Documentul discută despre serbarea dezgropării osemintelor mitropolitului Callinic Miclescu, o ceremonie de omagiu care a avut loc la mănăstirea Neamț cu ocazia a 16 ani de la moartea sa. Aceasta a fost organizată de ierarhii Bisericii Ortodoxe Române și a fost o recunoaștere a contribuției sale la dezvoltarea bisericii, inclusiv înființarea facultății de teologie și recunoașterea autocefaliei. Ceremonia a inclus rugăciuni și un parastas solemn pentru a onora memoria acestui ierarch venerat.

1. *
i........ t.,.
ciz,-.4t ,4,____Cult
BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodic Eclesiastica
A
WHIM SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
MANE.
ANUL AL XXVI -Iea, No. 6.
TABELA MATERIILOR
Pag
1 Serbarea desgropari osemintelor ferici-
tuba intru amintire Mitropolit Primat al
Romaniel Callinic Miclescu 601
2 Autoritatea Bisericesa organele1i el 644
8 Omul 652
4 Bibliogralia greca. 664
5 Programa analitia a Seminariilor. 678
6 Cronica Bisericesa 691
7 Dare de sera,. 705
8 Donatiunl. 712
BUCURE$T1
TIPOGRAFIA CARJILOR BISERICETI
1902..
1,
a3raE=Viti'fi.:0
SF)'=1./1E31=?=.
II
.
IPPI
3c)
Il
I
1
. . . . .
. . . . . . .
www.dacoromanica.ro

2. ANUL XXV I BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 6.
SERBAREA
DESGROPARI OSEMINTELOR FERICIT. INTRU AMINTIRE
MITROPOLIT PRIMAT AL ROMANIEI
CALLINIC MICLESCU.
In diva de 18 August trecut a avut loc in santa
monastire Neamtu, marea lavra a vietei monastice
din Romania, o prea frumOsa serbatore piOsa.' cre-
tinesca, singulara in felul el pana asta-dI in analele
santeI nostre Biserici cretine Autocefale Ortodoxe
Romane.
La acesta monastire, precum se §tie, acum 16 ani,
a fost duse din Bucure§tI si imormintate, dupa a sa
dorinta, rem4itile pamanteti ale repausatului, fericit
intru amintire, Mitropolit Primat, Callinic Miclescu.
Transportarea la monastirea Neamtului §i imormin-
tarea in pridvorul Bisericei celel marl, s'a facut a-
tunci cu tote onorurile cuvenite inaltei sale demnitatI.
De atunc! insa §i pana in present nu se fa' cuse la
si
www.dacoromanica.ro

3. 602, DESGRUPAREA OSEMINTELOR
mormintul Ierarchului distins nici o pomenire, potri-
vita demnitatei sale sacerdotale si ierarchice, afara
de punerea unel pietre de marmora de asupra nvor-
mintuluT.
In ultimii anf,' pe deoparte rudele sale, ca datorie
crestinesca care defunct, Tar pe de alta aceia cart
cunoscut si iau admirat vieta, priceperea si des -
toinicia sa archipastorala, au cugetat cu dinadinsul
la desgroparea cuvioselor sale moste, si la facerea
unui parastas solemn la mormintul seu, potrivit cu
inalta demnitate ce a avut in Santa nostra Biserica.
In cele din urma initiativa acestui omagiii de pie-
tate, adus unul ierarch distins al sante nostre Bise-
rid, a luat'o I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevel,
D. D. Dr. Partheniu si s'a pus in intelegere intru
acesta cu Inalt P. S. Mitropolit Primat D. D. Iosif
Gheorghian §i cu Dl. Miclescu C., unul din nepotii
repausatulul Mitropolit. Ast-fel s'a hotarit ca in luna
lul August, cand se implinesc 16 ani de la mOrtea
sa, sa se faca desgroparea osemintelor sale si paras-
tasul cuvenit cu rugaciunele pentru ertarea p6catelor.
Dar cum I. P. S. Mitropolit al Moldovei cugeta,
ca serbatorea piosa si crestinesca ce urma a se face
la mormintul fericitului ierarch, sa fie un ornagiii de
pietate din partea intregei Biserici, archipastorita de
defunct, si deci sa se faca cu tota demnitatea cuvenita
memoriei acelula care a stat in fruntea Bisericel si a
presidat la actele cele mai marl, cari s'ati savirsit in
Santa nOstra Biserica Romana, a luat din timp ma-
surile cuvenite intru acesta. Inalt Prea Santia Sa,
,
.,
l'aii
www.dacoromanica.ro

4. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 603
dupa intelegerea ce a avut'o cu I. P. S. Primat, a
prevenit despre acesta serbare piosa, cre§tinesca. §i
nationals, pe toti ierarchii Bisericel, comunicandu-le
dorinta sa §i rugandu -i d'a lua parte la ceremonia
bisericesca ce se va face. A in§tiintat asemenea des-
pre acesta Si pe venerabilul pre§edinte al consiliului,
Dl. D. A. Sturdza, pre Dl. Ministru al Cultelor §i
Instructiunei Pub lice, Spiru Haret §i pre prea cuviosul
Staret al sf. Monastiri Neamtu. A dispus in acela§
timp, ca cliva desgroparei osemintelor fericitulul ie-
rarch §i a parastasului oficial, sa se faca cunoscuta in
intrega eparchie a Moldovei §i SuceveI, unde defunc-
tul archipastorise, inainte d'a veni in fruntea Bisericel
Romane, §i, in acea cii, in tote bisericile §i monastirile
din eparchie sä se faca parastas §i rugaciunI pentru
ertarea pecatelor defunctului ierarch.
Dispositiunele preliminarii luate de Inaltul Ierarch
al Moldovei pentru marea serbatOre ce urma a se
face la mormintul decedatului, fericit intru amintire,
Mitropolit Primat Callinic Miclescu ail fost urma-
torele :
Dupa intelegerea verbala ce Inalt Prea Santia Sa
avusese cu I. P. S. Mitropolit Primat, in privinta
serbareI, urma ca ea sä alba loc dupa intOrcerea
I. P. Santitului Primat din concediii. Dar cum Inaltul
Ierarch al MoldoveI, tinea ca la intOrcerea I. P. S.
Primat sa fie totul gata, §i tote dispositiunile luate,
a hotarit din timp a face tuturor cunoscut acesta
importanta serbatore pinsa §i cre§tinesca.
Spre acest sfir§it a trimis urmatorele adrese:
www.dacoromanica.ro

5. 604 DESGROPAREA OSEMINTELOR
Inalt Prea Sfinfitalui Archiepiscop 0 Mitropolit al Ungro-Vla-
hiel qi Primat al Romania Prefedinte al 81. Sinod D. D. losif.
Bucuresti.
No. 1885. Anul 1902, Iulie 23.
La 14 August viitor a. c., se implinesc 16 anl, de cand
a trecut catra Domnul, fostul Mitropolit al Ungro-Vlahiei
si Primat al RomanieT, Callinic Miclescu.
Printre fiii seT duhovnicesti, cart ail petrecut cu plan-
gere cuviOsele sale mOste pana in Monastirea Neamtului,
unde s'ail inmormintat, a fost si Smerenia mea.
Caritatea care cel lipsiti, sprijinul dat cu dragoste ti-
nerilor studiosi si vieta duhovnicesca a acestui venerat
ierarch al Sfintel nOstre Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-
mane de Resarit, invedera inima si origina sa nobila.
Actele sale cele marl, precum sunt: infiintarea Facultatei
de Teologie, recunosterea Autocefaliel si Sfintirea Sfin-
tului Mir pentru Intaia data In Biserica nOstra, arata zelul
sell cel mare ce avea pentru casa 1111 Dumnec,leil si pro-
pasirea scumpei nOstre Teri.
Tote aceste fapte marl' si laudabile, me indemna sa Ve
fac cunoscut si Inalt Prea Sfintiel Vostre al mera parinte
duhovnicesc, ca in Duminica dupa Adormirea Maim' Dom -
nulul ce Veti hotari, se va face in M-rea Neamtului pa-
rastas Archieresc si desgroparea osemintelor acestui vrednic
de amintire al nostru, al tuturor, parinte duhovnicesc,
Callinic.
Cu fiiasca dragoste, sarutandu-Ve manele, Ve rog sa
bine-voiti a me Instiinta despre c,liva si ora sosirei Inalt
Prea Sfintiei Vostre In gara: Petra-Neamtu sail Pascani,
unde se Ve pot trimite trasurele pentru a veni la Mo-
nastirea Neamtului.
Al Inalt Prea Sfintiei Vostre fill duhovnicesc Tubitor.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei qi Sucevel.
ref, Canc. (ss) Econ. ,,S't. Ionesca
www.dacoromanica.ro

6. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 605
Dar cum I. P. S. Mitropolit Primat se afla atunci
deja in concediii, pe langa adresa oficiala de mai
sus, I. P. S, Sa is trimis, in acelas plic si urmatorea
scrisOre, spre a se trimite I. P. S. Primat :
1a0 1902 Julie 23.
Romania
Mitropolia Moldovei si Sucevei.
Cabinetul Mitropolitului.
Inalt Prea S. finfite Stapane,
Cu fiiasca dragoste, Ve aduc aminte de dorinta ce mi-atI
aratat, la Mai trecut, de a participa la parastasul archie-
resc si solemn, ce se va face cu ocasiunea desgropareT
osemintelor vrednicului de amintire si al Nostru, al tuturor,
parinte duhovnicesc, Callinic Miclescu, fost Mitropolit al
Ungro-Vlahiei si Primat al Romanies, sub acaruia Archie-
resca pastorie si prin al carui zel si staruinta s'a infiintat
Facultatea de Teologie, s'a recunoscut Autocefalia Sfintei
ncistre Biserici Ortodoxa Romany si s'a facut, prin che-
marea harului Sfintului si sevirsituluT Duh Sfintirea MareluT
Mir, pentru intaia data in Sflnta ncistra Biserica Autocefala
Ortodoxa. Romana.
Dupa cum am fost si sunt incredintat, dorinta acesta
piosa o ail si cei-l-alti Prea SantitT Episcopi si Archierei
frati as nostri Tubiti in Domnul. De aceea ca sa ne putem
aduna cu totiT, in M-rea Neamtului, pentru a savirsi cu
tota cuviosia si solemnitatea parastasul in cestiune, se ho-
tarise Intaia Duminica dupa Adormirea Maicei DomnuluT,
adeca cliva de 18 August, cand este si aniversarea ingro-
Orel remasitelor pamintene a acestui mult cubit si venerat
al nostru parinte duhovnicesc, Callinic Mitropolitul.
Asupra acesteT date de 18 August, Malt Prea Santia
Vostra, faceati insa atunci ore-care reserve, cad cadea
tocmai in timpul concediului ce era sa. luati.
www.dacoromanica.ro

7. 606 DESGROPAREA OSEMINTELOR
Daca I. P. S. V6stra, mai aveti Inca temere acum, ca
n'atI putea fi in Cara la data acesta, Ve rog calduros sä
bine-voiti a me anunta ca sa" aman pentru a doua Dumi-
nica dupa Adormirea Maicei Domnului, adeca pentru c,liva
de 25 August, lar pe de alta sa scim la ce gara sa Ve
trimitem trasurele. .
Sarutandu-Ve cu lubire cuviosele mans, Ve fac respec-
tuos cunoscut ca deja am scris oficial atat I. P. S. Vostre
la Bucuresti, cat si tuturor Prea Santitilor Episcopi si Ar-
chierei, precum si Decanului Facultatei de Teologie pentru
stiinta D-lor Profesorl respectivl.
Sunt si reman al I. P. S. V6stre flu duhovnicesc cu tOta
lubirea si supunerea.
(ss) Partheniu.
Intocmai copie dupa presenta adresa s'a trimis si D -lul
Prim Ministru D. A. Sturdza cu scris6re din Cabinetul
I. P. S. Mitropolit la 26 Iulie 1902.
P. P. S. S. Episcopi Eparchioti §i Archierel titularl,
I. P. S. Sa a trimis urmatOrea adresa:
No. 1886. Anul 1902 Iulie 23.
Prea Stintite,
La 14 August viitor a. c., se implinesc 16 anl, de cand
a trecut card Domnul, fostul Mitropolit al Ungro-Vlahiei
si Primat al Romaniei, Callinic Miclescu.
Printre fiii sei duhovnicestI, cari ail petrecut cu plan-
gere cuviosele sale moste pang In M-rea Neamtului, unde
s'ail Inmormintat, a fost si Smerenia mea.
Caritatea catra cel lipsiti, sprijinul dat cu dragoste ti-
nerilor studiosi si vieta duhovnicesca a acestul ierarch
venerat al Sfintei nostre Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-
mane de Resarit, invedera inima si origina sa nobila.
Actele sale marl, precum sunt : Infiintarea Facultatei de
www.dacoromanica.ro

8. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 607
Teologie, recuncisterea Autocefaliel si Sfintirea SfIntului
Mir pentru !nth la data In Biserica nostra, arata zelul sal
cel mare ce avea pentru Casa lul Dumnecleil si propasirea
Scumpel ncistre Teri.
Tote aceste fapte marl si laudabile, me Inc Minna sa Ve
fac cunoscut si 1) Prea Sfintiel Vostre al meil frate lubit
In Chistos, ca. In Duminica Intaia sail a doua dupa Ador-
mirea Maicel Domnulul, se va face In M-rea Neamtulul,
parastas archieresc si desgroparea osemintelor acestui vred-
nic de amintire, al Nostru, al tuturor, parinte duhovni-
cesc, Callinic.
Despre qiva definitive VetI fi Instiintat la timp, telegrafic.
Imbratisindu-Ve si cu acesta ocasiune cu Vita lubirea
fratesca, Ve rog sa bine-void a me Instiinta despre cliva
si ora sosirel, Prea Sfintiel Vostre, in gara Petra-Neamtu
sail Pascani, unde sa Ve putem trimite trasura pentru a
veni la M-rea NeamtuluI.
Sunt si reman al Prea Sfintiel Vostre lubitor frate in
Christos.
(as) Partheniu Mitropolit Moldova ei Sucevei.
ef Canc. (as) Econ. qt. _Tones=
D-lui Ministru al Cultelor si Instructiuuel Publice,
s'a trimis urmatOrea adresa :
No. 1973 in 3 August 1902.
Domnulal Ministru Cultelor,
Avem onore a inainta D-Vostre, alaturat de acOsta, copie
de pe adresa catra I. P. S. Mitropolit Primat si P.P. S.S.
Membri al Sf. Sinod, pentru parastasul Archieresc ce am
hotarlt sa facem la S-ta M-re Neamtul cu ocasiunea des-
gropareI osemintelor vredniculul de amintire Callinic Mi-
tropolitul.
Despre acest parastas am instiintat, pe D-nil. Prefecti
www.dacoromanica.ro

9. 608 DESGROPAREA OSEMINTELOR
qi Primari al' judetelor i orarlor respective din cuprinsul
acestei de Dumnec,leil pazite Eparchii pentru cunotinta tu-
turor pi44.1or cre§tini, cari ail cunoscut i venerat pe acest
distins ierarh al Bisericei n6stre Autocefale Ortodoxe Ro-
mane. Iar cu ordin circular, am luat dispositiuni prin pro -
toierel qi Superioril M-relor respective, cal in acea di sa
se faca parastas la tote bisericile si Monastirile din Eparhie
pentru odihna sufletului qi ertarea pecatelor fostului Mi-
tropolit Callinic Miclescu.
(Be) Partheniu Mitropolit Moldovel ei Sucevel.
(es) Sef. Cane. Econ. §t. Ionescu.
De asemenea aceiasi comunicare cu mid modifi-
Off in partea finala a fost trimisa D-lui Decan al
Facultatei de Teologie, aratandu-I importanta serba-
rei si indemnandu'l a lua parte cu D-nii profesori la
parastasul ierarchului caruia se datoreste fiinta si exis-
tenta Facultatei de Teologie.
Prin anume adrese, tot in sensul celor de mai sus,
s'a facut cunoscut marea serbatore ce urma a se face
la Monastirea Neamtului, tuturor D-lor Prefecti ai
Judetelor Iasi, Neamtu, Suceava, Botosani si Do-
rohol, spre a sti cä in qiva cand se va face paras-
tasul la M-rea Neamtului, in aceeasi cii se va face
asemenea parastas si rugaciuni la tote bisericile Si
monastirile din acele judete.
De asemenea acesta dispositiune Chiriarchica s'a
pus in vedere si protoiereilor celor cinci Judete, Iasi,
Neamtu, Suceava, Botosani si Dorohoi, spre a lua
mesurile in consecinta.
Tata. ordinul Chiriarchic trimis protoiereilor si tu-
www.dacoromanica.ro

10. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 609
turor superiorilor monastirilor si schiturilor din in-
trega eparchie a Sante Mitropolil a Moldovel si
Sucevel :
Ordin circular trimis Prea Cucernicilor Protoierei id Prea
cuviosilor superiori .si superidre al schiturilor ,si monastirilor.
No. 1951 in 1 August 1902.
La 14 August a. c. se Implinesc 16 anT, de cand a
trecut catre Domnul, fostul Mitropolit al Ungro-VlahieT si
Primat al RomanieT, Callinic Miclescu.
Printre fiiT seT duhovnicesti, carT au petrecut cu plangere
cuviosele sale moste pang in M-rea NeamtuluT, unde s'ail
Inmormintat, a fost si Smerenia mea.
Caritatea catra eel lipsiti, sprijinul dat cu dragoste tine-
rilor studiosi si vieta duhovnicesca a acestuT Ierarch ve-
nerat al SfinteT nostre BisericT Autocefale Ortodoxe Romane
de Resarit, invedera inima si origina sa nobila.
Actele cele marl', precum sunt : infiintarea Facultatel de
Teologie, recunosterea AutocefalieT si Sfintirea Sf, Mir pen-
tru IntaTa data in Biserica nostra, arata zelul sell cel mare
ce avea pentru Casa luT Dumnecleii si propasirea Scumpel
nostre TerT.
Tote aceste fapte marl' si la'udabile, ne-a hotarit ca in
Duminica intaTa sail a doua dupa Adormirea MaIcel Dom -
nulul sa facem in M-rea Neamtului, parastas Archieresc si
desgroparea osemintelor acestuT vrednic de amintire, al
Nostru, al tuturor, parinte duhovnicesc, Callinic.
Drept care, sa scrie Prea Cucerniciel Vostre, O. puneti
in vedere, din timp, tuturor pieotilor din acel Judet, ca
sa faca cunoscut piosilor crestini din parochiele respective,
despre acest parastas Archieresc.
Tot odata, Ve facem cunoscut ca dorinta Nostra este
ca in c,liva cand vom face parastasul la c,lisa M-re Neamtul,
www.dacoromanica.ro

11. 610 DES GROPAREA OSEMINTELOR
sd se sevirpsca asemenea parastas la tote bisericile din
acel Judet pentru pomenirea repausatuluT in Domnul Cal-
linic Mitropolitul.
Despre diva amintita a sa."viqirei parastasului, Ve vom
itWiinta la timp.
bine-cuvintari ArchiereqtY.
(ss) Partheniu Mitropolit al Molclovei ei Suave!.
(ss) $ef. Can. Econom St. _Zones=
Fiind ast-fel luate tote dispositiunile pentru ser-
bare, totul era gata §i OVA lumea era in a§teptare.
Nu se putea insa fixa diva serbareI din causa ab-
septei din Tara a I. P. S. Mitropolit Primat. Se
credea insa ca serbarea va avea loc in prima sail
cel mult a doua Duminica dupa 15 August cand
I. P. Santitul Primat fagaduise ca va fi cu on -ce
wet in Tara.
Inalt P. S. Sa insa in dorinta ce avea d'a asista
la acesta_ insemnata si frumosa serbare piOsa §i cre-
§tinesca, a scurtat din concediul set]. §i ast-fel in diva
de I I August s'a reintors in Tara prin Itcani, §i o-
prindu-se cate-va momente la Pa§cani, d'aci cu tra-
sura insotit de P, C. Archimandrit Chiriak Nicolau
a mers drept la sf. Monastire Neamtu, unde a sosit
la ora 6 p. m.
Indata dupa sosirea Sa aci, Inaltul Ierarch a facut
cunoscut I. P. S. Mitropolit al Moldovel sosirea Sa
§i Ia comunicat in acela§ timp dorinta, ca MartI 13
August dore§te a'l vedea la Monastirea Agapia unde
I. P. S. Sa se afla.
La acesta comunicare I. P. S. Mitropolit al Mol-
Primiti,
www.dacoromanica.ro

12. MITROPOLITULUI CAL1NIC MICLESCU 611
dove!, urand *efului Bisericel build venire in Tara
§i la santa Monastire Neamtu, 1-a facut cunoscut ca
a doua cli Luni 12 August la orele 8 a. m. '1 va
saluta ins4 I. P. S. Sa de bund venire la M-rea
Neamtu.
Ast-fel, Luni 12 August I. P. S. Mitropolit al
Moldovei a sosit la M-rea Neamtu inainte de a se
incepe Santa Liturghie, §i mergend direct la Bise-
rica, dupa terminarea Liturghiei, incongiurat de pro-
iesto§ii bisericei, de Prea Cuviosul Staret §i de per-*
sonele ce insotesc pe I. P. S. Sa aci, intre care se
afla §i subsemnatul, a mers la locuinta Prea Cuvio-
sulul Archimandrit Chiriac, unde Inaltul Ierarch se
afla gasduit.
Dupa imbrati§erile frateti §i salutarile obicinuite,
cu care ocasiune se citea in fata ambilor ierarchI
bucuria §i multamirea sufletesca, s'a hotarit definitiv
ca serbatorea desgroparel osemintelor sd alba loc in
Duminica viitore 18 August.
In urma acestel intelegeri I. P. S. Mitropolit al
Moldovei a trimis P. P. S. S. Episcop! EparchiotI i
Archiereil titular! urmatOrea telegrama din Santa Mo-
nastire Neamtu:
Q Serbarea desgroparel osemintelor repausatului fe-
ricit intru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu,
cu asentimentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif
Gheorghian, care se afla aci, va avea loc Duminica
18 August. Trasura Ve a§tepta Pacani Vineri di-
mineta » .
(ss) Pa'rtheniu Mitropolit Moldovei qi Sucevel.
Domnul Prim Ministru Dimitrie A. Sturdza a fost
www.dacoromanica.ro

13. 612 DESGROPAREA OSEMINTELOR
instiintat despre diva serbarei prin urmatorea tele-
grama:
c Serbarea desgroparei osemintelor repausatulul fe-
ricit intru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu,
cu asentimentul I. P. S. Mitropolit Primat Iosif Gheor-
ghian, care se afla aci, va avea loc Duminica 18
August. Acesta serbare piOsa si crestinesca, unica
pana asta.-di in santa nostra Biserica Autocefala Or-
todoxa Romana, la care va lua parte intreg Santul
.Sinod, se va incepe Sambata 17 August cu serviciul
vecerniel si al privigherel. Ve rugam calduros sä
participate si Domnia VOstrA» .
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei fi Sucevei. .
0 telegrama identica a fost timisa. si D-lui Spiru
Haret, Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice si
D-lui G. Palade, Ministru de Interne.
in acelas timp I. P. S. Mitropolit al Moldovei a
trimis din M-rea Neamtu si urmatOrele telegrame :
No. 2034.
Prea Cucerniculai Pretoiereii al Jacle(ulaI 1W
Serbarea desgroparei osemintelor repausatului fericit In-
tru amintire Mitropolitul Callinic Miclescu, cu asentimentul
I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian, care se
afla aci, va avea loc in Sf. M-re Neamtu Duminica 18 Au-
gust. Vel dispune ca in acea di dupe terminarea S -tel Li-
turghii sA se celebreze un parastas pentru fericitul Mitro-
polit, la tote bisericile din comunele urbane si rurale din
acel Judet si la Monastiri si Schituri. Ora parastasulul o
vel comunica-o autoritatilor administrative ale JudetuluT.
(ss) Partheniu Mitropolit al Moldovei 0 Sucevei.
Aceeasi telegrams a fost trimisa Prea CucerniculuI Pro-
www.dacoromanica.ro

14. MITROPOLEULITI CALINIC MICLESCU 613
toiereil al Jud. NeamtuPetra-Neamtu, Prea CucerniculuT
Protoiereil al Jud. SuceavaFalticeni, Prea Cucerniculul
Protoiereil al Jud. BotosanTBotosani si Prea Cucerniculul
Protoiered al Jud. DorohoTDorohoT.
NO. 2037.
Donmuki Prefect al Judeful121 last
Serbarea desgroparei osemintelor repausatulul fericit in-
tru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu, cu asen-
timentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian
care se aft' aci, va avea loc in Sf. M-re Neamtu Dumi-
nica 18 August. In acea di se va celebra in fie-care co-
muna rurala din Judet un parastas pentru fericitul Mitro-
polit. DecT rugam bine-voiti a pune in vedere credincTosilor
prin Domnil Primarl ca sd asiste cu totiT la parastas.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei id Sucevel.
AceiasT telegrams a fost trimisa D-luT Prefect al Jude-
tuluT Neamtu Petra- Neamtu, D-luT Prefect al Judetului
SucevaFalticeni, D-lui Prefect al Judetului BotosanTBo-
tosani si D -luT Prefect al Judetulul DorohoiiiDorohoiii..
No. 2038.
Domnulaf primar al Urbei Iasi.
Serbarea desgroparei osemintelor repausatulul fericit in-
tru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu, cu asen-
timentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian,
care se afla aci, va avea loc in Sf. M-re Neamtu Dumi-
nica 18 August. In acesta di se va celebra la tote bise-
ricile din acel oras un parastas pentru fericitul Mitropolit.
Rugam deci bine-voitT a aduce la cunostinta credinciosilor
spre a asista cu totii la parastas.
(ss) Partheniu Milropolit Moldovei fi Sucevei.
Aceeasi telegramd a fost trimisa D-lui Primar al UrbeI
P6tra-NeamtPetra, D-luT Primar al UrbeT NeamtuTg.-
Neamtu, D-luT Primar al UrbeT FalticenTFalticenT, D-lut
www.dacoromanica.ro

15. 614 DESGROPAREA OSEMINTELOR
Primar al UrbeT BotosanIBotosanT si D-lui Primar al Ur-
bei DorohoiDorohoi.
No 2039.
D-lul Dr Constantin Chiricesca, Decanul Facultififel de Teo logie
Strada Principatele-UniteBucure0
Serbarea desgropareT osemintelor repausatuluT fericit in-
tru amintire Mitropolit Primat Calliinic Miclescu, cu asen-
timentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian,
care se afla aci, va avea loc Duminica 18 August. Tra-
sura pentru D-Vostra. si D-niT profesorT ce vor bine voi a
asista, ye astepta Pascani VinerT dimineta.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei li Sucevei.
No. 2040.
Parintelui Director al Seminariului CentralBucurefti:
Serbarea desgroparei osemintelor repausatuluT fericit in-
tru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu cu asenti-
mentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian,
care se afla aci, va avea loc Duminica 18 August. Tra-
sura ye astepta PascanT Vineri dimineta.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei 0 Sucevei.
Aceeasi telegrama a fost trimisa Pdrintelui Director al
Seminarului NifonBucuresti. ParinteluT Director al Se-
minaruluT VeniaminIasi.
No. 2041.
D-lal Prefect al Jad. Neamfa.
Duminica 18 August va avea loc la Sf. M-re Neamtu
serbarea desgroparer osemintelor repausatulul fericit intru
amintire Mitropolit Primat Callinic. La acesta serbare va
lua parte intreg Sf. Sinod, rugandu-ve a asista si D-Vostra,
incunosciintam ca Marti sera 13 curent plecaiil Varatec,
pentru hramul AdormireT unde stam 'Dana Vineri spre a
primi acolo ora 10 dimineta pe I. P. S. Mitropolit Primat.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei 0 Sucevei.
www.dacoromanica.ro

16. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 615
AceeasI telegrama a fost trimisa D-lui Primar al orasu-
lul Petra-Neamtu si D -luI Primar al orasului Neamtu Tg.
Neamtu.
No. 042.
C. Miclescu mare proprietar.
Stolniceni Judetul Suceava, prin statia Pascanl
Desgroparea osemintelor fericitulul intru amintire Mitro-
polit Callinic, va avea loc Duminica 18 August. Rog in-
cunosciintatI pre. tots membriT familiei si Ion Miclescu din
Calinesti Jud. Botosara.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei si Sucevei.
No. 2043
D-tor Epitropi ai aseze3mintelor Brancoveneft1.Bucure011
Duminica 18 August va avea loc in Sf. M-re Neamtu
desgroparea osemintelor fericituluI lntru amintire Mitropo-
lit Callinic Miclescu. Aducendu-ve la cunostinta acesta unica
serbare In sfinta ncistra Biserica Autocefala Rom Ana, la
care va lua parte intreg Sf. Sinod. Ve rugam sa bine vo-
iti a asista.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldova si Sucevei.
Aceeasi telegrama a fost trimisa D-lor Epitropi al ase-
zernintelor Nifon Mitropolit.BucurestI si D-lor Epitropi
al Bisericei Sf. Spiridon-Noil.BucurestI.
AU mai fost d'asemenea invitati la acesta serbare
D-1 P. Poni, fost ministru al Cultelor, vice pree-
dinte al Senatului, D-1 G. Panu, deputat, Dl. G. Muzi-
cescu, Dl. N. Ionescu, Dl. Colonel Alexandrescu, di-
rectorul *c6lei militare Odin Iasi, Econ. C. Stiubei, fost
director al cancelariel Mitrop. din I4 alte multe
pers6ne. Protoiereul Judetului Suceva a fost invitat
telegrafic de eful cancelariei sfintei Mitropolii, ca sä.
D-lui
i
www.dacoromanica.ro

17. 616 DESGROPAREA OSEMINTELOR
se afle de Toi sera 15 August in Gara Pascal-II spre
a primi personele invitate si a ingriji de trasuri. pentru
P. P. S. S. Episcopi Eparchioti si Archierei titular'.
Spre acest sfirsit Seful cancelariei i -a trimis urma-
tOrea tefegrama.
«Din Ordinul I. P. S. Mitropolit, Joi sera 15 August sä
fitT Gara PascanT, unde Vineri dimineta sosesc P. P. S. S.
Episcopi, ArchiereT, si profesoriT universitari, spre a IT re-
partiza in trasurile ce vor veni acolo dela Monastirea Neamtu
pentru a merge la Monastire. Veti remAne la PascanT pan5.
Sambata sera cand soseste Dl. ministru de Culte cu tre-
nul de Berlin, dupa care puteti veni la Monastirea Neam-
tul. Respundeti imediat de primirea telegramei.
(ss) _Zones= fel. Cancelariel.
Dupa terminarea si expediarea taturor telegrame-
lor si invitarilor, I. I. P. P. S. S. Mitropoliti au iesit
impreuna cu tots cel ce ii insoteau si au venit la
Staretie. Aci au stat mult de vorba cu toti eel pre-
sent" despre frumOsa Monastire Neamtu si maretul
el trecut istoric. in urma ambil ierarchi au facut o
mica plimbare prin Monastire si o visita P. S. Ar-
chiereu Narcis Cretulescu care se afla cu sederea in
acea sf. Monastire de 15 ani. Dupa acesta I. P. S.
Primat a fost condus la gazda sa, Tar I. P. Sfintitul
Mitropolit al Moldovel a trecut la Staritie, unde a
luat dejunul, si indata dupa aceea s'a reintors la Mo-
nastirea Agapia, visitand bisericile din Nemtisor, Lunca
Si Vanatori.
A doua cli Marti 13 August I. P. S.. Mitropolit Pri-
mat a venit la Monastirea Agapia, unde i s'a facut
o primire strelucita. I. P. S. Mitropolit al Moldovel
www.dacoromanica.ro

18. MITROPOLITULUr CALINIC MICLESCU 617
cu intreg soborul Monastirei a primit pre Inaltul
ierarch la Porta Monastirei si d'aci in cantarile obici-
nuite a fost condus in Biserica, unde s'au facut cu-
venitele rugaciuni pentru sanatatea si indelunga in-
zilire a I. I. P. P. S. S. Mitropoliti.
Pe langa maicele soborului, multime mare de vi-
sitatori venisera intr'adins, spre a vedea si saluta pe
Inaltii Ierarchi, mai ales ca pentru intaia ors s' au ye-
slut doui mitropoliti impreuna la acea monastire.
Din Biserica Inaltii Ierarchi au mers la staritie unde
au primit mai multe vizite si apoi dupa ce a stat la
dejun si s'a repausat putin, Primatul Sfintei nOstre
Biserici a fost petrecut cu aceleasi onoruri, ca si la
prirnire, si s'a reintors la sf. Monastire Neamtu.
In aceiasi di a parasit Monastirea Agapia si I. P. S.
Mitropolit al Moldovei mergend la M-rea Varatec
pentru hramul de 15 z4ugust al acelei sante mo-
nastiri.
Vineri dimineta, 16. August, diva praznuirei cti-
torilor a venit la Monastirea Varatecul si I. P. S.
Mitropolit Primat, unde a fost primit cu tote onoru-
rile cuvenite inaltel sale demnitati, ca si la M-rea
Agapia. La sfirsitul liturghiei, cand s'a oficiat pa-.
rastasul pentru pomenirea ctitorilor a luat parte si
I. P. S. Sa spre marea bucurie si multamire sufietesca
a intregului Sobor al acelei sf. Monastiri.
Dupa terminarea santelor slujbe, Inaltii Prelati au
Juat impreuna masa, si dupa un mic repaos au plecat
la sf. Monastire Neamtu, unde erat asteptati pentru
marea serbare.
Biserica Ortodox Romana. 2
www.dacoromanica.ro

