschiså faÆå de schimbare – un cadru optim pentru
adaptarea la context
Repere teoretice
Corelarea demersului educativ al çcolii cu mediul social al comunitåÆii locale necesitå schimbåri la
nivelul întregului sistem pe care îl reprezintå organizaÆia çcolarå, astfel încât så se creeze cadrul
general favorabil de acÆiune.
Fiind prin excelenÆå democraticå çi inovativå, adaptarea curriculumului la contextul local çi la
realitate constituie un proces mai viu çi mai dinamic în cadrul çcolilor care se definesc ca çcoli
democratice, dinamice, deschise faÆå de schimbare.
Astfel de çcoli, care pot încuraja çi susÆine permanent iniÆiativele legate de adaptarea la context a
întregului proces de învåÆare, dispun de un set de caracteristici care le definesc identitatea (vezi Teme
de reflecÆie) .
Realitatea învåÆåmântului rural în contextul actual aratå cå:
■ existå çcoli care au reuçit, cu resurse extrem de modeste, så se apropie de aceastå imagine
idealå a çcolii democratice, dinamice, deschise faÆå de schimbare;
■ în cadrul unor çcoli, care au izbutit så traducå în fapt aceastå imagine, adaptarea curriculu-
mului vine de la sine, fiind o permanenÆå în întreaga viaÆå a çcolii;
■ în asemenea çcoli, adaptarea curriculumului la contextul local îçi gåseçte locul într-un mod
firesc, fiind asumatå de cåtre majoritatea membrilor comunitåÆii çcolare.
Atât literatura de specialitate cât çi experienÆele parcurse de unele çcoli rurale în cursul ultimilor
ani demonstreazå cå:
■ în cadrul unei çcoli democratice, dinamice, deschise faÆå de schimbare, fiecare iniÆiativå legatå
de adaptarea curriculumului la contextul local are impact semnificativ çi rezultate care se
multiplicå;
■ în cadrul unei çcoli care menÆine autoritarismul, inerÆia, conservatorismul, orice iniÆiativå
legatå de adaptarea la context are un impact limitat çi råmîne izolatå, întîmplåtoare,
punctualå.
Din aceastå perspectivå, eforturile îndreptate cåtre adaptarea curriculumului la contextul local çi
la realitate vor avea mai multe çanse de succes în cadrul çcolilor rurale care îçi asumå democraÆia çi
schimbarea ca dimensiuni constante ale întregii vieÆi a çcolii çi ale planului de dezvoltare.
41
Plasarea în contextul local çi adaptarea la realitate – premise, factori, condiÆii

Teme de reflecÆie
CitiÆi textul de mai jos, care prezintå caracteristicile unei çcoli democratice, dinamice, deschise în faÆa
schimbårii. Dupå ce aÆi terminat lectura textului, analizati impreuna cu un grup de colegi modul în care
çcoala în care vå desfåçuraÆi activitatea råspunde caracteristicilor enumerate/ desrise în textul citit.
„Çcoala deschiså faÆå de schimbare“
O çcoalå democraticå, dinamicå, deschiså faÆå de schimbare, care poate încuraja çi susÆine constant
iniÆiativele legate de adaptarea curriculumului såu la contextul local çi la realitate, este caracterizatå (conform
Rådulescu E. – 2004) prin:
■ finalitåÆi care se referå explicit la dezvoltarea elevului çi la pregåtirea sa pentru viaÆå çi pentru
succes în cadrul unei societåÆi care se schimbå continuu;
■ set de principii referitoare la demnitate umanå, echitate, educaÆie permanentå;
■ culturå organizaÆionalå bazatå pe valori çi norme democratice;
■ demers educaÆional orientat de“ centrarea pe elev“, asociatå cu respectul pentru fiecare
persoanå care îçi desfåçoarå activitatea în çcoalå çi/ sau care relaÆioneazå cu çcoala;
■ management çcolar participativ, orientat cåtre asigurarea creçterii çi calitåÆii çi exercitat prin
mecanisme participative, care implicå în proiectare, decizie, evaluare toate segmentele comu-
nitåÆii çcolare;
■ proiecte instituÆionale centrate pe ameliorare, schimbare, dezvoltare, creçtere, care cuprind
programe speciale pentru încurajarea inovaÆiei çi creativitåÆii;
■ gestiunea resurselor orientatå cåtre folosirea eficientå a fiecårei resurse, investiÆia în
resursa umanå, atragerea unor resurse suplimentare, circulaÆia liberå a informaÆiei corecte çi
complete;
■ mediul fizic decent, salubru, funcÆional, prietenos, încurajator;
■ climatul socio-afectiv deschis, cald, suportiv bazat pe relaÆii interpersonale dominate de
cåldurå, demnitate çi respect çi pe comunicare pozitivå çi eficientå între toÆi membrii
comunitåÆii çcolare;
■ cadre didactice permeabile la shimbare çi deschise faÆå de formare/ autoformare;
■ elevi activi çi implicaÆi ca parteneri în cadrul orelor de curs çi ca proiectanÆi/ organizatori/
evaluatori în acÆiunile extra-claså;
■ grupuri cu obiective clare care acÆioneazå în consens, colaboreazå constant çi contribuie la
realizarea finalitåÆilor çcolii çi la satisfacÆia membrilor comunitåÆii çcolare;
■ comportament organizaÆional caracterizat prin echilibrul între iniÆiativå çi disciplinå çi prin
obiçnuinÆa de a coopera çi a lucra în grupuri çi echipe;
■ parteneriatul intern între toÆi membrii comunitåÆii çcolare;
■ activitåÆi curriculare bazate pe metode active/ interactivitate;
■ activitåÆi extracurriculare diversificate desfåçurate în çcoalå çi în comunitate;
■ echlibrul constant între activitåÆile curriculare çi extracurriculare;
■ acordul între curriculumul formal çi curriculumul informal;
■ viaÆå çcolarå vie çi diversificatå care implicå în activitåÆi comune elevi, personal didactic,
personal auxiliar, manageri, parteneri ai çcolii;
42

