Istoria imperiului otoman

Panaite
Probabil examenul va fin in ultima saptamana de curs. 27 martie, anunt: cu o luna inainte.
Examen scris
Relatii romano-otomane: prelegeri centrale.
Periodizare
 Imperiul Gok-Turk (sex VI-VIII)
 Confederatia Popoarelor Turcice (sec. VIII-XI) domina perioada statul Karahnizilor si a
statului Gaznavid in Afganistan.
 Imperiul seleucid (sec X-XIII)
 Imperiul Otoman (sec XIII- XX)
Periodiza imperiu Otoman
 Formarea si cresterea imperiului Otoman (1300- sef de secol XVI)
 Declinul statului otoman(anii 90 ai secolului al XVI-lea inceputul sec XX)
Periodizarea tine de criteriul economic, implicatii politice si economice. Perioada de formare cresterea
autoritatii, apoi decaderea institutionala.
In istoriile mari sunt facute periodizari de Iorga, Cantemir unde se insista pe ani si domniile sultanilor,
Ismail Hani Danismend, Cambridge History of Islam. Puncte initiale sau finale sunt domniile sulatnilor. D.
E. Pitcher- are un croteriu cronologi diferit: tratate de pace, mari evenimente. Halil Inacick se bazeza pe
etapa formarii, cresterii, respectiv asupra declinului. Anii 1402, 1453, asediul Vienei 1683 al doilea
ulterior: Pacea de la Karlowitz.
Aurel Decei- un al model de periodizare, este o periodizare clasica, formarea sultanatului, anul 1453,
ulterior perioada de maxima putere. Vezui in Decei.
Perioada clasica de la Mehmed pana la Suleiman Legiuitorul
Obiectiv curs
Istoriografia – despre Imp Otoman.
In secolul XV primi care intra in contac cu turcii otomani au fost bizantinii. Initial bizantinii au avut
contacte cu slegiucizii apoi cu otomanii din zona Bursei, odata cu marirea teritoriului spre Anatolia, iar
post: Gallipoli se ajunge la cucerirea otomana a teritoriilor Europene.
Ducas IstoriaTurco-Bizantina de la 1341-la 1642? este mai aproape de adevar.
Laconic Chalcocondil Histoire de la Decadence de l empire grec et etablissement de celui desTurcs.
Sec XV din perspectiva bizantina

Sec XVI- 1519: Teodoro Spandugino Cantacusino descrie imperiul lui Bayazid, ai II-lea. Informatiile
provin de la doi oficiali probabil Messih Pasha.
In secolul al XVI- instriogragiile sunt scrise in mare parte de italieni. Prezenta Venetiei, a Genovei si a
Florentei creste importanta italienilor.
Reprezentanti: Paulo Giovino, Donado de Lezze Andreea Cambinii.
Guillaumne Postel- 1535.
Ogier Ghiselin de Busbequius in perioada lui Suleyman Legiuitorul a fost ambasador al lui Carol al V-lea.
In mai multe randuri. Acesta lasa sub forma a 4 scrisori cea mai realista imagine a imperiului otoman
dpdv orgnizatoric. Lucrare importanta. Imperiu otoman in perioada clasica.
1588- J. Leunclavius – evidentiaza bataliile dintro otomani si moldovalahi. De fapt este un traducator dupa
cronicile otomane. Foloseste izvoare pentru secolele XVI.
Franta intra in cotact cu otomanii in perioada lui Francisc I.
Englezii din perioada 1580 intra in contac economic mai bine accetuat cu turcii.
Richard Knolles General History of the Turks in 1603. Este o istorie cronologica. Aceasta lucrare a fost
publicata in mai multe editii pana in 1687. Aceasta a fost adaugita in timpul vietii si post-mortem.
Paul Rycaut(1628-1700)1
. The present stait of the Ottoman Empire. Este o lucrare de sinteza, oferă
informatii despre institutii. De retinut prima editie 1668.
Pau Rycaut reia in 1687-1700 cartea lui Knolles, cu edita a 6 adaugita. Paul Rycaut a fost si consul.
Din prima jumatate a secolului al XVIII-lea este o sinteza de istorie otomana: Fernando Marsigli , 1753.
Dimitrie Cantemir. Pararile corespund cu izvoarele otomane. A fost tradus si in egleza. Important nu este
extul in sine, ci in mare parte notele referitoare la institutiile imperiului otoman.
Din a doua jumatate: a secolului al XVIII-lea. James Porter,
Ignatius Mouradgea D Ohsson – Tablou general al imperiului otoman. Traduce un tratata de drept islamic
din a doua jumatate a secolului al XVI-lea.
In secolul al XIX-lea
Joseph von Hammer :Sinteze de istorie Otomana si O sinteza cronologica a istorie imperiului otoman.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea
J. W. Zinkeisen.
Sinteze de istorie otomana din secolul XX.
Inalcik
Standford Shaw
Aurel Decei
Ismail Hakki Uzuncars
1 Smirna unul dinte cele mai importante porturi pentru Imperiul Otoman

Robert
D E. Picher
Colin Imber
Petter Sugar
Barbara Jelavich
Curs 2.
Principala sursa de info este cronistica otomana. Ca titlu generic in osmana, are o denumire invariabila
Tavarih-i Al-i Osman.
Penrtru secolul XV, pana la 1400 nu sunt cronicari, dar din secolul XV, se incepe scrierea a ceea ce s-a
intamplat in XIV. In Cronici se foloseste trecutul nedeterminat pentru a reda faptul ca istoricul nu a
participat la evenimente.
Cronicari
- Așilpasazade (m 1484)- scrie pana in in anul 889/1484
- Uruc vin Adil(mort dupa 1509) cu stiri pana in anul 899/1494
- Anonimi de la sfarsitul secolului XV, care ne ofera data pana in anul 896/1490-91
- Mehmed Nesri m 926/1520 cu info despre anul 1485- sau a dua varainta care merge pana
in anul mortii sale
- Idris Bitilisi(m 926/1520) ne ofera istoria celor 8 sultani pana la sfarsitulu lui Bayazid al II-
lea.
Cronici turcesti din tarile romane, evidentiaza evenimentele principale pentru Tarile Romane
In Secolul XVI
Cei ma reprezentativi sunt
- Kemlapașzade – 1468-1535, șevh ul-Islam între anii 1525/25 si 1534, ofera stiri pâna in
1533, dar cele mai originale se referă la per 1481-1533
- Rusten Pasa- 1500-1561, de doua ori mare vizir, cu stiri pana la anul 968/1560-1561-
avea pregatire juridica mai profunda decat alti cronicari.
- Mustafa Ali 1541- 1599 care a incercat sa scrie o istorie universala pana in vremea lui
Mehmed al III, 1595, 1603. Mihai Viteazul in cronicile sale este considerat Mihai cel Rebel. Toti erau
considerati ghiauri, infideli. Mihai Viteazul era supus al sultanului care nu respecta legamantul de
investitura.
Secolul XVI mercheaza aparitia unor istoriografi care aveu nevoie de o pregatire solida in domeniul
islamic, inclusiv dreptul islamic, motiv pentru care vor ajunge sa ocupe functii importante. Cea mai
rteprezentativa functie este de șef al ulemalelor șevh ul-Islam.
Kemlapașzade-

Croniciari care au participat la evenimente direct.
Sa’dadeddin Mehmed Hoca Efendi.
In secolul XV- cornicarii lasa infor despre campaniii sultanale si vizirale impotriva crestinilor. Ofera info
referitoare la modul de reglemantare al relatiilor intre crestini si muslmani.
Așipașazade= m 1481. ofera infor despre expeditia lui Muarad II, in Ungaria, in lupta cu Iancu de
Hunedoara. .
Luffi Pasa in expeditia lui Suleiman Legiuitorul, expediti din Moldova impotriva lui Petru Rares,
Sec XVI
Mehmes Nestri(m. 926/1520) contemporan cu sultanii otomani de la Murad II la Selim I. Facea parte din
randul ulemalelelor o vreme fiind muderris la Brusa. Idris Bitilisi era de asemena un bun cunosctaor al
seriatului dar si al teoriei politice, despre care a scris cateva lucrari cu siguranta si datorita originii sale
siriene.
Nu toate corniciele otomane au aceiasi relevanta.
Pentru secol XVII
Cornicari
- Ibrahim Pecevi – 982/1574-1060/1650 cu o Istorie/ Tarih a imperiului otoman din vremea
lui Suleyman Kanuni (1520-1566) pana la sfarsitul lui Murad al IV- 1623-1640.
- Katip Celebi(1017/1609, 1067/1657) – multe lucrari istoriografice care indeiferent de
punctul de plecare trateaa evenimentele istorie otomana pana la mijlocul secolului XVII.
- Mustafa Na ima- 1654-1716- cu o cronica 1591-1660.
Gazavat-name ,
Este o intreaga literatura relevanta pentru razboiul sfant la otomani. Care consemneaza expeditiile
militare si victoriile sultanale, vizirale sau ale altor beilerbei. Acestea se adreseaza urmasilor.
Alte nume
Gazavatname – caratea razb sfinte
Fetihname- carte de cucerire
Nusretname- scrisaore de biruinta.
Tipologii:
Unele descriu o singura expeditie militara sau o cucerire de rezonanta. Cronicile redau :
- cucereirea Constantinopol
- Camapnia militara conduta de Suleyaman Kanuni.
Fetihname este izvor de cancelarie- care se numeste carte de cucerire, era trimisa de sultan dupa o
expeditie. Erau redactate la curtea otomană in persană, arabă sau otomană. Pteau fi date si dupa batalii
victorioase. Astfel de scrisori erau trimise principilor musulmani pentru a face propaganda razboiului
sfant.

Cele mai cunoscute Fetihname
- Bayezid I- dupa victoria de la Kosovo din 1389
- Murad al II-l dupa lupta de la Varna din 1444
- Mehmed II:
o Cucerire Constantinopol 1453
o Expeditia inpotriva Serbiei 1452, Albaniei intre 1478-1479
- Suleyman Kanuni dupa Mohacs
In istoria relatiilor romano-otomane;
- scrisoare de cucerire emisa de Mehmed in 1462: dupa expeditii de pedepsire impotriva lui
Vlad Tepes.
- Scrisoare de cucerire impotriva lui Stefan cel Mare, dupa infrangerea de la Valea Alba, in
care sultanul evidentiazaa infrangerea dusmanului Moldav.
Siyaset-name
Sau Risale este un memoriu, nasihai-name, sau ce am scris mai sus. Sunt din perioada de declin a
Imperiului Otoman. Cauta de dea solutii de indreptare. Caracteristica este ca nu au pirivirea spre viitor, ci
spre trecut din per lui Suleyman Cuceritorul.
In perioada otomana sunt astfel de scrieri:
- Mustafa Ali si Lutfi Pasa fac si carti de sfaturi. Cartea lui Lutfi Cartea marelui vizic- ghi
pentru viitorii viziri. Mustafa Ali – Sfat pentru sultan (dedicata lui Murad al III)si Reguli pentru Imparati.
Sunt texte
- Hasan al- Kafi el-Bonsevi Akhisari 1544-1616, dedica sultanului Mehmed al III-ea.
Lucrare Principiile filosofice despre natura lumii.
Procesul de decadre nu poate fi incetinit, insa aceste scrieri reflecta scrierile ajungea la cunsotinta
sultanului si a marelui vizir de secol XVII-XVIII. Din a doua juma a XVII-si inceput de XVIII Marele Vizir
devine mai important in conducere. Exista o intreaga literatura care se scrie pe baza declinului.
- Rifaat Abou Hadj – scrie o lucrare dedicat Imperiu Otoman, din aceasta perioada.
Documente de cancelarie, administrative, politice si diplomatice.
Sunte cele mai importante pentru istoria otomana, ele sunt in prim rand, ulterior vin cronicile.
Semnatura lui Sulyman Legiuitorul- una dintre cele mai furmoase monograme.
Tugra- nișan semna monograma, marca, emblema. Daca un doc are tugra este un orginal, daca nu este o
copie. Este un element care tine putere sulatanala.
Name-i humayun scrisoare imperiala, si acestea detineau tugra daca se pastreaza originalul.
Document de la 1455, scrisoare somatie trimisa catre Petru Aron din partea lui Mehmed al II, prin care i
se cere sa platesca 2000 de ducatii de aur pentru a asigura pacea. Este un act de forta. Textul este in slava,
dar cu tugra. In sec XV, inca zone din Meditrana limbiile diplomatice inca erau slavona si latina, libma
turca-osaman abia din XVI se impune in doc de cancelarie. In sec XV, in doc de cancelarie otomana se
scrie in slava, greceste(Egeea), Italiana pentru relatia cu Occ.