19. 618 DESGROPABEA OSEMINTELOR
In dimineta acestetclile o telegrams a sub-prefec-
turd din Pascani anunta Ca cu trenul de dimineta
au sosit acolo P.P. S.S. Episcopi Eparchioti Gherasim
al Argesului, Dionisie al Buzeului, Gherasim al Ro-
manului si Conon al Husilor si P.P. S.S. Archierel
Valerian Rimniceanu, Callistrat Barladeanu, Meletie
Galateanu, Sofronie Craioveanu, Melchisedek Pites-
teanu si Ghenadie Bacaoanul; P.P. C.C. for Directorii
Seminariilor Central si Nifon din Bucuresti si cu tog
impreuna cu membrii familiei decedatulul Mitropolit
Callinic, si cu alti multi iubitori de serbatori piOse
si crestinesti s'aii indreptat spre M-rea Neamtului.
Pe la orele 3 p. m. toti P. P. S. S. Episcopi si
Archierei, mai sus amintiti, 's1 au facut intrarea in
Santa Monastire in sunetul clopotelor. P.P. S.S. Lor
au fost intampinati la pOrta cea mare a monastirel,
de P. C. Staret, cu proestosii si intreg soborul, si
in canta' rile obicinuite au fost condusi in Biserica cea
mare, unde s'a facut cuvenitul Te-Deum.
. In aceiasi cli au sosit si membrii familiei defunc-
tului Mitropolit Callinic si multime mare de credin-
ciosi din diferite parti.
D-nul Ministru Haret a anuntat ca va sosi Sambata
cu expresul Berlinului; iar P. S. Pimen, Episcopul
Dunarei-de-Jos, ca va sosi Sambata dimineta la Pas-
cani si in aceiasi cli dupa amiaza la M-rea Neamtu.
Indata dupa esirea for din biserica P.P. S.S. Epis-
copi si Archiereil sositi au fost primiti de I. P. S.
Mitropolit al Moldovei, care le a urat buns venire.
In urma li s'a servit masa, si au trecut fie-care in
apartamentele ce le erati pregatite si reservate
www.dacoromanica.ro

20. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 619
Sambata dimineta 17 August toti P. P. S. S. E-
piscopi Archiuei, impreuna cu I. P. S. Mitropolit
al Moldova, cu parintil soborulul §i multime mare
de credincio0 au asistat la santa liturghie, dupa ter-
minarea careia, cu totii au mers spre a visita pre
I. P. S. Mitropolit Primat.
Era ceva impunator, intrega ierarchie a Santei
nOstre Biserici, impreuna cu P. C. Staret §i proisto§ii
Monastirei, eind din Biserica", s'ati Indreptat cu totii
pe jos catre locuinta parintelui Archimandrit Chiriak
Nicolau, afara din monastire, unde era gasduit I. P.
Santitul Mitropolit Primat. Aci primirea a fost din
cele mai cordiale, mai ales ca P. P. S. S. Episcopi
§i Archierel nu vedusera pre Inaltul Ierarch Inca
din Iunie.
In urma cu totii, in frunte avend pre I. I. P. P.
Santitil Mitropoliti au facut o mica preumblare prin
monastire §i au venit la biserica spre a vedea ose-
mintele fericitulul Mitropolit Callinic, care erail deja
scose §i depuse in pridvorul Bisericel langa locul unde
fusese inmormintat. D'aci Ierarchii ridicat sus la
Static, unde dupa ce au stat mult de vorba
coborit spre a conduce pre I. P. S. Mitropolit Primat
la locuinta sa. In urma, Inaltii Prelati retras fie
care intru ale sale §i Intrunit cu totii iara§i la
amiaza la staretie, unde s'a servit dejunul.
Dupa amiaza a sosit la Monastire P. S. Episcop
Pimen al Dunarei-de-Jos, carele a fost primit cu
acele4 onoruri ca §i cei-l-alti P. P. S. S. Episcopi.
Dupa amiaza s'a oficiat vecernia mica, remanend
i
s'ati
s'ati
s'ati
s'ati
www.dacoromanica.ro

21. 620 DESGROPAREA OSEMINTELOR
ca vecernia mare sd se faca impreund cu ortrina in
sera acelei chile, ca inceput al serbdrei.
Pentru serbare s'a facut in acelas timp cunoscut
tuturor celor veniti in monastire prin foi volante ur-
mdtorul program:
Serbarea desgrofidrei osemintelor fericitului intru
amintire Mitropolit Primal Callinic Miclescu.
I Sambata 17 August la orele 6'/2 p. m. se va in-
cepe serviciul vecerniei ;4 al privigherel in Biserica
cea mare a Monastirei, la care vor asista I.I. P.P. S.S.
Mitropoliti, P.P. S.S. Episcopi si Archierei 2..
(Duminicd la orele 81/2 dimineta se va incepe santa
liturghie, care se va oficia in biserica cea mare de
I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si top' P.P. S.S. Episcopi si
Archierel membri al' Sdntului Sinod, cu preotii mo-
nastirei, in asistenta D-lui Ministru al Cultelor si Ins-
tructiunei Publice, a representantilor judetelor eparchiei
mitropolitane, a D-lor Senatori si Deputati presenti,
a D-lor Prefectl si Primari, a persOnelor notabile in-
vitate, a membrilor familiei fericitului defunct Mitro-
polit si a tuturor celor ce vor avea evlavie a asista
la acesta serbare solemnd).
Dupa terminarea santel liturghii I. I. P. P. S. S.
Mitropoliti, P.P. S.S. Episcopi si Archierel impreund
cu clerul liturghisitor, vor esi din Biserica in cantarile
obicinuite, cu osemintele fericitului Mitropolit Callinic,
si vor oficia parastasul pentru ertarea pecatelor sale
in umbrarul prep-tit anume in curtea monastirel in-
tre cele doue biserici) .
(La terminarea parastasulul, Dl. Profesor al fa-
cultateT de teologie Dr. Dragomir Demetrescu, va
pronunta cuvenitul Panegiric epitafic, dupa care se
c
www.dacoromanica.ro

22. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 621
va canta vecinica pomenire §i osemintele se vor de-
pune in mormintul ierarchului .
La ora 6 p. m. clopotul cel mare al Monastirei a
inceput a suna pentru a se aduna parintii, §i la ora
6'/2 conform programului I. I. P. P. S. S. Mitropoliti
cu P. P. S. S. Episcopi §i Archierel s'aii pogorit la
Biserica in sunetul clopotelor si urmati de multime
de credincio0 si clerici veniti din diferite parti pen-
tru serbare. Caci in adever acesta cli, cu tot timpul
ploios, a fost o cli de pelerinaj la Monastirea Neamtu,
pentru ora§ele si satele limitrofe.
Parte din P.P. S. S. ierarchi au stat in Biserica,
lar parte in altar. Santirea painilor, la vecernie s'a
facut de P. Santitul Gherasim al Arge§ului, cel mai
vechiii in hirotonie dintre P. P. S. S. Episcopi.
Privigherea s'a sfirit dupa ora 9 sera, iar catre
finitul el a sosit si D. Ministru al Cultelor si Instruc-
tiunel Publice. Din Biserica, cu totii, impreund si cu
Dl. Ministru s'ail urcat la staritie unde s'ati servit o
gustare.
Duminica dimineta Inca din reversatul zorilor cur-
tea cea mare a Monastirei §i imprejurimile erau cu-
prinse de multime §i cu totii se intreceati a patrunde
in biserica. 0 companie de soldati venita anume din
Petra-Neamt, a fost postata pentru tinerea ordinei.
Totul favorisa splenclOrea serbarei. Un timp frumos
§i recoros," dupa. o plOe abondenta., a contribuit mult
ca sa atraga si mai multi pio§i cretini din impreju-
rimi, ca ast-fel succesul serbarei sa fie desavir§it.
www.dacoromanica.ro

23. 622 DESGROPAREA OSEMINTELOR
La orele 8 a. m. clopotul cel mare anunta adu-
narea parintilor si inceputul serbArei. Curand dupe,
acesta I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si P.P. S.S. EpiscopI
si Archierel s'ati pogorit in Biserica spre a lua parte
la serviciul divin.
La orele 8'/2 clopotele Monastirel anuntau incepu-
tul liturghiei, care s'a oficiat de I.I. P.P. S.S. Mitro-
politi, de P.P. S. S. Episcopi al ArgesuluI, Buzeului,
Romanului, Husului si Dunarea-de-Jos, si de P. P.
S.S. Archierel: Valerian Rimniceanu, Callistrat Bar-
ladeanu, Meletie Galateanu, Sofronie Craioveanu, Mel-
chisedek Pitesteanu si GhenadieBacaoanul, impreuna
cu mai multi archimandritI si ieromonachI din Soborul
Monastirel, cu cats -va preotl dintre cel ce insotiau
pre P.P. S.S. Ierarchi si cu mai multi diaconI.
Au asistat la liturghie Dl. Ministru al Cultelor S.
Haret, D-nii senatori si deputatI al judetelor Neamt
si Suceava, D -nii prefectI al acestor judete si D-nil
primary al oraselor Petra-Neamt, Targul Neamtului
si Falticenilor, membrif families fericitului Mitropolit,
directoril Seminariilor Central, Nifon si Veniamin din
Iasi, Dl. Scarlat Ghica, eforul Bisericel Sf. Spiridon
din Bucuresti, Dl. Petru Poni, fost ministru, vice-
presedinte al Sertatului si alp multi notabili invitati,
precum si o multime mare de credincIosi, cart' urn-
pleat' biserica cea mare a Monastirei in care oficia
aprOpe in complectul sal intreg Santul Sinod al
Sante nostre BisericI. Era in adever ceva impunator
si inaltator de spirit.
Dupa terminarea liturghiei Ina ltil Ierarchl, cu in-
www.dacoromanica.ro

24. MITROPOLITULU1 CALINIC M1CLESCU 623
tregul cler liturghisitor, s'aii format in procesiune,
precedand psaltii si preotii, cari purtaii racla cu ose-
mintele fericitului intru amintire Mitropolit Callinic,
si in cantarile obicinuite ail esit din Biserica si ail
luat loc in umbrarul pregatit adhoc din curtea Mo-
nastirei. Aci dupa ce osemintele, coliva si colacil ail
fost puse pe o anume masa, P. P. S. S. Episcopi si
Archierel s'aii format in doue colone, d'a drepta si
d'a stanga mesei, bar I. I. P. P. S. S. Mitropoliti ail
luat loc in mijloc, in fata mesei si s'a inceput slujba
parastasulul
Era o adeverata serbare piosa si crestinesca. In-
trega curte a Monastirei era plina de credinciosi, bar
altii priveau din coridOrele chiliilor, a staretiei si ar-
hondaricului. Mii de mil de inchinatori ail tinut sa
asiste si sa vada acesta serbare, unica in felul ei si
pentru intaia órä savirsita in Santa nOstra Biserica,
si la cea mai insemnata din Monastirile Terei.
Aci in umbrar, dupa terminarea parastasulul sa.-
virsit cu atata solemnitate, inainte de a se canta
c Vecinica pomenire 2, , sub-semnatul, in mijlocul unei
taceri profunde si atentiuni generale, cum rar se in-
tampla cand este adunata o multime mare de cre-
dinciosi, a pronuntat urmatorul Panegiric Eihitafic:
Inalt Prea Stinfiti,
Prea Sa'ntiti ,si V enerabili Pcirinti,
lubili frati in Domnul.
in multe feluri si in multe chipurY se prea mareste omul
In lumea acesta. Dumnecleil insa a bine-voit ca acesta lap-
tura a mainelor sale, singura dupa chipul si asemanarea
www.dacoromanica.ro

25. 624 DESGROPAREA OSEMINTELOR
sa, acest p.m* vicrLoc, precum Vail numit geniile filosofice
si santul Joan Damaschin in tractatul set' despre credinta
cea adeverata, el a bine-voit ca omul sa se pate eternisa,
chiar in lumea acesta, si sä fie eternisarea sa acesta, atat
noua credinciosilor, cat si celor necredinciosi, cea mai pu-
ternica proba despre nemurirea sufletului; caci prin eter-
nisarea ce vom vedea, numele nostru, al muritorilor, traind
spiritualminte in veac cu posteritatea, ce 1)4:Ste fi acesta,
daca nu simbolul si inceputul vietei cele vecinice si fail
de sfirsit ?
Se eterniseza omul dupd cum citim in istoria omenirei,
in bine si in reit
Se eterniseza in bine in multe felurl; trel sunt insa chi-
purile eternisarel sale.
Se eterniseza prin aptitudini si daruri exceptionale cu
care Dumnecleil insestreza pre unil muritori. S'a eternisat
Fidia in sculpture, Michel Angel in picture si altil prin alte
darurl si aptitudeni extraordinare. Si, din generatiune in
generatiune, si din neam in neam, top: cei ce and de is-
prava talentului lor, sunt coprinsi de respect si admira-
tiune, considerandu-I ca genii extraordinare, pronuntand
pururea cu respect numele lor.
Se eterniseza omul prin o inteligenta si putere rail si
extraordinary intru a cugeta si reflecta asupra marilor ces-
tiuni ce au agitat d'a pururea omenirea. S'ail eternisat
ast-fel Socrat, Platon, Demosten, Ciceron si geniile filo-
sofice ale neamurilor. ET sunt d'a pururea pentru posteri-
tate imagini si figuri sublime. Numele lor traeste si se
pronunta pururea de omenire cu respect si admiratiune.
Dar daca Dumnecleii a bine-voit ca omul, acesta mi-
niature a sa, sa, se eterniseze prin aptitudini si darurl ex-
ceptionale, prin bravuri si prin intelect, cu care el a in-
zestrat pre unii din fericitii muritori, El a miluit faptura
mainilor sale, si ca un parinte bun a dat tuturor filor seT
www.dacoromanica.ro

26. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 625
posibilitatea eternisarei. El n'a exceptat pe nimeni de la
nemurire. Se pcite deopotriva eternisa cel nepriceput si
necunoscetor in ale sciintei, ca si Inteleptul veacului. Se
pate eternisa deopotriva cel sarac ca si cel bogat. Cel
onorat cu maririle lumei acestia, ca si cel ce a trait in
crapaturile pamantului si chiar departe de lume. Se pate
eternisa cel nebagat in serna si prost cu neamul, ca si
cel nobil si ilustru cu nasterea, cel tiner, ca si cel betrin;
se pot eternisa toti fare deosebire de trepta sociala, de
neam si de loc. Se pot eternisa top, orb -cari ar fi si orb unde
ar fi, si orb cand ar fi, in tcita, vremea si in tot ceasul;
si nu se cere nimic alt, de cat singura vointa a omului. A-
cesta eternisare este eternisarea faptelor celor bune, fruct al
credintei fie-cdruia. Iar cand aceste fapte sunt fructul cre-
dintei celei adeverate, in Dumneqeil cel prea merit si in-
chinat in Treime, ea este eternisare veciniccZ si adeverata.
Iata eternisarea la care trebue sa aspire omul, pentru
a proba ca este cu adeverat chipul si asemanarea lui
Dumnecleii, Dumnecleii in miniature, micros cosmos (.m*
x60104) cum l'a numit cea mai inalta filosofie si cel mai
sublim tractat despre adeverata credinta.
Dar mai este si o eternisare in reii. Istoria tuturor tim-
purilor aminteste cu orore de un Efialt, de un luda
Tradatorul si altb semeni ai lor. Judecata omenesca de
pretutindeni si d'a pururea u condamna. Sa ib lasam si nob,
bisericeste vorbind, judecatei lui Dumneqeil.
Se eternisaza dar fratilor omul chiar In lumea acesta. Si
santa ncistra credinta ne indemna sa aspiram la eternisarea
prin fapte bune, isvorite din credinta, eternisarea adeverata,
posibila tuturor muritorilor si sa fugim, pazindu-ne ca de
foc, de numele cel reu, eternisarea condamnata de jude-
cata omenesca si dumnecJeesca.
Dar sa apropiem intre ele cele trei chipuri ale eterni-
sarea omului in bine, si sa reflectam asupra
de aprope si in esenta lor, putem slice :
's1
lor.Privindu-le
www.dacoromanica.ro

27. 626 DESGROPAREA OSEMINTELOR
Cele done dintaiil, eternisarea prin aptitudini, daruri ex-
ceptionale si inteligenta extraordinare, sunt aprope inde-
pendente de vointa omului. Caci nu top muritorii se In-
vrednicesc de acestea. Dumnecleil cel ce Imparte darurile
sale si da, dupa cuvintul Scripturei, unuia darul profetic,
altuia darul grairei limbilor, altuia intelepclunea si puterea
d'a vedea si cunoste tainele lumei acestia si d'a se prea
maxi prin ele, El prin impartirea acestor daruri ne arata
Inceputul, tipul si simbolul intelepciunei si al perfectiunei
sale celei desavirsite. Ast-fel trebuesc a fi primite darurile
extraordinare cu care a inzestrat pe unit din muritori.
Top acestia intrec prin aceste daruri pre cel-l-alit mu-
ritori si semeni ai lor. Numele for remane eternisat si se
pronunta cu respect de posteritate Intru neamuri si se-
mintiile pamantului. Ispravile darurilor si ale inteligentei
for sunt admirate. Ele serva tuturor model de inaltime
si profunditate pang unde pote patrunde si se pote ridica
omul cel inzestrat de Dumnecleil cu daruri extraordinare
si exceptionale. Dar atat tot si nimic mai mult. Tot ce ei
au conceput si ail desaVirsit remane ca o imagine abstracts,
ca sa nu clic mOrta; reman reliquil sacre si stimate, .ve-
nerate si admirate pentru un cerc restrins de admiratori.
Ele nu sunt si nu pot fi imagine si exemplu viii, din care
si prin care sa se edifice moralminte posteritatea si lumea
intrega.' din veac In veac.
Asa cum se eterniseza omul, tot ast-fel se eterniseza
si societatile si natiunile. Dar singura eternisarea cea a-
deverata a omului este eternisarea sufletului prin nu-
mele sell. Acesta eternisare este, cea isvoritore din fap-
tele credintei. Acesta este eternisarea vie, frainica, ade-
Verata si datatore pururea de viata si de edificare morals
posteritatei si tuturor urmasilor din neam In neam.
Tar daca omul prin faptele cele bune, isvoritare din cre-
dinta sa,ors -care ar fi acesta,isT eterniseza numele, adeca
www.dacoromanica.ro

28. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 627
sufletul seii, din semintie in semintie si din neam in neam,
crestinul este singurul muritor, carele prin faptele isvoritore
din credinta sa isY eterniseza cu adeverat numele si sufletul
seu si se prea mareste nu numar In neamul sea', dar el
se ridica maT pre sus de neam, de regiune si de timp si
se impune tuturor natiunilor pamintului, in tote timpurile,
exemplu 1611 de pietate si religiositate, pururea demn de
imitat.
Tot-d'auna, pretutindenT si in orl-ce religiune, faptele
car' an resultat din credinta an fost admirate, si cel ce le
au savirsit, pururea stimatT si onorati. Dar mare si cu de-
savirsire deosebita a fost si este apreciarea si admiratiunea
faptelor credinteT, si a acelor ce le ail savirsit, In Biserica
luT Iisus Christos.
Bunatatea, pietatea, virtutea si religiositatea au fost res-
pectate si admirate chiar si in paganism. Nu arare orT aci
au fost chiar apoteosate si ceT ce le savirsiaii considerati
ca semideT si chiar pusi in randurile deilor. Dar tota cinstea
si apoteosarea acesta n'a fost de cat efemera. Ea a fost
de scurta durata si n'a esit din confiniile terei si a nea-
mului lor. ChTar si in monoteismul Vechiulul Asezamint,
barbatii eel drepti si sfintI aT tuturor timpurilor, incepend
cu timpurile patriarchale si 'Ana in epoca gloriosa a teo-
cratieT, si chiar dupa aceea, eT an remas toti, parinti si
figuri venerate numal pentru FiiI luT Israil.
Numal in Biserica lul Iisus Christos s'a dat adeverata
valOre faptelor isvorite din credinta. Numal aci ceT ce ail
savirsit si au avut ast-fel de fapte eternisat cu a-
deverat numele si sufletul lor.
NumaT aci tot' s'afi putut si se pot Invrednici, dupa cu-
vintul Domnulul a fi desa"Virsitl, ca si Dumnecjeu cel din
ceruri, carele este desavirsit (comp. Math. V. 48). Numal
aci toti credinciosiT, prin faptele isvorite din credinta,
putut eternisa cu adeverat si putut ridica nu numal
'si ail
s'ail
s'ail
www.dacoromanica.ro

29. 628 DESGROPAREA OSEMINTELOH
in ochii tuturor credinciosilor, fara deosebire de neam,
dar in fata tuturor omenilor, spre a fi d'a pururea posteri-
tate! irnagini sacre, s.finte js-i venerate de tog.
Numai, aci stima si veneratiunea credintei si a pietate!,
respectul si admiratiunea care cei ce an bine placut lul
Dumnedeti, fa'c'end voia sa cea sfinta in acesta lume, a
esit din regiunea si neamul celor ce le an savirsit si s'a
impus tuturor credinciosilor si tuturor omenilor in tote
timpurile, din veac in veac.
Numai aci s'a vedut adeverata admiratiune spirituala
catre alesii Domnului. Numai aci credinciosiT considerand
trecerea din viata a celor savirsiti intru pietate si taria
credintei IT an eternisat cu adeverat si considerati diva tre-
cerei for ca di mare de triumf si o serbatorean. Numai
aci credinciosii se adunan pe mormintele acestora, si aci
se rugail lui Dumnedeil pentru cei ce au adormit intru
drepta credinta si pietate, intarindu-se si eT in credinta si
indemnandu-se la tot felul de fapte bune, si ast-fel le e-
ternisan memoria.
Iata cum se eternisa memoria celor adormitl in Domnul
in Biserica cresting. Aci locul de ingropare si mormintele
martirilor, sfintilor, cuviosilor si a tuturor celor bine pia-
cut! lul Dumneden prin marturisirea credintei si pietatea
vieteT, era locul de inchindciune si Biserica credinciosilor.
Ast-fel se prea mareau in Biserica lul Christos ceT ce
pastran credinta si se deosebean in viata ]or prin pietate
si religiositate.
Acesta prea marire se facea prin marturisirea unanima
si rugaciunele ce se aducean Dumneden de credinciosT
pe mormintul alesilor Domnului.
Adunarea credinciosilor era impusa de meritele celor
adormiti intru credinta si pietate si nu se adauga la acesta
de cat indemnul celor ce conduceail Biserica si pastorean
pre credincTosT. Acestia eran ceT intal cari dadeaii exemplul
intru acesta.
lui
www.dacoromanica.ro

30. MITROPOLITULUi CALINIC MICLESCU 629
Pe mormintul celor placutI luT Dumnedeil dar, martu-
risea intrega Biserica, sub conducerea pastorilor intru a
prea mari pre alesiT lul Dumnec,leil si aT socoti de santi,
cuviosT si ales1 aT
Norma acesta pastrata cu sfintenie de la inceput in Bi-
serica cresting, a fost urmata d'a pururea si sä pastreza
pang asta-c,11 in santa Biserica cresting Ortodoxa a Resa-
ritulul, cad nu se 1)4:Ste ridica altar si sfinti Biserica, fara
a fi depuse acolo sante moste ale santilor.
Serbarea acesta, iubiti crestini, unica in analele SanteT
nOstre BisericT, caci nu s'a vedut pang asta-di la mormintul
unul ierarch intrega ierarchie a Santei nostre BisericT a-
dunata spre a se ruga lul Dumnedeu pentru sufletul lul
si a'l serbatori cu atata fast si oficialitate. Dupd exemplul
acelor serbatori crestine, este si serba'torea acesta. Asta-c11
la mormintul luT Callinic Miclescu, ierarchul TereT, lubit
si venerat, s'a adunat intrega Biserica Romana si in fata
D-luT Ministru al Cultelor, in fata autoritatilor locale, si
in fata acestel multimi pi6se de inchinatorT, se aduc ru-
gacTuni catre Domnul, si se lauda credinta si pietatea
distinsuluT si TubituluT ierarch, trecut catre Domnul.
Prin actul serbatorit asta-di, TubitT crestini, Santa mistral
Biseriea se inalta si se asemana timpurilor gloriose ale
crestinataleT. Asta-di ca si atunci credincIosiT, sub condu-
cerea si povaluirea Pastorilor BisericeT, yin la mormintul
ierarchuluT Tuba spre a-I aduce tributul recunostinteT, a-1
marturisi credinta si pietatea si a spune tuturor, ca ie-
rarchul Callinic Miclescu, slujind cu credinta si pietate in
Biserica DumnedeuluT parintilor nostri, a bine meritat de
la Biserica, careea 'sT a devotat avutul si insasi fiinta sa.
Asta-di prin omagiul ce i se aduce, ne indemnam cu totil
pastori si pastorici a-T imita credinta si pietatea si a ne
indemna la fapte bune si bine placute luT Dumneclea.
seT.
www.dacoromanica.ro

31. 630 DESGROPAREA OSEMIETELOR
Cat de gloriosa era Biserica luT Christos and credincTo§il,
in semn de pietate §i edificare intru credinta se adunad
spre a se ruga luT Dumnecleil pe mormintele martirilor,
sfintilor §i cuvioOlor Domnului! Cat de admirat' eraii ei
atunci pentru credinta pietatea lor! ET ail remas fala tim-
purilor gloriOse ale Bisericel qi pururea noT ce§ti de asta-dl
ne mandrim si ne laudam cu credinta §i pietatea lor
Cat trebuie sa ne simtim de mandri qi voTo§i §i nol Ro-
mani', cand asta-dl in Biserica nostra, imitam exemplul
acelor timpurl gloriose ! Cat trebue sa ne bucuram, cu bu-
curie duhovnicesca in Domnul, cand qi nol asta-di, cu totT,
pastor' §i pastoriti, cu totiI ne asemanam acelor timpurl
gloriose ale Bisericin Cat trebue sa ne bucuram ca venim
cu totiT a aduce rugacIuni pe mormintul ierarchuluT Calli-
nic, si rugandu-ne lul Dumnedeil pentru el, sa ne intarim
qi noT In credinta pietate!
Fericiti vol ierarchi care reinviatI asta-di in Sfinta nos-
tra Biserica timpurile gloriose qi de prea marire ale Bise-
riceT luT lisus. Christos. Fericiti vol ierarchi, cacT mare §i
edificator este exemplul ce ne dati indemnandti-ne a face
rugacluni cu totiT pe mormintul ierarchuluT, care a lucrat
pentru gloria neamulul qi prea marirea Bisericel ce a ar-
chipastorit'o. Fericiti vol ierarchi, ca asta-di ne dati in mod
solemn §i maret exemplul de respectul Si datoria ce avem
catre mai maril no§tri §i catre totT cel ce grait noun
cuvintul luT Dumnedeu. OnOre Voila!
Bucurate qi tu fericit ierarch adormit In Domnul, ca
dupe 16 anT, acel ce cunoscut admirat cre-
dinta §i pietatea, au dat pilda cea buna. Asta-dl totT Iii
archipastoriel tale, pastor' qi pastoriti, aduc rugaciuni
luT Dumnecleil la mormintul teu qi cu totiT privesc cu
respect qi saruta cuviosele tale melqte. Bucurate suflet
fericit ca aceia pe can tu ' -al hirotonit archierel la alta-
rul Dumnecleulul nostru, impodobesc asta-c11 cele doue sca-
si
1
si
ne -au
to -au si ti-au
www.dacoromanica.ro

32. MITROPOLITULUT CALINIC MICLESCU 631
une mitropolitane pe carl tu al archipastorit. Primul pe care
tu l'aT hirotonit archiereil, este asta-di Primatul Terel, ul-
timul, Mitropolit al Moldovei si amandoT cu intrega ierar-
chie a SanteT nostre Biserici se raga luT Dumnedeil la mor-
mintul teii pentru tine.
Bucurate fericit ierarch adormit in Domnul ca asta-41
dupe 16 anT, fiii archipastorieT tale cu totiT adunat
la mormintul tell in semn de omagiti si recunostinta pen-
tru credinta si pietatea cu care aT servit in Biserica nostra
stremosasca. Marturisim ca tu In rivna ta cea mare pen-
tru Inaltarea BisericeT, te-aT Invrednicit in Vele archipas-
torieT tale a vedea Biserica nostra.' recunoscuta autocefala, si
sa se sfintesca santul mir de archierel romani. Tu aT dat
fiinta si scoleT Inalte BisericestT, FacultateT de Teologie.
Si stie Domnul cate greutatT al avut de Invins ca sa poti
vedea realisandu-se in dilele archipastoriel tale aceste acte
marl, carl te vor eternisa pururea. Omagiu tie ierarch ve-
nerat! Sufletul tell se pote bucura; Tar mostele tale pot
fi linistite in pacea mormintului; cacT taria credintel ce aT
pastrat, pietatea si faptele marl ce aT sevirsit sunt admi-
rate si se marturisesc de ceT ce te incongiora si se roga
lul Dumnedeil pe mormintul
Bucurate clic, fericit ierarch, ca nu numal cat al. pasto-
rit si archipastorit ne-al invetat sa Tubim si pastram cre-
dinta si pietatea; dar chiar si dupa trecerea ta catre Dom-
nul, caruTa aT bine placut, veneratele tale moste ne-a ri-
dicat la adeverata pietate cresting si a reinviat In santa
nOstra Biserica timpurile gloriose ale Bisericei crestine.
Iata, Tubiti fratT crestini serbatorea piosa de asta-c1I. Iata
caracterul si insemnatatea el.
Asta-dl aducem omagiu de pietate la mormintul distinsu-
Tubituldi veneratulul si fericituluT ierarch Callinic Miclescu
toti aceia cari T-am cunoscut si T-am admirat credinta si pie-
tatea. Ne-am adunat cu totiT la mormintul sell spre a ne
s'an
lul,
www.dacoromanica.ro

33. 632 DESGROPAREA OSEMINTELOR
ruga lul Dumnecleil pentru el, asa precum se adunail cres-
tinii din timpurile cele gloriose ale credintei si pietate
crestine. Ne-am adunat la mormintul seri, precum aceia
se adunail si se rugail pe mormintele ierarchilor, cuviosi-
lor si al tuturor celor bine placuti lul Dumnecleil, spre a
ne intdri in credinta si pietate. Aducendu-ne aminte de
acele timpurl gloriose si prea marite ale Bisericel, si imi-
tand si nol exemplul acelor adeverati crestini, ne-am adu-
nat la mormintul ierarahulul lubit spre a ne ruga lul Dum-
nedeil, a venera, fericitele sale moste si a ne intdri si nob
in credinta si pietate.
Fie, ca fructele acestei serbdri pi6se sä rodesca in ini-
mile nostre. Fie, ca dela mormintul ierarchului lubit si
venerat, sa." Invetam lubirea si datoria ce avem catre mal
mari nostri, care cei ce ail lucrat pentru Biserica, pros-
peritatea si fericirea neamuiui nostru, si catre toti cei ce
ne graesc noun cuvintul lul Dumnecleil. Fie ca dela mor-
mintul sell se ne Intarim in credinta si pietatea stremosasca
si sd dovedim acestea prin fapte crestinesti, cad numai
ast-fel suntem si putem fi adeverati crestini. Numal ast-fel
facem voia cea sfinta a lui Dumnecleil aci pre pamint, si
numai ast-fel Dumnecleul parintilor nostri se va prea mari
pre pamintul bine cuvintat al Tend nostre si El va fi cu
nob in veacul veacului. Amin.
Eterna memoria fericitului mitropolit Calinic Miclescu.
Dupa terminarea acestei cuvintari, intregul cor al
Ierarchilor a intonat cantarea «VecInica pomenire ).
ridicat apoi venerabile oseminte al fericitului
Mitropolit, toti P.P. S.S. Ierarchi s'ati pus in proce-
siune impreuna cu preotif §i cu poporul §i in cantA.-
rile obicinuite s'a facut cu ele ocolirea bisericel celei
marl, dupa care au intrat in Biserica §i osemintele
ail fost depuse in loca§ul for de veci.
S'aii
www.dacoromanica.ro

34. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 633
Ast-fel terminat serviciul divin al desgroparel ose-
mintelor fericitului Mitropolit Callinic, Ierarchii litur-
ghisitori cu D-nul Ministru, membrii familiei si cu
distinsii invitati, ridicat la Staritie.
De aci, dupa o mica pauza, cad' era aprOpe ora I 2,
cand ceremonia desgroparei se sfirsise, cu tocii au
trecut in sala cea mare a arhondaricului, unde s'a
servit agapa duhovnicesca. Pe langa I. I. P, P. S. S.
Mitropoliti, Episcopi, Archierei, Dl. Ministru si mem-
brii familiei, erail peste I oo de invitati.
Aci cel inta.ia, care a ridicat tuastul sea a fost
I. P. S. Mitrofiolit Primal, carele a beut in sanatatea
si indelunga inclilire a M. S. Regelui. Tuastul inal-
tului prelat a fost continuat de I. P. S. Mitroiholit al
Moldovei- tot pentru M. S. Regele si intrega dinastie.
Inaltul Ierarch a aratat cum sub auspiciile bine-voitor,
ale M. Sale, Biserica nOstra a dobindit legile sale fon-
damentale canonice si autocefalia si cum M. Sa, Bunul
nostru Rege, a fost si este pentru Santa nOstra Bi-
serica, nu numai un sustinetor, dar aparator si pro-
tector al ei.
D-nul Ministru al Cultelor, aratand insemnatatea
serbarei a ridicat tuastul sal in sanatatea I.I. P.P. S.S.
Mitropoliti, carora se datoreste acesta frumOsa si mare
serbare bisericesca, cel mai impunator indemn care
cultivarea pietatei si a religiositatei.
Dl. C. M D. Miclescu, advocat, membru al familiei
defunctului Mitropolit serbatorit, a multamit in nu-
mele familiei, initiatorilor acestel serbari, si in deosebi
I. P. S. Mitropolit al Moldovei.
Biserica Ortodox6, Nonakrui
sail
B
www.dacoromanica.ro

35. 634 DESGROPAREA OSEMINTELOR
Au vorbit in urma P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos
D.D. Pimen, P. S. Conon al Husilor si Dl. Nicolae
Ionescu, deputat. Cu totii ail insistat asupra virtutilor
defunctului Mitropolit Callinic, asupra caracterulti si
insemnatatei serbarei si cum ierarchia Bisericel nostre
s'a silit in tote timpurile a cultiva in popor pietatea
si nationalitatea. Dl. Nicolae Ionescu, in analogie cu
acesta a aratat virtutile ierarchice ale I. I. P. P. S. S.
nostri Mitropoliti si in deosebi ale I. P. S. Mitropolit
al Moldovei, initiatorul acestei serbari. Betrinul de-
putat si fost ministru, ca representant al colegiului
al III, representant prin excelentt al preotilor si in-
vetatorilor, a terminat apoteosand pre M. Sa Regele
si ierarchia Bisericei, pentru lubirea de Tart si neamul
romanesc.
Malt Prea Santitul Mitro.Aolit al Mola'ovei ,si Su-
cevei, luand din not cuvintul, ridica paharul sell in
sanatatea D-lui Ministru al Cultelor, Spiru Haret, care
in numele Guvernului a tinut sa onoreze cu presenta
sa acesta serbare. Inaltul Ierarch arata multamirea
sa sufletesct, pentru presenta D-lor P. Poni si N.
Ionescu, fosti ministri, carora le face elogii, pentru
munca for rodnict in neamul si Biserica Romanesca.
Dl. Petru Poni ridicand paharul sal, multameste
pentru distinsa onOre, ce i s'a facut d'a fi invitat la
acesta mare si insemnatt serbare. D-sa in cuvinte,
calde si bine simtite arata rolul preotului in propasi-
rea, prosperitatea, fericirea si asigurarea neamului nos-
tru Romanesc. Este singurul factor, de la care se
pOte astepta mantuirea, a clis ilustrul dascal si barbat
www.dacoromanica.ro