■ implicare çi participare realå a tuturor membrilor comunitåÆii çcolare, în virtutea satisfacÆiei
pe care le-o conferå activitåÆile çcolare çi viaÆa çcolii cea de zi cu zi;
■ unitatea comunitåÆii çcolare în raport cu mediul exterior;
■ parteneriatul çcolii cu persoane/ instituÆii din comunitate çi relaÆii constante cu mediul extern
al çcolii;
■ grijå çi efort pentru prestigiu çi imagine, care au ca surså calitatea realå a demersului
educaÆional çi contribuÆia çcolii la rezolvarea problemelor comunitåÆii çi la succesul copiilor såi.
În cadrul unei întâlniri cu un grup de elevi din çcoala în care vå desfåçuraÆi activitatea, organizaÆi o
„sesiune de lucru“ centratå pe caracteristicile çcolii deschise faÆå de schimbare.
■ prezentaÆi în faÆa elevilor lista de caracteristici pe care aÆi citit-o anterior (vezi Teme de reflecÆie)
cu ajutorul unei plançe pe care o låsaÆi expuså la vedere;
■ împårÆiÆi grupul de elevi în grupuri mici çi explicaÆi obiectivele urmårite çi modalitatea de lucru
în cadrul sesiunii;
■ daÆi ca temå comunå de lucru pentru toate grupurile mici „identificarea unor måsuri/ acÆiuni care
ar putea så facå din çcoala dumneavoastrå o çcoalå democraticå, deschiså în faÆa schimbårii“;
■ rugaÆi fiecare grup så prezinte måsurile/ acÆiunile pe care le-a identificat çi sintetizaÆi-le într-o
listå pe care o alcåtuiÆi pe måsurå ce fiecare grup prezintå concluziile sale;
■ moderaÆi o scurtå discuÆie în cadrul cåreia elevii vor vorbi despre modalitåÆile concrete prin
care ei pot contribui în mod direct la transformarea çcolii dumneavoastrå într-o çcoalå
democraticå, dinamicå, deschså faÆå de schimbare.
2. Strategiile çcolii – diminuarea rezistenÆei faÆå de schimbare
Repere teoretice
Strategiile çcolii
Aceeaçi abordare holisticå, care determinå necesitatea curriculumului integrat, genereazå çi
necesitatea de a plasa orice iniÆiativå legatå de adaptarea curriculumului la contextul local în cadrul
mai larg al çcolii privite ca întreg.
În acest sens, strategia fiecårei çcoli rurale în domeniul adaptårii curriculumului såu la
contextul local çi la realitate trebuie så se regåseascå în:
■ planul de dezvoltare çcolarå çi proiectele/ programele/ planurile care decurg din el;
■ oferta curricularå çi extracurricularå a çcolii, privitå ca un tot unitar;
■ setul de valori, norme, reguli, acÆiuni, comportamente care definesc cultura çcolii çi comporta-
mentul såu organizaÆional.
Ca o consecinÆå, pentru a contribui în mod autentic la realizarea obiectivelor fiecårei çcoli rurale,
iniÆiativele legate de adaptarea curriculumului la contextul local trebuie:
■ så porneascå de la reperele stabilite în Proiectul de dezvoltare çcolarå, ca „instrument
managerial care cuprinde componentele de nivel strategic, tactic çi operaÆional; se referå la
43

toate domeniile funcÆionale (curriculum, resurse, relaÆii cu mediul extern); permite coordo-
narea activitåÆilor în condiÆii de schimbare“ (conform Rådulescu E.-2004);
■ så se regåseascå în Oferta educaÆionalå a çcolii, care reprezintå „capitolul cel mai consistent
al proiectului de dezvoltare care cuprinde într-un tot unitar oferta curricularå çi oferta extre-
curricularå; Æine seama de caracteristicile çcolii çi ale comunitåÆii sale; reprezintå aplicarea unor
cerinÆe generale la contextul particular al unei çcoli; exprimå specificul, originalitatea, indivi-
dualitatea unei unitåÆi de învåÆåmânt“ (conform Rådulescu E, 2004).
Aceastå perspectivå, validatå de literatura de specialitate çi de experienÆele de succes ale unor
çcoli urbane çi rurale:
■ depåçeçte viziunea limitatå, care priveçte adaptarea curriculumului la context, ca pe o simplå
problemå de tip didactic, care reclamå exclusiv „noi competenÆe çi metode la nivelul corpului
profesoral“;
■ priveçte adaptårile curriculare, ca parte a întregului demers/ efort al unei çcoli pentru care
„educaÆia elevilor pentru viaÆå, realitate çi reuçitå socialå“ constituie o perspectivå unificatoare,
un „modus cogitandi, operandi, vivendi“ la nivelul membrilor comunitåÆii çcolare çi al partene-
rilor pregåtiÆi så îi susÆinå.
RezistenÆa faÆå de schimbare
Demersurile orientate cåtre adaptarea curriculumului çcolii la contextul local presupun atât
folosirea unor metode specifice, cît çi existenÆa unei anumite atitudini faÆå de schimbare.
Atitudinea faÆå de schimbare atât la nivelul membrilor comunitåÆii çcolare (profesori çi elevi),
cât çi la cel al partenerilor din comunitatea localå influenÆeazå în mod semnificativ deschiderea acestor
categorii faÆå de curriculumul integrat, implicarea elevilor în activitåÆile curriculare, colaborarea cu
comunitatea localå.
ReticenÆa faÆå de schimbare porneçte în foarte multe cazuri de la temerile legate de efectele
individuale pe care le poate atrage orice schimbare operatå în contextul çcolii çi, în particular, de la
temeri legate de eventualele consecinÆe pe care le pot determina schimbårile legate de adaptårile
curriculare.
Pornind de la premisa cå barierele individuale pot fi un obstacol serios în calea oricårei
schimbåri çi cå purtåtorii acestor bariere sunt membri ai comunitåÆii çcolare çi / sau locale, realizarea unei
deschideri faÆå de nou, inclusiv în domeniul adaptårii curriculumului çcolii la contextul local, impune
aplicarea unor strategii specifice.
■ Pentru a facilita adaptarea curriculumului la contextul local, este necesar ca la nivelul fiecårei
çcoli rurale så se elaboreze strategii care så permitå çi så stimuleze: parteneriatul cu comu-
nitatea, funcÆionarea unor grupuri speciale de lucru, constituirea unor echipe mixte, inovaÆia çi
creativitatea.
■ În cadrul fiecårei çcoli, aceste strategii ar fi de naturå så conducå la crearea unor condiÆii
propice pentru realizarea unor adaptåri de calitate referitoare la: curriculumul nucleu,
curricula opÆionale, proiectele/ activitåÆile extracurriculare.
■ Aceastå cerinÆå ar trebui satisfåcutå în special în cazul unor çcoli rurale care, funcÆionând în
medii defavorizate, trebuie så identifice nevoi, probleme çi soluÆii prin mecanisme care
reunesc efortul, creativitatea, resursele de care dispun atât comunitatea çcolarå cât çi comu-
nitatea localå.
44

