1901 05

r4c.rruv7.:7,+
123
f4.
05
BISERICA
ORTHODOXA ROMANS
Revista PeriodicA Eclesiastica
A
SANTULUI SINN; AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
REAR
A NU L AL XXV-Iea, No. 5.
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Sfaturl desevirsite pentru perfectiunea
vietel omulul, prin Intrebari §i respun-
suit 353
2 Sistemul Bisericilor Ortod. Autocefale 372
3 Amintirl din Istoria Bisericesca. . . 396
4 Predicg..rostita In cliva cincI-clecimei In
Biserica Radu-Vodg.. 412
5 Bossuet 420
6 Literaturg. ReligiosA. 424
7 Iohn Henry Newman ca scriitor. 431
8 0 §cola ortodoxA de fete. 435
9 Dare de sena. 438
10 Raportul parohulul Sf. Nicolae din corn
BetriniT, jud. Prahova 445
11 DonatiunT 448
TIPOGRAFIA CAR[ILOR TI
1901_
1L(
SECTIA ISTORIE
ID -
I
IJ
f
AUGUST_
L
I I
BUCURIMI
-4e4
y,es
9.9
F
-
*rafe4
.
. . .
. . . .
. .
. . . . .
. . .
=
tist
4Thi
www.dacoromanica.ro

ANUS XXV BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 5.
Sfatii dcgvirsite pan porfeclinoa vielti offitilui, pvin illtroliri
si Osposari.
Intrebare. Ce fapte trebue sä faca omul in acesta lume
ca sä petreca si aicea cu cinste si placut lul Dumnecleti si
sa castige si vieta de veci ?
Re'spiens: Doue lucrurl sint pe car! Dumnecled le cere ca
sa le s6virsasca orl-ce crestin, pentru a fi si in vieta pre-
senta si in cea viitOre sub adumbrirea harulul sea, si a-
ceste done sunt fOrte usi5re de indeplinit: sa lubesti pe Dum-
necleul teil, si sa iubesti si pe aprOpele tell Ce greutate este
ca sa lubesca cine-va pe Dumnecleul sell, pe Creatorul WO
Nu ne inchipuim ca tOte creaturile sunt conduse natural
ca sa lubesca frumosul, frumuseta, ce este de kilos si priin-
dos, lucrurile de admirat? i ce lucru mai frumos, mai
placut, mai folositor, mai priincios si mai minunat pOte gasi
mintea omului ca sa, lubesca mai mult de cat pe Dumnecleti
creatorul totulul? Ce animal nu recunOste mai mult de cat
pe ori-tine altul sa lubesca pe bine-facetorul sea? Cine nu
lubeste pe cel ce-I face bine? i cum dar numai omul dintre
tOte creaturile sa se arate mai nerecunoscetor si nemulta-
www.dacoromanica.ro

354 SFATURI DEStVIR§1TE
mitor, nelubind pe acela care 1-a dat da atatea bunurl
In vieta presenta ? atatea-i promite in vieta viitOre.
Dumneded cel de suflet lubitor, caruia '1 suntem indoit da-
tori pentru vieta 'Astra, si pentru-ca ne-a treat si pentru-
ca murind ne invieza larasi prin mOrtea lui. A lubi deci
pe Dumnedeul MI este lucru si prea drept si prea demn
si fOrte usor. Din contra lucrul cel mai grew este a avea
cine-va vrajmas pe Dumnedeul sea, de cat de a-1 lubi, de
a-1 avea pururea ajutator, sprijinitor si bine-facetor.
i lards], ce greil este ca sa lubesca cine-va pe aprOpele
omul pe om, inteligentul pe inteligent, servul lui Dum-
nedeti pe servul lul Dumnedeti. Ce lett nu Iubeste pe alt
boul pe boti sau vulturul pe vultur, pestele pe peste,
calul pe cal ? Mai nici un animal nu s'a aratat cand-va
atat de salbatec care sa nu lubesca pe animalul cel aseminea
lui? Omul inteligent cel mai de admirat dintre creaturile
lumei ar suferi Ore sa se arate mai salbatec si de cat ani-
malele cele necuvintatOre ?
Privind acesta natura, lumea intrega, ascultand sf. Scrip -
turl, insasl vocea lui Dumnedeti, care striga dilnic neincetat:
sa lube$ti pe Domnul Dumnedeul tell si pe aprOpele
caci de aceste doue indemnuri, spune Mantuitorul lumel,
atarna tots legea si profetil; ce tale mai drepta si mai usOra
am voi sa ne arate lubitorul nostru de Omen! Dumnedeti
pentru castigarea vietei vecinice de cat acesta: sa lubesti
pe Domnul Dumnecleul tell din tota inima to si din
tot sufietul tell si pe apropele tell ca pe tine insu(1?
Intrebare. Prin urmare cel ce pazeste aceste doue po-
runci, se rnantue cu siguranta fie or! cleric on laic, liber or!
intelept, particular on pagan sail barbar, de ori ce stare,
varsta or! neam ?
Re:spins: Ajunge sa fie individul crestin deplin si sa pa
zesca aceste doue porunci cu fapta si cu cuvintul si va
mosteni cu siguranta imperatia ceresca a lul Dumnedeti.
tell,
pi-I
'apt.)1
sell,
www.dacoromanica.ro

PHIN NTREBART BSI RESPUNSURI 355
Intrebare. Cum se realiseza adeverata lubire catre Dum-
nedeti?
Respuns: Desevirsita lubire catre Dumnedell este aceea,
care se face nu numai prin vorbe, ci din tOta cugetarea,
din tot sufletul si din URA puterea omului; adica Vita min-
tea lul sa fie atintita spre Dumnedell si tot sufletul WI sa
fie dedat lui DumnedeA, si sa-1 servesca din tOta pute-
rea sa.
Intrebare. Care este adeverata lubire catre aprOpele ?
Respuns: Adeverata si deplina lubire catre aprOpele este,
cand omul, bunul ce-1 doreste pentru sine it voeste si
pentru aprOpele sell, si 1.6111 pe care nu voeste sa-1 sufere
de la altul nu doreste sa-1 patasca aprOpele sett
Intrebare. Cate lucruri se cuvine sa, intelegem sub nu-
mele de aprOpe ?
Respuns: Sub numele de aprOpe, in cestiunea de fata,
se cuvine sa intelegem Patria, nemul, rudenia, prietenii, fe-
meea, copiii, servil si pe ce1-1-alti casnici.
Intrebare. Dar vrajmasul nu este si el apr6pele nostru?
Respuns: Omul crestin nu cunOste de vrajmas pe nimeni
altul de cat pe diavolul, pentru-ca avend iubirea de Dum-
nedeil insadita in inima sa, nu mal conserva nici o vrajma-
sie nimenui.
Intrebare. Vorbeste-ne deci despre lubirea de Patrie, cele
ce sunt de cuviinta?
Respuns: Omul crestin soc6te de Patrie acel pamint in
care s'a nascut si in care pentru intala data a *Tut lu-
mina qilei, adica: orasul sail satul seil, locuit de cei de a-
celas neam, de aceeas credinta si in care Inca s'a renas-
cut si i s'a aratat lumina sOrelui tainic si cu tainele sale
l'a educat spiritualiceste, adica in sftnta biserica ortodoxa
a lui Christos. Mare datorie are si se cuvine a si-o indeplini
omul pentru Patria sa, si de aceea multi. adese pentru ca
sa-'s1 pazesca libertatea Patriel lor, gloria si maretia Bise-
www.dacoromanica.ro

356 SFATURI DESEVYR1TE
ricel tor, agonisela celor de un neam si de o creditn *a s'ar'i
sacrificat vieta tor, sangele si l'ati versat, trupurile si le-au
sfartmat. De aceea inteleptul Plutarh in scrierea sa despre
Patrie dice: ca sufletul celor bray' air datorie sa strige unit
ca's1 lubesc copiii tor, dar a celul mal bray este sa strige
ca'si lubeste Patria lui mai mult chiar de cat pe fill set
i filosoful Platon in cartea a V a Formes de guvernamint
scrie: ca mai mult trebue sa cinstesca si sit lubesca patriotii
patria for de cat pe parinti si pe fii. Pentru-ca cine respects
dupa cuviinta pe parintele set'', acela se cuvine sa cinstesca
tot asemenea dupa dreptate si Patria sa, pentru-ca Patria este
parinte si parintelul Jul.
Intrebare. Ce fel este iubirea catre parinti ?
Respuns: $i legea natures ne invata ca dupa Patrie orb
cine trebue sa iubesca si respecte dupa dreptate pe nasce-
tort si rudele lui; amintindu-si ca tot asemenea fac si fiin-
tele necuvintatOre si popOrele barbare din lume. Paserile ce
se nuniesc barze (cocostarci) ail obiceltil, cand parintele sad
muma for imbatrtnesc si le cad aripele si nu pot sa sbOre,intin-
dendu-'si puit for aripele for I-ail asupra for pe nascetorii for si
asa sburand se due pe ici pe colea ca sa-1 hranesca si sa-'1
mangae. Marele Dumnedeti n'a lipsit de a ne arata prin
semne miraculOse cat de mutt 'I place iubirea nOstra catre. pa-
rinti. In Cato na Siciliel este un munte ce se numeste Etna,
si are obiceitil de a arunca adesea din craterul el cel prea
adinc flacari prea infioratOre si ast-fel arde tOta localitatea
dimprejur. Acolo s'a gasit odiniOra un flu impreuna cu pa-
rintele sea taind lemne, si izbucnind deodata focul dupa
obicelul s66, fibul ca mai tiller a fugit indata si a trecut
de cea-l-alts parte, unde nu se temea mai mult de primej-
die. Ultandu-se insa In urma si gandindu-se ca parintele
lui a remas de cea-l-alts parte, unde era primejdie mare,
n'a suferit sa parasesca pe parintele sea, pe acela ce cu
puterea lui Dumnedeil a devenit causa vietel lui, ca sa se
www.dacoromanica.ro

PRIN INTREBARi sI REspuNsuui 357
pIarda de focul necrutator, ci nepasandu-I de vieta sa, alerga
cu repejune ca sa scape pe parintele s66, si indata ce a
ajuns la foc, minune surprindetbre, se desparte in dou6
acel foc infricosat si nestapanit, face loc ca sa treCa si
sa se reintOrca nevatamat, purtand pe umeril seI pe batri-
nul sea parinte. Cine auclind acesta si vedend-o va suferi
sa nu dea datorita cinste si lubire nascetorilor sei? TOte
trebue sa be suporte omul pentru lubirea parintilor si ru-
delor sale, esceptandu-se cand sunt necredinclosi si cauta
ca sa-1 arunce si pe el in adincul piergarel impreung cu el.
Atunci tbta grija lui trebue sa fie de a I indrepta pe acela,
lar data reman neindreptatl, atunci tbta lubirea lul trebue
sa fie catre parintele ceresc si la mantuirea sufletulul lul,
lubind ca parinti si rude pe acela ce-1 tnvata cele placute
lul Dumnecleil sunt de suflet folositOre. Iar pe parintil
credincIosl si evseviost trebue sa-1 considere omul ca darul
cel mai mare dat de Dumnedell si sa-1 respecte si lubesca
dupa datorie, avend in minte ca si natura si legea lul Dum-
negeil adese si in cea veche si in cea noun striga : Res-
pecter pe parintele teu si pe muma, ter, pentru-ca ru-
gaciunile unor ast-fel de OHO Intaresc casele fiilor, lar
blestemele le ruineza.....
Intrebare. Pe tine trebue sa respectam si sa lubim dupa
parintii nostri ?
Re-sfinns: Duper parintiI nostri, adica dupa nascetori si ru-
dele nOstre se cuvine sa cinstim si sä lubim de asemenea
si pe acela ce ne fac Omen! in lume.
Intrebare. Ce spilt, nu Inteleg?
Re'sfiuns: Asculta si invata bine. Itl amintesti cand
dat parintil la un invetator sail la un artist ca sa inveti carte,
stiintl sal arte orI mestesug, iti amintestl cum II diceati. a-
celula ? Iata It1 del pe copilul nostru sa-1 fad om. Acela
nascut om si om dat in mainile acelula, si cu
tote acestea larasl iI rugati sa to facer om. Acesta-I un semn
si-1
to -an
to -ad to -aa
www.dacoromanica.ro

358 SFATURI DESAVIR§ITS
prea evident ca omul dupa ce s'a nascut nu pOte fara dascal
nici sa manance nici bea, sa rids, sa planga, sa se tre-
zasca, sa umble, sa sada, sa vada, sa auda cum s'ar in-
timpla. In adever ca animalele necuvintatOre ast fel se nasc
si ast-fel se educa de natura, dar omul devine om desevirsit
and invata de la dascal, se educa si cunOste ce este bine si
placut lul Dumnegeti, ce-I cinstit si folositor si in lumea acesta
si in cea viit6re, asa ca sa petreca cu onOre, sa fie folo-
sitor lui, Patriel si rudelor sale, prietenilor si fiilor set. Cel
ce ne invata asemenea lucrurl se numesc invetatoril or das-
alit nostril. De asemenea trebue sa-1 respectam pe parintil
nostril spiritual!, pe negutitorl si pe artistic ce ne -au inve-
tat si trebue sa-I socotim ca parinti a! nostril. Dupa exem-
plul Mare lui Alexandru si nol sa ne obicinuim si sa licem
ca el: ca. Filip parintele meti este causa nature! mele ca
om in lume, dar Aristotel invetatorul melt este motivul ca
am ajuns om cunoscend bine lumea. Asemenea trebue sa
stie si sa clica fie-care pentru sine fata de invetAtorul seti.
Intrebare. Spune-mi aeum si pentru lubirea catre prietent ?
Re'spuns: Cine se Iubeste pe sine, doreste sa alba prie-
tent, si tine se uraste pre sine nu va putea avea prieteni.
Nicl un om nu s'a nascut in lume si n'a trait timp inde-
lungat fara sa fi intimpinat nenorocirl. Cel ce a fost nenorocit
on intristat, acela cundste Mite bine ce lucru insemnat este
prietenia, adeverata prietenie. Cel ce dice ca prietenia nu
este de nevoe in lume, trebue sa admita ca si sOrele nu
este necesar in lume. Unde nu este sore, Mote sunt intu-
necate, lar acolo unde nu este prietenie bite sunt in ne-
norocire. Nicl fericirile nu pot sa fie placute fara prieteni,
nicl nenorocirile nu se pot usura fara de prietenie. Cine lu-
beste averea curind se imbogateste. Nimenl n'a putut sa
conserve si sa castige tesaure in lume fara prietenl. Marele
Alexandru cand a lost intrebat sa spun& unde 's1 are te-
saurele sale ascunse? In acestia la am; a respuns aratand
s3
www.dacoromanica.ro

