1893 10

/e /ff .fifYi.k1W<4./ CV./744W.A"111
BISERICA ORTHODOXA ROMANA.
DESBATERILE
S-LUI SINOD
DIN SESIUNEA DE TOAMNA.
ANUL 1892.
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XVI-lea, No. 10.
BUCURETI.
(6-4 J'L8ieCC4C0
;4. Str. Pritsci¢atele-Ultite, 34.
JL
AZWZWA rAY."4:CW(V~0/44/Aarf.6.~4wAY
)L10
, I
'
t.
F
tfilier04a
I 8 9 3 .
/(4
AL .
-----
,
I
~=4,
t.,1`
'k.1
.&,'.
Ng
q
v>Z1
(t
,-6-----0-..
?
'%7 I..A.NT_TAIR,I_
kI.
A
.4
www.dacoromanica.ro

SANTUL SINOD
AL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE REAM
-4111,t-
www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale Santului Sinod.
Sesiunea de Tomna a midi. 1892.
.S'edintos din 12 Octombre, 1892
Sesiunea de tomna a S-tului Sinod s'a deschis cu so
lemnitatea obidnuita, facAndu se un Te-Deum in biserica
S-tului Dimitrie do catre I. P. S. Mitropolitul Primat la o-
rele 2 -p. m., fat& fiind csi D. Ministru al Cultelor si In-
structiunei Publice, asistat de dare D. director I. Cor-
noiii.
La orele 2 'I, s'a facut shntirea apes in sala sedin-
telor S-tulul Sinod, de catre P. S. Arhiereil Inocentie
Ploesteanu, dupa, care D. Ministru at Cultelor §i Instruc-
Oune1 Publice citeste Mesagiul Regal cu No. 3.324, prin
care declartt deschisA sesiunea de tOmna, a S-tului Sinod.
Se face apelul nominal rsi r6spund presenp nurnal
11 P. P. S. S. Membri, fiind absenp I, P. S. Mitropo-
lit al Moldovei $i P. P. S. S. Arhierei Ieremia Gali46nu,
Dositeid Botosen6nu $i I6nichie Bacaonul.
1. P. 8, Mitropolit Primal : P. P. S. S. Parinti, fiind
cii, nu suntem in num6rul cerut de Regulament, nu pu
tern line sedin0.
Ridic dar cedinta, anuntand pe cea viit6re pentru JOT la
.
www.dacoromanica.ro

4 PROCESELE VEREALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
15 ale curentei, tot la orele 2 p. m. §i atunci, intro al-
tele, vom regula la ce ora sh cinem §edincele viitOre.
edinta, se ridicA qi se anuncit cea viit6re pentru
4itta do 15 Octombre, orele 2 p. m.
t Preledinte, Iosif Mitropolit Primat.
f Secretar, Dionisie Craiovenu
Sedinta din 15 Octonibrie 1892.
--edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presiden0a
I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal li respund presenti 14 P. P.
S. S. Membri, find. absent I. P. S. Mitropolit al Moldovel.
--Se cite§te sumarul ultimei §edint,e din sesiunea de
primav6ra a anului 1892, §i se aproba.
P. S. Episcop al Rimnicului: 1. P. S-te Preledinte,
rog pe biuroti ca tote abserqele male din sesiunektrecuta,
sa. se arate ca sunt acute din causa de bola.
I. P. S. Mitropolit Primal: P. Sante, in tote procese-
le-verbale ale ledintelor din sesiunea trecuta s'a mentionat
acesta.
P. 8. Episcop al Rimnicului: In sumarul acesta nu se
mention Oz 5.
I. P. S. Mitropolit Primat: Se va rectifica.
Acum P. P. S. S. Parinti dupe usul eel vechirt t4a pro.
cedam mat Intaiti la alegerea seeretarilor, qi pe urma a
comisiunilor.
P. S. Episcop al Rimniculut : Am cerut en vintul ea ail
rog pe 1. P. S. Prepdinte qi pe S-tul Sinod, ca in ale-
gerea secretarilor A palim conform cu regulamentul, ca
nu pe urma sa se dea loc la observatiuni. Nol putem a-
lege si pe foltii secretary, precum li pe altii. Nimic nu
impedica, pe S-tul Sinod de a urma inteun fel sate altul.
I. P. S. Mitropolit Primal: Pun la vot propunerea
P. S. Episcop al Rimnicului.
S'a primit in unanimitate.
I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci ye rog sä ye con-
sultati asupra pers6nelor §i sa procedem prin vot secret.
Se procede prin vot secret la alegerea P. P. S. S.
Secretary.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. S1NOD 5
1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este :
Votanti 14.
Majoritate absolutit 8.
Au Intrunit :
P. 8. Arhiereu Dionisie Craiovenu 8 voturi
7/ 17 77
Dosita Botosenenu 9 77
77 7) 77
Gerasim Pite,stenu 4 77
71 17 77
loanichip Bacaonu 4 77
77 77 77
inocentie Ploe/ stenu 2 77
Prin urmare proclam de secretary al biuroultil pe P. P.
S. S. Arhierel :
Dionisie Craiovenu si Dositel Botosenenu cart ail In-
trunit majoritatea regulamentarA. P. P. S. S. Lor sunt
rugati a ocupa locurile de secretary.
Acura v6 rog sA pasim la alegerea comisiunel de pe-
ticiunl.
Se procede la alegerea comisiunel de petiOuni prin
vot secret.
1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este :
Votanti 13.
Majoritate absolutA 7.
Ati Intrunit:
P. S. Episcop al Argesulut 3 voturl
Dundra de jos 8 77
77
' Arhiereu Valerian Rimnidnu 12 71
Gerasim Pitestenu 6lf 77 77 77
77 77 77
lnocentie Ploestenu 5 77
16nichie Bacaonu 37) 77 71 17
77 77
Episcop al Buze'ulut 1 71
77 77 71 77
Hu,silor 1 ,,
Asa dar au intrunit majoritatea ceruta de regulament
numai P. S. Episcop al Dunarel de jos si P. S. Vale-
rian Rimnithau ; voiti sA proclamAm si pe al 3-lea care
a intrunit numaY 6 voturY, sal) sa procedem la o nou6
alegere?
Vocf: SA se faca o nou6 alegere.
1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci ve rog srt procedem
la alegerea unuY al 3-lea membru.
Se procede la alegerea until al 3-le membru.
1. P. 8. Mitropolit Primal: Resultatul votulul este :
77 17 '7 77
www.dacoromanica.ro