Hukum- porunca. Este principalul document pe care sultanul il emitea in relatie cu supusii. Este cunoscut
si sub denumirea de firman. Valabilitatea acestora putea fi prelungita daca era introdusa ca obiecei.
Exemplu documente din 1456, 9 iunie,/860, in arhiva de acte vechi din Varsovia. Context Belgrad.
Porunca este adresata drumului comercial de la Acherma-Cetatea-Alba pana in imperiul Otoman, care
favoriza Moldova in comert.
Berat-i humayun- dimploma imperiala(humayun din persana)- turca-osmana(melanj turca, araba,
persana). Document folosit opentru investirea unui functionar importanta al potii. Din secolul XVI-,
voievoii moldovalahi si transilvaneni eau numiti prin astfel de acte. Actele erau emise de sultan. Se
dadeau pentru zonele de guvernare otomane.
Ex: 1604- pentru principele Transilvaniei, Istvan Bochcea.; alt exemplu pentru Matei Basarab.
Arz, arz-u hal, arzmahzar – petitie, cerere scrisa. Sultanul se adresa de sus in jos, daca se dorea din partea
unei alte persoane decat sulatnul sa acceseze rapoertul de jos-sus se putea face un arz din partea
suspusului care era inaintat sulatnului. Contribuabililii isi facea cunoscute cereirerile in fata sulatnului.
Voievozii moldovalahi scriau sub forma de arzi.
Ex: arz voievod Mold Stefanita. 1520-1521. arzul ajunge la marele vizir si apoi prin ce-i mai jos ajungea
la sultan
Telhis – raport scurt. Este similar cu arzul, insa este deosebit. Reprezinta un raportu scurt pe directia vizir
si sultan. Vizirul il instiinta pe sultan despre problemele semnalate de supsusi prin acest telhis.
EX: telhis catre Mehmed al II-lea din partea Marelui Vizir, referitor la olandezi. Se punea porblema
negustorilor olandezi, care nu detineau ambasador sau capitulatii. Se releva disputa dintre pentru
protectia acestora.; alt telhis este : marele vizir prin care cere sulatnului sa acorde un ahtaneme pentru un
reprezentant din Tara Romaneasca
Defterler – registre de documente otomane. Sunt documente de tip copie.
Muhimme defterler- reprezinta cea mai importanta sursa. Condicile afacerilor importante, sau Condicile
privind problemele importante. Sunt colectii de porunci, de unde si denumirea data unor astfel de condici
Huhuk-name-i meccmu’asi. Sunt pastrate scrie de la 1653 pana la 1905- 253 de scrieri. In vremea lui
Suleyman Legiuitorul s-a inceput pastrarea documentelor sub forma de copie.
Alta serie de registre
Ecnebi devletler defterleri- Condicile Satelor Straine. Incep sa fie inregistrate din secolul XVII. Sunt pentr
Austria.
Șer’iye Sicilleri- Condicile tribunalelor religioase. Numite si Kadt Sicilleri . Registre din la nivelul
kazalelor, sangeacurilor, . Copiua documente in rezumat, ale cadiului. Se pot gasi si documente referitoare
la decizia cadiului referitoare la plangerile musulmanilor si nemulsumanirlor, sau doar intre musulmani.

Name-i Humayun Dfterleri –Condici de scrisori imperiale. Nu sunt referitoare la tarile romane. Sunt tarzii
de secol XVIII. Sunt documente in oridine aletorie, alte tipuri de documente, precum tratate de pace
ahdname. Fac parte si Condica de scrisori imperiale privind relatiile Portii cu Transilvania, Austirai si
Polonia 1699-77
Curs 3
Expansiunea otomana
Probleme de ideologi
Problema tratatelor
1300-1402- Expansiune in forta
- sultani Osman I, 1300-1326, Orhan 1326-1362, Murad I 1362-1389, Byezid I, 1389-1402
punct final infrangerea de la Ankara 1402.
Perioada primilor sultani.
1402-1413 Criza(Interregnum)
- marcheaza istoria otomana dupa infrangerea de la Ankara, in fata lui Timur Lenk
Punct final – preluarea puterii de catre Mehmed I
Razboi civil, numita si interregnum perioada de mari tulburari, sunt 4 fii ai lui Bayezid care se lupta
pentru tron
1413-1451 Rderesare si recuperare
- sultanii Mehmed I 1413-1421, Murad al II 1421-1451
Recuperare teritorii din Anatolia si Balcani teritorii pierdute prin Ankara
1451-1512- Devenire imperiala
Mehmed al III-lea 1451-1481, Murad al II 1421-1451
Este o trecere de la stat la imperiu odata ce Bizantul este cucerit iar titlul de bazielu este preluat de sultanul
otoman sub denumirea de padișah.
Se stabilesc in zona Marii Negre si in Balcani, pana in zona Belgrad.. se doreste formarea unei Mari
Otomane.
1512-1520- Expansiunea in lumea araba
- Selim I, cucereste cetatile sfinte Mecca si medina, Egiptul 1517.
1520-1566 apogeul puterii otomane
Sub Suleyman Kanuni se instaureaza dominatia otomana in Europa Centrala, pana la Viena si in
Mediterana Orientala. Otomanii stapnesc ceea ce se numeste jumatatea E a Mediteranei, din S- Italiei pana
la tarmul Anantolian si Sirian.

Probleme de cronologie
Ultimii 40 de ani din secolul al XIV-lea sunt cei mai confuzi din istoria otomana, deaorece datarea este
foarte precara.
Cele mai importante evenimente poarta cate doua date(Rovine nu este o exceptie)
Altele au date imposibuil de acceptate, Nis cucerit inaintea Sofiei
Altele pot fi duplicate: doua batalii la Cirmen 1366-71
Numai trei evenimente sunt fixate in timp Kossovo, Nicopole, Ankara.
Se recomanda utilizarea cronologiei balcanice.
Inamicii din zona
State crestine balcanice
- Bizantul si Taratele Bulgare, erau imperiile intr-un continuu declin.
- Principalii rivali au fost Ungaria si Venetia, sunt mari puteri ale zonei.
- Despotatele din Grecia, M. Egeea, Bosnia, Valahia, au fost cucerite treptata.
1352-1362
De abia din 1352, cand se cucereste primul cap de pod: cetatile Tzympe si Gallipoli, se poate vorbi de un
atac organizat.
Gallipoli a fost cucerit de catre Suleyman, unul dintre fii lui Orhan.
Dupa 1362, odata cu domnia lui Murad I, are loc prima cucerire a principalelor centre din Balcani prin
campaniile europene din perioada lui Murad I 1362-1389.
S-a cucerit: Tracia, estul Rumeliei, valea Maritei, pana in zona Balcani; Macedonia, Victoria de la Cirmen;
primele expeditii turcesti impotrva Albaniei, subjugarea tinuturilor inalte ale Macedoniei.
Avansul propriuzis de unde a fost lasat de Murad I si Bayezid a fost continuat de Mehmed al II, perioada de
tensiuni s-a dovedit incapabila sa mentina teritoriile.
Cucerirea definitiza a zonelor balcanice prin campaniile europene ale lui Mehemed II. 1453-1478.
Cucereste si expeditii
1 expeditie Bizantul 1453
11 expeditii in vestul si S Balcanilor(Serbia, Belgrad 1458, Moreea, lesbos 1462, 1478 Albania)
2 expeditii in N Dunarii(1462 Valahia, Moldova 1476)
In perioada lui Seuleyman Kanuni 1528-1566 instapanirea in Europa Centrala, si Mediterana
Occidentala.
Cucerirea Belgradului in aug 29 1521
1522 Cucerire Rhodos
1526- Victoria de la Mohach – pierderea sprijinului ungar determina ca voievozii sa accepte statul impus.
Asediul Vienei din 1529, esuat.
1541- infiiintarea beylerbeylikului Budei
Transformarea Transilvaniei in provincie Otomanan

Intre 1538-1540 Razboiul cu Venetia, asigura suprematia in Mediterana otomanilor pe o perioada de 40
de ani.
Momente cheie ale expansiunii otomane
Victoria Otomana de la Crime/Ceronem pe raul marita in anul 1371. a fost infranta o coalitie formata in
principal din sarbi, si bulgari, condusa de regele sarb Vukasin si de despotul Ugliesa
Dupa acesta victorie, cronicile bizantine sarbesti si cele otomane scrise din XV, foarte multe state printre
care si Bizantul accepta plata unui tribut catre Imperiul otoman. Aceasta victorie a permis accesul la zona
vestului Traciei.
Intre 13711-1375 cucerirea vestului Traciei si a campiei Macedonene. Stuoarea Occ a fost determinata,
scrisori papa Grigore XI, Gheorghe Brancovic, Laonic Chalcocondil
Victoria crestinilor de la Plocnik, 1387, insa pe durata lunga victoria nu are succes.
Victoria otomanilor de la Kossovopolije 15 iunie 1389.
Moartea lui Murad I, Lacon Chalcocondil infatiseaza opinii diferite
- otomana (uciderea de catre ub sarb in timpul unei actiuni de urmarire a trupelor crestine
in retragere)
- crestina(uciderea de catre Milos Orbilici, in momentul in care dorea sa se prezinta ca
dezertor din armata otomana. )
1396, 25 septembrie alianta crestina este zdrobita la Nicopole. Se confirma temporar controlul otoman
asupra Balcanilor.
1402, iulie 28 Ankara
Timur Lenk, sau Tamerlan
- este de orgine tuco-mongola, din Transaxonia
- imperiu in Asia Centrala, traditii trucesti si mongole
- terminat de subjugat platoul iranian in 1387
- invadat Anatolia, in 1394
- a reaparut pretinzand suzenaranitatea Asiei Mici ca mostenitor al Mongolilor.
Lupta de la Ankara il va scoate pe Bayezid din lupta, prin capturare.
Victoria de Gallipoli 29 mai 1416- se limiteaza timp de 30 de ani expansiunea spre Egee, de catre
venetienii victoriosi.
In 1443- Expeditia Victorioasa a lui Inacu de Hunedoara, este recucerit Nisul si Sofia de catre crestini, in
cadrul ofesnivei conduse de regele ungariei Vladislav I
Infrangerea lui Inacu la Varna si apoi la Kosssvopolije- definitiza. Momentul de echilibru intre Otomani
si Ungari.
Tratate de pace

Tratatul semnat la Gallipoli- dintre Suleyman si Bizant.
Pacea de la Szegendin din 11 iunie 1444/848, care este invocata in istoriografia Occ si otomana,
Tratat de Pace cu Venetia din 1540, perioada de stapanire absoluta in Meditrana de catre otomani , pe o
perioada de 40 de ani.
Expansiunea Otomana, trasaturi, mecanisme, factori, consecinte, programe, ideologie.
Factori si conjucturi favorabile ale expansiunii otomane
Factori interni
- Factorul demografic
Pozita geografica, Emiratul lui Osaman era singurul principat tucoman fondat la granita cu Bizantul. Este
o crestere demografica continua.
Cresterea demografica este pe 2 cai: influx neorganizat de voluntari turcni din celelate emirata anatoliene
sau alte state musulmane, ramasi fara obiectul muncii, rezervor uman inepuizabil
Intre 1050-1450 trucizare si islamizarea Anatoliei, circa un milion de indivizi.
Anantolia este numita in zivaoarele Occ drept Turkomania sau Turquia.
A doua cale este implantarea demografica organizata(colonizarea si șurghiun)
Colonizarea prin transfer de pop de buna voie.
- Factor social economic
Pentur un stat nou conteaza pozitia geografica, daca se afla la intersectia lor sau nu. Bursa se afla la N-S,
unde erau drumuri comerciale, astfel a contat foarte mult, astfel incat se explica partial de ce tocmai din
aceasta zona rezulta un centru de putere. Este o pozitie avantajoasa, la intersectia drumurilor care legaru
Bizantul de marilce centre economice din Orientul Apropiat. Un arugment in acest sens este prima
moneda otomana din 1327, este un semn al dezvoltarii puterii.
- Factorul politic
Este un stat puternic, centraliza,t unde sultanul detine intreaga putere, putere absoluta. Este un stat
militarist in organizare.
mecanismul m,uilitar puea fi pus in fuctine rapid si eficient, iar atat timp cat a functionat ca stat puternic
centralizat expansiunea a continuat. Acest proces se va opri din a doua jumatate a secolului XVI. Cand
incepe sa intre in declin factorul politic si militar.
Obervatorii europeni sesizeaza diferentele dintre Imp Otoman si Occ.
Expansiunea este surpinzatoare si pentru contemporani si pentru istorici.
Liderii aveau calitati militare de invidiat si neobisnuite
- Factorul Militar
Stragia si tacitma militara a doua componenta a factrului militar al expansiunii otomane.
Strategia:
Se baza pe incursiuni regulate akînuri.
Astfel este lasata liberatate beilor de marginie: in Balcani, Ungaria, carea avea scop in macinarea puterii
inamicului. Beii sunt interesati de imobogatire rapida, achizitii teritoriale.
Armata organizare

Askeri- grup social privilegiat, necesar epxansiunii si administarii impoeriului in formare= armata si
functionarii publici. Sunt soldati.
Cateogorie distinca este re’aya= supusii si platitorii de taxe.
Factorii externi
Descentralizarea, faramitarea politica si feudala din statele inamice.
Un caz este statul Bizantului cu 3 razboaie civile din 1321-28,1341-54, 1354-90, momente in care
cucerirea otomana se produce rapid. Unul dintre pretennti la tronul bizantin devine aliat al puterii
otomane.
Un alt caz este lupta dintre Danesti si Draculesti din Valahia care va duce la instaurarea controlului
otoman, dupa moartea lui Mircea cel Batran. In Moldova din sec XV.
Dezbinarea crestinatatii are ca fundal esecul unor actiuni cruciate sau a unor idei de cruciada
antiotomana. Niciuna dintre aceste coalitii nu a permis alungarea turucului din Europa.
Izolarea politica a statelor a crestina in momentele decisive, cinsecinte: supunerea prin acceptarea paltii
tributului: regele uNgariei, Sigismund de Luxemburg,
La 5 iunie 1456 tributu de 2000 de ducati impus Moldovei, inchinarea lui Petru Aron.
Pacea intre crestini, premisa a a succesului contra otomanilor. Au permis victorii temporare.
Factori de intampinare
Diplomatia abila fata de inamici, de la intimidare pana la aiante matriomniala sau paci temporare.
Principii
Didive et impera
Pacile și alianțele temporare
Aliante matiomoniale: dominatia asupra principatelor anatoliene, prin casatoriea dintre principele
Bayezid si fii ca emirului de Germiyan, in 1381.
In relatii cu crestinii
Printre sotiile lui Orhan se numarau Teodora.
Politica pretendentilr
Razboaie civile
Specularea si accentuarea neintelegerilr confesionale
Musulani contra crestini in Etiopia
Metoda cucerii tretate este tot un factor de intampinare.
Cucerirea otoman nu a avut loc ca o avanlasa datoria fanatismului religios, ci a fost lenta.