36. MITROPOLITEILLTi CALINIC MICLESCU 635
de stat. Jar cuvintele sale ail fost acoperite cu a-
plause. Vorbind in urma despre serbare, si facend
elogii celor ce au organisat'o, a adaogat, ca trebue
a ne gandi la serbatorirea marelul Veniamin, carele,
atunci cand nimeni nu se gandea, a pus basele cul-
turel nationale si a infiintat cea mai veche scOla
romanesca, Seminarul, care porta numele sell, in a-
nul 1803. D-sa termina felicitand familia Miclescu,
care a dat Tarel doui mitropoliti, pe Sofronie si pre
Callinic cel serbatorit.
Dl. Ministru Hard, complecteza in mod minunat
pre Dl. Poni, spunend ca trebue cu totii a lua as-
aci in mod solemn hotarirea, ca la implinirea
secululul scOlei lul Veniamin, sä se serbatoresca si
acel mare ierarch; cu atat mai mult, cu cat serba-
torind pre cei distinsi al neamului nostru, acesta
este cel mai puternic indemn al tuturor la virtute si
fapte marl, si un indemn mare catre pietate si iu-
birea de biserica si religiune.
Inalt Prea Santitul MitroAolit al Moldovei, luand
pentru a treia Ora cuvintul multameste I. P. S. Mi-
tropolit Primat, P.P. S.S. Episcopi si Archierel, D-lui
Ministru si tuturor, ca au onorat cu presenta for a-
cesta serbare, dandu-I cu acesta importanta si in-
semnatatea pe care trebue sa o alba. Inaltul Ierarch
arata, ca acesta mare si frumosa serbare cre-stinesca,
nu este de cat inceputul serbarilor d'acest fel. Ser-
bari sacre si sante, cars ail adus mare folos moral in
timpurile gloriOse ale Bisericei crestine, si doreste
ca sa", aduca si in Santa nOstra Biserica nationals.
ta-cli
www.dacoromanica.ro

37. 636 DESGROPAREA OSEMINTELOR
Terming qicend: Am speranta, ca ea se va continua.
P. S. Efiiscofi al Buzeului, a facut panegiricul
serbarei. A aratat meritele si rivna pentru Biserica
a I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si Episcopi. A adus elogil
tericitului Mitropolit Callinic, families Miclescu si tu-
turor barbatilor, cart au lucrat la Autocefalia Bisericei
Romane.
Ina lt P. S. Mitrofiolit Primal; lauda pre I.-P. S.
Mitropolit al Moldovei, pentru fericita idee ce a avut
d'a lua initiativa acestei serbari, care a facut mare
impresiune asupra cr:Ainciosilor. Efectul moral pe
care l'a produs acesta serbare asupra poporului, a
ells Inaltul Ierarch, este mare. El va da frumose
rode de pietate si religiositate si tocmai acesta este
rolul nostru, d'a sadi si cultiva credinta si pietatea
in popor. Cinstea acesta cuvenindu-se in primul loc
I. P. S. Mitropolit al Moldovei, eu inchin paharul meu
in sanatatea I. P. S. Sale.
I. P. S. Mitrofiolit al Moldova, multameste Inal-
tului Ierarch, care in dorinta sa d'a asista la serbare,
s'a privat de o parte a concediului seu. Ara. ta ca ii
pastreza multa recunostinta, pentru iubirea ce II arata
si inchee rugand pre top cei de fata, a inchina pa-
harul for in sanatatea si indelunga inzelire a Prima-
tului Santei nostre Biserici D. D. losif Gheorghian.
Cu acesta s'a incheiat seria tuastelor si cu totil
ridicat, trecend la staritie, unde au luat cafeua
au convorbit cu Dl. Ministru, despre interesele si
bunul mers al Santei nOstre Biserici. In urma fie-care
s'a retras intru ale sale si multi au inceput a se
pregati de plecare.
s'at
si
www.dacoromanica.ro

38. MITROPOLITULUi CALIMIC MICLESCU 637
La orele 21/2 p. m. au plecat Dl. Ministru si mare
parte din P.P. S.S. Episcopi si Archierel, iar poporul
a inceput a se impra.'stia.
La ora 4 p. m. dupa terminarea vecerniel, osemin-
tele repausatului fericit intru amintire Mitropolit, Cal-
linic, cu ale mosului seti. Sofronie Mitropolitul au fost
depuse in cavoul pregatit anume, pe locul unde au
fost imormintate remasitele pamintesti ale repausa-
tului Callinic. La sigilarea si inchiderea for in racla
a asistat I. P. S. Mitropolit al Moldovei, P. S. Episcop
Conon al Husilor, membri familiel si multime de clerici
persOne, care asistase la vecernie.
Pentru aducerea aminte a modului cum s'a facut
acesta frumOsa serbare bisericesca si unica pang as-
ta-cli in Santa nOstra. Biserica cresting Autocefala
Ortodoxa Romana, I. P. S. Mitropolit al Moldovei si
Sucevei, initiatorul ei, a dresat urmatorul proces-
verbal :
PROCES- VERBAL.
Anul una-mie-noue-sute-doi, Luna August 18, diva Dumi-
nica.
In timpul gloriOsel DomniT a MajestateT Sale Regelul Carol
I si a Sociel Sale Regina Elisabeta, a Principelui Ferdinand
mostenitorul TronuluT si a Sociel Sale Principesa Maria cu
bine credinciosT Lor fiT Principele Carol, Elisabeta si Maria.
NoT robil lul Dumnedeil Archierel:
losif Archiepiscop si Mitropolit Ungro-VlahieT si Primat
al RomanieT, Dr. Partheniu Archiepiscop si Mitropolit Mol-
dovei si Sucevei, Exarh Plaiurilor, Gherasim al Argesului,
Dionisie al Buzeulul, Pimen al DunareT-de-Jos, Conon al
Husilor, Gherasim al RomanuluT, Valerian Rimniceanu, Ca-
listrat Baradeanu, Meletie Gralateanu, Sofronie CraToveanu,
Melchisedec Pitesteanu, Ghenadie Bacaonu, Narcis fost Bo-
si
www.dacoromanica.ro

39. 638 DESGROPAREA OSEMINTELOR
toseneanu, insufletitl de rivnd si iubire catre fostul Mitro-
polit al Ungro-Vlahiei si Primat al Romaniel Callinic Mi-
clescu, decedat, in anul 1886 luna August 14 si inmormintat
dupa a sa vointa in Pridvorul Bisericel marl din Sfinta M-re
Neamtul patronul «Indltarea Domnului», Ne-am adunat as-
td-di dupd poftirea I. P. S. Mitropolit Moldovei si
Sucevel, carele a luat initiativa a se desgropa osemintele
acestuT vrednic de amintire Ierarch a sfintel nOstre Biserici
Autocefale Ortodoxe Romane, si dupa ce am sevirsit sfinta
Liturghie in acesta Biserica, am oficiat parastasul obicinuit
in un anumit umbrar; in presenta D-lui Spiru Haret Mi-
nistru Cultelor si InstructiuneT Publice, D-lui Dornescu Pre-
fectul Judetului Neamtu, D-lui Nicu Albu Primar Orasului
Petra, a representantilor Judetului D -nil: Nicolae lonescu
deputat, I. Ioaniu senator, Ermil Zaharia deputat, a fa-
miliei Miclescu, rude de aprOpe cu fostul Mitropolit, a D-lui
P. Poni fost Ministru si Vice-Presedinte al Senatulul, a
D -lul D-r. Dragomir Demetrescu profesor Facultatei de
Teologie, carele a rostit panigericul-epitafic, a Prea Cucer.
Econom Stavrofor Costea Enescu Director Seminariului Ni-
fon, a Prea Cucer. Econom Stavrofor Const Nazarie Di-
rector Seminariului Central si agregat la Facultatea Teo -
logica, a Prea Cucer. Econom Stavrofor Pavel Savin Di-
rector Seminariului «Veniamirp> din Iasi, a mai multor no-
tab ilitati anume invitate de I. P. S. Mitropolit Moldovei,
si a unei forte marl afluente de credinciosi, veniti aid Ina-
dins din tote pal-tile tares si earl au semnat aci.
Duper parastas osemintele desgropate, dimpreund cu a
mosulul seu, fostulul Mitropolit Sofronie Miclescu, s'ail pus
intr'o raclita de stejar, anume facutd si acesta intr'o alta
de zinc si depus Iarasi in cavoul, de unde au fost
desgropate.
Drept care s'a dresat acest proces-verbal, in mai multe
exemplare, din care unul s'a pus intr'un anumit tub in
raclita cu osemintele, unul se va inainta Onor. Minister al
Cultelor si Instructiunei Publice, unul se va pastra in ar-
chiva acestel Sf. Monastiri, Cate un exemplar se va lua
de Inaltii P.P. S.S. Mitropoliti, Episcopi si Archierel si Cate
unul de Directoril Seminariilor respective, Tar unul Facul-
tate de Teologie.
aid,
s'afi
www.dacoromanica.ro

40. MITROPOLITULIA CALINIC MICLESCU 639
Semnati : Iosif Mitropolit Primat, Partheniu Mitropoli tMol-
dovel si Sucevel, Gherasim al ArgesuluT, Dionisie al Bu-
zeuluT, Conon Episcop Husilor, Pimen al Dunarel-de-Jos,
Haret, P. Poni, Callistrat Barladeanu Archiereil, Dr. Dra-
gomir Demetrescu, Th. Dornescu, Gherasim al Romanulul,
Meletie, Valerian, Ghenadie G. Bacaoanu, Sofronie V. Cra-
ioveanu, Melchisedec S. Pitesteanu, Nicu N. Albu deputat,
Ermil Zaharia deputat, loanin Senator, Ion S. Miclescu,
Econom Nazarie, Econom Stavr. Ionescu, Preot C. Enescu,
Econ. P. Savin, Colonel Alexandrescu, Procuror Obedeanu,
Sultana C. Miclescu, C. Catargi, Al. Negruti, Arhim. Ve-
niamin Nitescu, staretul Sf. Monastiri Neamtul, Econ. C.
I. Stiubeiu, C. Miclescu, N. Prajescu.
NB. Obiectele cerute prin adresa Sf. Mitropolil Moldo-
veT si Sucevel No. 1633, din 23 August 1893 dupa interve-
nirea D-luT Ministru Cultelor cu adresa No. 4980, din 17
August acelas an, ca facend parte din dota Sf. Mitropolii
a Ungro-VlahieT, dupa cum se vede din adresa acelel Sf.
Mitropolii No. 1066 care D-1 Ministru de Culte, la des-
chiderea meld' cu osemintele fostului Mitropolit Callinic
Miclescu, s'a gasit deteriorate si dupa insasT parerea D -lui
Ministru Cultelor Haret, care a asistat la serviciul desgro-
pare!, sevirsit in qiva de 18 August 1902, s'a hotarlt a se
inchide in o cutie de zinc si a se pune in raclita, despre
care se vorbeste in procesul-verbal dresat maT sus. Acesta
opiniune a fost sustinuta si aprobata, atat de I.I. P.P. S.S.
Mitropolit) si Prea SfintitiT Episcopi si Archierel, cat si de
toil membril familiel fostuluT Mitropolit Callinic Miclescu,
care ail semnat aci.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldova i Sucevei.
Conon E!iscoftut Husilor, Stare/ Arhim. Veniamin Ni-
tescu, Econ. St. lonescu Director cancelariei Sf.
E. Mavrogheni, Al. Policov, Dr. Dragomir Demetrescu, C.
Miclescu, Sultana C. Miclescu, Io'n S. Miclescu, N. Pra"-
jescu,Procuror C. V. Obedeanu, Revizor Efiarhial Carp, Icon.
Chirilescu Protoiereii 5zud. Suceava, Econ. C. I. .Stiubeiul).
(L. S. M-real.
1) Aoest proms verbal a fost trimis in copie I. P. S. Mitropolit Pri-
mat, P.P. S.S. Episcopi gi Archierel, D-lor Minietri ei tutnror notabililor
invitaVI, on urmatOrea adreA:
Algturat de adsta avem on6re a Ve inainta un exemplar din pro-
Mitropolii,
www.dacoromanica.ro

41. 640 DESGROPAREA OSECMINTELOR
Ast-fel s'a terminat acesta mare serbatore biseri-
cesca, care, precum a spus'o I. P. S. Mitropolit Primat,
in tuastul sea de la agapa duhovnicesca, a impre-
sionat fOrte mult pre credinciosi si va sadi pietatea,
credinta si religiositatea in inimile lor. Toti s'ail des-
partit, ducend cu sine cele mai bune impresiuni si
edificati moralminte in credinta si in datoria sacra, ce
avem catre cel trecuti din acesta viata, in datoria care
mai marii nostri si Care tots cel ce graft sf ne
graesc cuvintul lui Dumnecleti, pentru edificarea nos-
tra morala.
Incheind darea de sema sumarica, precum se vede,
despre acesta serbare, nu putem a nu aminti regretele,
ce as simtit multi dintre invitati, ca nu as putut lua
parte. 'Si as exprimat regrtele lor, ca nu as putut
veni la Santa Monastire Neamtu, Dl. Dimitrie A.
Sturza, Presedintele Consiliului, Dl. G. Palade, Mi-
nistru de interne, P. S. Episcop al Rimnicului, Noulul
Severin, P. S. Archiereu Nifon Ploesteanu, P. S. Ar-
chiereil Callist Botoseneanu, Printul D. Stirbei, epitrop
al asezamintelor Brancovenesti, Dl. Rosescu, epitrop
al Seminarului Nifon, Dl. Chiricescu, decanul facul-
tate' teologice, Dl. G. Panu, deputat, G. Musicescu
si altil.
Tata telegramele ce aft trimis, aratand regretele lor :
Telegrama D-lui Prim Ministru D. Sturdza.
Ve sunt adinc recunoscetor pentru bine-voitorea invi-
tatie ce 'ml facets de a asista ca membru credinclos
semi-Verbal, Incheiat la Sf. M-re Neamtn, on ocasiunea desgroparei o-
semintelor ferieitulul intru amintire Mitropolitul Callinie Miclesen, fost
Primat al Romaniel, pentrti arhiva Cancelariel acelel Sf. Mitiopolil.
Partheniu Mitropolit Moklovei 0 Sueevei.
§ef Canc. Econ. §t. Ionescu.
si eu,
ne-at
www.dacoromanica.ro

42. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 641
al Sfintei nostre Biserici Ortodoxe, la desgroparea ose-
mintelor repausatului intru fericire Mitropolitul Callinic Mi-
clescu, care era bine-voitor si amic personal. Regret
forte mult, ca sunt impiedecat de a veni; cer insa I. P.
S. VOstre si I. P. S. Mitropolit Primat, ertare, ca vol lipsi
de la acesta picisa serbare.
D. Sturdza.
Telegrama P. S. Episcop de Rimnic.
Retinut fiind In Eparchie, pentru hramul Sf. Monastiri
Bistrita si inspectia celor alte Monastiri, respectos respund
telegrameT No. 2035, ca cu parere de reil nu pot lua parte
la serbare.
No. 2097.
(ss) Episcop Athanasie.
A doua telegram& a P. S. Episcop al Rimnicului.
Reinoind regretul de a nu fi putut participa la serbarea
piosa ce atI organisat. Rog smerit pe Dumnedeu sa odih-
nesca cu sfintire pe reposatul intru fericire Mitropolit Cal-
linic.
Jar pe Inalt Prea Sfintia VOstra sa ye alba sub sfinta
sa paza indelung milostiv spre binele sufletesc al Epar-
chiei si inflorirea sfintei nOstre Biserici.
No. 2105.
(ss) Episcop Athanasi4.
Telegrama P. S. Archiereii Nifon Ploercteanu.
Respectos ye aduc la cunostinta ca regret din tot su-
fletul ca nu pot participa la parastasul reposatulul intru
fericire Mitropolit Callinic fiind ca in qiva de 18 August
trebue sa oficiez parastasul ctitoricesc anual la Domnita
Balasa si de la care nu pot lipsi. Ve sarut mana.
(ss) Nifon Ploefteanu.
Telegrama P. S. Archiereg Callist Botorceneanu.
Ve sarut drepta si ye multamesc de onorea ce ml -a1
facut invitandu-me la parastasul Mitropolitulul Callinic, insa
bola de renichi de care sufer me retine in casa.
(ss) Arktereii Calist Botoseneanu.
'ml
www.dacoromanica.ro

43. 642 DESGROPAREA OSEMINTELOR
7elegrama Epitropiei arrezamintelor Brdncoveneiii'.
Sosind din BA ltatWi gasesc telegrama I. P. S. Vostre,
cu mare parere de red, ca nu vol putea asista la ceremo-
nia a caruia amintire este scumpa de alt-fel. Persona I.
P. S. Mitropolit Primat arata partea de care arclemintele
fad la acesta solemnitate cele mal respectose sentimente.
Epitropia A eclemintelor BrAncovene0 (ss) D. .5'tirbei.
7elegrama D-lui Epitrop al Seminariului Nifon.
Primind tocmai erl Duminica 18 August in comuna Tas-
punar unde me gasesc invitatiunea I. P. S. Vostre de a
participa la serbarea desgroparei osemintelor fericitulul in-
tru amintire Mitropolitulul Primat Callinic Miclescu, regre-
tam ca din lipsa de timp nu am putut veni ca sa putem
exprima noT adinca nostra recum4tinta pentru progre-
sele ce Seminariul Nifon Mitropolitul a realisat sub 'late-
lepta sa supraveghere.
Epitrop al Seminarulul Nifon (ss) Rosescu.
Telegrama D-lui Decan al Facultdiei de Teologie.
De Marti am scris tuturor D-lor Profesorl cu privire la
inalta bung-vointa ce atl avut de a ne chema la serbarea
desgroparel. Urgente necesitati familiare cerend presenta
mea neaparat dilele acestea in BucurWi nu me lasa a
veni. Venica fie pomenirea adormitului intru fericire Mi-
tropolit Callinic.
(ss) Dr. Constantin Chiricescu.
Decanul FacuItatel de Teologie
7elegrama D-lui Gabriel Musicescu.
Multamesc cu recunotinta pentru distinsa consideratie.
JoT 15 August botez nepotica decT imposibil sa fiu Vinerl
Pacani, regret ea nu pot asista de cat sufletete la ser-
barea mareta datorita I. P. S. Vostre. Ve sarut mana.
(ss) Gabriel Musicescu.
Regretam, ea nu ne am putut procura Si textul te-
legramel D-lui Ministru de Interne G. Palade, prin
§i
www.dacoromanica.ro

44. MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 643
care isi exprima regretele sale, ca nu a putut veni
si participa la serbare, precum si telegrama D-lui
G. Panu.
Care sera maretei clile totul infra in lini§te.
A doua cll. Luni 12 au pArAsit Monastirea I. I.
P. P. S. S. Mitropoliti, si membrii familiei fericitului
Mitropolit Callinic Miclescu.
I. P. S. Mitropolit Primat s'a indreptat care Petra
si d'acolo la Roznov, unde voia a face o visita D-lui
Colonel Roznovanu in trecerea sa catre Bucuresti ;
iar I. P. S. Mitropolit al Moldovei a pornit in inspec-
tiune canonica care Durau, prin Pipirig, Petru VodA.
si Hangu, si d'acolo iara.' si prin Hangu, Tarcau, Bis-
trita la Petra-Neamtu, de unde a mers la BucurestI
pentru interesele eparchiei.
Dr. Drag. Demetrescu.
..--+W*3-+-
www.dacoromanica.ro

45. AlITORITATEA IIISERIUSCA SI ORGANIZE El.
Nu se pOte cugeta O. ar exista on s'ar putea infiinta o so-
cietate Mit o autoritate; de asemenea nu s'ar putea realisa
o autoritate WA organe, care sä execute dispositiunele au-
toritatei. Acestea sunt lucruri pricepute si cunoscute de toil.
Pentru ca o societate WO atinga menirea sa si membril
el sä vietueasca in armonie si pace, lucra.nd fie-care indi-
vid din societate in scopul ce-1 urmareste societatea, trebue
larasl un pact, un codice on o invetaturA, care sa-I manu-
ducA cu consciinta, sa -1 instruesca In shute principil on sa
le pue la dispositie mijlOce spre a le practica si ast-fel a-
junge mal usor la scopul ce membril societatel urintiresc.
Dacti o societate nu se va constitui pe aseminea baze natu-
rale, atunci ea nu va dura, nu se va desvolta, si in scurt va
ajunge la desordinI si in fine la disolutie complecta. Este
dovedit dar pentru om ca spre a trai in societate trebue
instituit de la inceput o autoritate prin codificail on doc-
trine, in care sa se arate precis scopul societatel, pre-
cum si rolul organelor executive ale autoritatel. Aceasl
norms a predominat si in Instituirea Bisericei orl societatel
Crestine. hosus Christos a dat invetatura crestin5., prediand'o
in public si predand'o ucenicilor sel, Apostolilor, spre conser-
www.dacoromanica.ro

46. AUTORITATEA BISERICESCA st ORGANELE El 645
vare si a plicare. Noul Testament este dar codicile sag Inv&
tatura crestina, data de Fundatorul Bisericel nOstre. Incre-
dintand'o ucenicilor sel de a o respandi prin predica, El
le-a dat de asemenea si mijlOcele necesare pentru ajun-
gerea scopulul societatel Crestine Sf. Misteril, pe cart le-a
depus in Biserica sa. De aicea adeverul dogmatic (ca afara
de Biserica nu exists mantuirea, adeca numal cu o simpla
acceptare teoretica a doctrine! crestine, fail a sta individul
in comuniune cu tots credinclosil, conform Invetaturel E-
vangeliului si practice! societatel Apostolice. Christos ca Au-
toritate suprema a viitOrel societatl s'a ales 12 Apostoll,
pe card singur la introdus in adeverurile Noulul Testament,
predicand in public Invetatura sa si initiindu-I si in particular
pe el si preparandu-I anume pentru a deveni organe apte
spre a realisa scopul societatel crestine: mantuirea sufle-
tesca a Omenilor, ce erail sa intre ca membri In Biserica
Crestina. Iisus Christos si-a sevirsit lucrarea ce i s'a incre-
dintat, intarind adeveratatea lucrulul faptuit prin suferintele
sale pe truce si confirmandu-le ultim prin invierea sa din
molt Pentru continuarea in vec! a Bisericel fundate de
El, a dat povete anumite Ucenicilor sel, ce anume trebuea
sa faca.'. Conform acestel sfatuiri a Jul Christos, Ucenicil
se! au asteptat in Ierusalim pAna se vor invest' cu pu-
terea de sus, extra-ordinara. Dupa invierea sa din mortl,
le-a mal dat porunca urmatOre: mergend, Inveca(1 tote
pop6rele adeverurile ce ati audit de la mine, boteza,n-
du-le: In numele Tatalui ..i. al Filului si al SI Spi-
rit. Dupa 40 de Vile, comform fagAduintel date de lisus,
fiind cu totii adunati la un loc, prin o lucrare extra-ordi-
nara si dumneVelasca s'a pogorit preste el Sf. Spirit, in
chip de limbi de foc, si s'aii umplut tot' de Spirit
Stint. Dela acest timp Apostolii, organele societatel viitOre
crestine, tragend sort!, s'ait respandit in tOta lumea, si au
inceput a predica popOrelor invetatura crestina in diferite
www.dacoromanica.ro

47. 646 AUTORITATEA BISERICESCA. §I ORGANELE El
limbl. FOrte curand in urma predicei lor s'ad si format
societati orl adunari, adeca Bisericl crestine. Fiind-ca Ina-
inte de pogorirea Sf. Spirit si a respandirel Apostolilor, In-
susi el ere] Indeajuns pentru a indeplini serviciile primel
gruparl de crestini, de aceea nu gasim alte organe ale Bi-
sericel de cat pe Apostoll Curtnd brisk formandu-se nol
societati orb Biserici, bar Apostolii cautand In primul loc a
respandi crestinismul intre popOre, au simtit nevoea urgenta
de a Id IMO. si alte organe pentru servicil speciale, cu care
la tnceput se ocupau Apostolil, adeca cu serviciul agapelor
comune. Pentru acesta ad tnfiintat diaconatul, la inceput
numal septe. EI s'ati reservat insa timpul pentru servicil
mal importante, ca predica, botezarea convertitilor, sevirsi-
rea frangerel panel, orb servirea bisericesca. Cu timpul si In
urma respandirel grabnice a crestinismului, mal ales prin
Sf. Apostol Pavel, s'au format mal multe comunitatl cres-
tine, si pentru ca. Apostolil nu statea mult intr'un loc, ci
percurgeau cu repejiciune orase si tart, au pus pe la socie-
tatile de curind infiintate de el, presbiteri orb preoti ca re-
presentati al lor, cart continuatl si IndeplineaU in lipsa A-
postolilor, locul lor, luand la ocasiuni invetaturl si povete
direct de la Apostoll. Ast-fel avem indata infiintata Ierar-
Ilia orb Guvernamantul spiritual al Bisericel, din causa imul-
tirei societatilor crestine. Aceste organe ajutatOre, de curind
infiintate, facendu-se urmatoril zelosl al Apostolilor, predi-
eel si el si pastoreau turma orb adunarea crestinilor in lo-
cul Apostolilor, suferind martirul pentru acesta, ba Inca si
mOrte pe truce. Acesti sfintI pastorl s'ad numit barbati a-
postolici sail urmasl al lor. Cu inceputul secolulul al II dispar
cu totul Apostolii, mab tots suferind martiriul, exceptand nu-
mal pe Sf. Apostol si Evangelist Joan. Sangele versat de el
prin decapitare, altil crucificati invers, altil ucisi cu petre,
altil In alte chipurl omorati; car in vieta, persecutati, alun-
gati, ocarati, batuti, tntemnitati si nici o data in pace la-
www.dacoromanica.ro

48. AUTORITATRA BISERICESCA sI ORGANELE EI 647
sati ca urmeze apostolatul for in liniste, cu blandeta
si ingaduinta, prin ac6sta el ail produs fructele for extra-
ordinarelatirea Crestinismului. §i pentru ce tOte acestea?
Pentru ca predicatl lumel pe Iisus Mantuitorul el, care a
a murit pe truce pentru mantuirea Omenilor, aducendu-le
de la Parintele seta Ceresc Vestea cea buns si noua,
duita prin proorocimantuirea sufletesca.
Numal tine este carat la suflet, on curatit de pecate, pOte
sa stea in apropiere cu Dumnecleii. Unirea orl apropierea
de Dumnedet sat asezarea omulul in legatura direct& cu
Dumneded, asa cum El l'a treat, a fost vestitA si apol reali-
sata prin Christos. Se cere dar dela om pentru a se numi
crestin, credit* vie si tare in Christos si In inv6tatura sa.
In acest stop nu ajunge individulul din societatea crestina
numal creditta interna, pentru a fi sigur de mantuirea sa,
ci Inca i se mal pretinde cu rigOre, ca acea credin(a in-
terna sa o manifeste si exterior, on in afark prin cult veclut
si sa uzeze, cum am spus, alta data si de mijlOcele depuse
de Christos In Biserica Sa, ce a infiintat'o. Pentru ca se
beneficieze crestinii de harurile dumnegeesti orl de Sf. Mis-
terii ah trebuinta de anume organe, care sa le comunice.
Aceste organe legale, mal intalet alese de insusl Christos
fost Apostolil, Iar dupa el urmatoril lorEpiscopil. Acestia
au fost din Inceput organele autoritatei, dupa care apol,
cum am clis, din cause naturale, immultindu-se comunitatile
crestine si trebuintele Bisericel, s'au ales Preotil si Diaco-
nil, cel dintaitl pentru a inlocui pe Episcopl pe la comu.-
nitafile, ce nu puteaft singurl veghia, fiind ca representantl
al lor; bar Diaconil ca ajutatori si al Episcopilor si al Preo-
tilor. Ast-fel s'a constituit acele trel grade Ierarhice in Bi-
serica. Modul primirel in lerarhia Bisericesca era si este
pans asta-dl prin alegere, de unde cu timpul s'afi luat si
numirea de clericl, orb alest Consecrarea for la lucrul sluj-
bel dumnecleesti, de a comunica crestinilor harurile externe
sail
MO-
au
www.dacoromanica.ro

49. 648 AUTORITATEA BISERICESCA §I ORGANELE El
pentru mantuire, a fost in tot-d'auna impunerea manilor
asupra capului celul ce primeste acesta indatorire si acest
drept, si care s'a numit chirotoniexEepoTovice. Impunerea
manilor pentru actul consacraref la serviciul Bisericel a fost
o continuare a actului sevirsit de Christos si Apostoll. lisus
Christos a intrebuintat impunerea manilor pentru curatirea
de pecate, apoi tot el a bine-cuvintat pe Apostoli, adeca a
pus manile preste capetele tor. Apostolil ast-fel prin alegere
si impunerea manilor a asezat pe Jacob Apostol in locul
lui Iuda tradatorul. Tot prin alegere §i impunerea manilor
au consecrat Apostolil pre cel 7 diaconi si ast-fel pang. in
present se practica acest semn pentru consacrarea Episco-
pilor, Preotilor si Diaconilor. Cu timpul, pentru trebuintele
Bisericel, s'att mai infiintat si alte multe oficil orl slujbe in
Biserica, mai ales dupa ce Bisericile ail devenit persOne mo-
rale si all castigat si posedat avert. Pentru administrarea si
mai cu sema pentru distribuirea veniturilor se numeag in
aceste oficil persOne propril pentru aceste servicii ca eco-
nomic, singhelil, protosinghelil, acolutii, usierii, exorcistil,
lectoril or citetil, tots acestia nu erail consacratl in oficiu
prin impunerea manilor, ci prin o simplA. rugaclune.
SA nu ultam, not am tratat despre autoritatea suprema
in Biserica si organele el, dar dupa, inaltarea lul Iisus la
Cerurl a Incetat acea autoritate in chip vedut in pers6na
lul Christos. SA intreba acum cine inlocueste legal locul
Fundatorulul Crestinismulul, adecA a lab Iisus Christos? El
ni a spus : ( Vol zidi Biserica mea si portile Iadului nu o
vor birui pre ea), si in alt loc dice: Zara et' cu volt' vol fl,
adica cu Apostolil si urmatorii for Episftopil, pin:4 la sill.-
*tul veacurilor, prin urmare supravegherea, conducerea si
ajutorul trebuitor organilor sale la greutati, tot El it va da,
in mod indirect. Asa chr sa urmarim prin fapte istorice,
care autoritate represinta pe Christos in Biserica sa. Cu o-
casia neintelegerel intre Apostoli, daca trebue se urmeze
www.dacoromanica.ro

50. AUTORITATEA BISERICESCA SI ORGANELE Ef 649
crestinil datinel Iudeilor de a se tala imprejur si a urma
§i cele-lalte cerimonii ritualistice sad nu, unit dintre Apos-
toll eras de acesta parere, altiI, de socotinta ca nu trebue
a se impune paganilor sarcini grele de a se converti la
Cretinism, cad prin acesta s'ar restringe Cre§tinismul mal
ales numal la poporul jidovesc. De asemenea §i asupra
altor cestiuni, ca alegerea acelor §epte Diaconi, a lul Iuda
etc. Apostolil, comform invetaturel din Traditiune, data for
de sigur de catre Mantuitorul, n'ad resolvit individual ces-
tiunea, si nicl n'a indrasnit care-va din el a'§i lua respun-
derea §i ase erige in autoritate suprema, ci, adunandu-se
cu totil in Sinod on Consiliti, ad disbatut cestiunea intre
el §i s'a adoptat principiul, ca. in Christos nu este Mere
sad netaere imprejur. Hotdrind Apostolil acestea: «De vreme
ce am audit ca Ore caril, dintre nol eind, v'ad turburat
pre vol cu cuvinte, slabind sufletele vOstre qicend: sä ye
taetl imprejur si sa paclitI legea, carora nol n'am poruncit,
phrutu-s'ati noun cart ne-am adunat cu un suflet, ca ale-
gend barbatl sa trimitem dire vol impreuna cu cel lubiti al
nqtri Varnava §i Pave], Omeni cart s'ad dat sufletele tor,
pentru numele Dumne4eulul nostru Iisus Christos. Drept
aceea am trimis pre Iuda *i pre Sila, card si el cu cuvin-
tul vor vesti acestea: Pentru ca s'a parut S-lul Duh si noud,
ca mal mult nicl o greutate sa se pue preste vol, afar& de
cele de nevoe, acestea: A ye fed de cele jertfite idolilor,
§i de sange §i de sugrumat §i de curvie; de care de ye vetl
pacli pre vol bine veil face. Fitt sal-16100). Prin urmare Si-
nodul Apostolilor ad lepadat taerea imprejur si hotartrea
for s'a tinut de top crestinil, pentru ca el sciad ca singura
autoritate in Biserica erad hotaririle luate de representantit
lul Christos intrunitI in Sinod.
Prin acest princip admis s'a inlaturat din Biserica scisiu-
nele, urile si rivalitatile dintre Apostoll. Nu hotarirea unula,
Biserica OrtodoxA RomA.na 4
www.dacoromanica.ro