6 PROCESELE VEREALF. ALE SEDINTELOR ST. SINOD
Votantt 13
Msjoritate absolutit 7
At tntrunit :
P. S. Episcop al Argesului 11 voturt
,, Arhiereit Calistrat Birletclenu 1
Gerasim Piteitenu 171 7/ /1 71
A tntrunit majoritatea ceruta de regulament P. S. E-
piscop al Argesulut.
Prin urmare comisiunea de petitiunt se'va compune din
P. P. S. S .Episcopi: at Argisulut si al Dullard de jos si
din P. S. Valerian Rimnicenu.
Acum vt rog sg, se dea citire comunicArilor,
Se comunicA de la biurot telegrama I. P. S. Mitro-
polit al Moldovei, prin care arata eft din cause bine cu-
vintate nu p6te veni la S tul Sinod de cat Vinert sat
Sambata, 17 ale curentel.
Se ia act.
Idem telegrama P. S. Arhieret Ieremia GAlttenu, prin
care face cunoscut a nu p6te veni la Sinod de cat Jot
la 15 curent.
Se ia act.
-- -Idem telegrama P. S. Arhieret Dositel Botosen8nu,
prin care arata a find Insarcinat din °fejt cu instalarea
noulul starit al Monastirei Nemtu, nu p6te veni la S-tul
Sinod de cat Jot 15 curent.
Se ia act.
Idem telegrama P. S. Ioanichie Bacaonul, prin care
arata el nu p6te yeah pans Jot la S-tul Sinod.
Se ia act.
Idem doug exemplars:
Elemente de Istoria Sacra a vechiulut Testament, tri-
misA spre cercetare de D-na Efrosina G. tefAnescu din
Ploesti.
Se trimit la comisiunea ad-hoc.
Idem raportul D.lut Director al Tipografiet CArtilor
Bisfriceltl, cu No. 63, pe Ifinga care Inaintkit budgetul Ti-
pografiet pe anul financiar 1893/94, cer8nd aprobarea lui.
Se trimite la comisiunea ad-hoc.
Idem raportul Comitetulut redactor, al jurnalulul Bise-
rica Ortodoxfi Romans, cu No. 95, pe langit care InaintezA
budgetul acelut comitet pe anul 1893/94, cerAnd apro-
barea.
71
www.dacoromanica.ro

PROCFSELE VERBALE Al P SEDINTEI OR ST. SINOD 7
Se trimite la comisiunea ad-hoc.
Idem raportul D lui Director al Tipografiel CArtilor Bi-
sericela, cu No. 45, pe l'anga care InaintezA un Triod i
un Prohod pentru biblioteca S tului Sinod.
Se ia act.
Idem doue esemplare din tesa de lieenta in teologie,
intitulata : Positiunea $i drepturile Mitropolitilor RomanT",
sustinuta de Economul N. Niculescu, pentru biblioteca
S -tulul Sinod.
Se la act.
Idem adresa cu No. 1563 a P. S. Episcop al Rimni-
cului, prin care arata ett la 12 ale curentel se va presenta
la S-tul Sinod.
Se ia act.
Idem adresele S-tel MitropoliT a Ungro-VlahiT' No.
2.389, 90, 91 §i 92, din 1892 relative la calugarirl; 11 8e tri-
mit la comisiunea de petitiuni.
--Idem adresa en No. 1567 a P. S. Episcop al Rom-
niculuT in aliiturare cu un dosar relativ la calugarire, qi se
trimite la comisiunea de petitiuni.
L P. 8. Mitropolit Primal: P. P. S. S. Parinti, co-
municarile s'ai1 terminat.
Acum, ye rog daca bine-void sti trecem la alegerea co-
misiunef pentru cercetarea budgetului Tipografiel Cartilor
Biserice01.
Voct: Da, da.
I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci v6 rog st ye chibzuiti
asupra personelor, earl aii Ed compuna comisiunea.
Se procede la alegerea comisiunel prin vet secret.
I. P. S Mitropolit Primat: Resultatul votului :
Votant,1 12
Majoritate absolute, 7
All I trunit majoritate :
P. 5" Episcop al Husilor 8 voturi.
77 77 )7 7) RimniculuT 6 f)
77 7) 7) 71
Dunarei de jos 3 17
77 77 77 77
ArgekuiluT 4 )7
71 77
Arhier. Ieremia GalA0nu 7 77
77 17 77
Valerian Rimnicenu 4
Majoritatea ceruta de regulament at. intrunit P. P. S. S.
Episcop al Husilor, al Rimniculul li P. S. Ieremia Gala-
tenu ; prin urmare P. P. S. S. Lor vor compune comisiunea
pentru cercetarea bugetului Tipografiel tti al jurualulul.
www.dacoromanica.ro