OrganizaÆi o întâlnire preliminarå cu aceastå claså, în cadrul cåreia prezentaÆi pe scurt elementele inedite
pe care doriÆi så le introduceÆi în contextul situaÆiilor de învåÆare, explicând clar obiectivele pe care le urmåriÆi
prin introducerea acestor elemente inedite.
ModeraÆi o discuÆie centratå pe eventualele reticenÆe pe care le pot avea elevii din clasa respectivå çi pe
sugestiile pe care ei doresc så le ofere.
În cursul discuÆiei identificaÆi:
■ barierele de ordin individual, care ar putea restricÆiona implicarea efectivå a elevilor în cadrul
situaÆiilor de învåÆare pe care le-aÆi proiectat pentru anul în curs;
■ elemente care pot conduce la depåçirea barierelor identificate;
■ soluÆii care ar asigura implicarea elevilor în procesul învåÆårii.
Pornind de la obiectivele curriculare çi de la concluziile discuÆiei pe care aÆi purtat-o cu elevii,
restructuraÆi situaÆiile de învåÆare pe care le-aÆi proiectat iniÆial.
3. Parteneriate cu comunitatea – soluÆii pentru
adaptarea la realitate
Repere teoretice
Pentru a råspunde cerinÆelor legate de adaptarea curriculumului la contextul local, çcoala trebuie
så sensibilizeze çi så atragå în parteneriate variate persoane sau instituÆii din comunitate care deÆin
competenÆe sau resurse care pot contribui la realizarea educaÆiei de calitate: pårinÆi, membri ai
comunitåÆii, autoritåÆi locale, organizaÆii non guvernamentale, instituÆii guvernamentale, agenÆi
economici etc.
Care sunt dificultåÆile?
ExperienÆa unor çcoli/ comunitåÆi rurale demonstreazå cå, de multe ori:
■ pårinÆii elevilor sunt greu de atras în susÆinerea demersului de adaptare a curriculumului la
contextul local, deçi familia ar trebui så reprezinte principalul partener al çcolii în acest
domeniu;
■ colaborarea cu agenÆii economici, care pot oferi resurse pentru procesele de învåÆare, este
desul de modestå, deçi aceastå colaborare ar putea juca un rol foarte important în realizarea
unui curriculum adaptat la contextul local;
■ parteneriatul dintre çcoalå çi autoritåÆile locale în vederea asigurårii unor curricule çcolare
adaptate la realitate este destul de såracå, deçi aceste douå instituÆii ar trebui så conlucreze
constant în acest domeniu de interes comun;
■ cooperarea dintre çcoli çi organizaÆiile non-guvernamentale este restrânså în mediul rural,
deçi ambele tipuri de organizaÆii au obiective comune çi experienÆe semnificative, legate de
realizarea unei educaÆii adaptate la contextul local.
46

Care sunt soluÆiile?
Având în vedere cå un curriculum de calitate, adaptat la contextul local çi la cerinÆele schimbårii,
poate fi construit çi aplicat numai în condiÆiile parteneriatului dintre çcoalå çi comunitate, este firesc ca
fiecare çcoalå så dezvolte strategii specifice pentru atragerea partenerilor care o pot susÆine.
Pornind de la aceastå premiså, çcoli din comunitåÆi rurale dezavantajate au desfåçurat
proiecte/ acÆiuni orientate cåtre sensibilizarea çi atragerea partenerilor, care pot sprijini çcoala în
efortul såu de a adapta curiculumul la contextul local.
Pentru a-çi asigura parteneri capabili så susÆinå ameliorarea ofertei çcolare, aceste çcoli s-au
orientat cåtre anumite direcÆii.
Sensibilizarea pårinÆilor
■ informarea pårinÆilor cu privire la proiectul çi oferta çcolii;
■ editarea çi diseminarea unor materiale pentru informarea pårinÆilor;
■ proiectarea unor activitåÆi curriculare/ extracurriculare în colaborare cu pårinÆii;
■ organizarea unor activitåÆi care pot så înlesneascå comunicarea;
■ creçterea iniÆiativei consiliilor de pårinÆi în identificarea çi atragerea unor resurse locale necesare
învåÆårii;
■ organizarea unor activitåÆi educaÆionale în folosul pårinÆilor.
Atragerea agenÆilor economici
■ informarea agenÆilor economici asupra situaÆiei çi proiectelor çcolii;
■ gåsirea agenÆilor economici interesaÆi de ameliorarea ofertei çcolare;
■ dialogul cu agenÆii economici care pot oferi resurse pentru învåÆare;
■ încurajarea comunicårii dintre membrii comunitåÆii çcolare çi agenÆii economici.
Convingerea autoritåÆilor locale
■ participarea reprezentanÆilor comunitåÆiilocale la întâlniri ale cadrelor didactice, çedinÆe cu
pårinÆii, activitåÆi ale çcolii;
■ organizarea unor întâlniri ale Consiliului local, cu participarea profesorilor, elevilor, reprezen-
tanÆilor pårinÆilor;
■ proiectarea çi implementarea unor activitåÆi extracurriculare pe baza parteneriatului dintre
çcoalå çi autoritåÆile locale;
■ elaborarea unui program comun cu privire la nevoile de educaÆie din comunitate.
Co-interesarea organizaÆiilor non guvernamentale – identificarea çi atragerea acelor organizaÆii non
guvernamentale care sunt interesate în dezvoltarea educaÆiei çi care au experienÆå în: colaborarea cu
membrii comunitåÆii çcolare, pregåtirea elevilor în diferite domenii, identificarea de resurse pentru
învåÆare, atragerea de parteneri pentru educaÆie.
47

Adaptarea curriculumului çcolii la contextul local presupune, prin chiar definiÆia sa, cooperarea
între membrii comunitåÆii çcolare çi parteneriate între çcoalå çi comunitate, care pot fi realizate efectiv
în contextul unor grupuri de lucru çi al unor echipe mixte.
Teme de reflecÆie
CitiÆi textul de mai jos, care prezintå o situaÆie concretå în domeniul comunicårii cu partenerii çcolii.
Dupå ce aÆi terminat lectura textului, reflectaÆi la modul în care çcoala în care vå desfåçuraÆi activitatea
realizeazå comunicarea cu partenerii çcolii care ar trebui så o susÆinå în eforturile sale centrate pe
adaptarea curriculumului la contextul local.
Context
În virtutea statutului dumneavoastrå de coordonator al unui proiect referitor la atragerea
familiei în activitåÆi care vizeazå adaptarea curriculumului la contextul local, vå asumaÆi responsabili-
tåÆi legate de sensibilizarea çi implicarea pårinÆilor în activitåÆile curriculare/ extracurriculare ale çcolii.
Problema
În ciuda competenÆelor pe care le aveÆi çi a eforturilor pe care le depuneÆi, existå pårinÆi cu care este
foarte greu så vå înÆelegeÆi datoritå atitudinii çi comportamentului lor. În cazul acestor pårinÆi aveÆi
neînÆelegeri çi vå vine foarte greu så vå påstraÆi calmul çi så vå îndeplinÆi îndatoririle, deçi aveÆi de
fiecare datå cele mai bune intenÆii.
Strategie
Promovând parteneriatul dintre çcoalå çi comunitate, Æelul dumneavoastrå este så realizaÆi o bunå
comunicare cu toÆi pårinÆii care vi se adreseazå în cadrul proiectului în cauzå, inclusiv cu cei care se
prezintå ca niçte persoane dificile.
Referitor la aceastå strategie, unul dintre obiective poate fi asigurarea unei pregåtiri care så vå
susÆinå în evitarea çi/sau depåçirea momentelor de impas în cadrul întâlnirilor cu pårinÆii dificili.
Resursele de care aveÆi nevoie se referå în special la timp, potenÆial personal, materiale pentru
autoformare, consultanÆå.
Bune practici
Ca argument vå oferim exemplul de bunå practicå al colegului nostru A. A, care, aflat într-o
situaÆie similarå, a folosit aceastå strategie. Efortul såu, îndreptat cåtre auto-perfecÆionare a avut ca efect
o ameliorare a cunoçtinÆelor çi abilitåÆilor sale în domeniul comunicårii çi relaÆionårii interpersonale.
Primele activitåÆi pe care A A le-a întreprins au fost legate de autoformare çi auto-perfecÆionare:
■ identificarea punctelor tari çi a punctelor slabe în domeniul relaÆiilor çi al comunicårii;
■ identificarea tipurilor de persoane cu care avea dificultåÆi çi a cauzelor care le generau;
■ identificarea soluÆiilor care l-au scos din impas în diverse situaÆii;
■ cosultarea unor materiale în domeniul ameliorårii relaÆiilor inter personale çi al comunicårii;
■ recursul la opinia colegilor cu experienÆå çi a specialiçtilor în domeniu;
■ exersarea unor noi abilitåÆi çi comportamente în domeniul comunicårii.
48