A utilizat o politica de incorporare graduala. De abia din perioada lui Seuleyman Kanuni stabileste
otomanii ca factor de putere, asadar este o expansiune lenta.
Sunt o serie de etape:
- suzeranitatea asupra statelor invecinate
- controlul direct prin incorporarea in impeiru si aplicare sistemului timariot, paralel cu
integistrarea populatiei.
In S-E Europei sunt etapele:
- etapa Bizantului Tributar sultanilor otomani intre 1372-1453.
Serbia din 1372, dupa Curmen pana la 1459, cand Mehmed al II-lea cucereste teritoriul si aplica sistemul
timariot si imparat pamantul spahiilor.
- taratele bulgare
- Bosnia 1389-1463
- Albania intre 1385, 1478 cu intreruperi
- Ragusa, Dubrovnik dupa 1430
- Despotateul de Moreea in secolul XV.
Atidutinea toleranta- fata de cuceriti, alt factor de intampinare
Toleranta economica, financiara, confesionala, juridica.
Economica: fata de negustori, fata de tarani.
Toleranta confesionala: aplicarea unor solutii suple fata de populatia din teritoriile cucerite: aplicarea
statutului zimmi
Consecinte principale: evitarea unor razmerite si intarirea armatei otomane.
Se putea pastra confesiune, prin platirea de capitatie si cizie, avand statul de suspus nemuslman, zimii.
Presiunile economice: cotronlul drumurilor comerciale, care vine odata cu cucerirea zonei respective.
Patrunderea momendei otomane si a negustorilor otomani inaintea armatei.
Programe ale expansiunii otomane:
- Programe ideologice
Reconsituirea mostenirii bizantine, Mehmed II, pretindea recucererea si stapanirea tututor teritoriilor care
formasera Impaeriul Bizantin, argument : Mehmed al Iilea a aurmarit eliminarea fiza a a oricarui grec de
sange imperial, car ar fi ridicat pretentii la fostul tron al bazileilor.
Reoncistitutirea vechi stapananiri tataresti, dovedita in special de politica N Pontinca otomana dupa 1484.
Reconsituire mosternirii Unguresti: dupa 1526, expediatia impotrova Moldovei, din 1538.
Program Economic
Programul Maximal era de a stapani drumurile economice dintre Asia si Europa. Obiectivul principa era
stapanirea zonii M. Negre(Asia Central) si a zonii M. Rosii (Asia si Extrem Orient).
Etapele mari:
- transformarea Marii Negre intr-un lac turcesc, prin 1484 Chilia si Cetatea Alba cucerite.
- Cucerirea Cilicie in 1485

- Cucerirea Sirie si Egiptului in 1517
In cadrul programului maximal sunt incadrate si programele mici de etapa, in momenul in care se dorea
controlul abosolut al Stramatorilor, a fost obiectivul lui Mehmed al II, care dorea Controlul gurilor Dunarii
si a Chiliei.
Consecintele expansiunii otomane
Imediate:
- distrugeri materiale si peirderi umane intr-o prima etapa
- stoarcerea resurselor materiale si energiilor umane din teritoriile cucerite(a doua etapa)
Lunga durata:
- ramanerea in urma a popoarelor supuse fata de Occ european.
Istoricii bulgari, greci, sarbi exarceveaza ceonsecintele negative.
Cronicarii otomani exacerbeaza consecintele pozitive, cucerierea Asiei Mici, si a Balcanilor ar fi
reprezentant o binefacere pentru populatia locala, oferea astfel o protectia a cuceritorilor.
Curs 4
Periodiyarea istoriei otomane din perspective expansiunii otomane. Sec XIV/XVI
1300-1402-expansiunea în forţă
-sultanii Osman, Orhan, Murad I, Bayezid.Punct final înfrângerea de la Ankara
1402-1413- Criza-Interregnum-storia otomană după înfrângerea de la Ankara în fţa lui timur Lenk.
Preluarea puterii de către Mehmed I-pct final
1413-1451-Redresare şi recuperare-sultanii Mehmed I şi Murad II. Recup ter din Anatolia şi Balcani.
1451-1512- Devenirea imperială- sultanii Mehmed II şi Bayezid. Instaurarea dominaţiei otomane la
Marea Neagră şi în Balcani- până la Belgrad exclusive. Cucerirea emiratelor anatoliene.
1512-1520- Exp în lumea arabă. Selim I- cucereşte cetăţile sfinte, Mecca şi Medina , Egiptul: 1517
1520-1566- Apogeul puterii otomane- Suleyman Kanuni(Legiuitoru)-instaurarea dominaţiei otomane în
Europa Centrală până la Viena şi în Mediterana Orientală
Dpdv al org adm şi a legiferării e cea a lui Suleyman Legiuitorul.
Sunt probleme de conologie în această perioadă, în special n per de început, sec XIV, Kosovo-15 iunie
1389 , Nicopole-28 sept 1396 şi Ankara -20 iulie 1402, restul nu se bucură de o datare exactă.
Ultimii 40 de ani ai sec XIV nu se bucură de o datare exactă.
Intervaele importante ale expansiunii În Europa şi Mediterană
Inamicii
Rivalii
Statele creştine balcanice: Bizanţul şi ţaratele bulgare erau imp aflate în continuu decline
Despotatele din Grecia şi din M Egee. Statele latine din Attica şi Peloponez.
Marile puteri ale zonei: Veneţia, Genova, Ungaria-care se aflau în spatele micilor state creştine
Şi înainte de 1352 turcii au trecut.

1352-1362-are loc stabilirea capetelor de pod în Tracia
-cucerirea pe malul Dardanelelor a cetăţilor Tzympe-Cinbi-1352, Gallipoli-1354
-cucerirea Adrianopolului-1361-1362
Cucerirea cetăţii Galipoli a fost făcută de..
După 1362, odată cu încep domniei lui Murad I.
Prima cucerire a principalelor cenntre din Balcani prin campanile europene ale lui Murad I-1362-1389.
¤ mari etape
1.1362-1368- cucerirea centrului şi n Traciei şi a estului Rumeliei cu V Mariţei, până în zona munţilor
Blcani
2- 1371-1375- cucerirea vestului Traciei şi a C macedonene. Vict de la Cimen pe r Mariţa
3-1383-1385- primele expediţii turceşti din Albania- Victoria lui Candarli Kara Halil Paşa
1453-1478
Cucerirea definitivă a zonelor balcanice prin campanile europene ale lui Mehmed II
!4 expediţii în Europa sud-estică, 18 exp sfinte. Cea mai imp e cucerirea Bizanţului, restul au însemnat
aducerea treptată
11 în vestul şi sudul Balcanilor
2 expeiţii în N Dunării-1462- Valahia, 1476-Moldova.
1520-1541
ÎNSTĂPÂNIREA ÎN Europa Centrală şi Mediterana Orientală sub Suleyman Kanuni
1521-cuc Belgradului
1522-cuc Rhodosului
1526- , 29 aug-Vict de la Mohacs
1529- asediul Vienei-eşec
1541-înfiinţarea beylerbeylikului-prov otomană Budei. Trans prov otomană
1538-1540-război cu Vneţia, asigură supremaţia în Mediterană
1538-Vict de la Preveza împotriva Veneţiei
Momentele cheie ale expansiunii otomane
Victoria otomană de la Cirmen pe râul Mariţa din 1371. Coaliţie creştină formată în principal din sârbi şi
bulgari ce a f înfrântă de beylerbeyul Rumeliei, Lala sabin Paşa. A deschis otomanilor vestul Traciei, introd
tributului-intrarea statelor creştine de la S de dunăre în rel de Vasalitate.
1371-1375: cucerirea vestului Traciei şi a câmpiei Macedonene- Stupoarea Occ: scrisorile papei Grigore
XI, cronicarul Gh Bracovic, Laonic Chalcocondil.
Agareni-una din den date în cronicile europene turcilor
1387- Victoria creştinilou de la Plocnik- creştinii din balcani încearcă o ieşire de sub suz otomană încă di
1386
Victoria otomanilor pe Kossovopolije- 15 iunie 1389
-moartea lui murad I. laonic Chalcocondil înfăţişeaz cele două opinii complet diferite
-otomană-uciderea de către un sârb în timpul unei acţiuni de urmărire a trupelor creşzine în retragere
-creştină-uciderrea de către Miloş Obilici în mom în care dorea să se prezinte ca dezertor din armata
sârbă

-după Victoria de la K… presiunea otomană atinge cote de nesuportat.
1396- zdrobirea alianţei creştine la Nicopole- 25 September a confrimat controlul asupra Balcanilor. A
crescut prestigiul ottoman în lume islamică
Nkara: 1402, 28 iulie
Timur Lenk a ajuns la grniţa cu noul stat, iar confruntarea era inevitabilă pt că era un pericol de moarte pt
statul ottoman. Amândoi aparţineau aceleiaşi religii. Lupta dintre două state musulmane era incompatibilă.
Victoria veneţienilor la GGallipoli-29 mai 1416
-stoparea expansiunii în M Egee până la jum sec XV- distrugerea incipientei flote otomane.
Expediţia victorioasă a lui iancu de Hunedoara în s Dunării din 1443
-recucerire Nisşului şi sofiei de către creştini, reaiz uniuni personale dintre Ungaria şi Polonia
Zdrobirea trupelor creştine de către Murad II la Varna
Cucerirea Bizanţului
29 aug 1526- Mohacs
1528…
Tratate de pace
Tratatul din ianuarie feb 1403 semnat la Gallipoli- imediat după Ankara- între o coaliţie creştină şi
Suleyman
Pacea de la Szeghedin-11 iunie 1444- e invocată în ist occ şi cea otomană din persp dr ginţilor ca o
încălcare a trat de pace
Trat de pace cu veneţia din 154o.
Factori ai expansiunii otomane
Factori interni: demografic, social economic, militar, pol , rel
Factori externi-slăbiciunea lumii creştine
Factorul demografic
-în spate se afla un byin imens de pop turcă, transformând dpdv demografic pop din creştină în otomană
astfel că pt Anatolia problemele sunt simple. Odată cu stăp în balcani au loc procese de colonizarea care nu
a chimbat rap dintre nr creştinilor şi nr musulmanilor, nr musulmanilor a cresut procentual într-un ritm
ascendent
Turcizarea şi islamizarea Anatoliei făcută cu 1 mil de indivizi ce au migrat în această direcţie.-1050-1450
Colonizarea- înstăpânirea într-un ter proaspăt cucerit. O constantă a pol demografice otomne, scop
militar transfer de pop din Anatolia în Rumelia pentru a alimenta războiul.
Foctorul social economic
-poziţi avanatajoasă la intersecţia drumurilor comerciale care legau Bizanţul de marile centre economice
din Orientul Apropiat
-prima monedă otomană a fost bătură în anul 1327 la Brusa – un semn al put ec crescânde a micului
emirat
-viaţă urbană
Categorii care au sprijinit formarea şi expansiunea
-frăţiile de negustori şi meşteşugari
-Ulema-le-sist adm
-sist ghildelor
Factorul politic: stat cntralizat în care sultanul avea întrega putere

-mecanismul militar pute i psu în funcţiune rapid şi eficient-până în a doua jum a sec XVI.
Observatori europeni
-obs dif faţă de occident
În cond în care cuceririle au loc într-un ritm alert- o expansiune surpirnzătoare, liderii avea calităţi
miliatre de invidiat
Factorul militar
-strategi şi tactia militară: inursiuni regulate, liberttte d cţiune lăsate beilor. Incursiunile de jaf- beii de
margine implantaţi şi lasaaţi cu op put locală destul d mare c să macine puterea inamicului. Neangajarea
simultană pe 2 fronturi de anverguă, balans între Europa şi Anatolia
-organizarea armatei otomană
Askeri grup social privilegiat: necesar expansiunii şi administrării imperiului în fromare : armat şi
funcţionarii publici
Acest grup este opus re’aya(restul populaţiei)
Factorul religios-idelogia războiului sfânt
Factorii externi:
Descentralizarea, fărâiţarea pol şi feudală, răzb civile interne ale statelpr inamice
Cazul Bizanţului: cele 3 răzb civile bizantine care au fav exp otomană:1321-1328, 1341-1354, 1390-
unul din pretenenţi dev aliat al otomanilor.
Cazul valahia şi Moldova: luptele pt tron după moartea lui Mircea cel Bătrân, dintre Dăneşti şi Drăculeşti
din Moldova la mij sec XV
Dezbinarea creştinătăţii
Eşecul unor acţiu i sau a unor idei de cruciadă.
Izolarea politică a statelor creştine în mom decisive : consecinţe prin acceptarea plăţii tributului.
1399-regele Ungariei, Sig de Luxemburg afirma că românii se vor supune în scurtă vreme jugului turcesc
5 iunie 1456: tributul de 2000 de ducaţi fost acc
Pacea între creştini –premisă a succesului contra otomanilor
At când au f făcute aliante s-au reuşit victorii împ otomnailor.
Factori diplomatici
-diplomaţia ablă faţă de inamici-de la intimidare până la alianţe matrimoniale sau păci temporare
-pricipiul divide et impera
-păcile şi alianţele temporare
-alianţe matrimoniale: dominaţia supra principateor anatoliee: căs intre principele Bayezid şi fiica
emirului de Germiyan
-în rel cu creştinii- căs cu principese creştine
-pol pretendenţilor: răzb civile din bizanţ, etc
-specularea şi accentuarea neînţelegilor confesionale
Metoda cuceririi treptate
-nu a avut loc ca o avalanşă datorată fanatismului religios ci a fost lentă
-politica de încorporare graduală
1 etapă- sezeranitate asupra statelor învecinate
2 etapă- controlul direct prin încorporare în imperiu şi plicarea sist timariot, paralel cu înregistraea pop şi
resurselor în deftere.

