1889 09

WIErtert Ith 0
0 It(0 -.!1-47-Kge
att,111
0...... .040*-00m
(
B1SE /CA
1 ORTHO Oa ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL X111-lea, No. 9.
DEC _=? _
TABLA MATERIILOR.
I. Despre sentimental religios in ra- Pag.
port cu cel social si national. . . 497
II. Hottirirea Sinod. a Patriarh. Const.
in cestiune de Corsanguinitate. . 509
III. 0 oll6torie in Orient 514
IV. Material pentru istoria Bisericesd
si National a Romanilor . 531
V. Studiii asupra Reformel instructiu-
nel elementare din taxi . 540
VI. Theofilantropistil 550
VII. Samarineanul iubitor de omen 552
VIII. Presentarea la Palat a S-lui Sinod 562
IX. Commentaril asupra consonantel ce-
lor patru Evangelista 564
X. Cronica Biserieescl 570 ,
BUCUREgl.
e*afiezietg Trial cffeitelecedet>
34. Str. Principa tele- Unite, 34.
I 8 8 9.
Acci=9144 7-11ameccfrtown4
0,10.1Amele)2,--,-
Kat 5..wonvm.zogretgisst,_.
...05;r7=!_.
'
SEC
" F
r3AV
)
. )
;$ 5
O.;.IMO
10_
11),;S4te, .r-r, r;.,
t4N
. ,
. ,
. . ,
)
,,
kr'''' --
,
, t..` _
1'7j0R
of::
. ,.
;,,
J
.
':4,;"
. . .
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTHODOXA ROMANA.
DESPRE SENTIMENTUL RELIGIOS
IN RAPORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL
In ac6sta scriere vom hata pre om si natura sa, esistenta
sentimentului ieligios in el, apoi legatura acestui sentiment
in atingere cu seutimentul social si patriotic, espunend si
consecintele i esultate. In urma vom vorbi despre dogmele
religiunei crestine, necesitatea lor, si in fine cultura in-
telectualii si moral a pet sonelor menite de a nutri, pro-
paga si s istin a a,este dogme ale Crestinismultu in so-
cietatile seculultu actual. Credem crt acest cest um ne vot
interesa pre toti, pen ru c t sunt asta-cl la ord nea ctilei.
Noi be vom trata td e aceste dogme si principiele Cresti-
nismultu in raport cu s tin,a omen6sca.
Omul, refiectand singur asui rasa, constrtta ca esista tat
acesta'i prob6z.t realitatea 81 biec Iva a cugetaiei sale, ast-fel
abroga Scepticismul ca nefondat, st prin urmare admite esis-
tenta sa reala, si din acest moment admite ferm ca starea sa e
de fiintq sociala, morala, religi6s L si c nu d pinde mai mult
piee de la civilisatiune, nice d la esperienta. Dupe acesta
mai constata ca niischndu- e, vine in contact mat apro-
piat cu natura, din causa constitutiet materiale si a esci-
taret facultatilor sale intelectude prin fenomenele exteri6re,
de unde sa convinge experiment and, ca prin glilbacia on
www.dacoromanica.ro

498 DFSPRE SFNTTMFNTUL RF,T
abilitatea sa este superior preste tot ce sa afla in acesta
lume. Opreste puterea brutala, sa opune tempestelor natu-
rale, si adese evita chiar periculele, ce distrug pe t6t6,
cea-lalta creatiune. Prin ce si cum opereaza omul acesta,
pe cand constitutia sa este delicata, natura sa slabs, in
raport eu alte creatiuni, si in fine pondul material ce-1
pdrta 'milt inferior altora? Se convinge dar ca in el este o
forta superiors materiel, care -1 face apt de aseminea ac-
tiuni, si numal prin acesta sä maguleste predomineaza
natura. Acesta forta nefiind materia in sine, nu p6te
sa fie dar nici resultatul unor combinatimil materiale, cad
efectul trebue sa fie cuprins in causa, ca apa in isvor.
Prin urmare se refusa de a admite pe om ca simple ani-
mal; caci este absurd. Arunca de la sine dar materialismul
demoralisatortu si degradatorfu nobletei omenesti ; pentru
ca esista in om un suflet, pe care cutitul hirurgului nu-I pate
taia in bucati si nimici, dupre cum nimene n'a oprit on
suspendat lumina din natura, nici au putut sterge realita-
tea adeverului, dreptului si frumosului esistent in om. In-
talegem ca nu materia ne-a miscat a scrie aceste
si nici trage ea din acesta circumstanta alt profit,
de nu acel al incornoditatei. A trebuit dar sa i se impue
materiel si ea sa asculte, pentru a putea sad ne ocupam in
acest moment. Sufletul este o substauta nenturitdre, simple,
libera ,si spirituala. Despre acesta ne convinge pe deplin
consonanta unanima a tuturor poperelor, sentiwentul nos,
tru interior, puterea critica, vointa libera, si viata morals,
prerogative on daruri esistente in nol. Tote aceste aunt ar_
gumente suficiente pentru a accepta, credinta spiritualitacel
sufletului nostru. Acest suflet neputend sta inert prin chiar
natura sa, a cautat si cauta cu nerabdare a-si esplica, a-
tat obiectele ce-t cad sub sensuri, cat si causele lor ; iar dupe
acea cere, reclama a si le pune in acord cu sine insail.
Aceste reflecsiuni si cugetart act dat nascere Religiunel su-
bjective, onI naturale.
Din aceste concludem: ca omul este dam o creatura compusa.
1GTO'
cif
asta -ill
linit,
www.dacoromanica.ro

iN RAPORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL 499
din done nature esentialrninte diferite intre sine; una mate-
riala. dupre cum a,testa si Sf. loan Chrisostom tend dice:
77
Corpul este muritor ,si trec6tor si aseminea florilor de pri-
mdvard ; cdcl, aseminea acelora, sa vestejeste, sd stinge si
sd desface totalminte". (Chrisost. in Math. L. 14, Tom. 5,
editia Paris, pag. 151); tar alta spirituala, pe care o des-
crie St. Joan Damaschin in acest mod : Sufletul este o
substantet vie, necor porald. nevOutd de orhit' corporatt ; du-
pre natura sa este nernurit6re, rationale si intelectuald,
tara forma, intrebuintand corpul ca organ ort instrument
si prin el dad na,scere vietei, cre,steret si simturilor. (Ex-
punerea credintei Orth. Cart. B. cap. 12, pag. 119).
Aduc expres aceste difinitiunt din Sfintit Parinti, spre a
respunde indirect necredinciosilor. ce ne inculpa ea not
theologii ignoram natura ornenesca! Declame rationalismul
si materialismul cat vor voi ca aerovatam, ca suntem ilusorit.
Compare-se acuma aceste difinitiunt a Sfintilor Parintt cu
cele ale Filosofilor mart, vecht si 11110i si se va videa, care
sunt mai intelepte si mai conforme cu natura orneneseA,
explicandu se natura omulut i radicandu-se prin aceste
difinitinm detnnitatea lui la fiinta intelectuala si religiosa-
morala.
Crestinismul nostru respingend on -ce etore omen4sen,
relative la natura prirnitiva a °multi], admite dogmatic
dupe ce s'a convins ca nu esista nici o contradicere logica si
nice o degradare morale a fiintet saleadmite fic, ca omul
este compus din suflet si corp. Corpul servind ca instru-
ment sufletulut, lar acela avend o stiuta, nobila si mareata
destinatiune. De aicea, din o parte constitutive nature!
lui, din suflet, sa deriva sentimentul existent in om de
a sta in relatiune nu numat cu lumea ce-1 incunjora, ci
mat cu sama. cu Causa Totului ; pentru ca Reli-gia nu
este alt ceva decat relatiunea omulul cu Causa sa, mani-
festata liber si voluntar. Nu climatul dar, nici ivirea au-
roret, nici despotismul, nici Erica, nici in fine nimica prt-
mentesc n'a dat nastere in lume ideet de D-deu, dupre
www.dacoromanica.ro

500 DESPRE SENTIMENTUL RELIGIOS
cum qic eel ingdmfati in stiinta omendsca! Aceste t6te
n'ati fost si nu pot fi de cat motive ce all escitat sentimentul
de religiune esistent in ow. Daca omul n'ar fi avut posibi-
litatea de a sa inalta la Rasta idee, n'ar fi putut nici
a o poseda. Daca ac4sta, ideeReligia,sate raportul cu
Dumnedeti, ar fi fost o superstitie or er6re, ar fi lepadat'o
in decurgerea seculilor, ca pe multe alte aberatiuni. Dar
nu, se constata tocmaT din contra pe ac6sta cerinta a
sufletului sett, Religiunea, a cultivat'o tot mai mult, si s'a
mandrit ca el singur Omul intre t6te creaturele po-
sede inerent naturei sale scanteia ce-i aprinde focul sacru
al Religiositatet, raportul cu D-deu, unica speranta a ne-
muriret sale! Deci putem dice cu siguranta c eel intaiu
sentiment ce s'a desvoltat m omul primar, este eel reli-
gios, cu care Creatorul l'a dotat. Acest sentiment a inlo-
cuit mult time legea positiva: dovada in mu moralitatea
si dreptatea cu care erau investiti 6menit lumel vechi
si crestinu primart. Priviti si acuma la 6inenii
dar nesuperstit si ignorant], si vett constata, ca pentru
densii legile positive nu esist ca (inapilatore) oprdsive si a-
menintet6re, pentru conust de sentimentul religios,
evita calcale de lege. Acest sentiment s'a cimentat si
desvoltat Inca mat mult, ciind omul a inceput a's] esercita
prin fapte but constiinta sa, a studies rolul pe care el tre-
bu a-I representa pre acesta scena a lumei si in fine a se
convinge ca este o flin] pendenta, o ci eatur i dotita cu
prerogative excel tionale. Respectul de ieverinta, reennos-
tinta si adoraie a desvoltat si nutrit puterntc sentimentul
r ligios, ce z t ea protund insed t in oni, de cite on incerca
si voia a se p me in contact Cu Prototipul seu. Iota ce dice
d spre acesta Sf. Joan Chrisostom in Cuventul 12 : Un amor
puternic irnping umanitatea spre a adora si venera Divini-
tatea, alergand sz apropiindu-se cu convictiune de Ea, sa-
crificand si incoronand. Precum copiii prin swim adese voind
a venera pe parinte on pe munza, dorind ardent a4 inbrd-
tofa intindend rrzanile spre el, astfel thneniY tubind cu
odata,
ea
oar
ca,
on-ce
fi
www.dacoromanica.ro

IV RAPORT CU CEL SOCIAL S NATIONAL 501
dreptul pre D-deu pentru bine-facerile fi afinitatea cu El,
doresc in tot modal a set apropia de El si a-1 conserva".
Omul, un numer de sentimente le-a desvoltat f6rte tardiii,
dupe ce s'a adunat in societate, clic! era treat sociabil.
Din acestA causa 6menii an cautat a se aduna in societatl
spre all usura pe de-oparte necesitatile, Tar pe de alta de a
afla in comun tipurl mai conforme spre a-si esprima latria
sa (cultul) catra Acel ce 1-ait dotat cu facultatea de a se
asocia. lata ce dice si Plutarh respectiv de sentimentul
sociabilitatei omulul: Percurgend vet afla cetalt neforti fi-
cate, ignorante, neguvernate, nelocuite, fare' moneda, nea-
vend necesitate de ea; neavend theatre si ginznasii. lar
politie lard Religiune ,si athea- ne'ntrebuintand nici rugct-
civn nict juraminte, nict oracule, nici sacrificit pentru
bine-jacert, ne fiindu'i abject viciul, nu esista si via a ve-
dut vre-oddta cine-va. Mie mi se pare cet mai curind pile
fi un edificiii fart base, de cat a esista o societate ,si a se
desvolta, on stabilitet a dura, cand sa suspender din ea ideia
despre D-deu". (Plutarh. Tom. 10, pag, 626). Cine vo-
este, consulte si pe Cicero in cartea sa : Despre leg!. 1, 8-24 :
Ex toto generibus nullum est avinzal praeter hominem quod
habeat notitiam aliquanz Dei, ipsisque in hominibus nulla
Bens est neque tam in mansueta, neque tam /era, quae non,
etiam si ignoret, qualem habere Deunt deceat, tamen ha-
bendum sciat.
AO putea sa citez ciecimi de somitati ce Bustin ca si no!,
ca sentimentul religion este eel intaiti ce s'a desvoltat, si
Ca si el a lost unul din motorii puternici de a aduna pre
6inenf in societati, or! asi desvolta sentimentul sociabilita,tef
pica anti-religiosii orT -ce vor voi, suAtina cat le place
ca omenirea al, sustine in societati si sit guverna prin biciu,
fer si penitenciare, nof basindu-ne pe demnitatea nature! o-
menesti, pe esaminarea psichologica a desvoltarei sale, pe
existenta simtului religios ce singur da sanctiune actelor
sale morale, pe esperienta exprimata de legislatorit eel mat
mar!, sustinem sus si puternic, ca, primul sentiment ce
www.dacoromanica.ro

sa iveste In om este eel religios. Prin acdsta pe de-o-
parte sublimam pe om si'l facem domnul nature), tar pe
de alta '1 cun6stem ma! precis de cat antagonistic nostri, calif
pun in dubiu esistenta spiritului omenesc. Cu propagarea
Crestinisrnulur acest sentiment '0-a ajuns culmea desvoltarei
sale corecte, asa in cat lumea cre§tind nutreste si cultiva
prin escelinta si cu demnitate acest sentiment. Omul prea is-
toric sa stie, ea a ridieat altare pentru sacrificii inainte do
a'si edifica theatre, si chiar temple. i apoi inainte de apa-
ritiunea regilor, tiranilor, legislatorilor si literatilor pe seem
le-ati preces Preotit, Oraculit, Auguril etc, ce s'att numit
mediator): intre cer si panaent. Ideia ea in timpul obscu-
rantismului predomina Religiunea, 'far arum prin cultura,
Religiunea s'au trait traiul si ca ar trebui sa dispara, este
o idee falsa si eronata, conceptiune usora si bolnava a
protivnicilor Crestinismulul. Tata pentru ce: Daca cu in-
taiul sia4 vederea s'a servit omul prirnar, acum Ore
ar trebui sa-I aruneam cand ne-am civilisat ajutandu-ne
de el ? Daca mintea, de care s'a servit omenirea pri-
mara in desvoltarea si inobilarea sa, numal pentru ca-I
primul factor a tuturpr ideilor omenesti eronate si false,
s'o lepadana ? Tot asa putem (lice si de imaginatiune si
de libertate. Gresalele unui sentiment on facultatt se pot
indrepta, cea ce'c de dorit, tar nu-1 corect a se tinde la
desradacinarea Ion, pentru ca's proprietate a omului. Ve-
dem in istorie ca in tirnpurile veal) tdta persona mare poli-
tica era investita si en autoritatea sacerdotala. Iar Cres-
tinismul, dispretuind importanta falsa, ce lumea autica o a-
tribuea sentimentulm.religios deja corumpt, s'a adoperat a-I
cultiva inima si a face pe om sa se supuna voce) constiintei
nutrite prin Crestinism in cestiunele religidse, nerecunoscend
nimenur dreptul de a intrebuinta sentimental religios ca un
instrument de impilare si ca o proprietate individuala! D-geti
a dat tuturor acest sentiment si cei ce sa inc6rca a-1 rapi, a-1
desradacifia on altera sunt cei mat culpabili. Dar ne obiect6za
asta-di materialistic si rationalistil, cheend : ca omul in cat a
www.dacoromanica.ro