Rezultatul strategiei lui A. A. a fost diminuarea momentelor de tensiune în cadrul întâlnirilor cu
pårinÆi consideraÆi dificili de cåtre alte cadre didactice care au participat la proiectul centrat pe
colaborarea cu familia.
PorniÆi de la premisa cå:
■ parteneriatul cu comunitatea constituie o condiÆie a unei bune adaptåri a curriculumului çcolii la
contextul local;
■ elevii çcolii, ca membrii ai comunitåÆii locale cunosc foarte bine aceastå comunitate çi persoanele/
insituÆiile pe care ea le cuprinde;
■ elevii dumneavoastrå pot oferi sugestii cu privire la måsurile care ar trebui adoptate în vederea
atragerii unor parteneri din comunitate,
a) AlcåtuiÆi un scurt chestionar, care så includå întrebåri legate de modul în care se poate
realiza identificarea, sensibilizarea, atragerea partenerilor din comunitate ce pot contribui la
adaptarea curriculumului çcolii la contextul local.
b) DistribuiÆi chestionarul elevilor çcolii (toÆi elevii çcolii, elevii unei clase, membrilor Consiliului
de elevi), stabilind un termen limitå pentru completare çi o modalitate de colectare a
chestionarelor distribuite.
c) PrelucraÆi råspunsurile din chestionarele culese, elaborând o sintezå a måsurilor pe care
elevii le-au propus.
d) AfiçaÆi sinteza la avizierul çcolii, prezentând-o ca pe un rezultat al colaborårii dintre profesori
çi elevi.
e) ValorificaÆi informaÆiile obÆinute în cadrul strategiilor çcolii din domeniul parteneriatelor
pentru adaptarea curriculumului la contextul local.
4. Grupuri de lucru si echipe mixte – o cale pentru
adaptarea la context
Repere teoretice
Adaptarea curriculumului la contextul local, ca dimensiune a curriculumului integrat presupune,
prin excelenÆå, lucrul în grupuri constituite din elevi çi profesori çi/ sau din elevi, profesori, parteneri
din comunitate.
Pe lângå aceasta, în cadrul fiecårei çcoli, pot fi formate çi cristalizate grupuri speciale de lucru,
iniÆiativå, acÆiune, reflecÆie, centrate în mod explicit pe adaptarea curriculumului çcolii la contextul
local çi la realitate.
Incluzând atât membri ai comunitåÆii çcolare (profesori çi elevi), cât çi parteneri din mediul
exterior al çcolii, astfel de „grupuri speciale“ se pot focaliza pe aspecte specifice ale adaptårii curricu-
lumului çcolar: identificarea de probleme çi soluÆii, gåsirea de resurse, atragerea de parteneri etc.
49

Ce defineçte aceste grupuri?
■ fie cå este vorba despre grupuri care proiecteazå çi deruleazå activitåÆi specifice unui curriculum
integrat, fie cå este vorba despre grupuri speciale, focalizate pe adaptarea la context a
curriculelor çcolii, fiecare dintre ele se caracterizeazå prin anumite tråsåturi specifice.
■ realizarea obiectivelor urmårite de aceste grupuri, ca çi valorificarea potenÆialului lor de
inovaÆie çi creativitate presupun cunoçterea elementelor care le caracterizeazå çi care le dau
identitate.
■ cunoaçterea çi înÆelegerea identitåÆii unui grup precum çi a modului în care el evolueazå sunt
cu atåt mai necesare în cazul în care doriÆi så constituiÆi în çcoala dumneavoastrå un grup de
iniÆiativå/ acÆiune/ reflecÆie, centrat pe adaptarea curriculumului çcolii la contextul local.
Ce strategii trebuie aplicate?
În cazul în care vå propuneÆi formarea çi consolidarea unor grupuri de lucru, care så acÆioneze
eficient în domeniul adaptårii curriculumului çcolii, este necesar så cunoaçteÆi caracteristicile fiecårui
stadiu din evoluÆia lor çi så adoptaÆi strategiii specifice în cadrul fiecårui stadiu.
■ În prima etapå este bine så vå orientaÆi cåtre:
❍ stimularea cunoaçterii çi acceptårii reciproce la nivelul grupului;
❍ crearea unui climat de încredere çi siguranÆå pentru fiecare dintre membri;
❍ încurajarea continuå a interacÆiunii çi a comunicarii.
■ În cea de-a doua etapå, este bine så vå centraÆi pe:
❍ concentrarea atenÆiei asupra problemele comune;
❍ iniÆierea deciziilor adoptate în comun;
❍ multiplicarea çi diversificarea interacÆiunilor.
■ În cea de-a treia etapå, este bine så puneÆi accentul pe:
❍ reliefarea importanÆei obiectivelor generale;
❍ identificarea, stabilirea, elaborarea de reguli, standarde, norme generale;
❍ încurajarea cooperårii, solidaritåÆii, sprijinului reciproc.
■ În cea de-a patra etapå, este bine så vå focalizaÆi pe:
❍ încurajarea eforturilor îndreptate cåtre obiectivele generale;
❍ accentuarea importanÆei acceptårii tråsåturilor individuale specifice;
❍ valorificarea valenÆelor pozitive rezultate din coeziunea çi consensul grupului.
ÎnÆelegerea unui grup, în fiecare dintre etapele lui, çi aplicarea unor strategii specifice în contextul
fiecårei etape condiÆioneazå în mod semnificativ realizarea obiectivelor sale, mai ales când este vorba
de un grup cu o compoziÆie eterogenå, care include profesori, elevi, parteneri din comunitate.
Ce beneficii aduce o echipå?
Echipele mixte, implicate direct în activitåÆi curriculare/ extracurriculare sau în acÆiuni care facili-
teazå adaptarea curriculumului çcolii la contextul local, trebuie så includå atât membri ai comunitåÆii
çcolare cât çi parteneri ai çcolii.
Pornind de la principiile curriculumului integrat, care presupune experienÆe de învåÆare în care
sunt prezente comunicarea, intercunoaçterea, climatul de colaborare, deschiderea faÆå de nou,
50

