Documentul discută despre importanța postului și a practicilor religioase în viața creștină, evidențiind rolul acestora în dezvoltarea spirituală și morală a credincioșilor. Se subliniază necesitatea unei relații strânse cu biserica și a respectării tradițiilor spirituale, în contextul provocărilor contemporane. De asemenea, se avertizează asupra ignorării aspectelor spirituale și asupra dezintegrării valorilor creștine în societate.

1. it
CU
II. Tim. IV. Z.1'4
ORTH A
771
4Tusvalu f*aiolicu
11-)
FEYRUARIE.
T A A
pap:.
I Carte PaMtorala a I.
P. S. Arelliepigeop
ei Metropolit al lin-
gro-Val Pri-
mat al Rorninid..... 65
75II Megterul Manolo
Omilie la Dnrninica
lilsatula de came.. 96
IV Facult. do Teologie 106
1.1.4.'I'1 hltj
pal?.
V Adunareapreotilor.. 110
VI Carter Pilstorali
a Inalt Prea ;..:Anti-
Witt's* Archiepiscop
ci Mitrop. al Mol-
dove r,ii Sue6vel... 121
VII Sumarele gedint.
St. Sinod 469
BUCIJRESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISER10ESCI
Strada Priueipatele-Unite, 34
1883_
,0131:.0 E.
SECTIA ORIE
44-1 r
ctrl uro
I;
'1 I
f
) 17444.44.41-4gr11144434
6111110
-rD 'OD TV! A,
S444-.P.1:ZE44A.C,M,
s . s
ROMA
thcu
"V11
f4y
11 F 1.
' 4'1
'4
.
il
III
3.
.,..:.:___,., ,....,-.-,Firf"'!"..,43..--!-i,jrrATAPc'''',;Iza'=_ 7056,-. :-,,,,,,i.:,...Prtt-T 4? 1
..,,
. . .
1
-4 9-
ok4
("44444'.4'
!II
'44
";
:01Ci
lq
..i:.,-71TT.1.711,
64,
,
.044:64"
i
ICI
II!1
i
li
I
4
.-544,1
2
www.dacoromanica.ro

2. ANUt VII. BUCURRST1 PESIBTARM 1883 No. 2.
BISERICA ORTHODOXA RONANA
JURNALt PERIODICU ECLESIASTICt
.A.P.A.IIM 0 DA-TA. PM LT_TlT.A.
nPredicK cuventul"
IL Tim, IV. 2.
MUM
Cu mila lui Donald small Archlepiscopil Metropolitd al Ungro-Vlaclifel
si Primatil al Romania.
Tuturor iubitorilor de Dumneclet fratilor Episcopi, Prea-
Cuviosilor ArchimandriV Egumeni, Cucernicilor Protoierei,
Preutf Diatom, i tuturor bine-credinciosilor chrestira de
tota vresta si de to-La starea, din cuprinsul Jurisdictiunct
N6stre duhovniceqci, hart fie vote psi pace dela Dumnelet
si Mantuitoriul nostru lisus Christos, iarii dela smerenia
Nostra bine-cuventare si dorinti de sanetate, prosperitate
mantuire in Domnul.
Mare le Apostol al neamurilor, Santul Pavel, in vederea
pretioselor (pie de pocainta in care ne introduce Santa ii6s-
tra in fie-care ant, cu deosebire in acest timpt alt
ineeputulti prima-vere; se esprimA : latet vrenze bine-primitet,
etch gliva mcintuiret1 De psi tot timpul tote Vele din cursul
anului trebue sg, fie intrebuintate de chrestini in interesul
rafiatuirei sufletesa, totusi Biserica, avend in vedere ne-
num'e'ratele nevoi truperi, nenum6ratele ocupatiuni, cu care
tot cetat6nul este datorit sa vina in ajutoriul i pentru pros-
peritatea familia respective si a societata in genere, a
destinat Sante le posturi ca stadii speciale pentru cei ce vor
qi
qi
Bisericit
qi
psi
al
www.dacoromanica.ro

3. 88 CAR1 E PXSTORALi
sa se perfectioneze-duhovnicere, §i le-a argat In timpurile
ctle mai potrivite qi mai indemanatice din tote punctele de
privire. Ada, prima-vara, inainte de a incepe ort-ce ocupa-
tiune seridsa chrup6na, cand schimbarea aerultii are o in-
fluenta, deosebita asupra organismului nostru Vital, cand
reinvierea plantelor ni pune in perspective, infun ehiptt
atat de eloquenta, reinvierea nostril din amortire ren4-
cerea duhovnidsca, Biserica ne intimpina cu postul mare,
postul eel mai lunge qi mai necesaril, Postul invierei sail al
Parelor.
Dupe unit interval de dou6 luni i jumaate, apr6pe trei,
cand munca campului cea mai grea este apr6pe terrainata,
cand insalf natura ni recomanda a ne uqura qi sprinteni
pentru ca sa putemil lupta in contra caldurilor verei, child
acest anotimpil ni amintere lupta inferbintata, a Bisericei
contra idolatries §i ostenelele. cele mars prin care Santis apos-
toll ati facut sa triumfe adev6rul Evangelicti, Biserica ni pune
inainte Postul numita all Santilor ApostolL
Dupe alte cate-va s6pternanT, in vedere cu apropierea
tonnes, cand se aduna recolta pamentului cea mai bogata
0 mai seri6sa, cand acest anotimpti ne indemna i pe nos sit
fimti serious observatori la faptele n6stre chre§tineri care
sent fructul dragostei catra Dumne;leti qi apr6pele, cand Cea
mai onorata, cea mai curate i cea mai nevinovata qi fare
prihana dintre muritori, ni da, un esemplu viii in chiar per-
s6na sa despre starea de proslavire, trecerea din m6rte la
vista, la care Dumnecleil chiama pe tot' .sei :care s'aft
deosebit in arena virtutei, Santa nostra Biserica ni 'pro-
pune : Postul Adormira sail alit Sclutet-Mariet
Trece, in fine, tamna, vine iarna icana mortei gene-
rale. In organismul nostru vitalil se petrece iaraf o schim-
bare apr6pe radicala ; purificarea sangelui, reclama numai-
de-cattl nutrirea cu vegetale. In faca tabloului care ni repre-
sinta mortea ingrozitore, omul trebue sa se Poca6sca, trebue
sa se gand6sca seriosit la provisiunile morale ce q'a adunatil,
pentru ca sa pota trece distanca ce separa viata, de m6rte.
Anotimpul iernei ni mai represinta veacurile de lancezeala)
si
gi
alesii
www.dacoromanica.ro

4. tARTE PXSTORAIA 67
de durere, de tipetil, prin care a trecut omenirea pocatdsa
mai 'nainte de venirea in lume a Racumperatoriulut ; ni-
mica nu p6te fi mai invetittoriii pentru presentu ca Istoria
trecutului! Acest anotimpit ni pune, in fine, in perspective §i
a§teptarea lei infricolate in care Mantuitoriul nostru din
trecut §i present-01 va veni adoua 6rd,ca judectitoriii
spre a cere s6mit fie-cdruia de faptele ce va fi s6ver-
sit in viata, a remunera virtutea §i a pedepsi crimele. Ince-
putul acestui anotimpil Biserica 'lit inaugur6zaiara§i on und
poste mare, cu. Postul Nafceref Domnulut
Cuno§ceti, Vedeti, Iub4ilor mei fraii fit spirituals, ca
tote intru intelepciune sunt fetcute! i tots aces ce criticit sat
defaima institutiunile- Santei n6stre Biserici, cunoscii
dripta stanga for !
Dace am is maT sus ca, cu deosebire Postul in care in-
trams, Postul mare ski al Parelor, ni servere ca timpul
eel mat priinciost pentru mantuire, trebue iubi ilor sa recu-
n6remil intro adsta o iconomid, o condescendiata din par-
tea Jul Duinnecled §i a Bisericel. Adsta trebue sii, ne aduca
aminte de parabola Domnului cu lucratorit tocmici ca sa lti-
creze in viea sa. Nu suntem dintre-tet dela bra Ant6ia, Dia
din a treia, tact din a §esea, nici din a noua macar, ci sun-
tern dela 6ra a unsprolecea! Suntem trandavi i somnoroli;
s'a stinsit in nol zelul credirqei, ni s'a constunatit mai de tot
eleul dragostel. Si dm pentru ce Biserica cere dela not mai
putin, iaca pentru ce Domnur-viel este dispus a remunera
macar bums-voirqa nostra. Durere inet, ca la cea mai mare
parte din not lipsere §i adsta. Nu sunt departe de not tim-
purile and straano0i, mo§ii §i chiar parintil unora dintre um,
ni dadea esemplu de cea mai infocata religiositate; multe
din casele parinOlor no§tri ni presentaii aspectul unei capele
sad a unei mid Biserici ; Vedeal acolo mulfime de ic6ne,
care de care mai frinnose i maT bogate, in argintu §i aura ;
gasiaT t6te crirOle serviciului divinit, ci nu stand de parade,
ci intrebuincate la inchiniiciunile de seri'', §i de dimin4d.
Duminicile i Serbatorile se gi-tsiait bisericele pline de inchi-
nittori; era Doerr marl care cetiati §i cantaii la strand mai
i
infri-
cogent,
si
nu-g
i
www.dacoromanica.ro

5. 8 CARTE PASTORALX
tot serviciul divinit, era dintre negutitorii eel marl care fit-
cead serviciul de paraeclisiarhti, aprinOnd candelele si lumi-
narile, purtand sfesnicile, tocAnd, tragend clopotele, si altele.
Asti 4l insa ce vedemit? Nu numat o r6celii i nepasare de
lucrul Domnului, nu numat sonanoleatti si trandlivie, dar
chiar rusinare si despretal. Sunt forte putini ace cre-
tini cares 1 aibii carajul de a sustinea religiunea in publicti,
de a marturisi pe Domnal Mantuitoriul Tor inaintea, ame-
nilor, pentru sti merite a fi marturisiti de elti inaintea
Piirintelui ceresctii a ingerilor lui Dumnecleil. Sunt, din
contra, multi de acei ce se ruOneei de Domnul inaintea
6menilor, si de cart se va ru§ina i Eli inaintea Parintelui
cerescti si a ingerilor set. Sunt creltint de ocasiune,
earl' vorbesea en mult emfasti de Bisericit i Se614, earl' recu-
nosa. Biserica de paladin al, limbei qi nationahtiitei, de pro-
tectare a sciintilor i artelor, dar care in faptti n'aii nisi o
consideratitme, nici turd respeetil pentru ea.
Dar precum Scala nu se pate desconsidera si despretui
ffira ca asemine purtare sia atragii dupg, sine ignoranta sco-
larilor despretuitori, tot asa, Biserica prthisitti, institutiunile
nebggate in semis, tristele conseciati nu o atingil pe ea,
ci ne atingti pe not, atingii familia, societatea i chiar Sfatul.
Biserica, ca i Scala, fiind facutii pentru omit, nu numai
call* face datoria a primi in sinul el pe tots' cet ostenitt si
sdrcinaM-pe top' eel insetati de adever si flamiqi de drep-
tate, dar alerga, diamd cu tnaltd strigare la pahar, clicend:
cel ce este neitnteleptii sd se abate la mine; qi : venitt de
masncaff panea mea fi be0 vinul carele am turnatit voce.
Letsati neintelepriea ,si verY fi vir, ca domnitt ten veacti.
i in adeverti, Iubitilor, neintelept4 este tote eel ce nu lir-
mezri ci priritisesce calea bisericei; neinteleptti in t6te sfatu-
rile, in tote caile, si in tote intreprinderile sele; pentru ca
afart de bisericI nu pate fi mAntuire in nici o privinp. Cel
abiituttl de Li calea bisericei, este, dupre inteleptul, rdtdcitic
de la calea adevgrulur, lumina dreptater nu-t strdlucefce ,si
sorele nu-t resdre; este piing de- cdretrile fdrd-de-lega fi ale
perpref ; umbld pe cardrf ne-umblate, si nu cun6)sce calea
sfialii,
gi
ea gi ei
iaragi
l'
el
in-
set
www.dacoromanica.ro

6. CARTE PASTORALX 69
Domnul (Intel. Sol. 5 ; 6, 7). Si dei-ce nu cunoseA calea
Domnului, umbid yen calea lee Cain, dupre cumit (lice Apos-
tolul (Iuda 11,, 12, 13) alerge voioorin reltdcirea lee Valaam,
pentru plaid; suntu ca ni§te none fern de ape, care se porta
de venture, ca_ni§te arbor't tomnatict fdrd fructii, ea niqte
valurY furiose de mare, ea niqte stele rettdcitore, cdrora in e-
ternit se pdztr6zet negura intunericulut
Ingrozitare este, Iubitilor, ignoranta spirituala,
seceta i fametea de acieverul gciintel; dar de o mie de on
mai ingrozitore este ignoranta de ,adev6rurile mantuirei §i
fdmetea qi seceta de dreptate sail de viata imbunittatitit. Cad
lipsa culturei spirituale nu perde pe omit, nu-lti abate de la
fiitorea sa destinatiune ; dovadii, miliOnele de sand care s'at.
proslavitil. §i se proslavescti in t6ta lumea creltira, nu pen-
tru merite sciintifice, ci pentru cultura inunei, nentru dife-
ritele feliuri de virtuti evangelice ce au practicata in acestit
vie i. Cultura inimel, prin urmare, educatiunea in spiritulti
evangelicti, 6ca spre ce trebue sit finch t6t1, ocupatiunea
tot& viata nastra.
Gre§ala n6stra, Iubitilor, gre§ala capitals, este cg, tot-dea-
una confunditmit mijldcele cu scopul mijldcele dreptil.
scope. Caei, §ciinta, intelepeiunea lumescrt, educatiunea ei-
vila, nu sunt de cat mijloce care se intrebuintdzii spre a face
din omul natural unit omit adev&af, unit omit dupre Dum-
neIeit. Si nirnine nu p6te tagadui ca forte putin §i forte rar
aceste mijldce atingti scopul lor. Este mare num6rul inveta-
flor, dar f6rte micil num6rul celor ale i. Sunt f6rte putini
acei ce prin sciinta lor ulna pacea, armonia bine-facerea
fn t6te privintile, atat in sinul lor, precum §i in sinul
societittei §i spre fericirea patriei. Sunt din contra f6rte multi
care face din qciint6, o army perfidy §i teribilit spre a lupta
in contra fratilor Ion, numai in profitul lor material ci spre
daunar generals. Prin sc615,, prin cciinta, vets avea capacittL T,
somitAti., genii destule ; nu yeti avea insil, inimi largi, inimI
nobile, care sa se verse, aca clic6nd, pe altariul iubirei de
aprOpele, pe altariul binelui comun, pe altariul patriei.
4semine 0-enii de inimt le formezii, le nacte Biserica prin
infrico§attl
nos-
tril,
qi
familia
fi
gi inSlnri
www.dacoromanica.ro

7. 70 CARTE PASTORALX
mijlocele qi institutiunile sale spediale; mij16ce de care ince-
leptii veaculul Add. Soo la, educatiunea Inmescit, inspirind
omului o raandrie personal, o- prea mare inbredere In sine,
se pare cl protege gi propagg, egoismul; i uncle> domnere
egoismul nu p6te exista binele comunti. Scala promite drep-
remuneratiuni materiale, §i. idea datoriel o atinge numal
pe unit al doile plants; §i uncle nu este puternicil inrAditici-
natit idea datoriel, basatA, pe ea insitf, farl, perspective, acolo
nu p6te fi activitate bine inteldsl, fructifera.
Biserica, din contra, smulge omuluT pang i umbra de in-
credere in sine, facandu-lit. toticiutoritt, tot-puternictl, numai
in Dumneclett. Biserica spune necontenit ceea ce spune §i
realitatea, Dumnecleii, mandrilor li stet improtivet pi flume
celor det darurile sale. Biserica combate necontenit
egoismul, i fericere numal pe eel smerip (sitraci) in spiri-
tul lor, cdi ce-'0 rectmoscit qi plAngt gre§alele, pe cel
blang.I, pe eel milostivl, pe eel sineeri (eurap) in inima lor,
pe cel ce flitmAnlescti gi insetez6, de dreptate, pe cei ce su-
persecutiuni, din partea contrarilor, pentru numele lug[
Dumnelet. Ea declare prin profetul, ca jertfa bine-plitcut5,
lug Dume4eit este spiritul ; fi cet inima iviranta §i
smeritet n' o Urgisepce Dumneclo-h
Biserica recomandit o dragoste cltre Dumne-
chit §i apropele, i semnul caracteristict care distinge pe
bum], cre§tint 'lit pone in iubire fntru aceasta vorii cun6-
sce tot cd sunteft discipuk a ma, 'lice Mantuitoriul, de vets'
avea dragoste intre voY. ce este mat mare intre vof, set
fie servitoriul tuturor.
Biserica nu promite drepturi, ci lash, ca ele sg, vinii, dela
sine, pentru adev6ratul meritti : Cetutatt" mad antdift, (lice
Mantuitorul, imp6rdtia luY Dumnecleit dreptatea (virtutea)
la, pi t6te cele-lalte so vorth adauge vou4 Luaft jugul
meti, preste vo pi v6" invettaft dela mine, cd sint bland i5'i sme-
rit cu inima, pi veft getsi repaos sufletelor vostre ; ceta jugul
mai este bunk sarcina mea word. i in fine, Celii ce nu-pt"
erucea pi sit -ma urmeze, nu este vredniOti de mine i ceta
V
tile,
,vi
cis
umiliOli
pa,
kilt
nemitrginitit
§i, eel&
pi
pi,
,si
la
www.dacoromanica.ro