S-E Europei
1 Etapă: Bizanţul tributar sultanilor otomani între 1372-1453
-Serbia in 1372 (Cirmen)până în 1459
-ţaratele bulgaredec 8 9 ale sec XIV
-Bosnia-1389-1463
Albania- 1385-1478-cu întreruperi
-Ragusa- după 1430
-despotatul de Moreea în sec XV
Unele insule din m Egee?
Atitudinea tolerantă faţă de cceriţie, la ec şi financiar până la confesional şi juridic.
Toleranţa ec, financiară-faţă de negustori, de ţărni
Toleranţa confesională: nu era nimeni obligat să se convertească
Libertatea cultului religios al cuceriţilor
Presiuni economce:
-controlul drumurilor comrciale
-pătrunderea monedei otomane şi a negustorilor otomani înainte ed armată. Neg ajung să o fol în defav
monedei tradiţionale
Programele expansiunii otomane:
Programe ideologice
-reconstituirea moştenirii bizantine: Mehmed II pretindea recuc şi stăp tuturor teritoriilor. A urmărit până
la elim fizică a pretendenţilor la tron.Sultanul îşi ia prerog de împărat.
-reconstituirea vechii stăpâniri tătărăşti: dovedidtă în special de pol nord pontică otomană după 1484
-recontiturea moştenirii ungureşti: după 1526_ expediţia împ Moldovei din 1538
Programele economice
Programul maximal; stăp dr comerciale dintre Asia şi europa
Obbiectivul principal: construiirea unui baraj otoman n zonn Mării Negre şi a Mării Roşii
Etape mari:
_transf M Negre în lac turcesc
-cucerirea Ciliciei
Cucerirea centrelor coercilae militare din M Egee
Cucerirea Siriei şi Egiptului din 1517
Programe de etapă(minimale)
Controlul absolut al strâmtorilor se dagajă a fi fost obiectivul principal l lui Mehmed II
Controlul gurilor Dunării şi a Chiliei
Consecinţele exp otomane
Imediate-distrugerile materiale şi pierderi umane înr-o primă etapă. Stoarcereea resurselor materiale şi
energiile umane din ter cucerite-a doua etapă
Pe durată lungă
Rămânerea în urmă a pop supuse faţă de Occ european

Istoricii bulgari, greci, sârbi- exp otomană-per neagră din ist
Cronicarii otomani exacerbează consecinţele pozitive- cucerirea Aiei Mici şi a Balcanilor ar fi reprez o
binefacere pt pop locală, beneficiară acum a unei protecţii a cuceritorolor.
Ist Română-pozitiv-oprirea avansului rusesc
Curs 5
Traditia Islamica la Otomani
Este o cehstiune importanta in care dreptul religios a stat la baza construcției statel. In islam nu se poate
face deosebirea între drept si religie. Statul era construit pentru a pune în practica șheriatul.
- Dreptul islamic al popoarelor: dreptul ginților.
Aceasta notiunea definieste relatiile dintre comunitati.
Dreptul dupa o definitie simpla este o regula de viata in comun. In viziunea moderna dreptul
international este alcatuit din totalitatea normelor juridice care guverneaza dmoeniul realtiilor dintre state.
Reprezinta totusi voint princpalelor puteri politic-militare al unui timp istoric si spatiu geografic.
State au fost si sunt principalele creatoare si subiecte ale dreptului gentilor. Epocile premoderne neciesita
cateva. Sunt lucrari care s-au structura din secolul XVII stiinta in dreptul international capa un contur tot
mai clar. Este definit mai clar dreptul gintilor, fata de dreptul natural. Hugo Grotius considera ca ceea ce
este valabil in islam nu este valabil in europa si invers.
In secolul XVIII doctrina universala a deptului gintilor castiga tot mai mult teren in teorie- principalii
promotori fiind E. De Vattel 1714-1767.
In adoua jumatate a secolului al XIX-lea accent pe caracterul fundamental european al dreptului gintilor.
Se afirma dreptul gintior, dar se considera ca nu era un drept al tuturor popoarelor ci doar unul specific.
- islamul si dreptul gintilor
Problema este ce relatia a fost intre islam si dreptul gintilor.
Dreptul islamic al popoarelor: legile pacii si ale razboiului pot fi intelese mai usor prin definirea notiunilor
de stat si suveranitata (hukumet, dar si egemenlik) in Islam.
Exista conceptul
xzaq de drept islami al popoarelor. Le fel ca dreptul crestin medieval al gintilor. Pe teoria unui stat
universal, teoria de baza. Islamul a crea reguli care se aplica altor si in relatiile cu exteriorul, astfel devine
un ghid pentru urmasi. In aceste conditii regulile pentru relatiile cu nemusulmanii erau reguli ale uni stat
imperial care nu acorda celelilalte parti un statu de egalitate.
Conceptia unversalista lasa urme asupra politice si asupra juridicului si adupra relatiilor diplomatice.
Otomanii vor dori politico-militar:
- un imperium mundi mahomedan
- o singura comunitate condusa de o singura lege seirat si de u singur suveran imam.
In plan juridic :
- largirea nelimitata a demoeniului geografic de aplicare a oridinii sale juridice.
- Noțiunea de stat nemusulman trebuia sa fie straina dreptului otoman al popoarelor
- Coexistenta statului otoman cu alte sisteme politice era exclusa.

In pla Diplomatic
- nu au practicat un sistem reciproc de ambasade decat la sefarsitul secolului XVIII
- solii puterilor crestine aveau un statu special la Poarta
- pana la iceptul secolului al XIX-lea nu se poate vorbi de un veritabil inister al afacerilor
straine.
Raportul dintre dreptul gintilor a fost un obiect de disputa intre juristii musulmani si nemusulamni.
Occidentali considera ca ideea de stat nemusulman si dreptul islamic reprezinta o incompatibilitate>
- una moderat> dreptul internaional islamic cu caracter temrpora
- puternic impotriva: islamul nu esxista.
Șeri’at
Este cuvatul arab shari’at
- orginea avea o semificatie profana- drumul camilelor spre apa
- un teologia musulman- calea poruncta de Allah prin urmarea careai oamenii isi putea
atinge mantuirea.
Muhammmad ca un trimial lui Allah rașul Allah
- a facuta cunoscuta vointa divina
Surse drept islamic
Izvoare cutumiare : dotrinele preislamice
Dreptul cutumirar arab
Obiceiurile specifice teritoriilor cucerite de arabi
șeirat ul se ucuap in sepcia de relatii din interirul comunitatii musulman umma.
Juristii musulmani au incerca sa teoretize dupa 759 la cerea primilor calif Abbasiszi o serie de notiuni
reguli si invataturi.
In secolul al IX d Chr in deiile teologice si juridice musulmane apare o ideea cu caracter de dgoma
se nascue o lume nou si o dat cu ea un nou sistem juridic
Surse juridice, sursele legare orginare- care ii corespund Profetului:
- al-Kur’an
- Sunna
Sursele legare derivate din .......
Coranul al-Kur’an
Scrierea sfanta a musulmanilor. Concretizarea in limba araba acuvnatul lui Allah.
Coranul – orice critica la adresa coranului este considerata o erezie.
In Coran se regasesc multe din regulile carea aveau rolul de aghida comunitatea musulmana in relatiile ei
cu nemusulmanii. Unele din versete au un caracter contreadictoriu. Ampremta conjuncturilr politic-
militare asupra prescriptiilor se face simtita.

Sunna- este a doua sursa originara care vine direct de la profet.
Reprezinta o serie de practici si reguli care nu au sursa in Coran ci deriva din practicile si gesturile
profestului. Profestul este constinet ca fiecare act al sau urma sa devine un precedent pentru comunitatea
musulmana.
Sunna este ceea ce a vorbit sau a facut Profestul
Hadith- este ceea ce ar fi faacut, spus, profetul- sunt traditii orale care releva potentiale actiune ale
profestului.
Din secolul al IX-lea apar traditii ale profestului care pun prea ult accent pe hadith, apare o grupare care
dorea limitarea acestor traditii, care impune criterii restrictive pentru recunoasterea traditiiilor.
Dorinta de imitarea a vietii lui Muhammad sub aspectele ei religioase, politice, diplomatice si militare.
Determina:
- invocarea Coranului si a Sunnei ca legitimare in relatiile externe, pentru orice actiune care avea un
caracter important pentru statul otoman
Otomanii invocau Cornaul pentru:
- legitimarea relatiilor si cu alte state, musulmani sau nemuslmani
- Raporturile cu suspusii indifierent de religie
- Recuperarea de teritorii.
Cele doua surse derivate, tot surse juridice, dar derivate
Sunt scrise de juriconsulti musulmani.
Idjma’ - consencul comunitatii , sau al intatatilor
Kiyas. Rationament prin analogie.
In dreptul islamic mediaval nu exista delimitare neta intre inter si international, intre public si privat. Din
aceasta cauza este greu sa se sdefineasca limpede notiunile de drept islamic al popoarelor. In aceast
context apare o ramura Siyar /sira. Sunt reguli care priveau realtiile musulmanilor cu nemusulmani
faceau parte dintr-o ramura a seriatului numita siyar
Definitie: descrierea conduitei muslmanilor in relatiilor cu infidelii atat cei care locuiest in teritoriul
inamic cat si cu cei care au fost incheiate tratate fie ei beneficiar ai unul saly-conduct , fie tributari. Se
intelege raportul atat cu apostatii cat si cu rebelii.
Scolile juridice
Datorita diferentelor dintre cutumiar si practivi specifice marilor zone geografice. In dreptul islami sunt
suniti care s-au structurar dea lungul secolului VIII-IX p CHr.. sunt patru scoli:
- scoala hanefita Abu Hanifa otomanii au avut aceastaorientare
- scoala malikita - Ibn Malik
- scoala shafi’ita ash Shafi’î- a fost ceamai raspandita.
- scoala hanbalita Ibn Hanbal

Tratate de drept islamic
Orice lucrare de drept islmaic are capitole referitorare la razboiul sfant, capitatie, tribut.
Sunt si lucrari special scrise pentru condificarea relatiilor cu cei nemusulmani.
Hanefitul Muhammad ash-Shaybânî Lucrarea sa fundamentala este Marea carta a guvernarii statelor.
Cartea Impozitului Funciar de Abu Yusuf Ya’Kub
Safiitul al- Mâwardî scrie in secolul 11, Statule guvernarii
În Imperiul Otoma au existat doua tipuri de drepturi:
- dreptul religios- dreptul canonic construi de invatatii musulmani : prin interpretarea
Coranului si Sunnei.
- Dreptul laic- dreptu cutumiar si civi- originea este in cutuma, jurisprudenta si
reglematarile sau poruncile sultanale.
Distinctiile nu sunt atat de clare deoarece de cele mai multe ori se intercaleaza.
Otmanii ca hanefiți
Adopta ritul hanefit .
Cuaze pentru aceasta devenire:
- Diferentierea la nivelul scolilor juridice, aceaeta scoala permite flexibilitatea aplicarii si
legitimarii legii, astfel incat este mult mai usor sa legitimezi un razboi. Este o scoala care permite
manipularea, adapatrea regulilor.
- Un alt aspect ar fi faptul ca s-au rupt de selgiuchizi care erau hanbaliti. S-au rupt politic de
acestia.
Se observa si veneratia fata de Abu Hanifa
Suleyman Kanunî cand a cucerit Bagdandul va vizta locul in care a fost inmormantat.
In secolul XV- are loc o revigorarea a a seriatului . Sunt adusi invatati din alte zone cu scopul de aimpune
legea sfanta in societatea musulmana. S-a exacerbat rolul seriatului, legea sfanta.
Juristi importanti.
Molla Husrev- adus de Mehemd II. Are functia de cap al invatarilor seyh ui-Islam. Detine cea mai intalta
treapta in ierarhia ulemalelelor.
A reluat si a sistematiza opiniile din dreptul islamic vechi si clasic. A scris un tratat de drept islamic care a
fost tradus din araba in turco-osmana si tipari in mai multe randuri in Istambul in secol XIX-lea.
Capitole distince sunt acordate aspectelor legate de relatiile cu nemusulmanii.
Din secolul al XVI-lea
Marcheaza inceputul unei contradictii dramatice in domeniului dreptului otoman si al popoarelor.
Punctul de cotitura in directia recupararii toatale a traditiei islamice.
Ibrahim al- Halebi , mort in 1549. In perioada lui Suleuman Legiuitorul. A pus o amaprenta asupra
dreptului islamic, contribuind decisiv la implmepntarea in lumea islamica. Opra fundamentala este

Confluenta marilor. El sintetizeaza 6 lucrari de drept islamic preotoman. Acest text a fost considerat de
islamologici ca fiind cea mai completa forma a dreptului hanefit.
Otomanii nu exceleaza in a scrie tratate de acest tip.
Fetvâ /Consultatii juridice rolul lor este a legitima si explica decizia marelui muftiu- șeyh al-Islam .
Reprezina opinia avizata a unui om obisnuit cu seiratul. Se obtine la cererea unul musulman.
Are două asepcte de introducere si de explicare.
Fetvâ erau pastrate sub forma unor copii in manuscrise.
Dreptul laic Kanun- legea civila careconcretizea in fiorma scrisa a puteri sulatanului de a miete legi, de
abora, sau a intari un obiecei de a ocnifrma pe plan intern tratatele incheiate cu nemusulanii.
Isi are oroginea in jurisprudenta, de reglementari sultanale de cutume.
Dreptul laic- reguli de folosinta locale, specifice unui anumit stat musulman
Kanun de trei- tipuri.
- la nivel local
- pe probleme speciale
- la nivelul intregii conduceri.
Cutuma
Dreptul otoman al poarelor nu a fost un drept islamic pur.
Cutuma a fost definita in diferite moduri in fucntie de criteriile adoptate de autori. In dreptul intern
cutuma era dreptul nescris opus legii. In dreptul international cutuma a fost caracterizata in teremi opusi
tratatului.
Pentru ca o cutuma sa exite sunt necesare:
- existenta unui material istori care presupune o practica continua si general in timp si spatiu.
- Un facto psihologc- care implica cedinta subiectului de dreptin necesitatea aplicarii acelei
practici.
Ilmiye, - acie oameni care erau experti in cunoasterea islamica si acre adesea erau numita oameni
invatati(ulema ) si le se dadea titlul de domn(efendi)- ii grupa pe toti cei care cunosteau legea islamica.
Ulema- clasa de savanta ai religie (ulama ) definit ghizi spirituali ai societatii islamice.
Imammii, muftii si kadii- se includ in aceasta categorie.
Hoca- invataor, dascal
Moila – profesor
, Șeyh ul-Islam vine din araba preislamica, batranul invatatul, șeyh, ajunfe sa defineasca capul ulemalelor.
Cea mai mare autoritate in randul invatatilor.
Initial in perioada lui Murad I, avea functia de judecator al armatei.
Mehmed I- pune un kazasker- judecator al aramtei
Este un proces evolutiv, lucrurile devin limpezi in ceea ce priveste pozitia marelui muftiu in pozita cu
celelate ulemale. Se cristalizeaza din perioada lui Suleyman.