PRIN INTREBARI sI REsPuNsuai 359
pe prietenil sel, ce erair Imprejurul seu. Prietenul este pen-
tru om jumatate din sufletul seu. Prietenia este o insana-
tosare mare a vietel. Cel ce n'are prieteni este tot-d'auna
singuratic, sarac, temetor, Intristat si nemangalat, de si ar
avea mil de alte lucrurl necuvintatOre si neinsufletite. Pentru
a avea cine-va prieteni credinclosi pe toti Omenil este forte
greti, dar a nu-I avea vrajmasi este prea folositor, a avea
putinl prietenl si credinclosi este necesar. Pe prietenul cre-
dincios 11 probeza nenorocirea prietenului, dupa cum aurul
bun se probeza prin foc si petra scumpa prin incercare.
Gaud cine-va este fericit si bogat are multi prieteni, dar
este greil sa stie care dintre el sunt adeverati prietenl, ne-
cunoscend pe acela earl -1 Mbesc pe el. Multi sunt earl corn-
patimesc cu prietenul lor cand it ved nenorocit, lar cand
it ved larasl in fericire it pismuesc si zulipsesc. Acela nu
sunt prieteni ci uritorl de bine, doresc ca prietenul lor sa
fie tot-d'auna nenorocit si mai jos de cat el, pentru ca sa-1
alba ca sery al lor. Multi sunt car! Intrebuinteza pe prie-
tenil lor ca pe farfuril si alte obiecte de ale lor, cart and
sunt pline le cinstesc si be tin dinaintea lor, dar dupa ce
be desarta be arunca indaratul lor. Tot asa fac si acel prie-
ten! pe care-I numim lingusitori. De acesti prietenl falsi
avea obicelti acel vechlit barbat Antigon sa rOge pe Dum-
nedeti sa -1 scape, pentru-ca de vrajmasil mel vecluti,
cunoscendu I me pazesc; dar de prietenii fatarnici necunos-
cendu-I me tern sa nu cad in mrejele lor.... Omule nu so-
coti vrajmas pe cel ce te mustra, Mel socoti de prietenl pe
cel ce te lingusaste. Mal bine este sa te lubesca cine-va spu-
nendu-t1 cuvinte aspre, de cat sa te urasca, sa te insole cu
limba viclena. Cine este ignorant si se lubeste pe sines],
acela nu va deveni nici o data ceea ce doreste si voeste. Fie-
care doreste natural O. se numesca invetat si tntalept, dar este
peste putinta sa ajunga ceea ce doreste si voeste, dad. si
mal inainte cand era ignorant nu se ura pe sine. De ase-
falsi,
qicea,
www.dacoromanica.ro

360 SFATURi DESEVYRSITE
menea si cel ce vede pe prietenul sea sa faca ceva necu-
getat si el nu uraste fapta tut si nu -1 indrepta, acela se
pare ca nu doreste sa vada pe prietenul sea luminat si vir-
tuos. Prietenul pricinueste perdere sufletulul tau, cauta
prin orl-ce chip sa-1 corectezi, tar dad. nu poti, indeparte-
za-te de el. Doctoral cel bun lubeste pe bolnav, dar bola
lul o uraste si urind-o cauta sa-1 scape de ea, tar dad. vede
ca este nevindecabila, atunci it paraseste pe bolnay. De a-
semenea se cuvine si prietenul bun sa lubesca pe prietenul
sell, nu bOla lul, adica reutatea prietenului sell. Pe priete-
nul adev6rat it casliga timpul, 11 probeza nenorocirea, it
intareste fericirea si numat mOrtea '1 separa, intalnindu-se
%list in lumea viitOre. Cand al castigat un ast-fel de prie-
ten, sa treat ca ai castigat bogatia, ceea ce si chiar Impe-
ratil doresc. i dad sa intimpla o mica gresala sa fad sa
nu camp pentru aceea sa pierdl pe prietenului tell, pe acea
bogatie a prieteniei tale. Fiind-ca prietenia care se desface si
dintr'un mic motiv, aceea de la inceput a fost o prietenie
falsa. Adeverata prietenie insa, pe unele din gresalele prie-
tenului le corecteza, pe altele le trece cu vederea, la altele
tace si le sufera, Si apoi din causa micel neintelegert ce se
inttmpla, larasi se reinoeste si devine mai placuta de cat
la inceput chiar Adeverata prietenie este un suflet care
locueste in amandoue trupurile prietenilor, in cat secretele
tale sunt secretele prietenului teri, opinia ta este si opinia
lui, sfatul tell este si sfatul lul, intrista,:ea ta intristarea lui,
bucuria ta bucuria lui. Deci dupa cum to lubesti cu totul
pe tine, ast-fel trebue sa iubesti cu totul si pe prietenul
tea. Nu gasestl nimic in schimb pentru prietenul credin-
clos. Sufletul si vieta omulul sunt lucrurile cele mai pre-
tiOse din lume. Adese on se tntimpla ca omul sa fie in
pericol plerde insusl sufletul sea si vie;a, si s'o cat
tiga taraisl prin mijlocul unlit prieten credinclos. Cum dar
nu este prietenul tesaurul cel mai pretuit din WO. lumea!
www.dacoromanica.ro

PRIN rNTREBARI *I RESPUNSURI 361
Intrebare. Spune -mI acum to rog si pentru lubirea dare
femeea sotie si catre cei-l-alts casnici.
Respuns: Iubirea catre casnici trebue sa se faca cu buna
intelepclune si economie.
Intrebare. Ce lucru este economia ?
Respuns: Economia este gospodaria bunk drepta, legala,
intelepta si cu respect catre Dumnedeu, conform careea gos-
podarul isl administreza casa sa, si tote cele privit6re la
averea sa, precum si persOnele pentru earl din causa prie-
teniel vom vorbi aicea mal pe larg. Dupa cum imp6ratia
este gospodaria oraselor si a popOrelor, deasemenea si gos-
podaria particulars (dupa cum dice Aristotel in capitulul III):
ca cel ce nu stie sa-sl administreze casa sa proprie, acela
nu-I capabil de nici un oficiii nicl bisericesc nici politicesc
de a'l administra.
Intrebare. De Cate felurl este gospodaria?
Respuns: Economia, adica gospodaria (dupa cum spune
Aristotel in cartea sa) este de dou6 felurl; alta este cea a
barbatului si alta a femeel. Actiunea orl treaba barbatului
este in special sa castige, Tar a femeel ca sa conserve cele
castigate, apol amandol trebue sa sa's1 amintesca ca cele
ce le castiga si le posed nu sunt propril ale lor, ci ale lui
Dumnedea care li le-a dat, Tar el nu sunt de cat epitropi
asupra acestora si o data ail a da sema severs cum si la
ce trebuintl le-ad administrat si intrebuintat.
Int? ebare. De cats ani trebue sa fie barbatul si femeea
cand voesc sa Se casatoresca oil insOre ?
Respuns: Filosoful Platon scrie in cartea a trela a legi-
lor sale, ca barbatul cand voeste sa se insOre trebue sa
alba vrista de trei-decT si cinci de anT, Tar femeea maT mult
si nu mai putin de patru-spre-dece ani, pentru-ca asemi-
nea insotire naste copil sanatosi si volnicl, dup. cum spune
Xenofont in cartea ce se numeste constitutia Lacedemo-
nienilor.
www.dacoromanica.ro

362 SFATUR1 DESENTTEWITE
Intrebare. Ce trebue sa cugete omul ce voeste sa-sl la
sotie ?
Re-spuns: Omul cand voeste 0.20 la sotie trebue
amintesca mai ales cd. Marele Dumnedea si creatorul a tote,
adica a fapturilor *lute si nevedute le-a treat fara a se
cugeta maT inainte despre acestea, ci numal le-a cugetat,
a ordonat si au apArut in realitate; dar cand a voit sa faca
pe om creatura cea mai minunata, std. mai intalil el sin-
gur, Dumnedeil eel inchinat in sfinta Treime si se sfatueste
dicend: sa facem om dupa chipul nostru si dupa asem6-
flare. Tot dupa acest chip si cand a voit sa creeze pe femee
din costa lul Adam, mai intaill se sfatueste dumnedeeste Tu-
bitorul de Omeni dicend: sa-1 facem lui ajutatOre dupa el.
Acest glas dumnedeesc scris la eel lntalti capitol ale sfin-
tel Scripturl omul, se cuvine sa-sl caute femee
cu cuget bun si Intelept si sa alega nu cu ochil dina-
fara, ci maT ales cu cel dinlauntru. Adica sa nu prea caute
atata la frumuseta femeel sail la uraciunea el, la nobleta
sail nenobleta el, la bogatie sail shade, ci sa-1 pese maT
mult de educatia si moravurile femeel, data este religiOsa,
data este onesta, data la frumuseta este asemenea lul. Pentru
ca ceea ce are aceste calitatl, aceea este frumOsa, nobila
si bogata si aduce cu ea in casa in care intra WO. ferici-
rea. Citim si in capitulul 14 al proverbiilor: ca nu cea fru-
ID:Ss& sail nobila, sail bogata, ci femeea cuminte si intelepta,
aceea dideste cask Tar cea ignoranta si aceea ce &este
didit ruineza si darima. Acolo dar unde este cunostinta, aceea
este ornamentul eel mai frumos al femeel, si atunci on -ce
alte bunurl pe carl le are sunt infrumusetate cu stiinta. Ase-
menea femee cerendu-st de la Dumnedea si omul vorbind
cu intelepclune, trebue sa se gdndesca ca se uneste cu a-
ceea nu spre a se prebusi ambit in chinurl, ci pentru ca sa
se inalte impreuna catra imperatia cerurilor. De aceea trebue
sa se faca cu aceea nu numal un corp, dar si un suflet
sa-'sl
amintindu-si-1
sl-o
www.dacoromanica.ro

PRIN TNTREBARI SI RESPUNSURI 363
cubit si placut lui Dumneded. Ast-fel dupa legile dumne-
c,eesti se uneste barbatul cu femeea si devin o insotire, o
pereche, un suflet, mai intalt pentru ca sa fie unul altula
ajutor; al doilea ca sa nasca fil sa maresca acela pe pa-
rintele ceresc, si sa fie de folos si bisericel si Patriel lor,
al treilea, pentru ca sa nu afle motiv orb pretext sa cada
in dorintl urite si patimi necuviinclOse, ci sa tralasca inte-
lepteste, regulat si pldcut lui Dumnedeti. Pentru aceea obicl-
nueste Biserica sa cunune cu bine-cuvintare pe tineril cd-
satorinzi, aratand ca acela invingend patimile cele urite ale
trupulul se incunund cu cununile cinsteb, intelepclunel, a
marireI si a virtutel, pe care pazind-o curata Mnd la sfirsit,
prin acesta mostenesc si cununile acele ale vietei de sus
si ale imperatiet
Inerebare. Dar cand sä intimpla ca femeea cul -va sa fie
intr'un chip cu total neaseminea in cugetarl cu barbatul sat,
ce trebue sa facd acel barbat ?
Re's jOuns: Omul prudent trebue sä gdndesca ca pentru ca
sä gasescd cine-va femee desevirsitd in intelepclune in lu-
mea acesta este lucru forte de pretuit, chbar si de cat pa-
serile Indiel mai scumpa. Din atatea mil de Omen! cats -va
cu grew at aflat. De aceea data se tntimpla cul-va femee
care sd, nu-I semene de loc in cugetari, trebue atunci sa
sufere invetand o, sfatuind-o, deprinclend-o si rabdand -o, pen-
tru-cd timpul adese indr6pta multe lucrurl. Curios invata
rabinil Jidovilor spunend, ca adica patru felurl de Omen!
sint caril nu vor merge in judecata lui Dumnedeti; pentru a
fi condemnati, fiind ca at trait suferindu-'sI in acesta vietti
canonul lor; bar acestia sunt: Omul cel de tot Wm, omul
care se ocupa pururea cu cartea, omul care sufera adese de
bOle, si omul care avend femee rea o sufera. Se esceptezd
numal sä nu fie calcatOre de lege si pricinuesci ne-
dreptate si necinste ilegala, pentru-cd numal acesta reutate
este de nesuferit, atat pentru femee cat si pentru barbat. Iar
si
sa-I
www.dacoromanica.ro

364 SFATURI DESEVIR§ITE
cele-l-alte reutatl ce se intimpla sa alba femeea, acelea sunt
reutati comune femeilor si probabil pot sa le vadd si la vecinil
lul. Este adeverat ca femeea este o flinta fOrte schimbatOre
in apucaturl, slaba si prea usOra la gandire. Pe femee de
cum-va o bap, ip aduci suparare tie insup, daca cum-va
o necajesti mult iti fuge dintre degete ca si tiparul (chis-
carul); lar de cum-va o desmercll prea mult te musca in
taIna ca si scorpia. Dad, o cu totul in vointa e §i-1 fact
t6te placerile el, atunci se mandreste si te despretueste. Mal
multd grija trebue sa alba omul care guvern6za o femee si o
cask de cat acela care conduce o corabie mare in mijlocul
marel.
Intrebare. Ce fel de precepte dar si legi trebue sa tina bar-
batul ca sä conduca bine pe femeea ce IntimplAtor a luat-o?
Re's.puns: Bdrbatul intelept cugetand ca femeea lui este
a doua si jumatatea trupulul seu cu care s'a insotit dupa
legile naturale si dumnecleesti si s'a unit intr'un suflet si
inteun trup, lasand pe tatal sea si pe mama sa; de aceea
se cuvine mai intaiti a's1 aminti tot-d'auna ca femeea lul
este un tovaras ce i s'a dat de Dumnecleti si de aceea nu
trebue s'o considere ca sclava a sa, nici larasl ca stapana
lul, ci ca costa a lul si sub mana lui. Al doilea trebue du-
pre cum voeste ca ea sa-I pazesca credinta catre el, tot a-
semenea si el sä-1 pazesca credinta de onOre fata de ea.
Al treilea el sa fie exemplu bun pentru femeea si copiil sal,
pentru ca sa trdesca cu cinste si placut lul Dumnecled, si
acele ce le dispune for prin cuvint, el sa le realiseze cu
fapta. Al patrulea trebue sa lerte si sa treed cu vederea
gresalele midi ale femeel sale, si cand il face observare sa
caute fad, cu asa chip, ca ea sa se rusineze de el dupa
aceea mal mult, de cat sa se Mina de el si urasca ca
o servitOre si strein.. Al cincilea se cuvine ca barbatul cand
este in casa sa faca si sa lucreze in asa fel, ca si and ar
lipsi amintescd de el femeea sa dorescd. Al
lasl
sa-I
sa-1
si sa-I
www.dacoromanica.ro