E PROCESELE VERBALE ALE $FDINTELOR ST. SINOD
I. P. 8. Mitropolit Primat: Ne mat find. nimic la or-
dinea c filet, ridic sedinta. Cea viit6re va fi Lunt la 19 ale
curentet, la orele 2 p. m. Sedinta se ridica ski se anuntA
cea viit6re pentru Lunt 19 Octombrie, orele 2 p. m.
Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.
t Seeretar, Dionisie Craiovenu.
Sedin(a din 19 Octombrie, 1892.
--edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedinta
P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund presentt 13 P. P.
S. S. membri, fiind absentt P. S. Episcop al Argesulut
si P. S. Dositel Botogenenu.
Se citeste sumarul sedintel precedente.
P. S. Episcop al Ram. niculuf : Cer euventul asupra su
marului. Nu v6d trecut in sumar o adresa, a mea, pe Tanga
care inaintez dosarul unet calugarirt. Acesta s'a inaintat
din §edinta trecutA.
I. P. S. Mitropolit Primat: S'a trecut, dar s'a trecut
pe numele Episcopiet de Arges pentru ca asa s'a comu-
nicat de la biuroll in ledinta treeua. Acum sae va ree-
tifica.
P. S. Episcop al Ramniculut: In sumar ved trecute
niste cuvinte, cart nu sunt ale mele proprit. S'a qis ea
sa nu se &ea diseutiune pe urma." Ed am cis ca EA nu
se fad, observatiune.
Rog dar sa se puns cuvintele mele.
I. P. Pitropolit Primat: Se va rectifica.
P. S. Episcop al Thinetrei de jos: In sedinta trecuta s'a
comunicat raportul Tipografiet Cartilor Bisericeqti, prin ca-
re cerea aprobarea budgetului. In sumar, sa spune ea a-
cost raport s'a trimis la comisiunea ad-hoc.
r Ei cred c6, nu este bine sä se dica la eomisiunea ad-hoc,
cad S-tul Sinod nu are aseminea comisiune, de aceea, ca
sa nu se mat intinda discutiunea ruga pe S-tul Si-
nod sa aprobe a se (Tice in sumar la comisiunea care se
va alege.
1. P. S. Mitropolit Primat: Se va inlocui cu cuvintele:
La comisiunea care se va alege".
Se pune la vot sumarul sedintet precedente cu aceste
observatiunt.
t
I
a. 1
www.dacoromanica.ro

PROCESELE V6RBALE ALE *EDINTELOk ST. SINOD
S'a prima.
Se comunica de la biuroti telegrama P. S. Episcop
al Argesului prin care cere un concedia pentru trei zile
se primeste.
P. S. Episcop al Dundret-de-jos : I. P. S. Presedinte !
Pentru maine Marti, sunt nevoit sá lipsesc de la sedinta
S-tului Sinod, i prin urmare Va rog s4 bine-voiti a 'mi
acorda un concediu.
Se pune la vot cererea de coneedia a P. S. Episcop
al Dunarei de jos si se primeste.
Se comunica de la biuroii referatul P. S. Director al
eancelariei Sinod, relativ la apelul facut de Dia-
conul Florea Bernicescu, contra sentintei spiritualului con -
sistorlit al sf. Mitropolil a Ungro-Vlabiel si se trimite la
comisiunea de petitiuni.
Idem mai multe adrese ale Episcopiei de Buz re-
lative la calugarire; si se trimit la comisiunea de pe-
tii
Se comunicA §i se citeste petitiunea P. S. Secretar
Dositei Botosenenu, prin care arat4 ea, Sind bolnav, cere a
se considera demisionat din postul de secretar, pAna la
in sanetosa re.
P. S. Episcop al Romnicului: Cerusem euventul, ca sh
clic ceva asupra acestel petitiuni, dar fiind-ca petitiunea este
scrisa in termenii, pe emit cu totil '1 am audit, renunt la
cuvent.
P. S. Episcop al Dundret-de jos: Ea rog pe Stul Si-
nod, ca primesca dimisiunea pur si simplu.
P. S. Episcop al Romnicului: Cer cuventul.
1. P. S. Mitropolit Primat: Ati spus ea renuntati la
euvent.
P. S. Episcop al Romniculut: Cer euventul ca sa, ram-
pund P. S. Episcop al Dunarei-de-jos.
P. S. Episcop al Dundrel-de-jos : P. S. Dosithel fiind
bolnav i S-tul Sinod avend a tine sedinta, p6te mai in
tote Ode, ea rog pe S-tul Sinod sa.1 primesca dimisiu-
nea pur simplu. Stul Sinod art concedii unui secretar
pang, se va Insanatosa, caci nu putem sti cAt va fi bol-
nav lucrurile 5-tului Sinod a> nevoe de secretar s nu
sufere intfirziere.
P. S. Episcop al Romnicului: Am cerut euventul, ca
sa -1
qi
si
si
www.dacoromanica.ro