51. 650 AUTORITATEA BISERICESCA §I ORGANELE El
ci a tuturor avea putere de autoritate supremg. in Biserica.
In istoria Bisericesca sunt ciecimi multe de cazurl, cand
ivindu-se in Biserica neintelegeri, nedumerirl, schizme si
eresil, cel ce le da deslegare or! definitil asupra unel doctrini
or! dogme era numal Sinodul ecumenic si hotgrirea lul,
data sub inspirarea Sfintulul Spirit, sub forma: t s'a parut
noun qi SI Spirit) era primita de tote Bisericile. Asa ni
s'all formulat in Biserica definitiile dogmelor crestine. Este
evident dar ca autoritatea suprema nu aparline nimanui
dintre organele Bisericel, ci Sinodulul on Bisericel intregl,
representatg. prin organele sale legale. Individul or! cum ar
fi, este supus greselei, pe cand Biserica este o garantie si-
gura ca nu greseste, dupa fagaduinta lul lisus Christos:
(made vor fi don! sail trei adunatl intru numele Meil, a-
colo voiil fi si Eil in miilocul lor,, si !ails!: 4 lara Ea cu
voi, adica cu organele Bisericesti, cu Episcopil, cu vol voiu
fi pana la sfirsitul veacurilor,. Sinodalitatea, pana asta-di
dar, este principiul suprem, autoritatea inalta in tota Bise-
rica Ortodoxa de R6sarit.
Gresesc fOrte greti Papistil cand cred si Inv* ca Papa
este locotenentul veclut a lul Christos pe pamint, ceea ce-I
absolut fall si ne comform cu spiritul liberal si corect al
Evangeliei, ce dice: Ca intre vol nu este nimenl mai mare,
ci cel ce voeste sa fie mai mare O. fie tuturor slug. Chri-
stos n'a venit sa formeze primatii si intaetati, pentru Ca a-
cestea aduc tiranie si arbitraglu, ci ca sa egalizeze si sa in-
fratesca omenirea. al cred a Papistasil ail alunecat in a-
cesta inovatie gresita, si control% Scripture!, impinsi pOte de
spiritul cesarian Roman, in puterea legel atavismulul, prin
ereditate moral& in,o divinitate si un Imperat, cum se ex-
prima Omer. Spiritul de predominare, apartinea poporului
Roman, si multe popOre in urma l'ail imitat asimilandu-
0-1. Pentru nol ca crestinl ortodoxi remane lucrul nedu-
merit : cum se pOte impaca egalitatea evangelica cu in-
www.dacoromanica.ro

52. AUTORITATEA BISERICESCA W ORGANELE El 651
failibilitatea Papel? Cum fratietatea cu suprematia Papa la?
Cum pot sta la un loc regalitatea cu blandeta Apostolica ?
Cum cuteza cine-va sa pOrte in acelas timp crucea intr'o
mana si spada in alts mama ?
Cum sa se egaliseze cine-va cu Dumnegeirea, declaran-
du-se fara gresala, mal pre sus de Sin6de, a caror hotarire
n'are valOre fara acceptarea Papel, ca a unui Dumnecleti in
came de om? Atunci de ce ne-am mal mira ca imperato-
ril Romani era in vieta divinizati si poporul se inchina
statuelor lor, ca unor real' Zei ? POte Ore fi ceva mal sfi-
dator pentru omenirea intrOga ? i cu tOte acestea lucrul,
de fapt, se crede asa in Biserica Apusulul. Au dreptate dar
Luteranil cand II numesc Idololatri.
C. E.
www.dacoromanica.ro

53. 0 M TT 1_1)..
Ve41 Bis. Ortodoxii. Romani, No. 6 anul XXVI.
Pecatul este ca ceva contra naturil i nu depinde de vo-
inta de a face real». Acestea invata Moleschott. Drept vor-
bind nu exists pecat, prin urmare nici pedepsa drepta. cA
intelege tOte, este a lerta tOte'.
Ada. se distruge orl ce moralitate si invetatura morals se
schimba tntr'o lists de mancarl (bucate). Este adeverat ca
nisce aderentl al materialismulul, ca Birchov, Burmeister,
Tyndall, Lange Lager, inlatura ultimile lul conclusiunl, cre-
(lend, ca pot sa impece libertatea morals §i responsabilita-
tea cu invetatura for materialists. Acesta inconsecventa Ins&
de§i aduce mare cinste In inimile lor, dar pentru acesta nu
Inceteza de a fi o inconsecventa. Cat timp vor (sustine) in-
sista, considerand tot ceea ce este transcedental ca o ra-
tacire a spiritulul omenesc, on Si ce incercare spre a se
lepada de consecintele acelul principiil materialistic este za-
darnic.
Ideile materialismulul sunt mult mal mult respandite de
cat se crede In comun; §i acesta pentru-ca consuna In tOte
cu tendinta epocil actuale. Este incontestabil ca lumea ac-
tuala se ocupa inclusiv cu interesele sale materiale, avend
egoismul ca un motor principal; bar .materialismul este o
scuzare sciintifica bine venita acestel tendintl.
1) Din Apologetics lul Luthard.
www.dacoromanica.ro

54. OMUL 653
Din causa acesta, reciproca intimitate este f6rte strinsa
intre ele. Materialismul pleca de la urmatOrele doue temel-
nice principii: on -ce cunoscinta este un product al simtu-
rilor si tot ceea ce numim spirit si alte de felul acesta, este
o actiune a materiel. Ambele aceste positiunl Ins& sunt o-
piniuni usOre si nedovedite.
Dad. Vote ideile ar fi fost numal un product al simturi-
lor, atunci, ca sa clicem asa, n'am fi avut idel, dar nu mai
intuitiuni si representatiuni. Cu tOte acestea 'ma not avem
idel, care nu se raporta la lumea sensuala, i lel curate, ne-
avend nici un raport cu materia.
Avem idea absolutulul, care n'are nimic comun cu lu-
mea simturilor
Formam judecatl si silogisme, care presupun 6re-care pu-
tere spiritual& independenta, care lucreza liberA, not supu-
nem criteriului cele ce ne presinta simturile, prin urmare
suntem convinsl in mod opus al sensurilor externe; lute-
legem nu numal lucruri sensuale dar si pe Insasi puterea
nOstra intelectuala, care este ceva cu totul independent de
sensualitate. Prin urmare ideile sunt productul nu numal
ale simtulilor ci si ale unui principiU spiritual de sine e-
xistent.
Inca mai pretinde materialismul, Ca aceea ce not numim
spirit, suflet, minte etc., sunt producte ale creerului; dupa ca-
litatea creerului se reguleza si calitatea puteril intelectuale; su-
fletul nu este alt-nimic de cat actiunea organismului corporal.
Dar atuncipOte cine-va sa oblecteze orl-ce putere intelectu-
ala este necesara ; pentru ca data pot sA schimb creerul mein,
pot sa schimb si puterea mea intelectuala. Atuncl in zadar am
fi cerut sa convingem pe cineva, sail O. schimbam cugetul
lui, daca de alt-fel nu pOte sa cugete, de cat cum cugeta
materia creerului WI. Atuncl in zadar materialistic will a-
tat de multe (carp) scrierl, spre a ne impune teoriile lor,
dad. nu putem sa schimbam creerul nostru! Prin alte mij-
16ce trebuiau sa urmaresca schimbarea convingerile nOstre.
Dar tine nu scie ca numal o singura logic& exists pentru
tot] Omenii, pentru Vote conventiunile, pentru tOte climele
si pentru tOte modurile de a trai? Asa dar este si o pu-
tere intelectuala cu totul independenta de calitatea creeru-
lui? Cine nu scie, ca adeverul si cunoscinta lui nici de cum
www.dacoromanica.ro

55. 654 OMUL
nu depinde de virsta si de dilatarea sail de contractarea
(constringerea) creerulul? Cine nu scie, ca adeverul religios
si moral este unul si acelas si pentru copil si pentru be-
trin, si cunoscinta lul posibila la tots ? Ceva mai mull, cu
WO cunOscem ca la sfirsitul betrinetelor si de matte oil
la ultimile momente ale moriii, and creerul este cu de-
sevirsire restrins, vestejit si deja gata sa inceteze functiu-
nile sale, sufletul se inalta la cele mat Waite teoril; in Vote
ei5ocele s'a dat o distinsa semnificatiune la ultimile cuvinte
ale muribunclilor.
Acest lucru dovedesce in modul cel mat clar, ca sufle-
tul nu este unul si acelas lucru cu actiunea creerulut.
Este adeverat ca creerul este organul sufletulut, dar ort
si ce organ presupune pe maestrul sett (jucatorul sett); alt-
fel remane mut cu tOte ca cOrdele lul ascund tote sune-
tele si p6t sa exprime on ce compunere (armonie) musi-
cale.
Materialismul confunda organul necesar cu insa.'si puterea
motOre, bazandu-se pe urmatorul sofism: fiind-ca numal prin
creer inteleg, prin urmare insusi creerul intelege. Iar Fogat
spune cu gura mare: sa-mi arate sufletul! Da, sa ne arate
si el noua puterea Intelegeril! Pentru ca microscopul nu a
descoperit sufletul, results, ca, el nu exista? i de unde cu-
n6scem ca afara de lumea microscopica nici o alts lume
nu exista? §i pentru ce sa consideram microscopul ca sin-
gurul mijloc de diagnosa sufletulul? Cine pOte sa dice, ca
MO devotament, nici credinta, nici iubire, nici amicitie
nu exista Intre Omeni, pentru ca, cutitul anatomic n'a des-
coperit nicairT urmele acestora in corpul omenesc? Cu ce
drept 'Ate cine-va se considere sensualitatea ca singurul in-
dreptar al tuturor lucrurilor ? Epoca 'Astra are acesta pre-
tentiune laudabill de a cauta sa construlasca bite teoriile
sale pe eveniment; sistemele fantastice si teoriile specula-
tive ale timpurilor trecute nu mat gAsesc nici un ecott as-
ta-c11. Oar exista evenimente fOrte certe si afara de lumea
sensuala; si mai ales trel evenimente de felul acesta, care
din temelie restOrna materialismul, si anume: consciinta eu-
14 consciinta morals si consciinta religiOsa. Dace tOte le
vom considera numal ca un product at creerulul, din ce
principit trebue sa consideram ca, face parte puterea inte-
www.dacoromanica.ro

56. OM UL 655
lectuala ? Creerul este un organ, tine 11 pune in miscare ?
La acesta se cere o putere nu fisica ci de aceeas nature
cu resultatele el, anume spirituals. Cea mai mare si mai
inalta expresiune a acestei puteri spirituale este consciinta
de sines] sail consciinta de sine insasi. Acesta intamplare
in mijlocul tuturor creaturilor de pe pamint este o insu-
sire numai a omului. Rite cine-va sa admita si la animal
un fel de pricepere sad distingere (judecare); insa consci-
inta de sine insusi este ceva exceptional, un element cu
totul nou, ridicand pe om mai pre sus de sfera restului
vietil pamintesci. Omul prin consciinta de sine insusi, deo-
sebindu-se pe sine insusi nu numai de lumea externs, dar si
de tot ceea ce se intampla in el, este stapan pe el insusi
si se cun6sce in curata sa invidualitate. Acesta consciinta
de sine insusi remlne aceeasl in tot-d'auna in orl si ce
schimbare care are loc in om sal externs sal interns. Si
este ceva ridicol de a numi cine-va acesta intamplare un
product al materiel, pe and ea, este o sustragere de tot
ceea ce este material.
Consciinta morals este de asemenea un eveniment cert,
precum si insusi corpul. Ea este nu un fruct al traditiunil,
at educatiunil sail al fantasies, ci o voce interns conrespun-
detOre cu Mite evenimentele morale care se intampla in ex-
terior. Se gasesce pretutindeni, uncle sunt 6meni.
E posibil ca sa se intunece, sa se pervertesca, nicl o-
data !ma nu dispare cu desevirsire, ci remane in tot-d'a-
una bass vietil. Dar numal puffin cert este si consciinta
religiose, acesta aplecare interns a omulul cake o putere
mai inalta, care se resfringe si se descopera in consciinta
lui; aplecarea universala indispensabila neschimbabilk unul
si acelas eveniment al vietil spirituale ca si on si ce altul.
Si cel earl o definesc ca o ratacire de nevoie marturisesc
realitatea existentil ei, intru cat isi cauta sa-s1 explice ori-
gina et. Dar existenta acestul eveniment este cu totul im-
posibilA, data in adever bite ar fi fost un product al ma-
teriel.
Pe aceste trel evenimente se rezima intrega vieta spiri-
tuale a omului cea mai inalta. Materialismul restOrna acesta
vieta si in schimb ne da bestialitatea omenirii. Meterialis-
mul isi inchipuesce, ca omul din causa mandriel se ridica
pe sine insusi mat pe sus de lumea animalica.
www.dacoromanica.ro

57. 656 OMUL
6. Sf. Scriptura considers pe om ca cea mat inalt6 re-
capitulare a lumel pamintescl. De mult antichitatea 1-a nu-
mit microcosm. Acesta numire este adeverata si sub ra-
portul fisic, dar mult mat mult sub cel spirital. Numal o
singura vieta comuna, trecend prin intrega natura, 110 gb.-
sesce deplina sa desvoltare in om. Omul se presinta ca ul-
tima trepta din tote treptele pans la el. i de aceea ca legea
for cea din urma.
Acesta (omul) este ideta care de la inceput sta ca o baza
a intregei creatiuni, si care (creatiune) in mod gradat si
infinit realizandu-se in scara diferitelor flinte succesive, in
fine gasesce in el numal deplina el realizare. Istoria Sf.
Scripturl despre creatiune o putem divide in doue pail, din-
tre care cea d'intal termina cu ivirea lumit vegetale. In a-
cesta prima parte vieta naturil primesce pentru intatast data
o forma si desvoltare organics. Ceea ce a fost planta la
sfirsitul celel d'intal jumatatt, tot aceea a fost si omul la
sfirsitul jumatatil a II-a: corpul 14 acest organism natural
fOrte desevirsit, este in gradul cel mat malt, antitipul al or-
ganismulul cel fOrte necomplect al plantei celel mat simple.
Corpul omenesc dovedesce cu prisosinta ca are o predes-
tinatie mat inalta. Acesta cladire admirabila ca predestinat
de Creator celel mat inalte vies! de pe pamint, anume vie-
VI spiritulul. Iar presenta spiritulul in ea o marturisesc ne-
numerate semne.
Omul ca imperat al pamintulul umbla pe el cu (severi-
tate) seriositate drept in piciOre. Pe de o parte piciOrele mut
mica solul, tar pe de alta parte capul lut se ridica drept
si liber; privirea lul parcurge bite distantele care se intind
pretutindenea, si din campiile pamintulul se ridica in bolta
ceresca; sufletul neveclut se odihnesce pe fata lui, care ex-
prima diferitele lul miscart; mintea ist are sediul 0 pe frun-
tea cea pronuntata, si sentimentele sbOra imprejurul buze-
lor lul flexibile; tar pe °chit but se citesc misterele unel
vieti ascunse. 'Me, si cele mat midi partt ale acestel ma-
sin] admirabile anunta presenta sufletulul, prin urmare cu
drept cuvint s'a clis, ca si mana singura a omulul 11 arata
rege at fapturit. Din bite corpurile existente pe pamint mci
unul nu pOte ss se apropie de corpul omenesc in ceea ce
privesce admirabila lul constructiune si excelenta semnifi-
www.dacoromanica.ro

58. OMUL 657
catiune nicl in gradul cel ma! mic. Cu drept cuvint decl,
putem sa qicem, ca. acesta (corpul), impreuna cu vieta care
lucreza in el si produce variatele fenomene ale existentil
naturale, este cea mat inalta recapitulare a intregil vieti cor-
porale vegetate.
Cu lumea animalica incepe o alta lume noua a simtu-
rilor si a pornirilor a sentimentelor si poftelor. Dar acesta
lume a simturilor si a pornirilor, a sentimentelor si a pof-
telor, numal la om se gasesc trite° armonie fOrte deplina
si fOrte frum6sa. Pentru ca la animate capacitatile si por-
nirile sunt impartite intre diferitele lor specii. lar la om se
gasesc tote unite la un loc, si formeza un tot armonic. 0-
mul este adeveratul tip al animalulul, dar ridicandu-se la
sfera libertatit spirituale. TOte simturile lul, pornirl, senti-
mente orl cat de naturale ar fi ele, se stapanesc insa in
tot-d'auna de spiritul acela, care nobilandu-le, scapand de
necesitatea intimplarii, de patima Orb& le ridica la sfera li-
bertatil. Acestea, neperd'end nimic din vig6rea si vioiclunea
lor, inceteza numal de a stapani pentru ca sa, asculte o
alta putere. Stapanirea spiritulul peste ele le nobileza si le
Impartasesce cu atractiunea poetica. Dar ceea ce face pe
om preisvodit al animalulul si 11 inalta pe el maI pre sus
de orb ce vieta animalica si la cea mat des6vIrsita, este
sufletul logic, care locuesce in el, este personalitatea lor.
Iata un element substantial not in intrega periferie a vietil
organice.
In om conlucra o lume de darurl si puterl spirituale. care
pe de o parte s'at depus radacinile lor in organismul cor-
poral: lar pe de alta parte se concentreza la o vatra in-
terns, la eil, care este centrul de unire al vietil spirituale
a omulul. Acesta totalitate a darurilor si a puterilor, care
se concentreza imprejurul eulul, formeza intregul 1111 or-
ganism, organul cel compus de matte parti, pe care eul,
it intrebuinteza in deplina libertate ca o proprie a lul avere.
In eul omul se gasesce langa sine insusi si se cunOscc
pe sine insusl. lar cele mai principale manifestarl ale eu-
lul sunt: cugetarea si libera vointa. Numai omul are pe
pamtnt o putere de cunoscinta. Sentimente, representatiuni,
pornirl etc., are si animalul; idel insa proprit dis are nu-
mat omul. Ideea precede ca baza orb care! existence, pentru
www.dacoromanica.ro

59. 658 OMUL
ca ideile cele vecinice ale lul Dumnegeg s'au realizat in
fume. Deci omul este icOna lul Dumnecleil, intru cat are
idel si pOte sA le realizeze. Pentru cuvintul acesta are o-
mul si darul vorbiril, care este expresiunea si manifestatia
externa a cuvintulut nepronuntat al spiritulul. Animalele
fiind-ca nu se gandesc, nici nu vorbesc; limba for se mAr-
ginesce la total& expunere a sentimentelor for, pentru CA
vieta for psihicA nu este afara din cercul simturilor. Tar
mintea omulul nu are numal o autoritate individuals dar
aduce In ea adeveruri universale, anume ale logicel,
care ail o autoritate universale. De aci esind omul din vieta
sa individuals intra in vieta general& a spiritulul, traesce
si o pricepe si 1st exprima legile sale substantiate prin a-
deverurl logice, Afars de adeverurile tipice ale logicel, o-
mul isl mat dobindesce din acea vieta universals si ideile
adeverulul, ale binelul si ale frumosulul. Omul traind In
lumea ideilor, al caror inceput este Dumneclett, tar reali-
zarea for este lumea vizibilA, dovedesce, ca are ca patrie
nu numal pamintul dar si cerul. Are ideile eternit&til, ide-
ile lul Dumnecleif, spre dovedire ca a Post creat pentru e-
ternitate, pentru Dumnedeil. Ast-fel mintea omenesca deli
parcurgend tote Wile, de la cea mat de jos liana la cea
mat inalta, nu ese ins& afara de sine, nu distruge propria
el unitate. Omul intelegendu-se pe sine-0 indeplinesce exis-
tenta lul proprie printr'un act al consciintil sale. Omul prin
consciinta sa poseda si creacla, ca sa clicem aSa, el pe sine
insusl din noil; De aceea este icOna lui Dumnecleil. Omul
seaman& Inca cu Dumnedet1 pentru c& are libera vointa.
Animalul are instinct, far omul vointa, adica ceea ce de-
termine si hotarasce pe el nu este ceva strein, o putere
externa sau provenita din propria sa nature, dar ultimul
instrument al faptelor lul se gasesce in el Insusi. Posed&
intr'un colt a fiintet lul un adapost, unde locuesce libertatea
si asupra dtrula nimic extern nu Vote sa influenteze, nici
o interns revoltare a naturii sale proprie, fie si cea mat
tare si cea mat patimasA., nici o particularitate a caracte-
rulul seil individual, nici o putere extern& a obicelului sett
nimic dintre acestea nu pOte sa silesca vointa omulul in
cat sa lucreze din nevoe intr'un fel sail intealtul. Desi de
mat multe orl o mare influent& exercitezA asupra omulul
www.dacoromanica.ro

60. OMUL 659
si circumstanta externs si interne revoltari §i cuvinte con-
vingetOre,in stir§it decisiunea ins4 a omului atOrna
mai greil in balanta. Puterea ins5.§1 de a lucra intr'un mod
indepedent do vedesce libertatea omului, care nici cea mai
mica lipsa nu sufera, si atunci cand cause convingetOre §i
circumstante externe determine. vointa Jul.
Pentru ca propria clis, nu sunt circumstantele §i causele
convingetOre care i§i manifests vointa lor, a§a in cat vo-
inta lul sä fie forma, sub care legea necesita4il se exprimk
ci el insu§1 printr'o liberd alegere tempereza vointa lui cu
circumstantele.
El insu0 judeca, hotarasce, voesce, nici o vointa silnica
nu i se impune. Pete §i sa nu voesca, sate sa voesca dupa
done modurl diferite, pentru ca a voi insemn6za a fi cine-va
liber in hotarirea si alegerea lui, grin urmare sä pOta sa
lucreze dupa doue moduri. Pe acesta libertate se rezims
or! ce vinovatie si mai ales vinovatia morale (responsabi-
litatea morals). Pentru ca, pot sa nu fac ceea ce fac, §i
vice-versa; actiunea mea este un product al hotariril mele
libere. In acesta consta asemanarea omului cu Dumneclett;
fiind-ca liberul arbitru apartine lui Dumnecleti. Cea mai in-
semnata §i cea mai principals calitate WA. a acestel vointi
libere este puterea de a voi, de care avem o necesitate
fOrte mare. Nu este destul numai ca cine-va sa alba. o bo-
ggie numai de ides, o mare presenta de spirit, se mai cere
si vointa §i mai ales o vointa tare. Lipsa el este o neno-
rocire si mai ales o mare nenorocire publica, cand carac-
teriseza o intrega epoca, un intreg neam. tnantuirea nu-
mai in vointa stci,, cac acesta pe de o parte este puterea
energiel, lar energia caracteriseza orl ce vietA adeverata.
Acesta putere a vointii are nevoe de pedagogie §i de des-
voltare; §i acest lucru mai ales in timpurile nOstre, and
pe de o parte «ofilirea mintii, a devenit o LGI. epidemicd
in vieta, §i meditatiunile critice care se produc
lipit de vointa, ca un venin distrugetor pe metal, indoiala,
care sustrage din ea on §i ce ascutime si energie; tar pe
de alta distractiunile spirituale care in fie-care chi se inmul-
tesc, mole§esc spiritul §i 11 lipsesc de seninatatea trebuin-
ck5sa pentru actiuni productive qi profunde. Nu *e destul
Ins& sä alba, cine-va numai vointa tare, este necesar sa o
qilnic ate
www.dacoromanica.ro

61. 660 OMUL
aiba §i indepedenta, nesupunend'i -se nevitejesce si fara in-
sistenta la influentele interne si externe, la aplecarile epo-
cel, la opiniunile sail in sfirsit la pornirele naturil sale
proprie. Se cuvine ca cine-va sa fie stapan pe sine tnsusl,
consecvent cu sine insusi, credincios vointel sale proprie,
cu alte cuvinte sa atba caracter. Cad caracter insemneztt
identitate de naravurl decisa si neschimbata atat de a voi
cat si de a face. Cea mai principala calitate a caracterulul
este calitatea, asemanarea cu vointa lui Dumnecleti. Carac-
ter Vote sa aTba si cel viclean (red) si cel bun; dar pe a-
cela it admiram, Tar pe acesta i lubim, si avem In el WI
Increderea nOstra. Personalitatea morala si caracterul se
cuvine sa urmaresca realizarea unei idel. Dar care este cea
mai inalta idee pe care omul pOte sa o realiseze pe pa-
mint (le cat aceea pe care Dumnecleil o are pentru el?
Adeverat caracter este aceea, care se asimileza cu ideta
si vointa divina. Aci sta desevirsirea omenesca. Omul, find
compus din corp si suflet, fiind un organism mixt si o
personalitate libera, are 6re-care duble relatiuni, relatiuni
catre lume si catre Dumnec led; in ceea ce privesce lumea
este un rege, tar In ceea ce privesce Dumnecleil este chip
si asemanarea Jut. Sta In mijlocul amandorora, ca legatura
de unire intre cele doue lumi, atat intre acesta lume sen-
suala, cat si intre cea supranaturala Omul este recapitula-
rea lumil, un micro- cosm, cea mai inalta flOre a lumil Inteo
personalitate, de aci si stapanul plenipotential at creaturil.
i Insasi privirea sa marturisesce despre acesta stapanire
a lul i este adeverat, ca privirea omulul scade de mat
multe on la ultima degradare (prostitutie); insa si in acesta
uraciune a sa demna de mila, descoperim acele strelucite
caractere ale demnitatil sale regale Da, in adever depin-
dem de puterile naturil, suntem slabi si neputinclosi fats
cu stapanirea lor; dar si in slabicTunea si In acesta depin-
dere a nOstra avem consciinta de libertatea nOstra interiOra:
fiind invinsi trupesce, triumfam spiritualicesce; si fiind a-
runcati in praf ne ridicam tnsa prin mijlocul spiritului mai
pre sus de tote stelele. Omul este domnul (stapanul) tuturor
lucrurilor. i mai intaiu prin cunoscinta. Pentru ca cunoscinta
este un' semn si o exercitare de stapanire. Cunoscend un
obiect 6re-care, it posed in interior, mi-1 supun, mi-1 Insusesc.
clilil,
www.dacoromanica.ro

62. OMUL 661
Omul prin puterea sa de cunoscibilitate este in acesta lume
profet. Spiritul sea, patrungend in natura fiintelor cauta
ultimile for principil (inceputurl); fenomenele naturil fermeza
icOne, pe care, desbracandu-le de imbracamintea for ma-
terials, le restringe in ideTa curata, a care! realizare o ur-
maresc; trecend hotarele a tot ce este sensual, shala in
lumea ideilor immateriale, care sunt primele tipuri ale tu-
tutor fiintelor viclibile, si asa inelege tot ceea ce este tre-
cetor in adeverul sea cel vecinic i este a leverat ca cu-
noscinta acesta este confusa si in tOta vieta continua sä
fie nesfirsita si intrerupta, dar si in nesfirsirea si intreru-
perea acesta, se arata spiritul profetic, care Mile repede
ca si lumina strebate intrega lume fiind pe aripele cuge-
tulul si parasind timpul, sbOra in vecinicie. Nimic nu-1 re-
mane (neapropiat) nepatruns nicl nu este exclus din cu-
noscinta sa. Este cu totul gresita si absurd(' pronia acelora,
cart, cum pen tru interesul religiunil crestine si pentim man-
tuirea sufletesca a Omenilor, cauta sa rostringa aplecarea
spre invetatura si sa marginesca hotarele sciintil.
Ceea ce face pe omul grozav (mandria) nu este insasi
sciinta, ci lipsa de insusire piOsa si far(' c'astig la adever.
Intregul univers s'a pus sub chiriarchia nOstra si dovada
cea mai clara a acestul lucru este ca. II cunOscem.
Dar si sub un alt raport omul este stapanul universu-
lul in realitate supunendu-1.
Cu cunoscinta se legs puterea. Omul fiind inarmat cu
sceptrul cunoscintei, poruncesce celor mai ascunse puteri
ale naturil, call tate la o lalta supunendu-se vocil sale de
bun(' voe se inhama la trasura lul in care el suindu-se stre-
bate triumfator globul pamintesc, vizitand si terile cele mai
in !epartate doborand chiar puterile cele mai contraril.
Ast-fel asa dar pe de o parte prin mintea si vointa sa
biruescee lumea, lar pe de alts parte prin puterea tut o tine
sub stapanirea sa. lar lumea ast-fel biruita si supusa se
retrage in omul cel din 'nauntru si aid se oglindesce in
imaginatiunea lui si isi gasesce echo(' in sentimentul lui.
Omul pada in interiorul sea lumea, ca o lume a icOnelor,
ca o lume a sunetelor, ca o lume a sentimentelor si a sim-
turilor. Intrega lume extern(' isi gasesce mai intaia echo(' in
acesta lume mica intern(' care este in om, si se adeveresce
www.dacoromanica.ro

63. 662 OMUL
mat in urma extern sub diferite forme ale representaril ar-
tice in icOna, in sunet si in cuvint. Iar lumea cea creata
prin arta este insast lumea sensuala, dar curatita, spiritua-
lisata, impodobita, si incalcjita.
Prin arta sa de imitatie, omul imiteza pe Creator, infg.-
Oland universal, pe care univers l'a creat marele Arhitect
pentru el.
Prin acesta actiune variata a cunoscintit si a puteril, prin
care omul stapanesce lumea se implinesce predestinatiunea
lul pe pamint.
Omul ins& nu apartine numal lumil acestia. Spiritul set
coincide cu hotarele unel lumi mat superiOre, a caret vieta
are relatiuni cu vieta de pe pamint; tar legile diferd de le-
gile naturil. Predistinatiunea m5stra nu se marginesce nu-
mat la vieta actuala naturala, nu-si gasesce finitul sea nu-
mat in cultura si in progresul seq. Mai avem Inca o predis-
tinatiune mat superiOra, care singura satisface tote dorintele
sufletulul nostru, care ne ridica mat pre sus de spatill si
de timp in Wile eternitatit, catre Dumneclea. Existents a-
cestel lumi supranaturale este acum chestiunea de ordinea
clilet. Tendinta vecului present este negarea el. Sciinta a
descoperit in acesta lume viclibila asa de multe tee pro-
ductive, in cat suntem in pericol sa credem, ca nu exista
nici o alta lume, ca nu avem nevoe de nicl o alta lume.
Dar negand lumea supranaturala lipsim pe om de cea mat
inalta demnitate a sa, rapim de pe capul sell cea mat pre-
tiOsa diadema, in virtutea careea apartine lumil spiritelor,
a caret rege pe de o parte este Dumneglet, tar pe de altd
parte Iisus Christos este revelatiune.
0 atare tagaduire este nerecunOscerea naturil celet mat
interne a omulul, care de la natura pOrta cu sine eternita-
tea si s'a creat pentru ea. Acesta eternitate a fost predes-
tinate sa o transplanteze in acesta lume trecetOre si asa
sa o nobileze. Aci consta demnitatea m5stra cea mat mare,
ca, desi locuind in acesta lume trecetOre totust suntem pre-
destinati pentru eternitate, adica pentru Dumneclea. Profecil
si Regil find al acestel luml vizibile suntem in a-
celas timp si preorl al lumil invizibile. Ca preoti, adu-
cem lul Dumnecleti, pentru care si in icOna lul am fost
create, tot ceea ce ca profeci cunOscem, tot ceea ce ca regt
www.dacoromanica.ro

64. OMUL 663
stapanim, tot ceea ce in vieta !Astra interne in icOne Si
sentimente purtam, tot ceea ce prin puterea nOstra crea-
Ore producem atat in picture cat §i in sculpture, atat in
music& cat §i in cuvint. late, un prerogativ Mae mare §i
fOrte splendid! Relariunile omului call.° lume nu-si
ga, sesc adeverul for de at in relatiu.nlle cu Dum-
necletz
Purtam in nol caracterele lul Dumnecleil, ne mandrim
ca apartinem din neamul lul: omul in acela timp este un
microcosm §i un microtell; s'a trimis ca representant al lul
Dumne4eil pe pamint ca sa readuca inainte-1 lumea .i o-
menirea, ca sä fie legatura cea vie intre Dumneclea §i lume.
Acesta este: predestinatiunea cea mal inalta a omului §i
adev6rul vietil 14 adica, religia. lar predestinatiunea reli-
giunii este: de a fi sufletul al acestel vieti pamintescl.
lerodiacon Eugenia' fli Fo(ins G. Balamacl.
.+2---f.ata4W-34(.0
www.dacoromanica.ro

65. BIBLIOGRAFIA GREACA.
Vecil Biserica Ortodox/ Romftnii, No. 5, an. XXVI.
LXXV) Eurcayi.Liatov Notaxbv. Ilepi drcaEiac xai Tou xx0A-
X0VTO; 1X(XCSTGU ToiV Xptrivicov ma, TeLv app.X(ON TOO 11pCVTCITC&TOU
Lt.; BAM)CCac T6111 tiVIIKIATCOV Etc Td TCOALT1X6V.
`031rilia Ti"); E.14 To gt, anortuen4 Tan, 44 luir6v .01 au/-
Xgx0Etathv U.rcoeicrswv ievov.ivtov, !luck Toil; plaaotoiv gtararov.
lipbc tixpt61 Tot') smaiou cruvrhpyrrty, xoti 'rya; Ta, Tao irccoxiov
itarcb4 Tcou inTrriplaasov.
OtAorcovnOiv nap/ TO thcre6Ecrcerroul anqurr6crou xsa Mayalo-
Tcpeneavitou. IlyetA6vo4 nag-% 'Ouyypo6Aaxiac Kupiou Kuptow
'IcoAvvou 'AXEEivSpou 'Icavvou Ativrn 13oe668a.
Katz TO 168ov.ov xpOvov TES Otocr-qpixtou atkoii ALI3evrEfacc.
lEpapxoOvso avtEpoAoyearrectou llihrporcolitou, Kupiou Kupiou
rplyopiou. NJv Tcpititov .rtina Sic ix8oeiv 1i TwEr.oaxAv xoti nctcptov
nalircay. 'Ex It tunoipacpicf ri tAytanIcrric Myrrparc6A m4 'Ouy-
ipoemxiac 'Eu trEt aorripip 1780. Karol vat Eentip.6piov.
(Colectiune de legt. Despre buna ordine Si datoria fie-carut
din judecatori §i a officiilor Principatului Valahiet ce apartin
la politie.
Conducere a hotartrel de acum tnainte a pricinelor in-
tamplate, adunate acum ca norma (tip), cu dispositiile ba-
silicalilor. Pentru sustinerea certa a dreptulul §i spre neasu-
prirea celor saraci prin orl-ce chip.
Lucrata de catra prea piosul, prea inteleptul §i prea ma-
retul Egemon a tOta. Ungrovlahia Domnul Domn loan A-
lexandru loan Ipsilant Voevod.
Too
www.dacoromanica.ro