PRIM NFREBART RtSPUNSURI 365
saselea trebue sa faca femeel sale vestminte nicl mai medi-
ocre de cat ale celor de sama el, nici mai luxOse. Pentru-
ca de-I va face mai rele de cat acele ce le pOrta cele egale
cu ea, o sileste ca ea sa afle mijlOce altele pentru ca sa fie
si ea asemenea cu acelea; iar de-I face mai luxOse de cat
il este de cuviinta si puterea lul, o indemna sa devina luxOsa
si atunci de sigur ca °chit el vor placea si altora, dar cu mare
pierdere pentru barbatul eI Al saptelea trebue sa dea li-
bertate si putere femeel sale sa bea si sa manance in fata
lul; pentru-ca cel ce se pOrta asa ca femeile for sa nu in-
drasnesca sa manance si sa bea cat le place, aceia le moti-
veza ca sa bea si sa manance pe ascuns. Al optulea nu tre-
bue sa-1 dea motiv adesea ca sa fie dedata la placer! trupestl,
pentru-ca ea nu-I tiitOrea lul (curtezana.), ci e femeea lul si
sa o mina tot-d'auna in cinste. Al noulea sa nu-I dea atata li-
bertate ca sä alba prea dese sindrofil (intalnirl) cu vecinele
si vecinil lul sail sa dea fara stirea lui vre un lucru. Al qe-
celea se cuvine atat barbatul cum si femeea ca locul si tim-
pul contactulul for sä-1 pazesca curat de ori ce pata, sfada,
iritare, manie, suparare si betie, pentru-ca, copiil cart se
concep in ast-fel de imprejurari de parintl de obiceia sa-
man& cu el si devin acela maniosi, suparaclosi si betivl,
ba cate o data si viciosl. Cetesc in istoril ca de multe orl
s'au nascut copil defectosl si vi iosl, pe earl' l-aii conceput
mumele for in timpuri ce nu se cuvenea, adica in spre chile
sfinte si serbatori, in spre earl se cuvine sä cugete la lu-
cruri cerestl si dumnecleesti.
Intrebare. Cate si carl lucrurl trebue sa le pazesca si
ascunda barbatul de femeea Jai ?
Respuns: Barbatul intelept se cuvine cat e posibil tot-
d'auna sa pastreze ascuns si sa, nu stie femeea lui aceste
trei lucrurl. lntalil inceputul si sfirsitul avutiel Jul. Al do-
ilea talnele si sfaturile afacerilor ce nu se tin de casa lul
si al treilea neputinta ce i s'ar intimpla trupului lul pentru
www.dacoromanica.ro

366 SFATURI DESEViRS'ITE
orl ce contact. Aceste trei pazindu-le nestiute bArbatul de
sofa sa o va avea tot-d'auna la vrerele lul.
Inirebare. FOrte bine ne-al invetat acestea despre barbat
si la timp potrivit si ve multamim; ve rugam insA s. ne
spunetI ceva si de ceea ce trebue sa faca femeea gospo-
dina, si dacA nu face de la sine s'o Invetam nol ca sa le
faca cum se cuvine.
Respuns: Femeea intelepta si gospodina buna, care voeste
sa petreca in lumea acesta vieta paclnicA si cinstitA, feri-
cita si placut lul Dumnecleii cu barbatul el, cu copiil el si
cu tots casa sa si sa se invrednicescA impreuna cu el si
de vieta veclnica, trebue mal int Aid sa cunOsca si sa creda
in aceeasl credintA si religiositate cu bArbatul el; al doilea
trebue amintescA tot-d'auna ca este creata din costa
barbatulul el si nu din capul lul, de aceea Mote cele-l-alte
persOne si lucrurl ce sunt in casa sa trebue sa le stapa.
nes* afarA de bArbatul el; lar pe acela in tot-d'auna se
cuvine sa-1 recunOscA ca cap si domn at el. Al treilea tre-
bue ca pe prietenil barbatulul set sa -1 recum5sca si ea de
prietent si sa nu albA all prietenl deosebiti de barbatul el.
Al patrulea trebue sA nu primesca pe nimeni in lituntrul
casel sale LAM stirea, vointa si dispunerea bArbatulul sea.
Al cincilea trebue sa she ca trupul el nu este al el in pu-
terea el, ci in puterea si vointa barbatulul el. Al saselea se
cuvine ca cuvintele si faptele talnice ale easel sale sA nu
le respandesca In afara. Al saptelea trebue sa intrebuinteze
cheltuell in tmbraca.minte si to ale gospodariel dupa putinta
barbatulul el si pe fie-care la timpul cuviincios. Al optulea
trebue sa nu fie sfadAlOsa cu servitoril casel sat cu vecinil;
sa. n'alba multa curiositate, adica Ba nu-i placa intrebe
despre multe si sa asculte sa stie si sa vorbesca tot-d'auna
pentru orl-ce lucru care nu privesc administratia case! sale.
SA n'alba limbs muscatOre, sa. nu fie ne supusa barbatulul
sett, sa nu fie dedata la bautura si mancaclOsA, sa nu um-
sA-'s1
www.dacoromanica.ro

PRIN INTREBART RESPUNSURT 367
ble necurata si nici sa faca ochi dulci altora, si nenorociti
barbatului el. Al noulea se cuvine ca copiii el cand sunt
Inca mid si de ttta in genere sa nu lase si cum s'ar in-
timpla alapteze orl ce alta femee streina, care se pOte
sa fie bolnava, patimasa, orl betiva s'ar'i grosolana si barbara,
pentru-ca filosofil spun, ca copiii cand alapteza odata cu
laptele primesc Inca si o parte din caracteristica nature'
aceleea care-I alapteza. Pentru aceea si cel ce s'at alaptat
cu lapte de la unele animale at ajuns barbatosi, dar sal -
batici ca fiarele. Mal dic filosofil Inca ca mintea prunculul
mic este ca o hartie alba si nescrisa, pe care daca se im-
prima orl scrie ceva cu greu este ca sa se sterga cu totul
si sa se inalbesca; asemenea si copilul mic ceea ce aude
si vede, ceea ce prinde in mintea lul din inceput, aceea o
conserva mai in tOta vieta sa si este cu gret dupa aceea
ca sa le ulte. De aceea dar se cuvine ca muma intelepta
copiilor el si mai ales fetelor el de'ndata ce incep a gan-
gai sa lucreze tot-d'auna si sa le vorbesca inaintea for nu-
mal ce le este de lobos; sa nu-i lase sá se preumble in-
cOce si in colo si nici s6 se departeze de langa ea; sa nu
pronunte nici sa ante in fata for lucrurl de rusine, ca sa
nu devina si el stricati si nerusinall. Apoi sa nu istoris4sca
in fata for povestl si visuri inspaimantatOre si alte lucrurl
curiOse si fantastice, pentru ca sa nu-I faca fricosi si te-
matori si cand aude pe cine-va ca cants sat povesteste
ast-fel de lucrurl netrebnice sa-1 impedice cu orl ce chip.
Al lecelea, nici ea sa nu fie fara lucru si nici fiicele si ser-
vitdrele sale sa nu be lase WA de lucru si in lenevire, ci
se cuvine ca in tot-d'auna in mainele el si a celora sa fie
de lucru, la tesut, cusut si la alte treburi femeestl; pentru-
ca trandavia si neocupatia nu numal ca nu sporeste lucru-
rile easel, dar sunt si o perina pe care se odihneste dia-
volul si gaseste timp ca sa-I aprinda mintea si sa-I intro-
duce multe lucrurl urite in capul set si acelor ce stall fara
sI
sa-I
www.dacoromanica.ro

368 SFATURI DESMR§ITE
lucru si afara de vreme stall degeaba si's1 perd timpul ne-
lucrand. Femeea cuminte nicl °data nu sta fail lucru, de
cat cand trebue, or cand 'I vice barbatul el, atunci trebue
sa asculte, si sa tie tot-d'auna ca vointa el nu este in pu-
terea sa ci a barbatulul sn. De aceea trebue sa fie inima,
ochil si limba femeel la What, sa rida cand ride acela, sa
ofteze cand ofteza acela, sa se intristeze cand se intristeza
acela, lar acesta nu trebue s'o faca fatarnicindu-se si co-
lachisindu-se ca un lingusitor si strein, ci cu inima si suflet
curat, ca unil ce sunt un trup si un suflet dupa legile fi-
resti si dumnecleestl. Vedem cand ne dOre capul, atunci si
costa si toti membril trupulul sunt in suferinta; lar cand
capul este sanatos, atunci si cele-l-alte membre sunt sana-
t6se. Ast-fel se cuvine ca femeea intelepta sa cugete tot-
d'auna ca capul el este barbatul el, si dupft cum vede ca
este el asa sa fie si ea si ast-fel sa conduca si educe si pe
ce1-1-altI membri al casel, adica pe copiil set cand sunt mitt.
Pentru-ca facendu-se marl si ajunsi in vest& atunci este
treba parintelul ca sa-I invete cele ce se cuvin, iar nu mama.
Intrebare. Cum deci trebue sa educe parintele pe flit sel,
dupa ce crest si au ajuns la vremea de invetatura?
Re'spuns: Parintele intefept trebue sa-'s1 amintesca tot-
d'auna a este epitropul lul Dumneleti preste copiil sel,
pentru caril are a da socotela lul Dumnedeu, dad. a ne-
glijat dupa putinta lul in tot chipul ca sa-I invete cele de
trebuinta, sa-'s1 amintesca orl-care parinte ca asa-I va avea
la batrinetele lul pe copiil sel, cat 1-a invetat cand erati ti-
neri. Mal intalti trebue parintele ca el singur sail prin mij-
locul altul cul-va cu fapta si cu cuvintul sa invete pe copiil
sel credinta adeverata si religiositatea, intarindu-1 in frica
lul Dumnedeti, pentru-ca tinerul care are frica lul Dum-
necleil, are bine-cuvintarea lul, dupre cum si in alte istoril
si mal ales in cartea sfintita a lul Tobie cetim si vedem.
Dupa aceea sa-I invete si o stiinta sat arta trebuit6re in a-
www.dacoromanica.ro

PRIN INTREBARI SI RESPUNSURI 369
testa vieta. Al doilea trebue sa corecteze si indrepte gre-
salele lor, sa nu -1 fie milk de varga lui, dad. iubeste pe
copiil sel, dar cu un chip moderat si prudent, pentru ca
sa nu-I faca de mid fricosl si temetorl. Al treilea, trebue
sä alba autoritate (putere) asupra fiilor set, nu ca un im-
perat tiran sau aspru, ci ca un parinte lubitor de copil,
nici lara,sl sa considere pe fill sel ca pe servitorl, dupa cum
faceail in timpurile vechi Persii, caril (dupa cum scrie Aria-
totel in cartea a opta a moralel sale) aveau obicelti de a in-
trebuinta pe fill lor ca sclavl. Al patrulea, sa nu arate ve-
selie prea mare pe fata sa inaintea copiilor sel, si mal ales
la fiicele sale, a caror trup trebue sa i-1 conserve cu multa
atentiune, pentru ca dice Ecclesiastul in capitolul XVII: al
filce marita-le la vremea lor si vel face lucrul cel mal mare.
Al cincelea, se cuvine ca omul intelept sa nu dea avutia
sa sau lucrurile sale nici femeel sale nici la rudele sale on
prietenil sel si nici copiilor sal,. cad mai bine este ca acela
sa alba trebuinta de parintele lor si sa-1 r6ge la nevoe, de
cat el sa alba nevoe de el, caril 'Ate l'ar neglija, dupa cum
imprejurarile din lumea acesta falsa si insalatOre adese au
dovedit-o. Iar data parintele devine prea betran si copiii
lad avutia lor, trebue acela tot-d'auna amintesca de
legile firesti si dumnecleesti ca sa lubescb., sa cinstesca si
sa ingrijasca de parintil lor. $i data acela vorbesc si fac ceva
neregulat din adinca lor betrinete trebue sa-I sufere, dupa
cum si acela suferit intr'un timp nebuniile, jocurile si
cuvintele lor copilarestl si faptele lor de copil. Dar pentru
acesta lubire cinste a copiilor fata de parintil lor am vor-
bit indeajuns maI sus.
Intrebare. Ramane acum sa ne split ceva si pentru edu-
catia servitor, cum sa se faca ?
Re'spuns: Acela care are un servitor isl are treba lui fa-
cuta pe deplin, acel ce are doul o are pe jumatate, cel ce
are mai multi o va avea tot-d'auna pe nedeplin. Causa este
Biserica Ortodox Romani 2
Is!
sa-'s1
si
le -au
www.dacoromanica.ro

370 SFATURI DESAVIRSITE
ca acolo unde sunt multi arunca grija unul asupra altula,
si and nu se face treba, arunca gresala unul asupra celui-
1-alt. Se cuvine deci ca omul prudent sa nu alba nicl mai
mull nicl mai putini servitors de cat 41 cere trebuinta, ca-
rora sa li se dea aceste trei lucrurl: mancare, imbracA.minte
si salarul lor, insemnandu-le treba lor si sa nu-1 lase nici
odata fara lucru sat neregulati si obrasnici. and sunt bol-
navi sa-i ingrijasca, ca sa-1 lubesca fiind sanatosi. Pe eel
buni sa-1 iubesca, pe eel rei sa-1 corecteze si asa-1 va face
pe toti ajutatorl la lucrul sett SA nu faca in fata lor lu-
cruri necorecte si nici sa se arate prea vesel, pentru ca sa
nu-1 despretuesea; dar sa nu se arate larasi salbatec si as-
pru pentru ca sa nu -1 urasca ca pe un tiran. Cand le po-
runceste la serviciile lor sat cand ii mustra amintesca
pururea ca si aceia sunt Omenl rational' ca si el si crestinl,
si mai ales cand se tntimpla ca aceia sa fie niste buni su-
pusi la stapanul lor, dupa cum se cuvine, dupa cum po-
runceste Sf. Apostol Pavel in epistolile lul catre Colaseni
si Efeseni. and sunt abili (priceputi) la serviciul lor, cand
at urechi de magar adica indoite de marl si indeajuns ca
sa primesca cuvintele si mustrarile stapanulul lor cu rah-
dare, and at mains deschise spre serviciu, inchise ins& la
furt, rapiri si nedreptate, cand at piciOre de capra, adica
sunt gata si lute la serviciul lor si nu tartest de loc la or-
dinile sthpanulul lor, asemenea servitor' sa-I socotesca omul
de marl ajutorl al lui, sa -1 lubesca si sa-1 ajute si sa-I eco-
nomisesca si cu cuvtntul si cu fapta si pentru sufletul si
pentru trupul lor cu ceea ce be trebue si este placut lui
Dumnedel
Acestea, prietene, ingrijaste-le, acestea faptueste-le si aces-
tea vorbeste-le si and pled sera in asternul tet gandes-
te-te cum al petrecut acea iii, §i data vet gasi ca asa este
bine si placut lul Dumnedeil, bucura-te glorific'And pe Dum-
nedeil care te-a zidit pentru ca sä to invrednicesca dupa
sa -'si
www.dacoromanica.ro