echipa se defineçte ca un grup care poate så råspundå acestor cerinÆe, prin toate tråsåturile care o
definesc:
■ caracterul extrem de puternic çi foarte coerent al coordonårii çi aplicarea deciziilor cu fermitate çi
rapiditate;
■ variate resurse interioare care se caracterizeazå prin bogaÆie / complementaritate çi ajutorul reciproc
care se acordå la nivelul membrilor;
■ înÆelegerea, acceptarea, respectarea obiectivelor generale çi asumarea clarå a rolurilor individuale;
■ caracterul permanent çi deschis al interacÆiunilor çi al comunicårii çi menÆinerea unei atmosfere pozitive
constante;
■ motivaÆia puternicå a tuturor membrilor çi caracterul trainic al relaÆiiilor interpersonale;
■ menÆinerea entuziasmului, iniÆiativei, mobilizårii continue çi efortul permanent îndreptat cåtre
autoevaluare, autocunoaçtere, autoperfecÆionare;
■ menÆinerea unitåÆii çi a coeziunii în raport cu mediul extern în care se desfåçoarå activitatea/ acÆiunile.
În virtutea acestor tråsåturi particulare, care îi dau identitatea, ca formå specificå de grup, echipa
poate så satisfacå la un nivel extrem de înalt cerinÆele legate de adaptarea curriculumului çcolii la
contextul local.
Pentru a îndeplini acest rol este necesar ca echipele care participå la activitåÆi curriculare/ extra-
curriculare çi/sau care sunt formate pentru a rezolva probleme legate de adaptarea curriculumului çcolar
så includå elevi, profesori, membri ai comunitåÆii, care acÆioneazå împreunå într-un cadru specific.
Cum se realizeazå o echipå mixtå?
Pornind de la premisa cå elevii, profesorii, partenerii din comunitate, care se reunesc într-o
echipå, au, dincolo de obiectivele comune, multiple tråsåturi care îi deosebesc, coordonarea unei
asemenea echipe mixte necesitå o strategie specificå.
Atât literatura de specialitate cât çi experienÆele unor çcoli, care au realizat echipe mixte formate
din membrii ai comunitåÆii çcolare çi membrii ai comunitåÆii locale, demonstreazå cå în cadrul unui
asemenea demers accentul trebuie så cadå pe:
■ definirea foarte clarå a obiectivelor çi folosirea flexibilå a stilurilor de conducere;
■ încurajarea interacÆiunii permanente çi stimularea comunicårii deschise;
■ precizarea responsabilitåÆilor individuale çi stabilirea concordanÆei dintre calitåÆile personale çi
sarcini/ responsabilitåÆi;
■ acordarea sprijinului necesar în îndeplinirea responsabilitåÆilor çi recunoaçterea meritelor /
contribuÆiilor individuale;
■ motivarea susÆinutå a membrilor echipei çi încurajarea autocunoaçterii, dezvoltårii, perfecÆio-
nårii individuale;
■ asigurarea continuitaÆii în proiectare/ organizare/ evaluare çi menÆinerea echilibrului între
disciplinå çi iniÆiativå.
Coordonarea unei asemenea echipe se bucurå de unele caracteristici, care îi asigurå performanÆa
çi coeziunea, açezånd-o pe coordonate mai înalte, comparativ cu un grup obiçnuit de lucru.
51
Concluzii

Teme de reflecÆie
CitiÆi cele douå texte de mai jos, referitoare la grupuri de lucru çi echipe mixte. Dupå ce aÆi terminat
lectura textelor, reflectaÆi la caracteristicile pe care ar trebui så le aibå un grup de lucru centrat pe
adaptarea curriculumului la contextul local çi la modul în care ar trebui så acÆionaÆi pentru a construi o
echipå mixtå în acelaçi domreniu.
Dimensiuni/indicatori în funcÆie de care poate fi definit çi descris
un grup (de lucru) – Lista de control
■ mårime, structurå, reÆele specifice de statusuri çi roluri;
■ set de obiective generale çi nivel de performanÆå;
■ tipuri de interacÆiune directå çi caracterul comunicårii interpersonale;
■ sistem de valori, norme, reguli acceptate çi tipuri de influenÆe reciproce;
■ sistem de recompense/ sancÆiuni çi mecanisme de autoreglare;
■ nivel çi tipuri de conflicte, grad de unitate, forme de manifestare a coeziunii;
■ caracteristici ale membrilor çi grade de satisfacÆie individualå.
Construirea echipelor (mixte); direcÆii – Lista de control
■ identificarea tråsåturilor particulare ale fiecarei etape din formarea echipei;
■ intervenÆia adecvatå în fiecare etapå în care se gåseçte echipa;
■ stabilirea rolurilor în cadrul procesului de formare, dezvoltare, cristalizare a echipei;
■ definirea statutului fieårui membru în structurile care caracterizeazå echipa;
■ respectarea regulilor specifice în domeniul managementului echipei.
a) caracterizarea grupului de lucru
În cadrul unei sesiuni organizate cu grupul de care råspundeÆi, prezentaÆi coordonatele grupului de lucru,
în contextul unor activitåÆi specifice curriculumului integrat.
ÎmpårÆiÆi grupul în perechi çi daÆi ca temå de lucru „construirea unui chestionar pentru caracterizarea
grupurilor de lucru“
RugaÆi perechile så prezinte chestionarele çi alegeÆi împreunå cu membrii grupului întrebårile cele mai
bune pentru chestionarul pus în discuÆie.
ComparaÆi cu lista de control (vezi Teme de reflecÆie)
b) construirea echipelor mixte
Într-o sesiune de lucru cu grupul de care vå ocupaÆi çi pe care doriÆi så îl transformaÆi într-o echipå
autenticå, aptå så funcÆioneze eficient în cadrul unor activitåÆi specifice curriculumului integrat, prezentaÆi
coordonatele echipei (mixte).
ÎmpårÆiÆi grupul în perechi çi daÆi ca temå de lucru „construirea echipelor mixte“.
RugaÆi perechile så prezinte lista de cerinÆe çi notaÆi elementele corecte.
ComparaÆi cu lista de control (vezi Teme de reflecÆie).
52

5. InovaÆie çi creativitate – condiÆie a adaptårilor curriculare
Repere teoretice
InovaÆia çi, în particular, inovaÆia legatå de adaptarea curriculumului la contextul local, presu-
pune elaborarea çi implementarea unor elemente inedite, care vizeazå ameliorarea.
Cine iniÆiazå inovaÆia curricularå?
InovaÆia curricularå la nivelul çcolii poate fi consecinÆa directå/ indirectå a unor iniÆiative ale:
■ forurilor externe care au o autoritate în raport cu çcoala;
■ managerilor unitåÆii de învåÆåmânt;
■ grupurilor formale çi informale de la nivelul çcolii;
■ membrilor comunitåÆii çcolare;
■ persoanelor/ instituÆiilor din comunitate.
Care sunt factorii de impact?
Sub aspectul facilitårii inovaÆiei curriculare un rol deosebit îl joacå:
■ indivizii creativi prezenÆi în unitatea de învåÆåmânt, caracterizaÆi prin calitåÆi profesionale,
deschidere, inteligenÆå, gândire divergentå, apetit pentru schimbare, receptivitate la nou,
entuziasm, stabilitate emoÆionalå;
■ capacitatea novatoare a çcolii, exprimatå în claritatea çi coerenÆa obiectivelor, calitatea
resurselor umane, flexibilitatea mecanismelor de autoreglare, eficienÆa mecanismelor de infor-
mare çi decizie.
Sub aspectul restricÆionarii inovaÆiei curriculare pot avea un impact semnificativ:
■ factori interni Æinând de lipsa de claritate la nivelul obiectivelor, interesul scåzut faÆå de
inovatori çi inovaÆii, particularitåÆile resurselor umane, conservatorismul individual çi organiza-
Æional, costurile ridicate presupuse de introducerea inovaÆiei, centrarea managerilor pe proble-
mele curente;
■ factori externi în cazul în care inovaÆia are nevoie (pentru a fi aplicatå) de aprobarea unei
autoritåÆi exterioare çi/ sau de sprijin din exterior.
Capacitatea unei çcoli de a inova çi apetitul såu pentru inovaÆie, inclusiv în domeniul curriculu-
mului såu, depind într-o måsurå semnifiativå de unele caracteristici ale membrilor comunitåÆii
çcolare:
■ deschiderea faÆå de schimbare çi toleranÆa la nou;
■ obiçnuinÆa de a genera inovaÆii çi de a aplica lucruri inedite;
■ exerciÆiul în integrarea, asimilarea, învåÆarea unor elemente noi.
Pentru a dezvolta aceste caracteristici, este necesar ca strategia çcolii så includå programe spe-
ciale pentru formarea membrilor comunitåÆii çcolare pentru inovaÆie, schimbare, creativitate.
53
Surse bibliografice