IN RAPORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL 503
fost barbar, ivirea aurorel, succesiunea luminei si a intune-
ricului, impresiunele variate ce percepea din natura, acestea
1-a constrins a accepta ideia de un D-deu si de a intretine o
relatiune cu El ; indata insa ce s'ati desvoltat si civilisat, Re-
ligia a devenit un ce nu numai superthin societatilor, dar
inc a impedicator progresului omenirel. Prin urmare dupe
denF,;ii Religiunea, fiind in stagiul de agonie, va mai esista
numai pana chid stiinta omenesca sa va popularise, ce s'a
emancipat, ca sclavul din lanturile sclaviei, de sub influinta
ireligiosa.
De acea in seculul nostru anti-religiosii cred ca," fac un
sacrificiu omenirel, cand combat Religiunea crestina si cand
reusesc a o discredita in public. FrunAsa misiune pentru
un om de a-si face renume, rusin6sa insa pentru un om cu
minte siinrit6sa! Not fora a fi fanatics si nici pentru a ne
indeplini o datorie de misiune am intreprins aceste ran-
due, adresandu ne bunului simt al Romanilor si trecutu-
lui neanaulut nostru ; deplangem ins6 dureros, ca si Ere-
mia pe ruinele Ierusalimului, pe acei dintre compatriotii
nostri despre cursa daunatore ce le-au aruncat aseminea
individi, si in care i -au atras streinit neamului nostru, vraj-
mash ne'npecati at marirei si intarirei Romanismulin. A-
cestia 'si fac fala ca si-au inscris pe stindardul for de fra,$ie
stingeret sentimentului religios intre Romani si abolirea
Crestinismulut. Spre a combate cu succes ac6sta nascocire
a unor criers smintiti, ce nu mai pot fi apti de instrument
abil pentru suflet si prin care ne ameninta atat Biserica cat
si Nationalitatea, ve vom proba cis aceste doue autoritatt:
Biserica si Naijonalitatea Romana, trebue sa stea in acord
mutual, pentru ca sa fim fericiti pe deplin. Vom pure mai
intahl in paralel sentimentul religios cu eel social -la Ro-
mani, si din esaminarea impartiala ce o vom face, vom
eonstata importanta egala a amendurora, precum si necesita-
tea desvoltarei for comparative. Tar prin ac6sta vom do-
vedi tot-odath si absurditatea pretentiunei acelor individt.
Din cele ce am espus despre sentimentul religios putem
www.dacoromanica.ro

sit resumara : Ca, in adever esista 4n om acest sentiment, ca
este eel mai intaid, ce sa desvolta si ca omul nu sa pote
priva de el ; dupe aceea cief profund insadit in om si'l
pune pe nesimtite in relatiune cu D-ded. Iar Crestinismul
adauge, ca omul este treat dupre chipul si asemanarea lui
D-ded, si ca omul trebue a tinde la similitudinea cu Prototi-
pul, pe care o realisasa prin practicarea virtutilor. Acest sen-
timent dar, nu p6te dispare de cat cu omul. Dupre cum
omul are constiinta despre ac6sta relatiune cu D-clew, tot de
asemenea trebue a avea si despre sentimentul social, ce 1-a
lupins a forma familia, in care s'a desvoltat sentimentele fa-
miliare, a inventat legi conventionale si in fine a fundat
Politil si State, din care apoi i s'a nascut sentimentele patrio-
tice sad nationale. Astfel dap, sentimentul religios si social
s'ad disfasurat si desvoltat o suing altele, dependinte de
aceste. De aceea ne inveselim audind doinele, baladele,
canturile si limba nationals, legate de obiceluri si in fine
de caminul parintesc, unde am vedut aparitiunea prima a
aurorei, unde cunt depose ca inteun Mused amintirile ma-
rete ale strabunilor, parintilor si tineretef nastre, unde in-
teo v6ce si dintr'o inima am adresat rugs, cereri
Dumner,Teului parintilor nostri. Deci precum na-
tura obliga pe om a iubi si sustinea pe consangeni, ca
muma pre fill, in on -ce imprejurari, de unde resare
sentimentul familiar, de asemenea din amorea catra politie
on natiune, la care apartine cineva, apare sentimentul na-
tional, pe care-1 radica pate odata poetic si 6menii patriots
mai pre sus chiar de eel familiar si religios. Daca apara-
rea vietei individuale si casnice este o lege naturals, ur-
meaza ca si sustinerea independentei nationale este natu-
rala. Asa dar Patriotismul este un sentiment esistent in om,
car nu un resultat obtinut din deprindere, din studio on
prin alt mod. Acum sa loam de esemplu aceste dou6 sen-
tiniente, eel religios si eel patriotic si se le esaminam si
vom videa ca trebuesc desvoltate de o potriva, asa ca cu
cat va progresa unul pe atat are sa se desvolte si cel-lalt.
si mul-
ysmiri
www.dacoromanica.ro

IN RAP(RT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL 505
Cand eel religios se va estinde maT mult de cat cel natio-
nal, ac4sta sa va face pe compta aceluia ; cam cu cat sgt des-
volta mat mult eel religios si mai putin eel social-national,
cu atata armonia, echilibrul intre sentimente. nemai exis-
And, abusul si arhitrariul inlocueste lipsa armoniel. Se
escepta de la acest principid ignoranta invateturilor reli-
giose, care cand predoming, intr'o societate cetatanii ea de-
vin orI bigots on fanatic'. La din contra fiind cetatanul
prea patriot si putin religios declina spre cugetari si chiar
actiunl ce sunt periculdse nu numat nobletei spirituluf s6u,
dar chiar patrieT, cite devine cosmopolit, cerbicos, egoist, ne-
respectuos catra, Institutiile religidse si patriotice ale tares
sale, prin urmare nemoral si nevirtuos. Adeverul aces -
teT teorii va deveni mai sigur si chiar pipait, dacg '1 vom
aplica asupra natiunei n6stre. Pe cand Romania erau pe
cat religiosi pe atat patriot', propasau cu pasi repech, gigan-
tic' si sigurl catra adeverata civilisatiune, ce consta in ferici-
rea individuals si maretia nationals. Numat atunel stramo-
sit nostri ne-ati lasat acele trofee nationale cu care ne man-
drim 'Ana acum. Marcie nostru Stefan a semanat cu temple
tote locurile acele pe unde cu sabia sa a sustinut indepen-
denta tares. Aceste temple ar trebui sag, fie ca niste fare pentru
orT-ce Roman, si la vederea for sa ne aprindem pieptul de
religiositate si patriotism ! Putine natiuni esprimat in
concret ca not convictiunea acesta ca nationalitatea ftirg, re-
ligiositate este ca o statue, o fiintn neinsufletita. Tot asa pu-
tern cugeta si despre Mircea si Neagoe. Epoca, in care aceste
sentimente au fost desvoltate in armonie, numaI in regiu-
nea MoldoveI, se p6te fiosa cam de la Dragon pang, la Bog-
dan ; Tar de la Bogdan pang, la timpurile fanariotice, ca un
resbel continua de predominanta intre aceste sentimente.
Epoca fanariotilor este m6rtea sentimentului national, pre-
dominarea bigotismuluT si a superstitiei, din causa ignoran-
tei adeverurilor religiose si a lipsei sentimentului patriotic.
In timpurile moderne lucrul apare din contra: avend loc o
reactiune, a axe)* fructe vor fi in defav6rea 'ndstra. Du-
si
si -au
:
www.dacoromanica.ro

precum in timp de un secol si mai mult nationalitatea era
suspendata, cugetarea patriotica era calificata de eel inte-
resati ca o crima religi6sa ; ciaei despotismul rafinat al Fa
narului s'a investit cu mantaua bigotismului sacerdotal,
precum un actor en vestmintele eroului ce represintil ; Tar
prin ac4sta a depravat si alterat sentimentul adev6rat reli-
gios, prefac'andu-1 in superstitii, bigotism si fatarie; de aicea
a urmat eft sentimentul national sit fie pentru un timp in-
mormintat. Acest fapt s'a observat, ca o lege nescliimbatA
la popdrele Romane, Bulgare, Serbe, G-rece. Acestia pe
timpurile antice erati superstitiost si bigot' ; iar in cele eroice
plini de simtul national si religios, timpul decaderei for era
resultatul funest al acestei lupte dawn ,tare. Imperiul Bi-
zantin- este imagina cea mai vie in care sa pote privi
abusul provenit din sentimentul religios alterat; dupre
cum secolul modern al acelul national. Sf. Grigorie Nissul
descrie forte ingenios acest abus in urinatorril pasagm
atom sunt ca la Athenieni, de aces cara, avend limp
nu sa- °cum nici vorbesc despre nici o cestiune mai nuod.
Novid de ert on alalta-erf, e,gind de la ocupatiile cele mai
injosite, filosofeazd cum le convine, ca nige dog)natiW despre
Teologie, pe cand nu sunt de cat nifle servi, miserabilt fu-
gail de la servicii etc. Nimene nu ignoreazd cestiunele ac-
tuale teologice, tate locurile politiez sunt Aline de ace0a,
stradele, pietele, maidanurile, unghiurile, croitorit, banche-
rit Dacc'i intrebt despre bans, iti respund
filosofeind despre nascat nenriscut. Daca't intrebt despre
o bucata de pane, irt respund cd Parintele este mat mare
fi Fiul mai nzic ; iar dacaintrebt despre pro fitul bad, iti res-
punde : cit Fiul din cea ce n' a Jost este". Priviti starea mi-
serabila a ConstantinopoluluT pe cand predomina bigotis-
mul religios ; de aseminea si Inca mai tare si in timpul
decaderh Constantinopolului.
Despre acest subjet vorbeste si G-r. Teologul in cuventul
36 cap. 12. Daca asta-clt ar trai Sf. Grigorie, de bung
:
miiceldrii.
:
vi
si
www.dacoromanica.ro

IN RAPORT CU CEL SOCIAL BSI NATIONAL 507
same, ca ar descrie acesta lupta cu totul din contra. Nu-
mai cugeta nimeni astii4 la dogme, ci la interes, nimene
la religiune, ci la materie, nimene la cugetan morale, ci la
posture inalte, la petreceri sensuale. Asta-di pietile n6stre
stint Aline de acei ce insulta tot ce'l sacru, teatrele de eel
avidi de placers materiale, ear se6lele de eel ce pot dis-
volta on-ce sentiment, dar Did odatii eel religios. Spectacol
trial si demn de atentiunea ori-caruia om, specialminte a
nastra a Romilnilor, pentru ca ne priveste de aprOpe.
Causa reului a provenit din inundarea ideilor materialis-
tice, panteistice, rationaliste si p6te si ateistice, ce ca prin
un vent contagios si pestilentios ni s'ail adus de prin 1a-
rile occidentale. De acest morb suferind si mladita tenera
a generatiel Romane, ce mai usor sa contagiasa, desvol-
tandu-se porta si va purta in sine acest simbure de co-
ruptiune. Creseend tinerimea in aseminea ides funeste si a-
jungend a'si juca rolul sen in natiunea sa, va crede ca'i
face un bine patriei injosimi nimicind chiar, data va putea,
on-ce urme de sentiment religios-national. Cale de tree or,
gres:ta! Cad pna child omul va fi in starea sa actuala,
si ac4sta va fi cat va trai pe acest parnent, nu p6te a se
despensa de sentimentul religios ; si data '1 negligeaz'L sati
reneaga, atunci nu sa p6te tali ea individul este desvoltat
si cultivat in compleet, cu t6te sentimentele insadite natu-
rel omene§tI, ci numai unilateral.
Din aceste concludem : Ca numai prin desvoltarea pro-
portionata si armonica a tuturor sentimentelor esistente in
natura omenesca. omul ajunge la scopul ce i 1-a prein-
semnat D-;leii. Nimicirea on predominarea unuTa din a-
ceste sentimente in om presupune deja vitiarea sa; prin
urmare si a socientei on natiunei din care el face parte,
in raport cu infiuinta sa sociala. Stingerea sentimentelor
sociale face pe om rselbatec, monoton, imaginar, bigot,
superstitios si in fine depravat ; iar injosirea, degradarea
si dispretul simtului religios face imposibila esistenta sociala,
www.dacoromanica.ro

508 DESPRE SENTINI. RELIG. fN RAPORT GU CEL SOCIAL 5I NAT.
prin desmembrarea moravurilor, despretul legilor §i a insti-
tutiunelor sociale, ce nu-§i pot afla de aiurea nicf formarea
for corectii, nisi forta for aplicativii §i nicf sanctiunea tor.
Iar omul devine atunci aspru, barbar, neuman, egoist §i ple-
cat a versa Ange! Acestea suntresultatele inevitabile, ce
decurg din disonanta sentimentelor religi6se csi sociale.
Istoria ne argument6zit in de-ajuns acest adev6r.
(Va urma).
C. E.
www.dacoromanica.ro

GRIGORIE,
Cu mila ht* DumnecleU Arhiepiscop Tarigradului
noulul Ierusalim si a tota lumea Patriarh.
TSfintite Mitropolite al Moldaviet, Prea cinstite §i Ec.,.-
sarhe al plaiurilor, si iubitorilor de D-deu Episcopi
ce santeti supust acestet Sfinte Mitropolit, intro San_
tul Duh, iubiti fratt si impreuna slujitort, dar si pace
fie voue de la Milostivul Dumner,leu. Precum pentru t6te
sfintele si Dumnedeestile tame a prea curate] credintii n6s-
tre s'ail pus canine de catra sfintii si Dumnedee,tit A-
postoh §1 de purtatorit de Dumned it sfinti Parinti at Bi-
seric 1, find luminati prm darul Sfantului Duh, dupe care
Evanghelice§ it pastor], si sfint 1 Arhierei at Biserich sti,
pow tuesc 1. §i sa intare,,ca norodul lui Dumnerleu cu mild
si cu pace. As minea §i pentru sfintele tame a preotiel,
si a cununiet, s'a pus ho art st start asedendu-se in cea
neat buna orandmala ca sa se p6tt pant deplin si in toc-
mai in t6ta vi em a 11 nearnul ere.' inese, cu dreptate §i
buna oranduiala, duhovnicest si politiceqe. Ca si, dupe
cum dice Paremia, buna evlavie, intalepciunea, via cu-
rata face pe preot, si Biserica cunOste pre acea nunta
cinstaa ce sa face Cu cuviinci6sa cercetare dupe lege, ca
nunta taste mo;iten si pIrtas vietit dreptulm spre inmulti-
rea neamulut, si spre mmultirea fiilor Bisericit, care sa
face cu blagoslovenia lui Christos, §i cu slobozenia legei,
www.dacoromanica.ro