66. BIBLIOGRAFIA GRECA 665
In al saptelea an al pazitel de Dumnecleu Domniel sale,
pe cand era Arhiereu prea invetatul Sfintitul Metropolit
Domnul Domn Grigorie. Acum intala data, data la tipar in
limba grecesca si a Tare!. In tipografia prea sfintitel Mitro-
poll! a Ungrovlahiel. In anul mantuirei 1780, in luna Sep-
tern vrie.
LXXVI) Mavaaail TO `11A,Mou--16yo4 lixop.taaTtx6; el4 Toy
`DirriX6TaTov xat .Blocregicrratov Abeivrylv Kupiov Kup(ov 'Iwavvviv
'AVEavapov eilmlawrviv Tbv [AE/ caorsTricr-ccero v ellyep.civa Trao-44
Myypo6laxiac, itaei ai iv apxtij xai 1 7rpocrrovvw.a.rix-il 'E-
Tccasokh.
«Manassis Eliadis Oratio panegyrica, ad celsissimum ac
serenissimum principem Dominum Dominum loannem A-
lexandrum Ilypsilantam, serenissimum Ducem totius Va-
lachiae Positum etiam in principio Epistola dedicatoria}.
Lipsiae. Ex officina Breitkopfia 1781.
Dupa titlul acestel carp urmeza, imprimat pe ambele pa-
ginl fOrte frumos, efigia tarel, o aquila tin end in gura o
truce si deasupra o corOna, apol o ghirlanda de stejar.
Gravura este admirabil executata. Epistola dedicatorie ne
avend nicl o importanta istorica pentru nol Rom toil o tree
netradusa, pentru a ajunge la discursul de lauda pe care
l'a scris acest Manassi Iliade, care a fost un profesor re-
numit si Director al Academie! din Bucuresti.
Din discurs traduc tOta partea ce ne thtereseza, si care
descrie cu multe amanuntimi tot ceea ce s'a facut cu de-
osebire in Bucurestl pe timpul lul Alexandru IpAlant Voe-
vod. Intre altele citesc la pagina 52, dupa ce-I descrie
origina lul Ipsilant, educatia si instructia alesa ce a primit,
casatoria sa si functiunele in care a fost investit la POrtb.,
pana a ajunge la Dragomanie si apol la Domnia Valahiel, elite:
I Ajungend cu cuvintul aicea, flu still in cotro se me
intorc si ce maI intall se fac? Cum sa nu'mI intind cuvin-
tul mult, si apol, nu cum-va din lipsa de timp, sa nu ating
Biserica OrtodoxA P.ornara 6
www.dacoromanica.ro

67. 666 BIBLIOGRAFIA GRECA
deajuns calitatile aceluia ? Cum, lasand acele calitati, nu
cum-va 'ml volt micsura cuvintul, perclend ceea ce este
mai insemnat? Caci Imi pare ca' nu este bine sa las de a
vorbi despre acestea, desi este cu neputinta a le insira pe
tOte. Deci sa stii ceea ce am socotit sa fac, ca. volu tinea
calea de mijioc, si alegend pe unele fapte din ale aceluia,
cat imi va fi cu putinta pe scurt, le voiti supune privirei,
nu cA dOra prin aceste it impletesc tOta lauda, ci ca aceste
vor fi ca o amintire si a celor-lalte si, cum se lice, din
umbra sa arat statua sail de pe unghil pe leii. i mai in-
Mu acea imprejurare atata de mare: cunoscend el deci ca
afacerile publice slut in mare turburare si invaluire, pen-
tru ca atunci incetase resbolul, apol Ca tulburarile vor
creste din acesta causa. Dupre cum vedem ca se intampla
pe mare in timpul cruel, cand venturile ce o agita ince-
teza deodata , ca s'a luminat eterul si linistea a cuprins
totul, ca nu exista mai mult vijelia si Inca se ved valurile
mare sbuciumandu-se si lovindu-se cumplit de maluri; a-
cesta se tntampla natural si in aceste vremi, desi s'ati ter-
minat deja turburarile resbolulul, slut Inca inferbantate so-
cotintele tuturora si se agita cumplit respectiv de noile
urmari, apol afara de miile de individe deprinse a trai sub
arme, imprastiati in tota Tara, dar si toti cei ce se soco-
teati cuminti, sail ea lucrurile se vor termina in ceva de
nesuferit, sail ca se vor stabili in cat-va numal cu timpul
prin pedepse aspre (earl flea de varsari de singe si fara
de marl tulburari sa se linistesca acestea, nimarui din cel
din timpul nostru nu i s'a parut ca ar fi vre-o garantie vred-
nic de credinta); Ast-fel dar fiind lucrurile si ast-fel find pa-
rerile acelor Omeni, ce ail parasit atunci Valahia, luand
Domnul Guvernamintul, cum si afacerile, le a adus la si-
guranta si socotintele supu§ilor le a dirigeat spre regulari-
tate, si nu still cum combinandu-le acele socotinti intre
dinsele, atarnand tOte de la el si manevrandu-i pe toti de
a privi catra un inceput (conducetor) regulat, in cat nici
www.dacoromanica.ro

68. BIBLIOGRAF1A GRECA 667
sa se creda ea s'ar fi intamplat ceva mai noa in Valahia.
tar acestea le a facut nu intrebuintand sila, nicl aplicand
pelepse celor re. Cad stim ea pe timpul guvernamintulul
sea nu s'a versa singe nici lacrima, lar sabia era purtata
mal mull ca o anathema, de cat ca o arma: si eel ce
pribegitl prin fuga din patrie, carl fusese forte putint, nu
still ce fascinatiune on ce dibacie intrebuintand, pe care
nu pot s'o numesc, cad nu-mi este cu pull* ca se ga-
sesc o vorba pe care s'o aplic faptulul, pe totl ca prin o
putere Dumnecjeesca pe cel 1.61 ce nu pot sa fie linistitl,
privindu-1 in fall ii obliga spaimanta' ndu-1 si prin acesta
ultandu-sl reutatea for proprie, lar pe cel bunt il indemna
se alba' curaj; frica si sufletul for nelinistit li-I ridica prin
o inspiratie intalepta . .
Acestea dar ast-fel si in acest chip sint si care altora
ar fi de ajuns si obiect sigur spre gloria cea mal mare.
Dar faptele acelula cat de marl? Cad ruinandu-se tara de rez-
bolul de inainte si tinerimea imprastiata la tote marginile
panaintului, dintre earl unit de tema ce-I ameninta, si in
present furisandu-se de necazurile de acum; lar altil prin
injuril si nesatiu armatel dusi in robie, si acesta era ma-
joritatea si partea cea mai alesa a locuitorilor de mal ilia-
inte (cad nu reusisa sa fug de nenorocirl, de cat putinl
si dinteacestia cel cart aveail banl), in cat era o priveleste
de jale si de compatimire se vedl tara cea mal imbelsu-
gata ajunsa la o saracie cumplita, crescend spini si pala-
mida, ca cum ar fi fost blestemata. Nenorocirea se parea
ca are trebuinta de un ajutor mai mare de cat omenesc
pentru a fi readusa tara la vechla el asezare. Atunci apa-
rand Egemonul nostru ca un Deus quidam ex machina, nici
la trebuit timp mult pentru a reda tarel vechia el fericire.
Atata intalepciune a intrebuintat pentru a aplana nenoro-
cirile si ast-fel de prevedere a depus. Mal intaiti a publicat
ertarea darilor pe timp de dol ani, lar celor ce se rein-
tOrsera in tarn cea mai mare umanitate, si gasindu-li tag.
.
www.dacoromanica.ro

69. 668 BIBLIOGRAFIA GREC.A.
usuratatea spre vietuire, nu numal ca a adunat pe cel
imprastieti nenorocitl in resbolti, dar si celor-l-alti Omeni
le ail facut Indemanare sa vina cat mai multi. Apol si celor
ce s'ati resvratit in timpurile rezbolului si celor ce leau
facut ceva reti ierel, pentru ca multe se intampla in ase-
menea Imprejurari, dandu-le ertare celor gresiti si publicand
neamintire de cele intamplate, numal data in urma se vor
indrepta si se vor arata supusI legilor, a dat voe ca re-
manend la casele lor sa se folosesca cu siguranta, si data
din causa fricel pedepselor legiuite s'ati indosit unde-va,
sa se intOrca in Cara ultand reutatea orl vina, ii indemna
sa devina mai bunt cu faptele orl umanitatea. Iar pentru
cel ce era sclaviti cata umanitate si ingrijire parintesca
a depus ? Cat la fost cu putinta a guverna in liniste de
acum tara, cum am cjis, redobandindu-s1 multimea de
Omeni; nu s'a sfiit nici de ostenela, nici a socotit multimea
cheltuelilor, desi nu era lucru usor de indeplinit, si nici
spaimantandu-se de vrajmasia celor avuti din causa lipsel
de robl ce sufereail amar, cu sume colosale de banl, smul-
gandu-i din robia nenorocita, adus in lubita patrie,
despre care s'ar fi putut face mai multa vorba de man-
tuirea lor, de cat de comoditatea si siguranta lui.
Ore nu sint aceste dovegile cele mai marl ale unul su-
flet intalept si generos? Ce documente mai ilustre ar putea
sa, fie de bunatatea parIntesca ? Cicero find consul at Ro-
manilor, pentru ca a descoperit complotul Jul Catilina si
Lentul nu cu dreptul s'a numit de Senat Parinte al Patriel,
pentru ca s'a parut ca a ferit cu usuratate orasul de cluma
si a scapat'o de cel mai mare pericol ? Cu cat mai drept
s'ar aplica denumirea acesta din cele savirsite de acesta
erod al n,ostru ? Pentru ca nu numal de rei si de cel de-
prinsi a duce o viata talharesca a scapat de amenintarea
primejdiei Sara, s'a facut acesta nu intrebuintand violenta
asupra lor, nici uzand de arme, on exilandu-1, ceea ce-i
mai comod; ci convingendu-i sa uite reutatea si schimban-
l-ail
www.dacoromanica.ro

70. BIBLIOGRAFIA GRECA 669
du-se spre a deveni mai blancll, ceea ce-I cu mult de pre-
ferat singelul si exildrilor celor rei spre a curati societatea,
cu care chip se face mal mic si mat slab guvernamintul,
pentru ca ajunge mal mic numerul supusilor. Ba Inca si
pe cel fugitl la chemat si pe eel robitl la slobozit si la a-
dus pe pdmintul patriel; de aceea sa se numesca nu nu-
ma! parinte al Valahiel, dar acum Inca si tntemeitor al el
cu tOta dreptatea.
Acesta denumire I-o procura puterea $i in alt mod; clic,
privind la acest oras ce este in fruntea a Vita Valahia. Cacl
acesta inainte de declararea resboiului era infrumusetat cu
multime de cladirl (edificil) marete si se bucura de multe
mil de locuitorl si era cel mai bine asezat tntre tote orasele,
dupa care acestea se judeca a fi fericite. Acesta atat de 1.01
a suferit in timpul rezbolulul, in cat data l'ar fi privit a-
tune! din eel ce-I cunosteau bine mai dinainte, n'ar fi stiut
nici sa-I dea numele, ne mal presentancl nimic din fericirea
sa de mai nainte, ci ruine si prea putine case ordinare, ca
o urma de recunOstere. Decl acesta ce era asa de renumit
alta data, asa de neinsemnat acum, ajungend la atata in-
josire; bine-facerea Eroulul nostru l'a tnviosat, l'a inaltat
la atata frumuseta si la ast-fel de fericire, in cat acum s'a
dedat la atata stralucire ca mal nu-I chip sa fie cunoscut
de cine-va, asa ca mai ca s'ar cuveni sa se fericesca ne-
norocirile de mai 'nainte, pentru ca din pricina for s'a
inaltat atata. Pentru ca nu numal, cum am fost clis, l'a
Impodobit cu multime de locuitorl, ceea ce este frumuseta
cea mal bun& si siguranta orasului, ci l'a si immultit cu edi-
ficil frumOse si cu prisosinta., escesive prin maretie, cu
strade publice pentru siguranta, deodata si frumuseta facute,
si cu podurl peste rid a legat ambele malurl ale ape!, ast-fel
ca l'a facut un singur oras si cu puturl de apa, sa le yell
dintre cele mal bune si mal dare si fOrte placute de ale
bea, si cu cladirl de dusrnele marete, dintre cele mal reel,
acum pentru intala data, prin cheltuell f6rte marl s'a in-
www.dacoromanica.ro

71. 670 BIBLIOGRAFIA GRECA
frumusetat cu lucrurl vrednice de maretia sufletulul sett
Pentru ce asl enumera una cate una pe fie-care ? Nu -i plina
de acestea ort -ce scriere, si orl-ce poesie? N'a ostenit si
limbele oratorilor si muzele poetilor insirandu-le cu admi-
ratie ? De accea mi se impune a scurta cuvintul ne mai
clicend nimic despre acestea, nu pentru ca le-as fi tratat
dupa insemnatatea lor, ci pentru ca sint cu neputinta a se
desfasura t6te acele lucrarl. De alt-fel iml pare ca-I si de
prisos.de a descrie prin cuvinte acelora ce-s cu pull* a le
privi cu ochii frumuseta. Acestea prestaU vederei; atrag
pe privitor fascineza la vedere, 11 duce la extaz si chiar
pe vorbitor, data cine-va ar indrazni a face acesta, dove-
deste evident slabaclune, Invins de fapte.
Vorba spune ca paserea Finicul ducendu-se in periOde de
ant regulate la Iliopol si facendu-si un cuib combustibil din
aromatele cele mat mirositOre se arde, apol incaldindu-i-se
cenusa prin puterea zoogonica a, sOrelut reinviaza din ce-
nusa, luand mat intalti forma de vierme, apol lards forma
ce a avut'o mai inainte se invesminteza cu frumuseta si
devine tinera din batrina. Orasul Bucurestii suferind din im-
prejurarile de mat inainte multe si cumplite si la sfirsit a-
jungend si la o distrugere complecta, lasta-c11 mult mat
frumos, mai stralucit se ridica din chiar ruinele et prin
multimea de bine- facerl ale Stelei Stralucitului nostru, ve-
nind cu stralucita stralucire la bine-facetor si cadendu-I la
piclOre, Impodobita, pentru ca a inavutit'o cu ast-fel de
protector si Domn, si ce alt este el de nu fundator si pa-
rinte ? Cu mult mat mult, mi se .pare ca a infrumusetat'o
de cat daca i s'ar da de catra el sa se impodobesca cu
numole set% si s'ar numi Alexandropol In loc de Bucurest1;
ceea ce i-ar fi si mai usor si ar fi cu cuvint f6rte drept, daca
Domnitorul nostru ar administra tiara mai mult cu faptele de
cat cu vorbele, si devenind fundator de fapte, tar gloria de
nume, ca ceva nesuferit si copilaresc si tnjositor aruncand'o
a voit ca orasul sa remand cu numirea de mat inainte.
sti l
www.dacoromanica.ro

72. BIBL1OGRAFIA GRECA 671
Deci privitor la cestea asa de stralucite, a dat dovecli de
maretie si bunatate, in cat n'a lasat altula at intrece; dar
alegerile celor ce era sa administreze sub el, nu le-a facut
tOte mai ales dupa interesul obstesc ? Sati precum aceste
le a asezat forte bine, tar respectiv de cel ce avea trebu-
inta de umanitatea lul, nu tot ast-fel s'a aratat pe sine demn
de cele mat marl laude ? Ort despre acesta nu se compara
niment si nici se apropie de el, dar respectiv de sigurantele
justitiel 'Ate este inferior altora? Niel decum. ci precum
un atlet din cel mat bunt luptandu-se in o lupta Orecare
si neatins pazindu-se pe sine, apol trece la o alt-fel de
lupta, ambitionand ca sa i se conserve pans in sfarsit gloria
ce a castigat'o mat inainte, uzaze de o forta mat InfloritOre
si's1 estinde cugetarea mat tare 1st si unge corpul sea cu
mat multa ingrijire, pentru ca si aicea se devina invingetor,
ast-fel si Domnitorul nostru tot-deauna ambitionand ca sa
intreca faptele de mai inainte cu cele de mat apot, si in
tOte nimenui n'a lasat sa se apropie de el, aparand pu-
rurea mat stralucit si mai minunat.
Deci asezarile administratorilor de pe timpul sea si sub
el ast-fel le-a oranduit tot-deauna, le-a. facut si le face; asa
ca nici mat drepte, nici mat potrivite, nici mat folositOre
obstiel de alt-fel nu puteati sa se faca. Pentru ca este de
nevoe celut ce conduce Guvernamintul cel mat inalt sa in-
trebuinteze pe unit slujbast la afacerl speciale si conlucra-
tort at administratiilor. Caci Dumnecleii n'a dat naturel ome-
nesti a patrunde pe deplin pan& in cele mai amanunte cu
prevederile pentru orl-ce afacere. i pe cand altii facea a-
sezarlle de felul acestora in alt chip, fiind cA-I cu putinta
celul ce domneste s& oranduesca pe niste asemenea dupa
vointa sa; dar Domnul nostru se pare a a avut norocul
Si in acesta a celui mat bun, cad n'a facut numirile dupa
boggle, nici dintre casnici on prietini, ca sa nu faca hatir,
ci a ales tot-deauna pe cel mat bunt dintre supusil s61, cad
In acesta fie-care pune siguranta loculul in stiinta de a
www.dacoromanica.ro

73. 672 BIBLIOGRAFIA GRECA.'
guverna, in care el insusi va fi mai folositor obstiel, ca
nu cei ce sint prea doritorl de slujbe sa'l banueasca ca
nedrept si ca numirea s'a facut nepotrivita..
Ar fi deci deajuns si acesta prevedere, care-I si divina,
dupre cum se pare lul Sinesiu, si mareata de a caracterisa
pe un Egemon de prea dumnezeesca, care nu pare de loc
ca s'a marginit aicea, ci a mers tnainte spre a imita per-
fectiunea lui Dumnedeti. Cad n'a tncetat de a lucra Ingri-
jindu-se de cutare si cutare si de mil de alte Imbunatatirl
nu numai in orase, si sate si comunitati, dar si de fie-care
in parte. Despre aceste sint marturii 'Wile, multele mil de
cheltueli lunare din vistiere, mai ales celor din neam mai
stralucit si darurile. ce facea cu imbelsugare dilnic celor ce
cereati. Cad tine venind la el, avend nevoe, nu se in-
torcea veselindu-se de darnicia sa? Care cerend mai putin
n'a primit din parte I mai mult de cat avea trebuinta?
Pentru ca nu suferea sa se masure maretia la de suflet
cu cererea celul ce avea nevoe, ci tntrecendu-se cu Macedon
prin stralucire in acestea, filotimisindu-se de a intrece cu
darea trebuinta In tot-deauna, stind ca., de a ajuta pe cine-va
cat are nevoe nu este vindecare nenorocirei, ci mai ales it
aduce amintirea; Tar a bine-face cu mai mare liberalitate, aces-
ta-I in adever a omulul generos si o mangaere desavtrsita.
Ce ar putea cine-va sa mai spuna si despre Invetatura
si invetati, despre maretia sa de suflet catra acestea si de
alte bine- facerl? Despre acestea se vede suprabondand nu
numai cu maretia inimel sale, prevenind cererea tot-deauna
cu daruirea si trebuinta o intrecea cu remuneratiile, si cea
ce-I mai insemnat, infrumusetand daruirea Cara ambitie si
ostentatie, dar Inca i se 'Area ca-I face o grade, cand cine-va
vola sa primesca, despre care sint incredintat ca este ade-
verat ceea ce s'a cps. Ceea ce este mai imposant, bogatil,
si Regil cinstind pe filosofI si pe el se cinstesc si pe aceia,
lar filosofib cultiv'a.nd pe bogatl nu-i fac pe aceia mai
ci pe el mai putin laudati. Deci incredintat de acesta
glo-
riosT,
www.dacoromanica.ro

74. EIBLIOGRAFIA GRECA 673
nu astepta lingusirea din partea acelora cat de putin, ci
el se duce la el, le da daruri si-1 primeste si cu cuvinte bune
si cu fapte. Prin urmare nu vel vedea aicea turme de ,:ul-
tivatorl aI muselor, ci stralucit! cu onoruri de catra Domn,
sail pe cel ce esceleza in filosofie, sail servesc prin cuvinte
Cerul, sail sint discipuli a! Calliope! (cantaretiI) si dedatl la
retorie si pcesie, in cat fiind-ca arta-i produce servitor! cu
judecata, !ar minte-1 sileste se invesminteze idela cu cu-
vinte. Pe Tanga, acesta apol este de a vedea umanitatea
Domnitorulul pentru ast -fel de barbatl, tot! de pretutindenea
cari se distingeati in orl-ce ramura de instructie aid alergail
§i a devenit usor orasul ospitalitatea Muselor si refugiii a
tOta invetatura. Nu pe nedreptul se lauda August pentru
dispositia catra filosofie si recompensele umanitare catra tot!
invetatil de orl-ce fel. Dar acela avea asociat pe Maecena,
caruIa facendu-I placere a ajuns multora folositor cu ban!.
Iar Domnitorul nostru fac'endu-se el singur pe sine Maecena
a intrecut nu numal pe August in acesta, dar si pe tot!
imperatii admirat1 pentru umanitatea for in acesta, privire,
pentru-ca plecand de la ma! mic, a faptuit acesta virtute.
Dar data celor buni este bun, nu se pOte Vice de aicea
ca pe cei re! la lasat sa, caste gura si se batjocoresca legile
orl tine ar fi vrut, ceea ce se intampla se vedem la Dom -
nitori manifestand slabiciune de suflet de cat umanitate
pentru virtute; ci cuprindea in sine in adever o asa ames-
tecare admirabila de aceste virtutl, in cat el era cel ma!
bine-voitor celor bun! si cel mai infricosat celor re!, apol
cel ma! acurat palitor al dreptulul. Pe de oparte impartea
fie-caruia ceea ce era al seil; tar pe de alta celul bun mai
ales intrecendu-1 in bite, si respectiv de acestia suprabonda
cu vrednicia bine-facerilor, Tar fata de acela nu le substra-
gea din drepturl, Tar din pedepsa provenita din leg! le ri-
dica asprimea, si atata numal pedepsa ca batandu-1 sa se
inteleptasca, lar restul 11 suspenda prin umanitate. De aceea
asupra lul nu avea cuvint sa Vica nimic cel ostndit ca nu
www.dacoromanica.ro

75. 674 B1BLIOGRAFIA GRECA
sufere pe dreptul, ci mai ales bine-cuvinta si saruta mama
condemnatOre ca nu is impus pedepsa dupa dreptatea vi-
novatiilor.
Cine ar putea povesti dupa vrednicie acurateta sa in ju-
decatile relative la conventiunl ? Cine ar indrazni sa-I dis-
cute tribunalul Ariopagulul respectiv de dreptate? Sail cine
s'ar indoi de regula dreptatel? Pe eine vel gasi mai pa-
truncletor de cat el a afla adeverul invaluit cu mii de ma-
chinatiuni de catra facetorl de rele, si ascuns in un adinc
intuneric? Cine de cat el, cand afla adeverul este mai ferm ?
Cine savirsind acestea mai ales In present isi pazeste obi-
celul nedispunandu-sl nici -odata spre o mal mare asprime
linistea sufletului? . . .
Ajung acum cu cuvintul la cea mai inalta culme, in cat
nu numal Domn al Valahiei, nici numal parinte si tutore
a unui oras sail provincil l'am aratat pe eroul nostru, ci
in genere protectorul intregului neam acoperindu-1 cu ma-
relia regala, ca unul ce a respandit bunatatea la mai multi.
Pentru ca veciend neamul nostru renumit pretutindenea in
vechime pentru intelepciune si tot felul de invetaturi si mai
presusf acum insa in caderea si nenorocirea si mal irre,em-
nat, chic numele mare si celebru at Grecilor, a carora glorie
in artele frumOse era intre tots Omenii, in cat pre nici un
popor nu imitati cu to0, de cat a se asemana cat mai a-
prOpe cu el, intru atata is1 inchipuiau cele-lalte popOre ca
este mai superior altora, intru cat s'ar fi apropiat mal mult
de Greci si cu obiceiurile si cu invetaturile. Deci veciendu-I
pe acestia atat 'de rell decacluti prin restristea
In cat nici a mal scapa ceva din stralucirea stramosilor
respectiv de invetatura, ci ca se pencliteaza a se barbariza
cu totul si a se acoperi cu o Oda grOsa de ignoranta si ca
lumina intalepciuneI intru atata s'a stins intransil, in cat
nici o mica scantee n'ar fi remas ca se luceasca larasl celor
ce ar voi. 0! cum voiii trece fara sa plang situatia ce cu-
prinde acum pe al nostri? Ce se cugeta? i ce face? 0!
timturilor,
www.dacoromanica.ro

76. BIBLIOGRAFIA GRACA 675
suflet in adever maret §i regal a acelula. Ia asupra-sl pro-
tectia intregulul neam, pune mana insusI pe Instructie si
se declare pe sine aparatorul filosofiel. §i in adever clidqte
cu cheltuell marl scOle si chIamd de pretutindenl profesorl
si dispune sa se imparta bani regulat fie-cdrula dintre sco-
lad, gasindu-le WO, upratatea pentru intretinere in scopul
numal sa urmeze la Invetatura, pe care de tot felul, §i a
celor ce inainte (inve(aturI) nu erau, le introduce in scOle.
Cad nu numai acea veche filosofie sa li se predee, cea
cunoscuta si mal inainte la aI for si care se si invata pe
alurea, de si nu cu acea precisiune demonstrative cuvenita
filosofiel si evident sciintific, ci ma! mult dupa obicelul
Gramaticilor, si furarei de cuvinte, dupa cum se vede ade-
verit din clisa filosofului Cirinic:/ca ar fi si carp de filosofT
dupa cum dovedesc unit Gramatici scurtand ma! ales si-
labile si criticandu-le; si data ceva mai nou in filosofie s'a
aflat cu timpul, si ar fi de lipsa le a indeplinit §i a indreptat
ceea ce era greOt fate de certitudine. Cu incetul a in-
trodus §i filosofia experimentala in scOlele infiintate de el
§i Chimia chIar, singurile interprete ale nature!, nu in si-
labe, nici in cugetarI omene§ti, care ar putea fi si false,
confundand actiunele acelea, ci in nature, scrutate cele ale
nature!, si din fapte sa se prinda adev6rul for in aceste
§tiintl, ap ca este natural nici sa to insall, nicl se insal1;
ci demonstrandu-se tot-deauna ceea ce este real, data cine-
va numaI le-ar profesa pe acestea cu abilitate si cu sirgu-
inta, cu punere si cu o patrundere ascutita a mintei. .$i nu
numai acestea dar si tot felul de stiinta se invata in aceste
§coll, §i a disposat sa se initieze si in secretele medicine!,
in tot §i in tote si intru nimic sa nu fie cu lipse cel ce
ar voi sa invete, asa ca nol sa nu maI rtvnim mai mult
§colile celebre din Europa, §i nicl se mai dorim vechile
fericiri. ale Atenel, ci sa ne fie in locul acelora arena de
tOta instructia Bucurestiul §i ca o adeverata locuinta a imp.-
lepclund.
www.dacoromanica.ro

77. 676 BIBLIOGRAFIA GREC.A
Deci cum tote acestea nu snit vrednice de maretia re-
gall ? Cum, acestea nu sint dovecli de un suflet intalept si
forte bun tot-odata si care e de cugetat ca nu e un lucru
mic? Caci nu cu cheltueli intamplatOre si nici cu putine
ingrijiri se realisaza ast-fel de lucruri . . .
Aceste sunt pericopele ce cuprind material istoric din
tratatul lui Manassi Iliade, prin care descrie cele ce a facut
Alexandru Ipsilant in . Valahia in timpul Domniel sale de
opt anl cat a domnit. Daca numal jumetate am presupune
ca, sint adeverate din cate le povesteste Manassi Iliade des-
pre Ipsilant, ar trebui s1-1 consideram ca un achy, bun si
capabil Domnitor. Iliade Manassi era contemporan cu faptele
si cu tOta adulatia ce o putea intrebuinta in scrierea sa
la adresa Domnului, totusi presupun ca nu putea in-
sira fapte si acte pe soma Domnitorulul, care n'ar fi a-
vut de loc realitate, pentru ca l'ar fi ris lumea, bar con-
temporanil si ceb imediat urmatori i-ar fi combatut scrierea,
ceea ce n'ail avut loc, cat cunosc ell. Apol acest Cuvint
de lauds a fost scris in Bucuresti si prin urmare citit de
tots Omenii timpului, atat din Cara cat si din streinatate,
pentru ca-1 imprimat in Lipsca. Din aceste pericope mai
results ca in scOlele Grecesti se invata serios carte si nu
trebue se admitem. ca unit dintre not, ca in aceste scoll
nu era de cat o intunecime si zapaceall pe capul scola-
rilor, cars nu eseati cu alt ceva mai bun de cat cu notiuni
ciuntite, de nesfarsita Gramatica Grecg. Lucrul se dovedeste
cu date contemporane ca este cu totul alt-fel: Ca se In-
vata Filosofia dupa cele mai not metode occidentale, tar
sub filosofie trebue sa intalegem tOta partea literara si po-
sitivA, matematicele, apol Fisica si chimia experimentala,
Teologia, cantarea si tot felul de stiinti trebuitOre, ba si
inceputuri de Medicina. Mal este apol laras adeverat ca,
aceste scOle au fost intrerupte si cursurile suspendate din
timp in timp, din causa imprejurarilor politice, ale razbOelor
www.dacoromanica.ro

78. BIBLIOGRAFIA GRECA 677
dintre Rusia si Turcia, and Cara era ocupata de streini
militareste. Ultim results, ca in Cara nOstra si in trecut a
fost cultura si Inca si multa si bunk dar in limba streina,
ocrotita de Domnil fanarioti in interesul neamului Grecesc,
dar din care nu putin a profitat si patura socials
vreti a dice boerii si orasenii Romani.
Cine este acest Manassi Iliade? Dupa cat se cunOste, el
era nascut in Menelicul Macedoniei si a invetat pe la 1754
in Bucurestl la Alexandra Turnavitu, apoi a trecut in Pa-
tavia si Bononia, dupa aceea a venit in Bucurestl si a fost
profesor de filosofie in Academie. Pe timpul Domnitorulul
Alexandru Ipsilant a fost trimis in Italia si Germania a
studia matematicile si se cumpere instrumentele trebuitOre
pentru experienta is prcdarea stiintelor in Academie. El a
murit in Bucurestl la 1785. De la el nu ne-ati remas de
cat acest discurs de lauda la adresa Domnitorulul Alex.
Ipsilant si cate-va epigrame, ca la Neofit Mitopolitul Ungro-
vlahiei, Alexandru Turnavitu, Scarlat Ghica si Const. Ma-
vrocordat etc.
(Pa
C. E.
inalta,
nuns).
www.dacoromanica.ro

79. PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR,
Noua programa de studii a Seminariilor A fost
pusa in aplicare pe cliva de i Septembre c. 0 pu-
blicam aici pentru ca cititoril acestei reviste sa is cu-
noscinta de ea. Daca studiem acesta programa in
comparatie cu aceea, ce era in vigore pang acum,
un lucru principal iese in evidenta i anume, Ca s'a
dat o mai mare atentiune studiilor religiose. In vreme
ce dupa programa veche studiile religiose aveau
pentru 8 clase 27'12 ore pe septamana, dupa noua
programa aceste studii ail pentru 7 clase 32 ore.
Si era natural sa se faca acesta, caci studiile religiOse
formeza caracteristica acestor institutiuni. De alt-fel,
nici o programa nu e mai grew de intocmit ca pro-
grama Seminariilor. Scolele acestea trebue sa formeze
din elevi §i speciali§ti, adeca" Omeni de cariera §i sä
le dea §i o cultura generala mai desvoltata. Greu e,
daca nu vrei sä pacatuesci contra celor mai simple
cerinte ale pedagogiei. Cu tote acestea, dupa o munca
seriOsa depusa de Consiliul general de instructie si
de Consiliul permanent s'a alcatuit o lucrare dupa
parerea nostra destul de temeinica. Cititoril vor judeca.
www.dacoromanica.ro

80. PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR 679
Clasa. I.
(2 ore pe *Oman& sad 60 lectil pe an).
Istoria afield a Vechiulul Aseclemint.
Scurte notiuni geografice despre Palestina, in deosebi cu-
m5scerea locurilor trebuitOre pentru studiul istoriel sfinte a
Vechiulul si Noului Aseclemint.
Crearea lumel. Adam. Gresela primilor Omeni. Fagaduinta
unul mantuitor si omenirea pans la potop.
Noe Potopul si fiii lui Noe. Turnul Babilonului. Chema-
rea lui Avraam si aseclarea sa in pamintul Chanaan. Le-
gamtntul lui Dumnedeii cu Avraam. Fiul si urmasii lui A-
vraam .
Iosif. Robia Egiptului. boy.
Moisi. Esirea din Egipt. Darea legel. Cortul marturiel si
aseclarea evreilor in pamintul tagaduintei.
Timpurile judecatorilor. Intemeierea regatului. Regii: Saul,
David si Solomon. Zi irea templulul.
Profetil in genere. llie, Eliseil si profetil marl. Impartirea
regatulul. Robia asiriand si babilonian6.. ReintOrcerea ludei-
lor din robie; reinoirea templulul si precliceri despre apro-
piata ara.tare a lui Mesia.
Instruciuni pentru aplicare.In predarea cestiunilor din Vechiul
AgeOmint prevNute aci, profesorul trebue, inainte de tote, A. alba in
vedere ca nu este chemat a face istoria politica ei civilb.' a poporulni
israelit, ci scopul principal este de a urmari istoria economiel divine in
ceea ce privesce mantuirea omulul ei pastrarea credintel intr'un singur
Dnmneclea ei a se atinge istoria poporulul iudea, numai intru atat in-
trn cat intre tin fapt ei altul este o legiltura strinsa.
Economia diving, In ceea ce privesce mantuirea, a urmarit, dupe cum
se scie, dong scopurl: 1) Ca omul sa se convinga ca el nu se pOte man-
tui numai grin propriile sale puterl, ei 2) de a Wadi ei intari in el spe-
ratite ca va fi mantuit de Rescumparatorul. Prin urmare, ca istoria sfintil
a Veohiulul Aeeylemint sa capete nu caracter religios ei educativ ei ca
sa nu fie o simple ineirare de fapte ei cunoscinte istorice, biografice ei
geografice, profesorul va trebui sa, expuna fie-care cestiune, pe cat po-
sibil, din punctul de vedere amintit mal sus, adeca va trebni sa (irate
lira, intrerupere, pe de o parte, caderea natures omenescI, preoum ei
imposibilitatea de a se mantui omul numai prin sine; lar pe de alta,
va urmari modul cum s'a pastrat ei desvoltat in poporul israelit ore-
dinta intr'un singer Dumne4.et ci ffigaduinta data omulul de a i se tri-
mite nn Rascumparator.
Prof esorul este rignros obligat sit face on elevil citire din Sfinta
www.dacoromanica.ro