10 PROCESELE ATTZBAL2 AI E $rD1NTFLOR SJ. s1NOD
se Etat, ce cuvintele P. S. Episcop al Dunerei-de-jos cer
mai mult, de cet cere petitionarul.
P. S. Episcop al Dunara-de-jos: Nol suntem generop
ehlar cu eel senetosi, cu atat mai mult cu eel bolnavi.
P. S. Episcop al Romnicului: Termenul de generositate
nu -'$l are locul aci. Petitionarul vine si dice, dati-ml un
concedit. One me voit insanetosa, si P. S. Episcop al
Dunarei-de-jos voeste priveze de dreptul de secretar
ales de catre S-tul Sinod.
Eu rog pe S-tul Sinod, ca se. ne tinem in marginele
cererei petitionarului. P. S. Sa vine si cere un concedit
si nimic mat mult.
1. P. S. Mitropolit Primat : Nu cere un concedit, ci
dice ca sit se alege, un alt secretar pane se va inse-
nittosi.
P. S. Episcop al Dunard-de-jos: Dace. este se. se alega
un alt secretar, nu inteleg cum 'se, i se dea concedit peat
la insenetosare. Sat ce este concedit, sat ce, dinaisionke.
P. S. Episcop al Romniculut: Tocmai acesta me face
iii pe mine se nu inteleg cuprinsul acestei petitil.
Et still, ce, dace se alege un secretar si nu p6te ocupa
imediat locul, unde s'a asezat, el cere un eoncedit pane,
p6te se-1 ocupe, dar nu '$i de dimisiunea; tot asa suntem
datorl se, considerAm tli pe P. S. Dosithel. Dace, inse '11
de, dimisiunea, atunci dati-'mi voe se. lau cuventul in ces-
tiunes dimisiunea, ce ne presinta P. S. Sa.
1. P. S. Mitropolit Primat: P. S. Sa dice ca se, se a-
14ge, un alt secretar in locul P. S. Sale, pane la inse-
natocire.
P. S. Episcop- al Romnicului: Et nu inteleg, ea se, se
alega un alt secretar in locul P. S. Sale prtnit la insA-
natosire. Nu inteleg asemenea niel modul acesta de a seri
Qi Stul Sinod este pus intr'un impas. Set P. S. Sa di-
mision6za, si atunci trebue se se alege, un alt secretar,
sat P. S. Sa cere un concedit S tul Sinod este tinut
sii se pronunte. Ac4sta dupre mine este o petitiune cu
cloud intelesuri.
I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci care este conclusi-
nnea P. S. V6stre.
P. S. Episcop al Bomnicului: Niel et nu still ce se con-
chid fati cu aceste petitiune.
al
tai
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALR SP DINTLOR ST. SINOD 1.1
P. S. Episcop al Dunarei.de -jos: Fie care din not 111
spune ideile sale cum se pricepe, unit mai bine, altil mat
Au. Aci este tot secretul in acesta privinta.
P. S. Episeop de Romnic voeste sa mal auda Inca o-
data prose archiereulut petitioner. Dar, on de se va mar
citi sail nu, resultatul este acelast.
P. S. Dosithei spune ca este bo]nav si care dimisiunea
Ong, se va face sgnetos. S-tul Sinod are in fats demisiunea
sa, sea 't.o primeste cu deseversire, sat '1 da un eoncediu.
Trebue insA BA stiti ca not nu putem BA-I dam con-
cediu, fiind ca lucrArile S-tulul Sinod trebuese facute, si
nu putem astepta panA la Insanatosirea P. S. Sale.
NoY, S-tul Sinod nu suntem pusI nict intr'un impas
dupe cum dice P. S. Episcop de Romnic. S-tul Sinod se
aft tot-d'a-una in pasul sea eel mare si normal, in dru-
mul sea eel larg si canonic, or! de Cate or! procedeza con-
form canonelor si regulamentulul sea, dupe cum este si in
cestiunea alegerel unul alt secretar in locul P. S. Dositet,
ca BA nu sufere lucrarile. Pentru aceste motive, et cer ca
ea i se primesca dimisiunea pur si simplu, si sa proce-
dam la alegerea unui alt secretar.
1. P.S. Mitropolit Primat: Ne mat cerend nimen't ,m-
ventul, pun la vot singura opiniune, care s'a emis de P.
S. Episcop al Dungrei-de jos, adicg de a se primi dimisiu
nea pur si simplu.
P. 8. Episcop al Dundrei-de .jos: S'a primit.
1. P. S. Mitropolit Primat: Nu s'a primit.
P. S. Episcop al Dunarei de-jos: Atunci cer sa se pue
la vot cu apel nominal.
1. P. S. Mitropolit Primat: Prea bine, vom pune si cu
apel nominal.
Se pune la vot en apel nominal si se primeste cu 7
voturi pentru si 6 contra.
I. P. S. Mitropolit Primat: Prin urmare dimisiunea P.
S. DositheY s'a primit cu majoritate de 7 voturY, fiind 6
contra.
Acura ye rog sa procedgm imediat la alegerea unul se-
cretar in locul P. S. Sale.
Se procede prin
in locul P. S. Dosithel.
T. P. S. Mitropolit
Votanti
Majoritate aboolu tit
vot secret la alegerea unui secretar
Primal: Resultatul vetulul este :
13.
7.
www.dacoromanica.ro