PRIN INTREBARI sI RESPUNSURT 371
aceea sa umbli cum se cuvine. i asa vel bine-placea lul
Dumnecleu si Omenilor si tie In vieta presents, si to vel in-
vrednici si de cea viitOre, Amin.
NOTA. Primeste chir Mile al mai, lubite al mein prietene
acesta carte prea mica ce tl o aduce ca dar prietenul teu
Auxentiu si citeste-o aminteste pururea de sincerul teu
prieten, si O. nu socotestl ca cu acesta mi-am indeplinit
datoria mea ce ti-o datoresc pururea si traind si murind.
Aceste reflexii morale-religiOse si populare, le-am tradus
dintr'un manuscris grec, compus in Moldova, la Iasi, spre
sfirsitul sec. XVIII si inceputul sec. XIX. Aceste sfaturl
fiind pline de invetaturl seri6se sunt de bung. sema o veche
succesiune a timpurilor anteri6re, lar autorul nu e pOte de
cat numai compilator al lor. In tot casul stilt de un mare
folos social chlar in timpurile nOstre, pentru cg sint principil
ce con tin educatie crestina. Despre acest manuscris si au-
torul lul vom mai vorbi curand cand vom reproduce si alte
pericope din el.
C. E.
o'tt
www.dacoromanica.ro

SISTEVUL
BISERICILOR ORTODOXE AUTOCEFALE.
Acesta este titlul unui important articol, apb.rut in trey
numere consecutive ale revistel ateniane Anaplesis CA-
N44'00E014 Articolul in cestiune este datorit eminentului Si
distinsului profesor de istoria bisericesca la facultatea Theo-
logicA a universitatei din Atena, Dl. Anastasie Diomid Ki-
riakos.
Motivul, ce s'a dat D-lui Kiriakos, spre a expune sistemul
bisericilor cretine Ortodoxe Autocefale, a fost urmAtorul:
D-nul Geltzer, profesor la universitatea din Iena, visitand
Orientul, a scris impresiunile sale asupra bisericilor orto-
doxe, impresiuni, cars au fost reproduse in resumat §i de
ziarul Atenian Asti. In aceste impresiuni, D-nul Geltzer,
emite ideea, ca bisericilor autocefale ortodoxe le lipse0e un
centru, ca n'au o unitate bisericescA; Ca s'ar fi departat de
la vechea organisare a bisericel cre§tine i a ar fi mult
mai bine si mai folositor pentru aceste biserici, data Pa-
triarchul ecumenic din Constantinopol ar avea §i el o au-
www.dacoromanica.ro

SIST. BISER. ORTODOXE AUTOCEFALE 373
toritate suprema asupra acestor biserici. Asa precum Papa
de la Roma are asupra tutulor bisericilor papistasesti.
D-nul Kiriacos, respundend D-lul Geltzer, aratO, ca aceste
idei ale sale sunt cu desavirsire gresite si desastrOse, bar
nu de folos bisericilor autocefale. Domnia sa probeza acesta
expunend Iii mod istoric documentat starea, organisarea si
administrarea sau modul, cum s'a condus Biserica cresting,
de la intemeerea sa, in decursul timpului si pang, in present.
D-nul Kiriakos dovedeste, ca actuala organisare a bisericilor
crestine autocefale ortodoxe este singura adeverata organi-
sare a Bisericel crestine, conforms cu spiritul acestel sfinte
si mantuitOre religiuni si identica, adicA neschimbata si ne-
alterata de cum o avea Biserica in primele secole. In acelas
timp constata, ca Bisericile ortodoxe autocefale sunt singu-
rile, earl represint crestinismul in plinitatea sa si co aceia,
cart s'au departat de la credinta evangelica si traditiunea
primelor secole, sunt Biserica Romel, cea intal si dupa aceea
Bisericile protestante, cart au degenerat cu desAvirsire in-
tr'un haos, de unde nu numal a be este cu neputinta a
mai esi, dar este intrebarea, data se mai pot pretinde bise-
ricb intemeiate pe invetatura evangelica si pe ade-
verata traditiune, conservata de la inceput in Biserica.
Ai ticolul D-lub Diomid Kiriakos este de mare importantO,
cad prin el distinsul profesor, respundend D-lui Geltzer,
apara intrega Ortodoxie in fata lumii papistase si protes-
tante de acusatiunl lipsite cu desavirsire de orb ce baza
istorica. tar compete* batrinului si consumatulub profe-
sor, mai ales in cestiunile istorice, cu care se ocupa de a-
prOpe jumetate de secol si ca profesor de istoria bisericesca
la universitatea din Atena, mai bine de 35 anb, este necon-
testata.
Traducend acest articol it impartasim cu plAcere cititorilor
revistel «Biserica Ortodoxa Romany *.
IatA continutul lui:
crestine,
www.dacoromanica.ro

374 SISTEMUL
Sistemul bisericelor Ortodox° Autocefale.
Adesea on auclim pe acela, cart nu cunosc spiritul ad-
mininistrativ al bisericii ortodoxe, unit crestini ortodox',
altil streini licend, ca sistemul bisericilor autocefale este
reti si detestabil si ca ar fi fost mult mat canonic si mai
de folos bisericel orientale, dacd Patriarchul ecumenic de
Constantinopol ar fi avut o putere suprema, dupa modul
bisericel apusene si ar fi condus el direct din Constantino-
pol bisericile diferitelor pop6re ortodoxe, asa precum Papa
conduce direct din Roma bisericile catolice ale lume! in-
tregl. Acesta, lic el, ar fi dat multa putere bisericel orien-
tale si legatura el de unire ar fi fost mat tare, de cum este
acum. Atunci ar fi fost mai multa vieta in ea si guver-
nele diferitelor popOre ortodoxe, nu ar fi apasat aceste bi-
serici, asa precum fac asta-cli.
Aceste opiniuni, dupa no!, sunt cu des6virsire gresite.
Ele dovedesce o absoluta necunostinta a modului de admi-
nistratiune al bisericilor ortodoxe, cart din timpurile cele
mai vech!, a fost diferit de acela al bisericel occidentului.
Ele denota si necunostinta istoriei bisericel ortodoxe si cu
tote acestea este regretabil, ca ele se Ted si in ultima scri-
ere: Impresiunl din Orient a germanului Geltzer, pro-
fesor la Iena, impresiun!, call in resumat s'ail publicat si
in cliarul Atenian Asti.
Prin cele ce urmeza ne vom incerca a proba:
10. a sistemul bisericilor autocefale este cel mat ve-
chill; acela care a fost d'a pururea in Biserica de orient si
2°. Ca acest sistem nu numal, ca nu este reil si detestabil,
dar este cel mai bun. Din el result& multe bunuri si este
singurul, care apara Biserica de despotismul papal, de acel
sistem cu des6virsire concentrat si carele, din causa prea
marel imputerniciri a centrulul, apasa bisericile partiale.
Sistemul nostru ne apara si de starea de descompunere
www.dacoromanica.ro

BISERICILOR ORTODOXE ATOCEFALE 375
si anarchie a bisericel protestante, care lipsita cu des6vir-
sire de un centru 6re-care, a pierdut orl-ce unire si tinde
catre desevirsita descompunere, din causa continuelor sepa-
rAri si imparfiri.
10. Sistemul bisericilor autocefale este cel mai vechiti,
este acela, care a fost tot-d'auna in Biserica de orient.
Sa vedem mai intaiti, cum se administra Biserica in cele
trel secule, adica.' in timpurile inainte de marele Con-
stantin. Tot! istoricil sunt de acord, ca In acel prim si stra-
vechla period, fie-care biserica partiala era autocefala, nu
numai In imperiul roman de resarit, ci si in cel de apus
Ast-fel: Bisericile Egiptului, Siriel, Asiei Minore, Pontului,
Traciei, Macedoniel, Ahaiei, A fricei de nord, care era pro-
vincie romans cu centrul in Cartagena, bisericile: Aquileel,
a Mediolanului, Galiei, Ispaniei, Britaniel si cele-l-alte, erau
autocefale. Ele se conduceati de mitropolitil lor, adica, de
episcopil, car! residati In capitalele acelor provincii romane
si de episcopii cel de sub el, car! se Intruneati in Sinod.
Ast-fel de biserica autocefala era si biserica Rome!, Tar e-
piscopul Romel era, ca si cel-l-alti mitropoliti si periferia sa
metropolitans se tntindea asupra partilor Italiei de mijloc
si de jos (provinciae suburbicariae). T6te aceste biserici par-
tiale erati independente unele de altele si autocefale. Bise-
rica Rome!, In phtile occidentului si bisericile Alexandrie!
si Antiohiel, in partite orientului se °floret Ore cum mal
mull de cat cele-l-alte biserici, din causa insemnatatel po-
litice a acestor cetati. Intaetatea de onOre intre acestea o
avea biserica ROmei, ca biserica capitalei tntregului impe-
ritt, ca fiind cetatea imperatesca, precum dice canonul 28
al sinodulul al IV ecumenic.
Aceste tntaetati insa, erati simple intaetati de on6re, pre-
cum intre frat!; fie independent!, fie nevrisnici, se onoreza
mal mult fratele cel mai mare si are o influents morals,
fara insa ca din acesta causa impuna vointa sa asu-
din'tait
sa -'si
www.dacoromanica.ro

376 SISTEMUL
pra celor-l-alti fratl si sa alba putere si stapanire asupra lor.
Intaetatea dar a Romel era intaetatea de onOre, bar nu de
suveranitate si stei pa,nire (honoris, non jurisdictionis seu
poten tiae).
Este adev6rat, ca. episcopil Romel, deja Inca, din secolul
al II, din bubire de marire §i incepetorie, inascuta la Ro-
mani, aveau pretentiunea d'a se impune celor-l-alte biserici
§i a le supune vointeb §i stapanirei lor; dar incercarile lor
acestea s'ail respins de episcopil bisericilor partiale, atat din
orient, cat §i din occident, cars §I-ad aparat cu multa cal-
dull §i curagiu independenta bisericilor lor autocefale. Ast-fel
Policrat episcopul Efesulni, impreuna cu episcopii Asieb Mi-
nore, au respins catre finele seculului al II pretentiunea lui
Victor episcopul Romel, carele voba sa be impuna practica
bisericil romane, cu privire la timpul serbarei Pa§telui. In
seculul al III, episcopil Africei, sub conducerea lui Ciprian
mitropolitul Cartagenei, an desaprobat prin doue sinOde (an.
255 si 256), parerea episcopulul Rome' Stefan, despre bo-
tezul ereticilor, Were pe care acesta voba chbar prin ame-
nintarl sa o impuna bisericilor lor.
Unitatea §i unirea bisericilor, in cele trel dint= secole
ale creOinismului, se vede dar ca consta, nu din supunerea
bisericilor partiale unul episcop Ore carele, ci din unitatea
credintel, pe care o marturiseag bite bisericile partiale din
lubirea lor reciproca si a episcopilor lor. In aceste timpuri
nimic alt nu se vede, de cat o influenta moralA, pe care
exercitau asupra lucrurilor mitropolitil cel mai insemnati
deatuncI; in primul loc al Romel §i dupa el al Alexandriel
i al Antiohiei; §'acesta din causa insemnatatei politice a
cetatilor, in cart se aflati.
Acosta era organisarea §i sistemul administrativ si de
conducere al Bisericei, atat In orient, cat §i in occident,
in cele trel secole primare. Precum se vede era In vigOre
sistemul bisericilor Autocefale.
www.dacoromanica.ro

SIbTEMUL 377
Dar sa, venim la timpurile posteriOre marelui Constantin
si pana la schisma sail separarea bisericilor.
Din timpurile marelul Constantin Biserica Apusulul ') a
inceput putin cite putin sa se departeze de sistemul bise-
ricilor autocefale; cad Roma reusise incetul cu incetul sa
supuna siesI tote bisericile partiale ale apusulul si sa la
in mainele sale, adica sti, conduca ea afacerile acelor bise-
rid ; lar bisericile partiale ale apusulul au perdut ast-fel
independenta sail autocefalia lor. Mat tntala disputele
cu arienil si dupa aceea, disputele despre cele dou6 naturl;
precum si bite discutiele dogmatice, cart ail turburat Bise-
rica in decursul seculelor IV papa la al VIII, din causa pe-
ricolulul ce ameninta Biserica, mat ales cand se Intimpla,
ca imperatoril sa fie favorabill ereticilor, lucru care se in-
timpla adesea, facea pre episcopil diferitelor biserici par-
tiale sa se concentreze pe langa episcopil si ierarhii, cel mat
Insemnatl si mai puternici, ca ast-fel sa pOta opune o re-
sistenta mal puternica contra protivnicilor si persecutatorilor.
In partite apusulul era natural, ca in acele timpuri de grea
cumpana episcopil sa se alipesca pe laugh episcopul Romel
si in el WO concentreze t6te sperantele tor; cad el era e-
piscopul cel mat insemnat intre episcopil occidentulul si bi-
serica sa era cea mat insemnata, pe de o parte ca Biserica
din capitala imperiului, tar pe de alta singura in acele partl,
care 41 urca origina el pan5. la Apostoll, ba chiar Infiintatl
de el, cad data traditiunea despre Petru este nesigura, des-
pre Paul se stie cu siguranta din Insusl Noul Testament,
ca a predicat acolo Evangeliul.
In timpul luptelor cu Arienil, cu semi Arienil, cu Mono-
fisitil si Monotelitil, protegiatI de imperatorl, episcopii apu-
sulul luptau, avend In fruntea for pe episcopul Romel si
acesta a obicinuit pe acesti episcopl, ca sá prim6sca povetl
1) Sub aeest nume autorul artioolului intelege biserioa Romel.
told
www.dacoromanica.ro