510 HOTARIREA SINODALA A PATRI4RHULU CONSTANTINO P.
si cu molitvele bisericesti dup6 cum (lice durnneckescul
Apostol. Deci tete sfintele canene si asezarile acestor tame
luat Biserica si le tine ca o lege neschimbata spre
pavatuirea §i lumina celor ce vietuese intru Intunerecul
vietil acestia, precum sfantul Prooroc dice : Legea to caste
faclie piciarelor mele si lumina cararilor mele. Iar eel a-
lesi ai Bisericii carora prin darul sfAntului Dull li s'ati
incredintat pastorie oilor MIN entatore, le in sfintele ca-
nene ca o indreptare si temeios, nemiscate si cumpiinA
a dumnecleestir dreptati pentru turma lor cea cuventalere,
ca sa nu sa abata din drumul eel placut lui Durnnec,ea,
aruncendu-se in nelegiuiri si sa cada insusi supt strasne-
cul judet si pedepsa lui Dumnecleti, mai ales avend si pil-
dele sfintilor barbati celor fericiti in veci, card pentru
dumnecleiasca lege si sfintele dogme si canOne a Bisericii
marturisind au pAtimit tot feliul de pedepsa pans la m6rte,
numai sa nu cake poroncile lui Dumnecleu, carora nu
lake vrednica ltnnea dup6 cum dice clumnei,le6scul Apostol,
dar Inca s'au si Intarit tete de sfintele a tOta lumea Sa-
bora acelor de Dumnedeu insuflati Parind at Bisericei, si
toti Arhierei din lume primit fagaduindu-i
cu viata lor ca le vor pazi nemiscate, on mai bine sa qi-
cem ca niste pazitorl acestora, si credinciosi iconomi ai
darului si slujitori a prea inaltulm Duninecleu, sau ran-
duit de Biserica Sa, sa, povadnasca si sa intaresca hota-
rale poroncilor Dumnegeesti, pre tots aceea bine credin-
ciosr in Christos, sa-i invete si sa i intaleptesca, sa, si pe-
depsasca pre eel nesupusl poroncilor lui Dumnecleu. Dar
ne-am instiintat precum ea, unit din fratil Arhierei cu ne-
bagare de sail:a calca a§ezerile §i canenele Sfintei Bise-
riei si socotind intru nimicsa hotarele lor, priimesc pe unit
str6ini dintr'alte Eparhii, nestiuti de naravurile si viata
lor si inv6tAtura lor, si fariti ai cerceta pun mainile pre den -
sii hirotonisesc, neadueandusi aminte de inv6tatura
Sfintitului Apostol ce dice catra Timofiet, pre nimenea sa,
mu ti puT manile tale ingraba, nici sa .te inpa,rtasesti
le-au
pe-
cet.lalp le-ail
www.dacoromanica.ro

IN CRCTRINE DP COW-ANGT'TNITATF 511
catelor streine, pazeste-te curat, aseminea si pentru starile
sfintet tami a Cununiei fara a judeca cu amaruntul fac
scadere, de primesc pre unii streini dintr'alte part' si I cu-
nuna necereetandu-I, si pre unit macar ca Bunt din Epar-
hiele sale si au pricini de-i opreste sianta pravila, it bla-
gosloveste fard, de lOge, vederat sa fac de calcatori poron-
cilor Dumnecleesti, si nu numai ca nu le baga in sama, dar
Inca ca eel mat lesnitor lucru au de a cununa, nunte fana
de lOge, reit preste reu art inmultOlte. Deci spre a sa pa-
ritsi unile nelegiuiri ca acestea, cu totii deobste am cunos-
cut ca trebuinta core ea sa dam acesta a nostni, Sinodi-
cOsca, carte, si iata scris ve aratam sabornicOs,ite impreung,
Cu aces de pe langa not prey einstitt .si intru Duhul Sfant
tubiti frati Arhierei, si impreuna slujiton, si ve poroncim
tuturora voile celor in Christos fratI, ca sa fiti cu mare
priveghere si luare aminte a sa urma in tocma nemiscat
tote can6nele si hotarale Sfintilor Parinti Apostoli, si a
sfintelor a tota lumea &bora a Bisericei, si nimenea din-
tru vot sa nu indrtiznOsca mai mult a hirotonisi diacon
sau preot, pre unii ce dintt'o Eparhie fug gi sa due in-
tr'alta, cu scopos ca sa se path, hirotonisi, pre care h o-
preste sfanta pravila pentru nestiinta vietii, a petrecerh,
a naravurilor si a invetaturilor for si de sunt 6re unii ca
ace pravo,latvnici, aseminea si pre co streint nimenea sa
nu indraznesca a le da voe sau sa-i cunune, nestiind pri-
cinile de rudenie ce p6te sa fie avend intre densii, de care
s'au lasat patria for ca niste orbit/ de patema si fug in-
tealte Eparhit, cautand sa, insale pe vre-un preot on Ar-
hiered, implinesea scoposul nelegiuiret lor. Deci
pentru unile ca acestea sa priveghett neadormiti ca sa nu
se intample in Eparhiile vostre, on hirotonii afara din I an-
duialile canonelor sfintei pravile, on blagoslovenie nunte-
lor ce sunt oprite de sfanta pravila, ca sa fie legiuite ru-
deniile blagoslovitilor crestint, supusilor Eparhiotilor vos-
tri, ca dupe cum stiti sfanta taina a nuntii s'au blagos-
lovit de Dumne4eu si de Biserica sa, dar s'au lasat sa se
ea an-on
www.dacoromanica.ro

512 HOTARIREA SINODALA A PATRIARHULU1 CONSTANTINO
facii dupe oranduialile cele asezate prin cercetare cu ama-
runtul, fieste-care Arhiereti dupe locuri, iconomie Durn-
neleiascit nu are acea putere a trece peste canenele bise-
ricesti de a blagoslovi nunte fara de lege. Dar cu atata
mat mult Taste indatorit a priveghea ca sa se pazascA ne-
steimutate dupe lege poroncile lui Dumneleu, dupe Ina-
duintile ce au dat inaintea Ziditoriului cauand la infrico-
sarea inteleptuluf Sirah, cu cat Taste mai mult vrednicia
pastoriulul cu atata mai marl sunt primejdiile lui ca o
faptri, bunit a pastoriel pete sa-1 duca in raT un pecat
p6te sa-1 arunc" in fad. Deci pentru acesta aduceti-ve a-
minte de datorie ce Taste asupra vestret pentru trebuineiesa
purtare de grija, i paza ce necontenita a pravelilor Dum-
necleesti si dogmilor bisericesti, ea dupe cum lice inte-
leptul Solomon, eel mai mic vrednic de ertare sa va milu.,
far cef tart sa vor certa si nu vor fugi de fata Domnului.
Pe langa tete acestea Inca ye mat poroncesc ea s'i fiti Cu
luarea aminte si de a nu sa face en lesnire despa enie
celor ce dupe lege s'au impreunat, dar de si sa va in-
yrojbi vre -un baibat cu femeia lid tit vor cere desputenie
not Arhierel s'i ne aducem aminte de poronca Steptinultu
Christos care glee: pre aces ce Dumn-leu T-an impreunat
om sa nu-T desparta, pentru unit ca aceea puneti tot chi-
pul de silinte prin invet stun duhovnices i s t-T indem-
nap ca sit se inp ce i sa, se Tubes(. ca 'inta , Tar de nu
vor pate inpt ca sa ranme asa precurn (lice cinonul 100
a sfan dui S ib r de la Cait glient, dupe poronca sfi tef
EvangheliT si a Apostolulni, sa r tn e asa lasap despair
tip si sit nu se mai atinga (le alta nunta, Tar de va paca-
tui b tbatul nu altt femee femeea cu alt barbat atun-
cea sa se aduc t clan), poctian.e, pentru acesta dar sun-
tett datori sa Ye silip spre a-T inpaca si a-1 intari in odihna,
si nrintuirea sufietesca, inplinindu-ve slujba pentru pra-
voslavnicii crestim ce vi s'au incredintat, plzind t6te
fagadttintile ce ati dat catra, Durnneclen ca sa povtt tip la
mantuire tot norodul crestinesc prin fapta §i prin cuvent.
E,;i
wi
sA
Si
qi
1i
si
www.dacoromanica.ro

i CESTIUNE DE CORSANGUINITATE 513
Iar caV din protiva cu nebagarea de sama nu vor urma
bisericestilor n6stre poronei, ce s'au inorit de Duroneclees-
tile si Apostolicestile can6ne asezarile sfintelor SabOra,
unit cit aceia en adeverat vor cadea supt pedeapsa stras-
nica judecata lul Dumnecleti dupe cum ;lice poronca E-
vanghelio, ci cel ce va calea macar una din poroncile
cele mai mici, acela sa va chiema intru impliratia Ceriului
nevrednic lepadat si urgisit in focul gheenii, ca ma nesupus
poroucilor Durunecleesti. Deci paziti-v6 pre vol §i turma
vostrti, ca sa, nu patimiti acel fel de urgie de la Domnul
Dumne4en. Si Sfintia, Ta prescriind ae6sta sa trimit pe
la megiesh Episcopi ca aseminea sil faca spre indrep-
tarea si adeverata marturie aceiuia ce a cugeta on va face
de acestea, ca sa remae supt urgie Dunmec,leiasea, pentru
ca s'ati invetat si n'au ascultat. Dec i: siti s6 faca precum
scriem, iar nu intr'alt chip ca darul lul Dumne4eti s5, fie
cu voi.
In 16tul Mantuitoriului 1798, in luna lui Fevr. indictOn 1.
Efesu Samuel-, Iraclias Meletie, Chizicu Joachim, Nicomidias Ata-
nasie, Nicheas Calinic, Halchidonos leremie, Demon .11lacarie, 11Ia-
ronias Gerasim, Neochesarias Isaia, Larisis Dionisie, Erricu Doroteos,
Dimitriados Atanasie.
NOTA. Acesta, carte sinodala a Patriarhuhu Grigorie, adre-
sata 111itropolitulur Moldamier, a fost de buna sama Ca o circa-
lara trimisa catra tote Bisericile din circumscriptia Patriarhatu-
lui Constantinopolitan. In ea se atrage atentiunea Mitropolitilor
diferitelor pro, inch din Imperial turcesc. I A fi cu ingrijire
supra personelor ce `in la hirotonie, adica, ca candidatul sa fie
din area Jo -ilitate, runoseut, invetat si cu viata morala ; lax nu.
strein, din a.ta Eparhie on neam §i de o purtare nestiuta. A-
cesta cerintL este in total. canonica. 2) Ca sa se observe sa, nu
se et-mune orneni streini, on despre acarora trecut nu se stie,
peutru ca unit ca acestia pot fi casatoriti sr sa alb copii prin tarile
kr. Aicea sa face alusii la indivizii din poporele Peninsular Bal-
canice, Grreci, Serbs, Bulgari, carir venind in t arile nostre si pe-
trecend mar mull tirnp, 'sr uitau sotiile i mph §i. s casatoreau.
din nou intre Romani. Abus ce nu este lipsit de exemple. In
fine 3). A fi cu mare greutate la despartenir. Pe acele timpuri
'Ana la introducerea Codice tu civil 1865 casatoriele erau lasate pe
sauna Bisericer, de aseminea si despartenia, ce se facea de Di-
casteria Eparhi'tla. De aicea mai putern deduce ca a trebuit sa
se fi facut mule abusuri cu desparteniile, pentru care s'a provo-
cat scrierea acester hotarin Sinodale. Am dat publicitatei acest
act ca cuprinclend material pentru Istoria Bisericei Nationale
Romfine. C. E.
Bi eri Orth d N. R mans. 2.
prin
si
5i ei
4.4#-4 e>
si
a-
www.dacoromanica.ro

0 CALETORIE IN ORIENT.
(Urmare. Y 01 No 8, anul VIII -le, pag. 453).
Patrialhul de Constantinopole pe langa ca este centrul
unit5tei morale a Bisericez orthodoxe de Resarit, este Inca
si capul national a tuturor orthodoxilor greci din Imperiul
Otoman, avend asupra-le nu numaz jurisdictiune biseri-
cesca ci si civila. Jurisdictiunea bisericasca o eserciti cu con-
lucrarea unui sinod permanent de 12 Mitropoliti residentI In
Constantinopole, de ale caror lumini se folosesce in regula-
rea tuturor afacerilor insernnate de administratiune si politica
bisericesca , zar jurisdictiunea civila, precum si regularea
casurilor de materie mixta, civile si religiose, cum e ale-
gerea patriarhulta, conducerea scolelor §i a institutelor fi-
lantropice etc., o esercita Cu conluorarea unei adunari mixte,
compusa din mirem .,d clerici. numita gerusia (repvio-ta) sail
11E-(01 gtivAo;. De altmintrelea istoria patriarhiei de Cons-
tantinopole ca si a celez de Antiolzia, Ierusalim si Alexan-
dria, este o drama ce tine de v6curz... Nu se pate sti sand
ea se va sfarsi, se p6te inse prevedea ca nu se va sfiirsi
intr'un mod defavorabil acestei obirsii a cro§tinMatei, cad
bra indoiala adeverul trebue sit triumfeze eurAnd sari mai
tardin si adeve'rul nu este niciieri asa de invederat ca pe
partea bisericez orthodoxe de Reserit.
Protestantismul cu t6ta maim sloboda ce lase individului
si societitei in afacerile religiose, daramand inse principiul
www.dacoromanica.ro