Numit miftiiu pana la sfarsitului secolului al XVII-lea apoi denumirea de șeyh ul-Islam se impune. . li se
mai spune: Muftiul legii. Marele muftiu era numit de sultan numai dintre turci.
Pana in secolul XVI-lea este ales dintre mitderris care se distingea prin stiinta lor. Sunt profesori de pe
langa moschei.
Locul pe care il ocupa in stat:
Primul act de suveranitate facut de sultan in timpul ceremoniei de incoronare era confirmarea sau
numirea a doi demnitari: marele vizir si marele muftiu(care legitima actiunile poltice ale sultanului)
Curs 6
Lipsa
Dreptul tratatelor si dreptul comertuli la otomani.
Termeni
AMAN
AHD
Ahdaname/Capitulatii
Aman
Iertare, siguranta, protectie, acoradta unui locuitor din Casa Razboiului, proecteia acordata de un
musulmant liber de un baiat minor, o femeie, un sclav sau de un supus neusumlan al statului islamnic.
Exista o tipologie dupa momentul in care se acorda era fie in timp de pace fi in timp de razboi. Al doial ea
criteriu duce la numarul beneficiarilor care poate fi individual sau colectiv
Amanul acordat in timpul desfasurarii razboiului. Cronicile vorbsc des despre acordarea amanului de
catre cel care era conducatorul ostirii musulmanului. El putea fi acordat fie unei persoane, orice ostean
care lupta in razboi putea sa acorde unui nemusulman ii putea da aman, ii proteja viata. Sunt versete din
coran care legitimeaza aceasta practica.
Tot pe tim pde raboi se poate acorda si unui grup de musulmani, se ajunge la acordarea unui grup de
locuitori ai unei tari. De exemplu in Mold cand Suleyman cuceritorul vine in Moldova, aceasta nu este
transformata in in provincie ci a fost organiata sub formta unei provincii de frontiera sub un print.
Amnul este acordat si pe timp de pace.
Este un permis de tredere libera, acordat harbî la trecerea lor în dâr al-Islam. Daca era obtinut un aman
individul si marfurile sale erau protejate.
Amanul individual putea fi acordat pe tim pde razboi de la individ la individ. Il proteja neluandu-i viata.
In timp de pace trebuia sa obtina o scrisaore de libera trecere. Ananul colectiv putea fi acordat unui grup
mare de harbî. Este clar ca in timp de pace este un beneficiu econmic.
Depinde de momentul in care se cere amanul, deoarece cei care cer aman anterior razboiului consecintele
sunt mult mai mult in favoarea lui. In schimba cei care si-au cerut amanul in timpul sau dupa razboi nu
mai pot avea pretentii de a le fi salvata bunurile, deoarece ii asteapta robia sau surghiunul in imperiu,
macar raman in viata.

AHD – legămant. Sunt doua tipuri de legaminte. Primul este ahd ah-dhimaa zimmet ahdh care într-o
traducere libera inseamna legamant de protectie tributara. Legamantul care trebuia sa asigure raportul
dintre dintre otomani si supusi implica zimmet deoarece inseaman si contract si oblgatie.
Al doilea tip de legamant esgte hudna , mu’âhada, tradu sin armistriu sau legamant de coexistent pasnica
temporara. El trebuie vazut in conexiune cu notiunea de pace temporara.
Ahd ad-dhimma in tc: zimme’ahdh- este o pace permanenta data de obligatia supusilor de aplti si a
sultanului de a proteza. Cuvantului zimme trebuie asociat si cuvnatul cu triubut ditzva, kharadj, iar din
partea musulmana rezulta: dhimma scop de protectie.
Armisitiile hudna, sulh, muvada’a sunt notiuni abastract de ideea de cal de pace temporara, care fruniza
totodata conditiile prealbaile incheierii unei paci permamente intre musulmani si nemusulmani.
Ahdaname- Capitualtii
Era documentil in care se consemna existenta unui contract-legamant intre sultan sau marele vizir care
reprezentnati ai statului otoman si un individ o comunitate un stat.
Erau folosite pentru:
- numirea in funactie a unui demnitar
Pentru desmenarea unui succesor de catre sultanul in functie
Pentru reglementarea statutului unor comunitati religioase nemusulmane, inclusiv manastiri crestine
Intelegerile de pace si comert incheiate de otomani cu principii straini fie ei misulmani sau nemusulmani
fie ei tributari sau nu.
Prin ahdname se intelege carte de legamant.
Capitulatiile sunt vazute gresit, deoarece nu inseamna a capituala. Sursa termenului indica sensul: de
document impartit pe capitole.
Capitautlatii reprezinta un ansamblu de privilegii comerciale si imunitati juridice care detineau definea
regimul strainilor in statel musulmane in genera si in special in imp otoman.
Otomanii vor numi imtivâzât ecnebip privilegii pentru straini. Este reglememntata statutul stainilor in
comert pe teritoriile otomane.
Capitaltiile acopera ca semnficatie intelegerile de pace si comertt incehiate intre Poarta otomana si statele
crestine privite ce-i drept din unghiuri opuse fara sa imbrace forma diplomatica data de dreptul
international.
Ahdname intre unilateral si bilateral.
Natura juridica:
Acte unilateral si acte bilitarale(intre doua state).
Instrumentele uniltarale sunt considerate tratate acordate direct de cancelaria unui suverna musulman
fara participarea partii crestine care trebuia sa le accepte ca favoruri. Unele tratate contineau si
juramantul suveranului musulmann.

Intrumente bilaterale stabileite intre doua state cu implicarea amanduroror.
Dupa forma si continut se poate identifica unde sunt aceste caracter.
Dupa forma diplomatica toate textele au un caracter unilaterala, deoarece sultanul dadea ultima versiunea
a tratatului de pace. Sultanul facea cunoscute tratatelor.
Dupa continut rezulta de cele mai multe ori un caracter bilaterala, deaorece sunt gasite clauze in regim de
reciprocitate pe langa semnaturile celor doi pe act.
Strucutura diplomatica de gasit in textele ahdname pentru perioada Otomana
- invocatio / da’vet- invocarea numelui lui Allah.
- Tugrâ- semantaura sultanului plasata asupra textului
- Inscriptio – elkâb functia titilurile onorifice si randgul persoanei careia ii erau adresate .
- Salutatio
- Narratio
- Dipostitio
- Juranmant
- Datatio
- Locus
Durata de valabilitate putea sa dureze pana la patru luni sau putea sa fie incheiat cu durata pana la zece
ani. Armistitul se explica prin faptul ca se urmarea definitivara pe cale pasnica a raporturilor dintre
musulmani si infideli. teorie
In practica durat era specificata in text, fie era incheiata pe o durata nespecificata de ani, dar era incheiata
doar pe perioada vietii sultanului sau regelui.
Valablitate ahdanme-lelor determina reinoirea acestora in functie de interesele sultanului. Cand sunt
tratate fara limita se face referire faptul ca tratatele sunt luate si pentru urmasii sai nu numai pe perioada
sa. Aaceasta schimbare intervine din secolul XVII.
Regimul capitulatiilor nu are legatura cu statutul tarilor romane. Se refera la regimul negustorilor din
imperiu.
Muste’min
Orice harbî este numit beneficiar de amân daca intra cu aman: adica muste’min.
Originea sistemului capitular
La origine a stat principiul medieval al perpsnalitatii legilor. Cand un individ Occ vine in imperiu Otoman
vine cu legile sale care ii sunt garantate de statul otoman.
Pentru prima data se acorda pe coastele mediteranene.
Sunt modele originale anterioare otomanilor: modelul bizantin, modelul cruciat.
Modelul cancelariilor musulmane: mememluci, model anatolian, nord-african.

Si modelele imdeiatate din cnacalaria otomana de secol XV-XVI si folosite ulterior in relatiile cu alte state
europne: Model venetian si francez.
Experienta economica a Venetiei nu trebuie ignorata.
Regimuri de drepturi sau juridice.... proful ar trebui sa se bage intr-un buncar si sa ia ceanura.
Regimul recirpocitatii tratate intre otomani si habsburgi, polonezi, franta.
Regimul Clauzei natiunii celei mai favoritzate – se acorda privilegiile pe principiul: si tot ce s-a acordat
francezului i se va acorda si venitanului.
Regimul capitulatiilor – de retinut. Acopera tot ceea ce spus boul pana acum. Implica faptul ca strainii au
avut drepturi privilegii libertati, au avut si obligatii. Sunt drepturi si obligatii
Domenii:
- Traficul se acorda strainilor, in sensul in care pot sa intre si sa plece fara a li se face vreun
rau sau marfurilor lor.
- Navigatia- era un drept general in cazul navigatiei. Li se acorda ajutor naufragitilor ca in
caz de naufragiu sa fie evit prinderea lor si aducerea in sclavie. Drept de ancorare si aprovizionare.
Interdictia de jefui corabiile straine. Protectia comuna impotriv piratilor.
- viata si mafurile negustorilor- nimeni sa nu se amestece si sa-i atace pe negustorii protejati
clauza vina sa inlature abuzul.
- mestenirea – trebuia acordata celor in drept nu sa fie preluata de statul in care moare, ar fi
fost considerat un abuz
- rezidenta- nu putea sta mai mult de un anumit numar de zile, nu trebuie sa plateasca gizie
atata timp cat practica comert. Ei nu puteau fi asimilati supusilor otomani. Nic sheryatul nu putea fi
contrazis.
- comertul – clauza generala era ca puteau sa vina si sa cumpere si sa vand marfurile aduse.
Totusi erau marfuri prohibite, conform sheryatului ; arme, cai, grau. Apar treptat privilgii sa exporte pe o
anumita perioada anumite marguri. Sunt si clauza referitoare la taxele comerciale. Gumruk resmi- este o
taxa vamala. Impus si pe bunuri care intrau si ieseau.
- letigiile - erau litigii intre supusi otomani si straini. Erau litigii intre doi straini, in cazul
acestora situatia era rezolvata de consul.
Curs nu stiu care
Panaite
Platitori de tribut si oameni protejati.
Haradh-guzar și zimmi.
Statutul tarilor romane se bazeaza pe cutum, iar ceea ce s-ar scris este doar o trecere in revista. Statutul
tarilor romane in secolele XVI-XVIII.
1. Voievozii ca bei ari beyi ai imperiului
2. voievozi platitiori de tribut

3. moldovalahi si transilvaneni ca zimmii.
4. principatele sunt tributar protejate.
Denumiri date de otomani: kral, car, casar, impertor, hersek, vvvoda, hospodar, knez.
Sunt si doau titluri care se impun: padișah și bey.
Tekfur= folosit in 14 si 15 pentru desemnarea in cronici a principilor S Dunareni.
Voyvoda- avea sensul de guvernator.
Hakim- termen folosit in izvoarele otoman pentur a desemna un guvernator un conducator al provinciilor
otomane, este folosit in secolele XIV-XV de moldo-valahi. Hakim este mai dest intlanit in transilvania, va fi
folosit impreuna cu kral..
Kral este folosit pentru a desmna un rege. Le era dat ungurilor, polonezilor, austiecilor si transilvanenilor.
Ban pentru desmenarea principoilor ardeleni.
Bey este folosit foarte des in relatia cu valahia si moldova este turcesc a intrat si in lb romana in cronici.
Print conducator sef, este dat si foficialilor europeni.
Haspodar- domn. Este titlu slav tradus in romana domn. Reprezenta traditia autohtona.
Voievozii platititori de tribut
Harachguzar- plătitor de tribut. Este folosit in perioada de inceput pentru toti principii din S-E Europei
care au intrat in relatii de tributariat cu Imp Otoman.
State vasale, in Occident a fost preferat, mai ales in secolul XIX pentru a definit statul tarilor romane.
Termenul de vasal si suzeran trebuie limitat, proful este impotriv mixarii lor cu terminologia otomana.
Formule otomane sunt : ubudiyet implica supunere si devotament, ascultatre, servitute. Ubudyet are un
contur greu de definit, turcii il folosesc destul de rar. Il gasim si in cartea de legamant acordata lui Stefan.
Tributar- defina un musuman tributar, ca stat tributar.
- obilgatia de a plati tributul
Tributul este vazut ca un legamant de pace.
Tributul este un semn al supunerii.
Tributul avea un caracter colectiv, era considerat o suma globala teoretic fixa, paltita prin intermediul
unui reprezentant, in TR voievozii. Termenul de arendasi ai tributului haracina multezin. Strangatorii de
gizie desemneaa pe cel care strangea capitatia. Termenul este dat voievozilor moldovalahi.
Miri-i—maktu- defineste o zona in care tributul este colectiv, este invocata atunci cand se incerca orice
abuz asupra teritoriilor.
- sa fii prietenul prietenilor si dusmanul dusmanilor. Orietnarea polticii dupa cea a portii.
Participarea la camapaniile sultanale, sprijinirea principiilor din tarile vecine.
- Functia de informare
Prin arzuri/rapoarte trebuiau trimise rapoarte despre ce se intampla in tarile crestine. Tarile romane sunt
vazute de catre poarta ca principala cale de virarea informatiilor spre occident. De multe ori o politica de
duplicitate daca era descoperita de autoritatile otomane se putea termina rau pentru voieveod deoarece se
considera ca este incalcarea legamantului.
Moldo-valahii – sunt considerati platitori de tribut. Re’ya sunt considerati