12 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTFLOR ST. SINOD
Aft intrunit:
P. S. Arhieret G-erasim Pite§tegnu 5 voturl.
77 77
Ioaniehie BacAoanu 7 ,,
77
Episcop al Dunarel de jos 1 77
Prin urmare P. S. BAcAoanul este ales secretar cu ma-
joritatea voturilor ceruta de regulament. P. S. Sa este
rugat sA binevolasca, a's1 ocupa locul.
P. S. Episcop al Husilor: I. P. S. Pre§edinte ! Pe cat
v6d, la ordinea cjilei sunt rap6rte relative la cAlugAriri.
Dar inainte de acestea, ea a'§1 ruga pe S-t 11 Sinod, ca
sg, bine-voiaseit a lua in desbatere, sad eel putin sA hotA-
rasa, cliiia, pentru cand se p6te pune la ordinea qilei pro-
lectul de regulament pentru reviquirea cal tilor didactice
de invetament religios, care s'a amanat in sesiunea treeuta.
Acest proTect de regulament s'a amAnat la sfar§ttul sesiu-
neT trecute, pentru cuventul ea nu mat eut timp. El e'a
depus de atuncl la biuroft, s'a luat hotararea ca sA se
tiparesefi Ili sa se imparts la toti membril ; s'a tiparit, s'a
irupartit, qi acum tot! avem cuno§tintA de el. AcestA lu-
crare find terminate, rog pe S-tul Sinod, ca se hot5rasPA
4itia cand se p6te pune la ordinea 4ileT.
1. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santitt PArinti ! AO
audit propunerea P. S. Episcop al Ilu§ilor in cestiunea
regulamentuluT pentru cercetarea cArtilor didactice de in-
vetAment religios. Primiti acesta ?
P. S. Episcop al Dunarei de jos: Gaud? Chiar astA 41?
I. P. S. Mitropolit Primat: Da, pentru astA-41.
P. S. Episcop al Dundrei de jos: Nu se p6te, pentru
ca nu avem nici prolectul imprimat al acestul regulament
pentru ca al studiem. 1/6 rog dar, sA hotArati o alts di.
1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci se va pune la or-
dinea clilei pe Vinerl.
P. S. Arhiereu Calistrat Barlad'nu: Regulamentul a-
cesta care se pune la ordinea 4ileT, dupe esperienta care
o avem, are sA trecA cat-va timp Oa, se va vota, §i pang,
se va sanctiona are sA treca §ase sat septe lung de 4ile,
Dar fiind ca nof avem mai multe manuscripte trimise spre
cercetare, ea a's1 propune ca sA se 440 o comisiune pen-
tru ultima Erg, eel putin, care BA cereeteze acele cArti, si
care sA aducA resultatul S tului Sinod.
P. S. Episcop al .Husilor: Pentru acum cred, cA nu se
p6te aduce un resultat.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VI RBALF ALE SEDINTELOR ST. SINOD 13
P. S. Episcop al Dunaret de jos: Etz impartasesc opi-
niunea P. S. Calistrat Bar Menu.
P. S. Fpiscop al Busilor: EA cred, ca ar fi bine sa se
hotarasca odata cu regu amentul, tact nu se stie ce se va
intampla. Se pote ca regulamentul sa se amine si atunci
'Ate O. se alega Comisiunea.
Cat priveste pentru sauctionare acesta nu cred sa fie
o greutate. Depinde de la staruintele ce se vor face de
I. P. S. Presedinte.
P. S. Episcop al Dunarei de jos: Esperienta de 'Ana
acum ne-a probat, ca ac4sta me'sura a 'Astra de a amana
revi4uirea cartilor pan se va face un regulament ad-hoc,
n'a fest nementa si n'a reusit bine. Regulamentul de care
voibes,ste P. S. Episcop al Husilor se va discuta si p6te
se va si vota de S tul Sinod chiar in acesta clesiune, dar
ca sa se sanctioneze de Majestatea SA Regele, va trebui
mult timp Inca; si dar not vom lasa si in sesiunea acesta
lucrarile in suspensiune si pana la sesiunea viitore, tine
stie ce se va intampla! Ast-fel anianand din sesiune in
sesiune, vom priva pe copiif ce invata religiunea de ltt-
minile cutaiui cutarui autor. De aceea, rog pe S-tul
Sinod sa nu lege ca pana acum, cestiunea alegerei unel
comisiuni ad-hoc de s6rta regulamentului pentru cerceta-
rea crtilor religiose. Regulamentul 4si va urma calea sa;
dar sa remanem si de ad inainte asa cum ne gasim acum,
nu este bine, ba a'st putea (lice ca este chiar retl pentru
stiinta religiosa. S tul Sinod nu este ing adit de nicI o
lege intru acesta. Din contra stim ca in fata greutaplor
ce a intimpinat cu comisiunile instituite prin regulamentul
in cestiune, El (S tul Sinod) a cleat, precum stip, o prac-
tice noua care T-a reusit pana acum destul de bine. Avail
dar o practice si multe precedente. De ce pana una alta
sa le abandonam si sa ne oprim in lot cu alegerea comi-
siunel compusa din membrii S-tuluf Sinod?
Pena acum nu putem sti din tine se va compune co-
misiunea prevOuta, de regulamentul in chestiune, dar stiit
ca, comisiunea care se va alege acum dintre membrii S-lui
Sinod, merita t6t5, increderea nostra, si trebue s'o merite ;
cad not am trimis precum stilt asemenea carp spre cer-
cetare numai la menabrii S-tulul Sinod. De cele mad multe
on la trea, une-ori la dot, ba si la unu singur, si stip
cu totif ca aceste comisiuni au dat resultate satisfiteitOrs.
sari
www.dacoromanica.ro

14 PROCESEBE VERBV-E ALE: SI DINTEL OR ST. SIN013
Eft cred, cA practica nastra de a trimite curtile spre cer-
cetare la o comisiune din S-tul Sinod este chTar evange-
pentru el S-ta Evangelic ne dice, cit prin gura a done
satl a trei marturil sA, stea tot adeverul.
Prin urmare, ye rog sA puneti la vot propunerea P. S.
Calistrat, si sA lAsAm regulamentul sA urmeze calea.
Altfel ne oprim pe loc si 1.na'Anem inapoT.
I. P. S. Mitropolit Primat : Dati-ml voe sit vorbesc si
eu in cestiunea de fats. Sint in deplin acord cu vederele
P. S. Episcop al Dunarel de Jos in acestA cestiune si iata
ideile male : S-tul Sinod in urma strag inirilor ce se fa-
ceau mat 'nainte de comisiunile acelea din afarA orindu-
'Ate prin regulament si care nu dati nici un resultat sa-
tisfA,cator, a venit la mitsura, de a orindui din sinul sAu
asemenea comisiuni pentru cercetarea cArtilor si a dat re-
militate ma de bune in cat pate sA 's1 faca o glorie din
acesta lucrare, si nu mA indoess ca fie-care membru par-
ticipa la acesta glorie bine meritata.
Eu nu inteleg pentru ce P. S. Episcop al Husilor pre-
textezA, a ei Intru nimic nu s'ar atinge integritatea acelui
Regulament ; din contra s'ar inlesni lucrarile care sint la
ordinea zilel.
Asa dar primes° si eif propunerea emisa de a se alege
imediat o comisiune, care sa cerceteze eArtile ce sint tri-
raise la S-tu Sinod ; si sA dea D-411 ca BA se voteze a-
cum, si sA, se sanetioneze cat se pate de repede acel regu-
lament. Acum pun la vot opiniunea P. S. Calistrat de -
se alege o comisiune care sa se ocupe cu cercetarea citra
tilor didactice.
S'a primit.
I. P. 8. Mitropolit Primat Acum vA rog sA procedem
la alegerea comisiune) care sa fie compusti, din 3 mem-
bril.
Se procede la alegerea comisiune) prin vot secret.
I. P. S. Mitropolit Primat : Resultatul votulul este :
Votanti 13
Majori tate abs ol u tA 7
AA intrunit majoritate.
P. S. Episcop al RamniculuT 10 voturl
n Husilor 12
77 27 , Dunari de jos 11
P. 8. Gherastm Pitestenu 5
P. S. Inocentie Ploestenu 1
11
7?
'si
11
77
fia,
.
I,
www.dacoromanica.ro