0 CAI g I OMR tN ORIFNT 515
unel autoritatt dogmatise in Biserica, s'a desbinat in mul-
time de secte si directium teologice; despre el se pdte
;lice de-al binele: Quot capita tot sensus" ; asa ca multi
din sinul sett cred a nu putea ep,d din acesta confusiune
de cat imbrk4isand. inv6tatura Bisericei orthodoxe. Roma-
no-catolicismul in cursul timpurilor a incalcat in feliurite
moduri drepturile firesci a-le individulur, societiitei i sta-
telor, a cautat a concentra in sine si puterea /unz6sca, pe
langa sea absoluta bisericesea, a tintit mat mult a subor-
dina sufletele de cat ale inobila, mat mult ale stepani de
cat a le servi prin Miscocirele sale religiose, impinse a-
desea 'Ana la estrem atat in cestium de credmta cat si de
morala, a produs in diferite timpuri o nespusa tulburare
si neliniste a constiintelor. Din acesta causa nit Baader s. a.
au vOut ved in Biserica orthodoxa singurul element sa-
natos pentru remediarea reultn incutbat de v4curt in Bi-
serica Romano-catolica si adus la espresiune prin ruptura
dese repetiti cu statele si prin conflictele marl ce a
provocat voind a impedeea cugetarea hbera in filosofie si
progresul in stiinte. Numat Biserica orthodoxa s'a manti-
nut cu statornicie in limitele ce i-a tras dumnecleescul ei
intemeitor. Ea aparftindu-sr in eursul timputilor eu tota
indrasnela, drepturile i atributiunele sale ca sa nu fie ab-
sorbite de stat, a tinut sama tot-dOuna si de datoriile sale
catra acesta, ca una ce este chemata a da ajutor statului
in cultura si perfectiona,rea cetatenilor, tar nu a -i pune
pedici ]a acesta. Biserica orthodoxa in totalitatea et a fost
tot (Marta conscientii despre origina sa divina, si despre pu-
terea sa de a da pe basa preceptelor evangelice, aposto-
lice si patristice leg', ee sunt obligatdre pentru tots mem-
brit BO in ce s'atinge de credinta si de morals, tar in
cele -1 -alte privirt ea se considers ca o institutiune in stat,
indatorita la ascultare i supunere catra acesta, la sprijini-
rea sporirea intereselor lui, a culture, consolidaret
desvoltarei tut nationals : dar tot o-data si la ferirea lui
de eselusivismul nationalistic, ludicandu-1 comunitatea sau
§i
on
¢i
1i ci
www.dacoromanica.ro

516 o CAI gTORIE 1N ORIP NT
afinitatea de religiune cu alte state. Cavintele urmat6re din
precuve'ritarea la Novela 6 a Jul Iustinian indica forte la_
murit in ce relatinne std Biserica cu statul : Dounnar
darurt s' art impdrtqit omenira din hand tut' Dumnecleil
Biserica ,si Guvernul; aceea porta grijd de interesele reli-
giose, acesta de tote cele-l-alte interese ale omulza : ambele
au acea,3 origind, ambele sent infrumusetarea vieP omi-
neisti". Tot asa ca pastratore, propoveduitore si talcuit6re
a cuventuluf D-cleeesc, Biserica orthodoxy si-a pazit tot-
Guna tarina sa neatinsa, de neghine si n'a cautat a sc6te
din Sfintele Scripture si oranduiri ale parintilor alts inve_
tAtura, sail mai multi, de cum ele cuprind dupe Intel ege-
rea cea mai nemestesugitd. Ea nice -odata n'a facut inge-
rinti in aetivitatea statelor, la'a lovit in drepturele naturale
ale individului si ale societatil, n'a prigonit nice n'a dat
mortis pe eel ce ar fi ridicat in cursul timpulul teoril sail
Invetaturi contrare principiilor adeveratef religiune, ci cu
dulosie de maica a plans, a compatimit pe atarf suflete ra-
facite, si eel mult departandu-I de la sin, I-a ldsat a ye-
dea el singing, si cei ce le-au dat cre4ement la urma urmef
ratacirea lor, si s'a simtic fericita a aduce servicif societa-
tef si statulul spre folosul sufletec, ba chiar a se jertfi
pentru el.
Istoria Bisericel orthodoxe si in special istoria patriar-
hiei de Constantinopole, este o marturie vederata ca spi-
ritul de jertfire, trasatin a fundamentals a crestinismului si
sucul vivificator a vietef sociale, nicairi nu s'a pastrat in
asa culatie si continuitate ca in ea. Rail din cei care
aft sequt pe scaunul acestef Patriarhii nu s'ati sacrificat
pentru adever si dreptate, ca vrednici apostoli a Dasca-
lulu' lor. Iar pofta de stepanire sail de supradomnire ab-
solutii in stat si in Biserica nice unul n'a aratat, ur-
mand euventul evangeliei : Cel ce voesce sa fie mai mare,
sa fie tuturor serve. i). Aceste refleximil se deteptara in
1). Marc. 10, 44.
www.dacoromanica.ro

0 CA g fORIE IN ORTH NT 517
mintea nostrri, dinpreuna cu dorinta de a vedea in pei-
sOna pe Sanctitatea sa, Patriarhul Ecumenic..
La 1 August o di forte frumosii, pe la 10 ore dimineta,
ne-am pornit spre Patriarhie, trecend pe la legatiunea Ro-
mana, de unde ne-a insottt Dl. Constantinide i pe la po-
dul eel mat despre mec,la-n6pte din port si ne-am indrep-
tat spre Fanar ; ajungend in dreptul Patriarhiei, pe locul
eel deschis, am fost intimpinatt si condusi pe porta apu-
sana prin o frunadsa florarie la intrarea palatului patriarhal.
Acesta este situat spre meqA-di de Biserica Patriarhala,
in paralel cu ea se intinde longitudinal de la apus spre
resarit. Zidaria pe din afara este simp15,, acoperementul
de tabla. Jumetate din palat, in partea despre Apus e
ocupata de Patriath si personalul seu de serviciu, iar tea-
lalta jumetate in partea spre res6rit, e ocupata de demni-
tarit Patriarhah: Protosinghel, Arhidiacon, Directorul can -
celariei etc. si de institutiunele patriarhale ca Consistoriu,
G-erusia, Presbiteriu, Tipografie etc. Urcandu-ne pe o
scam de marmurt, ce lega catul de jos cu eel de sus, unde
sala era plinri, de casnicil patriarhiet si de alit asistentt
din afar., indata, am fost primiti de Sanctitatea sa, cum
un parinte primesce pre fiii set venitt din departare. Prea
fericitul Patriarh Dionisie este un betran viguros, corpolent,
nu tare caruntit, are o frunte inalta, ochit putin vii, o fata
ce esprima blandela si bunatate, o voce puternica, o vorbire
rara forte clara. Dupe ce ne desfatarfim cat-va timp de
vederea Sanctitatei sale, concediandu-ne, am aratat dorinta,
de a visita diferitele incdperf si asezaminte ale Patriarhiet,
ceia ce ni se acorda cu tots buna vointa, i trecend in
un salon de receptiune de alriturea cu eel in care am fost
primiti, rata ca ne ajunse §i Sanctitatea sa, pe o altA,
avu bunatatea a ne esplica singur, a cut persona, i nume
porta. fie-care dintre tablourile de marime naturals pe panzti,
in °lett ce acopereau peretii salonulul de jur imprejur, infa-
tisand pe mat toll Patriarhii Constantinopolei dupe vremi.
Ce bine ar fi, cugetam intru not, ca si salonul de recep-
si
ei
usa
www.dacoromanica.ro

518 o CALETORIE IN ORIENT
tiune a] Mitropoliei Ungro-Vlahiet se fie impodobit cu fi-
gurele venerabile a unto Stefan, Teodosie, Antim, Filaret,
Dionisiu Lupu, GTegorie etc. ca ruartorii straluciti a trecutu-
lui el istoric. E§ind din acea sala, am dat intr'un antreu lung
in capatul caruia spre resarit este asezat un scaun in forma
de strana bisericesca imbracat cu o stofa, verde si avend
semne de adinca vechime ; dupe informatiunek. date, acesta
este scaunul de pe care Sf. Ioan Chrisostom inveta euventul
lui Dumnecleu pe ruultimea celor ce navaleau la el, in Bise-
rica Sf. Apostoli. Ce ramasita preti6sa! Cate mints
nate, cite inimi induiosate, cite suflete mantuite, prin en-
vintele de our ale dim ce sta pe el ca pe un tron, sim-
bolul celei ma! frumase domnii, a domniet peste inimele
amenilor. In capatul despre apus a antreului se afla sa'a
in care s'aduna Sinoaul Patriarhal ; tar alature cu acesta
c5tra mijloeul antreulni, sala cea mare de receptiuni so-
lemne. Un tablou pe paretele din fati a acestei sale ne
atrase atentiunea mai molt de cat intinderea el vastit,
ocupata de 5 6 iinduri de fotoliurt in done grupe prin
rujlocul carora se pate comuniea si iluminata de un in-
doit sir de candelabre. Acest tablou repiesinti pe Sul-
tanul Mohamed II, teribilul cuceiitor al Constantinopolei
X1453) investind pe eel dintain Patriarh de sub domina-
tiunea otomana, Genadie Scolarul cu demnitatea Patriar-
hala cu jurisdictiunea eivila peste tots supusii crestinl
din Imperiul otoman inehipuire forte potrivita a rapor-
tului dintre Biserica si Stat. Am visitat apoi demnitarii
patriarhali, incepend en Protosingelul, apoi Arhidiaconul,
ale caror atributiuni In administratiunea bisericesea cunt
mai intinse de cat ale Directortilui eancelariei patriarhale
care este Arhimandrit. De remarcat este ca fie-care din a-
cesti denmitari are biroul seu a parte, regulez.t in deosebi
diferitele afaceri administrative de resortul sett, infatisandu-
le Patriarhului spre aprobare; pe cele mai dificile, atat ju-
decatoresti cat si administrative, de natura biseridsca le
desbat in Consistoriu, une on le pun chiar in desbaterea
lami-
si
www.dacoromanica.ro

0 CALETORIE IN ORIENT 519
Sinodulul Patriarhal; iar pe cele de natura mi ta in des-
baterea G-erusiet, adunare compuse din mirem si clerici
precum am amintit inainte, pentru resolvirea tuturor afa-
cerilor insemnate in rnaterie de drept civil si bisericesc. In
biroul Arhidiaconultu Ioachim am facut cunostinta cu mai
multi prelati, cum al Anchialulul, Kizicului, Irinopolet etc.
precum si cu un Diacon absolvent al colegiului de la
Sorbona, profesor de dreptul bisericesc la cola cea mare,
totT cu cunostintt universitate si cu titlurt academice, cut-
noscetori burn a limber francese, ca si Arhimandritul, di-
reetorul cancelariel Sf. Sinod. Pe Mitga acest personal
care'si esereita activitatea sa in ordinea cea mai perfecta,
Patriarhul are Inca duos oficiali ; acestia sunt laici : Secre-
tarul general, care are supravegherea tuturor afacerilor de
cancelarie, la parte la desbaterile Sinodulul si ale Geru-
siet, si este intermediator al Patriarhulut 1 e lang6, Guvern
si alte autoritatt streine; Rpm Secretarul particular, care tine
corespondenta particularA a Patriarhulul. Trecend in Sche-
vofilachiu am vedut intre alte vesrninte, od6re si vase de
mult pret un sacos polistravriu a Patriarhulut Grigorie V,
ce'i cinstit ca o reliquie pretiosa; apoi un sacos numit Ti-
beriadis" infatisand in mist tun fine cu fir de our si in
icdne frum6se in reliev, episodul instructiv, de la marea
Tiberiadei (loan 21, 13 sq); in urma o mitra cu cusaturt pe
catifea representtind felurite imaginf sfinte si in forma de
cilindru, cum erau, ni s'a spas, mitrele la bisantini in ye-
chime. In Tipografia patriarhala situata in catul de jos de
la ca,patul reseriten a palatului, domnesce o activitate vie,
are un personal numeros, este inzestrat cu un bogat a-
parat de masint si litera ; in ea se imprima tote cartile
bisericesti, iituale si scolastice, si jurnalul patriarhal. A-
poi ne-am dus la scOla superi6ra ell v.syal crxolii) ceva
mai spre apes nu departe de Patriarhie ; acesta este o
constructie mareta nu de mult ridicatil ce domina Fana-
rul prin asezarea et pe culmea colinet; intemeitorul el
este Ghenadie colarul, iar organisitorul deplin, este fostul.
www.dacoromanica.ro

520 0 CAI gTORIE INT ORIENT
Patriarh Ioachim III. Scala are gradul unui Liceu, cu
opt ant de invetlment ; interiorul el' este randuit dupe tote
trebuintele unei scale : sale nalte si spatiOse pentru ()lase
si meditatie, sale potrivite pentru personalul administrativ
i pentru servitors; apoi o sala mare destinata anume pen-
tru serbari scolastice cum e d. e. impartirea preEuiilor. In
acesta se afla numer6se tabloun ale Patriarhilor si dascalilor
man dupe vremuri, cum a fost un Nicefor Teotoche s. a. ;
apoi ale ajutatorilor si bine facetorilor sc61el, (ioEpTi-c7.), prin-
tre numele carora scrise cu litere aurite pe un pergament
in rame am citit si pe al Principelm Mihail Sturdza. Nu
mai putin confortabile sunt si cabinetele de fisica, chimie
si de cele-l-alte sciinta naturale, inzestrate cu -bogate apa-
rate pentru esperiente, mar t6te procurate sub Joachim al
III-le, a carol nume Pam vequt insemnat prina si pe un
piano, aseminea proprietate a scolei. Pe usa fie-card sale se
afla o inscriptie din litere turnate, ce aratti destinatiunea
sales respective. So:51a este ridicata cu contributiuni bene-
vole din initiativa si sub patronajul Bisericei ; 1) ea este tin
motiv de justa mandrie pentru fie-care grec luminat. On din
ce parte a orasului se putea vedea sc61a, numai ce'mi fli-
cea semn spre ea Secretarul Patriarhiei, c,licend 6re-cum
incantat : IRTEp piTCETE T 1V 1.EyetATIV crx0X-ip ?"
In fata acestei scoli, spre port se afla cea mar veche bise-
rica bisantina din posesiunea crestinilor, zidita pe la ear-
situl v6cului XIII si inchinata Maicei Domnului cu nu-
mele: Malta Domnului din Muhlion (Mongulion)", asa
se chiama localitatea pe carei asezata. Iar in rind cu bi-
serica mar spre reserit este Partenagogiul lui Ioachim, un
externat de fete, unde se predati cursurile primare si nor-
male cate trei ant.
Dupe pranz in aceiasi di pe la orele 3 venind la not
1). Costal edificiului si al instalatiuuilor este de 27,000 de lire
otomane, asa dar mai xnult de 600 mil de franca. (612,900 fr.).
Tata ce pote caritatea cretina. Trebue sa marturisim fuse, ca a§a
cladire nu s'ar putea ridica la nos cu suina acesta.
'A.AigaApE,
www.dacoromanica.ro