Creativitatea – condiÆie sine qua non a adaptårii çcolii la schimbare çi a curriculumului såu la
contextul local-este definitå în literatura de specialitate (conform Demetrescu R. – 1974, Moraru I,
Tabachiu A.-1997), ca:
■ „o capacitate individualå de a genera elemente noi, originale, calitativ diferite faÆå de cele din
trecut“;
■ „o caracteristicå general umanå care permite elaborarea unor „produse“ noi pe baza elemen-
telor existente“.
Care sunt factorii favorizanÆi?
Datorita diferenÆelor dintre datele native, experienÆele tråite, educaÆia primitå, existå diferenÆe
individuale referitoare la gradul de creativitate, mecanismele folosite, produsele obÆinute la
nivelul fiecårei persoane care face parte din comunitatea çcolii.
Transformarea potenÆialului creator, pe care îl are fiecare membru al comunitåÆii çcolare, într-o
realitate çi folosirea lui în scopul adaptårii învåÆårii la context, presupune aplicarea unor strategii
orientate cåtre: stimularea autocunoaçterii, orientarea aspiraÆiilor, susÆinerea motivaÆiei
individuale.
Cum poate fi stimulatå creativitatea?
Creativitatea, condiÆie esenÆialå a ameliorårilor çcolare çi, în particular, al adaptårii curriculumului
la contextul local, poate fi stimulatå prin metode individuale, metode de grup, metode mixte,
care îçi propun dezvoltarea çi valorificarea potenÆialului creativ de care dispun atåt membrii comuni-
tåÆii çcolii çi partenerii lor, cât çi grupurile/ echipele din care ei fac parte.
■ Dacå vreÆi så stimulaÆi creativitatea individualå a membrilor comunitåÆii çcolare çi/ sau a
partenerilor lor comunitari puteÆi face apel la metode individuale
Metode individuale (conform Moraru. I., Tabachiu, A., 1997):
■ AUTOCHESTIONAREA aplicatå sistematic cu centrare pe o problema datå;
■ MATRICEA DE DESCOPERIRI, care permite (prin intermediul unui tabel cu dublå intrare) efectuarea
tuturor combinaÆiilor între doua variabile înscrise în tabel;
■ METODA PROFESORULUI, bazatå pe principiul conform cåruia explicându-le celorlalÆi poÆi så
identifici mai uçor soluÆia la o problema datå sau så descoperi un element inedit;
■ FORæAREA INTELECTULUI, prin micçorarea imaginarå a distanÆei dintre imposibil si posibil;
■ LISTA DE IDEI NOI, în care se inscriu toate ideile legate de o problemå datå, generate într-un anumit
interval de timp;
■ VIZUALIZAREA unor imagini relevante pentru obiectivul propus;
■ cultivarea GÂNDIRII DIVERGENTE çi exersarea asociaÆiilor libere de idei;
■ CONSTRUIREA DE METAFORE, elaborarea unor povestiri, rezolvarea unor situatii ipotetice;
■ VALORIFICAREA VISULUI, a reveriei, a visårii çi dezvoltarea intuiÆiei;
■ FIXAREA UNOR OBIECTIVE STIMULATIVE, asociatå cu diminuarea fricii de eroare/eçec.
54

■ Dacå vreÆi så stimulaÆi creativitatea grupului/echipei, care include fie membri ai comunitåÆii
çcolare, fie reprezentanÆi ai çcolii çi parteneri din comunitate, puteÆi face apel la metodele de
grup çi la metodele mixte (conform Moraru. I., Tabachiu, A., 1997): Sinectica, Brainstorming,
Phillips 6-6, Echipa de experÆi, Caietul de soluÆii, Metoda Delphi.
Teme de reflecÆie
CitiÆi textul de mai jos, referitor la creativitate. Dupå ce aÆi terminat lectura textului, reflectaÆi la modul
în care ar trebui så se acÆioneze pentru a incuraja creativitatea în çcoala în care vå desfåçuraÆi
activitatea.
Încurajarea, susÆinerea, facilitarea creativitåÆii centrate pe adaptarea curriculelor çcolii la
contextul local pot fi realizate prin elaborarea çi aplicarea unor strategii la nivelele manageriale ale
unitåÆii de învåÆåmânt:
■ evitarea excesului de criticå în raport cu ideile noi;
■ simplificarea birocraÆiei çi a circulaÆiei informaÆiei;
■ asigurarea transparenÆei informaÆiei;
■ acordarea încrederii, atenÆiei, interesului pentru ideile noi çi valoroase;
■ crearea unui climat de încredere çi siguranÆå.
Pentru a încuraja creativitatea orientatå cåtre adaptarea curriculumului la contextul local, se
poate face apel la metodele de grup, care pornesc de la premisa cå (conform Moraru. I., Tabachiu, A.,
1997):
■ pentru orice problemå existå soluÆii inedite, superioare celor practicate în prezent iar soluÆiile
noi existå în stare latentå la nivelul indivizilor;
■ rutina conduce cåtre adoptarea soluÆiilor cunoscute çi încetåÆenite pentru rezolvarea unei
probleme date çi la tratarea unor idei noi ca banale, nerealiste, inoperante;
■ soluÆiile latente pot fi conçtientizate, actualizate, exprimate în context de grup iar transfor-
marea lor în mesaje verbale poate fi facilitatå prin lucru în condiÆii de grup;
■ generarea ideilor noi poate avea loc numai în contextul respectårii unor reguli, cunoscute de
cåtre toÆi membrii grupului.
AlegeÆi o temå care så se refere direct la adaptarea curriculumului çcolii dumneavoastrå la contextul local.
(nevoi, soluÆii, activitåÆi etc).
OrganizaÆi un brainstorming în cadrul grupului cu care lucraÆi, folosind tema pe care aÆi ales-o. Pentru
organizarea acestui brainstorming, urmaÆi regulile indicate în literatura de specialitate (conform Moraru. I.,
Tabachiu, A., 1997).
■ pregåtirea riguroaså a sesiunii çi alegerea momentului çi a intervalului optim;
■ asigurarea unor condiÆii ergonomice adecvate çi açezarea participanÆilor în reÆea permisivå;
■ explicarea clarå a problemei, regulilor, obiectivelor sesiunii çi limitarea comunicårii la mesaje
scurte;
■ crearea unui climat de încredere, destindere çi încurajarea emiterii libere a ideilor noi;
55
Concluzii