Re’ya inseamna de regula turma sau populatie. Inseamna de fapt turma populatie, popor suspus unui
suveran, supusi impozabili aim Imperiului Otoman. Definea populatia impozabila. Askeri, implicati in
administratie nu plateau.
Zimmi erau protejati
Aspecte:
- interdictia de a fi inrobiti
- aplicarea principiului contribuabilului
- protejarea bunurilor
- protectia religioasa.
Imperiul Otoman are mai multe culori.
Sunt zone care sunt transformate si date catre timarioti
Zone cu atonomie: Egiptul.
Locul Tarilor Romane : sunt teritorii ale tarilor bine pazite(practic tarile roamne erau in imperiul otoman).
Arguentele sunt din amabele parti. Se afirma clar dreptul sultanilor asupra teritoriilor romanesti. Tarile
bine pazite sunt cel mai bine desemnate. Separat la cancelarie, liber in toate privintele.
Diferentiere
Obligatiile, plata tributului in principal a voievozilor fata de poarta dart si obligatia portii fata de romani:
se poate poate folosi : provincii/principate tributar protejate.
Tarile romane au fost parti ale imperiului sub forma unor provincii protejate autonome, nimeni nu potate
nega autonomia fata de Poarta. Tarile Rom au fost la gr
Seminar
1. Camelia Călin
Putem veni la orice grupă.
Trebuie să venim mereu.Prezenţa contează.Dar şi intervenţia.
Examen scris.
Se dă o listă de termeni ce trebuie introduşi în context.
Parţial-1 oră-liste de termeni mai generale.
Final-2 ore-ultima parte- termeni ce fac referire la rap dintre români şi otomani.
2 cărţi ce trebuie citite!=Pachet
V Panaite-Pace, război şi comerţ în islam. Ţările române şi dreptul otoman al popoarelor, Buc, Ed All, 1997.-
mai mult partea a 2-a.(278-425)
V. Panaite-Dreptul păcii şi războiului în islamul otoman.Glosar şi bibliografie, Buc , Ed Univ, 2008.

Bibliografie
H Inalcic –Imp Otoman. Epoca Clasică(13oo-16oo)-p scribd
Ne va aduce cărţi pe dvd.
R. Mantram(coord)-Istoria Imperiului Otoman, Buc, All
M A Mehmed-Istoria turcilor
A Decei- Istoria Imperiului Otoman
M Maxim, Ţările române şi Înalta Poartă.Cadrul juruduc al relaţiilor româno-otomane în Evul Mediu
În cadrul sem trebuie să încercăm să definim termenii
Popoarele turcice
În găsim În Asia Centrală.Strămoşii sunt nomazi crescători de animale.Org pe baza gintilor-soy şi triburi-
boy. În sec V-VI menţiuni apar sub den de tu-kiu în iuv chinezsti , în sec Vi-turkoi- la bizantini. Ei se
numesc TURK.
Ca putere pol îi întl în sec VI în Asia Centrală în zona Orhon unde înfiintează primul stat cu pretenţii de
imp ce se numea Gok-Turk. La sf de sec Vi înainteză cu biz împ imp sasanid, ceea ce înseamnă că sunt în
expansiune către vest(presiunea altor neamuri sau cel mai probabil atractia zonelor civilizate mai bogate).
Exp evidentă în sec VIII-IX. Întră în contact cu califatul arab şi începe islamizarea acestor neamuri.Orhon-
tăbliţe-lupul şi mărul de aur(paradis, zonă ideală) în centrul simbolisticii-religie animistă.Ca entităţi lupul
şi cer(b)ul.Intrând în contact cu islamul intră în contact şi cu războiul sfânt, îi motiveaază se
selgiucizi(triburile oguze) , dar mai ales pe otomani(ramura kayi).Sec VIII- IX- activi în zona estului
anatoliei, numele îi iau de la Selgiuk, urmaşul lui a fost un creştin Mikail, al treilea ce ajunge la cond
statului-Tugrul Beg e fndatorul imperiului, ocupă în 1055 Bagaddul îşi instaurază cucerirea asupra E
Anatoliei şi îşi ia den de rege al regilor(comp antică): Tugrul Beg-reprez al islamului sunit(se trag din
mahomed).Cînd vin ottomanii vin peste acest stat sunit pe care îl voi prealua. Sec XI-XIII sunt dominate în
Orient şi în zona anatoliană de statele selgiucizilor: marii selgiuci, selgiucii din Iran, selgiucii din Siria,
selgiucii din Asia Mică(Sultanatul de Run).1071- bătălia de la Manzikert-instaurarea definititvă a pop
selgiucide în Anatolia. Inst dezv de selgiucizi vor fi prealuate de otomani care le dezvoltă. Inst fund-
Sultanatul. Sultanul în sine nu reprez totul. E puternic împreună cu familia lui. Aceştia reprez baza puterii.
Turcii u avut ca şi barbarii din sp european o concepţie patrimonială asupra statului.Prin urmare, adm
poate fi divizată între fii.O altă inst pe care o întl e divanul-există în această lume inst marelui vizir(Sahib-i
Divan)-principalul sfetnic, cu aut pol şi adm mai ales. La selgiucizi în divan intră şi cond de prov.LA
otomni avem marele vizir şi cei trei viziri(există o ordie în care se aşează).În per Sultanatului de Run din
Divan mai fac parte şi cond de provincie. Un alt personaj este Nişangi(un fel de mare logofăt)-ţine coresp
sultanului şi la origine e omul care desenează pe actele oficiale ale sultanului monograma ce deschide
orice doc otoman(tugra)Se dezv o întreagă cancelarie în frunte cu acesta.În administraţie –prov otomane-
vilayete su eyalete-în fruntea lor avem paşi , begi.La selgiucizi se numea Ata Beg.Armata joacă un rol
fundamental.Iniţia e păstrată aceeaşi str. Avem o armată permanentă plătită-Sipahi(spahii) formează
grosul armatei, sunt un fel de feudali (se num timarioţi.prestează serv mil în schimbul unuui venit-nu
după model occ-ei primesc venitul dintr-o anumită regiune, nu primesc pământul.Venitul poate fi
retras.Teoretul timarul nu e transmisibil).Armată de rezervă recrutată dintre nomazi-salahorii. Există o

gardă a sultanului.Două ramuri: yaya-pedestraşii şi atli-călăreţii.Corpul de ieniceri e înfiinţat sub Murad I.
Put otomană începe să se sprij pe ieniceri din timul lui Mehmed al 2-lea-sist de recrutare-la o anume
perioadă se făceau recrutări din rândul pop non-musulmane-14-21 ani(în special armeni şi creştini-sănu
fi căs, să nu fi sg copil, să fi sănătos, inteligent-oortunitate de a face o carieră- era rupt de familie, religie-
cei mai isteţi la palat, ceilalţi eru duşi în sp anatolian în fam musulmane şi readuşi în corpul de ieniceri-
lista de viziri-unde se obs orig balcanică)Veniturile sultanatului de Run din arendarea zăcămintelor, din
prada de rătboi şi din dări pe comerţ şi păstorit. Centre urbane-Konya, Sivad, Sinope, Trapezunt.Sunt f
multe astfel de principate, emirate-pentru hărţi- www.euratlas.net -s-e Europei-se obs Emirate de V-
Karesi;Aidin;Germian, N, S-ultimul mirat selgiucid- Karaman(1467 anexat).
Otomanii
Statul Otoman nu s-a num Imp Otoman.
Ei s-au nimit Casa lui Osman sau Înaltul Stat, Poarta Fericirii.
Imp Otoman- dat de europeni.
Elita nu a admis să se numească turci.
Multă vreme pop maj era non musulmană, abia în sec XIX musulmanii devin maj pt că pierd ter.
Milet-lib rel rec în urma unei taxe
Niciodată nu au trecut la islamizare forţată.
Devlet-i Ali Osman
Devlet-i Aliye-Înaltul stat
Sultanul e inst fundamentală. Elta conducătoare e cosmopolită-Loialitate faţă de sultan; loialitate faţă de
islam
TURK-sec XIX-ţăran
Statul otoman nu este un stat turc.Este un stat islamic.
Pentru fiecare termen trb văzut ce însemna în islamul clasic.
Până la sf sec XIV-nu e imp , e stat de frontieră;principat;emirat care se num Beylik, care este conducătorul
lor
După 1393 se num sultanat
Domnia lui Baiazid I-dizolvă Ţaratul de Târnovo. După această cucerire otomanii recleamă titlul e sultan,
sultan de Run- selgiucid.
Imperiu se num după 1453 când Mehmed III cucereşte Const (29 mai), când se plasează în directă
moştenire bizantină, se reclamă moştenitori ai Bizanţului.
Avem tradiţie turcă, islamul în formă sunită şi adaugă dreptul de a reclama moşt bizantină-ideea
universalistă.
Din sec XV până la jum lui XVI-apar ca turci, nu li se spune otomani. Ideea că îşi trag numele de la Osman
apare în XVII-Ureche.
Marele împărat-la început
De la Macarie-Marele împărat singur stăpânitor
Izvoare juridico-rel
Coranul-dictează reg generale

Cartea reulilor de conduită-Kitâb As Syad- reg de comp faţă de nonn musulmani
FETVÂ-consultaţie juridică acordată de către un muftiu(oficiant al cultului cu ed juridică f serioasă) unui
musulman, care îi dă o rezoluţie, dacă sit în care este acceptabilă. Nicio acţ militară nu poae fi întreprinsă
fără acordul marelui muftiu-seyh-ul islam. Când sultanul pleacă în cam mil se cere acordul marelui
muftiu.
Orice campanie militară este cihâd, djihad.
Fetvalele relevă cond în care se putea declanşa războiul.
Kanun-dreptul civil- lege emisă de către sultan.-toate aceste legi apar în culegeri de legi numite
Kanunname -ex:în ce regiuni se exploatează minele, ce imp treb plătit. Sunt pe probleme f specifice.-
Suleiman Magnificul-În per lui s-au rezumat aceste legi
Izvoarele diplomatice-Fetihnâme
-scrisoare către supuşi, dar şi dinaşti străini în care sultanul anunţă succesele militare
-cronicile oficial- cronicile expediţiilor sfinte-Gazavatnâme(Gaza=război sfânt, cel care luptă în răzb sfânt
se num gazî)
1956-350 de cărţi ale răzb sfinte.
‘Ah(i?)dnâme-capitulaţie
-mai mult pt Transilvania
Beraturile-numiri în funcţie
Izvoare narative
Istoriile scrise de otomani se num Istoriile Casei lui Osman-Tevarih-i Ali Osman
XVI-Rustem Paşal?-aproape de Suleiman Magnificul
Fondarea statului otoman-urm seminar
-Osman
-Orhan
-Murad I
Temă de discuţie
-trecerea otomanilor din Anatolia în Europa-implicaţii
2. Întemeierea statului otoman
Turcii sunt nomazi din Anatolia, care se stab în jum sec XIII în zona de N V a Anatoliei la graniţa u
Bizanţul. Strămoşul lor este cel care a migrat în Asia- Eltugrul. Primesc de la selgiucizi un orăşel_ Sogut şi
se îndeletnicesc cu păstoritul şi jaful. Sunt un principat de frontieră între lumea biz, slgiucidă şi mongoli. E
o zonă extreme de complexă formată din turcomani creştini mongoli, omazi ven din Asia, oameni ce se ref