8. CARTE PASTORALX 71
fiiul omulut n' a vent ca set-t servgscet ci ca sd servescd
fi dea viata pentru tott.
ET bine, tine nu simte ca asemine principiT, aplicate, stint
singure capabile de a da i individilor, qi farailiilor, qi socie-
MO; adeverata fericire? Not privimil In carer idealul ade-
v6ratet vied creqfine, din seculile primitive, qi ne minuntimu.
nu ne minunIUmt numai not ; s'at mimmat paganit chiar,
all admirat dragostea cretina, i v'at sfaramat tote puterile
contra Crucef triumfatore.
Dar pentru a aplica principile Evangelice in viata fie-
carut ereltint §i a face din elf tint demnit cettiOnii alit pa-
me ntulut qi alt ceriulut, Biserica, acestil scold a vietei dupre
Dumnedeit, are trebuinVa neaparata de dot factors principali :
de dascalt bunt, i polart
Ne-norocire lust, ea cea, mat mare parte din preutt, p6te
ca i din causa lipsurilor de tot feliul ce indura, nu -t fact
datoria con§clinciosit, nu rill a se face tuturor tote ca pre
tott sd-t dobeindgscet. Dar mat mare nenorocire, ca cetMenit
chr4tint, flit luminel, scolaril Evangelieti fagil de lumina,
nu vino sa asculte Evangelia, nu frequent6za scola duhov-
nicesca ! Si nu stint scusabili nice cumil in pretextult ce punt
ca nu gasesct preutt bunt; pentru ca in biserica glasul
Evangeliel, glasul Domnulu!, este supremulinMatoriti; pre-
utul nu este decAtil organul prin care vorbesce i lucreaza
insult Dumnedet. fn veacurile primitive creqtine nu se p6te
dice ea erat preuiT invqact ; totult bisericele erat pline de
scolaril Evangeliel. CaV pagant nu s'at convertit numat din
aullul a doue fret cuvinte din santa Evangelic! CAtt altit nu
s'ati atinst pang in fundul inimel lor, numat vedend
chreqtinilor, numat asistand o singura data la rugaciunile qi
agapiile for ! CA-ct p6cato§t nepoca4t au devenit eel mat mart
santt, numat atingand pragul bisericel, numat deschidend o
carte -sacra! Unit Augustin, Unt Ambrosie al MediolanuluT
Unit Tustin. Filosoful, Unit Cipriani/ Vegitoriul, 00; care
at devenit cet mat mart parinti aT biserica ; ,Unt Moisi, un
David talharit, 0 Marie Egipt6ncrt, vesti1 prin degradarea
for morala, i cavi au devenit mat in urine modele de sanIe-
alit set-14
Si
viaca
altff,
si
www.dacoromanica.ro

9. 72 CARTE PASTORALA
nie, ar trebui sit indernne, sit incurajeze pe tot chrestinul
ettrt a iubi i crtuta calea bisericef in care se petrecti
asemine minuni.
Nu neru§intmii, iubitilor, a dar6spunsti. on cui ne-ar in-
treba seriosti despre credinta nostril; dar, din nenorocire
intr'un seculti de indiferentismit religiosti cei marl, care
ar trebui st dea esemple celor mid, nu locti pentru_biserict
ceea-ee an trebui se fact. Ar fi de dorittica sit imittmit cu totii pe
bunii nostri suveranl, care se distingti prin virtute i un esem-
plar devotament religios. Cei mid neavend inderanuri din par-
tea celor marl', se retragti ; eel interesati a p6scui in apt turbu-
re, defaimil si desereditezt anume, institutiunile ndstre cele mai
salutare.. Asa spre esemplu, milostenia la strati, care, nu mai
departe de dbl. cu tra-cleci de ani in unlit, era Virtutea
principalt ce caracterisa pe mo§ii si pAriatii nostri, cari ins
tote sambetele impArtiat pane i bucate, nu numai saracilor
de pe strade, ci i celor inchisi in grosurff prin temnite,
este pust la censurg, tocmai de eel cc se pretind lumina
lumei! S'ail gasit Omen! care se entice chiar prin publicitate
ca dispositiunea luatt ca pretqii sa mijloceaset catre bogah
a veni in gjutoriul saracilor, este rea sub pretecstti ca prin
ac6sta s'ar,sustrage 6menii dela muncei.
Ei bine, aseminea idee nenorocitt §i care aduce deson6re
oxnenirei, nu s'ar fi mat nascere, dact autoriul an fi cu-
getat mai seriosti, sati ar fi discutat celti patina cu vre-unnl
dintre eel mai simpli preuV. Ar fi aflat atunci, et, aillostenia
la straci aste cea mai strAvech e- ingtiiucfune din lume ; crt
Mantuitorui a rtdicat-sqa rangul de prima virtute in bise-
rica crestinii din tot timpul ati practicat-o pant la
punctul de a'si distribui (nail) intr6git avere la sitraci; §i ca
acestiti institufune nu se refert atata la straci prechtu la
bogati ; dtid este singural mijloct prin care bogatii justifict
traiul for pe pament11, singurul raijlocii prin care el' devint:
o _providentd divine!, sati, precumit se esprirat dreptul Job :
Ocliiit a orbilor, piciorg a ologilor, petrinfl sdracilor ; sin-
gurul mijlocti, prin care bogatii 'si capita mantuirea
sufletesct si stima lumei suferinde,
trit-
:
ii
ei
sa Ler
4ict,
astadi
www.dacoromanica.ro

10. CARTE PASTORALX 73
Milostenia, Iubitilor, precumit qi rugaciunea, i postuld,
i pocilinta, cunt instrumentele prin care. se regener6zI in-
tr6ga nostra naturil, spirituala ii corporals 6.1 din man-
dri, aroganti, nesimtitori, impetriti, cum mai top' qi mai tot
deauna suntemti naturalminte, de,-venimti docih, umilits, corn-
p&timitori, buni §i Considerati aceste virtuts ca o
gimnasticil spirituals, prin care inima n6stra impetrit6, s6,
schimba in inima bland& qi creltin6scii. Considerati-le ca in-
strumente de scalit, reclamate de cea mai bung methods a
Dascalilor no§tri spirituals, pentru instruirea, cre§cerea §i
perfectionarea scolarilor Evangeliei, meniti a schimba i mai in
bine fata lumen. Dna nu s'ar fi semanatodata asemine prin-
cipii credeti ca societatele ominelei ar fi ajunsti
la gradul de culturA qi eivilisatie in care se giisescit ast4?
Ore ar fi existat Monastirile,. Bisericele, Scalele, Spitalele. Or-
fanotrofiile, Gherrondo-iTofiile, Asilurile de tot feliul pentru
omenirea suferit4 data biatranis noqtii ar fi judecat tot ala de
writ ca noT asupra marelor principii Evangelice aduse
in lume de Domnul nostru Iisus Christos qi propagate prin
Dumnaleescii. Bei Apostoli?! Sail dacil s'ar fi marginit nu-
mai a'§i trombita faptele, ne-devenite inca o realitate!! I
Iubitilor men fiT §i frati in Domnul, materia ce sme-
renia N6strA propunemil dragostei Vdstre spre meditare
en ocasiunea introducerei n6stre in Sautul qi marele poste.
Si v6 rug6railt in interesulti celii mai vitalti alit fiecitruia in
parte, in interesul bunei-stars §i a prosperitiltd familiilor
D- vdstre, in interesul Societ&tel in genere, in interesul acestui
de Dumnedet. p&zitil Regatti. all Romanies, care este Patria n6s-
trA Comunit,ca sz iubiti Biserica, sA apropiati de ea, sit
aplicati in viata D-v6stre m&ntuit6rele sale exercitil Duhov-
nicesci, edit putinti in dorint& de a le cun6sce i cerca spre
Aveti eatra biserica macar buna-voint& en care
onorati teatrurile §i alte petreceri publice. Contribuiti cu
totii in a ye indemna mutuald la santele serviri bisericesci.
Puneti tinerilor §i copiilor D-v6stre chiar §i mid premii
pentru a-i indemna §i incuraja sia frequenteze santele loca-
§uri, eaci mai bung este a cli in curdle Donnulut, dupre cum
; aka
blanch.
tea,
sciintit.
mhntuit6re,
gi
www.dacoromanica.ro

11. 74 CARTE .PXSTORALA
se esprima. Profet-imp6ratul, deceita mit' in locaourile p&el-
to,silor. Numg hotdrarea, numai cercarea, v6 va face sit
cundscep", sli, simtici, -cAtil de bunt. este jugul DomnuluT, qi
&tit de u§6ril qi folositdre 'I este sarcina.
Charul DomnuluT Nostru Iisus Cristos, qi dragostea lui
Dumneq.eti-Tatalui, qi comunicarea santului Duhil sti fie cu
vol. cu to1T. Amin.
Cal Into.
www.dacoromanica.ro

12. MESTERUL MANOLE
Lectorii no§tri, veclandit acesta titlu, f T vora fnkipuil ca avema de
ganda sa li presentamit o noua formula, a legendel despre Me§terul
Manole.". Legenda acestel persone, devenita aprOpe mitica la tote po-
pOrele din Orientul Europe; este pentru Romanii din stinga Dunarel
formulate de tetra bardul latinitale; D. V. Alicsandri, In baladele
sale; §i o nourt formula despre acesta subieeta ar strica pentru Ro-
mani tofu efectul, ce-lit are balada genialulul poeta. NoT aid voimit
sa facema maT mutt, materialul istoricit, de care dispunema, ni ofera
posibilitatea, ca Me§terul Manole" sa devine de acum o persona is-
torica, cunoscuta din punctul de privire al locului sen natala, al acti-
vitatei sele, precum kiar §i al serviciilor, ce el a &lust". omenirei §i
specialminte cre§tiuilor din Biserica ortodocsa. Dar, pentru ca sa pu-
terctit ajunge cu mQ,Tmultil succestila acesta scopit ultimara al studiu-
luT nostrulla iinta dorinIei sufletuluT nostru, vomit divisa materialul, de
care dispunema, In doe sectiuni; tractandit intaia despre elementul
legenclard al eestianei, apoT vomit desfa§ura elementul istorich, unde
vomit ecspune tote, ce noT am aflata despre persona, cea atat de re-
§i popularrt.
I.
ME*TERUL MANOLE FATA. CU LEGENDELE POPULARE
Popdrele dela Durarea din seculul al XIV-lea 0.1)6326 la ince-
putul seculului curentti s'ati aflatit In respectul vieteilor sub in-
fluinIa cultureT evuluTm.eslid..Aid nu trebue sa caute cine-va
filosofie ; sciinca, propriii disc lipsia cu totul; Tar t6tA
humita
cul-
www.dacoromanica.ro

13. 76 ME§TERUL MANOLE
tura se invertia in jurul Religiunei. Kiar Romrnii din Mol-
dova, Muntenia si Transilvania, cei mai favorisati de impre-
juritrile istorice, nu se ocupati in acestil. 111110, de cht.,eu
construirea de templurisi organizarea de moniistiri, Tar cared
li s'a presentatit ocasiunea de all manifesta productivitatea
lor literare, totul s'a marginitit intr'o literature eclesiastic5,
si ckte-va chronice, lucrate si aceste 4upre chronograftuile
bizantine, care de ordinar incepit istoria poporului cu eve -
nimentele biblice. Da, in Religiune pre acele timpuri era
concentrate tote activitatea pop6relor dela Dungrea si tine
voiesce sit faco istoria si mai ales literatura din aceste tim-
purT, nu va gesi, alitturea cu cultura religiosit, modele pen-
tru studiul Wt.
Literatura poptilarit, propriti v ise, avendit de mentorii cul-
tura claselor mai inalte ale societAtei, se invertesce cu su-
biectele °g 61e tot in jurul Religiunei. Colindcle Romilnilor, care
nascerea Domnulul, fsi datorescii formula for de astir -di
seculului al XVI-lea si mai ales celuT al XVII-lea. Kiar in
seculul al, XVIII-lea poporul ronattmu era sub influh4a cea
mai directit a Religiunei, chnd flu vedemu producendit piese
literare, ca : O Diece ! prenv6-tate; care 'n yell la sc6lit
carte; Spune! spune ! ce e unul" ? . . . eV; si care piese
literare, dec6, o supunemtt reflecsituailor ndstre, nu putemti
sit nu recumiscemit, ca ea este unit adevoratii simbolu popu-
lard, uncle sinatti cuprinse dogmele si credirrOle BisericeT
ortodocse. In fine, insusT legendele poporuluT romanii, ca si
ale celora-lalte pop6re din Oriental Europe, au de subiecttt
persone, care cu activitatea for s'ati distinsit in ramm.a
si aici noT claret legenda despre Mesterul Manole",
care este chntata tot pentru cele bisericescI. De aceia am
dish Bela tiuceputut, si aici o repetAmiet7 ce pop6rele dela Du-
cantg,
reli-
gi6se
www.dacoromanica.ro

14. tIEV.Ewct, MANOLE 77
neirea fetcutic p6n6 acum culture for in marginele Re-
cre,stine.
Propunendu-ne sit studiemti pre Mesterul Manole", not
in ac6stil, parte, unde ne oeupamit de laturea legendara a ces-
tiuneT, nu vomit ecspune legendele, care se gasescii la Serbi,
GrecT si AlbanezT qi care in multe trasuri shnIna cu legenda
nostril, despre Mesterul Manole". Aid vomit ecspune nu-
mat trel specimene despre acestit subiectit Vomit da in tar-
smile eT caracteristice legenda Mesterul Manole" la Ro-
mAniT de lOngii Carpal, vomit ecspune legenda Macedo-Ro-
xnAnilor, ft,cend.u-ne reflecsiunile asupra el. i apol vomit trece
la o necunoscutt, literatures romane, adecii, la le-
genda despre Mesterul Manole" a locuitorilor Tesalonicu-
lul, Tesaliei i aT AtonuluT, carea, o spunemtt mat de timpu-
ni va servi, ca punte de trecere dela elementul legendary.
la celii istoricit al cestiuneT.
1. Legends Me$terul Manole" la Romanil din
Carpati. Poetul Latinilor contimpuranT, Muza Romhuilor
dela Carpal-T, Stimatul §i iubitul de totT,-Domnul Vasile Alic-
sandri, ni-a representatit pre Mesterul Manole" in modul,
cum RomftniT din Carpati eanta pre acestt. Arehitectt al se-
cululuT al XVI-lea, care a conceputti §i apoT a ecsecutatit
planul monitstireT de la Arges. Dupre -acdsta legend& Meq-
terul Manole" este unit zidarit din clece, 'care pre top II
intrecep. Set :
'Pe Argq in jos,
Pe unit malt frumosit,
Negru voila trece, (a)
Cu tovarasi dece.
Noe mesteri marl,
Calfe de zidarT,
Si Manoli gece,
Care-I si intrece..
(rt). Mei popm ttl voIegee si reprexiqte pre N6goo voevodil, funaatortil nthtaiitird
legenda,
liginnei
www.dacoromanica.ro

15. AIETERUL MANOtt
4
Cu alte cuvinte, poporul romknescil consider, pre tot!
lucratorii calfe de zidari; adeca pers6ne, care at treeutt eta -
giul de, ucenici, i al . ajunsil a fi mWeri, iar Manole este
rne§terid rae§terilor, (Alfa calfelor. ApoT acegti me§teri stintti
angajaci de Negru (Ndgoe) voda, ca sa-1 congtruiasca pre riul
Angel o monastire, ca care n'a fostil §i pentru care voru
primi, ca r6splata, aver! qi boeriTr s6t. zidirea In temeliI ;
adeca
Ca radicat,T,
Aid sd-'mi
Monastire
Cum n'a mai fostu alta
Ca voit da aver!,
Void face boerY. (a)
Ear de nu apoi,
Voit zidi pre vol;
Voiu zidi de vii,
Kiar in temeli!,:
Dupi aceste, continua legenda, ca locul, alesu pentru con-
struirea monastirei de Argel, este unit locti istoricit, stintt
nisce veki, uncle au mai fostti constructiuni; iar no!
ne intrebamtl, Ere nu va fi fostt. aid! Metropolia de Argeq, des-
pre care menVion6zii, catalogul Iroperatorului Leon (886-911)
pre care not l'am facutti cunoscutil lectorilor ,noqtri prin
articultd, intitulatt. : tTitulatura MetropoNilor Ungro-Vala-
chieia, (b) Apoi legenda adauga, ea, dupe ce
trastt sforile§i au sapatti temelille, lucrul nu li sporia :
Si meret lucra,
Zidiul radica,
Dar ori-ce lucra,
NOptea se surpa.
Arges, dar se servesce do epitetul generic4 sicomund, Negru vodt, atribuitii color
mai multi Domnitori roman!, al clrora nume individualu a seXpatil din_-memoria
poporului.
(a) tea si o dovadii popularit, cu boeriile In Romani se cread de Domnitori, du-
pre meritele personale, carii putt% art radice pre unit omit, sett se. -1% despoie de
prerogativele aeordate.
(b) Jurnalul ,Biserica Orthodocsri Romanil", anul V No. 3 jag. 135.149
78
inalta,
tai
mqterii
mat
s8 -m1
duraci,
zidiuri
si-ad
www.dacoromanica.ro

16. M4TERT.I., MAI30It 70
Aid se vede o farts misteridsa, earea contraria lucrarea,
lar Melterul Mano le" ni se presinta intr'o stare de desperare,
in urmarea atria el parasepe lucrul qi se cults. Dormindu.,
el visaza, §i aces-tit visa 6ea cum este ecspusit tovaralilor se :
0 opta de sus
Aevea mi-a spud,
Ca orT-ce-om lucra,
NOptea s'a surpa ;
Pen'om chotari,
In zidiu de-a zidi (a)
Cea sotiOrk
Cea 'ntait suriora,
Care s'a. ivi,
Want in cliorT de 4i,
Aducenda bucate
La soil, ori la frate.
Admitandii i cialali melteri aasta propunere a lui Ma-
nole, se chotareseti, ca adoa-4i kiar sa puns in aplicatiune
conditiunile visului. Si Manole, ca meqterd. mare, adoa-4i de4
de dimineta se sue pe skele
and, vai I ce zaria ?
Cine ca venia?
Soiiora
FlOrea campului1
Ea s'a propia,
Si II aducea,
Pranclu de mancaturA,
Vinu de beutura.
i ve4endii Manole ca s6rta, de a fi puss in zidiul monas-
tire, are sa cads asupra sotiei sole, florea eampuluI" carea
se numia Ana, se puse pre o rug& ferbinte §i ceru Bela Dam-
(a) Cum vedemil, poporul rominescii, din tote pgrille si cu tote ocasinnile,
farmecul geniulul printr'unil actii imoralfi. Asa de geniul artel architectonics
legii tot-de-u.na zidirea tine! flints omenesci in constructiune; de talentul veniito-
rid legit impulcarea anafore! din (liva de Pagel. Mai in urmrt. cu ameliorarea da-
tenolor s'a modificatil ¢i usul acesta, jiar tot aanairgmasii; ca'cl ¢i astii-41 in con-
structiunile de valOre poporul credo, &t este zidita statura until omit, lusts cu
trestria dupre nature, citnd pdte mesterul, Tar cind nu, dupre
'ntait
lui,
en.
umbra.
:
apnea.
www.dacoromanica.ro