PRVe6SELE VERBALE ALE SSIANTELOR ST. SINN) it
Prin urmare comisiunea se va compune din P. P. S. S.
Episcopi al Ramnicului, al Hu§ilor $i al DunArei de jos.
P. S. Episcop al .Ramnicului : Eu fiind incA nu bine
restabilit din b6la ce am suferit, rog pe S-tu Sinod, ca sa me
scut4sca de acestA insarcinare. tits ca eu mat. am o sarcinA
data de eAtre S tul Sinod, cercetarea bugetelor Revistei
gi al Tipografiet Aceste IDA cer destula ocupatiune, kii eti
Inca nu pot sA lucrez mult De aceia rog pe S-tul Sinod
si-ml primescA dimisiunea din comisiunea cArtilor didac
tire.
I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot demisiunea P.
S. Episcop al Ramnicului, din comisiunea pentru cerceta-
rea cArtilor didactice religi6se.
S'a primit.
Ve rog sA proclanaam pe unul din membri in lucul P.
S. Episcop al RAmniculuN.
"Voce, P. S. Gherasicn Pite§tenu este bun.
I. P. 8, Mitropolit Primat: Voitt pe P. S. Gerasiun
Piteltenu.
Voce', da.
1. P. S. Mitropolit Primat : Atunci P. S. Sa va fi al
treilea membru in comisiune.
Acum ne mat find nimica la ordinea zilei, ridic cedinta.
edinta, viit6re ve, fi Mercuri la orele 2 p. m.
edinta se ridica li se anuntA cea viit6re pentru Mercuri
la orele 2 p. m.
t Preledinte, Iosif Mitropolit Primat.
T Secretar, Dionisie Craiovenu
Sedinta de la 21 Octombre, 1892
edinta as deschide la orele 2 p. m. sub preledentia
malt Prea Sfiintitului Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal.
Presents 12
Absents 3
!malt Prea S/. Mitropolit Primat Presedinte. edinta
este deschisk
www.dacoromanica.ro

16 PROCESELE YERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
Se citeste sumarul sedintei precedente din liva de
19 Octombre.
Ina lt Prea St. Mitropolit al Moldova: Ina lt Prea Sfin-
tite si Prea sfintiti Parintl $i fro* ! Am ascultat cu mita
rabdare citirea acestul sumar, Ins dupa, obiceiul care este,
trebuia sa ni se citesca un adeverat sumar al sedintei,
iar nu ceea ce s'a vorbit in detaliu, cam acesta se pu-
blics, intr'o brosura deosebitA, undo se tree tote discutiu-
nile S-tului Sinod. In sumar trebue sa se treca numai punc-
tele principale, asa dar all trade cA ar fi bine sa, nu se
maI treca in sumar discutiunile asa in detaliu, cAci a-
ceste discutiuni asa detaliate ne-am obicinuit a le citi in-
tr'o brosurA deosebitA.
Dar cu ac4sta ocasiune, sa-mi dap voe, Inalt Prea
Sfinte si Prea SfintitT Parintl si frati, a ridica o alts, ces-
tiune. Discutiunile Sf. Sinod din sesiunea de prima -vary
ea pans acum nu le-am velut. Eram obicinuit ca aceste
discutiuni sa, ni se trimita aeasA sa le revedem, sa, le co-
rectam, si apoi sa se trimeatA, la tipar.
Prea Sf. Arh. Calistrat: S'au trimes la fie-care in
parte.
Inalt Prea Sf. Mitropolit al Moldova: Directorul can-
celariel Sf. Sinod ne respunde, cum ca s'ag trimes la fie
care. Dar tine le-a revedut, tine le-a corectat ? Eu u-
nul nu le-am vegut, cum s'aa scris de aci, asa s'a si ti-
'Alit, farA, sa fie revel-Lite de eel ce a vorbit. Asa, sun-
tem obicinuiti si la Senat, eel earl avem fericirea si o-
n6rea sa facem parte din Senat, ni se trimet acasa, le re-
vedem, le corectam, si apoi se tiparesc. Ni s'a trimes, dar
nu ca sa, le revedem si sa le corectam, ci tiparite gata.
Acelea deci sunt discutiunile pe larg ; dar ceia ce ne-
a citit arum ca sumar P. S. Secretar, Dionisie Craiovenu,
este prea in detaliu, si eu all rugs ca sumarul sA, fie cat
se p6te de scurt, A se treca numai punctele principale.
Prea Sf. Dionisie Craiov6nu Secretar : Me voiu confor-
ma cu dorinta Inalt Prea Sf. V6stre.
P. S. Episcop al Rimniculut: Am cerut cuventul si ea tot
asupra sumarulul. Dar in urma declaratiund P. S. secretar,
ca, se va conforma cu dorinta I. P. S. Mitropolit al Mol-
dove, cA, adeca, de astA-cli inainte va face un sumar, cred
discutiunea inchisa pe acest tarim. A dota cestiune, ce era
as riclie, este eA, nu s'a reprodus intocmal termenil, call.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 17
s'at. pronuntat in cursul discutiunel ; cum de esemplu in
sumar, este trecut protect de lege, in be de protect de re-
gulament. Not nu putem sa ne ocupam aid cu profecte de
legi, ci puma' cu proiecte de regulament. De aceea, rog ca
termenii propril al lucrurilor st. se pastreze cu scumpatate.
P. 8. Ark. Dionisie Cratoveanu: Ed am creq.ut a fac
bine ca sa tree in sumar ceea ce fie-care a vorbit. Se p6te
si controla cu procesul-verbal al sedintei tai se va vedea,
ca este exact ceea ce a vorbit fie-care din membri, cad nu
aunt Omit a reproduce totul si in tocmal ceea ce vorbeste
fie-care.
P. S. Episcop al Rimnicului: Pres. Santia Sa pune ces-
tiunea, cum se face un sumar... Apoi intr'un sumar, cum
Ohl toti carif am umblat cu un sumar, nu se pune tot ce
a vorbit fie-care membru. P. S. Episcop al DunArei-de-jos
a adus inaintea n6stra, un citat din Evangelie ca argument,
$i l'ati pus si pre acela, dar ati lasat lucruri esentiale.
FacetI numai un sumar, in care sa trecetf numai partea
esentiala, a discutiunilor, si nimic mat mult.
P. S. Episcop al Ilupilor; I se va arata cum sa face $i
ered, ca in urma, asa va face.
P. S. Episcop al Dunarez de jos; Nu e vorba nici de
ar'aare nicl de nimic. Not culegem radele care le-am se-
utanat, pentru ce al acuzam pe unul sail pe cel-l-alt dintre-
secretari, cad nimeni nu este perfect fare numai unul
Dumnegeti. Secretarul a crecjut ea, e bine sa ne aduca, Ina-
into t6ta, activitatea sa, pentru acesta insa not nu ar trebui
s'a't spunem acum ea prea a &cut mult, pentru ca nu trebue-
sa ultam ca alta, data, am cerut sa, ni se dea tot ceea ce am
vorbit, ba si Alar ceea ce n'am vorbit. Omul din firea
lui este pretentios si de aceea eil unul v6 mArturisesc ea,
numai secretar nu asi dori sa, fits, fiind-ca aunt sigur a
n'am . A pot ghici in fie-care di dispositiunile membrilor
S-tulul Sinod. In ast-fel de nedomirire s'a aflat si P. S.
secretar si omul a preferit sa, vede, mal In totul vorbirea
fie-care membru, cre46nd ca, asa ne va multami mal bine
pentru on6rea ce I-am facut de a-I alege ca Secretar at St.
Sinod. Ed Il laud de ostenelele ce $i -a dat. Dar data voitl
EA vg tineti de practica tuturor corpurilor dehberante, a-
tunci sa urmam ca ele, facend numai un resumat al dis-
cutiunel. SA intelege ca, ideile insemnate si punctele prin-
cipale ale discutiunel trebuesc trecute in sumar. Cat pen-
2.
www.dacoromanica.ro