dintr-o zonă în care nu puteau trăi. Întemeietorul statuui conform tradiţiei istorice împământenite este
Osman I. 1299- reuşea să fie apropae independent faţ de cele trei mari puteri. Cucerirea unor mici târguri
şi zone rurale. Istoricii spun că există o dată cheie de la care statul ottoman poate fin considerat fondat-
1302- trupele lui Osman au asediat Niceea. Bizantinii s-au mobilizat împotriva lor şi au trim armată:
lângă Nicea a av loc o bătălie în care biz au f înfrânţi- lupta de la Baphaeon: au fost construite câteva teorii
priv la fondarea statului.
Halil Inalcik- bătălia de la 1302 e imp pt că prestigiul pe care osman l-a obţ în urma victoriei a f atât de
mare înct a reuşit să coalizeze principii tutcomani din Anatolia sub stegul lui Osman. E f posibil numai că
forţa otomană nu stă doar în renumele câştigat în luptă de Osman. Un stat nu s form doar printr-o bătălie.
Un stat are nev de armată, de adm. Dar Osman nu creează osatura statului nici nu reuşeşte să cucerească
pcte imp în geopolitica Anatoliei. Istoricii au început să elab pov despre cum s-a form statul. Una din
marile teorii ce a f multă vâlvă a f aşa num teorie a statului Gazi elab la 1937 de Paul Witteck care afirmă
că forţa statului ottoman de la fondarea lui a constat în adoptarea ideii războiului sfânt de către din
otomană şi expansiunea, cucerre unor ter în virtutea acestor idei. A găsit 2 surse: un poem şi o inscripţie.
În prima jum a sec XV a trăit un poet-Ahmedi care a scris un poem despre sultani şi râzb sfânt şi a f un
portret robot al celui care poartă răzb sfânt- toate atributele războinicului sfânt au f puse pe seama lui
Osman, Orhan, Murad- attribute: sabia lui Allah, să fie protector al credincioşilor şi refugiu al
credincioşilor , să fin instrument al adevăratei religii şi să fie instrumental li Dzeu prin care lumea să fie
curaţată de piliteişti. A doua sursă o inscripţie de la 1337- despre Orhan în car se spune că Orhan este
sultan, fiu de sultan (după 1393, la 1396 primesc sultanatul)al gaziilor, fiu de gazi, stăpân al orizontului şi
erou al lumii. Moscheia fusese dărâmată şi refăcută în sec XV. La vremea resp titulatura de gazi nu putem
spune că era un atribut exclusive al otomanilor. DPdv ideologic nu o fold oar ei. Apropae in toată lumea
anatoliană , beii locali îşi asociau numele de gazi. Se proiectează pe sec XIV o titulatură ce fusese dobândită
peste 100 de ani. Sursele ei de bază nu stau în piioare. Sf de XIII- început de XIV şi ideea jihadului a fost un
element dintr-un complex mai mare. Un alt turcolog imp- Colin Imber-Teoria găurii negre- pt sec XIII-
XIV nu avem surse. Prin urmare, nu putem reconstitui un tablou cât de cât fidel în care putem spune care
au f factorii ce au jucat acest rol. Ultima aparţine unui turc, Fuad Koprulu- teorie naţionalistă- scrie în per
interbelică- Statul ottoman a f exclusive un stat turc, etnic turc, islamul a jucat un rol imp, inst sunt
turcomane-teoria este exagerată-e vb de crearea unei baze ideologice pt Turcia modernă. Au f şi turci şi
biz şi mongoli-imposibil. De la ideea răzb sfânt , împletită u ideea că faima lui Osman ar fi ads sub steagul
său mai muţti principi din Anatolia.Oricine se putea ralia în luptă alături de ei. Dacă Osman e discutatâbil
dpdv al impactului, Orhan I poate fi condid adevărtul întemeietor. Asociat tatălui prin 1326 şi moartea e
nesigură-1360-62. face câteva cuceriri fundamentale şi creează inst fund statului. 1326 cucereşte Brusa-
Bursa care dev prima lor mare capitală. La 1331- Niceea e cucerită. În 1334 – f imp-supune emiratul
Karesi în zona de V a Anatoliei. Ocup acestui emirat face din ottoman o putere navală_ acest emirat avea
ieşire la mare şi avea flotă. Ca acţiune militară undeva în per 1353-1356-1354- are loc acea trcere a
otomanilo în Europa- impropriu spus- turcomanii din Anatoli, respective acesti otomani erau nişte
obişnuiţi în spa European. Ei au mai f implicaţ în luptele interene ale Biz, în luptele dintre Biz cu sârbii, etc.
Ei nu sunt nişte nou- veniţi. C este important-fortăreaţa pe care o ocup acum- Gallipoli devine baza lor de
expansiune în spaţiutl balcanic. Orhan I e creatorul inst de bază ale sttului. Pe la 1326-27 este bătută
monedă cu chipul lui. La 1328-29 sub Orhan I apar acele legi sultanale- Kanun-legea civilă (Sheriat –
legea islamică ). Viziratul şi divanul- sunt create pt otomani de el. Armata este organizată. Pe la 133

instituie o armată permanentă de pedestraşi- Yaya. La Bursa este o construită o moschee, o geamie. Lângă
aceasta o şcoală teologică-Medrese. Orhan este adevăratul cerator al statului ottoman, iar care i-a urmat
Murad I este omul care a dat anvergură europeană statului European. Murad I i-a înstăpânit în Europa.
În jurul lui 1361-e ucerit n oraş imp-Adrianopol(Erlime)-faptul că au mutat capitala-pe cele două
drumuri comerciale f imp-fol pentru comert şi dpdv military-la intersecţia lor-Mcedonia-
S-e Europei- România şi Balcani.Ungaria principalul opponent al otomanilor.Sp Balcanic: 3 zone: V-
muntoasă, aproape inaccesibilă-fragmntată dpdv etnic şi pol.Tocai din această cauză cade sub stăp
otomană mai trz. O zonă Centrală mmuntoasă cu căi de acces- Drava, V Morave.E-platou –zonă de litoral
care af întotdeauna integrată unei zone statale.Dpdv cultural-2 mari arii de civilizaţie: 74- Răzvan
Teodorescu- coridoare culturale-sunt areale de civilizaţie, sunt zone ce pot fi delimitate prin carac
culrurale: cel de V ce leacă din spaţiul grecesc Nordic, prin Macedonia, Serbia şi urcă până în inimia
Ungariei spre Buda şi un corridor estic al cărui pct de plecare e Constantinopolul ce urcă de a lungul lit M
Negre prin Bulgaria, sp Dobrogei şi se pierde dincolo de Bas spre Crimeea. Din neolitic opână în Evul
Mediu cele două zone au carac ce se repetă de la culturile din neolitic, la tiipul de colonizare până la
detalii: sunt sfinţi militari ce patronează câte un corridor: Sf Dimitrie-Salonic-pe coridoru apusean. Pe
celălalt corridor: sf Gheorghe, patronul Const.
1364- bătălia de pe râul Mariţa- o coaliţie de bizantini şi bulgari
1371- bătălia de la Cirmen, Cernomen,
1373-Bizanţul plăteşte tribute
1389-bătălia de la Kossovo-colaitie bulgari bosnieni albanezi, români.
Cucerirea Adrianopolului e f imp. Şi a doua dată fundamentală este bătălia de la Cernomen-după 1371-a
fost clar că hegemonul în Balcani va fi statul ottoman. Încercările de a se coliza împ lor, de a-I impinge
dincolo de str au eşuat. Plata tributului este o rec a incapacităţii lor de a se opune , dată de pierderea
acestei bătălii.
1444-Varna-Clar otomanii nu mai puteau fi dizlocaţi.
1389- Kossovo-moare sultanul, moare dinastul sârbilor-bătălia nu spune nimic. Otomanii afirmă că ei ar
fi câştigat bătătlia. Ist spun că rez ar fi fost echilibrat. Nu e fundamentală. Ist otomană în cronicile trceşti
priv la ţările române_ sec XV- relatare priv la Lupta de la Kossovo-Serbia- Ţara lui Laz.Miloş Obilici l-a
lov pe Murad-pretext trădarea cneazului Lazăr. Turcii au scuns moartea lui Murad. Cei din preajma
sultanului ce îl au preferat pe Baiazid: trebe să I lase timp lui Baiazid pt a cere tronul, pentru a-I colaiza pe
ieniceri.La Baiazid pol de cuceriri se joacă mai mult pe frontal din Anatolia unde cucereşte o serie de
emirate. Cânde se afla într-o campanie împ Karamenilor. Jafurile la S de dunăre se numeau akin erau
făcute de trupele neregulate ale arm otomane- trupele de akin-ci au mai multe funcţ. Erau fol cânde se
preg o mare expediţie, treb să preg ter pentru a îngrozi pop şi a slăi cap de rezistenţă, erau extreme de
mobile. O altă fcţie imp- culegeeau info.Trupele de akin-ci reaminteau celor din Casa Răzb cn e stăpânul.-
Dunărea apă de gazi-Panaite.
Relatare a băt de Rovine-din slavonă narovine- printer şanţuri
Nicopole- ultima mare încercare de a-l opri, la car participă şi apusenii
Ankara-luat în captivitate- 1403-moare în captivitate. Cei trei fii îşi dispută întâietatea-această per sg per
au f în pericol real de fi expuşi unor lte forţe şi aruncaţi din Europa. Nu au av oponenţi.
Mehmed I, Murad II- per de refacere, recuceresc.
Mehmed-Critobul ??grec aflat în slujba lui Mehmed II- decsriere a acestuia.

Cercul dreptăţii- de căutat
-a cincea parte din prada de răzb revenea sultanului-robii din acestă pradă- ieniceri-La ceasta se adaugă
recrutarea de tineri.
3.
Mehmed-1451-1481
Cucerire Constantinop- marea realiz dpdv ideoogic.
29 mai 1453- Cucerirea Const după un asediu ce dura din 2 apr.O parte din zid se prăbuşeşe, cu ajut
trădătorilor se intră.Mehmed pune capătt mai repede jefuirii şi trece la org oraşului şi a imperiului. În
cadrul imp există comunitţi de nonmusulmani ce nu putea să le lase să scape aut sultanului , dar nici nu
putea să le oblige să treacă la islam. Aceste com sunt organizate în millet(comunitate, naţiune- )- el
identitar e religia: miletul otodox, armean şi evreiesc.Patriarhul ort, armean şi rabinul evreu îşi aveau
reşedinţala Const şi eru numiti dit de sultan. Datoria lor era să vegheze ca aceste com să fi loiale
sultnului.Când existau probleme în cadrul com, judecata o face cel din cadrul comunităţii. Dacă existau
conflicte între comuntăţi, kadi –ul rezolva problemele. Mehmed II îşi întăreşte puterea anexând Serbia,
făcând incursiui în Grecia, Moreea, anexând ...., supune cea mai mare parte a statlor riverane M Negre, îi
scapă momentan Moldova lui Şt cel Mare.Lui Mehmed II ia urmat un personaj mai putin războinic care a
luat nişte ter imp pt statul otoman, fiul lui, Baizid II- termină ce a a încep tatăl său în zona M Negre- transf
în Lac otoman prin anexarea Chiliei şi Cetăţii Albe.2 pct importante, 2 centre imp ce se fac comert de
tranzit orient şi Europa de Nord.
Domnia lui Baiazid – face pace cu Polonia, Veneţia, Ungaria. –În vremea lui e deschis un conflict pt stăp în
sp esstic al Anatoliei cu Iranul împotriva sa Safar—izilor- conflict economic- controlul dr ce asig leg
dintre Anatolia şi Orient, dar şi religios pt că turcii otomani sunt sunniţi, iar safavizii sunt şiiţi- şeicul
Ismail. Conflict de lungă durată- 1502-1736. Problema este că acest conflict din Iran i-a hărţuit aât de
mult pe otomani încât a început ă le slăbască put militară în această zonă. Caucazul-ruşii se vor
extinde.Lui baiazid i-a urmat un personaj extrem de dinamic cu f multe camp în orient- Selim I . a fost
sultan pt scurtă vreme-1512-1520- dincolo de continuarea luptelor din Iran- 1514- înfrângere- e
cucerit capitala tabriz, e cpturată vistieria şi îi aruncă într-o per de dezordine apoi se întoarce spre sp
Orientului Apropiat şi în 1516 ocupă Siria şi Palestina pt ca ocup această fâşie e face leg dintre Anatolia şi
Egipt-1517- sultanii mameluci din egipt sunt învnşi, Selim ajunge la Cairo.Nu se grăbesc să pună acolo un
paşă otoman, recrutează di din mamelucă un adm. Nu au schimbat adm juridică a Egiptului- şi-au păstart
autonomia- Egiptul are o imp strategică-dr comerciae- Cariro e unul din cele mai mari pcte vamale,
grâul-furnizorul nr 1, minele de aur.Magreb, Algeria şi Tunisia- urm ţintă.Africa de Nord- instalarea nu
face dcât să le asigure otomanilor Mediterana Orientală. Selim moare în 1520-posibil otrăvit. Suleyman
Magnificul-Suleyman Kanuni- Suleyman Legislatorul-1521- începe cu luarea belgradului ce deschide dr
către Buda, ia Rhodosul-1522- Rhodosul şi Ciprul 2 pct de sprijin- pe acolo trecau navele ce veneau cu
grâu din Egipt.Îi fortează pe cavlerii ioaniţi să se ref în malta . în 1526lupta de la Mohacs.De aici începe un
tano între otomani şi austrieci pt ctrl Ungariei şi Tra. Suleymanîi num pe Ioan Zapolya, dar Ferdinand de

Habsburg vrea tr Ungariei. Se decl un mare şir de conf otomane- austriece. Nu se vor termina lucrurile
nici în sec XIX până când austriecii nu au lut Bosna şi Herţegovina.
1529- primul asediu al Vienei-armata otomană nepregătită.
1536 tratatul cu Francisc I de Valois împ habshurgior. Dpdv ideologic e mom în care s-ar renunţa la ideea
de unitate a creştinilor în fav ideii de naţiune.Confrntări maritime în Mediterană cu sp, italienii.
1536- înfrântă o flotă a Ven
1571- Lepant- sunt înfrânti otomanii, controlează zona până la înfrângere.
Printre semnele decliunului un el imp a fost asfixierea maritimă A imp otoman- pierde dr comerciale,
posib de a-şi aduce bani la vistierie.
1538- mom de paradă- imp- expediţia împotriva lui Petru Rareş-complota cu austriecii imp
otomanilor.Suleyman strânge o arm impresionantă cu care intră în Moldova care nu se apără deloc. Paradă
de forţă pe care Suleyman Kanuni o face în M. Bătaia e mult mai mare- trb să le arate cv ungurior
şiPoloniei. E mom în care Moldova se închină otomnilor- Ştefan Lăcustă???- primul domn numit de
otomani-lucrurile se modif profund.
În 1541- încorporarea Ung, Tr principat
În timpul lui Suleyman profitând de acest conflict în zona M Negre şi a M Caspice şi în caucaz încep să se
afirme ruşii. Prima mişcare a fost cucerirea a două hanate Astrahan şi Kazan.Spre finalul domniei avem în
Africa_ cucerirea Etipiei dat nevoi de aur.
1566-moare Sleyman fiind în una din camp din Ungarie- lângă Szeghet
Urm Selim II
S-a confrunta cu revolta ienicerilor. Cel responsabil e Mehmed II- de la el a început o practică f
păguboasă- acordarea unui dar ienicerilor a urcarea sultanului pe tron. Sultanul care nu plătea înfuria
acest corp de armată. Lucrurile se schimbă f mult. Initial au av interdictie de a se căsătorii.de pe Vremea lui
Suleyman- 1540 aprox- primesc şi permisiunea de a se căsătorii. În rândurile lot vor intra şi turci
musulmani. Aici intrau doar copii prin sist robilor sau defshirmer. Dev f greu de susţinut.Artileria e f
scumpă. Sunt mereu în capitală ceea ce îi pue a fi arbitrii situaţiei politice.
Este cucerit Ciprul . Are loc băt de la Lepanto din 1571 cân flota spaniolo-italiană îi înfrânge pe otoman,
flota otomană e decimată.Unii istorici spun că aici începe declinul, alţii afirmă că flota s-a refăcut şi a ctrl
ai bn zona. În acestă perioadă se fac proiecte f interesane- 1568-69 s-au proiectat şi pus în practică- Suez
şi Don-Volga.
Murad III
- mare vizir –ca funcţie şi ca anvergură-a ţinut statul- Sokollu mehmed Paşa-
- Austria care începe răzbb în 1593 şi Iran împ căruia se duc lupte crâncene- 1578-
1591.Iran sectă cond de şeic Ismail ce se revoltă împ put otomane-Iranul şiit.Disputele religioase-unii
sutani sunniti ce vor să-i supună p eretici. E şi o probl pol- e un stat ce răsare şi le contestă put.
- Mihai Viteazul intervine între războaiele dinter otomani şi austrieci- răzb se încheie în
1596-vitoria de la Kenesteş din Ungaria. De aici –luptă cu austriecii pt menţ zonei centrl europene. Menţ
posesiunilor din sp oriental împ iranienilor. Pierd pe ambele frontui. 1698-cdează Ungaria şi Tr. Pierd în
Orient împotriva ruşilor, Când se stab în N m Ngere, Rusia o să ărsară ca concurent dir în sp s- e Europei
cu doctrina Rusia- a treia Romă- teoterizată de la mij lui XVI. O pun în aplicare de acum. N M negre,
Caspica şi Caucaz-pun bazele.
Vlad Ţepeş