17. 80 ME§TERUI, MAXOLE
necieti, 'ea sit tritmit6 o plike furi6sa, carea sip intarc6 pre
Ana din tale. Devotamentul §i datoria care baibath facu
pre Ana sa invinge greutaIile, i sal continue calea. Atwad
Manole se puse din nail pre rugaeiune si ceru, Ca sit fa-Ai:1246
Dumneclett pre pamentti o fit/tuna de acelea, care dispoie
Ond6ie paltenii" §i restornit dar §i acesth
uraganh nu infrange datoria And de so0e; cad legenda
;lice :
'Ear pe Ana
Nici inturna 1
Ea mereu venia,
Pe drum sovaia,
Si s'apropia,
Si amar de ea,
Eata c'a jungea 1
data ajunsa Ana, Manole intr'un. h planet o sue pre
skele, si glumindh IT dice :
'Star mandruta mea,
Nu te speriea,
Ca vrem sä glumimtl,
Si sa te zidirnh!
Ana se 'ncredea,
Si vesel ridea,
Ear Manea ofta,
Si se apuca,
Zidiul de zidith,
Visul de'mplinith.
Ana la inceputh credea, cei e gluma, dar asigurAndu-se
ca gluma primesce unu caracterh de seriositate, ea cu fnain-
tarea lucrard se tot raga de Manole, dar pentru unit mel-
terh, ca dinsul, invinge am6rea spre arta pre amdrea spre
sotie; qi Ana cu corpul d ciment6za acele zidiurI ale con-
structiund, care se tot ruinah. In fine terminAndu-se zidirea
And i cu acesta §i construirea BisericeT, zidiul mugea ne-
incetat, pronuntandh :
brac,liT" muntii",
c'o
o
www.dacoromanica.ro

18. kESTERUL MANOLE 81
Manoli, Manoli,
Mwere Manoli,
Ziudiul MO. me stringe,
Vieta mi se stinge
terminatA, construirea edificixd-ui, vine Bi Negru
(Negoe) vocht, ca BA se inkine, adeett sa" yap, dem minas-
tirea sa este ast-feliii construitA, in cat sA nu mai fie alta. Si
in adever, VodA remane prea mu46mitti, dar in sufletul lui
legenda aid, ca qi la TreT-ierachii din Iasi ai lui Vasilie
Lupu, clA nasere do/ilia, de a nu mai ecsista o adoa eon-
struqiune semerul. i eca Domnitorul, intrebanclii pre meste4,
deal, pota face o adoa monastire §i mai frumosit, §i primindii
unit respunsti afirmativt, ordonA, ca BA tale melterilor ske-
lele Bi sa li se trage scirile, spre a putrec,li pre eoperiBul Bi-
sericeT §i a numaY face o adoa mOnAstire. Legenda mOnits-
tirei ArgeBul, ca Bi cea a monAstirei Trei-ierarchi din Iasi,
pure pre meSteri in positiune, de all' face aripi de BindrilA
cu tots arta lor, ca ameni, unde cadti Singurti
MeSterul Manole", Anahnendii in urmit pre coperiqul Bise-
ricei, aude din noti, qicendu-i-se :
, Manoli, Manoli,
Mestere Manoli
Zidiul retl me stringe,
TititOra 'mi
frange,
Vieta mi se stinge.
Iar :
Cum o audia,
Manea se perdea,
OkiT -se invdlea,
Lumea se'ntorcea,
Noril se 'nvertea,
Si de pe grindiO,
De pe coperiA
Mortil bietu cadea I
Ear unde cadea,
Ce se mai facea?
0 fontanA lina,
Cu apa putina,
2
§i moril.
plange,
Ffindi
si
Copilasiu-'mi
www.dacoromanica.ro

19. 82 ME§TERTJL MANOLg
Cu apd sdrata,
Cu lacrirn udatd I
tea In triisurile caracteristice, confirmate prin ecstracte
din balada D-10 Alicsandri, legenda rnondstireI Argeq, §i
not aid mai addogdmil, ca partea de pre urmiti a acestel le-
gende, i anume despre sarta meqterilor consructorY, servant,
in total en legenda monastird Trei- ierarchl din Ia§t. Dar
noT sd, ne intarcerat la legenda melterulur Manole §i resu-
mand'o, dieemti, cd, arta in secuLal dl XVI-lea la Romara
este indreptatet spre construirea de templurY, mesteirii
toyarasi de actiune i in fine, ed megerii fi ma ales Ma-
nole mire, in pitmentul Terel rominesei ; ceia ce pen-
tru noT insemn6zd simplu, ca remand in 1,'6rit. Asupra aces -
tuT punctil tugdmil atergiunea particular, a lectorlor no tri.
2. Ciinteeul podulni de la Narta, sou dupre dialectul
macedo-romanit ciinticul a puntile' de _Warta. Astir -feliti se
intitulezd legenda fracitor Macedo-romani, care in multe tra-
surf caracteristfce sdrinind cu legenda n6stra despre Me§-
terth Manole". NoT nu anticipiimii a ne pronun-ca, asupra
cuprinsului ; dar pentru cuventul, cd, ea nu este ined, des-
tul de respandita 'intro Romani): de dincoce de Dundrea, o
reproducemtt aid in intregul eT, insotitd de traductiunea ro-
mand, dupre cum nT-o comunicd D. Vangelin Petrescu (Cru-
qova), (a) clicendd la fine aceia, ce vomit crede de cuviinp,:
Tecstul original
Facie a Armaiiilor, (b)
Gioiiile a tAtafiilor!
la invesceti-ye cu giupile,
Giupile cu nasturli,
SA ve arisiascd (c) maisturli..
Traductiunea rom4net
Fete ale Romanilor
Juni a! parintilor,
Ia 'mbracati-ve cu giubelele,
Giubelele cu nasturil,
Sa placetT mesterilor...
(a) Monstre de dialectul Macedo-rominU de Vangeliu Petrescu (Crusova) Par -
tea I. Bucureal 1880, pag. 84 95.
(b) Literele n Qi m cu circumflecei trebue sit se cit6sc6, ca moldovenescele
in-ie etc.
(c) Vorbal grecescii dela apiamo =-- placA. D. Vangele crede, ca vine dela
apv(Cco = negli, (ib. pag. 147 No 121).
ca szIntti
Si.
rola,
www.dacoromanica.ro

20. Mg°STERUL MANOLE
Maisturli cu tehne (a) areua, MesteriT cu arta mare,
'ST luarti codra si cu Mo- Si plecara laScodra si Morea.
reuA,
'Si era trei maisturi alavdatT,
Si amentreili (h) erat fratT,
Pe masturie mult invetati,
Si amentreili erat 'nsurat,T.
De mult maTsturi ce era,
La toll numa-le- s'avc,Tia ;
Cate lucre grele era,
Eli putea de le adara.
Un om. Vine (c) de '11 clima
Ca amiratlu (d) le striga.
Si 'nkisira (e) de preuna,
Tuta noptea imna pe luna,
L'Amirtithr se'nclinara,
Cu dor mare-lu 'ntrebara :
tce ursescl (1) tu de la noi?
Noi himt OrnenT, sclaVI a teis
tEti am avilita ti vol,
Ca hill maisturi multu a reT,
Dela mine ce caftati,
Puntea de Narta s'o adArati?
Ma sl nu putetT s o adaratl,
SA scit,1 ca vii nu scapatT).
tDomne 1 te palkarsim, (g)
Tres dile'sa ne minduim,.
Dupa ce 'sl se minduira,
L'Amiratlu apandisird :
Si erau trel mesteri lAudatT,
Si tus-treT eraU frati,
Pe mesterie mult
Si crate trermi eras' insurati.
De mult mesteri ce era,
La toll numele li se audia;
Cate lucrari grele erat,
El puteu de le facet.
Unto omt veni de-T kTema,
CA tmperatul IT striga.
Si plecarA impreunti,
TOtA noptea umblati pe lunA,
imperatuluI se'nkinara,
Cu dory mare-1U intrebara :
Ce poftescl tu dela noT ?
Noi simtemt OrnenT, sclavT
aT teT,.
tEt am auditt de (i) voT,
Ca sUntetT mesteri forte marl,
Dela mine ce ceret,l,
Podul dela Narta sä-lt facetl?
Dem nu vetT putea sä-lt fa-
cetT,
SA sciti, ca vii nu sapatT,.
tDomne I te rugamti,
Trel dile sA ne gandimt,
Dupa ce mi se gandira,
imperatulul respunsera :
(a) Dela grecescul T6XY7j = arta.
(b) Macedo-romfing, dupre analogia lul amandoT, facu gi amentreilea, in loeittle
moldoveneseul tus -trel, sea efite"-treT al Muntenilor.
(e)_, V inainte de i se pronunVi, ea moldovetteseul v(r) ine, 17(r)irul etc, Tar nol
ilu vomfi eerie ma :V,
(d) Vorbi arabii, de uncle Qi francesul Amiral. (Littrd)
(e) D. Vangele 11 derivii din grecesee, fiialS a ariita euventul. Ore nu deriv'e dela
= ineurgii ?
(f) NoT derivamu aeestrt vorbd de la 6146) =-- pofteseii, ordonii ; D. Vangele
de la ursitii. Dupre opiniunea nestrrt Qi ursita romineseli ¢i -a luatfi pre a fi al Beg
tot de la aeestli
(g) Dela greceseul cpcotaX6w rogil.
(h) De la vorba greeit airccecco (7) = rgspundfi.
'si
(h)
invetatI,
vorbi.
CO
8
'si
www.dacoromanica.ro

21. 8i ME§TERUL MANOLE
tPuntea aisa s'o addram,
Septe aril kern (a) caftam.
Icl sä hiba si sd lipsiasce,
Amiralia sd hargiuesce (b).
NoT sclari a tel sd him,
S'nu ne alasT tea sd ne jalim.
Tu csenea (c) aista ce him,
Fumeile vrem sd ne le-adu-
gem,
Pe fling nor sä ne le avem,.
tTute aiste, ce cdftat,
Et ye le daU cu giurat,
Punte sanetosa voiU,
CA ye taliu treili ca oh!
Se sculara, si amentrei
Se duserd sd lie a for fumeli.
Fumeile le eraU de Nanta,
Le luard si le dusera 'n Narta,
Fumeile le eraU dit munte,
Le duserd in Narta la punte.
§i ahurhird (d) de lucru,
Loclu a puntiler 'ndregea,
Them elle le saps,
kietirile le arildipsia (e).
Tutd c,liud ce lucra,
Apa noptea l'o 'neca.
§ese an! ma si se curma,
§i puntea nu le se addra.
Ma 'si idea si se minduia.
§i cu IticarifiT ldT plangea,
Cd keroUlu le aprokia,
Si puntea nu le se addra.
Una diud de dimineta,
MATmarlu Candu-sl la fata,
iPodul aista, ca sd -la facemt,
§dpte anT de timpU ceremU.
Aid ce-o fi si ce-o trebui,
imperatia se keltuiasce.
No! sclaviT tel A lima,
SA-nu ne las! sä ne jdlima.
In streinatatea asta, unde
suntemU,
Femeile vremU sd ni le-adu-
cemt,
Pe longa nor sä ni le avemU,.
'Tote aste, ce cereti,
Ea vi le daU cu juramenta,
PodU sdnatost void,
CA ye tait pe tus-treT, ca
pe oi.!
Se sculara, si cate-tra
Se duserd sd iea a for femel.
Femeile le eraU din Nanta,
Le luard si le dusele in Narta,
Femeile le eraU de la munte,
Le dusera in Narta la punte.
Si s'apucara de lucru,
Locul punter illy prepara,
Temeliile le sapa,
P(k)Tetrele le ronduia.
Totd giva ce lucra,
Apa noptea le-o 'neca.
ese anT da li se curma,
i podul nu li se facea.
Da-'mT sedea si se glindea,
Si cu lacrimi negre plangea,
Ca timpul li (se) apropia,
§i podul nu li se facea.
Intro 4i, de dimineta,
MaT-marele candu-sna(spala)
fata,
(a) Dela grecescul zatpbc timpti.
(b) vorlia turcescg.
[c] Dela grecescu g`doc = streirdi si specialminte el,oix = streinatate.
[d] De1a verbul etpX(C0) = incepil, m apucA.
[e] De1a grecescul apaaiCco --= tnsird, randuescA.
=
www.dacoromanica.ro

22. ME5TERUL MANOLt 85
Iu se primna pitu ubor,
ViClii pulilu asburatort.
PuIllu ado iu 'sT asbura,
Pe lumakie 'sl se discurma,
Pe maT marlu ma'sT muntrea,
Si cu dor mare piridea,
A maTmarluT ma'li dicea_:(a)
tMaimare sa nu te jalesci,
Ma 'se vreT lucru sa biti-
sesci (b)1
A friicIuT frate n'vesta sa luati,
Tu themelie s'o bagati,
Ini-rie, ini-vie s'o anvelitT,
Jele si rriila sa nu muntritT.,
Maimarlu candu-sT avc,Tia,
PulTlu aistu cell Clicea,
Ditu hicate suskira,
Inima ill se dimica;
'De mult ce avea mare dor,
Pe aceatcama Mica nor.
Nesa 'sT avea un Faict natt,
Pe ciciore ne prustatt,
De ma-sa nu se despartia,
Constantin V-1u clima.
Maimarlu 'sl se minduia,
§i multu area III crinea.
Tu margine se mindui,
Ca Dumneijet asa ursi :.
Puntea aista tea s'o adara,
Lipsia nor ma mica sa mord.
A casa el dimanda,
PranCiu bun le s'adara,
Nor ma mica sa 'sl se 'ndrega,
Prandu cu ea sa-1 pitreca.
Unde se primbla prin curte,
Veda o pasere sburatore.
Paserea acolo, unde 'ml
sbura,
Pe o ramura se repausa,
Pe mal- marele asa 'mT
(It) privea,
§i cu doru mare ciripea,
Iar MaT-marelui asa-T dicea :
eMaT-mare sa nu te jalescl,
Deca vreT lucrul sa ispravescT,
A miculuT frate nevasta sa
luatT,
In temelie s'o 1:44,
Curend, curend s'o'mvalitT,
Jale si mila sa n'aratati,.
Mai-marele candu-'mT audia,
Pasarea asta ce-T dicea,
Din ficatu suspina,
Inima-I se demica;
De mult ce-avea mare dort,
Pentru acea maimica nor(a).
Densa-sT avea unt mica fats,
Pe piciore ne radicatt,
De ma-sa nu se despartia,
Constantin mi-lt klema.
Mal marele mi se gandia,
§i mult reu II venia.
La sfersitt se gandi,
-Ca Dumnedet asa ursi :
Podul asta ca sa-lt face,
Lipsia nora maT mica s
mord-.
In casa el porunci,
Prandt bunt sa li face,
Nora maT mica sa se drega
(gatesca)
Pranclu cu ea sa-lt tramita.
[a] a cu eircumflecsA bit se ponunlii, ea moldovenescul Zama,
[b] Vorbli lurcesc4,
www.dacoromanica.ro

23. 86 METERUL MANOLE
Malmarlu ce dimanda,
Nor ma Mica 'sT l'asculta.
Constantin '0 lu sculg,
De iu durmia '0 lu destepta.
De site 'si lu suturA,
'napol pe somnu '1u bAga.
S'adArA, s'armAtusi,
La punte sa s'duce inkisi.
Cu mare haraud (a) era,
PrAnclul candu sT lu ducea ;
Ma la punte eftndu agiumse,
A mAIsturlor ea 16 dise :
Vol, maisturi, ah! vol maratl,
Cu 'mbareSA (b) ce lucrati 1
Iu e puntea ce adarat,
Sese anT intregT ce lucratn
gDomna,si noT ne ciudisim(c),
Puntea denda o ahurhim,
Diva si noptea tots lucrAm,
Si nu putem tea s'o 'mprus-
tam.
MAItharlu. ne dimanda,
Cu giurat ne spregiura,,
Asta-41 prandu cae s'aduce,
SA nu TalAsam tea WO. fuge;
Tu themelie s'lu bAgAm,
Puntea sä putem s'o adarAm.
Ea, laia, nu,sT se dukia (d)
Maisturli ce 1T sbura.
Pe barbat-su ma-sI muntrea,
Si-lu videa, cd tot plangea.
Cu dor mare lu'ntreba,
Cat videa ca lacerma :
MaT-marele ce ordonk
Nora maT mica mi -lu ascultA.
Pre Constantin si-1l scula,
De unde dormia, si1> des-
teptA.
De sire mi-1U satura,
Si 'napoT pe somnu -lu puse.
Se gat, se army (imbraca),
La podu sa se duce porni.
Cu mare bucurie. era,
Pranclul cand ducea;
Dar la podu cand ajunse,
Mesterilor ea li dise :
(Vol mesteri, ah! 'vol amaritl,
Cu noroc ce lucrat,11
podul, ce-aST facutu,
Sese anT intregi ce-aST lu-
cratt
(Domna, si noT ne ciudirnt,
Podul de cand l'am inceputt,
Diva si noptea lucramt;
Si nu putem, ca s6.-111 radi-
camt.
MaT-marele ne- ordona,
Cu juramentt ne jura,
Asta-di pranclul car'ar's'a-
duce,
sa nu -lU lasam sa fuge;
to temelie bAgamt,
Podul sa-la putem sä-10. fa-
cemt.
Ea, negra (saraca) nu mi se
dumirea,
Mesteril ce-I dicea.
Pe barbatu-s'o da mi-1U pri-
via,
Si-lt vedea, ca tot plangea,
Cu Or mare-1U intreba,
Cat vedea, ca lacrima :
[a] Dela greceseul rpec = bucurie.
[bl Vorbii arnautesed.
[c] Vorbri slavonA de la IyAo = minuue,
id] Dela grecescul 80.x6(0 w = opinezti. tad dull cu prtrerea,
Uncle-i
sa-la
?.
www.dacoromanica.ro