378 SISTEMUL
§i sfaturl de la episcopul Romel. Asa to cat tovara§ia si
alianta cu el, cu timpul §i fOrte de grabs, s'a transformat
In subjugare Ast-fel cea intact biserica, care fu supusa ju-
risdictiunel bisericel romane, In biserica Iliricului, a§a nu-
mit Oriental, care mai tarcliii, sub Leon Isavrul fu data bi-
sericel de Constantinopol. Supunerea acesta s'a facut cu
mull& greutate.
Biserica Africans, pe la Inceputul secululul al V, Inca re-
sista, nevoind a se supune Rome!, cad vedem, ca la sino-
dul al doilea, tinut la Miley (an. 416), se condamn tot! a-
ces cleric!, cars ar apela la judecati dincolo de mare (ad
transmarina judicia), adica la Roma. Dar sub Leon I, a-
pe la jumatatea secululul al V, acesta biserica se supuse
Rome!, cerend protectiunea puterniculul episcop al Rome!,
contra apasarilor, ce sufereati din partea Vandalilor, ce co-
prinsesera atunci Africa.
Biserica Galiciana a resistat mai mult, la tendintele de
cucerire ale episcopilor Rome!, ma! ales pe timpurile ma-
rein! for episcop Ilaria din Arelata.
Chiar §i luptele cu Iconomahil din seculul al VIII, acela§
resultat avut, din punctul de vedere al cestiunel, ce ne
preocupa, adica §i ele ail contribuit, ca in Apus sa ridice
§i sa inalte autoritatea §i puterea episcopulul Rome!, pentru
ca §i atunci episcopil Apusului, ca sa NIA lupta contra In!
Leon Isaurul §i contra tmperatilor urmatori, protivnici icO-
nelor, au fost nevoitl a se uni cu episcopul Rome! si ast-
fel sal recunOsca pe acesta, ca centru for de activitate Si
ca mai marele lor.
A doua causa, care a inlesnit concentrarea Intregel puterl
administrative a partilor Apusulul in mainele episcopulul
Rome!, fu aceea, ca de la secolul al V, cand at tnceput nä-
valirile popOrelor nordice a Anglo-Saxonilor, In Apusul Eu-
rope!, in centrul el §i chiar in partile ei sudice, navalirile
Vandalilor, a Galilor, a Burgungilor, a Longobardilor, a Fran-
dica
Fah
www.dacoromanica.ro

BISERICILOR ORTODOXE AUTOCEFALE 379
cilor, a Anglilor si altii, pe cele ma! multe din aceste po-
Ore, biserica Romel este aceea, care le-a convertit la cres-
tinism. i aceste popOre au primit atuncl de la Roma, nu
numal crestinismul, dar si civilisatiunea, cultura, artele si
totul. i ast-fel din causa marelul respect, ce'l aveau catre
Roma, t6te aceste popOre convertite de ea, au primit cu
placere supunerea si suprematia e!, supunandu-se adminis-
tratiunel el bisericestI.
Al treilea motiv este, ca pe scaunul Rome! ail stat Omen!
cu multa.' experienta intru ale administratiunei, Omen! cu
amor de intaetate, carI aptitudinea d'a administra si guverna
o aveu in masura egala, cu lubirea de a domina si ast-fel
el ail putut incetul cu incetul sa supuna tOte bisericile par-
pale ale Apusulul si sa nimicesca or! -ce urmA, despre in-
dependenta sat autocefalia lor. Ast-fel de barbatl air fost in
deosebi trel: Leon I, Gregoriu Dialogul si Nicolae I.
Inca o causa, care a ridicat autoritatea si puterea epis-
copului Rome!, mal pre sus de a tutulor Bisericilor Apu-
sulul si pe care am amintit'o in precedentele, este ca bi-
serica Rome! era in aceste partl singura biserica cu origina
apostolica si in acelasi timp in capitala imperiulut
Din aceste cause, la car! de sigur au contribuit si multe
altele de o ordine secundara, Apusul cu biserica Romel in
frunte, in timpurile posteriOre marelui Constantin, 'sl-a schim-
bat vechiul sistem al administratiunel bisericestl. A inceput
ca aci sa lipsesca sistemul autocefal si independent al bise-
riNlor partiale si ast-fel a se disparea on -ce independenta
a lor, Iar episcopul Rome!, zelos de intaetate si suprema-
tie, supra numit de la secolul al VI Papa, la asupa's1 con-
ducerea si administrarea tuturor acestor Biserici si exercita
asupra lor tOta autoritatea si puterea sa.
In secolul al IX, noul sistem de concentrare, resultat din
Iubirea de intaetate a bisericei romane, d'a supune tOte
bisericile Apusulul sub autoritatea nemarginita a Papei, s'a
www.dacoromanica.ro

380 BISERICILOR ORTODOXE AUTOCEFALE
dat pe fata si s'a formulat In tntregul sett, in falmOsele de-
cretalil pseudoisidoriane (decretales Pseudoisidorianae). Acest
sistem de administratiune, care sugruma Mta libertatea bi-
sericilor partiale si carele da WO, puterea centrulul, earn%
sunt subjugate tOte cele-l-alte biserici, carele schimbd ca-
racterul bisericilor surori in biserict supuse si sclave bise-
ricei romane, devenind apasate de acesta, de la acesta e-
poca este sistemul, care domneste in intregul occident crestin_
si domneste si pana in cliva de astd-dl. Ast-fel a luat nas-
tere. El s'a transformat in despotismul papal, carele apasa
grett pand in dilele n6stre asupra bisericilor Apusulut, tar
in evul media s'a resimtit mai mult, de cat on cdnd, cad
atuncl puterea Papel era In apogeul et si ajunsese a se
impune chiar regilor si Imperatilor, pe cart II punea si de-
punea dupa placerea sa. Iar prin Infricosata inquisitiune
sacra silula constiintele si a aruncat prada flacarilor si mor-
tet mit nenum6rate de suflete sub pretext, ca le-ar fi pro-
tivnicl. El a imptedecat pe cat ate putut progresul stiintel si
desvoltarea libertatilor politice, aprOpe de tOte popOrele apu-
sulul, de la renastere pana in timpurile moderne. Dar chiar
si asta-dt despotismul papal, fie ca timpurile s'ait schimbat
cu totul si puterea Wed l'a marginit cu desevirsire, totusl
sta ca un efialte pe spatele popOrelor catolice, declardn-
du-se pe fata inamic at progresulul si al on caret desvol-
tart libere a acestor popOre, atat in cestiunile religiOse, cat
si in vieta for politica, culturala si sociald. Proba la acesta
este faimOsa enciclicd a hit Grigorill at XVI, care excomu-
nica orb ce libertate si progres; enciclica lab Piu al IX, in
acelasi spirit; dogma infailibilitatei, decretata de sinodul din
Vatican, care culmineza puterea despoiled. a Papei si chiar
enciclicele actualulul Papa, Leon al XIII, in favOrea retro-
gradilor Jesuiti, inamici al luminel recomendand si apdrand
resuflatel teologie scolastica a lut Toma Achinatul. Pentru
acesta in occidentul Europe!, statele pretutindeni sunt in
www.dacoromanica.ro

SISTEMUL 38 1
lupta cu pretentiunile excesive ale Papei si sunt nevoite
sa prigonesca pe lesuiti si alte ordine monahice, cart ser-
vesc orbeste pre Papa, aducend la indeplinire pretutindeni
planurile sale. Tot din acesta causa barbatii cei mai culti
si luminati protesteza pretutindeni, contra dispotismulul pa-
pal, ba Inca si totl teologii catolici lubitorl de libertate, de-
clara sistemul administrativ al bisericel romane, ca necon-
form cu adeveratul progres al bisericilor si al popOrelor in
genere. Tot acesta a fost causa, pentru care s'a ridicat con-
tra despotismulul iesuitic al Papel vechil catolici, flOrea cul-
tures catolice, avend in fruntea for pre cei mai insemnatl
si mai ilustri teologi al timpurilor nOstre, ca Dol linger, Fri-
dirich, Reinike Sulte, Jacint, Micho, Pasalik si altil.
Iata unde a adzes lucrurile sistemul administrativ centra-
lisatar, care concentreza tOta puterea in mainele Papel; in-
laturand pe cel al bisericilor autocefale, carele, precum am
176:Jut, a fost sistemul primitiv si cel mai vechiti al admi-
nistratiunei bisericesti.
Dar sa vedem si Biserica Orientulul din aceste timpurl.
In Orient, In timpurile de la Marele Constantin (an. 313)
si pan& la tnceputul schismel (an. 867) s'a conservat sis-
temul primitiv de administratiune bisericesca, acela al bi-
sericilor independente.si autocefale, acela care unia bisericile
prin unitatea de credinta si prin legatura reciproca a in-
birel, ce o aveati bisericile intre ele si episcopii for intre
dinsii. In Orient fie-care biserica partiala a fost si a remas
d'a pururea independents sail autocefala. Ast-fel ail fost in-
dependente intre dinsele bisericile patriarchale ale centrelor
politice, dupa impartirea ce o avea imperiul roman de re-
sarit, impartire caruia s'a acomodat si imparirea bisericesca,
anume: bisericile Constantinopolului, Alexandriel si Antio-
chiel, la cart s'aii adaogat in timpurile lui Teodosiil al II
si biserica Ierusalimului, dupa insemnatatea religiOsa a S-tel
cetatl. Aceste trel din urma patriarchil, atunci nu eraU ne-
www.dacoromanica.ro

382 SISTEMUL
insemnate, precum sunt ci aveau numer mare de
episcopi si miliOne de credinciosi. Patriarchia de Alexandria
avea 110 Episcopii; cea de Antiochia 170, lar acea a le-
rusalimulul 90. Nici unul dintre acesti patriarch! nu se pu-
tea amesteca in afacerile Patriarchiel celul-l-alt. Patriarchul
de Constantinopol avea intaetatea de onOre, pentru-ca era
in cetatea, capitala a imperiulul, fiind onorat al doilea dupe,
Episcopul sau Patriarchul Rome!. Dar preCum acestula, atri-
buindu-i-se inta.etatea de onOre asupra tutulor, nu i se per-
mitea nici un amestec sau inriurire in afacerile celor-l-alti,
de asemenea se onora si cel de Constantinopol, fare ca
recunOsca vre-o putere sau suprematie asupra lore
T6te bisericile partiale erau considerate ca surori intre
ele, intru tote egale in drepturi. Numai cele done bisericl:
a Rome! si a Constantinopolulul se socoteail ca surori mai
marl si aveall o intaetate de onOre fata de cele-l-alte, dal;
atata tot si nimic mai mult.
Autocefala a fost si biserica Ciprului, recunoscuta ca atare
prin canonul al VIII al sinodulul at III ecumenic, tinut la
Efes, la anul 451. Tot ast-fel independente au fost si biseri-
cile celor-l-alte popOre, ca de exemplu: a Armenilor, Ibireni-
lor, Abisinienilor si altor popOre ortodoxe pe atuncl, intru
cat ele nu se despartisera de lumea crestina ortodoxa prin
diferente dogmatice. Fie-care din aceste bisepici find inde-
pendents sau autocefala is1 administra afacerile sale biseri-
cestl, in mod liber si independent de or! -ce amestec sag su-
prematie streina, cad se socotea ca crime sau incalcare a
drepturilor canonice, amestecul cu! -va, adica al vre unul
episcop in afacerile unel bisericl streine. Iar acesta o pre-
ciseza si determine forte clar canonul al II al sinodulul
al II ecumenic prin cuvintele: «Episcopii cel de preste-
ocarmuli11), pe bisericile cele afara de hotarele for
1) Prin ocarmuiri se inteleg periferiile administraViunilor patriarhale.
asta-di,
www.dacoromanica.ro

BISER1CILOR ORTODOXE AU'I OCEFALE 383
sa nu le bantuesca, Ilia sa turbure bisericile, ci
dupre canone, episcopal Alexandriei, numal pre
cele din Egipt sa, economisesca. Iar episcopil Re -
sa ritulu19, pre singur Resaritul sa,'l ocarmuesca, .
Acelas lucru it stabileste si canonul 34 apostolic, cand
slice: Episcopil fieste-arula neam (nalie) se cuvine
a sti (a cunoste) pre cel intal intru dlnsil si a'l
socoti pre el ca de cap.
In Orient a fost usul, ca impar(irea administratiunei bi-
sericesti sa OM de norms, si sa se conformeze cu impar-
tirea administratiunel politice, adica: Orindulala bison-
ricesca, trebula precum lice canonul XVII al sinodului,
sa urmeze si sa, se conformeze formelor politice si
publice.
Dar o administratiune bisericesca nu se putea amesteca
in afacerile administrative ale alteea. Pentru acesta, cand
Iuliti Episcopul Rome', a voit a se amesteca In afacerile
bisericilor orientate si se silea, ca sa readuca pe scaunele for
pre episcopii cel goniti de semi- arieni, acest amestec orien-
talil l'aii respins, precum marturiseste istoricul Socrat in
istoria sa bisericesca. D'asemenea, cand a urmat o Ore-care
neintelegere In Constaptinopol, cu ocasiunea alegerel lui
Nectarie si au voit a se amesteca intru acesta Episcopil
Italie', interventiunea acestora a fost respinsa, cu desevir-
sire si in acelasi timp cu indignare de Episcopii Oriental'.
Episcopil oriental' ail protestat energic si in timpurile lui
Inocentiti I, Episcopul Rome", cand acesta, In timpul tur-
burarilor ocasionate in Orient, din causa exilarei Sf. IOn
Chrisostom, a voit a se amesteca In afacerile bisericel de
Constantinopol (comp. Sozomen ist. bisericesca VIII, 28). In
genere in biserica principiul consacrat si respectat era a-
1) Prin episcopii Insaritului, canonul intelege pre episcopii Siriei,
numita atunci Resiiritul.
www.dacoromanica.ro

384 BISERICELE ORTODOXE AUTOCEFALE
testa: Ca episcopil bisericilor din Occident nu aveati dreptul
de a conduce §i administra, de cat bisericile Occidentulul;
Tar cel ai Orientului, numal pe cele din Orient. Pentru a-
cesta imperatul Constantin, scriind catre episcopil occi-
dental! al sinodulul din Arminiu, tinut la anul 359 (comp.
Mansi actele sinod. III, 259), le spune, ca nu ail dreptul a
hotari ceva privitor pe oriental!, cad acesta s'ar con sidera
ca o incalcare a drepturilor acestora.
Asupra cestiunilor de interes general patriarchii (cinci la
numer, socotit ca al V al Rome!, pentru partile Occiden-
tutui) se consfatulau impreuna cu conducetoril celor-l-alte
biserici autocefale §i se intelegeati intre din0 prin scrisorl.
lar la nevoe Imperatil, convocati sin6de generale, chemand
la consfatuire generala pre representantii tutulor bisericilor.
Aceste sin6de generale sail universale, numite sin6de ecu-
menice, representad biserica de pretutinden! sat intrega
Biserica a lui Christos din UM lumea sail de pre to:AA su-
prafata pamintulul. In acestea insa, fiind-ca ele tinut
in partile Orientulul, in cetatl, unde predominaa Grecii (Ni-
ceea, Constantinopolul, Efesul, Chalcedonul), in majoritatea
for luau parte episcopl greci al Orientulul, lar din partile
Occidentulul, episcopl a! Bisericel Romane, luau parte prea
putinl.
Primul din aceste sin6de s'a tinut, fara vre-o influenta a
episcopulul Rome!. Al doilea a avut Intre pre§edintil sel,
pre un episcop, care nu era recunoscut la Roma. Al cin-
cilea a desaprobat pe episcopul Rome! din acele timpurl,
Vigiliu. Al §aselea a condamnat ca eretic pe Onoriu, Papa
al Rome!; Tar sinodul Quinisext a desaprobat §i a condam-
nat fOrte multe din dispositiunile §i hotaririle Bisericel Ro-
mane.
Aceste fapte §i exemple de felul carora s'ar putea nu-
mera fOrte multe, dovedesc in modul cel mal evident, ca,
ideile episcopulul-- Romel nu puteau fi impuse, ca sin6dele,
s'ati
www.dacoromanica.ro