1462- mom în care hegemonia ot nu mai e contestaă.
1-Vlad a f pus de sultan. Sunt asum timariotilor-îl însot pe împ în alaiuri, expediţii. Ahd-name întărite cu
jurăminte.Revoltă împ împăratului.
Sursa otomană-atacul de noapte asupra animalelor-not-că omoară.
Cercul dreptăţii- ideea de dreptate revine obsedant la otomani-
Sultanul-armata-vistierie-Re aya(supus producător de bunuri şi de impozite)-Re aya e ţinută fericită
împărţind dreptate. Atunci când a condus cu dreptate plăteşte impozitele şi est loial.
Askeri-cat militară a statului otoman
1476- exp otomane din M au deplin just în logică otomană-M tributară din vremea lui Petru Aron- dp ot
de vedere M e tributară.1475-prof de exp e somată şi M.
Cronică- e încălcat tratatul.Imag de vitorie e în ambele cronici.
4.
Bibliografie
Pace război şi comerţ
106-153
154-219
292-424
Diplomaţie Occ, comerţ şi drept ottoman
28-109
Glosar
23-144
Ex:Djihad, fetva, sultan, ahd, zimmi, timar.
I (Preexamen)De scris un text de maxim 2 pag in care să introducem termenii, să exlicăm ce însseamnă şi
care ar fi conexiunile dintre ei. –se poae vorbi de modalitatea juridică prin care se declară război. Nu
trebuie să ne limităm la termeni, putem folosi şi alţi termni corelaţi.
Se poate vorbi despre clasificarea djihad ului, se vorbeste despre fetva ca o declaratie război, vobim de
sultan că conduce expediţia sfântă, de trimiterea ahd ului şi de clasificarea
II Se poate da un text de interpretat şi integrat într-un context.Se dau câţiva termeni prn care trebuie să
face comentariul textului.
Trebuie să încercăm să rezolvăm textul acasă.
Organizarea statului otoman
Ceea ce i-a frapat de călătorii occidentali a fost sistemul pe care puterea otomană l-a dez şi creata. Un sist
adm-mil care se baza pe oameni recrutaţi din diferitele zone ale imperiului, dar mai ales din spaţiul
creştin şi care deveneau robi ai sultaului. Acest sistem se numeşte sistemul KUL(sist robilor)
Sunt trei surse ale acestui sistem
Pencykt
Devşirme

Piaţa de robi
Aceşti oameni recrutaţi prin una din cele 3 metode sunt integraţi atât armatei cât şi sists adm. Beneficiul
maxim era că aceştia erau dep în mod direct de sultan. O altă idee care o vreme a stat la baza acestei
recrutări şi a avansării a fost aceea de meritocraţie, doar cei ma buni ajungeau să sujească palatul şi
sultanul. În preajma sultanului ajung arox 40 de băieţi şi tot mai putini în imediat apropiere.
Recrutare între băieţi creştini, la 3-7 ani, copilul să fie ănătos , să aibă abiliăţi izice şi intelectuale să îl facă
capabil să serveascîă în armată, să nu fie sg la părini, să nu fi învăţat o meserie, să nu fie căs. Erau duşi la
Istanbul unde era f o primă selectie. Unii rămâneau , altţii erau integraţi în familii musulmane. După o per
de instructie erau selectaţi şi trim către diverse servicii şi către instr mil. Cei mai multi ajung în corpul de
ieniceri.
Între 1453-1623 din 43 de mri viziri doar 5 de orig turcă, toţi ceilalţi fiind recrutaţi prin acest sist al
robilor, viaţa şi averea lor depinzând de serviciul în slujba sultanului. Un lcru pe are Mehmed l-a gândit a
fost desprindera put a casei lui Osman de aristocraţia turcpă şi formează propria lor elită pe care se
sprijină. Inima acestui sistem este palatul şi toţi aceşti oameni roiesc în jurul palatului (Topkapi) din
Istanbul. Palatul are 2 mari zone: este un palat interior(Enderun) şi Palatul exterior(Birun). Pal interior-
partea în care se desf viaţa privată. Pal exterior- placa turnantă a adm- unde se întl Divanul, etc.
În sp privat avem ap sultanului şi Haremul. Fiecare sultan are proprul lui harem. Câns sultanul se schimbă,
haremul vechi e evacuat, sultanul nou îşi aduce propriul Harem. Sursa de provenienţă a femeilor din
harme: fetele din fam imperială, sclave cumpărate, pe care le primeşte cadou de la alţi înalţi funcţionari
sau de la alte capete încoronate, sunt femei care erau luate prizoniere de război. Haremul are o organzare
care este echivalentă cu cea a ienicerior.Haremul nu este locul controlat doar de sultan. Sultanul doar
beneficiază. Există o ierarhie extrem de strictă p care sultanul o respectă. Fetele care intrau în Harem
intrau cu titlul de novice. Se numeau Acemi(novice, la fel şi la ieniceri). Aceste fete erau luate şi instruite.
Urmau ca şi în cazul băieţilor o serie de selecţii. De la novice deveneau ucenice. Apoi după altă instructie şi
altă selectie deveneau maestre(usta). Doar cele ce ajungeau aici aveau şansa de a veni în preajma
sultanului. Din sec XV sultanii evită să îşi ma ia soţii oficiale. Căsătoriile oficiale putea să îi impieteze
libertatea de acţiune în pln extern. Preferă să aibă concubine. Din mom în care dev mastre puteau intra în
atenţia sultanului şi puteau dev concubine. Dintre ele erau alese favoritele pasagere su concubinele de
lungă durată. Aceste concubine care erau în preajma sultanului aveau denumirea de Khass Odalik. Dintre
ele sunt 4 favorite permanente care poartă numele de Kadin. Cea care dăruia primul băiat era Baş?? Kadin.
În mom în care îi dăruia un băiat moştenitor la tron, ea nu mai revenea lângă sultan. Toată viaţa şi-o
dedicau creşterii acelui copil, potential sultan. Femeia cu ce amai mare influentă er însă Valide sultan-
mama sultanului. Ea era practic cea care conducea acest ansamblu.De această zonă se ocupă eunucii
negrii(dat veşmântului şi uneori aveau orig africană). În functie de cât mai mult se merge spre centrul
puterii conta gradul de acstrare al respectivului eunuc. Cei care păzeau haremul erau castrati total. Cei
care ieseau in BIRUN nu sufereau aceeaşi procedură. Din când în când existau aşa-num ieşiri (să fie
căsătorită cu un ienicer-pt fete) sau retragerea(pt băieţi).
La Poarta Fericirii se întruneşte Divanul. Îl avem din per selgiucidă. Functia lui initială a fost aceea de
înaltă curte de justiţie, dar are roluri multiple. Este şi un Consiliu de guvernare, o instantă în care se iau
decizii ref la con statului, dar pote avea şi un rol imp de protocol, pentru că în divan erau prim amb
străini, se făceau negocieri, se încheieua tratatele. Fiecare primire oficială se încheiea cu un banchet-
zaiafet.

Divanul se întrunea în principiu sub cond sultanului. Din vremea lui Mehmed II revine această sarcină
marelui vizir. Practica fiin aceea că divanul se întrunea, hotăra şi apoi se prezenta marele vizir în faţa
sultanului expunea probleme şi hotărârile şi cerea accetul sultanului pt ceea ce se hotărâse. Se întrunea de
4 ori pe săpt, de sâmb până marţi. Se putea adresa Divanului orice supus al statului otoman.Chiar şi străinii
se puteau prezenta. Există o întreagă tactică de a te prezenta în faţa sultanului. Cererea e agăţată de un băt
şi se aleargă după marele vizir sau sultan.
Peşcheşurile-unele oficiale, altele informale. Pe la încep lui XVI mom în care sa dus la Poart treb să ducă
cadouri sultanului. Mătăsurile cumpărate pt cadou rau din magazia sultanului. Cele mai importante erau
cele informale.
Din Divan făceau parte marele vizir, vizirii numiţi ai Cupolei(ei nu avea o functie f bn stabilită, dar locul
lor era stabilit subo cupolă, atunci când marele vizir era schimbat, noul candida era ales dina cesti viziri ai
cupolei). Erau cei doi judecători ai armatei, controlii financiari(defter dali),era cancelarul(nişanci). Şeicul
islam are rang de mare vizir , dar nu are loc în divan . Marele vizir e locţiitorul sultanului, e al doilea om
în stat pentru că poate ântări un act în numele sutanului, sigiliile imperiale fiind în posesia lui. De cele mai
multe ori cei care au ocupat această functie au fost recrutati prin sist robilor, aveau şi functii adm , dar şi
militare. Deşi exercită puterea î numele sultanului, are totuşi limitări. Nu poate luea hotărâri singur, ci trb
să se consulte şi cu ceilalti viziri. Nu are autoritate în parte interioară a palatului, nu poate controla
ulemalele(corpul religios) şi nu are autoritate asupra ienicerilor, care sunt direct subordonaţi sultanului. În
teorie nu putea cheltui fără asentimentul controlorilor financiari. Judecătorii de armată(Kadi: de Rumelia-
rang mai înalt şi de Anatolia) conduceau ulemalele din zonele respective.Rolulu lor în divan era acela de a
rezuma problemele juridice şi de a oferi soluţii. Dianul are la orig lui fctia de curte de justitie_ juristii erau
aceşti Kadi ai armatei. Şeicul Islam deşi nu are loc în Divan este un om foarte important pt numirile
religioase se fac cu asentimentul lui. Marile decizii politice sunt luate cu asentimentul acestuia. Acest
asentiment se dătea prin acele consultaţii juridice.Din sec XVII Şeicul Islam începe să devină o figură f
puternică şi oarecum indep faţă de sultan pt că sunt sit în care Şeicul Islam a ordonat înnlăt urmată de
asasinarea unui sultan indeziirabil. Şi acestuia şi armatei se cerea să ctrl pop musulmană şi să se asigure
loialitatea faţă de sultan. Defterdari- controlori ai finatelor – 2 : de Rumelia şi de anatolia. Cei doi sunt
însărcinaţi cu ctrl viestieriei statului; cea publică. Cea privată a sultanului era org şi ctrl separat. F
interesant pt org otomană că toate provinciile eru riguros trecute în revistă şi fiecrae sursă de venit
inventariată şi trecută în revistă. Mai există cancelarul- nişanci- este cel care la origine aplica
monograma(nişan sau tugra) pe documente. Este cel care controlează cancelaria sultanului. Prin această
cancelrie sut emise toate actele sultanului. Rolul acestuia nu e numai de a redacta ci de a verifica aceste
acte pentru ca ele să fie în concordanţă cu legislaţia, să fie legale. Acesta are şi o functie juridiă. Se pune f
mare acc pe cunoaşterea legislatiei. Se ocupă de arhivarea documuntelor. În sarcină ui stă arhivarea
documentelor. Pentru fiecare act emis trebuia să existe o copie în condicele otomane. Condicele de finanţe
au o scrie cifartă a î potenţialii inamici ai Imp să nu aibă acces la aceste date. Aceştia sunt marii functionari
care dau osatură statului otoman. Dar Birun înseamnă ceva mai mult. La palat există o diversitate extrem
de mare de servicii şi personaje puse în slujba sultanului: medici-chirurgi, specialişti în plante, oculişti de
multe ori de orig evreiască; astrologi care trebuiau să furnizeze în fiecare an un almanah cu datele faste şi
nefaste. Existau o multime de reprezentanti ai Islamului, feţe religioase: predicatori, prof, rectatori din
Coran. Existau numeroase servicii de bucătărie(pt sultan, divan, ambasadori, membrii ai armatei). Erau alte
servicii de tăietori de piatră, dulgheri , grădinari, aurari , fierară, bijutieri, arhitecţi. Un corp de armată care

Istoria imperiului otoman

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Istoria imperiului otoman

Similar to Istoria imperiului otoman (20)

More from lucianivascu3

More from lucianivascu3 (20)

Istoria imperiului otoman