O CA t I ORTE IV ORIENT 521
DI. Gedeon impreuna cu Dl. llaralampide un ten6r Pr.
in Dreptul Otoman, am plecat impreuna spre a Nisita pe
P. S. Fotie al Irinopolei, care este si superior al Bisericei
Sf. Vineri din Pera. Ajungend la Biserica in timpul Ye-
cerniei, am intrat in launtru si am remas surprinsi vedend
in ea pe litho. P. S. Fotie un public numeros, asculthnd
cu ev]avie serviciul dumnedeesc. Era inteia di a postului Sf.
Maria de aceea se adause si Paraclisul Maicei DomnuluT eu
frum6sa exapostilarie: Apostoli de la margini adunati-ve
aici" de a eitrel melodie dulce si bine esecutata resuna
Biserica. Trecend apoi in apartamentele Arhiereului de o
indemanare si curatenie esemplara, am observat intre altele
mai de aprOpe frum6sa sa bibliotecA, imbogiltita mai a-
les cu renumiti autori de predict, greeeri, latinesei, fran-
tuzesci din care P. S. Fotie culegend ca o albiva, hrd-
neste in fiecare Duminica si serbatdre turma cea cuventa-
tore, cu mierea cuvintulni dumnedeesc. In adeve'r. un uce-
nic vrednic a marelui Fotie ! De acolo ne-am pornit
Biserica Sf. Treimi, care se afla in partea cea mai rese-
ritOrai a Perei. Acesta este cea mai noue si mai frum6sa, Bise-
rica orthodoxa din Constantinopole. Zidita la 1880 tot prin
contributium benevole, pe din launtru e toll de marmura ;
catapetezma, zidurele si boltele sunt impodobite en ic6ne
de o pictura rninunata ; am remarcat intre altele ic6na Sf.
Ecaterina rapitore prin frumuseta dar si impuna6re prin
inocenta, pietatea §i simp]itatea el ; pictura cu adeverat
in spiritul Biserice orthodoxe: pretutindenea frumuseta si
euviosie stau in cea mai strinsa armonie. Pictorul este
un grec initiat in t6te secretele artei bisantine si italiene.
Biserica Sf. Treimi e despartita, numai prin un grilaj de
grandi6sa sent de fete cu internat, infiintata la 1885 de
Zapa, un grec care a vietuit in tam nostril. Ne indrepta-
ram apoi pe Bulevardul Perei ce iesa spre r6serit la marea,
pan, in dreptul unet marete cazarme de artilerie si cava-
lerie ; soldatil de aid purta in loc de fesuri niste caciuli
negre de miel; in fata cazarmef este un loc intins pentru
19,
www.dacoromanica.ro

522 o CALETORIE TN ORIENT
esercitii militare, ce mai 'nainte a fost proprietatea patri-
arhiei, acum inse apartine statuhn, care din parte-I acdrda
Patriarhiei anus] o subventiune de 7,000 lire otomane.
Se'ntelege ca acesta subventiune, care in moneda mistra
valor4ze eu apr6pe 159,000 franca nu ajunge a satisface
nice necesitatile Patriarhiei singure, cu atat mai putin ale
celor alte Biserici si cu deosebire ale scalelor. Aceste t6te
se'ntretiu din colecte pi6se, Indrumate si sporite prin o ne-
adormita activitate a organelor Bisericei. lIp.E01 TCT COX GI
ea) lip-1,10-ml", ne spunea DI. Ghedeon. Aceste cuvinte ale
demnului secretar imi amintiro altele, qise de un mare in
vetator al Bisericei din v6curile primare: Sarticia de do-
rinti este cea mai buns avutie". I).
Mercuri 2 .august ditninetA, dupe cum pusesem la tale
in sara precedents ne-am pornit Iiir la Fanar, inse de asta-
data cu barca pe port, asa ci. puturam observa bine par-
tea fanarulni despre apa. DI. Gedeon impreuna en alts
care ne asteptan, indata ce ajunseram in dreptul D-lor,
se pogorira de pe schela in barca la not si asa plecara.m
cu total la Biserica Maicei Domnului din suburbia Vlaherne,
partea cea mai septentionala a vechiului Constantinopole,
api6pe de zidul de intarire ce ineunjura orasul despre apus
si m4da-nopte. Doream sa visitam ac6st.1 Biserica fiind-ca
despre ea se ammteste de multe on in cart le n6stre bise-
ricesci. Aici de aseminea se afla un isvor aducetor de yin-
decari de- iisupra canna este zidita Biserica, bine cantata si
ingrijita, unde nazuesc iarasi multime de credinciosi suferindi
pentru care preotii se raga continuu. Dupe ce ne-am inscris
si not intr'un pomelnic, am ocolit Vlachernele pe langa 4i-
dul de intarire a orasului unde se afla ruinele mai xnultor,pa-
late dintre care unul ni s'a spus ca este al marelui Belisariu,
generalul imperatului Iustinian, Jar altul mai spre me;la-qi
de acela, numit Bogdan-siirai, ni s'a spus ea este conacul
domnitorilor de odinidra a Moldovel. De aici ne indrepta-
1). Climent Alexandrenul. IleaaioyO; C. 3.
www.dacoromanica.ro

0 CAI E romp., IN ORIENT 523
ram la vale spie Fanar, am visitat intai o veche Biserica
bisantina T.r,4 7(p ac;" asta-di Kahria Geami unde s'a
pAstrat Inca diferite ic6ne zugravite in mosaic din timpul
eel mai infloritor al acestei ante la Bisantini. Cand am exit
din Moschea ne ver,luram incunjurati de o dr6e de bae-
tandri turci care stireaii si tipau pe Fano not cerendu-ne
bacsis cunt ne pretinsese la intrare si pazitorul
Strabittend apoi cite -va strade cotite si inguste, ajunse-
ram la mitocul Sf. Morment in Fanar mai spre apus de
Patriarhie. Aici am fost primiti si tratati cu multi dra-
goste de catra Ingrijitor, un Arhimandrit piietinos ; apoi
am visitat biblioteca, ce'l asezata in piste case de peatra
cu mult mai ridicate de cat incaperile personalului si de-
osebite de acestea. Spre a ajunge la biblioteca trebue sa
-tiro niste trepte de petra in zig-ziguri dai pe o terasa
in directia de la apus spre reserit. Aici se afla o casa mare
Cu done dispartituri spatiose pe langa peretii carora de jur
imprejur cunt rafturi pline de carti felurite, asezate en in-
grijire dupe un anumit catalog, ce parea nu de mult al-
catuit. Incepend a foileta diferite e, rti, uncle de literatma
clasica, gr4ca latina, altele de istorie, altele de patrologie
dogmatica, destul de interesante, am dat intre acestea
peste o veche carte romanesca in manuscris.
Tata titlul acestei cal
Lexicon slavo-roman, scris de Mihail Logofetul of Tin-
govistea, leat 7186".
Catalogat la No. 600 bis. De-asupra porta inscrierea
urmet6re: .._?X U0-__ft/10._OU %SCE TO3E `IF.po3tocx.ovou 'rob' cIEpocroXy.icoi.
La finea Lexiconului se afla acesta insemnare :
r%
AP, rctinpii Arin a leat 1683.
Urna6za apoi rocniineVe :
am scris eu 1llihain Logofat sin Oprea Diacon Kg Arill
Io) Serban Voevod i Arhimitropolit Teodosie.
Dupe Lexicon, manuscriptul mat cuprinde AcatiAul Nas-
cet6rei de Dumneden slavonesce si romanesce, apoi Ca-
tavasiile Deschidevo-i Gura mea" numai romaneste. Lexi-
i i
H
Si
,,110,41
1i
si
gi
www.dacoromanica.ro

524 o CAl g I ORIE t NT ORIENT
conul e format ast-fel: La inceput e pus cuventul slavon
si tradus romaneste prin un cuvent, done set trei. Pe fie-
care pagina sunt patru rubrics, din care 2 pentru cuvinte
slavonesci si done pentru cele romanesci, format 4° com-
plect.
De si aflarea unei asa carp acolo, se putea lesne es-
plica, noue inse ne-a facut o adinca si placuta impresiune
de a fi gasit o carte in limba ratriet pintre altele tot in
limb] streine. De aseminea se afla un bogat material in
manuscripte greceF,4ti, ielativ la Istoria Romana, din epoca
Fanariotilor si mat 'nainte, ce Oat acum nu este cunoscut.
Esind din biblioteca am fost invitap de Ingrijitor a vi-
sita si floraria. La acesta trebui se urcam alt rind de
trepte si sa esim pe o a doua terasa, de unde cautand in
jos ni se parea ca atarnam in aer, tar floraria de Tanga
not ni amintea de gradinile spanzurate ale Semiramidei. ')
De pe acesta terasa se deschide o admirabila priveliste
spre marea si pe deal spre meth-qi-apus unde se ridica
majestos *cola cea mare, pe care Dl. Gedeon nu scapA de
a nu ne-o arata si de asta-data. Locul era fdrte desfatator;
in tdte partile se putea descoperi urmele unei mint ghi-
bace in a aranja si infrumseta; se putea nice ca este un
mic paradis imbalsamat cu mirosul a fel de fel de flori, si
incunjurat cu numero§i lamai incricati de fructe; cu t6t4
inalcimea locului, apa avea cu indestulare atat in cisterne,
cat si in basinuri si cismi.le mid in diferite puncte ale
florariet, fiind adusa pe niste tuburt subtin de tuciu, care
in case -va locum erau impleticite de cap-va, castanY gross.
Amicabilitatea Ingrijitorului, ordinea esernplara si curatenia
ce domnea pretutindenea in chili' ca si in biblioteca, in
curte ca si in florarie, ne insufla mult atasament de ace]
betren venerabil si tot-odata ne facu a intelege betrenii
1). Ast-fel de gradinitt pe terase inalte se pot vedea mat multe
in Constantinopole chiar in fap, cafenelelor: o placere caracte-
ristica a orientalib.
eft
www.dacoromanica.ro

0 CAIITORIE tN ORIENT 525
nostri nu faro puternice considerente 'st inchinau Resaritu-
lui bunurile lor. Abea cu grew ne despartiram
de acest local incantator, aducend multemirl vii betrenulut
i esprimandu-ne dorinta de a-I mai cerceta. La schela ne
despartiram si de Dl. Ghedeon care inse, credincios faga-
duintet date chiar de la prima visita ce f-am facut, avea
s6 vina la not in cliutt urmet6re spre a cerceta alte mo-
numente.
Jot 3 August, impedecatt find a merge la biblioteca irn-
periala dupe cum ne propusesem de mat 'nainte, sub cu-
vent ca t6te documentele depose awl() sunt in limba tur-
c6sca, §i deci on cat an fi de importante, nu le vom putea
utilisa, veni la not DI. Gedeon impreuna cu DI. V. Vranos,
Doctor in filosofie- de la Univer-itatea din Halle, dar cu-
noscetor bun si in ale Teologiel, dupe cum a dat a inte-
lege din o conversatie ce s'a deschis intre not despre or-
ganisarea sinodala, a Bisericei Orthodoxe; cu acea ocasie
D-sa esprima cu profunzime i claritate vederile sale
despre mijlocul eel mai facil al uniret reale dintre diferi-
tele Biserici particulare, ce sunt attitea ramurt ale mares
Biserici ale Christos, iar nu ca 'Ana acum a sta fie-care
numai in unitate morala cu cele-l-alte surori, adica a pazi
neschimbat dogmele moralul Bisericei Orthodoxe. Ne-a
frapat asemanarea ideilor sale in acesta privire cu ideile unlit
mare prelat, arhipastor plin de rivna apostolesca si teolog
versat al Bisericei Orthodoxe-romane din timpul nostru. 1).
Dl. Vrtinos este profesor de limba gr6cA in Constanti-
nopole, de aseminea Presedinte al Societate Mediavale, ce
are de fun a da la lumina matelialul de istorie bisericesca
nationala-Elena din evul medit. 2). Scopul ac°stei so-
1). Candela An. III, 1884, No. 2 §i urtn. Sinodalitatea Biseri-
cei Cre§tine" de Dr. Silvestro Morixitt, Arhiepiseop §i Mitropolit al
Bueovinei §i Dalmatiet.
2). ...`Etxtpiot -7(;)v pt.Easw.ovritUri ipEuvUtv, irpOttafELEV1) CMGITO)
Tip p.EXi.tv -c-T)4 i.xxXvnixattySic-, xati tptXoAoyt7.1),-; TOU yivoug
D.p6E;p:4 V.EV 6 F,c3.4TCOp 9E.X0cIOLC1.4 MCC 7.0tal-
mums, §i
§i
'§i
§i
'r-
1i
www.dacoromanica.ro

526 0 CAI gTORIE IN ORIENT
eietap ni se paru interesant si pentru not, find stint c t serii-
torii bisantini contin numer6se date privit6re la Romani ; de
acoa prin desgroparea scrierilor acestora se va putea a-
duce lumina mat mult saii mai putin si asupra istoriei Ro-
mane, pe langa tote nobilele sfortari facute in timpul eel
mai non de barbatit nostri specialist' ca Dl. Xenopol s. a.
Am primit cu tow multemirea propunerea ce ni s'a facut
de a fi membri at. acestei societati, si apoi ne-am dus im-
prenna sa visitam Academia greaca EU/An/4" ce se afla
tot in Pera, avend un local propriuconstructie fruni6sa si
acomodata, cu trebuintele academies. Numerul membrilor
activr si onorarl, ordinal.] si estraordinarz trece de 300, stint
de diferite nationalitati, dintre turd sunt nuniaT membri ono-
rail. In antreul Academies se afla esecutata de minune sta-
tues lut Prometeu, inchipuire ne'ntrecuta a tot omul ix gam-
fat, care voeste sa se puna pre sine in local lui Dumne-
leu. Constructia este cu. done etaje: in etajul de jos se
afla sala de sedinte, locuinte pentru personal, cabinetul de
lectura in care am vedut vr'o 15 reviste literare si stiin-
tifice, grecesti, frantuzesci, nenrcesti etc. Tar in etajul de
sus se afl" o sala vasta pentru conferintt publice gi langa
ac6sta mai multe eamere pentru Biblioteca. Acesta tocmai
atunci, se arankt din noit
De acolo ne-am propus a merge sa visitam rnuzeul eni-
cerilor aflator in aplopiere de Sf. Sofie, asa dar in ora-
sul vechitt Ne am intors spre Tumid Galatel, ne-am po-
gorit prin Tunel in suburbia G-alatei si aicl despartindu-
ne de Dl. G-edeon, care pleca en barca pe port spre Fa-
nar, am trecut podul impreuna cu Dl. Vrtinos, iar in
piata de la capatul opus luand trasuri am stralyttut Inca
()data orasul marelul Constantin pan(' in piata dintre sf.
Tw- V 1?.),.rivtz6 Ov ypotu..).i-rw, r. BpFc.):),.;Butivii4... Y.. T. A.
Ex-alcr. 'E-r.-4 O. kpta 40 c A. 314. Vecli si The
Levant Herald, August, 21 1889, p. 2 col. 4 : La societe des re-
cherches medievales a pour butcomme l'indique son noml'etude
de tout ce qui concerne le moyen-age en Orient etc.
yfiTii;
www.dacoromanica.ro