81. 680 PROGRAMA ANALITICA A SEMIMARIILOR
Seriptura, in legatura en fie-care oestinne din programa. Citirea se va
face parte in class, parte in orele de meditatie.
Clasa II.
(2 ore pe sdptamand sad 50 lectiunl pe an).
Istoria sfinta a NouluT Aseclemint.
IOn Botezatorul. Nascerea, activitatea si mOrtea lul. Nas-
cerea §i copilaria lul Iisus. Botezul lul lisus. Chemarea a-
postolilor inceputul propoveduirel lor.
Evangelia ca isvor al inveptureI, vietel si faptelor Man -
tuitorulul; insemnarea cuvintulul evangelie, numerul evan-
geliilor §i scriitorii lor. Convorbirea lul Iisus cu Nicodim si
femeea samarinenca. Fericirile, cu aplicarea lor la vieta prac-
bd. §i socials a cre§tinilor.
Invetatura Jul Iisus despre milostenie, post, rueiclune,
lacomie §i clevetire. Parabolele lul. Iisus. 0 scurta privire
asupra lor. Minunile lul Iisus: Nunta din Cana-GalileeI; in-
multirea painilor, potolirea furtunei §i umblarea pe mare;
pescuirea minunata.
Vindecarea slabanogulut de 38 anl, a orbulul din nas-
cere ; invierea fiului veduveI din Nain §i Invierea Jul Lazar.
Intrarea triumfala a Int Iisus in Ierusalim. Profetiile despre
dartmarea lerusalimulul §i judecata viitOre. Prigonirile Iude-
ilor contra lul Iisus. lisus instituesce cina cea de talna. In-
vetaturile cele de pe urma ale lui lisus. Tradarea, prinderea,
judecata, condamnarea si restignirea lul Iisus. MOrtea §i in-
vierea lul lisus. Aratarile sale dupa inviere. Inaltarea Int
Iisus la cer. Pogorirea Duhulul Sfint.
lnstructiuni pentru aplicarel Profesorul, in predarea cestinnilor
preva4nte in programa, va cants stt infatipze elevilor pe Iisus Chri-
stos, ea El este adeveratul Mesia sail Mantuitorul fagaduit in Vechiul
Aseclernint $i ca El este fitul hit Dumnecleti eel intrupat pentru man-
tnirea °maul. In acest stop s'a qi prev54ut in programa, mat ales acele
inv6taturi fapte earl on deosebire invedereza pe Dumnecleii-omul.
Prin urmare, istoria sfinta a Noulni Aqell.amint va fi o expunere mat
mult a vietel pamintesel a lul Bans gi a mantuirel adasa omenirei
prin El.
Cestiunile vor fi expuse in mod simplu in forma cat mat placuta,
excluclendu-se envintele neintelese ci amanuntele nepotrivite en mintea
elevilor. Profesorul este riguros obligat gi in acesta °lag as fad. eitire
din Sfinta Scripture in legatura en fie-care cestinne din programa. Ci-
tirea se va face parte in class, parte in orele de medita %ie.
si
gi
tii
www.dacoromanica.ro

82. PROGRAMA ANALITICA A SBMINARIILOR 681
Clasa III.
(2 ore pe septArnana sail 60 lectiunl pe an).
Evangeliile Duminicale.
Cunoscinte pregatitOre: Sfinta Scripture si in special evan-
geliile in serviciul divin, ca mijloc de edificare morale pen-
tru credinclosi. Impartirea evangeliilor ca lecturl peste tote
clilele anului bisericesc.
Insemndtatea evangeliilor si necesitatea de a fi explicate
credinclosilor. Respectul si cinstirea evangeliel in biserica.
Evangeliile urratOre: 1) Evangelia din Duminica Pasce-
lor ; 2) Evangelia din Duminica Tomei; 3) Evangelia din
Duminica Mironositilor (a III-a dupd Pasce); 4) Evangelia
din Duminica Slabanogului (a IV-a dupa Pasce); 5) Evan-
gelia din Duminica Samarinencel a V-a dupa Pasce); 6)
Evangelia din Duminica Orbulul (a VI-a (lupd Pas .e); 7)
Duminica I dupa Rusalii; 8) Duminica II dupg. Rusalii; 9)
Duminica III dupa Rusalii; 10) Duminica IV dupa Rusalii ;
11) Duminica VI dupd Rusalii ; 12) Duminica VII dupd Ru-
salii; 13) Duminica VIII dupa. Rusalii; 14) Duminica IX
dupa Rusalii; 15) Duminica XI dupa Rusalii; 16) Duminica
XII dupa Rusalii; 17) Duminica XIII dupa Rusalii; 18) Du-
minica XIV dupd Rusalii; 19) Duminica XV dupd. Rusalii;
20) Duminica XVI dupa Rusalii; 21) Duminica XVIII dupit
Rusalii ; 22) Duminica XIX dupa Rusalii; 23) Duminica XX
dupa Rusalii; 24) Duminica XXI dupa Rusalii; 25) Dumi-
nica XXII dupa Rusalii; 26) Duminica XXV dupg. Rusalii;
27) Duminica XXVI dupd Rusalii; 28) Duminica XXVIII
dupa Rusalii; 29) Duminica XXIX dupd. Rusaliil; 30) Du-
minica XXX dup. Rusalii; 31) Duminica XXXI dupa Ru-
salii; 32) Duminica XXXII dupa Rusalii; 33) Duminica
XXXIII dupa Rusalii sail a Vamesului si Fariseulul; 34)
Duminica fiului risipitor; 35) Duminica Idsatului de came;
36) Duminica /asatului de bran* 37) Duminica I a sfin-
tului post; 38) Duminica II a sfintului post; 39) Duminica
III a sfintului post; 40) Duminica V a sfintului post; 41)
Duminica VI a sfintului post sail a stalparilor.
Instructiunl pentru aplicare. Profesorul va citi in class numaI e-
vangeliile enumerate in programa, silindu-se a infaiiqa qcolarilor cat
Biserica Ortodox Romina. 6
www.dacoromanica.ro

83. 682 tROGRAMA ANALITICA A SEMIMARIILOR
mai umr invIIVAturile morale coprinse intrinsele, potrivit en desvolta-
rea intelectualii a lor.
Profesorul se va putea folosi de exortatiunl, ca sa insufle ,colarilor
dragostea de a pune in practice invKaturile effete in evangeliile citite.
Sub nisi un motiv nu este ingeduit profesoruluI a sili pe scolari sa
memoreze coprinsul evangeliilor. In examen chlar, qcolarul va citi evan-
gelia hotaritil de profesor F;li apoi va ariita inv6Viturile morale cu earl
se alege crestinul din acea evangelie.
Clasa IV.
(2 ore pe septanAnd. sad 50 leetiunl pe at').
Catechismul bisericeT crestine ortodoxe de resarit.
Cunoscinte pregatitOre: notiunt despre religiunea crestina
Cre linta si faptele bune. Sftnta Scripture si traditiunea sfinta.
Simbolul credintei. Scurta privire istorica. Duninecleil-Tatal
(art. I din shnbol). Dumnedeti-Fiul art. II din simbol).
Intruparea lul lisus. Necesitatea acestel intrupari (art. Ill
din Simbol).
Patimile lul lisus Insemnatatea for pentru mantuirea o-
mulut. Crucea (art IV din Simbol). Invierea si inaltarea lul
lisus (art. V si VI din Simbol). Judecata viitOre si resplata
faptelor (art. VII din Simbol).
Sfintul Duh Un resumat asupra Sfintel Treiml (art. VIII
din Simbol) Biserica. Poruncile bisericesci (art. IX din Sim-
bol). Tainele; (art. X din Simbol). Botezul; ungerea cu sf. Mir;
tmpartasirea; preotia (hirotonia); pocainta; nunta si maslul.
Invierea mortilor si viata viitOre (art. XI si XII din Sim-
bol). Rugaciunea doinnesca : gTatal nostril) cu explicarea
Sa. «Fericirile) cu aplicarea lor la viata practice §i social&
a crestinilor.
Instracfiuni pentru aplicare. In predarea cestiunilor prevedute in
acesta clash, profesorul va chuta sa incallesce inimile scolarilor si se21
intaresca in credin0 In acest mop, el se va margini a expune inv6-
taturile credintel ca date si hotarite de bisericii, pe basa inv6taturei
predicate de Mdntuitorul i sfintii sal apostoll Scopul acestul studiii in
clasa IV este de a pune pe elevi in positiune sa cunosca to inlesnire
si in mod clar invetaturile sfintel nostre bisericl, i, cunoscendu-le, sa
se invete a se orienta dnpa ele in vista for de creqtinl.
Clasa V.
(2 ore pe Aptamand sad 50 lectil pe an).
introducerea In Vechiul Testament.
Definitiunea §i obiectul introducerel in Sf. Scripture. In-
www.dacoromanica.ro

84. PROGRAMA ANALITICA A SEMINARI I LOR 683
ceputul, desvoltarea, flOrea si decadenta literature' ebraice.
Limba In care s'ail scris cartile Vechiulul Testament. Nu-
mirea, impartirea si numerul cartilor din Vechiul Testament.
Versiunea Alexandrine sad Septuaginta si istoricul el pana.
la Origen. Cele-alte versiuni grecesci din textul original. Ver-
siunile filiale ale Septuagintel. Hata. Versiunile siriace. Ver
siunea etiopica. Versiunea egiptica. Versiunea slavonesca.
Parafrasele chaldaice sad Targumil. Pesito. Vulgata. Traduce-
rile St. Scripturi si in special traducerile in limba romans. Ca-
nonul cartilor Vechiului Testament. Istoricul canonulul Vechiu-
lui Testament la Iudel, Samaritenl si in biserica crestina.
Genesa: Caracterul general al Genesel. Doctrina despre
Dumnecleir. Doctrina despre crearea lumet. Doctrina despre
natura si starea omulul. Promisiunea despre Mantuitorul.
Alegerea si misiunea poporulul lul Dumnecleil.
Exodul si cele -alte trel carp ale Pentateuculul:
Obiectul acestor carts. Poporul israiltean si Moisi. Lupta lul
Moisi contra inv6tatilor si magilor. Minunile sevirAe de
Moisi. Caracterul figurativ al minunilor sevirsite de Moisi.
Timpul petrecut in pustie. Ultimele fapte ale lul Moisi.
Despre legea Vechiului Testament, fehil si impar-
tirea ei. Durata legel. Superioritatea legel Vechiulul Testa-
ment fats cu legile popOrelor contimporane.
Autenticitatea Pentateuculul.
Cartea Jul Iosua: obiectul si autorul, scopul si timpul
cand a fost scrisa.
Cartea judeca torilor: coprinsul, scopul, autorul si tim-
pul cand a fost scrisa.
Cartea Jul Samuil: coprinsul, scopul, autorul si timpul
cand a fost scrisa.
Carrile regilor: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand
a fost scrise.
Carpi° profetice: Despre profetie in general. Deosebi-
rea dintre profetie si preclicerl omenesci. Rolul profetilor in
Vechiul Testament. cOlele profetice. Profetiile referitOre la
Mantuitorul. Impartirea generala a cartilor profetice.
Profetul Isaia: coprinsul cartel, impartirea si timpul
cand a fost scrisa
Profetul leremia: coprinsul cartel, impartirea si tim-
pul cand a fost scrisa.
www.dacoromanica.ro

85. 684 PROGRAM& ANALITICA A SEMINARIILOR
Pro fetal Iezechiil: coprinsul cartel, impartirea si timpul
and a fost scrisa.
Frofetul Da,ntil: Coprinsul cartel, impartirea si timpul
cand a lost scrisa.
Pratetil Osea, Toil si Amos: coprinsul cartilor si tim-
pul cand au fost scrise.
Proferil Iona, si Michea: coprinsul cartilor s;_ timpul
cand au fost scrise.
Prole 11 Zacharia si Maleachi: coprinsul cartilor si
timpul cand au fost scrise.
Agbiografile: caracterul si impartirea lor.
Cartea Psalmilor: despre psalm], titlurile si autoril lor.
Psaltirea. Impartirea Psalmilor: istoricl, morall si profeticl.
Proverb/I lul Solomon: coprinsul, scopul, autorul si
timpul cand au fost compust
Cartea 161 boy: coprinsul, scopul, autorul si timpul
can 1 a fost scrisa.
Cantarea Cantarilor: coprinsul, scopul, autorul si tim-
pul cand a fost scrisa.
Plngerile: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand
a fost scrisa.
Ecclesiastul: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand
a fost scrisa.
Cartea Rut: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand
a fost scrisa.
Cronicele: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand a
fost scrise.
Cartea lul Esdra: coprinsul, scopul, autorul si timpul
cand a fost scrisa
Cartea lui Neemia: coprinsul, scopul, autorul si tim-
pul cand a fost sc risa.
Cartea Ester: coprinsul, scopul, autorul si timpul cand
a fost scrisa.
Scrierile apocrife: numirea, coprinsul, scopul si au-
torii lor.
Instractiunl pentru aplicare. Profesorul este obligat ca la fie-care
'asthma sa intreeseit partea pe care o explica elevilor prin citire din
Sf. Scripturk tinend socotera de a forma pe elevl in ass. mod, In cat
acestia saisl dea s4ma de desvoltarea poporulal ales, de fasele prin earl
a trecut si de mijlOcele prin earl a fost pregiltit pentru primirea Man-
www.dacoromanica.ro

86. PROGRAMA ANALITICA A SEMINAMILOR 685
tnitorului. In acest stop, profesornl va arata elevilor in tot-d'a nna le-
e:tura dintre faptele istorice, va nota grija ce o arata Dumnedeti pen-
tru poporul s6ii i va scote in evidenVa profqiile mesianice.
Clasa VI.
(2 ore pe s6ptInia,n6. sad 50 lectil pe an).
lntroducerea In Noul Testament.
Cu exegeses din evangelia lul Ion si din epistola apostolulul Paul caul Romani.
Cunoscinte generale despre Noul Testament. Origina car-
tilor Noulul Testament. Adunarea si codificarea cartilor Nou-
lui Testament. ImpArtirea cartilor Noului Testament. Evla-
via cu care trebue sa se citescg. Noul Testament.
Atacurile carl se aduc contra cartilor Noulul Testament
si combaterea lor.
Carrile istorice.
Insemnarea cuvintului evangelie. Evangelistul Matei:
Vieta si activitatea lab, compunerea scrierei, timpul, locul
si canonicitatea el.
Evangelistul Marcu: Vieta si activitatea lui, compu-
nerea scrierel, timpul, locul si canonicitatea el.
Evangelistul Luca: Vieta si activitatea IA compune-
rea scrierei, timpul, locul si canonicitatea el.
Evangelistul Ion: Vieta si activitatea lul, compunerea
scrierel, timpul, locul si canonicitatea el.
Abdul de tratare a evangeliilor sinoptice.
Acordul celor patru evangelic. Unitatea si deosebirea din-
tre cele patru evangelil.
Faptele apostolilor: coprinsul, scopul, autorul, timpul
si canonicitatea scrierel.
Cartile didactice.
ConsideratiunI generale asupra epistolelor apostolului Paul.
Importanta doctrinala a epistolelor acestora.
Epistola dare Romani: coprinsul, scopul, autorul, timpul,
locul si autenticitatea scrierei.
Epistola I catre Corinteni: coprinsul, scopul, autorul,
timpul, locul si autenticitatea scrierei.
Epistola H catre Corinteni: coprinsul, scopul, auto-
rul, timpul, locul si autenticitatea scrierei.
www.dacoromanica.ro

87. 686 PROGRAMA ANALITICA A SEMINARI1LOR
Epistola catre Galateni: coprinsul, scopul, autorul,
timpul, locul si autenticitatea scrierei.
Epistola catre Efesenl: coprinsul, scopul, autorul, tim-
pul, locul si autenticitatea scrierel
Epistola catre Filipenl: coprinsul, scopul, autorul,
timpul. locul si autenticitatea scrierel.
Epistola catre Coloseni: coprinsul, scopul, autorul,
timpul, locul si autenticitatea scrierel.
Epistola I catre Tesaloniceni: coprinsul, scopul, au-
torul, timpul, locul si autenticitatea scrierel.
Epistola II catre Tesaloniceni: coprinsul, scopul,
autorul, timpul, locul si autenticitatea scrierel.
Epistola catre Ebrel: coprinsul, scopul, autorul, tim-
pul, locul si autenticitatea scrierel.
I catre Timoteiii: Coprinsu, auto-
rul, scopul si timpul compunerel.
II catre Timotelii: Coprinsul, au-
torul, scopul si timpul compunerei.
Epistola catre Tit: Coprinsul, au-
torul, scopul si timpul compunerel.
Epistola lui Iacob: Coprinsul, auto-
rul, scopul si timpul compunerei.
Epistola lul Iuda: Coprinsul, autorul,
scopul si timpul compunerel.
Epistola I a lul Petru: Coprinsul, au-
torul, scopul si timpul compunerel.
Epistola II a lul Petru. Coprinsul, au-
torul, scopul si timpul compunerel.
Epistola I a lul km: Coprinsul, auto-
rul, scopul si timpul compunerel.
Epistola II a lul 'On : Coprinsul, auto-
rul, scopul sit timptil compunerel
Epistola III a luildn : Coprinsul, au-
torul, scopul si timpul compunerei.
Scrieri profetice.
Apocalipsul: autorul, coprinsul, scopul, timpul si locul
scrierel.
jnterpretarile cart se fac apocalipsului.
Epistolele pastorale:
Epistolele catolice :
www.dacoromanica.ro

88. PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR 687
Clasa VI.
(2 ore pe septgm1nA sail 50 lectiT pe an).
0 M iletica.
Definitiunea. Necesitatea §i impartirea omileticel. Cine pOte
predica to biserica ?
Calitatile pre,licatorului: vieta neprihAnita, religiositatea,
convingerea intima, conscientiositate, hotarire, intentiune
curata, prudenta, sciinta trebuinciOsa, elocuenta, cjel, etc.
Obiectul predicarei.
a) Adev6ruri dogmatice i morale;
b) Explicarea cultului divin.
c) Laude in onOrea lul Dumnedeil §i a sfintilor;
d) Cestiuni §i sfaturi privitOre la buna stare a sanatatei,
la gospodaria casnica, la starea economics §i sociala §i la
indeplinirea datoriilor catre patrie §i neam. Importanta a-
cestor cestiuni ca subiecte de predica;
e) Intimplari extraordinare de bucurie sail intristare.
Scopul predicei.
a) Luminarea mintei;
b) Miscarea inimel;
c) Induplecarea vointel.
Eelurile predicei.
a) Predica propriil disc : Definitiunea. Partite el; textul,
introducerea, terra, desvoltarea subiectulul, aplicatiunea i
incheierea;
b) Omilia;
c) Parenesa. (Panegiricul, necrologul, apologia).
Deosebirea titre aceste trei genurl de cuvintare, cu in-
dicarea timpulul i ocasiunel cand predicatorul pOte face
us de unul sail altul din (le.
Regulele privitore la intocmirea predicei.
1 Alegerea subiectulul potrivit ocasiunel. Conditiunile
ce trebue sa insu§esca.
II. Planul: Textul, tema, introducerea, desvoltarea temel,
aplicatiunea, incheierea.
www.dacoromanica.ro

89. 688 PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR
III. Limbs: claritatea. Frumusetile literare: comparatiu-
nile. Acomodarea limbei cu auditorul.
1V. Rostirea, cuvintarel: Tonul general, tonul partilor,
gestul, expresia fetel, tinuta. Miscarea finala.
lnstruefiuni pentru aplicare CunOseerea regulelor privitOre la in-
tocmirea predicel se va intemeia pe lecturi.
Profesoril va citi cu scolarit cite un model de fie-care fel de pre-
did% din scriitoril bisericel, fie din rgsgrit, fie din apus (ca Ion gull
de aur, Grigorie de Nissa, Vasilie eel-Mare, Ilie Miniat, Bossuet, Ma
ssillon), va analisa modelul §i va scote regulele duph earl e intocmit.
Imediat dupe,' analisa unlit model, scolaril vor compune prin imitatie
o predica pe un subiect similar on eel analisat.
Pentrn a dobandi o bane', dictiune, scolarit vor pronunta in aqui
profesorulul modelul analisat, precum si ]ucrarea for proprie; cu aceste,
ocasiune se vor corecta defectele de rostire, de tinuta, de gesturi.
Tot in acest stop, precum Ili pentru a, cultiva memoria, scolaril se
vor exercita sa memoriseze partile frumbse ca limbk ort puternice ca
gandire si ale modelulut si ale propriel for lucrari. .
Numal dupa compunerea prin imitatie vor incepe seolarit intoomirt
de lucrart propri!.
La compunerea unel predice, scolarit se vor folosi de cnnoscintele do-
bandite de isvorele recomandate de profesor si de experien0 proprie
Clasa VII.
ExerciliT de predice.
(1 ore pe septamana pentru lucrarl in clas5. §i 1 era. pentru pract. afara de clas5.),
lnstrucfiuni pentru aplicare,In acesta clasa se vor face numal
luerarT de compunere. Subie 'tele acestor predict vor fi unele en caracter
religion; altele on caracter moral, profan si social. Vor fi luate cu de-
osebire din: a) evangeliile duminicale; b) evangeliile celor 12 serb6-
torl imperatesci; c) cestiuni de ritual bisericeso; qi d) cestiunl si sf a-
tug privitore la buna stare a sanatalei, la gospodaria casnice, si la
stares economice, si socialii.
In adsta else& profesorul va pune pe scolart se, fad, scurte impro-
visart pe diferite teme.
Fie-care elev din clasa VII e obligat a tine eel putin o predica pe
an in capela seminarulul.
Archeologia biblica.
Clasa V.
(1 eel pe Apt6mana. sari 25 legit pe an).
Definitiunea si importanta Archeologiel biblice.
Scurte notiunl despre locuinte, nutriment, imbracaminte,
bole si inmormintarea la Ebrei.
www.dacoromanica.ro

90. PROGRAMA ANALITICA A SEMINARIILOR 689
Diferite forme de guvernare la Ebrel. Teocratia.
Cbsatoria la Ebrel.
Judecatoriile §i procedurl judecatorescl. Sinedrit si pe-
depsele la Ebrel.
Sectele la Ebrel: Farisel, Saducel, Esel si Terapeutl.
Elenescl, proselip, samarinenl.
Cu ltul mosaic: Locurile sfinte. Cortul martnriel, tern-
plul lui Solomon, templul lui Zorobabel, templul restaurat
de Irod.Sinagogile.
Personalul cultulul: Levii, preol, archiereul, servi-
tor) inferiorl.
Sacrificil si ritualul lor: Sacrificiul arderel de tot, de
impacare, pentru pecat, culpa. de pace sau mantuire, etc.
Curaprea la Ebrel: Curatirile levitice, curatirea pentru
atingerea de cadavre, curatirea leproOor si a locuinte!or.
Acte sacramentale: Taerea impregiur. Voturile, postul,
juramintul.
Acte iiturgice: Rugaclunea si bine- cuvintarea, cantarea
vocal& §i instrumentala.
Serbatori: Serviciul de tote oilele, Sambata, luna noun,
anul sabatic, anul iubilar, serbatOrea expiatiunel, serbatOrea
PaOlor, a cincl-clecimel, a corturilor
Serbatorile dupa exil.
Istoria universala bisericOsca paria. Ia 1453.
Cu equal de patrologle.
Clasa V.
(3 ore pe s6ptAroAna sail 75 lec(it pe an).
§ I. De Ia Intemeierea bisericei crectine pans Ia 313 dupa Christos.
Definitiunea si obiectul istoriel bisericescl, Impartirea el.
Cause le cart ate favorisat respandirea crqtinismuluI: sta-
rea politica §i moral& a ludeilor §i a paganilor. A§teptarea
Mesiel. Mesia §i invetsatura sa.
SerbatOrea cinci-clecimet. Intemeerea bisericel crqtine.
Respandirea crestinismuluT prin apostoll. Activitatea apos-
tolulul Pavel §i a celor-l-alp apostoll. Sinodul apostolic.
Respandirea cre§tinismulut dupa apostoll in Asia, Africa
Europa.
Biseriea Ortodoxi Romini 7
i
www.dacoromanica.ro

91. 690 PROGRAMA ANALITICA A -SEMINARITLOR
Persecutiuni contra bisericel din partea Iudeilor. Dart-
marea lerusalimuluI si ImprAstiarea Iudeilor.
Persecutiuni din partea paganilor.
Atacurl din partea filosofilor pAganl. Apo logetil crestini.
Invecatura, bisericel: canonul cartilor sfinte, traditiu-
nea, simbOlele bisericel.
Eresii fi secte.
Origina eresurilor. Ereticl ludaisatori. Gnosticismul, ori-
gina si caracteristica lui. Gnosticil timpurilor apostolice,
gnosticil Alexandrini si Sirieni
Maniheismul.
Montanismul. Antitrinitaril si monarchienii. Pavel Samo-
satul si preotul Save liii.
Chiliasmul.
Sciinta teologicd.
Barbatil apostolicl. ScOla antiohiana, africana, alexandrine
si asiatica (Irineil si Ipolit).
Acliministracia bisericesc'd.
Cler si mirenl; episcopi, preotl si diaconi; ipodiaconi, ci-
tetl, cantareti, acolutl, diaconese.
Alegerea clericilor, intretinerea lor. Raporturile dintre e-
piscopl.
Cult fi disciplinci.
Caracterul cultului Nou lul Testament. Parti le constitutive.
Locurile sfinte. Certa pentru timpul serbarel Pastelor. Efec-
tuarea tainelor. Disciplina bisericesca in privinta primirel
celor cacluti de la biserica. Vieta cresfinilor si obicelurl
crestine. Aschetit
07'a urmal.
.---1,01--.
www.dacoromanica.ro

92. CRONICA BISERICESCA.
I.
Un document.
Una din chestiunile la ordinea dilei e si fabricarea
luminarilor de cera curata. Sf. Sinod in deosebi s'a
straduit sa ajunga la acest resultat si cu tote acestea
nu s'a facut pang acum aprope nimic. Vom vorbi si
not in acesta revista, cad chestiunea -luminarilor de
cell curata e de o importanta capitala pentru bise-
rica nostra crestinesca. Public aid un document de
la ..Voda cu privire la fabricarea luminarilor in Bu-
curesci. E un document, ce mi s'a dat de un bun
crestin si doritor de a vedea in bisericile nostre nu-
mai luminari de cera, curata.
«10 IOn Gheorghe Caragea Voevoda i Gospodin zemli
vlascoe.
nind-ca Sf. biserica d'aici din ora§ Domniet mele Bu-
curesci, unde se cinstesce §i se prasnuesce hramul Sfintilor
40 de mucenici, care iaste metoch at Sf. episcopil Ramnic,
ail avut privelegiurl domnesci, ca singura sä alba a line
www.dacoromanica.ro

93. 692 CRONICA BIBRRICSCA.
fabrica intru care se lucreza luminarile de cera alba in tots
Bucurescil, ca una ce ctitoril acestei biserici, cu osardie si
cheltuiala s'au silit de s'ati inceput acest mestesug aid in
tara, atat spre podOba sfintelor biserici, cat si spre trebu-
inta altor obraze, precum ne-am pliroforisit Domnia mea;
ca Domnia sa reposatul tefan Voda Racovita, prin hriso-
vul ce ail dat de la leat 1764 Iulie 14, arata pe larg pri-
cinele acestel fabric], si atat pentru-ca acest lucru este pri-
cinuitorul de folos si de podOba a dobandi tara mestesugul
acesta, cat si pentru-ca se afla biserica acesta intre cele-
lalte isterisita de cel mai putin acaret, ne avend nici mo-
sie, nici vie, nici tigani, nici alt acaret, de aceia atat ra-
posatul Stefan Voda Racovita, cat si top alp raposatl si
frail domni din urma de rind pana acum, ail inoit si au
intarit rinduiala acesta, precum din hrisOvele ce am vedut,
ne-am adeverit, Pentru care acesta fabrica, ne -au aratat
prea Sf. Sa Parintele Mitropolitul, dimpreuna si cu lubitorul
de Dumnedeil Episcopul Ramnicul hrisOvele ce are metoch
acesta de privilegiul fabricel de cera alba, si cum ca in
vremea trecutel rasmirite nu s'ail pazit randuiala fabricel
din pricina marchitanilor si a suditilor ce aducea luminarl
de cera alba, si cu Vote ca si stapanirea de atuncl ail supus
pe suditil for a pazi privelegiul fabricel, dar urmare in fapta
nu s'ail facut. Pentru acesta dar am oranduit pe dumnealul
Vel Logofet de tara de sus Grigore Ghica de ail cercetat,
si prin anafora de la ale acestel lull' ne -au facut
aratare, cum ca si chiar stapanirea rusesca urmand hris6-
velor domnesci ail supus pe suditil lor la privelegiul fabricel.
De aceia dar, vedendu-se privelegiul acestei fabricl de cera
alba, intarit cu atatea hris6ve domnescl, it tntarim si Domnia
mea si hotarlm ca privelegiul acesta sa alba tot-deauna
numal metoch sf Episcopii spre a-1 pane in fapta acest
mestesug si a se vinde luminarile de cera alba, atat pentru
trebuinta sf. biserici, cat si pentru a altor obraze numal
de fabrica acesta nebantuita si nesuparata de nimeni si
diafendepsita de zapcii] politieI a nu inalbi nici a nu lucra ,
sau a vinde alt nimeni luminari de cera alba, la care acesta
cherhana sa fie si dos mesteri ce vor fi lucratorl acestul
mestesug in pace si nesuperatl de ors -ce dart si oranduiall
are si pe Sara, cum si pravalia acesta a fabricel sa fie ape-
www.dacoromanica.ro

94. CRONI CA BissmetscA 693
rata de ormnduelile ce sint pe alte pravalil, si poruncim
Domnia mea si dumitale Vel Aga, sa Ingrijesci de acesta a
nu ingadui pe altit sa vinda luminart de cera alba. Si tar
sa aiba acest metoch a tine si liude 60, strainl scutelnic a
fi pentra treba si ajutorul acestel sfinte case. Si osebit sa
aiba metoch vinarict din valea Mleilor, i a Negovanilor, i
valea Larga, i Sarbenil i valea Pietril, si Delicelul of sud
Saac, cate un ban de vadra unde are si manastirea Cal-
darusanilor vinariciul. Care trite aceste mill le-ati avut de
la fratil DomnT de mat naintea /Astra. DecI invrednicindu-
ne Domnul Dumneleil si pe not cu domnia acestel pravos-
lavnice tart romanesci ne-am milostivit de am Inuit si am
intarit t6te aceste mill ca sa i se pazesca nestramutat. A-
deverind hrisovul acesta cu Insust creditn *a domniel mele-
lo IOn Gheorghe Caragea Voevoda, si cu credinta prea Iu-
bitilor domniel mete fit, Gheorghe Caragea Voevod, Con-
standin Caragea Voevod; martorl fiind si d-lor cinstitit si
credinclosit boieril velitl at divanulul domniel mele: Pan
Constandin Filipescul vel Ban, Pan Radul Golescul vet
Dvornic din tara de sus, Pan Grigorie Brancovenul vet
Vistier, Pan Grigorie Ghica vel Logofet de tara de sus, Pan
Radu Slatinenu vet Vornic de tara de jos, Pan Dumitrasco
Racovita vet Dvornic al III-lea, Pan Istrate Cretulescul vet
Dvornic al IV-lea, Pan Gheorghe Slatinenu vet Logofet de
Cara de jos, Pan Constandin Sutu vet Hatman. Pan Miha-
lache Manul vel Dvornic at Politiel, Pan Mihalache Sutu
vet Spatar, Pan Constandin Vlahus vet Postelnic, Pan A-
tanasie Hristopulo vet Logofet al strainilor pricini, Pan
Nestor vet Cliucer, Pan Alexandru Mavrocordat vel Caminar.
Pan Dimitrie Manu vet Comis, Pan Mihail vel Pitar si Is-
pravnic, Pan Grigore Ghica vel Logofet de tara de sus. St
s'ag scris hrisovul acesta In anul dintaiil dintru intaia
domnie a domniel mete aid In orasul scaunulul domniel
mete Bucuresci la anil de la nascerea Domnulul Dumneszlet
si Mantuitoralul nostru Iisus Christos 1813 Martie 29 de
Chirita Logofetul de Divan.
to 16n Gheorghie Caragea V.V. din mila tat Dumnecteit
Domn at tarit romanescl.
Grigorie Wilco vel Logofiga.
www.dacoromanica.ro

95. 694 CRONICA BISERICESCA
II.
Serbarea bramului in Catedrala st Episcopil din
Curtea de Arges.
In frumOsa si neintrecuta biserica a lui Neagoe-
din Curtea de Arges se serbeza in fie-care an cu o-
deosebita pompa hramul «Adormirea Maicii Dom-
nului ». Vine lume din tOta eparchia si chiar si din
cele-l-alte eparchii. Si cine n'ar veni ore sa asiste la
un serviciti pompos in cea mai frumOsa biserica din
Cara ?...
Anul acesta P. C. Revisor eclesiastic al eparchiei
Argesului par. Econom stavrofor V. Predeanu a ti-
nut o prea frumasa predica, pe care o publican' aid_
Ca lath' de acnm mg vor ferici
tote neamnrile". (Lnea I 4S).
Iubici Creftini,
Sunt noue-spre-clece vecuri implinite de cand acesta pro-
orocie, a fost rostita inteunul din cele mai mid ora§e din
Iudeea; o feciOra saraca necunoscuta, locuind inteo coliba
modesta in pamtntul Hebronului se mangaea §i credea cu
tarie, ca nu namal se va vorbi de ea in viitor, dar ca
tote nearnurile o vor feria.
Au trecut de atunci noue-spre-clece v6curi, faptele sunt
www.dacoromanica.ro