24. ME.5TERilL MANOLB 87
Vrutlu a m et giorie si b arb at,
Void s'Enl drept si
curat.
Ti ce plangi si lacarme0...
Spune 'ndrept, a'si 'ffaT
banedTs !
(Truth, suskirarea a mea,
Nu este ti altu
'nelu, vruta a mea,
Tu acea graph si treci de'l
lie!,
Tu grepa, nesa intra,
Cum barbat-su Ii dimanda.
Ahurhi nelu 'si lu caftd,
Far sa sciba ce va sa path.
MaTsturli'si hiumusira,
Cu vie (a) si thre de friila.
Tu themelie o ardcutird,
Si cu kietiri s' o stismusira(b).
Ea, laia, ma 'le striga,
Cu Mild it palaearsia.
Carnile 'si le dipira,
Peril din cap 'si arupea.
De cat vir:'nu nu o avdiat
Bocea a lei nu 'IT s'asculta.
Eard nesa le eficea,
Si cat putea ill palacarsia :
(Vol, maTsturI, ah! Vol ma-
rati
Pe km grain s'm'ascultatl,
Va sd ye dicd ninga'na bra,
Tits sd -'mi alasatI 'n fara,
Natlu de fame s'nu'friT mara.
Ia pitriceti aduce,
Tea sä-1 bag . pe tits sa suga.
Ca e mic> si ne crescutd,
Ne'mprustatd multu minut.
(Iubitul meg June si barbatt,
Void sa2mTspuIdreptsi curat.
De ce plangT si lacramecy?...
Spune'mT drept, asa sa tra-
escis
Iubit'o, suspinarea mea,
Nu este pentru alt-ceva ;
tmi caclu inelul, iubita mea,
Intr'acea gropa si treci de -1u
leas !
tn gropa dinsa ImI intra,
Cum barbatu-sed ii ordona.
Incepu inelu a mi -1u cauta,
Far'sa scie ce are sa pats.
MesteriT mi se repeclira,
Cu graba si fOr' de mild,
tn temelie o restogolira,
Si cu petre mi zidira.
Ea, saraca, li tot strigh,
Cu mild 11 ruga.
Carnurile si le sfasia,
Peril din cap si-1 rupea.
De cat nici (ver1) unul nu o
Vocea el nu-T asculta.
Eard densa li dices,
Si cat putea IT ruga :
Vol, mesteri, ah! vol ama-
ricY
Numal o vorba sa -ml ascul-
taV,
0 sa va dice inch o data,
Tita sa mi-o lasacf a bra,
Fatul de fame sa nu-'mi mara,
Ia tramiteil aduce,
Ca sa-1u punt pe tith sa sugd.
Ca e mict. si necrescuth,
Ne'mpiciorogatd si micu
multd,
[a] Vorbli greedseli de olx gralnt
[1:4 V.orba atismusirii vine del 2vaCco = zideseti,
_spuiii
ceva-,
ca4
'sT
sh mi-lt
'n'
Imt
sa
-
t'o
au4ia,
I
=
www.dacoromanica.ro

25. 88 MEFTERUL MANOLE
Cum trembur mine, marata,
SA trembura si puntea de
Narta!
Cati cAletori va sA'si trece,
Cama multi sA-'si se 'nec6 ;
Cati peri 'n cap mine am!
Ahat,T orneni sA-s'neca
Cum tremurt et, sEtraca,
Sa tremure si podulde la
Narta !
CatT calatori isT vor trece,
Cei mai multi sä mi se 'nece ;
Cati pen 'n cape ea am,
Atata omenT M. se 'nece in-
tr'un an
tea legenda Macedo-romAnit, pre carea D. Vangeliu Pe-
trescu o potrivesce eu legenda romAnescit despre Mesterul
Mamie". Fie, si nol nu ne opunem la acestA gmuire, mai
ales ca am cAutata china o traductiune cat se p6te de a-
pro,pietA de idiomul Romanilor din stanga DunArei. Dar tre-
bue sit notrtma si distinctiunile, ce ecsista intre ambele Te-
gende, si care, dupre opiniunea nostrA, resultA din distincti-
unea conditiunilor sociale, in care trAesca ambele popere.
Romanic de la Pincla si Carpati, aplicanda pre mesterii le-
gendelor for la arta architectonics, el nu iii aplicA, speciali-
tatea for la acelasi scull de luerAri. Gel din Pindil ni se presintA,
ca fie-care lucrAtora, care esinda din locul s6i1 natala, pled&
sA gAsiase6 de lucru si in fine grtsescil lucrarea unui poda la
unit Inape'ratii; in 6re-ce eel' din Carpati siinta afectati la e-
dificarea unei Biserici. Ceia ce, dupre opiniunea nostrA, a-,
rata direetinnea timpului si siguranta social u, de a se ingriji
omul si de cele spirituale. Pre long aseste, lucrAtorii din
Pinda, pentru ca sA formeze o asociatiune, trebue sit fie frati
de range, in 6re-ce eel din Carpati stinta numal tovarAsi, a-
decA 6meni, unit): pre basa comunitAtei de interese in jurul
unei asociatiuni. Acosta pentru lVfacedo-romAni, denotA, du-
pre opiniunea nostrA, lipsa de incredere, ce omul are in a-
prepele sal. cola simplu. Lucru ce a ecsistata si la Romani'
din. stanga Dunarii, clad pentru o intreprindere comunA se
cerea, ca 6menii sA fie intre dinsil sea fiat]: de sange, sea
frati de truce. §i bine (lice teoria psichologiert, ca asupra fie-
tr'an
rM
I....
sit-i
www.dacoromanica.ro

26. METERUL MANOLE 89
funilor imaginare ale omului au unit roll. determinativd cir-
cumstarile fisice si morale, ce ineunjura pre omit. Romani!
de la CarpatT, traindd in nisce locuri padurose si Inca nees-
plorate, se v6dt1 mat multi predate necunoscutuluT, si de a-
ceia IT si vedemtl prin legenditi, atribuindil stricarea iucrareT
dintrro li un.ei forte necunoscute, misteriose ; in 6re-ce Ro-
manii din Pindii, venindd in contactd mat des cu n6gra rea-
litate, atribuesed stricarea luerareT furiel apelorti, adieti unut
elementd naturalit In fine Mesterul Manole" al Romanilor
din CarpatT gasesce mijlocul, pentru paralisarea forte): des-
trug6t6re in descoperirile, veclute intiund visit, qi el, con-
form acestord descoperirT, vine la ideia, ea forts, misteri6s6,
reclama sacrificiul uneT femei ; adeca a fiintei celeT mat iubite
pentru unit barbatii. Mai marele" Macedo-romhnilor, care
fusese mg putin influentatti de cultura moderns, scie Inca
a interpreta ciripitul pA,seiilor si dupre acestit s6mnd vekiti
al strebunilor set, el descopere, ea amdrea spre arta si sci-
inta reclamii, sacrificiul am6rel conjugale (Socrat) si pentru
ca Puntea de Narta sit s'adiireze" trebuie sa fie puss in te-
melie clnnata-sa cea mat mica . . . . In totii. casul li in
genre vorbindil, suntil multe trAsurT de as6menare intre a-
ceste doe legends, kat ca ambele pop6re sa ineeteze de asi
manifesta particularitatile individuale, resultate din modal
si cikumstarile viqei proprie.
3. Legenda Melterului Manole" dupre locuitoril
Tesalonicului, al Tesaliei i at AtonuluT. in comunaLito-
chor de longs Olimpul TesalieT, Prea Santitul Porfirie Uspen-
skif a culestt mat multe anecdote, relative la vietasi activitatea
unuimesterd vestitd, nu in architecture, dar in pictura si icono-
grafia biserie6sca. Supra-numele acestul artistit la Tesaloni-.
cent §i. Tesalieni este. Panselin (a), Tar de catre locuitoril Ato-
Ta] Vorbg coin push' dip ltdtto =.-- tot, in totul Eli Geki.rnr--lunii; adecglumiuogilutotul
www.dacoromanica.ro

27. C,I METERUL MANOLE
nului el se numesce Manuil Pause lin" (a). Diouisie Furno-
agrafiot, scriitort li pictort al Atonului, care qi-a desfitqu-
ratii activitatea sa intre anii X701 -1733, pentru prima
data ni, comunieN, supra-numele de Panselin", acordatt
Me§terului Mano le" al locuitorilor din jurul Tesalonicului.
D. V. Barskii, unit algtort mat csi scriitort dintre anii 1725
1744, dupg ce a aulitt diferitele legende despre acestit
Mestert §i a contemplate productiunile artistice, ce i se pre-
s mit, lit numesce renumitli . La 1798 tritia centinarul pictorti,
Damaskin, care nu mime, cg scia mai multe anecdote rela-
tive la persona acestui Me§tert Manole", dar a luatit §i
portretul pictorului din nartica catedralei Protatului (b) §i
l'a dust in kilia sa din munte, unde soldafi turd la 1821 i-a
scobitt Ail. Pictorul atoniOnt, Veniamin, de la 1806 1816
a copiatt in miniaturit tote productiunile artistice ale lui
Manole al Atonului, pre care traditiunea le aratg §i pen6
astg-c,i in monastirile Protatul, Rusicul qi Chilimd.arul -li o
ie6nA, din skitul Vatopedului. T6te acestea copiT ale pictoru-
lui Veniamin s'ait pAstratti de cgtreMacarie pictorul, §i ele §i
p6n6 astit-4T santt intrebuincate, ca modele pentru iconografia
Atonului. i pentru ca sit vedemt, cg qi din legendele lui
Manole al Atonului nu lipsesce elementul misteriost, vomit
cita aid o aueedota, relativit la icOna Mantuitorului, ce se
aflit In Biserica catedralg a Protatului qi carea, conform opi-
niunei caltitorilor do autoritate, este o productiune artistic,
cu mull mai noug, de at timpul vieei lui Manuil Panselin".
Ie6na, despre carea vorbimt, este o picturg in mgrimoa na-
turalit a stature oroului §i ea este a§eolat6 in iconostasul
Bisericei catedrale a Protatului. Despre acOstg kola, pre
[b] TpyALI xienexol Ayxonnol Aicapadil 1867 Tom. IV pag. 279 285.
[b] Numirea ripdinc si apoi ripckanc = intiiiii iti cell. mal Intail, se atri-
bne superioruld presto tote mongsthile din muntele Atonnlui. De aid qi numirea
catedrald de : 'ExxXlaCcx 2a3 apoyriToo = Biserica superioruld.
www.dacoromanica.ro

28. ME§TERUL MANOLE 91
care tradifunea o prescrie Jul Panselin, se spun, ca turd
bittrinit monachit a veclutil o vedenie, prin carea i s'a anun-
tatit de sus, el icona acesta nu numaT semanrt, dar represinta
in totul pre Domnul, cfind se 6fia pre pitmentil intre
6menT". (a)
Nu numaT Atonul, dar §i Tesalonicul i Tesalia are tra-
ditiunT despre Meff,terul Mano le", In Tesalonic preutiT dela
Biserica catredralg, spunit tuturor citlittorilor, ca icdnele, care
se affil la stanga uOlor impitriltesct s1 ntit. zugrNxite de Pan-
selin. In comuna Litochor din Tesalia, nu numaT
atribuescit luT Panselin unit talentit ecstra-ordinarti in
picturrt, dar pictoriT loculuT, carli se considers de autoritart
in anti, ilia gratuldz6 cu titlul de ereticii" i i acdsta pentru
cuventul, (lied el, di dela ic6nele Mantuitorulza, lucrate de
Panselin lipsesca tot-de-una din aureola literile 6 6v = cel
ce este". Ca faptii, este f6rte dreptii, observatiunea litocho-
renilor; caot nu numai la Aton, dar in tOtit ortodocsia, uncle
att ecsistatit relatiunT istorice qi de culturA cu Atonul, se In-
alnescii picturI 161.6 de aceste litere in aureola iconeT Dom-
nuluT Christos (b). acesta deviare dela regulele icono-
grafie Bisericei ortodocse se datoresce luT Panselin, shut altei
scole de iconografie, noT vomit vedea in partea istoria, a
studiuliff nostru. Aid sN, continurunu cu partea legendara.
despre Melterul Manole" al AtonuluT, cuprinsa, in opera
iutitulata Eesplicatiune pentru zugravi" a D. Simonidi.
In anul 1853, la Atena, unit D. Simonidi, cu aprobarea
Prea Cueernicie See PgainteluT Constantin Economos, pu-
blicy o opera a lui Dionisie Furno- agrafiotul, intitulatrt :
72
IptialvEicc -cctiv co-rOcotov Ecsplica'iune pentru zugravi ".
Adstrt operg, ficsazrt cate-va date legendare, relative la per-
(a) Tpyjor IC. J. AR. pag. 284
(b) VegY qi Revista pentru. Istorie, Archeologie si Filologie a D. Or. C. Tocilescu,
Auul I. Vol. I, fascia. I pag. 245. Tab. 2.
cl, locui-
torii
Diet
qi
www.dacoromanica.ro

29. 92 MEFERUL MANOLE
Bona 0 arta lit Manuil Panselin ", pre care not le ditmit
implinindu-ne tot-o-data i o datorie de con.sciintii, ca
aratilant en P. S. Porfirie Uspenski peri unde merge ltico-
mia omulut de specula edit ifica.
D. Simonidi, publicIndit Ecsplicatiunea pentru zugravi"
a lit Dionisie Furno-agrafiotul, care slice, cA, a scris'o in
anul 1458, adaugit, cit Manuil Panselin este iconograft al
sc6lei lui A.polon din insula Simi 0 tot-o-data, cg, el s'a edit-
geritil la Aton in seculul al XI -lea ". De altit parte, D-sa,
vorbindt despre culorile, ce intrebuinta Manoil Panselin ",
dice, &I el se servia in arta iconografia de Viotita". Cu 16re,
necunoscutit arta iconografice,-precum ci tuturor scriitorilor
bizantini, carii nicaeri nu fact mentiune despre o asemene,
cul6re, dar nisi despre o scold, de picturru, s6A de vapsitorie
in insula Simi. Noi pentru lectork no§tri vomit aduce aid
kiar tote argumentele, de care dispunemit, spre a ari.ta,
Simonidi este unit simplu speculantt de sciinVi, ci ca tett,
ce are in cartea sa Ecsplicaciune pentru zugravi ", nu este,
de cat o denaturare tendenti6se a legendelor locale despre
ganuil Panselin", artistul legendarit al tuturor poparelor
din peninsula Balcanicii,.
P. S. Porfirie a urmaritt pre acestit plastograft sciintificii
pre t6te caile ci 6ca ce ni comunicii. In anul, 1859 Martie 10,
fiindit in 'multele Atonului, s'a dust la bAtrinul iconograft
al Atonului, Mackie, care, intre altele, spust, cd, ; 0
data a venitil la dinsul Simonidi. Vorba s'a inceputt asupra
publicatiuna lit Dionisie, Ecsplicati-une pentru zugravi",
&mita, de dinsul in Atena. Et, Slice Macarie, l'am intTebatit :
pentru ce al push aici anul 1458, sand este sciutti, cg, Dio-
nisie, ce a teat _aid' in Carea, l'a fitcutt sieci o kilie in anul
1701, ceia ce probeza ci inscriptiunea din Biserica aoestei
kilh?" E! Parintele met, (Ida, eil nu punOmil aid unt ant
aid;
sa
T-a
ca
www.dacoromanica.ro

30. ME5TERUL MANOLE 9A
ala de vckiti, nimene nu ar fi cumparatil publicatiunea
mea". (a) Dupg, aceste P. S. Porfirie adauga, cA, aeelao Ma-
carie iconog,raful, in aceiaO di, i-a o carte tipiirita din
anul 7223 (1715), la finele caria era scrisit, ca in acestil
anti a muritti zugravul Atonului David, de origine din oralul
A.vlon al Albania" i apoi a adausil, c la acestti zugravil
a inv6tatir arta iconografi.ei pArintele Dionisie Furno-agra-
fiotal, i dicea, ca acesta traditiune o are dela dascalul s6ti
Macarie, care in anul 1787 August 24 a terminatti. zugravirea
Biseticei dela cimitiriui Careei. Apoi in anul 1861 Mai 1,
P. S. Porfirie s'a dusti din not. la Aton §i a visitatti kilia lei
Dionisie, ce acum apartinea Jul Meletie, §i aici, dupa ce a
cercetatti t6te datele istorice ale Biserica dela acesta kilie,
a descoperitti, ca de-asupra ferestra dela strana drepta era
scrisit : Cinstitul i divinitl templu al S-lui loan Inainte
Mergotorul este fundatti §i zugriivitti de ctitorul Ierona. Dio-
nisie, nascutti in Furnul-ton-Agrafon, in anul 1701".
PronuntAndil P. S. Porfirie anul 1701 cu unit tonti mai
apasatti, Meletie, propietarul kiliei, a observatii, pentru ce
nu cititi 1401" ? Pentru ca litera de§i semiina cu y, dice
P. S. Porfirie, nu-'nn permite o asemenea citire". Atunci
Meletie a adAugatti : dice Meletie, i recunoscil, ca
acum chti-va ani a fostii la mine renumitul great Simonidi,
qi v6dendil acesta inseriptiune, carea atuna din causa ume-
;Ielei nu se putea citi, m'a rugatti, ca sa pun sg, se restabi-
liasc6 dupre trasurile veki, qi ell am rugattl pre pictorul de
aid Genadie, care a restabilit'o. i dupre cum se vede, sell
ca Genadie permisil intr'adinsti s'a mints, sell ca, obser-
vendti bine, a transformatti pre in y §i cu acesta a skim-
batti sensul inscriptinnei". In fine, P. S. Porfirie, urmarindil
(a) Tppm It. A. Alt. 1867 Toni. N. pag. 141.
arati,
4),
Voc,IA,
qi
ki)
www.dacoromanica.ro

31. 04 mE§tERut NANotE
pre Simonidi pre tote exile, ni comunica, Erminia lui Fur-
no- agrafiotul" ecsistg in treT manuscripte, unul din seculul al
XVIII-lea in monastirea Rusicul, altul din seculul al XVII-lea,
ve4utit de P. S-sa la zugravul din Jerusalem, Ilie Baramie
§i al treilea din seculul presentt[ a lui Didron in Paris, de
pre care s'a fgeutit o traductiune qi in limba rasa,. In t6te
aceste manuscripte, vorbindu-se despre modul fotmgrei vgp-
selelor, nu se face nici o mentiune de Iliotita" lui Simonidi ;
din contra, la tott. pascal se citesce egalminte : lea albituri
vene-tiene, sett cele mai superi6re franOzOscg". Dar de -uncle
in seculul al XI-lea, cand, dupre Simonidi, Panselin art, pic-
torilor consiliuri pentru conbinarea vgpselelor iconografice,
esisten0 la Francezi a arta' iconografice intr'unq grade a§a
de inaintatit?
tea i atreia legends, ski mai corectii, traditiunile despre
Megterul Manole" al Atonului §i imprejurimele lui cu tote
observatiunile, ce am cre4utti de cuviinr, sa opunemt't falsi-
ficgtorului §i speculantului Simonidi. Si tot 4 -data aditiugAmt,
cg Mai Marele" Macedo-romanilor §i Mqterul Mandl" at
Romgnilor din Carpati incet6zil, de a mai fi un architectil
vestittl ; in Aton el devine unit pictorti cu renume.
Ne considergmii obligati fa-0, cu lectorii no§tri, ea mai
'nainte de a inkeiea partea legendary despre Meqterul Ma-
noli" sa facemii o privire retrospective asupra celor ecspuse
mai sus. In legenda romans, precum qi in cea Macedo-ro-
mang subiectul legendei este ung architecal vestitii, din care
unul desfetsurd arta in Construirea u/neY Biseric) artistice,
tar al doilea in construirea unuXpod'a, for6 ca in legenda din
urmg sa pOrte numele de Manole. In legenda fresalonicenilor,
a Tesalienilor qi a monaciallor din Aton, el se numece, ca
10
www.dacoromanica.ro