0 CALtTORIE IN ORIETT 527
Sofie sf. Apostoh; la capatul el despre apus se afla o
cladire mare in care este instalata, scola politehnica pre-
cum si asa numitul muzeul Ienicerilor. Intrarea se'ngL-
due platind o tax (10 piastri de persona). Museul con-
tine vr'o 150 de felurite tipurr ale demnitarilor i slujba-
silor turd din trecut mat ales Ieniceri cu fel de iel de cos-
tumuri, dintre care unele au mare asernAnare en ale ve-
chilor boeri roman'. Despre arty sau estetica inse la acest
muzeu, nu p6te fi vorba. De la muzeu spre meza ndpte se
afla o cisterna forte mare, ce se ;lice ca-si are originea de
la Constantin Cel Mare. Bolta acestel cisterne se sprijineste
pe multime de sthlpi gro,?i de piatra la o inaltime de vr'o
6 metri de la fund, osebit ca stint ingropati in Fitment la
o adincime de vr'o trei metri. Asa dar un stalp avend o lun-
gime de none metri o grosime de aprope un metru in
diametru, apoi fiind numerosi stalpi de aceslia asezati
in mat multe rinduri, se p6te forma de aid o idee despre
marimea acestet Cisterne, precum si despre ingrijirea ce
aveau Romeii, de a fi aprovisionati cu apa din destul in
casul unur asediri din partea dusmanilor. Actualminte cis-
terna numat tine apa, ci pentru uniezela si rec6rea ce dom-
ne.zte in ea serveste la fabricatiunea ibrisinulm, lucrand in
ea un numeros personal t6tA ;Tina. De la cisterna ne'ntdrse-
ram la Galati, i suindu-ne la Pera ptin tunel, am ocolit pa-
tin spre dr6pta aprOpe de turnul Galatei uncle se afla in strada
o geamie destinata pentru inchin'acmnele until soiu de mo-
nahi rnahomedarn, care au locuinte in jurul acelei
ingrijind si de mausolele de lAnga ea ca sa alba lumini
pururea aprinse. Geamiea stet deschisa pentru visitatorl
Joia si Duminica, chnd la ora trei dupe ameza are loc pro-
ductiunea religiosa a monahilor care pentru acesta se nu-
mese : DantuitorY. Trecuse acum ora de representare, asa
ca nu puturam vedea cum obicinuese acesti monahi a cinsti
pre D-deu grin dant religios. 1). Am r6mos prey muit obli-
1). Acest mod de a cinsti pre D-tleu sau cel putin anal analog
en acesta, tot la monahi musulmani, se afla decris cu cuvintele
repausatalui Arbiduce Rudolf al Austriei ca martur ocular de
geamil,
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

528 6 CAI El ORIE IN ORIENT
gate D-lui Vrtinos, ca ne-a condus in atatea locuri sis mai
virtos ca la despArtire ne-a promis a ne insoti si a doua-di
la cerimonia Selamliculul.
Vmeri 4 August, impreuniti en DI. Ieronim si cu DI.
VrAnos am plecat pe la 10 ore a. m. se asistam la ceri-
monic Selarnlicului ce se face vara de regula In fie-care
Vmerr la Moschea palatulul Imperial Ildis de insusf Sulta-
nul, care esercitki tot-odatii si autoritatea religiosa, cea mai
inalta : Pontifex maximuq. Ostire de t6te armele se adunii
atunci cu musics in jurul Moscheei si pe latmele stradelor,
avend a defila pe dinaintea Sultanulni data el ordona. Pen-
tru 6speti este destinat anume un palat spre apus de Mos-
cheia de care'i despartita prin strada pe unde se pogora.
Sultanul spre a infra in Moschea. Palatul era indesit de
visitatorl, consul] a diferitelor puterl cu familiile lor, pre-
cum si aIti curiosi din localitate, preoti si mirem, Tar o
ferestra era ocupata, numal de Romani, de noT si de ofi-
terii vaporulul Grivita, venit atunci la Constantinopole spre
reparatiune. Nu se primesc 6spet] far recomandatie din par-
tea autoritatilor data nu suet cunoscuti. Inainte de inceperea
cerirnoniei se servi 6spetilor eau si cafe. Pe la 12 Ore incepu
a veni de la palat in rota calare, casa military a Sultanulm si
se'ndrepta eatr6, intrarea despre miacta-di resitirit a Mos-
chee] ; dupe ea urma tree trasuri inchise cu feme] si copil
de a Sultanului. De odata, se facii o miseare in tota mul-
timea ; de pe tumid Moscheiel un hoge dadu semnalul
de rugaciune; venea Sultanul ; armata si garda de on6re
se as,lezi in front ; luta] trecura mai multi pass calari in
doue siruri pe marginele stradei ca avantgarda a corte-
giului Sultanulul, dupe el urma pe jos o ceta, numer6sa
din casa civila apol Sultanul insusi in trasura b, la Dou-
mont en dm cal, avend in fata sa pe Nuri Pasa si Ghazi
Dl. Vlad. Repta profesor la faeultatea teologica a Universitatei
din Cernauti, in opera sa: Prichologia in insemnatatea ei pentru
de*teptai ea, cultivarea §i inaintarea vietii religiose". Cernauti,
1888, p. 32 sq.
www.dacoromanica.ro

0 CALF` I ORIE IN ORIENT 529
Osman, vitezul de la Plevna; o alta eta tot pe jos a case!
civile inchidea cortegiul. Ajungend in dreptul palatulut
unde eran 6speth, Sultanul, ah-fel adincit in ganduri si forte
serios, ist ridica ochii facend compliment; atunci din tete par-
tile resunara urale. Dupe seversirea cetimoniei religiose, Sul-
tanul s'a intors pe aim tale la palat, iar armata s'a retras
ne mat avend be defilarea. Totusi unit voind a intimpina
pe Sultan si in partea pe unde se'ntorcea, b'ati rapt din si-
rurile arniatet si alt luat'o la gona spre palat, intr'o invalma_
Sala ce nu se potrivea nici de cum cu regularitatea miscarilor
militare. De 1a Selamlic ne-am pogorit la schela din Besik-
tasi si luand un vapor am plecat In sus pe Bosfor spre
a visita pe Expatriarhul Ioachim IV, acela sub care la
1885 s'a recunoscut formal autocefalia Bisericei ndstre de
tem Biserica orthodoxa. Sanctitatea Sa locueste in cartie-
rul Emirian, ceva mat din sus de Foburgul Ortakeuy pe
culmea delului, in un frumos palat, ce i Fail zidit cornpa-
triotii s61. Curtea palatulut consta din o florarie, cu glee
in diterite directiuni, iar una principals catra antreul pa-
latului. IntrAnd in camera de asteptare, am trimis cartile
pe fecior si indata am fost primiti de Sanctitatea sa, care
ne'ntiunpina la usa, adresandu-ne romAneste cuventul :
Po §i tratandu-ne in modul eel mat amabil. 0 sta-
tura impunatare, o infatisare atrAgetbre din tote punctele
de vedere, o vorbire plina de eleganta ce'r atat de carac-
teristica tipului elenic, rata trasurele principale a acestui
urmas a lu! Chrisostom a carat sorta chiar o suporta cu
abnegatiune apostolesca. Dupe ce am fost congediati, stra-
baturam si not acel cartier in care Ioachim IV 'si face
vista si prin o gradina spatiOsa si plina de arbor! betreni,
odini6ra proprietatea families princiare a lui Ipsilant, ne-
am pogorit la schela; aid era adunatt in fata unet cafi-
nele un public numeros, o amesteratura de armeni, turd,
arabt, negri, ce se desfatatt pe verdeta Is umbra arbori-
lor ranga o eismea monumentala, dupe obiceiul orientalilor,
avend privirile atintite pe Bosfor. Intre aceste Dl. Vrhnos
3.
Biserica Orthodox Romans.
/tile"
www.dacoromanica.ro

530 0 CALETORIE IN ORIENT
incetul cu incetul familiarisAndu-se cu not indrepta sirul
conversatiei asupra romanilor din Macedonia, despre a eft-
ror s6rt ne-a spus ca nu-f strein, ca unul ce'z originar
din partea locului; surprinderea n6strri, fu si mai mare,
cand duo ce am ajuns in Galata, Dl. Vranos 'si lua re-
mas bun de la not pe limba Macedo-Romans ; de abea a-
cum am cunoscut adev6rata sa origins, si o bucurie mare
am simtit a veni in contact cu asa barbat inze3trat cu tote
darurele firei si peste aceste de o cultura si politeta, rant.
[Va urma].
leo nom Al. Mfronescu.
<:attf,c)
www.dacoromanica.ro

PREFETELE DE LA LITURGIERUL ELINO-ARAB,
SCRISE DE ATANASIE, FOSTUL PATRIARH AL ALEXANDRIEI
ST
IMPRIMATE IN ACESTA CARTE LA 1701 IN ZNAGOV.
(Material pentru istoria Bisericc"scli ¢i Nafionald a Ronidnilor).
I.
Catrit prea stralucitul, prea piosul si prea blandul Domn
si Egemon a t6ta Ungro- Vlahiea, Domnul, Domn Ioan Cons-
tantin Basarab Voevod, Marele Brancovanu, cubit flu al
modesties nostre in Sf. Spirit, Apostolica bine-cuventare si
liar de la D-deli.
Lauda Grecii pe Alexandiu Macedon, fiul lm Filip,
pentru bravurile adica si ispravile cele mai presus de om
ale aceluia, fiind-ca aprOpe numat in doispre-dece ant a
invins tom lumea. bar nimicrt nu va folosi omul, daca ar
castiga too, lumea si'st va perde sufletul seu, dupe acea
dicere evangelica ; de aceea acia se socotesc demni de lauda
cAti intrebuintaza Domnia si Egemonia for lumesca nu in
sfts,iert de 6ment si nimicirt de pop6re si °rase, ca setosf
de a varsa singe, a prada si a fi nemilostivT, ci isi intrebu-
intaza puterea si autoritatea data for de D-deti la protecOunea,
administrarea dupe D-deu,si guvernarea legalt, a 6menilor. Cet
www.dacoromanica.ro

532 MATERIAL. PEN"! RU )STORIA BISERICE-sCA
de felul acesta nu numai de oment se lauds, ci si de D-deft
sunt laudati si fericiti, pentru ca se bucura si de on6rea
temporala din partea Omenilor, si pentru ca vor clironomisi
dupe mdrte Imperatia Cerurilor. DecT data si alci 6re-cart
s'au aflat in lume 6meni vrednici in aceste timpurt tree&
tare si piosi si virtuosi, Domm si Imperati, 'n.11 pare ch, n'a
stat altul egal in totul sa fie atat de bine laudat de D-deli
si de tote 6menii, de at 861 si de str6ini, de Domni si de
Imperati, dupre cum a resArit in timpurile nastre din alesii
natiei, ca alt sore aruncator de raze, pazita si de D-deli eins-
tita stralucirea, vostra, in acesta renumita Egemonie si
Domnie a acestei Ungro-Vlabiei in totul fericita ; a cdrui
victoria eroiee si fapte virtu6se si pre intelepte isbandi
D-d.eesti, vedute si neved.ute, le cunoste cu sigurancai numai
ochiul eel neadormit si a t6te vedetor D-deli; care bune-
tate a V6stra cea pazita de D cleft si glorificata, estinden-
du-si razele intelectuale a prea stralucitelor sale virtuti in
tota lumea, atrage pe to T, ca magnetul ferul, eatra bine -fa-
cerile tale. De aceia si nol de la margenile pamentului si
din pantile Cetatel lui D-dea. Antiobiei, audind de virtutile
tale de Ddeti luminate, am alergat si am venit cu tOta graba
in acest prea fericit oral, ca sa vedem si SA, inv6tam in fapta
acela ce am audit fiind de departe, ast-fel dupre cum in
vechime Imperatesa despre miada-di a venit de la margeni
sa vada intelepeiunea lui Solomon. Venind dar, si vedind in-
si-ne si convingendu-ne prin proba, mult mai multe in a-
dever si ca multime si ca marqie am 6:).ut si am invetat,
de cat cele ce am audit. Pe langa acele cu care au in-
frumusetat inteleptul, umanul si de D-deti placutul Guvern
al Vostru, dilnie orneza si infrumusetaza si acum pe acesta
de D-deli pazita tarn. si Domnie, cu atatea cladirT sfintite
si in adever regale, cu Biserici si Monastiri si cu alte multe
si marete feluri de cladiri si zidiri, spre folosul si bine-face-
rea locuitorilor. In special cu Liceie (Frondistirit) si c61e
de deosebite stiing si Invetaturl, clic cu scale Grecestt, Sla-
vonesti si Locale (Romanesti). Intre t6te si pentru aceste
www.dacoromanica.ro

NAT'OvAl A A RoMANIf flK 533
limbs (att facut) si tipografie, ce alta data nimene din Dortmit
trecuti n'au seversit atatea si ast-fel de lucrurt bune, afara
de cinstita siluminata de Dumnedeu intelepciune a Majestatit
Tale. T6te acestea ti edindu le si not, am venit sa ye ru-
gam ca sa ye intindett mila Vostra si la aete parts inde-
partate a Cetatei lut D-deu Antiokia, pentru ca ackta este
de cuviinta si forte potrivit Inaltirnet Vostre, pentru done
cause. Intaia : Pentru ca in ackta si-au luat mai infra cre-
dinctosh mantuitorul nume in adever, adica sa se num6sca
crestini, tar Inaltimea Ta se cuvine prin gratia lut ll-deu sa
fit intaiul intre tots Domnii orthodoxi cu ackta numirP
cresting; de aseminea si dupe buna vointa si dupe cuge-
si dupe fapte, sa gibs urmare la ackta numire. Al
doilea : Pentru ca avend Inaltimea V6-,tra culmea virtuti-
lor si a nobletet, a renumelut stralucit si a predominantet,
este convenabil sa aretati si eel intai mila Vostra, dupe cum
ati aretat adesa si la alte scaune apostolicesti cu abon-
dentA, cu atat mai mult la eel intat hcaun al corifeulm A-
postolilor Petru, nude este Cetatea lui D-c,leu cea de sus
Antiohia, pentru ca sa avett si amintire neintrerupta prin
mijlocirea, acestei mile placute lui D-deii, dupe cum si
la cele-lalte Biserici a lui Christos. Mila inse este putina
fu caniitate fata de maretia stralucirei V6stre, forte abon-
denta inse si prea bine primita inaintea lui D-deu pen-
tru ca acest bun strabate in suflet si este f6rte necesar
in acele parts, pentru acestit pricing. Preotil acelei tart aunt
in multe locum lipsitt si seraci, in cat nu all nice cele ne-
cesare pentru train. Apoi cartile arabice ce le intrebuin-
taza acia ca uncle ce suns manuscripte, reclama si bani
multi pentru cumparare neavend acia haul sari sa le
cumpere gata, sari sa dea sa le prescrie dupe manuscripte,
reman eel mai multi si fara voia for lipsiti si de Slujba
(serviciul bisericesc) dilnica. Si pentru cele-l-alte fae o
man gaere din causa seraciei, dar stversirea sfintei si Dum-
nedeestei Liturgil este forte necesara pentru tott preotit si
forte mantuitdre pentru tots ortod.oxii. Deci dispozitia V6s-
tart
at
;
; si
www.dacoromanica.ro