■ descurajarea emiterii opiniilor critice, evaluative çi blocarea comportamentelor verbale sau
nonverbale care pot avea efect inhibitor asupra creativitåÆii çi exprimårii libere;
■ punctarea fiecarei idei de cåtre moderator prin reluarea exactå a cuvintelor folosite çi înregis-
trarea tuturor ideilor emise;
■ colectarea unei evaluari intermediare efectuate de cåtre participanÆi (în finalul sesiunii);
■ separarea riguroaså a secvenÆei de discuÆie liberå de secvenÆa finalå a evaluårii;
■ evaluarea finalå a ideilor în acord cu criterii clare çi precise;
■ respectarea timpului de derulare a sesiunii (20-60 minute).
56

Concluzii
Pentru a råspunde cerinÆelor specifice legate de creçterea calitåÆii în sistemul de învåÆåmânt,
modulul „Adaptarea curriculumului la contextul rural“ cuprinde repere teoretice çi aplicaÆii
practice referitoare la principalele dimensiuni care fac posibilå adaptarea curriculumului çcolii la
contextul local çi la realitate: perspectiva din care trebuie privite/ operate adaptårile curriculare;
caracteristici ale mediului çcolar; obstacole în faÆa adaptårii; parteneriatul cu comunitatea; construirea
unor grupuri çi echipe de lucru; inovaÆie çi creativitate; tipuri de resurse çi activitåÆi specifice în
domeniul adaptårii curriculumului çcolii.
Adaptarea curriculumului çcolilor rurale la contextul local, în acord cu exigenÆele unui
învåÆåmânt de calitate:
■ trebuie privitå din perspectiva abordårii holistice çi a curriculumului integrat;
■ se realizeazå prin activitåÆi legate de curriculumul nucleu, curriculele opÆionale, activitå-
Æile extracurriculare;
■ este mai eficientå în cadrul unei çcoli dinamice, deschise la schimbare;
■ porneçte de la strategiile çcolii çi se regåseçte în oferta sa educaÆionalå;
■ reclamå diminuarea obstacolelor care genereazå rezistenÆa la schimbare;
■ presupune parteneriate çi lucrul în grupuri çi echipe;
■ se bazeazå pe inovaÆie çi creativitate.
Succesul demersurilor centrate pe adaptarea curriculelor la context depinde într-o måsurå
semnificativå de modul în care cei care elaboreazå strategia çcolii în acest domeniu reuçesc:
■ så identifice nevoile, problemele, prioritåÆile din domeniul adaptårilor curriculare;
■ så comunice cu comunitatea çcolarå çi localå;
■ så valorifice specificul çcolii çi al comunitåÆii sale.
Constituirea unor grupuri de lucru çi a unor echipe mixte, care så îçi asume sarcini legate de
adaptarea curriculelor çcolii la realitate çi la contextul local, poate reprezenta o soluÆie eficientå, care
asigurå colaborarea dintre profesori çi elevi çi dintre çcoalå çi comunitate în acest domeniu. În acest
sens, adaptarea curriculumului la contextul local trebuie så fie rezultatul lucrului în grup çi/ sau a
eforturilor de echipå.
Stimularea inovaÆiei çi creativitåÆii, ca o condiÆie sine qua non a adaptårilor curriculare la
context çi la realitate presupune, la nivelul fieårei çcoli rurale:
■ elaborarea unei strategii speciale în domeniul inovaÆiei çi creativitåÆii;
■ crearea unui cadru general care så favorizeze inovaÆia çi creativitatea;
■ încurajarea persoanelor çi a grupurilor novatoare;
■ diminuarea rezistenÆei faÆå de noutate çi schimbare;
■ implicarea tuturor membrilor comunitåÆii çcolare în activitåÆi care presupun inovaÆie çi crea-
tivitate.
57
Surse bibliografice

Asigurarea continuitåÆii procesului de adaptare a curriculumului la contextul local presu-
pune creçterea capacitåÆii çcolilor rurale de a efectua acest demers, prin måsuri legate de:
■ pregåtirea membrilor comunitåÆii çcolare în acest domeniu;
■ crearea unor grupuri de lucru çi încurajarea cooperårii între profesori çi elevi;
■ experimentarea unor forme specifice de parteneriat cu comunitatea;
■ diseminarea în cadrul çcolii a unor experienÆe de succes çi a unor modele de bune practici în
domeniul adaptårilor curriculare
ExperienÆele unor proiecte care au generat modele de bune practici în domeniul adaptårii
curriculumului çcolii la contextul local sugereazå unele orientåri care pot fi luate în considerare pentru
construirea strategiilor çcolilor rurale în acest domeniu:
■ implicarea pe baze parteneriale a profesorilor çi elevilor çcolii în iniÆierea çi desfåçurarea unor
activitåÆi centrate pe inovaÆia curricularå;
■ dezvoltarea cunoçtinÆelor çi abilitåÆilor de care dispun profesorii çi elevii pentru a proiecta çi
desfåçura în echipå activitåÆi cu consecinÆe pozitive asupra ofertei educaÆionale a çcolii;
■ elaborarea unor materiale informative care pot fi folosite pentru proiectarea, implementarea çi
evaluarea acÆiunilor orientate cåtre curricule opÆionale çi proiecte extra-claså;
■ diseminarea cåtre toatå comunitatea çcolii (profesori çi elevi) çi cåtre comunitatea localå a unor
modele de bunå practicå în domeniul adaptårii curriculumului çcolii la contextul local çi la realitate;
■ atragerea unor resurse suplimentare pentru extinderea çi diversificarea activitåÆilor care vizeazå
adaptårile în domeniul curricular;
■ identificarea unor soluÆii care så contribuie la atragerea unor parteneri capabili så susÆinå activitåÆi
centrate pe adaptarea la context a curriculumului çcolii.
Pornind de la caracteristicile çcolii çi ale comunitåÆii în care este amplasatå, fiecare dintre unitåÆile
de învåÆåmânt din mediul rural poate avea experienÆe de succes, care pot deveni exemple de bune
practici în domeniul adaptårii curriculumului çcolii la contextul local çi la realitate.
58