18 PKOCESELE V'RBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD
tru desbaterile S tului Sinod din sesiunea trecuta., me asociez
et la parintestele cuvinte ale I P. S. Mitropolit al
Moldovei, si regret ci et, ca nu mi s'a trimis mie ca sA
reved ce am vorbit. Aceste desbatert se public& prin jur-
nalul S-tului Sinod, prin Monitorul oficial prin cele 1 -alto
ziare. E e dar se citesc de lumea intrega, se desbat, se
comenteza se explic $i se paratraseza. Din desbaterile pu-
blicate se conchide la activitatea, putea ice chiar la
fiinta $i la viata S-tului Sinod. Gland dar discutiunile
S tului Sinod ar eci cum at esit, on-eine este in drept sa
'rsi di*a, cã not nu facem nimic, sat ct, esprimam frase ne-
intelese Mei de no!, nici de cet ce ne citesc.
Eft am sA rog pe amicul met de alta data, pe actualul
director al S-tului Sinod FA, nu se supere, ci sä primesa.
cu buna-vointa acesta observatiune parinteasca a I. P. S.
Mitropolit al Moldovei, cad not am vrea sa vedem in Ott%
tntregimea for discutiuntle Sinod, pentru ca sA se
ctie de toll creltinatatea ortodoxa romana ce vorbecte fie-ce
membru al S tulut Sinod, gi ce hotaracte acest sfant si inalt
corp al santei n6stre Bisericl Orrodoxe.
Prea Sf. Arh. Calistrat Beirletcljnu: Inalt Prea San-
tite, nu acesta este prima brocura in care s'a tipArit pro-
cesele verbale ale Sf. Sinod, ci at mai fost alte se-
siuni mai inainte, s'a urmat regular cu procesele-ver-
bale.
Acum in sesiunea trecuta din Maim, data nu s'a tri-
mes la top' Prea Sfintitit membrii at S In! Sinod sa revad.§.
procesele verbale, aeesta a fost din cans& ca, cand se
cauta un Prea S. membru, nu era ci lipsea. Altus le ti-
nea 5 6 dile. qicend ca nu are timp sa le revada, aca
ea am fost nevoit sA le trimit la tipar asa cam se gAseat,
ne adaogand nimic din notele stenografilor.
malt Prea Sf. Mitropolit Primat: r iga sa inchi-
dem discutitmea, cu acesta pro misiune din partea biurou-
ca pe viitor sumarele sedintelor vor fi acute dupA
cum s'a fg,cut panA acum. Pentru partea a doua, iarall
lat angajamentul formal, et. nu se va da la tipar sedin-
tele Sf. Sinod, pana nu vor fi revelate de toti Prea San-
titil can at vorbit. Cu a36sta promisiune, ve rog sA in-
chideti discutiunea.
Prea Sf. Inocentie Ploestenu: A fost cam ne regal&
cu secretarii Sf. Sinod, cad dansii trebuiat sA se ocupe
cti
S-tului
lui,
pi
pi
alt
pi
pi
V'as
www.dacoromanica.ro