534 MATERIAL PENTRU ISTORIA BISERICtSCA
tra bine- facetdre catra toil, prin inspiratia Divina a pre-
cedat rugamintea nostra pentru ca sa-0 alba tota resplata,
si intrebat data ortodoxii din Arabia ail unijI6ce pen-
tru carti. Atunci i not am multemit lui D-clew pentru
buna vointa si cugetarea vastra miscata de D-4eti, si in-
data v'am aretat cererea n6stra. Carea cu buna vointa
cu graba primind-o ati indeplinit-o. Si fled ate ordonat cu
umanitate, ca sa se tipar6sca prin cheltuelile bogatel da-
ruiri a bunatatei v6stre acesta Liturgie in limba arabicrt,
dupe dorinta scopul nostru. Dar auc,lind Inaltimea V68-
tra de la noi intelegend bine obiceiul ce se politiceste
in partile n6stre ale Antiohiei, intre preotii nostri orto-
doxi din bi,ericile lui Christos, ca adica rugaciunile Sante!
Liturgii se citese amestecat de aceia in arabeste, tar ecfoni-
sem se pronunta mai adesa elineste, de aceia spre o
mai mare inaintare v'ati intins harul vostru placut lui
Dumne;leti, ordonand ca nu numal ecfonisurile, ci i t6te
rugaciunile i cererile Liturgiei sa se tiptirescrt adliteram
fara nice o sehimbare in ambele limb!: grecesca ara-
bica, spre intrebuintarea mai us6ra a el, de catra preotii
nostri Elino-arabi. Pentru ca cartea sa, fie folositdre nu nu-
mai pentru eel ce tits numal limba arabica, saii pe amen-
done de odata, dar pentru ace! preott Rome!, (greci) care
n'ati invetat limba nOsti a arabica si ca sa se respandesca bu-
nnl la mai multi. Acesta Santa Liturgie a ordonat Inal-
timea Vostra, dupe ce cu ajutorul lui D- ;lets s'a pus in
tipar, ca sA, se imparta si in dar catra ace! prea piosi Ierei
ai arabilor spre eterna amintire ca sa p6ta, acestia in
urma, avend ast-fel de cart', sa sever§asca, dupe datoria
for Banta Liturgie in amendoue limbele, proaducend cu
tota evlavia divina, Banta cea fara de sange jertfa lui
D-clett si Parintelui, spre rnantuirea ertarea pecatelor lu-
mei intregi spre cererea celor de folos sufietului; spre
intarirea adumbrirea pAzitei §i incoronatel de Dumnec,leil
Inaltimei V6stre, impreuna cu tdta bine-cuventata Vostra
Casa, Impreunft cu tota adunarea neatuului Vostru, cu tot
ne-ati
si
si
si
si
$i
si
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

SI NATIONALA A RomANn.oR 535
Palatul si cu tota Tara si Domnia, pan la cea mai adenca
si ultima batraneta, si dupe mutarea de la aceste vremel-
nice sa ye resplatesca pe toti si cu Imperatia Cerului, da-
tatorul de bunuri si eel mai pre sus de tote D-dett, Amin.
In 1701 de la Na0erea lui Christos, in luna Ianuarie.
Iscalit : Atanasie, cu mila lui D-deu fost Patriarh a ma-
res cetati a lui Antiohia, si rugator al stralucirei
V6stre.
II.
Atanasie, cu mila D-cleli fost Patriarh al Antiohia
mare Cetelfi a lui Dunznecleu.
Tuturor pio,silor evseviosi preott a ortodoxilor Arab,
har si bine-cuventare de la D-,leis in lucru?1 montuitare.
Rugati-ve unul pentru altul dice D-deescul Apostol, ca
sA, ye vindecati, cats mutt p6te rugaciunea cea lucratOre a
dreptului. Cand rugati-ve unit pentru altii, nu inte-
lege sa ne rugam numai pentru cei de o credinta si frati
at nostri, dar si pentru necredinciosi si streini si pentru
tots Omenii. De aceia si .fericitul Pavel scriind catra Timo-
teiti dice : Deci v6 rog mai intat de tote sa facett cereri §i
rug-Ulu-131, adunfiri §i muqemiri pentru top 6menii, adicit
pentru credinciost si necredinciosi si priteni si vrajmasi si
pentru cei de un neam si streini. Conform acestui precept
apostolic si santa nostra Biserica inainte de t6te cere si s6
roga lui D-deti pentru pacea a tota lumea, pentru stabilita-
tea de pretutindene a Santelor lui D-deti Biserici, si a unirei
tuturor in una si singura marturisire si credinta ortodoxa ca-
tra ll-deli. i data datorim sa ne rugam DrIantuitorului lu-
mei D-cleti pentru vrajmasi si necredinciost spre ai milui,
cu cat mai mult se cuvine sa-1 rugam pentru credinciosii
cunoscuti si prieteni ? Iar data s'ar intempla sa fie si
bine facetor si cauzator de bine-facere obstesca mare, si de
dice:
D-den
lut
www.dacoromanica.ro

536 MATERIAL PENTRU ISTORIA BISERICtqCA
suflet mantuitare, cu cat mat mult de cat pentru tots se cu-
vine sa ne rugam lui D-deti pentru ast-fel de bine-faceton obs-
testi al nostri ? Dect cats lipsa de carts se afla la or-
todoxit dintre arabi si mat ales la cei santitt at lor, pen-
tru ca emu manuscripte si de aceia cu greu sa gasea, cu
anevoe sa castiga, pentru ca fiind scumpe si mai cu sama
din causa lipset de bans, acesta o marturisesc acia carora
le lipsesc. Lipsa acestora si trebuinta a indeplinifoinduratul
D-deu, eel ce voeste ca tots sa se mantulasca si la cunos-
tinta adeverului sa vie, dupe determinarile si cuvintele cele
neurmate ale divines sale Pronh In timpurile nostre , care
a bine-voit sa mergem si not din aceste partt a Cetatei lut
Dumnedeu Antiohia in Constantinopol, si de acolo in malt
renumita Domnie a Ungro-Ylahiet, dupe audirea virtuOlor
eroice si a isbandelor geniale a celut ce domneste acum,
a prea gloriosulut, prea piosulut Domn, si Igemon a tota
Uncrro-Vlahia, Domnulut Domn Loan Constantin Basarabin
Voevod Brancovanul, celut cu un nume si Cu in chip a
celm intre imperati pornenitulut si in adever Sfantulut Ma-
relut Constantin. i dect cu ajutorul lut D-deu ajungend in
Valahia si invrednicindu-ne de dorita primire a aceluia
si de vorbirea si privirea acelut vrednic de laudat, cu
mare veselie si dorinta a sufletului nostru, si fiind tratati
de catra InalOmea Sa cu piositate si umanitate. T-am pro-
pus si lipsa cartilor bisericesti de la not, mat cu sema a
sAutef Liturgic, intrebandu-ne el ma! intal despre acestea.
Deci vedind inclinarea si graba insadita. a Inaltimei sale
ce o are gata spre faced de bine la t6te, tar mat ales la
cele de trebuinta Bisericel, am indrasnit en ajutorul lut
D-deu si ne-am rugat de stralucirea Sa, data e cu putintfi,
sit ajute Bisericele shntitilor ortodoxt arabi, ce se afla, sub
tronul Patriarhal a Cetatei tut D-nett Antiohia, si sa, inde-
plinesca acesta lipsa, ordonand ca sa se tiparesca in limba,
patriet n6stre cea arabica sfanta Liturgie en cheltuiala
stralueiret Sale proprie. Iara pazita de D-deu si evsevi6sa sa
Inaltime cu grabire primind cererea n6stra cea dupe D-deti,
www.dacoromanica.ro

NATIONAT A A Rom kNIT OR 537
a ordonat tioografului abil ce sa afla pe langa Inaltimea
Sa, prea piosulm lntre Ieromonah, Chir Antim Ivirenul,
d'andu-1 cu abondenta si cele de chelonala, ca sa sage cu
ingrijire litere arabice si facend none halcografie arabica
sa oparesca, serviciul santei Liturgic in amendoue limbele,
eleuo-arabica. i asa cu ajutorul Dumnec,leu si cu in-
demnul qi cheltmala Inaltirnel Sale si en a mistra, neobo-
sita ingrijire §i corect are ajungend la sfersit si tiperindu -se
cum se vede, au ordonat stralucirea Sa, ca sa se imparta
in dar la too preoth ortodox' at Arabie", pentru mantui-
rea sufletulm seu. De aceia no', o prea piosi Ierei si
Ieromonaln catt luatt ac6sta, Anta carte in man' a acestuf
prea pios Doom §i Igemon, sunteti Bator' neintrerupt la
t6ta lerurgia sa amintio cinstitul sett nume sa rugati pe
continuu, ca sa -1 intar4sca la prea Inaltatul sett Tron,
neispitit Om' la cea mai adenca ticnita betreneta, cu t6te
rudele cu t6ta adunarea, lui Domnesca, cu Tara si Domnia,
si dupe trecerea de aice sa-1 invrednicesca pe toff gi Im-
peratiel Cermrilor, de care si toff se ne invrednicim in
Christos Isus Domnul nostru, a eArma glorie fie in veci
de veci nesfar§iti amin.
La sterna tare', ce'f lucrata de Anthim Ivireanul, Pro-
fesorul Academie'. din Bucuresti, Doctorul Joan Comnen,
a compus in poesie clasica urmat6rele versuri, pe care le
public spre a se §ti de toci RomAnh:
FlpO; rOv (41A6rx-cov xxi i-Aocu.-trp6tx-rov xai Foarpo-ra-cov
A6Oivrriv -411. etiyEEL6vot Tricr-ri4 06yypoGaxiac KUptov KUptov
foAvv-riv Kwvatav-rivov Blao-chpaClv BoE6o;a4.
Aipx.Eo 0:ryypon,ixcov ltotpXrylp.MTM ;79 atata. 6v7,,st
ETiELV.XT% kOcpxV[Ty4, apy60Ev OLkty6vol.4.
ETTipas; Ov Iv piupEt Kepaxo.; crOinc; OpOtov
rip ;E TiXtLoc0 Xp'XTZECV Z!J.ITE/30,)
wEc, Mcl.s.Ttst, xxi. )64X,x
11XEL6TCOV xx-ragEtv 'A.Opt Kopipri.
AiApEco Kopp cyst, 3Eixvuat Taixr,
§i
§i
D-deli
§i
§i
lua-E6[1.
T'av Si Erato;
xxi
0.5-61J.E.,o;
S'
lm
ue)krci:,
Si
www.dacoromanica.ro

538 MATERIAL PENTRU ISTORIA BISERICESCA
Kapm7iv xxi tpopivopi 'irtv.popov
K covoroofivoy Zzoucra Ba66ap6x.v ''Oprtkov '717E
Ax[..irpOv 6417rrp0p6p0V, TEpTrEe
OUTCOTE Yip TOT,OY 7ZpOAPICE i01.1qpovcit' Zo-xsv,
Obroc, nit pExecoc cpiprato: `Hrt..L6vcov,
T-7F, 6dirrl'Achrito.; iMxto-roc 3oUlo;,
KONINEINOE 'EATPOE.
La finele cartel stall in greceste si arabeste scrise a-
ceste randuri ca frontespicill a cartel, si pe care le dall in
traducere romana:
S'a imprimat ac6sta prea folosit6re de suflet s'anta Li-
turgie aeum pentru inteia 6ra in limba eleno.-arabica, prin
ordinul si eu cheltuTala prea piosului, prea stralueitului
prea blandulut Domn si Egemon a t6ta Ungro-Vlahia,
Domnul Domn Joan Constantin l3asarab Voevod.
De Antim Ieromonahul din Iberia.
Prin corectarea nurnai a unia din limbs, aces Greeesti
de Ignate Ieromonahul din Ha ldea.
In Santa Monastire a Intrarei in Biserica a Naseet6rei
de DumneqeuZnagovu.
In anul inantuirei 1701, in luna Ianuarie,
Descrierea cartel.
Cartea este pe hartie alba dura, si formatul folio mic,
lungimea f60 de 25 centimetri, Tar latimea de 18. Cuprinde
numaT Liturgiarul, salt serviciul Sf. Liturgii, dup6 tipicul
BisericeT n6stre orientale ortodoxe, in doue limbsgreeeste
arabeste. La finele Liturgies sunt numaT in limba a-
raba rugacTunele Sf. imparta,siri. Cartea este numerotatrt
si se comm.-me din 253 de paginT, eseeptandu-se introdu-
cerile publicate acum si care nu sunt numerotate ; acesta
da a intalege ca ati fost imprimate in urma Liturgies. Stam-
pele on portretele Sf. loan Chrisostom si Marele Vasilie
sunt luerate in tare de un Dimitrie la 1698,liar cea a Sf. Gri-
ecycxlop.ivl.
61.1.E.ripac,
'19.ANNIIE,
si
si
www.dacoromanica.ro

*I NATIONALA. A ROMANILOR 539
gorie de un Ionichie. N'am veclut nici una din acele lucrate
de nemuritorul Antim Ivireanul, afara de cate-va ornamente,
de §i Antim a fost instircinat de Domnul Constantin Bran-
covanul cu turnarea literilor arabice si instalarea Tipografiet
acestia la Znagov, dupe cum ne spune cu siguranta Atanasie
fostul Patriarh al Antiohief. Chiar legatura cartei este din
timpul luf Antim. Cartea din care am tradus aceste preti6se
prefete este proprietatea Inalt Prea Santitului Mitropolit al
Moldovei L'. D. losif Naniescu si ciirula if sunt adenc re-
cunoscetor pentru buna-vointa, cu care mi -a dat'o spre a o
studia. Din aceste prefete ram cundstem acum Inca si alte
amAnunte asupra activittltef literare $i tipografice a merito-
suluf barbat si Mitropolit al TJngro-Vlahiei, Antim Ivireanu.
C. E.
www.dacoromanica.ro