96. CRONICA BISERICESCA 695
vii in mijlocul crestinilor, istoria este inaintea ochilor tu-
turor, putem sa vedem daca s'a Imp linit In tocmal acesta
proorocie extraordinary.
In tOte timpurile popOrele ail Inconjurat cu cinste, res-
pect majestatea regilor; In semn de recunoscinta natiunile
au ridicat statul si monumente in cinstea Omenilor, cars
ad jertfit genial si munca lor pre altarul patriel. Bise-
rica aduce laude sfintilor, earl au strelucit prin talentele
si virtutile lor; ea cants imne sfinte in slava lor, ea le pas-
treza sfintele mriste in templele sale. In sInul familiel copiil
pOrta respect si dragoste dire cel ce 1-ati nascut si, dupa
ce ati depus in mormint pre acesti scampi parinti, el le
pastreza tot-d'auna o dulce amintire. Dar Ore crestinil nu
sunt datori sa aiba respect si veneratiune catre Regina
Crestinismulul? Oamenil eel marl sunt vrednici de recunos-
cinta nOstra pentru ca ata adus omenirei servicil vremelnice
Dar Maria FeciOra nu ne-a deschis portile fericirei vecinice?
Nu in sinul el am redobandit viata sufletului nostru ?
Suntem dar Bator' inchinaciune, Imperatesel ceresci, recu-
noscinta si iubire bine-facetOrel nOstre. Cad nu e vorba de
o femee de rand, ci de o femee care e mai pre sus de tOte
femeile, de feciOra virgins, care fiind alesa mai din nainte
ca sa fie maica lui Dumneded, a fost plina de Duchul Sfint
si de har si bine-cuvIntata Intre femel si mai mult de cat
tOte femeile.
Nu este vorba de o femee pre care mOrtea, ce este pe-
depsa pecatulul, ar fi rapit'o ca pedepsa pentru pecatele
sale, cad ea nu s'a patat cu pecate In viata sa, ci de o
femee, al cares trup n'a fost supus stricaciunel in mormint
ci a exit aprOpe indata, ca sa se Waite la cer cu trupul si
sufletul; este vorba de o femee care e mai presus de Omen)
si de anger', care nu cunOste mai presus de ea de cat pre-
Dumneded si pre lisus Christos, Filul seU dupa trup.
A lauda pre acesta Sf. Fecidra, o singura cuvintare nu
este de ajuns, si, a vorbi despre ea cu demnitatea ce i si-
cuvine, eft nu sunt in stare. Pentru acesta, Sfinta FeciOra..
in neputinta in care me gasesc ca sa-ti impletese, cunun-r
de lauds,, car] O. ;le vrednice de tine, aibi buna-vointa catr(-
mine smeritul tell servitor si mijloceste la Fiiul teU ca sa-m,
dea harul trebuincios, ca nu cum-va sa spun ce-va ce nu
fs1
www.dacoromanica.ro

97. 696 CRONICA BISERICESCA
s'ar cuveni numelul teti cel Sfint. Iconomiseste ca sa m6
lumineze Sf. Duch de care al fost plina cand angerul a
strigat catre tine: Bucura te cea piing; de liar.
I.
Iubitl Crestinl, data nol numim pre Sf. FeciOra DOmna
si Imperatesa nOstra, ac6sta nu este o nascocire a evlaviel
crestine, acesta demnitate n'a luat nascere in imaginatia
parintilor nostri; n'am Imbogatit nol pre Maica luI Dum-
nedeil c'un sceptru, ce nu i s'ar cuveni. Sf. Duch Insusl a
vestit Inalta el demnitate; El a laudat'o prin gura Prooro-
cilor; si David privind Intr'un viitor indepartat a vedut pre
Christos si Imperatia lul intindendu-se de la r6saritul si
pana la apusul sdrelul, de-a drepta lul pre Maria mal !nail&
de cat angeril si de cat tOte puterile cerescl tinend in mans
tolagul puterel sale. El neo arata Tanga Cel A-Tot Puternic,
care depune pre capul el o corona de petre scumpe. So-
lomon o represinta ca pre regina florilor; ea este mal inalt1
de cat chedri cel din Liban; virtutile el atrag catre ea pre
Domnul si o incununeza din timpul vietel sale pamantescl,
cad ea este in mijlocul lumel corupte ca un crin
frumos, ce'ql 11)&0' tulpina mai presus de spin).
De la Adam si pana la David, de la David si Vara la
lisus Christos, poporul Iudea s'a inchinat inaintea femeel
esita din regil s61, care trebuia sa nasca pre Cuceritorul
lumel, pre Mesia Christos. In sfarsit, timpul se Implinise si,
acesta imperatesa atat de mull dorith si laudata se ridica
la orizontul lumel pagane si vesteste venirea 86reluI Drep-
tate), care va risipi intunerecul idololatriel. Alesa de Provi-
denta ca O. indrepteze lumea, sa mangae biserica si sa
nasca pre Dumnedeil ea a fost impodobita cu tOte virtutile
si darurile cerescl, pentru ca sa implinesca planurile lul
Dumnedeu si a.steptarea Omenilor.
Inteadever, Iubiti Crestinl, ce curatie mal Mina p6te sa
fie de cat a unel feciOre, care tremura la apropierea an-
gerulul si se turbura de cuvintele lul? Acesta sa fie de
ajuns pentru cele-l-alte fecidre, ca ele sa, tremure
la vederea omenilor §i sa; se tem& de convorbirile
cu el. Dar virtutea Sf. FeciOre merge mal departe: pudOrea
el o face sa tremure vedend ca intra la ea un anger, pen-
www.dacoromanica.ro

98. CRONICA BISERICESCA 697
tru ca era imbracat in chip omenesc. Turburarea it
era pricinuita de marea sa modestie si de adanca umilinta,
ce o facea sa se tema de laudele ce i le aducea angerul.
Credinta nu era mat mica de cat curatia, pentru care a
fost laudata de Sf. Elisabeta, care fiind plina de Duchul
Sfint a clis: «Fericita este ceea ce a creclut ca, va
fi savirsire celor Vise el de la Domnul). Si Eva a
creclut pre and era feciOra., dar credinta el a slujit ca sa
dea mOrte la tot neamul omenesc. Sf. FeciOra Maria insa
prin credinta et a isbavit neamul omenesc de p6catul Evet
Eva a creclut in cuvintele serpelul, si Maria in cuvintele
angerulul Gavriil. Cuvintul demonuluI, caruia a dat crecle-
mint Eva a facut'o sa nasca in durerl copil pecatosl si cri-
minall ca Cain, tar cuvintul Domnulut in care a creclut
Maria, a facut'o sa nasca pre Omul-Dumneclea, drept si
stint, care a mantuit pre top 6meniI. Acesta sublima Cre-
dinta n'a fost turburata in Sf. FeciOra, prin nimic, nict chiar
prin omorirea lul lisus pre truce care parea ca sdrobesce
tote sperantele el
Ceea ce Inalta si mat mult pre Sf. Maria este umilinta
el. Nu este o virtute mare ca sä fie cine-va umilit cand
se gasesce inteo stare de jos, insa e o virtute fOrte mare
si Mlle rara printre Orneni, ca sa pastreze umilinta cand
se afia in demnitatl inane. Cu cat demnitatea de a fi Malca
lul Dumnecled este mai inalta de cat tot ce e mai inalt in
lume, cu atat mai mult umilinta el a fost mai mare. De
si era Malca lul Dumnecleti totust ea n'a incetat un mo
went a se socoti r6ba lul. Umilinta el nu s'a marginit nu-
mai la a se socoti ca sluga lul Dumnecleti, ci s'a intins si
la cet ce eraa mai pre jos de ea. Sf. FeciOra plina fiind
de harul 1u1 Dumnecleti, s'a creqlut obligata a implini le-
gea umilinteI in t6te partile el adica: umilinta catre supe-
riorl, catre egalt si catre inferiorl. Ea n'a avut insa fuel o
data pre cine-va de o potriva cu dinsa nicl in cer, nicl
pre pamint. Numal Dumnecleti e mai pre sus de ea, si s'ar
putea lice ca. chiar Dumnegeti s'a pus mai pre jos de cat
ea, cad in taina IntrItarel s'a umilit lnaintea sfintel Ma-
ria. Ea a Implinit URA legea umilintei fats de eel ce era'
mai pre jos de ea. qi cu deosebire in acesta stii umi-
linfa cresting. A cinsti pre Dumneqleti, nu e lucru grew,
www.dacoromanica.ro

99. 698 CRONICA BISER10ESCA
and cine-va are putina .credinta cad si pliganii, luminati
numal de raliune se simteau obligati sä cinstesca o Dum-
necleire 6re-care; a cinsti pre superioril sel, tOta lumea face
acesta; a cinsti pre egalii sel iarasi este lucru usor; dar a
cinsti pre inferioril sei si a se umili mal pre jos de cat ei
acesta e un lucru pre care Omenii it sevirsesc fOrte rar si
cu grew, si cu tote acestea, cea mai de capetenie virtute a
crestinilor este acesta.
Dar ca sä aratam ca umilinta nOstra nu este nici fatar-
nick nici ipocrita, trebue sa fie insotita tot-d'auna de dra-
goste, care e sufletul el, mai ales and vrem sa cinstim
pre cel saracl; cad' la ce le-ar folosi for umilinta nOstra
far& de dragoste? Trebue adica. a intra cat e cu putinta
mai des in spitale, in casa saracului, in inchisori, dupe
cum si s6rele infra in pamint, cea mai de jos si mai mica
parte din univers, ca sa schimbe acest pamint in aur si
in petre scumpe. Vreati sa spun ca trebue sa intram in
Mite aceste locurl cu o dragoste, care sä dea sanatate bol-
navilor, libertate celor din inchisori, bucurie celor intristati
si m'angaere celor nenorociti. Asa a intrat Sf. FeclOra in
casa Zachariel pentru ca sa duca cu ea bine-cuvintarile,
mantuirea si harul lul Dumnecled.
Cu un cuvint, St. FeciOra strelucesce ca un sOre in mij-
locul feciOrelor lui Israel, ea tine sceptrul tuturor virtutilor,
ea este ic6na cea mai curata a sfinteniel Dumnecleestl, si,
adormind a lost dusa indata de ingeri in sinul lul Dum-
necjeu si asezata pe un tron inalt. Despre ea Sf. bin a-
postolul (lice ca are ca vestmint s6rele, luna sub pi-
clOrele el si porta o corona de doue-sere -dece stele.
Ne aflam, Iubiti crestini in timpul cand profetiile s'aii im-
plinit, si acelea earl privesc pre Sf. FeclOra Maria s'ad im-
plinit intr'un chip strelucit chiar sub ochil nostri. De la
Christos pana in clilele nOstre printil si printesele all Inge-
nuchiat inaintea el asa precum a proorocit Solomon; Im-
peratii de resarit all pus tinuturile for sub pocainta ei, i-ati
ridicat biserici marete si 1 -au oferit cununi de aur.
Domnitorii nostri n'aii fost mai putfn zelosl in a-I Malta
biserici si a-I aduce inchinacluni. Neagoe-Voevod, din res-
pect si veneratiune dire Maica Domnului a ridicat acesta
strelucit6re biserica, si, sotia sa Despina DOmna 'si-a scos
www.dacoromanica.ro

100. CRONICA BISERICESCA 699
cerceii din urechi ca sa impodobesca acest nepretios mo-
nument al NascetOrel de Dumnedeti. Iar inteleptul nostru
Suveran Regele Carol I a readus la vechea -i strelucire ma-
reta biserica a lul Neagoe Vo la. i, scutnpa nOstra Regina
Elisabeta, din dragostea cea mare ce are catre FeclOra Ma-
ria a scris si impodobit In chip minunat Sf. Evanghelie in
care se arata patima ce a suferit Fiul Fed Orel Maria pen-
tru mantuirea lumel. Acesta opera mareta tnchinata Nas-
ceterel de Dumnedeil si depusa aid in biserica, va arata
lumei intregi ca In Cara Romanesca sunt Reg! si Regine,
care stiii sir respecte cu fapta si cu cuvintul pre Malca 1W
Dumnedeil si sa 'I impodobesca biserica cu monumente ne-
peritOre; CI in Sara mistra sunt Regine ca Suverana nOstra
care aducendu'si aminte ca. Sf. FeclOra asters cu lacrim!
0 a legat cu giulgiti ranele Mantuitorulul lumel, a legat si
Ea ranele celor caduti in lupta pentru mantuirea neamulul
romanesc din sclavia pagans.
lar nol cestia din diva de adi santem atat de civilisatl,
timpul ne este asa de stump in cat nu credem ca e bine
si Nositor pentru not si urmasil nostri ca sa jertfim cel
putin un teas din 7 chile pre septamina si sa venim la bi-
serica spre a lauda si ferici pre Sf. Fecidra!
Iata dar 1041 crestini cum s'au implinit proorocia Sf.
FeclOre rostita acum noue-spre-dece vecuri cum ca o vor
ferici tote neamurile. Ceea ce a prezis legea veche, a im-
plinit ce noua. Aceea pre care David o cants pre lira sa,
noi o laudam in cantarile nOstre bisericesti, si Imperati si
Regii it aduc darer! si Inchinaclunl, lar ingeril o lauda
in cer.
II.
Sfinta FeclOra este si Bine-facetOrea nOstra. N'avem de
cat sa aruncam in trecat o privire asupra lumeT in mo-
mentul in care Sf. FeciOra a venit in lume: Duchul omu-
lul perduse adeverul; inima lul era afundata in potopul vi-
ciilor; cea mai mare parte a neamulul omenesc 10 pleca
fruntea sub jugul sclaviel; femeea mai ales, acarei slabi-
ciune nu era ca all un zid de aparare contra violentei,
suferea pedepsa vechel sale nesupunert; gelosia, lasitatea,
desgustul, nestatornicia gramadise pre capul el o greutate
www.dacoromanica.ro

101. 700 CRONICA BISERICESCA
prea mare de infamii. Ast-fel era lumea pre care Iisus Chri-
stos vrea s'o mantuiasca, sa Impace adeca pre om cu Zi-
ditorul set, sa traga omenirea din stricaclune si s'o aduca
din not la strelucirea cea dintait. $i acesta opera mare
de mantuire, Christos n'a sevirsit'o fara concursul Maria
Eva prea increcletOre in vorbele viclene ale angerulul ca-
clutv estitorul pecatulut si al mortel,a atras asupra lu-
mel nenumerate rele. Maria, credincIesa glasulul trimisulul
Dumnecleescdatatorul de viata,a facut sa curga preste
neamul omenesc isvOre nesecate de daruri si de lertare.
Cand angerul se pleca tnaintea el si 'I vesti ca va nasce
pre Mantuitorul lumel, atunci ea respunse trimisulul ceresc:
data rOba Domnulul, fie mie dupe cuvintul tea*.
Acesta umilita supunere a Mariei, ne-a facut sa cun6s-
cem bine-facerea sa. De la eslea din Bethleem pana la Gol-
gota, de la durerOsa proorocie a lui Simeon Oita in cliva in
care a veclut ferul sulitel strapungend inima Fiulul set res-
tignit pre truce, vieta Sf. FeclOre n'a fost de cat un lung
sir de suferinte de durerl si de necazurl; cu tote acestea,
nici o piangere, nici un murmur n'a scapat din inima
Ea a jertfit mal mutt de cat viata sa pentru ea a adus
jertfa pre insusi Filul set pentru pacatele nOstre
III.
Iubiti crestini Maria este in cer tntru slava, dar
bunatatea el nu ne-a Orbit; puterea el s'a marit pentru
ca sa imultesca bine facerile sale catre nol. Ea opreste bra-
tul dreptatel Dumnecleesci, dragostea el privigheaza asupra
pamintului si ne trimite lertare; ea usuca lacrimile nOstre,
ne Incalcleste inima, umpland-o de mangaerl, ea ne apara
contra satanei, ea se pogOra In bordeiul saracului pentru
ca indulcesca suferintele; ea departeza visele cele in-
fricosatOre care turbura pre copil in soma, ea inveselesce
pre betrinul, al carul piclor e deja in grOpa, aratandu-I
fericirea ce vecinica.
Biserica a aseclat serbatorI.In cinstea NascetOrel de Dum-
neclet intru care e si cea de acII, ca sa pastreze In inima
credinclosilor respectul si veneratiunea ce suntem datorl
sä avem catre Malca lul Dumnedet. Insa inchinaclunile si
evlavia nOstra catre ea nu ne vor fi de nici un folos data
Asta-di,
sa-1
el.
www.dacoromanica.ro

102. CRONICA BISERICESCA 701
nu ne vom grabi sa reinviem in inima nOstra duhul ce
a insufletit-o pre ea in viata si daca nu vom imita virtu-
tile el. Fara acestea nu vom placea nicl Fitului, nici MaIcel.
Sa aducem dar toll inchinacluni Mariel si sa avem re-
cunoscinta catre ea. Nol n'avem, este prea adeverat, cu-
nunl de our ca M. tncingem fruntea el; nu putem sa-I inal-
tam temple mhete, dar sufletul nostru sa fie biserica et,
inima nostra altarul uncle. va fumega tamaia rugacIunilor
nOstre. Sal facem un tron de virtutile nOstre si sa punem
pe capul el o cununa. SI laudam bine-facerile el, lubirn
el, slava 0 si asa vom fi fericitl. Amin.
Un formular de inspec(ie.
P. Sf. Pimen, Episcopul Dunaril-de-Jos a intocmit un for-
mular de inspectiune pentru P. C. Protoierel din Eparchia
P. Sf. Sale. 'L publicam aid pentru stiinta preotilor din
acesta. eparchie:
FOAE DE INSPECTIUNE.
Anul 190 - luna 4iva . . . .. cira ..
Nol . protoiereul judetulut... . - . . transporta.n-
du-ne In comuna .... .. plasa .- . din acest judet §i inspectand
biserica 2) cu hramul . ... . . . . .. am constatat
urmAtorele:
A. Starea externs a bisericei.
a). Imprejmuirea ciirfel bisericel---
b) curtea 2) .. .. ...
c). zidAria .
d). acoperip3)... bun sal r6A
e). u§ile §i ferestrele - -- - ----
f) clopo tnil a 4)... ....
B. Starea interns a bisericei
a) Aspectul general --
1) parochield sail filielX
2) dacd este sad nu plantatS si dacI este curatd.
3) de fer sail de sindrild
4) de zid said de lemn, dacd este separata de corpul bisericeT sail nu.
.
www.dacoromanica.ro

103. 702 CRONICA B1SERICESCA
b). mobilierul
c). catapetesma.- -
d). picture.
e). pardosela .
f). sfinta mash. -- -
g). antemisul
h). sfinta Impartdsire de preste an ..
i). sfintele vase e- . . - - - - - -- - -
j). vestmintele
k). cdrtile de ritual 1)
1). biblioteca parochialdin
in). arhiva
n). interogatil asupra ci, culdrilor episcopale si protopopescI 3) . -
o). decd. s'ad flcut rapdrtele pretinse de art. 88 si 40 din regul. epitr. bise-
ricescl, si ce numdr Ora fie-care raport ... ... . ..... ... .........
p). baptistierul..... ...... ... . . . .. .
q). pangarul....
C. Cimitirul.
a). Imprejmuirea
b). capela
c). plantatia 4,
d). alinierea mormintelor 9 -
D. f e 6 I ci.
a). Catl copil sunt in comund In virsta de a merge la ,scold ?
b). . . . Inscrisl ,
c). . . iirmezit regulat ?-
d). care sunt motivele pentru care unit nu urmezA la scold?
e). duminica si sdrbdtdrea, merge invetdtorul cu scolaril la bisericd?
f). scolaril cantd sfinta liturgie In cor la biserica?
g). preotul cu invetAtorul satesc, trdesc In legaturd prietenescit si lucrezd, el
impreund pentru propasirea binelul in comund?
E. Starea moralti I materiald a poporulaci.
a). Numerul familielor ortodoxe
b). . crestine de alte confesiuni
c). . . de alte religiuni
d). moralitatea poporulul
e). enoriasil si copil for merg la biserica?
f). cdti dintre enoriasl trdesc In concubinagitt si ce masurl s'a luat fatd de
el ?
1) daca sunt complecte si cu litere strabune.
2) cite volume? legate sail nelegate, ce reviste teologice.
2) se va intreba preotul paroch sail supranumerar, despre cuprinsul diferitelor circular! li ciacit ca-a
dat ostenela a realisa obiectul circulerilor pe orlf-ce cestiune.
4) 41i 5) mormintele vor fi puse in lithe pe distance mil lune sail mat scurte, ca ast-fel sit formeze
alee care se vor planta §i impietri.
>
-
. ..
www.dacoromanica.ro

104. CRONICA BISERICESCA 703
g). cArciumile sunt inchise. in timpul prescris de lege?... . .
h). alcolismul este rkspAndit in populatiune §i, clack acestA patima este, ce mk-
suri s'al luat ? -----
i). sunt in parochie bolnavi de pelagrA, leprA i de alte bole care nenorocesc
f}i. omork mal ales populatiunea nostrA de la tarn gi ce mAsurT s'ad lust
de preot gi de autoritatea comunall ?
F. Instituttunii culturale 0 faantropice.
a). Este vre-o societate s'all cerc cultural, §i cAte conferinte a tinut preotul?
b), este vre-o societate economics{ ? .
c). 7. 1. filantropicA ? .... ... .
G. Casa preotutui.
a) CV copil are gi ce educatiune le dA ?
b). exist/ o cask. parochialk. ?
c). care este starea de curAtenie a easel In care locuesce preotul?
d). gospodkria din prejurul easel qi a locurilor sale este ea ingrijitil ca sk
poti fi un model pentru sAteni ?
e). are plantatie i indemnk *i pe locuitorl de a pune ?
f). este membru al societAteT clerulul?
g). a se observa registrul de visitele deja. fAcute §i dack s'aA Indeplinit lipsu-
rile constatate la acele inspectiunl.. .
h). diferite observatiunT.
H. Comuna.
Sunt grAdini cu poml roditorl ? - . .
se ocupg cu grAdinaria de zarzavaturl ? .
. . . stupAria (albinkritu)? --- ..
. . . gAndaci de matase ? ... .. . . .. . .. .. ..
dad pastreza portul national cu stofe i pAnzeturi de cask.? 9.
Observafiuni.
----- - - - .....
1V.
0 scriere folositdre.
P. C. Econom stavrolor qtefan Calinescu, profesor §i
protoiereil al Capitalel a publicat o scriere folositOre crq-
1) National orl orlOnesc.
>
_ .... -------------
.
.
www.dacoromanica.ro

105. 704 CRONICA BISERICESCA
tinului intitulata: (Dialog intre mo§ Dragne §i logofaul
Stoica Calineanu sati Trecutul §i Presentul).
Scopul acestel scrieri e de a face pe on -ce cretin sa .
pricepa intregul mecanism al serviciului dumnezeesc, cum
§i semnificatia §i importanta tuturor lucrurilor sfinte din
biserica. Era de mare nevoe acesta, cad multi merg la bi-
serica §i observa o multime de lucruri Si de mi§cari, fara
sa le pricepa rostul. Multi cre§tini nu sciti chiar de ce sunt
cre§tini §i pentru ce se inching,. Scrierea par. CAlinescu lu-
mineza pe cre§tin §i'l intaresce in credinta. De aceea o re-
comand tuturor, cad de mare folos le va fi.
A apArut partea I §i costa numal 90 de haul.
*P
G...
www.dacoromanica.ro

106. DARE DE SEMA.
In luna Martie, anul acesta, parintele protoiereil at ju-
detulul Tecucl, IOn Andreescu, a sustinut, cu un bun suc-
ces, tesa sa de licenta, intitulata: Fariseil si Saduceil In
epoca Macabeilor si sub Erode cel Mare.
Am creclut ca este necesar pentru cititoril acestel reviste
de a face o mica, dare de semi asupra acestui studit ar-
heologic-istoric.
In mica indroducere ce o face, arata motivul care l'a
determinat de a-sl alege acest subiect, spun'end, cu drept
cuvint ca. Wta miscarea intelectuala si tote nazuintele reli-
giOse si patriotice ale Iudaismulul In tntaiul secol, se con -
centreza, in doue directiunl, adica, in Fariseism si Sadu-
ceism.
Intrega lucrare o Imparte in trel parti principale: Fari-
seismul si Saduceismul, continuarea acestor doue directiunl
in scOla lul Hillel si a lul ammai, forma concreta a in-
vetaturei for Sinagoga.
In aceste trel capitole imbratiseza pe deplin starea Iu-
daismulul din acel timp, tendintele acestor doue directiunl,
resultatele atinse si da o lumina complecta pentru tots acel
cart nu erati cunoscatori de aprOpe at istoril Iudeilor din
timpil din urma, at existentel for politice.
Doue partide sail directiuni religiOse predominati In pri-
mul secol dupa venirea lul lisus Christos si acestea pur tau
numirea de Farisel si Saducel. Scriitorul iudeu Flavill losef
Biserica Ortodoxl RomAna 8
www.dacoromanica.ro

107. 706 DARE DE sEMA
ii considers ca dou6 secte in sinul Iudaismulut Aceste par -
tide aveati un vechiti trecut istoric. Dupe tntOrcerea Iu-
deitor sub Ezra si Neemia, tendinta tuturor era de a pazi
cu sfintenie poruncile legit. Cei mat evlaviosl, mal tematorI
de Dumnedeu purtati numirea de Masidim. El erati lubitl
si respectati de top si de aceea dobindira o puternica in-
riurire asupra
Alexandra cel Mare cucerind Palestina, Iudell incepura
sa fie influentati de cultura greca. Sprijinitoril elenismuluI
purtail numirea de Elenisti si erat intr'o lupta continua cu
asa numiti Masidim, cad el considerall acesta ca o abatere
de la credinta si datinile stremosescl. Antioch Epifan se de-
clara partisan al Elenistilor, voind sa impue cu sila obice-
lurile si moravurile grecesci. Revolta Iudeilor isbucni si fu
condusa de Macabei.
ludeil elenisti erail numitl Saducel-Azadukim, sau drepti,
nepartinitorl. El voeati sa fie un partid de ordine, cad nu
pricepeati pentru ce streinii ar fi 1.61 privitI; erail pe de-
plin religiosl si admiteau in totul reformele lul Ezra, gal-
seati insa ca Masidim erati prea aprinsl In pornirile lor re-
ligiOse. El nu admiteau infiintarea sinagogilor, pentru ca nu
erati mentionate in lege.
ludeil evlaviosl, Masidim, incepura lupta contra lor. Ma-
cabel esisera triumfatorl contra lul Antioch si basal' pe acesta
victorie, evlaviosil cautara sa micsoreze influenta Saduceilor.
0 parte din evlaviosl nu aprobara procedarea fratilor lor,
nu vocal) neintelegeri religiOse si lupte trite fratl si cau-
rand mat mult o vieta linistita, petrecuta in meditatiuni re-
ligiOse, formara o partida deosebita, purtand numirea de
Eseni. Partea cea-l-alts din evlaviosi isl schimbara numirea
in Farisel-Perusimsati cel despartitl.
Ura fariseilor nu se margini numal la grecI si la mora-
vurile acestora, ci se intinse si asupra Romanilor si asu-
pra a tot ce era strein. pica in care a fost terminate. tra-
ducerea Sf. Scripturl in limba greaca, Septuaginta, a lost
considerate de acestia ca o di tot asa de intristatOre ca si
aceea cand Ebreii s'ati inchinat la vitelul de aur.
Fariseil triumfara repede contra Saduceilor; influenta a-
cestora e slabita si tOta Palestina era acum lndrumata in
ideile si moravurile fariseice.
celor-l-altl.
www.dacoromanica.ro

108. DARE DR SEMA 707
Cu venirea Mantuitorulul se incepe o noul lupta intre
Farisel si Saducel; isbanda a fost cand pe partea unora,
cand pe partea celor-lalti.
Fariseil erati consideratl ca dmeni nol, Omenil progresu-
lul, totusi nu voeall sa fie in legatura cu streinil. Saduceil,
de si Omenii trecutulul, aveati insa vederi largi si erali in-
gaduitori fata de streini; el punead mai pre sus de tote
interesul patril lor, avead religiune pe care o credeau buna
pentru popor, dar nu aveati temere de Dumneded; impli-
neau vointa streinilor si admiteati cu bucurie Gimnasiile,
jocurile, teatrele lor si chiar coruptiunea lor; aveati simtul
de guvernare si puteati fi ostasi superiorl si Omeni politici
des6virsiti. Fariseil nu erati indatoritorl si blancli, patriotismul
lor era aspru, ideile nesovoitOre, emu Omeni al progresulul,
nu puteat insa, suferi pe streini. El se impart in doue par -
tide, din cart unit erau neingaduitori, cucernici peste m6-
sura, superstitiosi, fatarnicl, acestia erati mandril si dispre-
tuiati pe toti cart nu eratl ca dansil; cea lalta partida era
a mintilor inflacarate, earl ail cadut mai tarditt in anul 70
sub ruinile templulul. Credinta lor era pasiva si jumatate
fatalists. Increderea ca providenta ingrijesce de dansil, ea
ajutorul de la Dumneded le este asigurat, tote acestea au
contribuit ca sa apuce cal gresite. Fariseil erail egoisti si
vrasmasi neimpacati al culturil grecesci. In lupta Macabeilor
contra lul Antioch, victoria a fost castigate prin sprijinul Fa-
riseilor, indata insa dupe acesta el sunt inlaturati de Sa-
ducel, cart sub lOn Ircan si sub Aristobul pun mama pe
putere, conducend politica si tnfiintand din noti regalitatea,
contra dorintil Fariseilor. De acum papa, in timpul lui E-
rode cel Mare, r6sboiul civil a sfasiat ambele partide si a
slabit natiunea Iudaica. Cu Erode inceteza resboiul civil si
lupta intre dinsil la un caracter doctrinal. lnaintea templu-
lul cele doue partide erail tot-d'auna fata in fata si adesea
ajungeau la ciocnirl, insa acestea nu puteag degenera, cad
erad de aprOpe supravegheati de Romani.
Saduceil erati acum stapani al puteril religiOse oficiale,
dar rtvna pentru lege numal aveati. Numal lor le erail in-
credintate functiunile de Marl preoti si sub Romani nici
odata vre un fariseil nu a indeplinit asemenea servicil.
Fariseil aveau in mana lor Sinagogile, studiul Legil, 111116-
.
www.dacoromanica.ro

109. 708 DARE DE SEMA
tamintul si indrumarea religiOsa a poporului si prin urmare
si influenta asupra acestuia. Nici unit nici altil nu se mat
interekeza din tine stapanesc Cara.
Fariseil dail religiunel, prin invetaturile lor, o fiinta in-
dependents de templu si ast-fel pregatesc scaparea Iudais-
mului. Sinagoga era pentru dinsil lucrul principal. ludeul
prigonit, alungat din Cara sa, duce cu sine rolurile Legil si
Cu tovarasib set' goniti infiinteza Sinagogi. Ei invata popo-
rul sa ulte idea de o nationalitate pe pamint si dupa da-
ramarea templului, ajung sa Inte lega religiunea in mod spi-
ritualist. Ast-fel s'a treat Iudaismul, care exists si ladi, un
Iudaism fara patrie, fara trebuinta de templu si jertfe.
Or ce tnv6tatura noua era persecutata de Saducei, cart
nu voeaii sa primesca nici o schimbare In lucrurile stator-
nicite, de aceea crestinismul, chiar de la inceput, a avut
intr'in-ii pe cei mai cranceni vra.smasl
Sinedriul era format din Saducel si Farisel. Cel din urma
erati privitl ca Omen] tngaduitori si gata de a apara pe in-
vinuit, pe cand Saduceil erafi consideratb ca mandri, ingam-
fati si necuviindosi fata de poporul de jos. Ana si Caiafa
erat Saduceil inflacaratl. Iisus Christos se ducea bucuros
sa prandesca in casele Fariseilor si chiar un fariseti distins,
membru al Sinedriului, era In ascuns ucenic al lub Chris-
tos. Din Faptele Apostolilor se vede ca Fariseil all primit
lesne invetatura crestina si acestia era1 crestiniT nascutl
budel.
Catre sfirsitul domnii lul Erode, Fariseil erati despartitl
in done partide vrasmase. Unii se alaturara pe langa renu-
mitul Hillel si purtaii numirea de Hillelistb, bar altii anaa-
isti, dupa numeleiul ammai, impotrivitorul acestuia. Atat
Hillel cat si $ammal erati 'lob inv6tatl al timpului cart in
privinta multor cestiuni tnsemnate aveail parerl, deosebite
si acesta a fost motivul schismeb dintre Farisel. Unit vedeati
cu ochb bunt pe Iisus Christos, bar altil i se aratati vras-
masl. Mantuitorul a combatut aspru obicelurile Fariseilor,
insa nu la avut in vedere pe top; de aid se explica si pur-
tarea unora si a celor-lalti fats de Iisus si Apostolil sel,
fapt care se observa atat in Evanghelie cat si In Faptele
Apostolilor.
Nu se pOte spune cu siguranta care dintre cele dou6
www.dacoromanica.ro

110. DARE DE kEMA 709
partide a fost mai bine voitOre WA de Mantuitorul si in-
vetatura sa. Se crede insa ca ar fi fost si dintr'o parte si
din alta, dupa imprejurari. Se pare insa ca. Hillel si disci-
polii set ar fi fost cu vederi mai largi si mai ingaduitori
pentru noua invetatura..
SA trecem acum la ultimul capitol al acestel scrieri si sa
vedem care sunt parerile autorulul asupra Sinagogel si in
ce mod o descrie.
Pe timpul lui Hillel si Mammal in tOte orasele si satele
se aflati locuri de intrunire publica, unde poporul asculta
citirea Legil si facea rugaciune. Aceste case de rugaclune
se numesc Sinagogi, dupa, cuvintul grecesc cruvary4 §i acest
termen se afla peste tot tntrebuintat in Noul Aseclemint.
Traditiunea spune ca Ezra a infiintat aceste Intrunirl pu-
blice. Unil scriitori cred ca acestea ar data de pe vremea
lui Moisi sail chiar a Patriarchilor, lucru puffin probabil.
Prin Sinagoga s'a dat Iudaismului o vie(a dainuitOre, cad
Iudeul nu mai are nevoe nici de lerusalim, nici de jertfe,
pentru a-si 'Astra fiinta sa.
Sinagoga ale un caracter laic; toil membril sunt de o
potriva intre dinsil. Mal marele Sinagogel este un Iudeil
mai invetat, sail on ce Iudeti in stare de a inv6(a. Fariseii
au sprijinit Sinagogele, spre a se putea impotrivi preotilor
si Saduceilor. Acestia nu puteat trai fail templu, de acea
au si disparut dupa daramarea lui, pe card Fariseil n'atk
disparut, pentru ca unde era Legea era' si el. La ince-
putul primului secol se aflati numal in Ierusalim 480 de
Sinagogi. Aid se adunati Iudeil nu numal Sambata, dar si
Lunea si Joia; Sinagoga mai era deschisa de trel on pe Ili
pentru rugaciune.
La templu se duceati numal Saduceil. Acolo nu se invata
si nu se explica Legea. Rugaciunile preotilor er' mai dina-
inte cunoscute de tots si de acea, el prefereati Sinagoga,
unde puteail inveta ceva
1?ece persOne erail neaparat trebuinclOse ca sa se pOta in-
flit* o Sinagoga si aid se putead sevirsi tOte actele cul-
tulul, ca: taerea imprejur, casatorii, slujbe de imormintare
etc. Apostolul Pavel gasesce pretutindeni Sinagogi, cars au
con tribuit mult la respandirea crestinismului. Aid predica
www.dacoromanica.ro