32. ME5TERUL MANOLE 95
qi la Romhnii dela Carpal Mane le", dar numai aid' acestil
meqterti legendarti se distinge Isi ig are valarea sa distinetivd
in arta iconografiet
tea eIementul legendard despre Mqterul Mamie", de
acum sa ne ocupamu qi de celti istoricti.
(Va urma)
Archini. Genadie Enaleenn.
www.dacoromanica.ro

33. OMIT_II
LA
DUMINICA LASATULUT DE CARNE
,Despre judecata viitOr8"
Fratilor! In tote qilele Biserica ni presintg, eke o
inv6c6tura, pre carea not urmand-o, putemil deveni
din ce in ce mai buni. In Duminica trecuta Biserica
ne-a inv6tatti, cu pilda fiiului celul risipitord, cä, §i
nol, in casu de cAdere, ne putenau mantui, numai
deal, ne intorcemil la Dumneq.et si din adincul ini-
mei nostre strigamti : Parinte, gresit-am la cert.]. si
inaintea ta". (Luc. XV, 19) Acum doh sdpt6manT, tot
in di de Duminica, Biserica ni-a oferitii., prin pilda Va-
mesului si a Fariseului, doh modelurl de rugaciune,
unde crestinul era invitatil ease roge, ca Vamesul si
nu ca Fariseul, si cercethndu-siconsciinta sa sá slice :
Domne! -fii mie indurntorii. (Luc. XVIII,13). Acei
din uoi, fratilor, carii p6n6 acum s'au rugatti lint
Dumneqeil, ca Vamesul, seu carii, ca fiiul risipitoril,
s'a reintorsii la Pkintele -cerescii si cu inima infranta
qi umilitg, s'ati rugatu de ertare, pentru unii ca acestia
cuprinderea Evangeliei de asta-cy n'are sit-T sperie,
www.dacoromanica.ro

34. LA DLTMLNICA LXSATULUt DE CARNE 9 7
din contra va tnveseli. Dar, vai de acer din nor,
carii au remasti surd la invetAturile Bisericer de
One acum! Val' de nor! deed, atrasT de dulceturile
lumei acestia, set dedatT poftelor, am dispretuitt,
set pate numaT am amanatt mAntuirea nastr5, de
pre o Ali pe alta . CacT, 4ca, Biserica, dupa inve-
tAturA, ne cere socotela ; dup6 ce ne-a aretatil calea
mAntuirer, si ne-a condust, ca pre nisce minorry la
practicarea bineluT, acum ni presinta judecata, ce
va st fie .. . . 0 ! Dumnecieule! Dumnedeule ! FiT
not indufatort si nu intra la judecath cu robir ter"...
(Ps. CXLII 2). Dar, cu -t6th indurarea diving,; cu
tote cá Dumnedeil singurt ne-a invetatt prin Mantui-
torul lumeT, cg, el nu voiesce martea pecatosulur, ci
sg, se intarce i 86 fie vit." (Luc. XV, 7) cu tote aceste
judecata cea viitare trebue s'air arba locul ; si
-nor, °aril- am primitt dela Dunmec et. atatea darurT
bunatati, nu putemt remAnea, fare a ne da socot4la
de modul, cum am intrebuintatt talan.tii, ce ni
incredintatt. Acesta nT -o spune Biserica aster- 1T cu
vocea eT cea autoritarA! Acasta o reclamA dreptatea
dumnede4sca! Ac4sta se confirms si prin practiga
nosta de tote clilele I
par s'd vedemt in modt speciah, cum ni presinta
Biserica prin Santa Evangelie de aster -ci judecata vii-
tare, i ce ne rem'ane de, {Acuff' not, carir, din dife-
rite imprejurArr, Inc h n'am push unt inceputil bunt,
pentru mttntuirea nastret.
I.
Fratilor ! Dech, indrepamil atentiunea nostrA asu-
pra cuprinsuluT EvangelieT de asth -dr, descoperimt,
3
tr
s'at
si
www.dacoromanica.ro

35. omniE
ca, aid se tractezA despre jndecata viitore i despre
modul, cum ea are sa se face. jar cad va veni Fiiul
omulu't intru marirea sa tori Scintzt ingerl cu
atunc va fedea pre scaunul marird sale. ASi se vor
aduna 'inaintea ha tote limbele va despetrti pre
de'n19a unul de altul, precum desparte petstorul oile de
capre. va pone oile la drdpta ha, iar caprele la
stdnga" (Mat, XXV, 31 - 34).
0 ce au4im-d, i cu okii minces ce vedemil? Fiiul
omului vine intru marirea sa cu santii sei ingeri
Auclirati ca vine unii. R-ege, si not cu totii ne imbrii-
camii in chaine de grbAt6re. Se dait semnalele ye-
nirei Regelui; se ve'd-ti micele detasamente de 6ste,
ce-lti incunjur6, ; si not ne indreptamil privirile in
acea parte, luamit o tinuta .de respectil. Se audit in
poporil cuvintele eta-1-6" i not ne inkinAmit p6n6
la pamentii. DecA, acesta este tinuta nostrg, cAtre un
Rege p'amenteseti.; deca noT facemil atatea pregittirt
pentru intimpinarea unui omit, incunjuratti de unit
num6ril marginitil de osfasi; putem-ii noT sa r6mA,-
nemil indiferinti la venirea Regelui Regelor, Imp6-
ratuldi si Domnului Domnilor ? Unit
micti detasamentti de Este ni-a impusti o tinuta res-
pectu6sa,. IngerT for6 de nuragrii, venindti pre nourii
cerului; serafinai cu oki multi, carii cu pri-virile for
strabatti inimele nastre; cheruvimi cu aripi de foal,
carii potit aprinde atmosfera, din care not r6spiramt.
p6catul ; tota acesta Este nenum6rafa i infricosata,
ce incunjurA asta-li pre Fiiul omului,trebue sit ne
inspire fried, i cutremurti, cad ei stintA puteri for6
de trupuri, ostasi ai celui Prea Innaltu, carii gAtesc-d.
calea Domnului, nu pentru a veni blandu i, smeriti4
)5
is
si dinsul,
i
:
Impe'ratilor,
www.dacoromanica.ro

36. LA DUMINICA LASATULIJI DE CARNE 99
ciintru mArirea sa §isprejudecata limbelor pamentu-
la Dar, d4ch cu Santa Evangelie a X mat adAuga qi agt
dice : Eat Fiiul om-ului! Vine qi se aqedk, pre sea-
unul ma'riret sdle.. Da! fratilor, sa nu ne indoinati cat
de putin, ca aict e vorba de judecata, cand 1Viantui-
torui o BA ne imparts, ca pre nisce- of sou capre ;
cand unul din soft pdte sA ajunge la dr4pta, tar ce-
la-laltti la stanga; calla skracul, celti despretuitti
astk-clf de not, iii va lua partea cea bunt, tar not
cet mandri i inganfatt de. putere ne vonati alege cu
munca: cea vecinicA. SA nu ni se part ac4sta lucru
§i nict sa considerAmti aceste bune pentru eel
ne'nvetatt §1 proqti ; tact cu ast-feliti de vorbe vomti
ajunge acolo, nunde este plangerea §i scri§nirea din-
tilor (Mat. XIII, 42).
i fiend ca am ad_usil cuventul met pene acolo, ca st
se va4e, eh' sthatti unit din not, carii, pentru a scapa de
mustrA' rile consciintei §i de dreptalor judecata, voles cti
ase indoi, despre judecata viitdre, apoi ve mei, fra-
tilor, anal' perrcritett, ca s6, indreptezti vorbirea anea
§i cAtre unit, ca aceqtia. Frate creqtine I Tu iti orga-
nisezt o cash. Tu, ca stApanti de cask, introduct in dinsa
diferiti servitors, carii au sarcina, unul sA-V gAtiasce
bucatele, altulsa-ttingrij4sca de cat, al treilea BA face
alte servicit. Nu tot to at dreptul, dupes unti serviciti din
partea servitorilor tee, sa did cAtre femeia qiprietenit
tei,cA cutare servitorti e bunt, §i am sa-1-11
celalalt e ret, §i am sa-lti data afarA,sa-lti pedepsescti?
i iargiqi, not dmenit formAmti societAti,§ila constitu-
irea for infiintAmti tribunale, curti, care sa judece pre
totti omul. Sal qi alt- mintrelea. Not in tote clilele qi in
tote c4sul urmArimti vieca apropelut nostru. Ne ut-.
mica,
milueset,
www.dacoromanica.ro

37. 1100 OMItIE
Mind preste qi printre uluce, iscodimti kiar fapte din
vieta vecinulnY nostru, pentru ca sa le supunemti
judechtei n6stre. For6 a mai imulti ecsemplele, te
intrebt, frate creqtine, judeci seu nu faptele veci-
nulul Mind tu judechtort, nu judeci vieta mem-
brilor societAteT, recompensandti pre unii -qi pedep-
sinda pre alp? Si tine pate sa -ti nege dreptul, de
a r6splati dupre vrednicie pre servitorul MO Am sa
te rogu kiar sa flu dreptti. Ce Dreptti este, ca
tu sh, judeci pre vecinul WI, care nu are nici o ne-
voie de tine, _Tar Dumnecleti, sa nu aibh dreptul de
a te judeca pre tine, care aT tote dela Dinsul? E
drepth, o recunosch Si eh, ca omul, care prin cofi-
simtimentul seti a intratti intr'o societate, seu s'a in-
rolatti in serviciul tea, sa fie judecatti pentru faptele
sele ; dar nu e dreptti, ca omul, cel-ce se aft, le-
gath de Dunanecleti intr'unti modti inevitabilu, sa nu
fie judecattl de Dinsul, qi in consciint4ustila drepta,
ski to stanga sa. N'ar fi &sal drepth, ca omul sa
fie judecatti de Dumnecleti, dech nu i se acorda rag-
unea, cu carea el p6te cundsce binele qi r6u1, liber-
tatea, cu care el dupre vointh pate practica 1.6111 ski
binele, qi eel putin dech nu i se ardta kiar prin Filui
lug Dumnecleit calea mdntuire stile. Omului i s'a data
totes, p6te puree la ,drepta scaunuluX mArirei
lei Dunanecla." qi dee/ ne mai nadgulimti cu scapa-
rea de judecata viit6re, apoi aceste nu s-anth qi nu
potti fi, de cat pricinuiri intru plicate ".
II.
SA mergemti maT departe qi sa vedernti, cum are
sa se efectue judecata dumnecleesch, precum si ce
tn.?
diet ?
ce-'1U
www.dacoromanica.ro

38. LA DUMINICA LASATULUI DE CARNE 101
ne asceptd, pre fie-care din noT. AtuncT va slice tm-
p6ratul celor de-a dr4pta luT: venitt bine-cuventata
ParinteM mein, de moscenifiimperatia, carea este O-
HO voi dela intemeierea Si celor din stan-
ga sa tmperatul va clice : Duceci-ve dela mine bles-
tema )tilor in focul cell vednicit, care este gatitil dia-
volulul ingerilor lulu Eca in scurt si chotafitord
sdrta omenireT! Unit au s6 fie bine-cuventatiT Pgrin-
teluT cerescd, Tar altiT blestematiT. DreptiT a sd, mos-
cen4sc6 imperatia de veci, Tar pe'cdtosiT munca de
vecT. FELT ascultareT au sa locuTascd pentru tot-d--
una cu Dumnecled si ingeriT luT, iar fiiT ne ascultA-
reT ad sa aTbd parte cu diavolul si slugile acestuia.
Cu o vorbd, pentru omu se gatesce fericire eternd,
sed mustrare de consciiutd, plangere si nenaangaere
vecinic6,
Dar, sd reflect-drat' ma/bine asupra acestor cuvinte,
ale EvangelieT de astA4T, si ne vomd convinge, ca
nol, (Med mai avemd o judecat5., nu putemil WA re-
manemti. indiferentT fatd cu sarta nastea cea vecinicA.
CdcT, v6 intrebil fratilor, tine din noT avendu-sT tote
mintele, nu se in.grijesce de sorta-sa prentru. clioa de
mane si nu pune bine pentru adoa-c)i mancarea, re-
masa de astd-4T? Care este omul cu judecata, ce in
tinereta nu se gandesce la bdtrinetea sa, seri, cum se
maT ()ice, nu stringe banT albi pentru clile negre?
Ddch noT ne ingrijimd de qioa de mane, 0 de aniT
bdtranetelor ; d6cd sarta nostrd de und timpli asa de
scurtd meritd preocuparea n6strd; atunci ce ingrijire
trebue sa and, omul pentru s6rta sa cea vecInica?
0 datd, pentru tot-de-una, aid' se chotruiisce cu noT!
. . , . "Sed intamd in fericirea de -yea, uncle avemd
5ci
,
www.dacoromanica.ro

39. 102 oMYrr
sa ne bucurdnat de via eternd, sed vomit ajunge
in focul celd nestinst, unde vieta este o perpettfa
agonie a mortei. Acum, intre m6rte Si vietd, o cre§-
tine, alege
Pre longa aceste, child noT relatiunele dintre
6meni auclinati, cd, se drAcuiescti unul pre altul, adecd
se dad draculuT, ne intristamk observAnati, c6, nu e
bine; Tar phrin.tiT 181 must% pre copiii lor, pentru
nisce asemenea vorbe. CAnd tnsd au4inati cuvintele,
ca dragul tateT" ,bine-cuventatul tateT" etc, noT
ne inveselimt, (Ma, ni suntu adresate not Si simtimd
o placere, and le auqim_ adresAndu-se altora. ET bine,
d6cd, nisce cuvinte, pronuntate din partea unor 6meni,
s-tiaatd. in stare, de a ne miqca, cum maT putemti rd-
na'anea indiferenti fatd cu ace148i cuvinte, pronuntate
de Dumnecled? MaT molt, cuvintele dmenilor n'ad
nicT o inriurire asupra nostfa; cuvintele luT Dumne-
sled sthatti, ordine, porund! AceT din noT, cart): se
vorti invrednici a audi cuvintele : veniti bine-crt-
ventatii Pdrintelui med.", ad sh pkOscd cu bucurie,
spre a§T primi cununa vieta for; Tar aceinenorociti,
pentru mail se vord pronunta detundt6rele cuvinte :
Ducqi-vd dela mine blestematilor", ad sa se pre-
cipite in abisd, ad sd ajungd 3n focul, care este git-
titil diavolulul Si ingerilor lul. Sa ne gandimti., fra-
flor, la aceia, ce ne asc4ptd, Si cu o ord, maT 'nainte
sA, ne pregAtimil, ca sd moscenim.bi impdfatia, care
este gdtitd, not dela intemeTerea lumel" . .
i apoT, &and gAndescd Si la condifunile, ce
ni se cerd, pentru ea noT sa mosceninat vieta de vecT,
and intristezd §i clicd cu Psalmistul : asemdnatu-
s'a omul cu animale cele &fa de simtue in a-
in
.
and
'In'T
4i
www.dacoromanica.ro

40. LA DUM1NICA LASATULIA DFr CARNE 103
deverii., o shturare aceluZ flamenda, o cups cu aph,
oferith celuT insetatii, o sdrenth, push, pe unto °mii
golt, seu in fine o cercetare a bolnavulul, seri a ce-
hii din penitenciard, eca tottt, ce Dumnesleti cere de
1a nol, pentru ca sa ajungemil bine-cuventatiI Phrin-
teluY cerescti." Audi ce pretti mice pune Dumnesleti
omuluY pentru fericirea lul eterna? 0 mangAere de
cate-va minute are se ne aduch o veselie eterna! 0
chainh de unit costa neingmnatti, o mAncare mo-
des.* unit pacharti de aph Mar are sh ne procure o
fericire, pre care okiul omulul n'a v6c4ut'o i mintea
lul nu tio'a inkipuit'o !... Si pre aceste conditiunY, o,
intelepciune dumneqeesch! le pate implini i avutul
i shracul. De aceia in S-ta Sriptur, se lice : chile
lui Dumneq.e-h nu suntti ca chile 6menilor" qi sfa-
turile luT nu ca ale p6catosilorti...
III,
In fine, in S-ta Evangelic de asta-4Y se maY dice :
voril merge p&atop't in munch vectnicei, tar drep-
M in vieca vectnicet." Pare, ca, la aceste cuvinte a le
MAntuitoruld auslA unit felt' de murmurti. Pare, ch,
mintea unora din noT si-ar slice : vieth vecinich,
dar munch vednich, pentru unit train asa
de ticurtii., ca via omulul de pre phmentii, nu o
pricepti. Acestri modii de judecare imY aduce aminte
de o productiune literary a parinteluT literatureT
romAne, Eliade Radulescu, intitulath, Kir Ionith".
Bietul omi`i iutelegea, ba kiar slicea, ca e dreptii,
ca locul din fata stradeY, oferitii de chtre Iliade
pentru unit girl loco alit lui Ionith din fundul
curteY, sa fie luatti in sthpanirea sa, dar nth se dume-
A,Sfi
by-
www.dacoromanica.ro

41. iO4 OMILIt
ria nici cum, a, pentru acestA ofertg, trebue se ce-
deze locul din fundul curtei. A§a i faoi, dupA ce am
dust. aid o vieta destrtibalatA qi nedemnA de onaii,
ni-ar pracea, ca la judecata viitore s`d capatAmiii. §i
vieta vecinica. Avesta am intelege-o, ba pote ar fi
kiar dreptd! Nu e dreptti, fratilorti, pentru Ca, reul
trebuesce pedepsitti, car binele recompensatti. Drep-
tatea diving mai este in conformitatei cu scopul
creitrei nOstre. Noi am fostit creati cu scopul, de a
teal eternt ; pentru ac6sta Dumnesi et. prin Moisi slice :
4i a suflatt in fata °multi)! Spiritti de viOcel"; (Fa-
cer r II, 7) adicA omul a fost create s'a nu mai m6rA.
Dar, d6c6, omul din primii ani al vietei lui de pre
pAniesntb. a greOtti in corpul lui, Dtimnesleti nu I-a
skimbatt destinuld creArei lui, ci numal l'a lbsatti
ca curata pecatul ; mai multit oferindu-Y, ca unit
pArinte, tote mijlOcele necesare. De aceia prin santa
Evangelie se q.ice, ca totivoril continua a trAi, dar
numal unit pentru munca vecinica §i dreptii pentru
vieta vecinica.
Veslendti p'e'ne aid cuprinsul santei Evangelii de
astg-sli, de acum sh ne dam socotelit i de intelep-
ciunea Bisericei, dupre care ea a regulatii, ca Evan-
gelia despre judecata viitore, cu conditiunile pentru
moqtenirea imperatiei ceresci, sh., se eitesa,
in ajunul postului. De mane kiarnoiavem sa ve-
demii skimbandu-se bucatele de pre masa nOstra.
/EY bine tot de maul trebue sa incepemila skimba §i
modul vietei n6stre. Ura, invidia, reutatea i totU,
ce nu este conformti cu dragostea lul Christos, tre-
buesce inlocuitu cu bunAtatea §i amOrea; cad in-
salt
astA-cli,
www.dacoromanica.ro