Studiu asupra Reformei instructiullei elemeutare din tara.
I.
Quidquid agis prudenter ag as et respite finem, (lice un
invetat al vechimei.
De vre-o 30 an! invetamentul precum si o mare parte
din institutiunele Wei, an luat la not un avent insemnat.
Dorinta de progres, dorinta de a ajunge cat ma! &trend
la nivelul culture! terilor civilisate din Europa, a guver-
nelor si representa,ntilor natiunei ce s'ati succedat, a bait
a se copia si transforma in leg! ale Orel n6stre multe din
organisatiunele diferitelor institutiuni din terile civile civili-
sate ale Europe!. Evident ca., asemenea dorinta, asemenea
intentiune este f6rte laudabila ; dar ca la tot lucrul ce se
face in pripu, nu s'a avut in vedere in acesta insemnata
lucrare, nici gradarea si !lief timpul cat a trebuit sa tr6ca,
pana si ajunga ele in starea de cultura actuala respective,
nict imprejurarile si obiceiurile locale proprit ale n6stre.
Ac6sta, scapare din vedere, a avut de resultat netemei-
nicia multora din col6nele fundamentale ale marelui nos-
tru edificin national; a avut de resultat lasarea a o mul-
'time de goluri intermediare civilisatiunet n6stre de ast5,4;11;
a avut in fine de resultat sdruncinarea moralului a unei
mar! part! din masa poporului nostru roman, care formezit
colona cea ma! puternice a edificiului national, a tAranului.
www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA REFORMEI INSTRU T. ELEM. DIN TARN 541
Dorinta de progres, dorinta de a vedea la not cat se
pate mai multi amen] cults, a facut a.tat pe guverne cat
si pe particular], sa trimita in streinatate o multime de ti-
neri. Multi din acestia s'au intors en ides san6t6se, dar nu
e mai putin adevOrat ea, din imprejurari pendinte sau ne-
pendinte de voia lor, multi s'au intors si cu idei nefolosi-
tare pentru Cara. Societatea nostril 11186, in sinceritatea sa,
gandind ca toti au idei sanetast, 1-au luat pe tot' de con-
dueetori si regulator] ai vietel et'. De aci marl confusiuni
in progresul mult dorit, de aci un observator luat co-
motiune a se exprima respectiv de cultura nastra: Na-ti-1
frint l'am dres si apoi diei ea nu-1 progres?".
Adeveritatea acestor resultate este dovedita de sine prin
imposibilitatea apliearei multor legi copiate de la streim
si introduse la not cu precipitare,pentru care multe din
ele au trebuit sit s6 abroge, 'far altele de si exist& Inca,
au criclut in desuetudine, ca d. e. art. 133, 134, 135, 136,
238, 244, etc. etc. din legea asupra instruetiunei.
In statele monarhice absolute era 6re cand-va ideia, si
acum este ca. guvernele nu gresesc; in statul nostru con-
stitutional inso, cred ca nu pate fi vorba de ceva aseme-
nea. Nu; not recut-ist-ern si trebue sa recumistem ca ero-
rile se pot comite de mar! .si adunari ca si de midi si in-
Recuriosterea erorilor comise este semn de indrep-
tare ; mai bine mai taxcliti de cat nici o-data.
Am clis ca guvernele si camerile ce s'ari succedat, voind
a ne ridica mai curand la nivelul culturei statelor civili-
sate europene, au scapat din vedere intre altele, diferitele
imprejurarf locale, starea de cultura in care ne aflam, si
multe din bunele obiceiuri proprii ale ndstre.
Statele ca si individii fac experiente, c4rea sa aplice o
serie de idei, si este bine dada reformeza in parte sari in
totul lucrarea inceputa, cand constata ca n'aii nemerit.
Legea instruetiunei din 1864 la art. 6 si 31 prevede
instructiunea elementary obligatare pentru tots. Pentru a-
ducerea la indeplinire a acestor articole din lege, statul
it -a
ea'ti
dividi.
www.dacoromanica.ro

542 STI DIU ASCPRA
a trebuit sfi, formeze omen!, a trebuit si a cautat sa infiin-
.ceze cat maT multe sc61e pentru pregatirea invetraorilor, si
maT tb,r;Iiu si a institutorilor.
Aci deschidend o parante4 imi permit a atrage o deo-
sebita luare aminte a celor in drept si chiar a publicului,
asupra urmatorulul fapt constatat. In scolele pentru pre-
gatirea invetatorilor si a institutorilor, ca si in alte stole
laice, nu. s'a dat studiului religiunei importanta cuvenitfi,
considerand-o cum dice romanul, ca a cincea r6ta la car.
Acosta er6re comisa mat intria de eel marl a trecut si la
eel midi, la invetaton si institutor!. Elevii normalisti ve-
(lend ca in scola uncle el invata, studiuluT religiunel nu i
se da multi importanta, h rendul lor, neintelegend ea,
scopul scblelor primare nu este numai desvoltarea intelec-
tuala a copiilor, ci si cea morals, au facut si ei tot asa.
De aci confusiunea enormil a copiilor, crrora parintif le
spun pe acasa ca este un Dumnedeu a tot puternic care
a facut, dirige si vede tote, Jar (lama la scola le spun
ca nu e nimic si eft aceste sunt inventiuni d'ale popilor
in scopul de a Linea lumea in ignoranta si a o insela ; de
aci indignarea multora dintre parinti cari isi blestema diva
si ciasul in care 0-atl dat copiii la scola, in ]oc sa se bu-
cure ca invata carte.
Lipsa de convingeri religiose si in bunul religiel pen-
tru omenire a unor invetiitori, a facut ca invetarea de carte
elementara de titre copii prin comunele rurale si chiar
urbane, sa dea rode nefolosit6re pentru ef insisf (pentru
copii) cat si pentru stat. 0 mare parte din invelatori, a-
propriindu-0 de la unit si de la altil ides desastr6se, s'au
silit ale infiltra si in mintea fragedei generatiunT. Et in
loc sii cultive si sa desvolte in copil si legea morale interna
cuprinsa iu doctrina religi6sa, si cu ehipul acesta sa-1 faca
ca in tot-d'auna sa se departeze de la red de sine 1118110,
tar nu numai de Erica legilor externe civile, if imbitibOzit
numai cu ides de libertate lea intelesa. Lipsa cunOsterei
principiilor religi6se, care inradacinate in copii pot sa facfl.
chiar
www.dacoromanica.ro

REFORMEI INSTRUCTIUNEI ELEMENTARE DIN TARA 543
pe un stat puternic in intru si afara, 1-au facut sa nu in-
telega Ca libertatea propriu disa sta numal in a face aceea
ce e bine, de folos si just pentru sine si omenire, Tar nu
tot ce cine-va -voeste si ii place. Tot lipsa cumisteret unor
asemenea principal I-au facut si it face Inca a nu se inalta
cu mintea la origina legilor omenesti, la legea internit a
omulni, care de si isi perde une-ori puterea in individi, tot-
deuna pastreza in totalitatea poporulul din care in-
dividul face parte, exprimandu-se grin legile civile, cars
ingradesc nu libertatea celor ce fac binele, ci a celor ce
fac reul, acelor ce abusand de libertatea lor, isT permit a
lucra tot ce be place. Lt nu vor sa intelega ca nu tot ce
place si este frumos, este folositor si just.
Cand voim a construi o cask cel dintliu lucru la care
trebue a ne gandi este ca temelia sa fie solida. Arhitectul
care nu cugeta la acesta, numai zadarniceste capitalul ce
proprietarul it pune la dispositie. Paguba in asemenea cas
este cu ark mai mare cu cat edificiul proectat este menit
a dura mai molt si a produce folase mai marl.
Nicl un edificiu, cred, nu pate fi mai de mare valare si
nu reclama mai mars precautium la punerea temeliel, ca
edificiul cel mare al until stat, al unel natium. La asecla-
rea dar a temeliei until asa de insemnat edificiu, se cere
ca mai trig sa fie forte iscusiti, pentru ca sa pata alege si
aseza materialul eel mai propriu soliditatel, spre inlaturarea
a on -ce fel de lune in viitor.
La inaltarea edificiului national se cere /mind, Ointa
,si credintd.
Petrele ce form4za temelia statulul roman, ca i la alte
natium, este generatiunea nascenda si cu ea masa popo-
rulul. Aceste metre dar trebuesc aseqate pe terenul eel
mai solid, incheiate si cimentate cu elementul eel mai du-.
rabil. G-eneratiunea nascenda si crescendi trebue luminata,
trebue pusa in positiune a se folosi mai cu usurinta de
'si-o
II.
www.dacoromanica.ro

544 STt DIU ASUPRA
7
mijideele date otnulut la crearea spre pastrarea vietef
trebue sir i se cultive facuhatile si sitntirea de bine, de
drept si adever. Trebue sa i se desvolte facultatile pen-
tru a't inlesni rnijlocele de train si pentru a satisface ce-
rerea evangelica de perfectionare morals si a vent in aju-
torul indeplinirei legilor statuluT, luerand din impulsul in-
tern aceea ce e bun, drept si adeverat, Tar nu nunlai de
frica pedepselor dinvfarice cu care'l ameninta legile civile.
Care pot fi dar elementele cultures strict necesar gene-
ratiunei nascende si crescende a maser poporului la ince-
put, la temelie? Dupe parerea mea ele pot fi: cetirea si
scrierea corecta, cunOsterea elernentara a geografiei si is-
toriei patrier, notiuni de aritmetica si alte cunostinte ne-
cesare de interes dilnic *i in fine aceea ce este mar princi-
pal, 1?eligiunea, sail cultivarea si desvoltarea pe basa re-
ligiOsa a legei interne, unica care pate forma bona cetateni,
folositoii ,si pentru el insm ,si pentru taro lor. In tes:1 ge-
nerala, tot acestea pot forma si cultura primary urbana, cu
ore -cart desvoltitri mar intinse.
Asec,larea acestor e]emente si cimentarea ]or in marele
edificiii national, reclama niste maistri iscusitT, reclama voiti
a (lice ca invetatoril *i institutorii, pe litinga aptitudine si
capacitate HA alba si drapta credinta. in Dumnecleil, si prin
urmare o mar complecta cunostinta a dogmelor si morales
religiunei crestine. Trebue a avea adeverata si (Irepta ere-
dinta in Damneder' si in invetatura ce el ne a dat, cad
faptele cur -va aunt resultatul credintei sale. De la adeve-
rata sau neadeverata cunostinta despre ceva, de la drepta
sat" nedrepta judecata despre ceva, depinde hotarirea de
a lucra, depinde lucrarea buna sau rea. Invetatorul dar cu
idea san'et6se si drepte despre doctrina religi6sa crestinri,,
invetatorul convins de folosul moral si material ce aduce
fie-caraT individ in parte si natiunei in genere, cultivarea
si desvoltarei lege' interne naturale a omuluT, invetatorul
interesat de bin.le public, sustine si propaga pe tote a-
cestea en focal dragoster misiunei sale, desbracat de orr-ce
Inleres personal.
luT,
www.dacoromanica.ro

REFORMET INSTRUCTIUNF1 ELEMENTARE DIN TARA 545
Masa poporuluT nostru, ca si a altor natiuni, 'Ana nu
de mull n'avea rnulta, cultura; dar intre acestea bunal simt
moral nu -r era sdruncinat. ShtOnul nostru se infiora si se
cutremura child audea numai, ca unde-Va s'a comic vre-o
crima, vre-un (moor sau vre-o sinucidere ; se infiora si se
cutremura 'And audea de vre-o instreinare de barn public]
sail privati, ca undeva este vre-un om inselator, traeste
nelegiuit sail se desparte de sotie, etc etc. Dar asta-di eand
ne laudaui pe tote tonurile, ca avem atatea si aratea smile
rurale, intrecem chiar cu civilisatia maser poporuiui pe
alte natiuni, tot asa este? Realitatea dovedeste ca nu. Zia-
rele stunt pline de informatium ca cutare sau cutare locui-
for taran, pentru un lucru de nimic chiar a ornorit pe
altul, ca cutare s'a sinucis, ca cutare a pi Adat comuna etc.
Cat despre traiul nelegruit sau ca nu se tine de cuventul
dat, nice mar e vorba ea s'ar considera ca rusinos si lucru
necinstit. Multe aunt causele ce au adus asemenea stare de
lucruri, dar intie acestea este si reaua directiune a scalelor.
Indiferentismul dar si nepasarea de felul cresterel si al
desvoltarei fiilor taranultn, trebue sa inceteze. Toti Omenir
de bine al terei, tineri si betreni, trebue sa s6 pue la lucru
si sa vala ce p6te fi de folds mintilor crude si marginite.
si in felul si directiunea acesta sa", preg itesca si pe invete-
torir cursulut primar urban si rural. Sa nu crOda cine-va
c a§1 fi un retrograd, nu; ci numai cred Ca este neapa-
rat trebuitor de a se schimba directiunea actuala a inve-
tamentului primar, si in consecintl si a pregatirei inveta-
torilor si a institutorilor.
In invetamentul primar urban si, rural trebue a se a-
yea in vedere nu numai desvoltarea inteligentei copiilor,
ci si a sentimentelor. Desvoltarea intelectuaia fart aceea
a sentimentelor nobile se p6te asemena cu frumusetea pu-
pezer si cu bucatele bune in vas infect. Partea educative,
Bi erica Orth doxl Romani. 4.
ca
.
www.dacoromanica.ro

546 STUD1U ASUPRA
urna6z1, sa ocupe tot atat de mull pe invetator ca si cea
intelectuala.
Majoritatea copiilor din scalele primare urbane si toti cei
din scOlele rurale, au nevoe a fi instruiti: in miritri, in
.cinuta lor din clasit si biserica, in atitudinea si purtarea cu
parintii si fratil lor, cu preotii, cu Omenii si femeile be-
trAne si cu alte persone de stimfi si autoritate, on si de
nude ar fi ele. Trebue initiati si deprinsi ca sit fie curati,
cuviinciosi, pastratori in ale imbracamintei si recuisitelor
de satt, precum si in tote afacerile lor. Iar pentru ca a-
cesta sa se pita inradacina mai bine in copii, trebue sfi,
aibii exemple vii in invetatorii lor.
Purtarea euviinei6sa si corecta a invetatorului face pe
atata bine, pe cat face reu cea necuviincidsa *i necorectii.
Inchipuiasca-si cine-va ce impresinne p6te sa faca satenilor
si copiilor lor intrarea until invetator cu umbrela deschisa
si en palaria pe cap in biserica; facerea si aprinderea tip-
rei in pridvorul bisericei; de asemenea lipsa de respect si
chiar bursa cuviinta cAtre betarni, preoti si mai marii sa-
tului, de si acesti din urma ar fi mai inculti de cat den-
sii casurz de can nu ne lipsese.
Copilul e ca c4ra, si mai ales acela care n'are parinti
mai cult], se fozmOzA intocznai dupe calapodul invetatoru-
NT seri. invetatorul dar, de on *i ce grad ar fi el, este re-
clamat ca pe Tanga capacitate sii fie si cuviincios, modest,
religios, corect in serviciul seri, onest in relatiunele sale cu
altii si in casa sa. In felul acPsta trebuesc pregatiti inve-
tatorii si institutorii, cam ce yeti i,lIce child vets constata
ca Institutorul e*ind din clasa se duce intius in cafenea la
jucat bilard si carti? Ce vet] qice constatand ca 1;41" sconap-
teza beta si o j6ca IQ cart', neiconomisindu-se nici pentru
a silkid mancarea la birt?
Asemenea calapode pentru cera mladiOsa care sunt co-
piii, cred ca nu se aproba de nici un parinte de familie.
IV.
Este neindoelnic ca directiunea invelanientului primar
-
www.dacoromanica.ro

1889 09

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (16)

Similar to 1889 09

Similar to 1889 09 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1889 09