111. 710 DARE DR SEMI
el mai intait Evangelia si dupa modelul for a infiintat Bi-
sericile sale.
Cladirea avea o sal& dreptunghiulara, mai mare or! mai
mica. Cele din orasele marl aveau inauntru patru colOne, bar
inafara un portic, spre a se deosebi de o casa de rind. Par-
tea dinauntru, unde sedeati cArturarii era mai ridicata; in
fund spre Ierusalim era dulapul in care se pastrat Inchise
manuscriptele, adica Legea si cele-lalte cart! sfinte. Altele
erat pastrate intr'un toc, infasurate in panza de in. Ina-
intea dulapului era puss o perdea care imita pe cea de la
-temple. In salt. erat band si la capatul el, pe un loc mai
ridicat, un fel de catedra sae tribuna. Pe jos ere" pres6,-
rate fol de isms, ca sa r6spandescg un miros placut si sa
curete aerial. De tavan era o candela ce ardea nOp-
tea. Slujba de Sambata era facuts de septe persOne rInduite
de mai Marele Sinagogel. Daca in adunare se afla vre un
preot, adica vre unul din neamul lui Aaron, acesta era che-
mat cel dintait sa vorbesca si dupg dinsul veneat Levitil si
in (Irma laicil.
La inceputul slujbei se facea rugaclunea, apol venea par-
tea de capetenie, adicg citirea Legil, in urma se citea un
text ales din Profeti. Legea era impartita. in 153 de peri-
cope si in trel an! era citita WM. Mal tarclit se facu peri-
cope de trel on real marl si ast-fel Legea era citita tOta in
cursul until an. Explicatia orals era dupg imprejurarl une orl
mai lunga, alte orl mai scurta, dupa importanta textulul.
Se aflati si predicatori carl mergeat din loc in loc, spre a
explica poporulul Legea si Profetil. Cantarea de psalm! a
facut de asemenea parte din slujba sinagogala.
La Sinagoga se duceat toti iudeii, far& deosebire si eli-
minarea sae escomunicarea cul-va din Sinagoga, era cea
mai mare injosire.
Daca se compara Sinagoga de aql cu cea din vechime,
deosebirea nu este mare. De la daramarea sanctuarulul inst.
Iudeil depus tOta silinta sa imiteze ternplul cel vechit.
si acesta silinta a luat proportil din ce in ce Mal marl, asa
ca ceremoniile pompOsa ale slujbei de acum, nu ne pot da
o idee de simplitatea cultulul din tim.pul lul Iisus Christos.
In inchierea cu care autorul terming lucrarea sa, face un
resumat a tot ce a aratat pang aid.
sidiva
www.dacoromanica.ro

112. DARE DE SEMI 711
Acesta scriere cu doue subjecte separate: unul despre-
Farisel §i Saducei Si altul despre Sinagoga, merita sa atraga
atentiunea tuturor cititorilor Sf. Scripturl, sate a bunilor
cre§tinl, cacl numal ast-fel va putea pricepe rolul pe care
l'ail jucat Fariseil §i Saduceil in timpul din urma al isto-
riel Iudaismulul. Descrierea Sinagogelor ludaice §i istoricul
for formeza o parte pe cat de atraget6re pe atat §i de in-
structive. cad ne arata modul cum acest popor a putut
trece prin ap multe greutat1, fail sa Ora. nimic din reli-
giunea stremoseasca. Tot de aid se p6te vedea cum orga-
nisaiunea for in Sinagogi, 1-a inut ne influentatl de cul-
tura §i religiunea celor-lalte popOre §i 1-a conservat pane
asta-1;11, apr6pe cu acelea§I principii, pe carl le aveau din
timpurile vecht
Ca stil, acesta scriere nu lass nimic de dorit. Bine ar fi
dace parintele I. Andreescu s'ar ocupa si mal departe §i ar
mai contribui cu ast-fel de scrieri pentru Imboggirea litera
turil nOstre teologice.
M. P.
www.dacoromanica.ro

113. DONATIUNI.
Se aduc multamirt publice pers6nelor piose mat jos notate earl
an bine-voit a veni in ajutor cu sumele notate fn dreptul fie-caruta
la refacerea ei Invelit6rea cu tabla plumbuita a acoperieulut bise-
rice! parochiale Monastirea din com. VI leni de Innate jud. Prahova
ei anume : D-I Simion N. Pisan 500 1. D-1 Vasile D. Lazaroiu 500
1. D 1 Gheorghe Petrescu 300 J. D-1 Nicolae Anastasescu 297 1.
D-1 Iancu Teodorescu 120 1. D-1 Stefan Alexandrescu 100 1. Va-
sile Iacovescu 1001. D 1 Spirea Niculescu 60 L D-1 Temelie Dinescu
50 1. D ..1 Sterica P. Dinescu 40 I. D -nil Costache St. Cereeanu,
Nae 1. Stanciulescu, Iancu Gr. Petrescu, Nitu D. Lazaroiu, Gheor-
ghe Parvescu, I. Ulpianu, Costicit Niculescu, Carol Maier ei C. Con -
stantinescu, fie-care cu cat 20 1. D-1 Iancu T. Protopopescu 19 I.
50 b. D-1 Neculaiu Fratee 19 1. D-1 Nicu T. Iliescu 18 1. 10 b. D-1
Ghita Stanciuleseu 16 1. 65 b. D 1 Moise I. Angelache 15 1 D-nit
Teodor Baroianu, Alecu M. Tomescu, Ghita Dumitrescu, Ivanciu
Petrovicia, Luca Fortunatu, Matache T. Miulescu, Constantin Gri-
gorescu, Petre Dragomirescu ei Nicu I. Pavelescu, fie-care cu cate
10 1. D-nii Nae Grigorescu, I6n Giuglescu, Moise Fratee, Nita G.
Pops, Alexandru Oprescu, Petrache Raducanescu, Alecu Stan escu
ei Nicolae G. Vlascenu. fie-care cu cate 5 1.
Chiriarchia Sf. Mitropolit a Moldovei ei Sucevet, aduce multamirt
publice personelor mat jos notate, pentru ofrandele ce all facut bi-
sericilor respective din judelul Botoeani ei anume : D-lui Iancu Re-
sechievici ei sqia sa Elena, cari a daruit bisericet Sfintit Voevocit din
Urbea Botoeant un broe de aur, D-na Evdochia Vadana un laicer
de lane, P na Safta Bursuceanu un eal subtire de lama, Dl. Paul
Teodoru cu sotia sa Eugenia an acoperemint de Maga pe Sf. Masa,
Dl. Stancu R. Becheanu, proprietarul moeiet Storeett Radeni a da-
ruit bisericel parochiale Sf. M. M. Dimitrie din parochia Storesti ei
www.dacoromanica.ro

114. DONATIUNI 7 13
bisericei filiale din Vladeni, cats un rand veininte preote§ti in va-
l6re de 700 lei, DI. Iordache a Balaqef a &emit aceliao bisericf un
epitrahir de adamasca in val6re de 10 lei D-na Ecaterina Simio-
nescu a (bruit bisericei parochiale din Radeuf un disc de alama in
val6re de 5 let
Chiriarchia Sf. Mitropolif a Moldovei gi Sucevef, aduce multamiri
publics Dlor V. P. C:adere, I. P. Cadere, George Grigoriu, 1. Gri-
goriu parochului Chiril Chirilescu, pentru faptele for frum6se pi
laudabile, savirqite prin donarea la biserica cu serbarea Intrarea in
Biserica, din parochia Buhalnita, Jud, Neamt, a until find de vest-
minte preote§ti,un acoperemint pe Sf. Masa, un policandru de alama,
o pOla de matasa pentru iconostas i pentru legatul Ciirtef Tri-
odul.
Chiriarchia Sf. Mitropolif a Moldovei §i Sucevef aduce multamiri
publics Gheorghe Mate! §i sotief sale Maria, precum qi D-nef
Parascheva Hariton, enoria0f bisericei parochiale Osoi, comuna To-
me§tf, judetul lac, Pentru faptele for frumose qi lAudabile saviroite,
prin donarea sus clisei biserici: cei doi un rind complect de
vestminte preoteklti §i un rind acoperiminte pentru sfintele vase, Tar
cea din urma un laicer de land.
Chiriarchia Sf. Mitropolif a Moldovei si Sueevei educe multamiri
publice D-luf Gheorghe Burce." din parochia Calugarenf, comuna Ma-
nastirenf, judetul Boto§ani, pentru fapta sa frurn6sa §i laudabila sa-
vir§ita prin donarea bisericei din numita parochie un prapor (steg) de
parada, in val6re de 30 lei. Idem, locuitorilor din comuna §i parochia
Todirenl, numitul judet, pentru ca au donat bisericei din (liea pa-
rochie urmatorele carp Evhologiul, Liturgierul, Orologiul eel mare,
Can onul Sfintei Ecaterini §i Paraclisul Sf. Mina, tote in val6re de
62 1. 50 ban!, precum qi pentru donarea a done dulapuri, unul pen-
tru pastrarea obiectelor din biserica §i altul pentru biblioteca pa-
rochiet, ambele in val6re de 22 lei §i 50 b. Idem Epitropulo D.
Burlacu, care a donat tot sus clisef biserici, paraclisul Sf. Dumitrie
Isvoritorul de Mir. Idem locuitoruluf Gh. C. Nechifor pentru do-
narea unef Evangelic legate cu catifea rode in val6re de 125 1.
Se aduc multamiri publice urnatitorele persone care au bine-voit
a darui bisericef:Sf. Ierarh Ne,3olai." din oraqul Dorohoii.i urmatorele
obiecte qi anume : D-luf C. §i Balaqa Diaeonescu un rind vestminte
preoteqti de matase albastra cu flora galbine in val6re de 130 lei,
una scorta. de 'Ang in valorore de 100 lei, una feta de masa qi
un prosop in val6re de 5 1. 50 b. D1 Gh. Hertanu un stihar de
lina in val6re de 30 1. D-na Aug. Anastasia un acoperemint la te-
trapod in valOre de 12 1, D-na Ana Parafian un acoperamint de lina
pe sf. masa §i o mu§ama in val6re de 19 1. Eufr. D. Mihailescu
@i
dintai
ti
www.dacoromanica.ro

115. 714 DONATIUNI
nna fats de mash si un prosop in valOre de 6 lei, Ruxanda mosa
un sfesnic de lemn lucrat la strung in val6re de 5 1.
Se aduc multamiri publice D-lui Frantz Lami, proprietar de ma-
sini, care a bine-voit a darui 200 lei cu care s'a imprejmuit curte'a
bisericei din parochia Crusovu, plasa Oltu-de-jos-balta, judetul Ro-
manati.
Se aduc multamiri publice pers6nelor pi6se mai jos notate pen-
tru darurile fa:cute bisericei Sf. Voevocli, din comuna Chluiu, jud.
Romanati si anume : D-1 llie Tudorache a oferit 1/4 pogon pentru
cimitir, Ilinca Ion Linch idem, Const. Florea o Liturghie, Dumi-
tru Petrache un Apostol, Const. M. Badicescu uri Penticostar, I6n
P. Mihaescu si Ion R. Veduva o Cazanie, George Dinulescu. un
Dc-tc,ib mic $i o Panachida, Phan Nicolae un Orologih mic, un A-
ghiasmatar si carte de Te-Deum, N. Ionescu qi I6n M. Zoican o Psal-
tire format mic, tote legate cu pele, Ilinca G. Branistenu o mash
de panda vargata pentru sf. Preastol si I6n Trufan rudar a lucrat
in strung dou6 sfesnice portative.
D-nele Ecaterina, T. Caprariu si Maria D. Grajdeanu din urba
Roman, daruind bisericei parohiele St Voevod,1" din acea urba,
cea inthi do6 sfesnice marl de alama, in greutate de 25 kg. In va-
16re de 75 lei, si cea a doua, una sinie de araina in val6re de 20
lei pentrt, aceste fapte demne de imitat, se aduc numitelor donat6re
publice multamiri.
D -nil Gh. Gay. Stavarache si Dimiirie a Zinoviel din comuna
Carol I, jud. Roman si Vasile Moroseanu din comuna Trife&iti ace-
laqi judet, daruind bisericei Sf. Ilia din com. Carol I, eel intain
un stihar preotesc in val6re de 10 lei §i un prapur in val6re de
60 lei, eel al doilea una chdelnith de argint de china, in val6re de
-50 lei si eel al treilea iarhsi un prapur in vaAre de 55 lei, pentru
aceste fapte ihudabile si vrednice de imitat se aduc multamiri pu-
blice numitilor donatori.
D-1 Iordache Tataru si sofa, sa Anica, din chtunul Cuci, parochia
Bozieni, jud. Roman, bine-voind, a &Arai bisericei respective, una
masa mare, drept-unghiulara cu doue rafturi pentru pus jertfa in
val6re de 16 lei si D-nii Cost. Solomon cu sotia sa Maria $i G-h.
Monahu eu sotia sa Maria, din chtunul Craesti, parochia amintita,
daruind acelei biserici, cei intai opt icone mid de lemn, ale praz-
nicelor imperatesti, cu inscriptia pe ele in val6re de 28 lei si cei
al doilea, una truce mare de lemn, portativh., in val6re de 20 lei,
pentru tote aceste fapte demne de imitat, se aduc numitilor do-
natori publice multamiri.
gi
www.dacoromanica.ro

116. DONATIIINI 715
Se aduc multamiri publice personeior pi6se mai jos notate, care
an bine-voit a darui bisericei parohiale Adormirea Maicei Dom-
nului" din parohia erbanegti, corn Liegti, jud. Tecuci, ocasia
sfintirei ei, diferite obiecte gi anume : Fratii I6n gi Alexe Teodo-
dorescu, comercianti din urba Galati, un policandru de bronz cu
25 sfegnice, suflate eu aur, in val6re de 500 1., precum gi
rile trebuitore pentru impodobirea lui, de cera curate.. D.1 I6n Ca-
pram, din corn. Bucegti, o sf. Evanghelie imbracata cu argint ca-
rat gi o candela de argint plache tote in val6re de 265 1. D-1 Nicu
Andrei argintar, din Foegani, o pereche de cununil, o tiplota pen-
tru caldura gi un miruitor, tote de argint plache, in val6re de 25
1. D-1 Ion N. Varduca din parochia ySerbanegti a dat 40 let pentru
cumpararea sf. Potir. D-1 Invetator I. Cruceanu din aceeagi paro-
chie a dat o perdea de plug de matase pentru ugile imperategti, in
val6re de 40 1. D-1 Const. N. Bujor, o cruce mare gi un sfegnic
pentru agetlat pe sf. Masa, de argint plache, in valore de 85 1. D-1
N. Nita Constantin, comerciant in urba Tecuci, o candela de ar-
gint plache, in val6re de 25 1. D-1 Nita Constantin comerciant tot
din Tecuci, o candela de argint in 1mb:ire de 30 1. D-nit S. Iancu,
A. Iancu, Elena St. Iancu, Matet Hamm, Chr. Groan, T. Olariu,
A. C. Pacurariu, Catinca Al. Nita, Maria V. Simizmica gi Dirnitrie
I. Munteanu, to' din erbanegti, an daruit fie-care cate o candela
de argint plache in val6re de 25 1. D-nii Alex. Cocarlea gi Gb. C.
Bujor, au daruit cate un sfegnic de argint plache, pentru sf. masa
in valOre de 20 lei unul gi D-na Elena Andone Sandie, din Bucu-
regti, un sfegnic mare de lama in valOre de 20 1.
Din partea chiriarchiei 5f. Episcopit a Hugilor, se aduc caldur6se
multamin persOnelor piose mai jos notate, can all contribuit la re-
pararea bisericei din parochia Burghelegti, jud. Vaslui gi anume :
Nicolae Gariluta cu sotia sa Smaranda cu 8l 0 1. Parochul V. Carare
50 1. V. Gh. Burghele, C. I. Burghele, Scarlat I. Burghele, M. C.
Penigora, Costa. I. P. Gh. DaH, Gh M. Dari, P. Burghele, Iorgu B.
N. Monta, bt. Manta, Petru I. Dari, Ion V. Manta, M. Gh. Dari, C.
Gh. Dari, V. M. C. Dari, V. C. Penigora, M. V. Manta, P. I. M.
Dari, fie-care cu cate 20 1. St. T. Burghele 15 1. St. C. I. Popa,
Maranda C. I. Popa gi Dumitru T. Ghibanu cu cate 5 1. Ion Pe-
nigora gi T. Jun cu cate 30 1. T. *t. Dari 4 1. Marghi6la St. Dari
3 1. D. M. Dari, C. I. Popa, V. Samson, I. Vasilachi, C. D. Manta,
C. N. Manta, Costica B., I. Roman, C. M. Manta, St. Caaacu, V.
C. Dari, M. V. C. Dari, I. Mardari, I. G-h. Dari. gi Salta C. Popa
cu cate 10 1. Eni Manta 12 1. Paraschiva Busdugan gi D. Bujoreauu
cite 8 1. Ion T. Ghibanu 9 1. Alecu Popa 2 1. V. T. Burghele 11
1., gi Irimia Dari 17 1., un flumer de trei-spre-tlece locuitori cate
2 1., doi locuitori idem cate 1 1. I. V. Bulbucu 10 1., dot locuitori
ate 4 1., treilleci gi unu locuitori &ate 2 1. 50 b. Gh. Ragcanu 1
1. 30 b., trei-cleci don't locuitori idem cate 1 1., un numer de none-
unu locuitori cate 60 b., un num& de Bose -tleci gi patru lo-
Al
Ica
lumina-
St.
gi
www.dacoromanica.ro

117. 716 DONATIUNI
cuitori ate 25 b., trei-spre-clece loeuitori cate 50 b., doi cate 40
b., si unu 20 b., toti din judetul Vaslui.
Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii a Eparchiei Hue lor, se a-
due caldurbse multamiri personelor mai jos notate, cart au bine-
voit a face donatiuni bisericei din parochia Cursesti, jud. Vaslui gi
anume: D-net Eufrosina I. Deciu proprietara Curtestt care
a daruit nnmitei biserici, un rind de vestminte preotetiti de stofa.
In valore de 180 1. Const. Nanu, o Sf. Evanghelie editia Sf. Sinod,
legata cu plus in valore de 30 1. Gh. Hrom, un sfesnic de alama
in valore de 8 1. Idem, DOmna Zoita Pa lade si Gh. Gaza a imbra-
cat S. Pristol a bisericei filiale din Cursesti, cumpe-rand Inca un
Moliftelnic a dou'e. sfesniee In valOre de 51 lei.
Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii din Hue, se aduc caldurbse
multatuirl pio§ilor crestini, Dimitrie Bahnare, care a bine-voit a
cumpara o invelitore de fir pentru sf. Masa la biserica din parochia
Epureni, jud. Falciu, qi Mihalache Roman care a daruit bisericei
din parochia Balteni, jud. Vaslui o Evanghelie noua, editia S-tului
Sinod, in valore de 18 lei si 50 bane.
Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii din Hui se aduc caldurbse
multamiri D-nei Elvira M. Gam din comuna Falciu, care a bine-
voit a darui bisericei filiale cu hramul SE Grigorie" din acea pa-
rochie, un rind vestminte preotesti cum si o perdea pentru usile im-
p6rate§t1 in valore de 400 1.
Din partea Chiriarchiei St. Episcopii de filittli, se aduc caldurbse
multkmirl D -lui 'anon Filipescu gi sotiei sale Ecaterina, proprietar
din com. Tangujei, jud. Vaslui, care a bine-voit a darui bisericei
din Carbesti, luminari de cera curate: si o perdea la M.aica Dom-
nulut in valdre de 61 1. De asemenea D lui Ion Rata, cu sotia sa
Rarita, care a daruit aceleiae biserici un rind vesminte in valdre
de 140 1., precum Botez care a daruit tot la numita bise-
riea o perdea de adamasca In valore de 15 1.
Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii a Husilor, se aduc caldu-
rbse multamiri, societatii Coperativa" din orasul Barlad, care a
bine voit a darui scelei de cantareti din acel oral, suma de 100 1.
Din partea Chiriarchei Sf. Episcopii a Hugi1 r, se aduc caldurbse
multamiri personelor mai jos notate, care an bine-voit a eontribui
la repararea objectelor necesare serviciului DumnetTeesc, la biserica
Nicolae" din catuna Mora Grecilor, jud. Vaslui si anume : Pr.
Vasile Rotaru a platit 10 lei pentru repararea imbracamintei de ar.
inogiet
i D-lul
www.dacoromanica.ro

118. DONATIUNI 717
gnat a unei Evangelic. D-na Ecaterina Nicolas Iliam a platit 10 lei
pentru repararea @i legatul unei alte Evanghelii. D-nul Gheorghe
Stanciu a ulatit 9 lei pentru repararea si legatul unui Penticostar.
D-1 Constantin Greta is si Tugui a platit 20 lei pentru repararea
poleitul cu argint a Sf. Vase si locuitoril mai sus nurnitei catune
care au contribuit cu suma de 120 lei, pentru cump6rarea unui
sfint Aer.
Se aduc multamiri publice D-lor : Toma C. Diaconescu Ni-
colae Tugaru enoriasi al parochiei Runcu, din jud. Arges, earl au
bine-voit a darui bisericei din numita parochie, eel dintaiti una ca-
delni4a in valbre de 20 lei si eel -1 alt o icona. Sf. Ierarch Nicolae",
Chiriarchia Dunarei de jos, aduce mult,amire publics locuitorilor
enoriasi ai bisericei Si. Imperati, din comuna Jorasti, jud. Covurlui,
cars au contribuit pentru cumOrarea unui policandru argint de
China, cu 18 lumini, in valbre de 300 lei, a tree candela argint de
China, in valbre de 70 lei, a unui sfesnic tricher, pentru sf. Masa,
argint de China in valbre de 331., a unor cununi de acelaci metal
in valbre de 20 lei, precum si la imprejmuirea cimitirului cu suma
de 200 lei. Asemenea aduce multamire publics enoriasilor bisericei
Sf. Tres-Ierarchi, filiala parochiei Jorasti din clisul judet, care au
contribuit la facerea unei case in cimitirul acelel enorii, la imprej-
muirea evrtei bisericei, la cumpararea unui sfesnic cu tree lumini
pe sf. masa cu suma de 30 lei, a unei candela en trei lumini, ar-
gint de China, in valbre de 20 lei; Tar enoriasit bisericei filiale Sf.
lerarch Nicolae din catuna Lunca, parochia Jorasti, pentru cum-
pdrarea unui chivot, tot argint de China, in valbre de 80 lei, a
doue" sfesnice pentru sf. Masa in valbre de 66 lei si a unei cruce
de lemn pentru sf. Masa, care a daruit'o preotul bisericei N. Rascanu.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima multamiri D-lui Ion Millas
111 fiului sea Dimitrie Minas, earl au daruit bisericei parochiale A-
dormirea Maicei Domnului din urbea Braila, doud icdne de lemn,
una format mare si alta mic, representamd pe Mart-le Mucenic
Dimitrie, ambele in valbre de 2t0 lei; Domnei Ana Ion Alexandru,
care a daruit aceliaqi sf. biserici un chivot de argint plache in
valbre de 100 precum si D-lui Mihalache Dambu, comerciant,
care a contribuit cu suma de 6 lei, la spalatul si argintatul unei
candela, tot de la acea biserica.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima multanairf domnisorei Maria
Apostol, proprietary mosiei Gurgueti din judetul Braila, care a
bine-voit a dona 100 lei bisericei din 4isa parochie.
Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri locuitorilor din cif-
tuna Sabangia, comuna Aghighiol in jud. Tulcea, earl au daruit
oi
let;
.
pi
www.dacoromanica.ro

119. 718 DONATIUNI
bisericei din clisa catuna, objecte i bani, notate in dreptul fie ea-
ruia of anume : Ion Galeanu 5 1. Gabriil Lupu of Anton Cornescu,
o cristelnita de amnia in valore de 50 1., of un ibric smaltuit in va-
lbre de 3 1. Gabriil St. Lupu un fanar mare de 5 lei of o Sf. E-
vanghelie cu litere strebune, legate in pele marochin in valore de
20 1. Maria Bucur Tama, o Invelitore de panda la iconostas, Ma-
ria G-h. Raocu, o invelitore de catifea pe analog, In valore de 10
1. Ion Gh. Cudalb o fate de mass in valore de 15 1. Gheorghita
Gh. Cudalb, un Apostol cu litere strebune, legat cu panda of pele,
in valbre de 12 lei, un clopotel pentru sf. Masa in valore de 2 lei,
o candela de argint in valore de 18 lei, o carte de Te-Deum, A-
catistul cuviosei. Parascheva acela al Sf. Dumitru isvoritortil de
mir cu litere strebune, legate in panda, in valore de 7 lei, un a-
coperemint pentru sf. vase de catifea, Vasile Stefan Pootaru, un
tol de lane valdre de 17 lei si o fats de panda pentru sf. masa
in valbre de 70 1. Miron I. Roses, un sfesnic de petra sculptat fru-
mos, in valore de 10 1. Onor. Epitropia bisericei Sf. Voevotli din
clisa ce,tund, un rind veornilite preoteoti, lucrate in fir of matase in
valore de 150 lei, 12 minee de peste tot anal cu litere strebune,
legate iu pele @i panda in valbre de 175 lei of un tas de amna, in
valdre de 101. Gh. Mocanu, un stalp de stejar pentru porta si
pentru policandru, in valore de 1 7 1.
Chjriarchia Dunitrei-de-jos exprima mult6miri ()hotel locuitorilor
din comuna Zebil, jud. Tulcea, care au contribuit cu suma de 1252
lei of bani 50, pentru poleitul i pictatul catapetesmeT; Tar locuitorii
mai jos notati all contribuit cu sumele notate in dreptul fie-caruia
tot pentru acelaoi scop, preen m si mai multe icOne din biserica of
anume: Hiniu Velicu of sotia sa Stana au pictat i poleit crucea
restignirei in valdre de 145 1. Vasile TurtoT of sotia sa Iona, icona
fuga in Egipt in valore de 53 1. Toms, Vasile of sotia sa Coostanda
icona Ispitirea Mantuitorului, in valore de 53 1. G-heorghe Filiu
si sotia sa Ana, icona lisus in templu" in valore de 53 1. Mihail Cos-
tea si sotia sa Gherghina, icona lisus pe mare", in valore tie 53 1.
Euache Marza of sotia sa Ecaterina, icona Samarinenca la put",
in valore de 53 I. Presbitera Teodora Bunescu, crucea de la Ico-
nostas, in valdre de 25 1. Dobre Turta si sotia sa Zamfira, icons
Samarinenul milostiva in valore de 53 1. Ivanciu. G-abrovschi done
icone Fiul perdut of liens povetuind pe tanarul bogat" in valbre
de 40 1. Tanase Filiu sotia sa Ana Uqi.le Imperateoti" In va-
lore de 200 1.Gavrila Gavrilov of sotia sa Chirana, icona Maim
Domnului cu pruncul lisus" in valbre de 65 1. Gh. Raocu si sotia
sa Nedelia icona Sf. Treime" in valore de 75 1. Marin Cart616, of
sotia sa Nastasia, icona cea de taina" in valore de 40 1. Gh.
Lungu, icona Mantuitorului Cu Maria Domnului i Sf. Ibn Boteza-
torul" in valbre de 35 1. Gh. Telicenu of sotia sa Nastasia, icona
Dumnedeil Tatal" in valbre de 10 1. Victor 1713,descu iconita Sf.
Trifon" in valor() de 8 1. Presvitera Maria N. Moruzov un acopere-
mint de matase pentru sf. vase, in valore de 5 I.
in
lu-
minhri
Cina
ei
---
si
www.dacoromanica.ro

120. DONATIUNI 719
Chiriarchia Dun Arei-de-jos, aduce multamiri publice locuitorilor
I7anciu Minciu, I6n Popescu, Grigore Riscu, Vasile Nichifor, Nita
Stira §i Tudor Nicolae, care au daruit bisericei parochiale Satu-Noil
din jud. Constanta, an Sf. Epitafiii. in valore de 90 1.
Chiriarchia Dungtrei-de-jos, exprima multamiri locuitorului Ion
G6ga qi sotiei sale Maria din urbea Macin, jud. Tulcea, care au
bine-voit a dona bisericei Sf. Metodiii qi Chiril din parochia Cerna
disul judet, un Epitaf in valore de 30 1.
Chiriarchia Dungirei-de-jos, exprimd multamiri D-nului Epitrop
Nicolae Pavel §i Preotului Vasile Onicenu de la biserica parochiala,
AcoperemIntul Maicei Domnului din catuna Hagilor, pendinte de
comuna Congas, jud. Tulcea, prin stAruiqa carora s'a procurat a-
celei biserici un rind de ve§minte preote§ti in valore de 250 lei,
precum §i locuitorilor mai jos notati, cart au daruit tot acelei bise-
serici objectele notate in dreptul fie-caruia dupa cum urmeza : D-1
Andrei Climov din comuna Canlabugiac ail daruit bisericii din Ha-
gilar, un brit. qi o pereche manecute in valore de 8 1. Petru Gheor-
ghe a daruit un sfe§nic §i un iconostas in valore de 60 L Gheor-
ghe Jelescu un sfe§nic in valore de 35 1. Mira Petcu Gheorghe,
una fata de mask" pentru sf. pristol §i un acoperemint la proscomidie,
de casa, in valore de 25 1. Locuitorul Stencil]. Gheorghe umbland
cu condica de mils, a daruit partea ce i se cuvenea, in folosul noii
biserici ce se construe§te.
Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima, multamiri persOnelor mai jog
notate, sari au bine-voit a dona bisericei parochiale Acoperemintul
Mabel Donanului din parohia Donav'etul-de-sus, objectele notate in
dreptul fie-caruia dupa cum urmeza: fla'cali din sat, au contribuit
pentru cumpararea until' steg pentru procesiuni in valore de 70 1.
Locuitorul Trifon Ili?. qi Vasile Petru, an cumpUrat un steg mai rale
in valore de 25 1. Iosif Pavlov §i Alexandru Vasiliev ail inchis cu
grilaj de scanduri fatada cartel' bisericii, cheltuind fie-care cate 100
1. D-na Evdochia Iosif Pavlov a cumperat un sfe9nic in valore de
20 lei.
Chiriarchia punarel de-jos, exprima multamiri locuitorului Colin
Vilcu din parochia Eschibaba, jud. Tulcea; care ad bine-voit a da-
rui bisericei Sf, Metodill. yi Chiril din slisa parochie, un rind de ve§-
minte preote§ti complecte in valore de 400 lei §i trel acopereminte
pentru sf. vase, precum §i locuitorului Gh. Maniu, care a donat tot
disei biserici, una pereche bunanii in valare de 30 1.
Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima multamiri publice preotului
Pere Ceocarlan, supranumerar la parochia Sf. ImpUratt din Ur.bea
Braila, care a daruit bisericei parochiale din comuna Trajan, judqul
Braila, un epitaf in valore de 200 1.
www.dacoromanica.ro

121. 720 DONAT1USI
Chiriarchia Dunarei-de-jos. aduce multamire publics D-s6rei A-
frodita Pav lide din urbea Braila, care a bine-voit a dona bisericei
parochiale Adormirea Maicei Domnuluia din tlisa urbe o perdea de
atlas albastru, in val6re de 80 lei pentru usile imp6ratesti:ale acelei
biserici.
Chiriarchia Dung.rei-de-jos, exprima multamiri pers6nelor mai jos
notate, car; au bine-voit a dona bisericei parochiale Prea Cuvi6sa
Parascheva din Urbea Galati, objectele notate in dreptal fie-careia,
dupe cum urnieza: D-na Artemisia Gh. Antipa, una inimi6ra de our
ne masiva in val6re de 3 1. D-na Ruxanda Hristea un asternut o-
mit din petit; Opsite In mai multe culori, in valOre de 2 1. 50 b.
1) -na Sevastita Jignau, un servet cu dantele, lucrat cu arniciu rosu
in val6re de 3 1. D-1 Eracli Zamfirato, un candelabru de bronz,
usat cu 12 sfesnice qi (Tale de cristal, in val6re de 40 1. D-1 Ma-
rinos Gadi, o mica candela de nichel cu dale, in valOre de 20 1.
D-s6ra Marieta Doiciu, un covor tuns in maxima de 2 metri, in di-
terite culori; in mijloc o ihre mare, formats din tesatura si en pa-
tru cercuri albastre tot din tesetura in val6re de 20 1. D-na Rita
C. Ionescu Salamandra, un rind de acopereminte pentru sfintele vase,
de stofa de luta in culor verbutiu si cu franjuri de fir auriti, in va-
lore de 18 lei, idem dou6 perechi riteavitt la fel cu acoperemintele
in valOre de 5 lei.
Comitetul Redactor al acestei Reviste rogct
cu tot dinadinsul pe Domnii abonati direcfi
din fare streimitate a inainta D-lui ea-
sier al Revistei, Str. Muselor No. 24, costal
abonamentului pe anii neachitati,fricendu-se
cunoscut, ca nu li se va mai trimite Revista,
celor care nu vor achita abonamentul.
---
qi
www.dacoromanica.ro