42. LA DUMINICA LMATULUT DE CARNE 105
tru-ac4sta ne vort cunasce necrescinir, eh siintemt
discipuli ar lui Christos". ApoT ra sä ne intrebamil
acum, dech Vatrinir no§tri nu erat mar cu minty, de
cat nor, cand er in ajunul postuluY merget din ruder
in ruder qi din vecint in vecint, pentru all erta gre-
qalele unul altuia? El, fratilor, pArAsirea obiceiurilor
strAbune §i creqtine§tY a adust streinismul §i instrei-
narea Roman.ului de tote, ce este nobilt §i mantui-
tort! Et nu mar insistti asupra acestel lature dure-
rose, dar clict : aster -4I perdemt patria, qi mane
impel-6,0a cerulur, carea este OEM not dela inte-
meierea lumer".
Milcatt pen6 in adancul inimel de decAderea mo-
ravurilor ndstre ; §i patrunst in t6fa fiinta de dorinta,
ca sa ne invrednicimt cu totir de glasul : ,,venitY
bine-cuventatir Parintelur met" ; inkeit cuventarea
mea nu cu argumente ale intelepciuner lumel aces-
tia" ci cu inima infranta qi sdrobit6, de durere,
cendti :
DOmne Iisuse Christose! Tu, care" nu votescimdr-
tea pecatosulut, ci set se intorce sit fie vitt; infelep-
te9te-ne 9i ne invatet porucile tale ! Fit prin gracia to
cea divinit, ca unde lipsesce puterea omulut, set priso-
siasa darul tett ! Ajutit -ne, ca, conduit de drepta
judecata, sit cundscemg calea ceardtdcita, pre car ea am
apucatg! ,s5i, find creaturi at induraret 59i at mile
tale, sa fimg condup pre calea binolut, pentru ca ast-
felig set ne invrednicimg de mangditdrele tale cuvinte :
V enici bine-cuventacit Petrintelut mein, de moscenitt
imSracia, carea este g (Vita voi dela intemeierea lumet" .
Archim. Genadie Emicenu.
Bonita do Catedrals Bistal
Idltropolll lingro-Velachlel,
Februario 20.1883
gi
www.dacoromanica.ro

43. Facultatea de_ theologies.
Jot, 10 Februarie, D-nu Ministru al Intructiunii
publice §i al cultelor a presentat adunarii deputa-
tilor urmatorul project de lege pentru infiintarea fa-
cultatii de teologie. R6mane scum ca Ina lt prea
Santitii Mitropoliti qi EpiscopI sa staruiasca pe langa
doranii deputati qi SenatorI ca proectul sa se voteze
cat mai curand:
EXPUNERE DE MOTIVE
PrOgresul desvoltarei intelectuale a poporului ro-
man impune- necesitatea imperi6sa, deja de totX sim-
tita qi manifestata in deosebite randuri, ca §i bise-
rica romans sa Inainteze pe aceiaT trepta de cul-
tura. De aceea Statul in trecut a reoganisat semi-
nariele, de unde at e§it preati cu cunoscinte mai
Intinse qi cu o cultures religi6sa mai solids. Pe
de alts parte Statul Inca de mult a tramis, in dile-
rite renduri, tineri pe la deosebite universitati din
streintate, precum : Germania, Rusia, Grecia §i in
Imperiul Austriac, de unde ne-au venit barbati cu
cunoscinte solide teologice. Cu t6te acestea in tim-
purile din urma s'a simtit ca cultura data elevilor
numaT prin seminare, nu este indestulat6re, facia, cu
exigentele culturei n6stre sociale, §i ca clerul roman
www.dacoromanica.ro

44. FACULTATEA DE THEOLOGIX 107
trebue sh se bucure de o cultura mai malt spre a
da vide le bine-facat6re ce tees din moral& qi care
incalclesc religiositatea poporuluT, pentru ca preotul
este maT ales conducittorul poporuluT pe calea mo-
ralitatei.
Opiniunea publica, guvernul precum i Sf. Sinod
s'au ocupat de maT multe orT cu estiunea forte ur-
genta a infiintareT uneT facultag de teologie, unde
clerul nostru precum i tinerii romans din t6rile ve-
eine sa'§1 facA cultura for teologica. Anull trecul gu-
vernul, dupa propunerea Sf. Sinod §i a initiativeY
hate de 1. P. S. Par. Mitropolit Primat, a qi facut
un in.ceput cu infiitarea acesteT facultatY. Cursurile
predate de catra profesorT zeloqi atll lost destul de
frecuentate qi chiar anul acesta cursurile continua
cu acelaT succes.
Dar spre a se da acesteT faculatT, i prin urmare
eultureT inalte i cleruluT roman o existenta dainui-
tore, am crqut ca este timpul, avand repetita pro-
punere a Sf. Sinod din sesiunea anului trecul, de a
regula acesta Malta institutiune printr'o lege.
Spre acest scop, sub- semnatul a 0 elaborat ald-
turatul project de lege pe care '1 supun aprobareY
D-vostre.
Ministrul cultelor i instructiund publice,
P. S. Aurelian.
PROIECTU DE LEGE
PENTRU INFIINTAREA FACULTXTEI DE TEOLOGIE
Art. 1. Se Infiinteda pe langh universitatea din
BucurescY o facultate de teologie, avand scopul de
a cultiva sciintele teologice i de a procura oleruluT
roman inalta cultura teologica.
www.dacoromanica.ro

45. 108 FACULTATEA DE THEOLOGIX
Art-. 2. Facultatea de teologie se declara, de per-
sona morala. Ea pate priori legaturY qi donatiunT in
folosul s6t1.
Art. 3. In facultatea de teologie se vor preda sci-
intele urmatare :
a) Enciclopedia teologica;
b) Teologia exegetica ;
c) Limba ebraica ;
ci) Archeologia biblica,
0 Introducerea in vechiul i noul Testament;
f) Exegetica vechiulul i noului Testament;
g) Teologia istoried :. Istoria biseric4sch, simbd-
lica, patrologia, archeologia bisericeY, istoria dog-
melor.
h) Teologia sistematica : Dogmatica, -morala;
i) Teologia practica : Catechetica, liturgia, omile-
tica, pastorala 0 dreptul canonic.
Fie-care din aceste sciinte se pot divisa qi des-
volta spre a se preda unele parti.
Art. 4. Pe langa aceste sciinte studentiY faculta-
teY de teologie vor fi obligatY sa urmeze la faculta-
tea de litere i cursurile de limba latina, limba greed,
istoria i literatura romanilor, psichologia, logica qi
pedagogia.
Art. 5. Cursul facultateY de teologie va fi de 4 any.
Art. 6. Gradele ce se vor da de catre facultatea
teologica vor fi de candidat, licentiat §i doctorat in
teologie.
Gradul de candidat se capeta cu esamenul gene-
ral de absolvirea studielor teologice.
Gradul de licentiat se obtine de catre candidatul
de teologie in urma und tese publicata yi sustinu-
fa in public.
www.dacoromanica.ro

46. 1'ACULTATEA DE THEOLOGIA. 109
Gradul de doctor in teologie se confer6 numaT,, ho-
noris causa" pentru scrieri meritorii.
Art. 7. Srpe a ufma cursul de teologie se cere ti-
tlul de bacalaureat de Heal sail de absolvire a unuT
seminar central.
Art. 8. Facultatea de teologie fiind constituith,
nicI un certificat sail grad academic de teologie din
streiatate nu vor avea valdre in Romania de cat in
urma esaminelor prescrise mai sus.
Art. 9. Absolventii facultatei de teologie vor fi
preferiti la gradele ierachiei bisericel romane.
Indara ce absolventi ai facultAtei de teologie vor
fi in num& indesturator, -nu se vor mai admite la
trepta preotesch" absolventi de cursuri seminariale.
Art. 10. Profesorii facultatei de teologie se vor
numi tai renumera ca §i profesorii celor-alte faculati.
Art. 11. Pentru una §i acesta dath ministerul in-
structiunei, spre complectarea catedrelor de teolo-
gie, va numi pe profesorii titularT.
Art. 12. Un regulament elaborat de cAtre consiliul
facultAtei, va hotAri modul de tinerea prelegerilor,
a esamenilor qi casurij.e de discipline.
Ministru cultelor qi instructiunei publice.
P. S. Aurelian.
www.dacoromanica.ro

47. Adunarea Preotilor la Mitropolie
In No. 4 al OrtodoxuluT cetim urmat6rele despre
adunarea preotilor :
In cliva de 20 ale curenteT s'att intrunit la Mitro-
polia to parochiX Bisericelor din Capitals. Peste
120 de preoti, din ca mai yenerabili, in cea maT
mare parte batranT, s'ai1 intrunit in salonele I. P. S.
PrimatuluX. Am fost forte emotionati, vedelid, in
mijdocul acestei imposante i venerabilX adunari, pe
L P. S. Mitropolitul Primat adresand preotilor sfa-
turi parintesd, si in cugetul nostru ne am gandit
la cuvintele Apostoluld Pavel : ,Archierea ca acesta
ni se cuvenia noun"
Scopul intrunireY se vede din urmatorele cuvinte
pronuntate de I. P. S. Sa, cu acea blandeta, care-lti
caracteriza qi care i-a atras simpatia i iubirea in-
tregului cler.
IubitiT meX fiT! Tot-d4una m'am gandit la mij16-
cele prin care asit putea face, ca clerul BisericeX
n6stre sa implinesca cu ma mare succes datoriile
,, sale. M'am silit i me silesefi, pe cat puterile imi
permit, ca positiunea preotilor sa se imbunatatesca
atat sub punctul de vedere intelectual, cat i mo-
ral si material. Cucerniciele v6stre v'atT intrunit in
congTes spre a ve areta pasurile. Scifi forte bine
,
www.dacoromanica.ro

48. AIDUNAREA PREOTILOR LA MITROPOLIE 111
tote suferintele preotulul; der, fil mei, trebue sa
fiti phtrunqi de acest lucru ca, spre a ajunge la
bundthtirea dorith, spre a casciga iubirea qi stima
poporului, trebue sa silitl a corespunde cu Ban-
tenih v6stre in societate.
Una din sacrele datoril ce aveti 10 care ni se pare
cam neglesa, este grijea de saraci, de suferincli, de
aceia care au trebuinth de manghere sufletesch sari
de ajutor material. Nu este destul numai a oficia
Sft. Leturgih qi a indeplini celelalte necesithti re-
ligiose ale poporului, ci trebue a 0 alerga in ajutorul
suferindului, a-I qterge lacrimile qi a-I alina durerile.
La acesta nu este nimeni mai obligat decat preotul.
(Semne de aprobare). Aprobarea ce dap.' cuvinte-
lor mele me inveselesce, cad probezh, ca
Cucernicia v6stra sim i i lucrurile ca qi mine.
,Ve poftescti der a lucra In directiunea acesta
,din t6te puterile. Fie-care preotri sa aiba cunos-
elate, de t6te nevoile poporenilor sei, qi sa alerge
uncle este trebuinth de mhnghere §i de ajutor. Sciti
bine ca nu toil yeti fi in stare a contribui chiar
cu obolul vostru, caci multi din Cucerniciile
v6stre aveti nevoe de ajutor; der prin
sfaturile vOstre, fie in Biserich, fie in particular,
dispuneti pe cel avutl a veni in ajutorul saracilor.
Aratati bogatului miseria in care se afla vecinul
set, qi fiti sigurl eh el vv, da ce p6te.
Ast-fel facend, societatea ye va bine-cuyanta
,recompensa ostenelelor v6stre nu va
Aceste civinte ale Primatulul sunt cuvinte sante,
pe care fie-care preot trebue sa le intiphresch &lane
in inima sa qi sa mediteze la ele clioa qi n6ptea. I.
im-
ve
misiuniT
in 0-v6
'ml
lipsi'.
www.dacoromanica.ro

49. 112 ADLINAREA PREOTILOR LA MITROPOLIg
NI,
P. S. Sa a pus degetul pe adev6rata rank. Starea
trista in care se afla Biserica si Clerul, provine maT
cu sema din neimplinirea consciinci6sa a datorier,
pe care I. P. S. Sa a amintit-o preotilor. PreotiT no-
stri iu, cea mad mare parte '0i ail nahrginit misiunea
numaT in datoriile for de altar, fara a se maT gandi,
c`d, pe,lang5, aceste datoriT maT ail si datoriT pastorale
atre poporaniT lor. Ca nisce prtstori si pArintY, ei
trebue s'a, aibA necontenit o neadormita, ingrijire pen-
tru fiii for spirituals; ssa-T cerceteze cat maT des fa
li dea, la trebuintA, cuvenita mangAere suflet4sch;
sa, alerge a veni in ajutor celor ce suferh ; intr'un cu-
vent, sA, fie Otrunsi de spiritul caritatiT, care este
isvorul tutulor virtutilor chrestine. Clerul nostru n'ar
trebui sh uite, cA, ceea ce a fAcut posibita racirea
chrestinismuluT ; ceea ce a facut, ca nisce 6menT fara
verT o deosebith inveTatura, sA, rusineze pe filosofiT
pagans; ceea ce a facut, ca o man'a de 6meni sa,
brave'e persecutiunile unuT imperiti intreg si sh se
imult4scA zilnic; ceea ce a facut, ca religiunea R6s-
tignituluT sg, ajungA pe tronul impaeatesc, n'a fost
de cat caritatea manifestath, sub forme de tot felul.
Nu prin erudipiune omenesca ; nu prin elocinta stra-
lucia, ; nu prin aline sail un alt mijloc., a triumfat
Biserica asupra pAganismuluT ; ci numaT prin ace].
spectacol admirabil al caritatii, care silia chiar pe
inamicii chrestinismului s'a esclame- : flea cum se
iubesc chrestiniT intre dinsiT !" OA unde a p6truns
crestinismul, 'sT a intins rhdacinile si caritatea. Ca-
ritatea este o virtute eminamente chrestinesca si ne-
lipsita in viata chrestina". Cea d'antaiii manifestati-
uric a vietel celel nouii, a religiunel lui Christos, a
www.dacoromanica.ro

50. ADUNAREA PREOTILOR LA MITROPOLTE 113
fost cg, credinciosii erati o inira6, si Ull. suflet, Si li
era tote de obste", dupe cum cetim in Faptele Apos-
tolilor. Una din cele d'antAiti institutiunt bisericesci
a lost acea a diaconilor, in scopul de a ingriji pen-
tru dr4pta impartire a Autorelor intre sAraci. Ode
d'anthiti adunAri ale chrestinilor erati agapele : inl-
truniri ale ph'storilor cu fiii for duhovnicesci, uncle
bogatul impb,rtia perinea cu s'aracul.
Cana biserica chrestina., esitA triumfdt6re din lup-
tele el cu pAganismul, a dobandit o esistentA lini-
stita, si viata cretin a pututti s',' se desvolte farce
nici o pedica., vedem cd, prin activitatea clerului se
ridica, main in fie-care (vas, tot felul de case de bine-
facere : nosocomia, gerontocomia, xenodochia, ptoho-
frophia, orphanotrophia, brephotrophia etc. adia,
case pentru bolnavi, 106trani, streini, sitraci, orfani
si pentru copii ggsiti.
Aceste fapte de caritate eraq privite de tots ca o
misiune special'. a Bisericel, a Clerului, asa in cat
nu numal institutele filantropice infiintate prin ac-
tivitatea clerului, dar si cele fondate de mirenl, de
particulari, se puneati sub supraveghierea si admi-
nistratiunea Clerului. CAci clue putea s'a, se intere-
seze mai bine pentru prosperarea lor?
Erati frum6se timpurile acelea; dar din nenoro-
cire s'aii. schimbat. Din dif erite imprejurari neferi-
cite clerul a inceput a neglige datoriile sale i carita-
tea a fost inlocuita prin egoismul; clerul, in loc de
a da ajutor s'aracilor si suferinqllor, abuza chiar de
averile incredintate hi pentru acest stop, asa in
ode din urmh societatea ,s'a veclut silitA a lua din
mainile clerulul ingrijirea si adminitratiunea acelor
4
ca
www.dacoromanica.ro

51. 114 ADUNARtA PRtOTILOR LA MITROPOLIt
institute filantropice si a averilor destinate pentru
intretinerea lor. i tine ar indraclni sa c ices ca reti
s'a facut ?
Dar sa lasam trecutul; sa vedem presentul. Care
este activitatea CleruluT, care sunt fructele el?
intamplat in cel din -urma anT multe nenorocirl in
Ora : incendie, inundantii, f6mete si altele ; Cine a
luat initiative pentru a veni in ajutor? Mireni. Se
formeza in tote zilele societatT cu scopuri filantro-
pice; prin a cui initiativa? A mirenilor. Nu zic, ca
clerul n'a contribuit si el la tote acestea, dar totusT
nu in mesura si modul cum se ascepta. Seib. f6rte
bine ca clerul are insusi nevoia de ajutor; ca posi-
funea sa materials este forte trista; dar nu mai pu-
tin adeve'rat este, ca, singurul mijlod ca clerul sa
cascige simpatia societatiT i sa ascepte o imbuna,-
tatire a positiunil sale, este ca el sa impliasca, maT
bine datoriile sale pastorale.
Acest adever n'a putut scapa din vederea I. P. S.
Mitropolitulul Primat, care a dat state dovezi des-
pre neadormita sa solicitudine pentru imbunatatirea
positiuniT preotilor, si care necontenit a mijlocit si
starueste-pentru acesta. Nof felicitam din suflet pe
I. P. S. Sa pentru activitatea sa archipastorala si do-
rim sa o vedem imitates de toil ierachii Bisericel Ro-
mane. Fib', ea sfaturile parintescT adresate de 1.
S. Sa preotilor, sa patrunza inimile acestora si sit 'T
animeze la, implinirea datorielor kit de pastori.
Dupes cuvintele pronuntate de I. P. S. Mitropoli-
tul Primat, P. S. Archiereu Inocentie, Vicarul Mitro-
poliei a rostit urmatorul cuvent.
S'aii
P.
www.dacoromanica.ro