BISERICILE ORTODOXE AUTOCEFALE 385
cart representail Biserica universals, desi minute in Orient
si compuse in majoritate din episcopi orientall, puteati sä
condamne opiniunile si vederile papilor, ba puteati char sal
declare de ereticl, cand ei se dovedeati ca sunt.
T6te acestea marturisesc §i dovedesc in modul cel mat
evident, ca in aceste timpuri (de la Constantin cel mare
si pana la inceputul schismel), in Orient se conserva sis-
temul bisericilor autocefale, cad existail mat multe biserici
partiale, independente §i autocefale intru tote una de alta,
§i singura unitatea credintel §i legatura dragostel era acea
care le unla. Ele respectad numal ca biserici surorl mat
marl Biserica Romel si a Constantinopolulul, si dupa acestea
se onora d'asemenea bisericile Alexandriel, Antiochiel si Ieru-
salimului; dar nu atribueau si nu recuno§teail acestor bise-
rid de cat o intaetate de onOre, nicl o putere §i nicl o
suprematie. Sin6dele universale sail ecumenice, erati sin-
gurile cart representail intrega Biserica §i erau recunoscute
ca autoritatea suprema, careea trebuea a se supune top.
Ac6sta si ast-fel era organisarea Bisericel in aceste timpuri.
Dar sa venim si la timpurile posteriOre schismel, la tim-
purile posteriOre lul Fotie (dupa anul 867).
De la inceputul schismel (an. 867), pana la cucerirea Con -
stantinopolulul de Turd, in Biserica 'Astra cresting ortodoxa
a Orienttilui vedem pastrandu-se acela§ sistem al Bisericilor
autocefale §i independente. Cele patru patriarchii ail fost §i
in aceste timpuri intru t6te Biserici autocefale §i indepen-
dente una de alta. Biserica Ciprulul a lost §i ea autonoma
§i condusa de lerarchil sel ca biserica autocefale. S'a in-
timplat cate o data §i ail lost timpuri cand din causa nä-
valirel mai intai a Arabilor, apol a Seleuciclilor, a Cruciatilor
si a Mamelucilor, ca patriarchil Alexandriel §i Ierusalimulul
precum §i Archiepiscopul Cyprulul sa fie nevoid a parasi
scaunele for §i sa petreca mat mult in Constantinopol, ba
Biserica Ortodox/I RomfIna 8
www.dacoromanica.ro

386 SISTEMUL
chiar sa se si alega aci nu numal el, ci si urmatorii lor,
far& sa fi vegut chiar scaunile pentru carl s'ad ales si tOte
acestea s& se fac& sub conducerea patriarchulul de Constan-
tinopol, ba s'a intimplat timpuri cand acesta sa, conduca
chiar si afacerile bisericestl a acestor patriarchil, un inter-
val de timp mal lung sad mal scurt, dar acestea erail simple
exceptiuni dictate de nevoile timpului si de imprejurarile cu
desavirsire grele prin cart trecea Oriental. TOte acestea im-
puse de imprejurAri, dar ele nu ad resultat, nici din us,
nici nu erau consacrate prin vreo lege.
Autocefalia acestor patriarchil si a bisericel Ciprulul se
'Ate (lice a nu a incetat un singur moment, din punctul
de vedere legal. Ea se exercita nu numal in baza usului
pastrat de la inceput, dar chiar in baza canOnelor si a di-
feritelor legluiri bisericesti. Ea a fost se pOte dice, sdrun-
cinata, nu ins& nimicita, asa in cat exceptiunile impuse de
imprejurarl grele ale timpului si de nevoe nu ad suprimat
nici legile bisericesci, nici drepturile si privilegiile acestor
biserici. Pentru acesta aceste patriarchil, precum si biserica
Ciprulul, se silead, orl de cate orl se presenta ocasiune, sa
faca uz de tOte drepturile for canonice de biserici indepen-
dente si autocefale si sa se arate si afirme ca biserici desa-
virsit autonome. Autocefalia sat independenta, intru cat
privea administratiunea bisericesca ad dobandit-o incetul cu
incetul si acele biserici, ale popOrelor ortodoxe, carl au fost
convertite la crestinism de Biserica Cresting ortodox& din
Constantinopol sad de misionari ai Bisericel de Orient in
genere, cum au fost bisericile: Bulgarilor, a Serbilor si a
Romanilor. Ast-fel biserica bulgara a devenit independent&
bisericesce in timpurile regelui Simeon I (an. 888-927),
cand Patriarchia ecumenic& din Constantinopol a recunos-
cut de autocefal pre archiepiscopul Achridei; unde pe atunci
Bulgarii ist avead centrul for politic si religios (932, Farlati
Illyricum sacrum VIII, 195). Mal targid cand dupa distru-
www.dacoromanica.ro

gerea primului imperid bulgar s'a infiintat al doilea stat bul-
gar, avend de capitald a sa Tarnova, Archiepiscopul acestel
cetati a fost de asemenea recunoscut autocefal sub Asan I
si Ioan Duca Batoze la 1234. Romanil la randul lor, la in-
ceput uniti cu Bulgaril, cu cart format' imperiul Romano-
Bulgar, bar mal in urma despa.rtindu-se, au devenit si el,
dupa aceea, independenp bisericeste sub archiepiscopil de
Bucuresci si lass. Iar biserica serbk s'a facut autocefala in
timpurile Imperatului Teodor Lascar I, sub patriarchul Gher-
man, la anul 1221, cu archiepiscopul din Peciu.
Ast-fel tot-d'auna in Biserica cresting ortodoxa de Orient
s'a socotit ca este bine, drept si conform cu principiul consa-
crat si conservat de la inceput in acesta Biserica, unde starea
de lucruri religiOsa s'a conformat stares de lucruri politice,
ca tot-d'auna un popor independent si liber politicesce, sa
fie liber si in lependent si bisericeste. Deci se invedereza
mai clar de cat chlar lumina sOrelui, ca si in timpurile de
la inceputul schismei si pang la caderea Constantinopolului
In Biserica Ortodoxa de Orient, in privinta administratiunei
bisericesti s'a pastrat sistemul bisericilor autocefale. Fie-care
biserica partiala, era autocefala si autonoma si se administra
de sine, fiind intru tote de sine statatOre si inciependenta.
Patriarchul de Constantinopol avea tot-d'auna intaetatea de
onOre; el era intaiul tntre ierarhil bisericilor Ortodoxe, cen-
trul visibil al Bisericel Ortodoxe si exercita cea mai mare
influents asupra afacerilor bisericqt1; insa acesta influents
era morals si se basa pe insemnatatea politica si pe onarea
ce o avea Constantinopolul, fats de t6te cele-l-alte cetati.
Biserica d'a ci era, precum am sora cea mai mare,
care se respecta mai mult, dar nu avea nici un drept si
nici o stapanire asupra celor-l-alte biserici, si nici episcopul,
adica Patriarchul el, nu putea a se amesteca si a se im-
pune, ca cum ar fi avut Ore -cart drepturi, in afacerile celor-
1-alte biserici crestine ortodoxe autocefale. El se bucura de
clis,
www.dacoromanica.ro

388 SISTEMUL
o simple intdetate de mire, nu insa de drepturi adminis-
trative.
Dar iata-ne deja ajunsi la timpurile posteribre cucerirel
Constantinopolului de Turd.
Dupe caderea Constantinopolului sub Turd, organisatiunea
bisericesca nu a suferit nici o schimbare, 5i nici nu putea
sa sufere, caci in Biserica nOstra, orinduiala administrative,
care s'a pastrat intacta din primele secule ale crestinismului,
si s'a aprobat si consfintit prin sin6dele ecumenice, este si
remdne d'a pururea respectata si se pastreza; si nimeni nu
Indraznesce si nici nu We sa schimbe basele sat principiile
organisatiunei bisericesci ortodoxe; far aceste base si prin-
cipil, sunt basele si principiile sistemului bisericilor att-
tocefale.
Principiul fundamental al acestei organisari administrative,
in Biserica Orientului este ca: tOte bisericile ortodoxe par-
tiale, sa fie autocefale independente si autonome si sa se
administreze de sine. Aceste biserici sa se considere intre
sine ca biserici surori si sa dea una alteea tot ajutorul po-
sibil si sfatul cel bun. Sa conserve tOte dogmele Bisericel
Ortodoxe, cele hotarite de cele septe sin6de ecumenice si
in genere credinta predate noue de sfintil parinti si can&
nele cart orinduesc cele privitOre pe administratiunea bise-
ricesca, pe cult si disciplina bisericesca. Sa onoreze mai
presus de on -care alta biserica, biserica de Constantinopol,
ca sore mai mare, care la rindul el consultatd find, trebue
sa dea cu tOta buna vointa tot ajutorul si sfatul cel bun.
Pentru acesta Patriarchul de Constantinopol trebue a se
socoti cel Intai tntre ierarhi, centrul veclut si seful Bisericel
Ortodoxe, al carel cap este Iisus Christos, si prin El, tOte
bisericile partiale sa se intelegd intre dinsele asupra on
carel cestiunl generale privitOre pe tOte bisericile ortodoxe.
Ast-fel Biserica n6stra s'a condus pe aceste baze si prin-
cipil si dupe timpurile posteriOre caderel Constantinopolului.
www.dacoromanica.ro

BISER. ORTODOXE AUTOCEFALE 389
Cele patru patriarchil (Constantinopol, Alexandria, Antiochia
§i Ierusalimul) au fost §i in aceste timpuri, ca §i mai ina-
inte, independente unele de altele §i autocefale. i dad. In
adever, precum am ardtat, din causa imprejurarilor neno-
rocite, a lipsel de clericl culti, con§tiinciosi §i din causa
lipsel unul numer suficient de episcopi, au fost timpuri cand
patriarchiile de Alexandria, Antiochia §i Ierusalim, nu se
mai conduceau de sine, ci patriarchil for §edeab. in Constan-
tinopol, se alegeati aci §i se conduceat nu numai ei ci §i
patriarchiile for de Patriarchul de Constantinopol §i sinodul
tote acestea fost de cat exceptiuni, de scurta du-
rata, exceptiunl impuse de nevoe §i imprejurari, lar nu de
us §i legi.
Din contra conform usului stabilit §i recunoscut §i con-
form legiuirilor canonice respectate de la inceput, cele patru
patriarchil se consideratt tot-d'auna ca autocefale, indepen-
dente una de alta §i fie-care administrate de sine. Pentru
acesta chlar in acele timpuri de restrite, patriarchiile A-
lexandriel, Antiochiel §i Ierusalimului, on de Cate orl puteau
sä alba un numer suficient de episcopi pentru a putea sa
tine sinod si sa, alega el pe Patriarchul for §i sa conduce
el afacerile patriarchiei, ci tot-d'auna usau de aceste drep;
furl' ale lor. Pentru acesta Patriarchul de Ierusalim de exem-
plu, carele a reusit, din timpurile lul Gherman II (an. 1518),
sä se incungiure de clericl distin§i, capabili §i eruditi §i In
acela§ timp multi la numer, cars compuneati a§a numita co-
munitate a sfintulul Mormint, forte rar simtea nevoea sa re-
curga la ajutorul amical §i frdtesc al Patriarchului de Constan-
tinopol, in ceea ce privea resolvarea cestiunilor pendinte de
Patriarchatul sett. i de asemenea on de cate ors se intimpla
ca Patriarchul ecumenic O. se amestece cu nedreptul in a-
facerile sale, amenintand ast-fel autocefalia §i autonomia
Patriarchiei sale, el a protestat energic in fata celor-l-alte
biserici. Ast-fel cand in anul 1866, Ciril din Bizant, Ar-
set, n'all
www.dacoromanica.ro

390 SISTEMUL
chiepiscopul muntelui Sinai, care din timpuri stravechl a-
partine jurisdictiunel Patriarchului Ierusalimului a fost hi-
rotonisit contra ordinel canonice In Constantinopol si nu in
Ierusalim, si in urma venind la neintelegere cu monahil
monastirei din muntele Sinai, si a cerut mijlocirea si con-
cursul Patriarchului ecumenic si nu a recurs la Patriarchul
de lerusalim, precum se cuvenea, Patriarchul Ierusalimulul
Ciril al II, a desaprobat amestecul Patriarchului ecumenic,
si dupa ce a caterisit sin odiceste pe Ciril, relativ de ames-
tecul Patriarchului ecumenic, at formulat principiul ca pa-
triarchiile tOte sunt autocefale si nu recunosc alta autoritate
asupra lor, de cat pe aceea a sinOdelor ecumenice.
De asemenea ultima alegere de Patriarch in Alexandria,
a lui Fotie, s'a facut de clerul si poporul bisericel Egiptului,
fara vre un amestec sail influent& strei-na, bar Patriarchul
isi exercita administratiunea sa, fara cel mat mic amestec
sail influenta a vre unel alte autoritati spirituale adminis-
trativ str6ine.
Chiar si in Antiochia cu ocasiunea ultimel alegeri, a lui
Meletie. Aci fie ca lucrurile ajunsesera intr'un punct cu de-
savirsire extrem; din causa ca episcopib de origins araba al
acestel patriarchii, s'ail ademenit de influenta politicel ru-
sesti, care urmaresce slabirea elenismului in Siria si Pales-
tina, si Inaltarea favoritilor ei indigent Arabi, chiar si el
pentru a apara actul alegerel vicidse lui Meletiu, s'ail pus
tot la adapostul autocefaliei tronului Antiochian, si cu au-
tocefalia all voit sa acopere tOte neregularitatile savirsite cu
ocasiunea acelei alegeri.
De asemenea si autocefalia bisericel din Cipru s'a pastrat
si s'a respectat in timpurile de la caderea Con stantinopolulul
si pana in liva de asta-41. Episcopil Ciprulul cu archiepis-
copal for cu resedinta in Leucosa, all condus, all administrat
si conduc pana asta-cli in mod independent afacerile bise-
ricesti ale intregeb insule, fara ca sa fie supusi vre unel au-
www.dacoromanica.ro