Surse bibliografice
1. CARNALL, C. A. (1990), Managing Change in Organization, Prentice Hall, New York
2. CERGHIT, I. (1997), Metode de învåÆåmânt, Bucureçti, EDP R.A.
3. CHIRU, M (2003), Cu pårinÆii la çcoalå, Centrul Educatia 2000+, Bucureçti, Humanitas
4. CIOLAN, L. (2003), Dincolo de discipline, Centrul Educatia 2000+, Bucureçti, Humanitas
5. CREæU, C. (1998), Curriculum diferenÆiat çi personalizat, Ghid metodologic pentru
învåÆåtorii, profesorii çi pårinÆii copiilor cu disponibilitåÆi înalte, Iaçi, Polirom
6. CRISAN, A si altii (2003), Reformå la firul ierbii, Centrul Educatia 2000+, Bucureçti,
Humanitas EducaÆional
7. CUCOS, C. (2000), Pedagogie, Iasi, Polirom
8. Curriculum NaÆional pentru ÎnvåÆåmântul Obligatoriu.Cadru de referinÆå, MEC çi CNC,
Bucureçti, 1998
9. DEMETRESCU, R (1994), Psihologie, Universitatea Bucureçti
10. Ghiduri pentru aplicarea programelor de diferite discipline, CNC, 2001, 2002, Bucureçti,
Aramis
11. HAWKINS, P., SHOET, R. (1989) – Supervision in the helping professions, Open University
Press, Milton Keynes, Philadelphia
12. IOSIFESCU, Ç. (2000), Elemente de management strategic çi proiectare, Bucureçti, Humanitas
13. IVANCEVICH,DONELLY,GIBSON (1998),Organizations,Boston, Homewood
14. Management educaÆional pentru instituÆiile de învåÆåmânt, MEC çi ISE, Tipogrup Press,
Bucureçti, 2001
15. MORARU, I., TABACHIU, A. (1997), Tratat de psihologie managerialå, Bucuresti, EDP
16. POPESCU, M. (2000), Implicarea comunitåÆii în procesul de educaÆie, Centrul EducaÆia
2000+, Bucureçti, Corint
17. RÅDULESCU, E. (1998), EducaÆie pentru succes, Bucureçti, Oscar Print
18. RÃDULESCU, E. çi TÎRCÃ, A. (2004) – EducaÆia civicå a elevilor din gimnaziu prin
activitåÆi extraclasa cu caracter interdisciplinar-ghid pentru profesori , Iasi, Polirom
19. RÃDULESCU, E., LEU, O. çi TÎRCÃ, A. (2004) – EducaÆia civica a elevilor din gimnaziu prin
activitåÆi extraclasa cu caracter interdisciplinar – culegere de bune practici, Iasi,
Polirom
20. RÃDULESCU, E. çi TÎRCÃ, A. (2002), Çcoala çi comunitatea, Centrul EducaÆia 2000+, Bucu-
reçti, Humanitas EducaÆional
21. RÃDULESCU, E. çi TÎRCÃ, A. (2004): Çcoala prietenoaså – experienÆe de proiect, Centrul
EducaÆia 2000+, Bucureçti, Humanitas
22. Service Learning 2000, Standford School of Education, 1993
23. STANCIU, Gh. çi BUNESCU, V. (1984), InovaÆia în învåÆåmânt, în Curs de pedagogie,
Universitatea Bucureçti
24. STASZ, B. si ULRICH, L. (2000), Istorie oralå – spunem poveçti çi scriem despre viaÆå,
Centrul Educatia 2000+, Bucuresti, Corint
59
Surse bibliografice

25. STOLL, L.,Lagerweij N., Hopkins, D., Creemers B., Bollen R., Reynolds D. (1996) Linking
School effectiveness and school improvement-TJ Press Ltd., London
26. Çcoala çanselor egale (2004) coordonator Nedelcu A., Centrul Educatia 2000+, Bucureçti,
Veritas
27. *** materiale produse la Çcoala 4 „Elena Donici Cantacuzino“ Pucioasa, DâmboviÆa
28. http://www.peacecorps.gov/www/service/projideas/menu.htlm
60

Index
A
activitåÆi curriculare · 42, 47, 50
activitåÆi de învåÆare · 17, 18, 23, 24, 25, 31
activitåÆi extracurriculare · 9, 15, 17, 42, 44, 47
adaptarea curriculum-ului çcolii la contextul lo-
cal · 7, 9, 12, 14, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49,
50, 51, 52, 54, 55, 56, 57, 58
Atitudine civicå · 29
atitudine faÆå de schimbare · 44
B
Brainstorming Þ sau asaltul de idei, reprezintå for-
mularea a cât mai multor idei – oricât de fanteziste
ar putea pårea acestea – ca råspuns la o situaÆie
enunÆatå · 39, 55, 56
C
Colaborare · 12, 13, 14, 27, 29, 32, 34, 44, 46, 47,
49, 50
CompetenÆe · 37
Comunitate · 9, 38, 47
Context · 41, 45, 48
conÆinuturi didactice · 24, 25
creativitatea Þ ca çi condiÆie sine qua non a adap-
tårii çcolii la schimbare çi a curriculumului såu la
contextul local · 7, 9, 14, 22, 40, 42, 44, 50, 53, 54,
55, 55, 56, 57
curriculum · 7, 9, 10, 12, 13, 14, 16, 17, 22, 43,
44, 50, 51, 53, 57, 59
Curriculum la decizia çcolii · 7, 16, 22, 23, 24, 26,
40
E
evaluare · 25, 35, 37
experienÆe de învåÆare · 13, 15, 50
G
grupuri de lucru çi echipe mixte · 7, 33, 44, 47,
49, 50, 52, 53, 55, 56, 57
I
inovaÆie curricularå · 41, 54, 57, 58
interdisciplinaritatea Þ se centreazå pe competen-
Æele generale, se realizeazå prin învåÆarea bazatå pe
probleme, se axeazå pe formarea çi perfecÆionarea unor
competenÆe transferabile · 14
interviul Þ formularea unor întrebåri adecvate, de
obicei deschise çi ascultarea cu atenÆie a interlocu-
torului · 37
Istorie oralå Þ metodå complexå de învåÆare, bazatå
pe pregåtirea çi realizarea de cåtre elevi a unor inter-
viuri çi valorificarea acestora la claså în scopuri de
instruire · 7, 21, 36, 37, 38, 39, 44, 59
I
ÎnvåÆare a învåÆa så çtii, a învåÆa så faci, a
învåÆa så lucrezi împreunå, a învåÆa så fii iar în
cadrul unei realitåÆi aflate în schimbare, la acestea se
adaugå a învåÆa så te transformi pe tine însuÆi çi
så schimbi societatea · 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,
22, 27, 28, 29, 35, 36, 41, 45, 46, 47
M
metode de explorare a realitåÆii · 18
motivaÆie Þ un ansamblu de forÆe ce incitå indi-
vidul så adopte o conduitå particularå · 55
multidisciplinaritatea Þ se centreazå pe conÆinu-
turi/ cunoçtinÆe, se realizeazå prin învåÆare tematicå, se
axeazå pe conexiuni între conÆinuturi · 14
O
obiective de referinÆå · 17, 23, 24, 25
61
Index

P
Parteneriat · 7, 46, 58
personalizarea demersului didactic · 17
proiectare didacticå · 7, 18, 19
S
strategia çcolii · 7, 9, 43, 45, 47
Ç
Çcoala deschiså faÆå de schimbare Þ çcoalå care
poate încuraja çi susÆine constant iniÆiativele legate
de adaptarea curriculumului såu la contextul local çi
la realitate · 7, 9, 42, 43
T
temele cross curriculare Þ reprezintå teme inte-
grate de studiu, ce pornesc de la premisa cå fiecare
copil este o fiinÆå unitarå çi complexå, ce trebuie så
se dezvolte ca întreg · 14, 15, 16
transdisciplinaritatea Þ se centreazå pe valori çi
atitudini, se realizeazå prin învåÆarea bazatå pe proiect,
se axeazå pe soluÆii la probleme ale vieÆii reale · 14
V
viaÆå socialå · 11
62

64

66

68

Adaptarea curricumului la contextul rural

More Related Content

What's hot

Similar to Adaptarea curricumului la contextul rural

More from lucianivascu3

Recently uploaded

Adaptarea curricumului la contextul rural