52. 4
ADUNAREA PREOTILOR MITROPOLIE 116
Onorabili ParintI i Mitl frail coliturgisitorl !
Cand Domnul nostru lisus Christos a ales pe sanOi s61 a-
postol ca prin eT sa respand6scl pe pitmant Mantuitorea
inveOlurit evangelicg§i impreunit cu ea vista ehre§tinit, via
dupre : tett eu v'am ales to set mergett ,si
r6dd set aducett rode v6str et set r'gmene t ; §i iarafp : .71Ierggnd in-
vetatt tote ne-murilebotezeindu't in numele Tateaut pi al Fiulut
Stinfulut Duhu, inveyindu-t set petascd tote cote am
poruncitic sic voud. §i inert : Ilfergett totet lumea, predicate
Evangelia la Wet zidirea. §i in fine, cu privire la interesul
de patrie : Ilfergett,le cline, mat cdtre oite cele perdute
a la caset lu' Israel .1, Indrepta0-vo, ye rogti, privirea i aten-
iunea asupra euventului lifergett, care este intrebuinat de
Domnul qi aci qi in alte locuri. ale Evangeliel, spre a carac-
terisa rolul §i datoria apostoldlui qi a adev6ratei inv6taturi.
Pastoriul sufletese, de §i nu .este destinatti a merge din
loc in loco, din Oril, in Ora, de 1a o naViune la alth, natiune,
tottli datoreqte i elti sit totii merge, sa a 'ierge necontenit
in circul ingust insemnat activitatet sale Evangelice. Mer-
geti de cittatt' dea cea rittAcitA; Merge curend in tirgurt
pi pe ulipele cetettet aducett la cina mea setrpci nevo-
i tpit fchiopi ,si orbit; EMI la drumurt fi la gardurr,
ili pe trecdtort set intre, ca set se umple casa mea (Luca 14,
21 24), li adaogq Domnul acestora; §i : a)sa set lumineze
lumina vostrd inaintea 6m,enilor; ca veclgndil, faptele v6stre
cele buns set metracet pre Taal Vostru cel ce resat' ; qi iarasi :
Pdsforiul cel buns, sufletul Sat puree pentru oI. §i iarit :
tote ce voeote sd fie men' mare se t ,fie servitoriec tuturor, cdct'
Fiul omulut n, ' ca set-t servgscet altit, ci ca sd ser-
ve:sat Et ti ,si set-ft dea slifietul pentru rescumpetrarea tuturor.
In fine : eel ce va face oivainv6ta, acela se va chidma mare an
imp6qpia Ceriurilor.
Vedeti, iubitilor, aceste locuri ce am citat din Santa Evan-
gelic, cunt deajuns ea sa ne-precizeze atat natura qi earacte-
r ul Apostolic pastoral al p-Teoiiei ,din tote timpurile, pre-
cum qi rolul datoriile Pastorilor spiritualT.
Ceea ce distinge servirea pastorale de on -ce servire lumdsca
.LA
Dumnecled, le -a
Sn
intaig
si
,si ,si
se
cel,
fi a venial,'
pi alt'c
pi
1i
www.dacoromanica.ro

53. 116 ADUNAREA PlIEOTILOR LA MITROPOLIE
este interesul de Pftrinte, interesul de inima si de consciintil
ce trebue 0,1 aiba pastoriuldpana si pentru cea din urtinft,
si pentru cea mai nebrtigatiti in s6mrt dintre oile sale cuven-
tittOre. §i acestu interestil sr/ fie necurmattil, de tote timpul
in tote local; si sit coprindit t6te vristele, trite conditiunile
t6te treptele vietei sociale. Inima pftrint6scft nu numai as-
tdptft ocasiuni, nu numaicautft sit vadtil lipsurile i s asculte
suspinurile ce i se adreskii, dar simte la momenta, palpita
chiar pentru cele ce se petrectil in depftrtare, si este gata sa
smulgiti victitina nu numai din gura leului, din ghiarele cele mai
marl nevoi, ci si din lanturile Infernului, din. prftpastia celei
mai cumplite desnftidiljduiri, chiar cu rizicul propriei sale
Apostolul Domnului nu este un simplu vestitoritt al Evan-
gelieT, ci mai alestil un reformator al moravurilor, un niisertitoritil
crescitoritl dup6 Dumne4eit ; si nu ma simplu, cum s'ar
intempla, ci prin cele mai vii si mai pip Cite esemple, in cu-
ventft si in faptiti, fIcAndu-se elu modekti de cele ce
recomandd altora. Adev6tatal pftstotiiu cautiti chi inset T si a-
6ea cea pentru rescumpftrarea intorcerea el
la staulul nu cruet nici ostendlA, nisi jertve materiale, nisi
chiar piropria sa vi6V1. Adevaratul pastoriu este asa de tare
inrIcheinatti in inima turmei sale cuvintfttore, incat fie-care
din oile pastoriel sale pururea ascultft glasul lui, pururea
urtineztit.
Acest tablotil Evangelicit push deja sub ochii si in fata
consciintei -n6stre, sa ne intrebtilmtil, Iubitilor conlucrittori
in viea Domnului, ce facem not ca sa senaftnrtitin railcar de
departe nu cu. Dumne4eescul model, ci mftcar cu eel mai
simpli "Astor' din veacurile primitive ale crestinittiltei.
A predica cuventul lui Dumneded, asa golti, numai in
modd theoretic, nu insdmnit eft ne-am facut datoria. Lase
eft si adsta nu o facem de catit numai andtil ni se dau or-
dine, cu mare greutate, si ca de mAntuialft; lash oft suntu
intre no' si de aceia care nu numai el insii nu predict nicl-
o-datft, dar nu permit nici altora adstft datorie,
A s6v6rsi Anta leturgie si t6te cele-lalte taine, in modul
cum le Oversimt, adie intr'unil chipti mecanicii psi adeseori
qi
vies.
qi
Insult
ft rfttacitft, §i §1
sa-qi fact
gi
'Id
www.dacoromanica.ro

54. ADUNAREA PREOTILOR LA MITROPOLIE 117
Para sa fimil noT inqin.e convin§i de ceea ce facemtt, farm
sa esplicamil poporuluT insemnatatea i necesitatea fie -cares
taine, era i nu este o dovada a demnitaieT n6stre saceraotale.
Mai ales, ea nu mi s'ar putea contrazice, data avansa,
ca multi din noT esereita preutia numal ca o meserie, spre
a'ql c4tiga pAnea de tote zilele. §i dace amtt constata Inca
multe din, cetirile qi rugaciunile ce facem, qi afara de bi-
serica 11 in biserica, ni se intorc spre pacatd, din causa lip-
Bei de respectil en care le facem.
Chiar datoria de pastorill spiritual, de confesort, care ni
s'ar parea ea este mai bine intel6sa 11 mai bine practicata,
eel Minn. rar cum ni-o facem, in cele patru posturT anu-
ale sail mai bine qicenchl, numal in postal mare, nu no
indreptateqte a ne recomanda ca buns pastort i aci nu ve-
dem de ca.til unit mecanismil : Preutul alt6pta in casa-sa
in Biserica, ca ving, fiT de duchovnicie; deed ali venitd
top' sail ba, acdsta nu preocupa, pe nimene ; da', pacatosul
fea marturisitil pacatele din sufletil cu hotarare nestramu-
tata de a se indrepfa, aasta putinit trage luarea aminte a
confesorului; ingrijirea de a da fiilor spiritual) o directiune
conformil, =cu cerintele ad.everateT vied cre§tine, aVeforma
in privinta plecarilor qi a moravurilor, a-I face atenti §i con-
§ciincioli, mai ales asupra ocupatiunilor eu care fie-care ce-
tat6nu este dator sa vina in ajutorul qi pentru prosperarea
fericirea societatei, este mai cu totul str6ina de parintil
no§tri spirituali.
Ei bine, dupre tote acestea, se cuvine 6re sa ne intrebam
seriosti : ce trebue sa facemil ? Cum trebue sa ne reformam
noT pentru ca sa fimil in stare a reforma pe a1tiT. In
trecutt, cand tera nostra train intr'o viata aka licend patri-
archala, indeplinirea aka simply a datoriilor preuteqti, inde-
plinire insa cucernica qi coliqtiinci6sa, era de ajunsit ca sa
recomande pe buniT pastorT ; acuma insa presupuindil chiar
ca am fi la nivelul aceleia0 cucerniciT qi moralitati, cum erait
aces domni pastor!, totu§1 n'am putea face nimica, pentru ca
cerintile societatei moderne aunt altele, pentru ca chiar na-
turile §i caracterile s'atl modifieatil dupa timpti. Atunci era
aka
said
sa-I
¢i
alt(
ca
ei
gi
indne
www.dacoromanica.ro

55. 118 ADUNAREA PREQTILOR LA MITROPOLIE
aeajunsil. sa fie bisericile deschise, si vizitatorii, rugatorif
crestini eel buni nu lipsiail de la datoria lor. Celor lenesi, de
earl' erat. f6rte putilii, societatea ins6si le aplica pedepse in-
famante. Astacli insg, bisericele stet de cele mai multe on
pustii, i not bisericosii s6versim Arita liturgie contra sante-
lor canonenumai in presence, zidurilor, iconelor i stranetor.
Ce et facem dar ? Eel ce sit facem ; sit ne ritdiegmit
la nivelul societatel ne facem necesari prin luminile
conduita nostril esemplara. Sa -adoptitm pentru convingere
mijloce practice potrivite cu timpul si cu starea de eivilizatie
in care am intratit Numai doctrina cresting, ca euventil lui
Dumneoleit insu i, ca ratiune perfecta, nu se p6te desvolta
modifica ; numai santele institutiuni nu se potit aboli sail
schimba ; dar o forma dinafaricit mai pliteutit, higiena, fru-
mosul, se potti introduce in Biserica, trebtie sa ne grgbim
a le introduce. Biserica este pentru omit; iard nu omul pentru
Bisericd, a zis domnul si Mantuitoriul lumei, Grabiti-v6 dar,
Iubitiloi Confrati, a stgrui ca tote bisericile sa fie bine ingri-
jite, bine si comod incal;lite Si Ruminate, Grgbiti-v6 a intro-
duce o citire, o cantare pliteutit i atritggt6re. Grabiti-v6 mai
&esti fratia vostrit a v0 face tuturor tote ca pre toA sea pu-
tong dobandi.
Yeti glee p6te cis v6 inpedieg lipsa mij16celor materiale
d6r nu uitati maxima apostolului, ca vrednica este lucrdtorul
de plata sa; nu scitpati din vedere pe confratii Preoti cart
fac datoria mai bine, cum stint mai respectati, mai eitutati,
si mat bine trate*. N' am vNutii, clicea Psalmistulpe dreptul
parfait, nick ameinta cerfind pane.
§i apoi, nu este natural ca mai anteiii sit ne reformitm
sa ne facem respectatr eitutati, pentru ca sit fimil mai bine
trate*? halt P. S. MetropolitA Primat este cu atata mai in-,
dreptit a v6 cere acesta, cu (Att. n'a ineetatt. unit momenta
a solicita, de la -orit qi onorabilul Guvernul imbungtgtiri
sortei materiale a frgtiei vastre.
Sit ne hotitrimt. dart iubitilor, a ne face pitstori in euvent
si in faptit ; sa purtamti unit mare interes pentru institutiu-
nile societgtei, deja existente, si sit contribuimil la crearea
no
;- sa
si
's1
noT,
gi
si
loot
si
www.dacoromanica.ro

56. ADLTNAREA PREOTILOR LA MITROPOLIE 119
altora care ar fi absolute necesare. La o idee, o durinlit,
care vi se comunica astadi din partea halt Eirea ShntituluT
nostru Metropolit. IncepetT prin asv6 face Pastors practici ;
incepetT a v6 crea adev'eratT fit duhovnieWT, atattl din datd-
twit' de bunet.voe, dbl. din sdraciX capitalia; yeti avea atunci
multe inimT, cart vor palpita la vederea gi intalnirea cu frit-
tia vostra ; yeti avea multe bine-cuventari, qi mai alesti drep-
tul la respectul 0 recunoltinta societatel.
Vedeci: ca in scumpa nostril, patrie totul 0 tote se milca
cite asociatiunT de bine-facere in t6te privintile. D6r Ere
prudently ar fi, cuviinciosti vi s'ar parea ca numai Preotul
sa stea cu manile incrucilate i rece privitoriti la suferintile
de totti feliul ce apasa societatea ? Preotul -care este parinte
comun! Preotul care este datoriit a esploata de -o potriva, qi
bogatia §i saritcia, i sitnatatea li maladia, §i bucuria §i su-
ferinca, qi viata si murtea, in interesul mantuirei in Dom-
nul a tuturor fiilor Bisericei !
Finind, Iubitilor, ye roga 0 ye conjurit, sa incepennl prin
a ne afirma : cad' numai atunci vom fi bine-villutT, respec-
tatT qi renuna6rap. Ire rogil, Inalt Prea Santite Stapane, mai
ganditi qi propuneti vi alte mij16ce prin care Clerul Rim in
ar putea sa iasa din starea de apatie qi sit'§i creeze prin chi
insult' meritul qi positiunea sa incontestabila.
Fad', milostivul qi induratul Dumneclell ca bunul inceputit
ce se face pentru bine-facere, in profitul saracilor poporultill
sit fie incununata de succesul eel mai stralucitil, spre ineu-
rajarea nostra qi In alte intreprindert salutare, spre mAntui,
rea qi feficirea Neamului nostru li spre gloria lui Dumneclet.
Dupa aeesta Cue. Sa Preotul Floru a adresatti I.
P. S. Sale urmatorele cuvinte :
Inalt Prea &incite Stapane!
Fericirea ce o simtll fiiI, dad bunul for parinte, adunAn-
d.u-T injurul sat, le da sfatuiri mantuit6re ce privescit la im-
plinirea datoriilor 0 la viitorul for fericitil; adsta inalta fe-
ricire o simtim in acest4 momenta not devota$ fit spirituals
www.dacoromanica.ro

57. 120 ADUNAREA PREOTILOR LA MITROPOLIE
al halt Prea S.-v6stre, ascultb,nd chiemarea la inplinirea
unela din dele Mai sfinte datorii a pre6tuluf crqtin. SA teliV
halt Prea Saufte Stiipane!
I. P. S. Primatul, respundend la aceste cuvinte
a 4is4 :
Suet aprdpe opt anT de cand me aflu pe scaunul
a acesta Mitropolil si n'am avutti o di mat fericita
ca acesta, child ye v6db. pe totT asa de simtitorT si
gata de a ye inplini datoria. Fie ca a tot puternicul
sh v dea putere intru acesta si sg, biue-cuvinteze
n activitatea vastra.
Duph acesta a mat vorbitti cate-va cu.vilite D-111.
Director al cancelarieT, dupg, care apoT preotiT s'ati
retrasti.
Zotu.
-909012POCIO-
www.dacoromanica.ro

58. CARTEA PASTORALA
a Wit Prea Sdncitului Archlepiscop Mitropolit al Moldovel Suave!
Data 'in luna Noembrie 1882.
1CO SIP
Cu lur Durnne4ea, Arehiepiecopa Mitropolit Holdover qi. Suceva
(Urmare veil! pag. 64 No. 1, anul VII).
Iota deeT, cum Sf. Scripturd, cuventul lui Duranecleii, cu-
ventul adeverulul si a tot), intelepciunea, ne arata i ne des-
crie, prin gura Sfurtilor Apostob: chiar a insusi Mantuito-
rului. nostru Iisus Hristos, eine, i ce fel sunt proorocii eel
tainci-nosT, pe car): insusi Mantuitorul Hristos precum i Sfintii
ApostolT numesce antihristi, si ne invar, sa, ne pil.zim de
el, pentru ea, acestia lupth, cu inversunare in contra adev6-
Tatei,intelepciunI, in contra invetaturei lul Iisus Hristor, a
morale): santei Evangelic, a Sf-lor Apostoli, a sfintelor can6ne
si a invetilturei sec Maltose a sfintilor prirint): ac Bisericei.
Si daca am -urma cu citatiunile in acesr, privintit, s'ar putea
forma o carte intregit, dar credem cii, pentru acum este de
ajuns. Pe acestia Sf. Apostol Pavel, in Epistola sa cea I-a
carte Corinteni, cap. 5, scrie ca ntrebue a'i taia de la corpul bi-
sericeT §i a'T da Satanel spre chinuirea trupulni pentru ca sufletul lor
sg, se mantuiascg In Domnulul; nostru Iisus Hristos". Ace§tia
sunt ereticii earl turburit.astrgi Biserica lui Dumnecleti, tur-
burand consciintele bine-credinciosilor prin propagarea ide-
ilor lor r6tAcite, precum sunt i faptele lor desfranate, intre-
buintand Jibertatea cuvgntului si a preset de acoper6"ment
r6uttiteT lor, precum dice Apostolul. Acestia, sunt earl de la
adev6r ail r6tacitil. inv6tatura cea ski6t6sit nn vor sit o
prim6sc6,, ci dupd, poftele sale voescii a'sc alege lorusI inv6-
0,tori earl ail le mitguldscil, audul vorbindu-le dupii, placul
lor, precum ;le spune Sf. Apostol Pavel. Acestia sunt acele
isvore fart de apa, precum IT as6ma,nii, Apostolul Petru, norI
earl se pOrtg, de vaorT, cgrora negura intunericulul in -yea
se prtzesce. i dacri, marele Apostol Pavel Dascitilul nemu-
rilor" precum '1 numesce Biserica ne invata prin Epis-
tola carte Tesaloniceni. citar, mac sus cri, no1 credinciosil
trebue sit tinemu si traditiunile cart ne-am invetatti, ore prin.
milts fi
§i
1iva
al al
'T
Ii
www.dacoromanica.ro