BISERICILOR ORTODOXE ATOCEFALE 391
toritap bisericesti streine. Iar arbitragiul patriarchiilor, pe
care l'ati cerut una din cele doue partide ce s'au format
cu ocasiunea ultirnei alegeri a Archiepiscopulul lor, dupa
mOrtea lul Sofronie acesta interventiune, este in pericul de
a nu se putea realisa, cad ea nu a fost ceruta de amandoue
partidele; de Ore-ce ipso jure, nimenl nu p6te interveni
ca arbitru sat judecator in afacerile bisericei Ciprului ; nici
chlar Patriarchul ecumenic, carele desi are intaetatea de
on6re intre cei-l-alp patriarchi, dar nu are nici o putere
administrative, ca sa pOta interveni cu dela sine putere in
afacerile celor-l-alte biserici ortodoxe.
Chiar si cele-l-alto popOre ortodoxe : Rusil, Ortodoxii din
imperiul Austro-Ungar, Serbil, Romemii si Bulgaril dupa
principiile cart au domnit d'a pururea in administratiunea
Bisericel Ortodoxe de Orient, fiind state independente, au
dobandit si bisericile for independenta; cad ordinea si ad-
ministratiunea bisericesca a trebuit sa se conforme ordinel
administrative politice conform canonulul 17 al sinodulul
at IV ecumenic; conform cuvintelor lul Fotie care lice :
«Cele bisericesti, si mac ales cele privitore pe ad-
«ministraciunea bisericosca, trebue sa se acorno-
«doze schirnbarilor si stare] politice, asa precum a
«lost tot -d'a -una (epistola catre Papa Nicolae I) si con-
form cuvintelor canonulul 39 al sf. Apostoli care lice:
Episcopif fie-cArel nariuni, trebue a sti pre cel
16 Mtre el si a'l avea pre el de qef al lore
Unele din aceste popOre, precum am veclut, tsi dobindi-
sera autocefalia for inainte de caderea Constantinopolulul.
Ast-fel au fost Serbii, Bulgaril si Romanil. Autocefalia tns6.
a Bisericei Serbilor si a Bulgarilor s'a desfiintat, mac tarsdiA,
sub Samuel I (an. 1766 si 1767), cand lerarchil Serbs si
Bulgari, din causa aptisarilor streine si pentru a se bucura
de privilegiile acordate de cuceritoril turd bisericei Patriar-
chale din Constantinopol, au cerut el insusi, precurri afirma
in-
www.dacoromanica.ro

392 S1STEMUL
Sergiu Macreu (comp. Satha bibliot. evulul media III, 251)
protectiunea directs si dependenta for de Patriarchia ecu-
menica din Constantinopol. In seculul trecut insa dobindind
independents politics, au cerut, si au dobindit, si indepen-
denta bisericesca, precum era fOrte natural, si nimeni nu
are nimic a le imputa pentru acesta. Numal Bulgaril sunt
condamnabill, nu pentru ca voiau si el sa dobindesca inde-
pendenta bisericesca, ci pentru-ca nu s'ail multamit a cere
si a infiinta lexarchia for in Bulgaria proprie, ci ail pretins
a o extinde asupra intregului Imperiu Otoman, cuprinclend
pre top Bulgaril, ce s'ar afla in el, si cu centrul el In Con-
stantinopol. El ail voit adica ca in Imperiul Otoman sa
existe doue biserici, de o potriva, cea greca si cea bul-
gara, .amendoue avendu-si centrele for in Constantinopol,
unde sa-si alba resedinta, atat Patriarchul ecumenic cat si
exarchul bulgar, si in fie-care provincie a Traciel si Ma-
cedoniel sa fie alaturi un episcop grec si altul Bulgar si
Green' sa apartina episcopulul grec, lar Bulgaril, celui Bul-
gar, impartind ast-fel pe locuitoril aceleas1 localitatI dupa
nationalitate. Acest lucru este neauclit si nicl o data n'a fost
in Biserica; lar canOnele interclic categoric ca sa fie in ace-
easi cetate sail eparhie dol episcopl (canon. VIII al sinod. I
ecumenic si can. XVI al sinod. I si al II). Pentru acesta cu
drept cuvint Patriarchia ecumenica, in anul 1872, sub An-
tim al VI, la marele sinod local tinut la Constantinopol, la
care a luat parte si cel-l-alp patriarch! (afara de cel al le-
rusalimulul) si archiepiscopul Ciprulul, au declarat pre Bul-
garb de schismatic!, de Ore-ce in anul acela, in mod abu-
siv, necanonic si contrar ordinel pastrate in biserica, au
infiintat o biserica, care nu pOte fi recunoscuta de dreptul
canonic bisericesc, si au instalat in Constantinopol un exarh
al bisericel Bulgare.
Biserica rusa fiind-ca a prima lumina evangelic& de la
biserica de Constantinopol, si la inceput avea nevoe a fi
www.dacoromanica.ro

ingrijita si condusa de patriarhia ecumenica, mai ales din
causa starel aprOpe barbare In care se afla atuncl poporul
rus, a fost administrate bisericeste mult timp de biserica
patriarchiei ecumenice. La 1051, Ieroslav, urmatorul lui Vla-
dimir, a voit a face biserica Ruse autocefala, precum avea
tot dreptul a fi, caci stat independent, dupe principiul do-
minant in Biserica de Orient, trebue sa aiba si biserica in-
depedenta. Dar urmatorii sec av end in vedere starea cultu-
rala a terei, care era Inca in mare Intunerec, si sperand
ajutor din bunele relatiuni si ingrijirea ce o aveau din partea
patriarhiel ecumenice, succesoril la tronul Rusiel, ur_
mat exemplul lui Ieroslay. Ast-fel Biserica Ruse devine au-
tocefala abla la finele seculului al XVI (anul 1589), cand
mitropolitul de pe atunci al Moskvel, sub patriarchul Iere-
mia al II, a fost ridicat la demnitatea de Patriarch deve-
nind ast-fel biserica Rusk biserica patriarhala, demnitate
pe care Petru cel Mare, la anul 1721, a transformat'o in
biserica Sinodala, substituind patriarchatului sinodul admi-
nisfrativ, cu resedinta in Petersburg.
La anul 1740, a devenit autocefala si biserica crestinilor
ortodoxi din Imperiul Austriac, cars ridicandu-se la mai multe
mili6ne gat fost in urma impartiti bisericeste in trel bise-
rid ortodoxe indepedente: a) A Serbilor din Austria, sub ar-
chiepiscopul din Carlovitz si ale Romanilor sub archiepis-
copil din Ermanstadt si Cernovitz; acestui din urma aparti-
Wend si Rutenii 1). TOte acestea facut conform spiritulul
ce Insufleteste si conduce administratiunea bisericesca in
biserica de Orient. Ast-fel, Rusil, crestinil ortodoxi din Aus-
tria, Romanii, Serbil si chiar Bulgarii, fiind state politiceste
independente, au trebuit sa'si albs si bisericile for indepen-
dente.
Chiar si Gretil, pentru aceleasi ratiunl, infiintand la 1830
1) D-1 Diomid, 11 oonsidera pe aoesta din 'Irma mal malt al Ituteni-
lor de eat al RomilnilorTraduatornl.
nail
s'al
www.dacoromanica.ro

394 SISTEMUL
regatul Greciel, nu era posibil sa nu cera ca si biserica re-
gatului for sa fie independenta si autocefala. Se cuvenea ca
si aci sa se aplice acelasi Trebula si aci ca for-
melor politici libere si independente sa urmeze si ordinea
bisericesca libera. Trebuia ca episcopil regatului grecesc sa
alba o autoritate inalta bisericesca proprie a for. Pentru
acesta Omenil cei mai insemnali politicl, clericl si invetatil,
cu totil pronuntat pentru ideea ca independentel poli-
tice sa urmeze si independenta religiOsa a bisericel .regatului
grecesc. Pentru acesta idee s'a luptat inca din anul 1821
marele Corais, primul dintre eruditii greci mai Insemnati,
dupa cucerirea Constantinopolulul. (Indemnurile politice ale
Jul Corais de Therian In vieta lui Corais III, 131). Intru cei
mai caldurosi aparatori al acestel idei au fost si Farma-
kide, Vamva, Constanda, Duca si toti deficit mai distinsi,
precum si chlar archiereil ragatului.
In conformitate cu acesta idee aparata de toll cel ce vo-
Yati binele regatului si al bisericei, si conform canOnelor si
principiilor cart domneail in administratiunea bisericilor or-
todoxe, dela inceput, si asa precum s'a facut cu cele-l-alte
state cart aveau biserici ortodoxe (Rusia, Austria), archie-
reii regatului elenic, dupa invitatiunea guvernulul, ad pro-
clamat in cliva de 22 Iulie 1833, in Nauplia, independenta
bisericel regatului grecesc, si s'a constituit sinodul compus
din cinci membri, ca cea mai inalta autoritate bisericesca in-
dependenta, care sa conduca afacerile bisericesti. Atunci s'a
facut legea organica si tOte legile necesaril pentru organi-
sarea bisericei; ca: legea episcopilor si cele-l-alte. Acesta in-
dependenta a fost prociamata si de constitutiunea din 1844,
prin cele dou6 dintald articole ale sale, cart ate fost repro-
duse si in constitutiunea din 1864. Legea organica din 1833
s'a modificat in unele din partite sale in 1852. Atunci Pa-
triarchia ecumenica dand tomul sinodic, prin care recunostea
cele efectuate in Grecia, a cerut modificarea legei organice.
principid.
Wad
www.dacoromanica.ro

BISRRICILOR ORTODOXE AUTOCEFALE 395
Unele din cele pretinse de patriarchie, s'ati primit nu insa.
t6te, caci legea organic& a remas pe acelea0 baze, pe earl
se alcatuise. In Grecia ass dar, in 1833, nu s'a facut alt
ceva de cat aceea ce se facuse in WO. lumea ortodoxa. S'a
facut aceea ce trebula a se face. Aceea ce cereati canOnele,
usul pastrat de secule in biserica Orientului; aceea ce se
Meuse inainte de 1833 s'a facut §i dupa aceea la tote
popOrele Ortodoxe: la Ru§1, la Ortodoxii din Austria, la Ro-
mani, Serbi Si Grecia nu putea face exceptiune.
Daca. s'ar fi facut, o ast-fel de exceptiune, ar fi fost ceva
derisoriti, neregulat, un lucru neauclit, o inovatiune, care
ar fi fost cu desevir§ire contrara principiilor consacrate §i
practicate in administratiunea bisericesca a Bisericet Ori-
entale.
(Pa arms).
D.
*i
cei-l-alti.
---G----o--.
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN ISTORIA BISERICEASCA.
De /al-7,50-180o
de
SERGIU MACRE&
--......--
NOTE
Puse de autor la sfirlitul IstorieT sale, ca 'Muria asupra unor imprejurart date.
Ve41 Bis. Ortodox/I. Romtlna No. 8 anul XXV.
La pag. I. In al XVI secul bisericesc, trecut Biserica Or-
todoxa de rasarit a lui Christos a respins cu ajutorul lul
Dumnecleti. multe incercarl de diferite vicleni! ale Bisericel
apusului. Multi ban! apol a cheltuit din contributiile oWeti
pentru trebuinte, ma! ales pentru rewzarile si stramutarile
§i schimbarile Patriarchilor Scaunului Ecumenic. Dadea a-
nual §i tributul numit haragi Patriarchul pentru arhiereil
local!, car! intemeindu-se pe hrisovul prerogativelor frig-
duite lui prin sigil ro§u Imperatesc, emu de alt-fel nesupu0
darilor si neimpedicati de a savirsi cele impuse lor. Prin
urmare erati saraci arhiereil local! pe atunci, insa, fOrte
putin supu§I §i ingreueati de datoril si de cereri de pro-
www.dacoromanica.ro

AMINTIR! DIN 1ST. BISERICESCA 397
cente, avend unit inclinare de la sine si pentru trebuintele
intimplatOre, gata a aprinde zelul credinclosilor pentru ar-
monia obstesca a Bisericilor si servind la trebuintl ca sa
indeplinesca cu grabire Indemnurile patriarchale. Deci asa
in curs de 244 de ani de la cucerirea Constantinopolului
economisit cele bisericestl fara greutate. Iar in anul
mantuirel 1697, pe timpul preasfintitulul si prea intelep-
tului Patriarch Chir Calinic al II, fiind pentru a doua Ora.
Patriarch, a cuprins o nevoe puternica bisericile. Ca.ci sbur-
dand unit scurti la vedere ca sa se Imbogatasca tot mal
mult au ajuns la atata nereligiositate, to cat sa se cera de
la cel ce guvernati si bisericile de pretutindenea ca pro-
prietati particulare, fagaduind ca sa le cumpere cu multi
bans, ca Melicand §i sa aduca anual venitul, ca Muca-
clan. De aicea ambele parer! socotit ca sint folositOre
pentru cel ce stapaneau si in conformitate cu cele legis-
late la el tmperateste s'ail pus socotintele in practica. Dec!
o ast-fel de nascocire satanica a infricosat WO. biserica si
pe proistosii el, mal ales pe Corifel 1-a adus la cea mat
mare neliniste. De aceea alergand la Inweratul, care era a-
tunci in Adrianopol incercat sa castige causa. Deci
au explicat vatamarea din acesta viclenie a ordinel legiuite
si dovedind ca este neasemanata si ne potrivita acesta ne-
drepta calificare de proprietate particulars cea bisericesca,
si s'att pus atunci ca sä respinga viclenia, insa a cheltuit
fOrte multi banl pentru ca se induplice parerile celor de
la Guvern, pentru care, deli s'a facut contributie obstesca,
dar majoritatea s'a luat-o asuprasi Scaunul ecumenic, dupti
cum se 'Ate vedea despre tOte acestea in scris6rea Patriar-
chala sinodica tnscrisa in sfintita condica la anul mantuirel
1697, in luna Mal, Indictionul al 5.
Dec! de atunci inceput impositile de acum ce ne
bantuesc si darile si greutatile bisericilor. Cad data atunci
temporal s'ail inlaturat, putin dup, aceea larasi reinnoit si
s'au
s'au
s'au
salt
www.dacoromanica.ro