59. 122 CARTE PASTORALX
cuventul, onT prin Epistolele sale, apoi, cum ne-am pure not
astii-ch sg, r6sturniimil acele inv6talurf acelesi traditiuni, p e care
Biserica le-a moscenitu de la inceput si le-a conservatti 136116
asta,-0 cu sfintenie si ne atinse? Cum ne-am apuca resturnilm
mai multl, de catit traditiunT, dar chiar aseq.emintele sfintilor
apostolT si a le sfintilor pilrintf at Bisericel crestine, coprinse
in sfintele canone, atatit cele apostolescT si a le sin6delor ecu-
menice, catil si in scrierile acelor sfintf parinti de dupg, vremi,
intem.eiate pe acel6st- sfinte can6ne si pe sfinteT scrip-
turf, si cart scrierf ate servitil in t6te vecurile pea si
vor servi tot-d'a-una de inv6tiltura cea siln6t6sA, in Biserica
lilt Hristos? Nu 1. fratilor si fiilor Nostril: suiletesa sä nu fie
ac6sta nicT o data in biserica nostr,i, romans, crestinA-orto-
dox6,. Departe de not, ratiticiff si turburiltoriT; ss intorcem
au4ul nostril de la bzirfiturile for 4i s &la cu lure aminte,
cum ne invatI ins* MAntuitorul, ca ss nu ne incelitm d§
cuvintele for cele mitgulitore dar Aline de otravilomork6re.
Ei predicA, reforme in Biseridi, si reclamt imbuntdatirt
pretinse pentru clerul mirean. Dar-care romanti este sail p6te
sil fie, in contra reformelor celor bune si intelepte pe baza
canOnelor sfinte ? sari in contra imbunetiltirelor in ce privesce
clerul in genere precum se facts imbunatitthl si in privinta
tuturor celor-l'alte clase a le societatei? Ati nu Guvernul t6-
ref impreumt cu Corpurile LegiuitOre se ocupil de tate aces-
tea? Ati nu chiar in privinta cleruluT mireanti s'a propus in
Senatil din partea Prelatilor bisericel un proiectil de lege
pentru imbunatatirea positief materiale a cleruluT care s'a
si votat de Senat in sesiunea tresua a anuluT curentil. 1882,
in unanimitate cu concursulti Guvernulut si cu t6t6, buna-
vointil, a tuturor? Ati nu Sf. Sinod al, bisericel nOstre a pro-
pusit Corpurilor Legiuit6re, Inca mai dinainte, unit proiect
de lege pentru organisatia itiv6tamentulut religios-clericahl
In Seminarif, a carnia votare se asdpfa, si se sperA, ea va fi
a§a precum interesele bine intelese a le bisericel si ale cle-
ruluT noseru o reclamit? Ail nu tot Sf. Sinod a cerut Guyer-
nuluf si mai din 'nainte si acum in urniii, ca s6 se infiinteze
o Facultate de Teologie, care esfe. adt 4e mttltt necesarie
cartile
asta-cy
sit
www.dacoromanica.ro

60. CARTE PASTORALX 123
pentru deml nostru i despre tare avem sigarh incredin-
tare eh chiar in sesiunea actualh a Camerilor Legiuitore se
vainfiin$ printr'o lege speciall? Acestea sunt necesitaVile
imperi6se ale bisericeT 01/4 clerului nostru, imbundtatirY mo-
rale de culture inteletualet precum si cele materiale posibile,
iar nu reforme r6sturnat6re a insuqi institufunilor bisericel,
dupe cum aiurezil, acei turburatori pldtiV de streini.
Acestor nemernici nu le este de imbunatatiri reale, ci nu-
mai de turburdri i r6sturnArT. La asemenea sfeliturf s'ait
incercatti inch o data sa ajungh pe o alth cale, pe calea so-
oialisth, tot aid inlaf, propaganda fad% de sfiala i farh de ru§i-
flare printr'o alth foie o nou6 eresie socialil, pficonisath in do c-
trina turburht6re Socialismul _Romani-h. ! ! planta streina, §i
venin6sh pentru Ora nostrh i pentru poporul roman. Dar a-
tunci, acum trel ani in urmil,, Guvernul .c6reT, in intelepciunea sa
0 in interesul bunel ordine §i a liniscei publice, pe propaga-
toriT acestei doctrine streine, fiindu streini eT in ii, 'i -a dat
afara, din -Org. Asta-di insa lupul s'a imbracatti in pielea
oiei, cum am mai gig, qi inc4rch, intre In staulul bisericel,
sa amagesch i sh inple pe insusi yhstoriT turmei cre§tine,
pe insu§I clerul prin promisiuni frum6se §i ademeilit6re-;
vrajmalul '0.-a ales teramul bisericel cu intituViunile el ca-
nonice, §i abusand de libertatea preseT, nu crap, nimicti,
nici legs (acute de bra, mid can6nele sfinte, nici persdnele
care represinta autoritatea canonich a bisericei. Turbarea
for este ca a acelora coprinIT de duhul necurat; nu mai
cunoscil nici o margine a liberti4eila§a ca ahiar prin publici-
tate ameninp, pe pre14-ii bisericel cu glop ul. Cugete acum on
ce romantic cu bun simtit, cine §i ce fel de 6meni sunt aceia
care reclamh i propaga reforme in bisericg prin Asturnarea
institutiunilorti seculare canonice ale bisericel, ameniircand
autorithcile bisericel cu asasinatul i indemnand pe der la re-
beliune, fiindil el insu0' sperjuri, renege* din der Si degra-
da# moralice§ce §i tote aceste fapte le propga prin publi-
citate i be urmeza in fapth tot in `numele
Libertatea este push de Dumneslett in natura onaului. Cu
totii iubinati libertatea ai ne place a face us de ea; cu toil
s t
libeltatei.
www.dacoromanica.ro

61. 124 CARTE PASTORALA
respectamil libertatea preset; voim ca poporul romanit
exprime liber si fart, nicT o temere doriMele yai prtsmile
sale si dorim ca libertatea absoluta s domnesca, pentru
binele societtiteT ; insa, iarasT en tocil scim ct orT si ce liber-
tate de actiune in societate ca si In nature 'SI are marginile
eT, si eel ce talc t aceste margini nu r6mAne ne pedepsit,
precura in ordinea morale de Dumne4et1, asa in ordinea so-
cialit si legate, de legile ereT ; Asa dar, a face din libertatea
cuventuluT si a preseT o arena pentru a provoca la rebeliune
si a indemna la asasinat prin glonttl., cum o fac batjocoritorii
turburittorT de la pamfletul Deseeptare intitulatti in bat-
joeura si cliar eciesiasticie literara, acesta constitue o crimp
si criminaliT trebueseti pedepsiV, ca unit ce propagi anar-
chic din care anarchie p6te isvora o resbunare sociald, ale
careT conseciMe vor fi _fatale si Wel si bisericeT, mat ales ct
clerul este provocatti si indemnat la asemenea fapte crimi-
nals in seas de resbunare pentrur inchipuite asupriri. Clerul
a arm- misiune in societate este de a predica pacea, iubirea
si infriitirea tuturor; nu vrajba, nu ura, nu resbunarea, nu
deftilmarea, nu calomniile, cacT--acestea suet faptele servito-
rilor intunereculuT, servitoriT spiritului satanicescti, care de
Ia inceputti a batut resboill in contra adeveruluT, in contra
fiilor luT Dumnelet ; care chiar in paraclisul ptimentescii s'a
ins-Inuit cu inselaciune eittre primiT aT omenireT,
erk de vor manca din pomul oprit, vor fi si eT ca
nisce Dumne4eT; tot acelasi, spiritti al intunerecultif este si
acum, acel spiritti satanicescti, Diavolul, care, dupe cum,
dice Sf. Apostol Petru in Epistola I, cap. 5 : _Ca un led
umblit cAutandu pe tine ECO. ingi a; dar vol, slice acela§I Apos-
tol, stall Impotriva, Intgriii flinch"' In crediniI."
In fa0, scandalosuluT spectacol causat de batjocoritorii
turburdtori cu pamfletul for Desceptarea" mercenarii Ni-
hilismuluT resttunittor, at ateismuluT, bestial, aT acelei hidre
cu multe si felurite capete pline de otravit, spectacol, am
scandaIos sJ scarbosi care nu s'a mat Intamplat sub for-
ma de astiti-0, in patria lui Alexandru--Cel-Bunn, a luT Ste-
fan, si a Jut Vasile Lupu, a Dositeilor, a Varlaamilor si a
sa
parinp di-
cendu-le
rg,c-
nindti,
dis,
www.dacoromanica.ro

62. CARTE PASTORALX. 125
Veniaminilor ; in patria acelor bine credinciosi roman!, bun!
crestinT car! impodobeaii pamantul t6rei cu monumentele 1,or
religi6se biserici si monastiri spectacol ce nu s'a mai
intamplat, 4iceniii, de cat numaT din partea strainilor care
umblail sit introducii, si la noT sectele for religiose, schisma-
tice, precum CalvinistiT i altiT din secolul al 17-lea; dar
ace! maretT si nemuritorT barbati roman!, pe de o parte prin
tiphrirea cartilorti religiose in limba nationals, si pe de alta
adunandu-se in sobor general precum s'a facut eel din
Iasi' in timpul lei Vasile-Voda-Lupu combateati eresiile
for si curiltati biserica romana, de neghina arnucata de vrilj-
masT. In fata acesteT nour incercari de raturnare a ase4a,-
mintelor bisericeri psi credintei pitrintilor nostri. NoT credelm
c6, este de datoria tuturorti bine-credinciosilor crestini ro-
maul, si cleric!, de a combate r6tacirile propagate cu
en atata inversunare de aceT mercenari
de streini pentru a sfasia in dou6 turma bike-credinciosilor
bisericeT Hristos, a nemuluT romanesc, imperechindu-T
prin urea i vrajba, chiar pe,thrainul religiose al bisericei.
De aceia No!, dupe, datoria pastorali sufietescI ce este push
asupra-Ne, i intemeiat pe cuvintele Sf Scripturi, al carol.
text '1 am citat maT sus, cum si pe exemplele predecesorilor
Nostril in asemenea imprejurart, venim prin ac6sta carte a
face-apel mai Antal titre poporul roinanii, bine-credinciosil
crestinT si fi! a! Nostril sufletesci din acdstd, Eparlaie a San -
te! Mitropolii Moldovei si Is clicena : Fillor l aduceti-v6 aminte
de credinta pitrintilor 1
strAmosilor nostril, pe care ei ail
conservat'o cu mulKt santenie in timpuri grele pentru nemul_
romanescii, in timpii chiar de invasiunT barbare, cu care cre-
dinta s'a intrtritil in ispite nevoT; si nu datl ascultare
barfitorilora. de ast t-11.1 car! ca hula pentru ban! batjo-
coresc credinta bittranilor institutiunile santeT mumei no-
stre biserici ; clef chiar abusurl de ar fi, chiar Ore care rele na-
ravir! de ar B. printre servitoril bisericeT ca nisce Omen!
ce suntu i eT nu prin panaftete i batjocure se indrept6za
relele ngrilvirT yi abusurile, ci prin pace, iubire bunk
intelegere:
laid si
indrasnela si
lul
si in
si
si
ph till
www.dacoromanica.ro

63. i 6 CARTE PXSTORALA.
Catre presa cea seri6s, Ne adresama (If o rugamt, In in-
teresul moralei publice al prestigiului preset' Insa§i, sa,'0
indreptecle atentiunea asupra mi§carilor nihiliste i ateiste
ce se inc6rca, prin. libertatea preset', a propaga ideile cele rat -
tacite in modal §i prin langagiul eel mg. desfranat, care pe
lenga 1-6111 moral ce se face, compromite §i degrad6za pe In
saki presa; o rugam, clicem, ca grin vocea a autorisata qi
demna sit le combata qi sale stigmatiseze cu cuvintele cele
drepte §i san6t6se ; cad: biserica cu religiunea nostra ortor-
doxa este patrimonial nostru sramolesed comuntt i stump
al poporului romant, pe care patrimoniu suntemt datori
ap6ra cu to ii, fundii interesul general al tuturor.
La guvernul qi la justitia t6rei, facem apel asemenea qt'
rugrtmil : et nu toter* mat' mult timptl scandalul moral
ce de lepte luni qi jun, se comite cu numita f6ie-panifiet,
peste limitele a t6ta libertatea ; cad, credem, ca, morala cu
bursa online publica §i biserica cu institutiunile sante me-
rita mai mult respect de cat ace ce in numele libertate pre-
set turbura i batjocoresct tot ce e Sant qi respectat la on-ce
popor, prefacandu-se ea, ap6r6, ceva spre o imbunatatire 6re-
care dupa, cum inteleg et' qi le place lor, -conform cu pasiu-
nile lor.
In fine, credem ca o datorie shnta, in interesul general al
bisericei, pentru mantuirea bine-credincio§ilor -cre§tini, Ne
chiama, a Ne adresa vi catre frati intru Hristos,
prea santiti Ierarhi Eparhioti gi a face apel la luminile tu-
turor, ca Cu totii impreuna intr'o unire, sa lucrilan I sg, go-
'limu din staulul turme lui Hristos pre lupii cei hrapitori,
cariT imbracatiln pielea 6iei se -introduc pe
Iar catre clerttl sante n.6stre biserici romane-ortocloxe,Ne
adresam, it indemnam i '1 povaluim : sreli intorcki, aqui
sa, nu- dea ascultare barfelelor turburatorilor de liniscea con-
sciinte bine-credinciclilor cre§tini, a acelor turburatori ne-
credincio9i si athei, renegatl tradatori ca Iuda, cart' tur-
bura pacea biserice? §i vor sa, festorne onlinea lucrurilor in
biserica i santele a§eq. Lminte, predicand vrajba i ura
Intre fra4i1 i servitorii aceluia i sfanta altar ;- ci la tote en-
si
eT
nesimtite
si
eT
fi
ei
www.dacoromanica.ro

64. tAkTE ASTORALX 127
vintele §i milglisirele for r6spuntp, fie-care cu cuvintele
MAntuitorului care le-a dis spiritului ispititor de pe munte ;
Mere inapoia mea Satano.". -Cad precum acel spirit ispititor al
satanef, pe verful muntelul, se adresa catre MAntuitorul cu
cuvintele mg,glisit6re, puindu'i inainte chiar i clise din santa
scripture §i promitAndu'i ca'l va lumeT data
se va inchina luT, tot ala acela§T spirit-it ispititor se presinta
asti-t-ch in biserica luT Dumne4et, adresandu-se chiar catre
cler i arittandti unora pietrile cN, se vor preface in paine,
altora cti," vor sbura pe sus- fax,t de aripi i altora ea, for le
va da lumei data se vor inchina luT, adica data
vor asculta qi se vor lua dupe inv6titturile luT earl' sunt
amestecate cu atata atractiune de interese materia]e lumesel,
Pe clerici maT vertos r!,u. deosebire IT indemnam §i ii povatu-
im sa nu dea ascultare unor asemenea invtaturl §i
ci aduc6, aminte de cuvintele Apostolului Pavel,
_el eel ce le propagit, ace§tia sunt acel apostoli mincinoo,
lucriLtorl vicleni, inchipuindu-se intru Apostoli al luT Hris-
tost.precum (lice Apostolul Pavel in a II-a Epistola cititre
CormtenT, Cap, 11 : gi nu este de mirat, urmezA, marele Apastol,
ca insug Satana se preface in Inger de lumina; nu_ este dui- lucru
mare de se prefac gi slujitorii lul ca slujitoril dreptAteil cArora va fi
sfargitul de pe faptele lor," de aceia, dice in cap. 6 aceimi Epis-
: nu ye injugati intru alt jug cu eel necredinciogi. CA' ce impAr-
titgire are dreptatea cu fat% de legea? Sail ce impreunare are lumina
cu intunericul? Sail ce unire are Hristos cu Vefiar ? Sail ce parte
este credinciosuluT cu eel 'necredincios ? Sau ce insofre este biseri-
eel lu! DumnecleA cu idolil ?" §i in alt loco (Fapt. Apost. cap.
20, vers. 28) acesta§i mare Apostol (lice ciltre preotT :
Drept aceia luati aminte de vol gi de tots turma intru care Duhul
sent v'ati pus pre vol Episcopi ca sA" pAstoriti bisericaluiDumnePtt
care o au cAgtigat cu sangele sett. CA ell scin acesta ca dupA. ducerea
;me& vor intra lupii grei intru voi can nu vor crt4a turma. §i dintru vol
ingi-ve se vor scula bArbacii graind indarAtnicit cl sg, tragA pe ucenicl
dupl dengi. Peitru aceia priveghiati..." i iard§i acela§T Aposol in
cap. IV titre EfesenT slice : Drept aceia ve" rog, fratilor, cu vred--
nicia umblati dupA chemarea cu care sunteT chemqi : cu too,
smerenia gi blAndeiele, cu indelunga, rAbdare, ingAduind unulu al-
tuia cu dragoste gi nevoindu-vg a pacli unirea Domnulut intru legA.
tura pAcei." Tar -dragostea qi pacea despre care vorbesce aid
da imperatiile
bnntitritile
promi-
Ea'qT
tolA
iarii T
siy
si
inienT,
www.dacoromanica.ro

65. 128 CARTE PASTORALA
Sf. Apostol Pavel, se intemeiazg, pe acea dragoste i pace
pe care o tliii ne-o MAntuitorul In Evanghelia
de la Ion, cap. 13, prin cuvintele care le elite true sfinth
Apostoli : clic acum : porunca noun dart vane ca
unul pre altul, precum eti v'am iubit pre vat; tntru acesta Vor
cunosce toll cis ai m el ucenici suntey, de vey ayes, dragoste Intre vol".°
i in cap. 14 lice : paces, mea dart voile, nu precum lumea, at,
eu dart von1a iar in cap. 15 cp.ce : ,Precum m'ati iubit pre mine
Tata, si eu It'am iubit pre vol.' remaney intru dragostea mea : de
veil facii poruncile mele, veil remanea Intru dragostea mea." i :
Acosta este porunca mea ca sa ye iubiy unul pre altul, precum ert
v'am iubit pre vol."
Acestor sante i Dumnqeesci porunci qi datorT
fratilor i flaw i not cu tofi a le urma, este tot-d'a
una de eel ma' mare folos sufletesc qi moral ale avea in ye-
dere, dar mai ales acum credem de a Nostril, datorie a aduce
aminte tuturor bine credincioOlor cretin' roman' cuvintele
de pace, iubire §i unire pe care santa muma nOstril, bisericii,
le esclamit §i le predicil cr edincio§ilor se in tote Vele la Sf
Leturgie, prin gura preocilor, gicend : oSrt, iubim unit
pre altil ca intr'un gandti sa marturisim".
indemnandt pe credincioqi la rugg,ciune be (lice : Ent-
rea credintel impartasirea Sfantului Duh sa o ce-
rem in tote 411ele vietei niistre, pe care suntem da-
tori o allerosim m l Hristos Dumnepil."
Cu aceleaqi cuvinte din Sf. Leturgie incheem i not acestg,
carte pastorale, 4icend tuturor : Darul Domnului nostru
Jisus Hristos si dragostea lute Dumneqeii si Tatal si
impartasirea Sfantului Duh s6 fie en vol en top, ca
si lumineze si sit ve intaresea povatuindu-ve pe
mica Nell si a adev6rului sere tot luerul bun si bine
plaeut lul Dumneleii. Amin.
insuF#
moue sa ve iu-
biy i
Inv6tIturl,
ja-
rIqT,
wi
st
invade
oy5i
:
fiindti,
v6
www.dacoromanica.ro