398 AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA
incetat facend acelas lucru, fAcendu-si o tale de im-
bogatire din acesta socotinta demonica eel ce au tesut a-
supra nOstrd pe nedreptul vicleniile. De aceea obosind de
cheltueli si Patriarchil si Arhiereil, au hotArit sinodic, pe
timpul pururea amintitulul Patriarch Ciprian I, ce era pen-
tru adoua Ora Patriarch ca sa primescd acesta estimare si
darea anuald, ceea ce se chiama miri, §i au fagaduit sa
indeplinesca cele ce s'atl poruncit de Marea Biserica, ca
sa afle repaus de supdrare si sa sfarime pornirile cele ne-
bunesti si sa rumpd cu totul sperantele intrigel lumesti rett
pornite, lar el explicandu-si greutatea ca pe timpul lul se
supun bisericile la dare si gandindu-se la nenorocirea bise-
ricilor ce ar urma din acesta si pretextele spre imboghtire
a celor iubitori de judecati si nereligiosi, a preferat sa se
retraga din Scaun, de cat sa cedeze violentel gAlcevitorilor
Cddend el, s'a ridicat Cozma al III de la Sinala la 1713
anul mantuirei, care a si fdgAduit plata anuald a hotdritei
dart Ast-fel dar incepend reul de la anul 1697, si combatut
prin deobste mijlOce, adnis nu s'a curmat si schimbat de
asupra bisericilor si arhiereilor, ci a diclut asuprd-le ca o
socotinta inevitabild. Din aceste pricini imprumuturile Marel
Biserici s'atii imultit in acesta de acum putini ani, in cat la
anul 1720, pe timpul pururea amintitulul Patriarch Ieremia
al III se resuma mai la trel mil de talanti de argint adica
pungi. Vegend Patriarchul ca nu pOte nici mdear procentele
sa le platesca, desbrdcandu-se de ornamentarea obicinuita
patriarchala, trimitend pe acasa si pe arhiereil petrecetori in
aula Patriarchala, pe la Eparhiile lor, si alungand pe multi
preoti si ierodiaconi de la marea Biserica, lasand numal
dot cars sa servescd pe rand cu septdmana, s'a imbrdcat
in haine rupte, s'a asezat pe o capatina si se plangea de
saracie cdtre datornici, de earl acuzat la inalta POrta a mar-
turisit ea datoreste, dar ca nu are de unde pldti, de aceea a
fost aruncat in temnitd. Persistand in urma, a fost eliberat
nail
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DiN 1ST. BISERICESCA 399
platind cu reducere, unuia jumatate, altula a trela parte si
altula si mat pntin, si a ridicat reaua datorie a bisericei
si chemand pe arhierel, banil datl cu reducere t -ail cerut de
la el si trimis pe el la Eparhil. Deci acesta s'a socotit
Intala datorie eparhiala, fiind pentru atuncea prea usOra si
mica. Iar eparhiile cele mid si tndepartate de imperatie
lasat cu totul libere de on ce datorie').
«Dupa cum la stelele cele mat marl si la cele mal mid
lumineza in tot universul corpurile cerestl si desavirsaste
productiile din el, pana si in cele mat din launtru ale pa-
mintulul, din care causa semanaturile produc seceris fe-
lurit, arboril si erburile tot felul de fructe si rasare iarba
spre hrana animalelor si spre ferirea de Me si siguranta
vietel, de unde numerul animalelor de tot felul este mat
mult, de unde frumuseta metalelor si stralucirea si frumosul
petrelor scumpe si pentru ca A. nu lungim cuvintul enu-
merand pe fie-carl aparte, si de unde curg tot felul de bunurl
omenirel; laudam pentru tOte acestea Divinitatea prin cuvinte
nu mat putin not, de cat tOte cate spun marirea lul. De ase-
menea si pe poporul cel cu numele de Christos '1 lumineza
in Vita sfinta Biserica de pretutindenea Episcopil, asemenea
celor mat mid stele. Peste el stapaneste corul sfintit al
Metropolitilor, tar mat presus de el se ridica respectata tri-
nitate a Arhiepiscopilor Ahridel, Ciprulul si Peculul, mat
presus insa sta preste top cel patru Patriarchi de Dumnecleti
alesl, al Constantinopolulul, al Alexandriei, al Antiochiel si
al Ierusalimului, asemenea cu corpurile (astrele) cele mat
luminOse si cu stralucirile vivifica sf. Biserica a lui Christos.
i asa prin deosebirea, varietatea gradelor straluceste acesta
de Dumneclell bine asezata ordine si bun.-cuviinta, nedeo-
sebindu-se nisi de cum prin acesta schimbare de grade
Copie asemenea on originalul de pe timpul pururea amintitulul
intre Patriarchi Domnul Calinio, de la 1697 a anulul miintuirei, in luna
Mal, Indiqionul 5, extras4 din sfintitul codioe.
I-ail
salt
I)
www.dacoromanica.ro

400 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA.
unirea bisericel, si larasl nici prin acesta legatura se iveste
deosebirea intre ele; ci scaunele cart stair cele mai sus si
arhiepiscopiile cinstite dupa acelea impreuna cu arhiereil
supusi for se pOrta cu de la sine putere in sfera proprie a
administrarel lor, conservand in totul integritatea si linistea;
lar prin chipul legaturel si cu impreuna conglasuirea so-
cotintel lards se unesc, si nici pleats spre margeni streine
si nicl se reslatesc de si se deosebesc cu mica deosebire prin
administrarea cuviinclOsa fie-care dintre el, de cea spirituals
si vecinica si de cea ecumenica si actuala. De aicea comuni-
catia misteriilor, succesiunea hirotoniilor si harul. De aicea
urmarea neintrerupta a preotiei si Episcopiel. De aicea
se revarsa rugaciunl si bine-cuvintart celor credinciosl, bar
vicleniile eresurilor si a dogmelor streine se tae din rada-
cina spre marirea Sfintel Treimi a uvula si singur Dumnecleil.
Acesta ne invetam prin canOnele de Dumnelet inspirate
ale sinOdelor ecumenice si locale, si tot acesta am tnvetat
si din sfintitele Cuvinte a purtatorilor de Dumnecleil parintl
si dascall al sfintel Biserici a lub Christos, si acesta martu-
risim si nob si indemnam pe top ca sa tins si sa pastreze
neschimbate prerogativele bisericel. acum, fiind-ca unit
ucenici de ab lul Satana, de cart ne rusinam a le pronunta
numele, gasind motiv vinciarea oficiilor externe ca castig,
pe care o numesc Melichiane, au indraznit sa calomnieze
in acesta bisericile de pretutindenea, in cat si pe acestea
sa le vinda, nu mai putin de cat Mucatadele de afara, celor
ce dal) mai mult si celor ce fagaduesc ca vor plati o can-
titate de bans mai mare, si nu numal ca au rapit opinia si
consimtimintul stapanitorilor ba se incercatt prin acesta por-
nire de chizasil (ipotece) sa corumpa totul, si sa se calce
in piclOre bisericile de pretutindeni cedandu-le celor de alt
neam. Iar nol incurajati prin buna vointa a Celul de sus,
am alergat si am caclut la puterea autocratorica si prin
explicarea perclarei Satanice si prin cheltuell am aruncat
Bi
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN BT. BISERICESCA 401
de la not perclarea obstesca. dar intrunindu-ne smerenia
nOstra si prea fericitul si prea inteleptul Patriarch al le-
rusalimului Domnul Dositeiti si eel ce dintre preasfintitil
arhierei se aflati in Adrianopol si prea cinstitil si prea res-
pectatii si Invetatil clerici ai Marel mistre Biserici a lul
Christos, si prea onoratii boeri, pentru-ca nu puteam cu
nice un chip sa respundem singuri la suma mare a chel-
tuelilor facnte de bisericile de pretutindenea pentru nevoea
obstiei, a vicleniilor si a nenorocirilor insemnate, spre sea.-
parea lor, am gasit cu cuviinta, ca not sa suportarn mai
Wta greutatea cheltuelei, dar sa ajute in parte si cele-l-alte
Scaune Patriarchale si Archiepiscopiile autonome, ca veclutul
reti obstesc cu ajutoruri obstesti sa fie taiat, dupa cum se
arata in inscrisuri aparte. Dar pentru ca sa nu se faca exem-
plu acesta contributie si ajutor ce efectuat din nece-
sitate si sa aiba motiv cine-va dintre ratriarchil posteriori
abuzand de ceea ce a avut loc o singura data pentru vin-
decarea obstesca si sa explice acesta spre propria sa ava-
ritie ca sa faca cerere mare sail mica sail sub cuvint de
ajutorinta sail sub alt pretext si ocasie catre cel autonomi ori
Scaune Patriarchale, on Archiepiscopale, ne pronuntam cu
socotinta obstesca si sinodiceste: ca data cineva ar indrazni
de acum inainte propunend on -ce fel de pricinuire, prin
cerere de. haul ca sa calce prerogativele vechi si libertatea
nediscutata a celor-l-alte sfinte biserici, orl data cineva ar
contribui si ajuta la acest lucru fara de lege, sfintit sail laic
sa fie cu totil impreuna aforisiti de catra Tatal, Fiul si Sf.
Duh si in vecul de acum si in cel viitor si blestemati si
neertati si nedeslegati dupa mOrte, si supusi anatemil veci-
nice si vinovati focului Geenei. Drept care s'a scris acesta
hotarire sinodica si s'a dat in maua prea fericitului si prea
inteleptului Patriarch al lerusalimului Domnul Dositelil, tran-
Biserica Ortodoxit RomInft 4
i
s'ail
www.dacoromanica.ro

402 AMINTIRi DIN 1ST. B1SERICESCA
scrisa in acest sfintit Codice a Marei nOstre Biserici a WI
Christos spre stiinta si siguranta.
Al Chizicului Ciril, al Halcedonului Gavriil, al Adrianopo-
lului Atanasie, al Rodulul Costandie, al Didimotihului fere-
mia, al Dristrei Atanasie, al Nicomidiei Partenie, al Tarno-
vului Teodosie, al Filipopolulul Neofet, al loaninelor Climent,
al Anhialulul Daniil, al Maroniel Calinic.
La pag. 2. Pe timpul Patriarchului Ciril al V, pururea a-
mintitul, and a fost pentru intaia data Patriarch s'a pro-
nuntat to Biserica de resarit a lul Christos, ca Latina sint
nebotezatl si pe eel ce veneati. la Biserica Ortodoxa din
Biserica latina li s'a permis sa se boteze. Cad de la Sehizma
'Ana la 1750 a anului Mantuirei, si inainte de cucerirea
Constantinopolului si dupa cucerire, dupa hotarirea de pe
timpul Patriarchului Simeon, eel ce veneati (la ortodoxism)
se ungeau numal cu mir si nici n'a invinuit pe biserica apusu-
lui cea resaritena mal inainte, ca a calcat botezul Domnulul
si apostolic, nici pe timpul Sinodulul din Florenta si nici mal
apol; pentru-ca pazeau botezul vechiti predanisit; Iar daca pe
unde-va se facea prin turnare orl stropire, ceea ce dupa
aceea a predominat, nu era obstesc si nici cunoscut. Se
spunea ins& ca Ore unde se saversaste un ast-fel, si gre-
sala era mica, si invinuirea nu era asupra intregei bisericl.
Ffind-ca in seculul al XVIII bisericesc, turnarea reu intro-
dusa s'a respandit si s'a inmultit in apus, iar botezul cel
predat de Dumnecleil mai ales s'a neglijat on s'a transfor-
mat in turnare si stropire, pe eel ast-fel stropiti, ca si cum
n'ar fi primit butezul predat de Dumnecleti I-a declarat ne-
botezatl si a ingaduit sa boteze pe cel convertitl, dar nu s'a
dat Inca despre acesta o hotarire nestramutata, sperand
intOrcerea si indreptarea celor din apus, si curatirea a ti-
pulul for vinovat si nepotrivit, in care prisoseste fail deo-
sebire botezul prin turnare si stropire dupa cum se dispune
in Evhologiile lor: cad', Vice, sail botezl, sail tonal apa"
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 403
pe cap, sail' stropesti. Pentru aceea se boteza cei ce
yin la Biserica Ortodoxd cu necesitate, pe unil ca nebote-
zati, lar pe altil ca indoelnic de sint botezati din causa
confusiunei tipulul. Caci pe cel ce sint in indolala de-s
botezati, Canonul porunceste sa fie botezati. Deci acesta-I
epoca de cand a inceput a striga asupra Bisericel apusului
invinuind-o biserica resaritulul, pentru-ca a cdlcat botezul
Domnului, preferand turndrile si stropirile, si asa pe cel
carora li se turna apd pe cap orl stropea i -a declarat nebo-
tezati si a ingaduit preotilor sa-I boteze pe eel ce se con-
verteall la Ortodoxism. Ca adica, fara stiinta si fara cuvint
si prea lute si departe de adever, cel ce n'a invetat nits
Istoria Bisericesca, nici pe cea pag'ana n'a scrutat-o si des-
pre tote fard rusinare indraznind si mintind fard retinere,
istoric fara judecata si filosof pseudonim Voltaire, in Istoria
lul scrie: Ca grecil de la Sinodul din Floretn *a ail inceput sa
boteze spiritual pe latini, ca nebotezati, dupa cum lice ca
fac acum preotii Rusilor in Riga. Dar de felul acestora
conclusiuni de ale acestul bray si cugetari amestecate, ca
un Babilon, stilt pline de confusiuni si nimic sanatos.
La pag. 2. La 1717 a anului mantuirel a inaintat Roma
in Siria Patriarch de Antiohia. Deci s'a bucurat pentru-ca
ceea ce avea in minte de multe vecuri a realisat. Pana
atunci formandu-si situatia a stabilit representanti de Pa-
triarchi al Alexandriel. Iar aceea mergend acolo prin siluire
a corumpt tot felul de Ortodoxi si pe cel mai simpli dintre
el si a facut forte mult red bisericel resaritului cat a trait
acolo. De atunci s'ad respandit multimea fratorilor si a mi-
sionarilor spre Egipt, Palestina si Siria si au sevirsit multe
supara'rl si tot felul de intrigi asupra Preasf. Arhierei si
Patriarch' al Ierusalimului si Antiohiei.
La pag. 3. Cel ce erati de dogmele apusulul, adica a Bi-
sericel Romane, mai ales consulul Franciei, care in tot chi-
pul lucra ca sa scOta din scaunul Patriarchal pe Ciril.
www.dacoromanica.ro

1901 05

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (14)

Viewers also liked

Viewers also liked (9)

Similar to 1901 05

Similar to 1901 05 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (17)

1901 05