PROCESELE NrShB A I qI,DINTP S 1VOD 19
Cu acesta cestiune. Eu am fist opt ant secretar, me du-
ceam la fie care In parte sA'st coregA, notele. Dec! nu cred
ea, trebue Kt se acuze Prea S. Calistrat, cad datoria era
a secretarilor celor vecht.
lnalt Prea S. Mitropolit Primat: Nu a acuzat nimeni
pe prea S. Calistrat, s'a semnalat o otnisiune din
partea biuroulut, fagaduesc ca pe viitor se va Indrepta
acea ocaisiune
Prea S. Episcop al Danarit de jos : 'Mt pare bine ca,
Prea Sf. Inoeentie Ploeltenu Lo oterp-ntul Epathiet SAO
Mitropolit a lingroVla hie!, a. apArat pe iubitul nostru
coleg directorul Cancelarit Sf. Sine I. Pres. S Sa spune
cä vina este a altora nu a Prea Sf. Sale directorulut. In
art. 7 privitnr la atributiunile secretari or se lice asa :
Atributiunile Secretarilor stint : a priveghla si a re-
dacta sub direetinnea presedinrelut woe sele verbale. a face
arlul n. minal dupa ordinea ter irhica, a inserid pe mem-
brit ce au cerut cuventul, a da citire actelor depuse la
bturog, a nsemtia voturile S-tulut Sinod ; Intr'un cuvent
a Indeplini tote lucrarile de caneelarie.
Acesta fac secretarit alelt de Sf. Sinod la fnceputul fie
caret sesiuni.
A .urn sá vedem ce atributiunt are si directorul S tului
Sinod. Iata ce se lice Art. 9 :
Art. 9. Atribut unile Directorulut vor fi : revisuirea
corigerea notelor sten )grafilor, a pro .eaelor verbale, si a
s tmarelor ce se vor trimite spre tiplrire precinn $t tote
Juerartle cancelariet ; de asemenea pkstrarea i regularea
arhivet si a bibliotecet S-tulut Si iod.
Asa dar secretari! anual de Sf. Sinod nu au res-
punderea tipAriret proceaelor verbale, ci thta datoria re-
mane asupra Prea Sf. Director al S-tulut Sinod. Si not
profitam de acest6 ocasiune multumim Inalt Prea Sf.
Presedinte care a fAgAcluit ca p- viitor vor fi trimise la
tipar diacutiunile dupe ce vor fi revelute si corectate de
catre Prea S. S. merabrit cart ad vorb t in S-tul Sinod.
I. P. S.. Mitropolit al Moldovei : A n auzit pe tin Prea
Sf. membru licend ca s'a acuzat Directorul, nu am a-
cuzat pe nimeni, am relevat nurnal cestiunea ca discutiu-
nile S Whit Sinod tiparit fail Eta, le vedem not cart
am vorbit, s'a Mout &el o scapare din vedere, care mil
dori sá nu se mat faca pe viitor.
O
si
nun lai
si
ii
alert
si
s'a4
www.dacoromanica.ro

20 PROCESELE VERBALE ALE SEDINThLOR ST. SINOD
Se pune la vot sumarul sedintei precedente cu ob-
servatiunile fAcute $i se primeste.
P. S. Ark Dionisie Craiovenu Secretar : Da citire a-
dresei D-lui Ministru al Cultelor cu No. 167 privit6re
la transportarea comisiunei Sf. Sinod inpreune, cu dele-
gatil onor. Minister spre a examina pictura catedralel din
Constanta.
I. P. S. Mitropolit Primat : Acosta find o cestiune ur-
gentA, v'asI ruga se, o terminfina chiar acum mai inainte de
a continua Cu comunicarile. Dupe, cum vedeti, D. Ministru
fixezit pentru maine intrunirea comisiunei, $i fiind-ca S-tul
Sinod a insArcinat o delegatiune din partea sa, $i ca fa
corespundem la dorinta Dlui Ministru $i la a nOstra, se,
luam o hotarare ca membril se, .se duce, chiar asta-gre,
ca ast-fel mane se, fie acolo.
P. S. Episcop al Damara de jos : Inalt Prea Santite
Presedinte! Negresit ca. noi trebue se, avem deferinta ca-
tre adresa D-lui Ministru al Cultelor, $i se, trimitem co-
misiunea S-tului Sinod, ca tmpreuna cu delegatit D-lui
Ministru, se, merge, la fata loculul $i de visu sa '$t dea ra-
portul.
Dar intre aceste trei pers6ne de care vorbeste adresa,
nu este nici un pictor, si In sesiunea trecuta I. P. S. V.
ve aducett aminte, ca D. Ministru, asupra dorintel P. S.
Episcop al Husilor, ne-a qis ce, va trimite $i un pictor. Intro
aceste trei pers6ne nu vedem de cat istorici, literati, 6menl
de alt -tel f6rte cults $i priceputi, dar nici un pictor.
De aceea oil v'asi ruga se, facet( cunoscut D-luI Mini-
stru, ca sa trimita printre delegati $i un pictor, dupe cum
ne-a tagaduit prima-vara trecuta 0 ast-fel de coruisiune ar
fi de o mare insemnetate.
In privinta lilei de plecare ar fi trebuit D. Ministru
se, instiinteze pe S-tul Sinod, eu cate-va (IN mai inainte,
pentru ca comisiunea se, aibg, timp a se prepara de drum,
care mai eu seme, acum pe tomne, este f6rte greil. Membril
S-tulul Sinod nu pot pleca la drum, dupe cum se luatt alts
data 6menii de bellic.
De aceea ett all ruga pe S-tul Sinod se, ineunostiinteze
pe D. Ministru $i despre acesta, pentru ca pe viitor se, se
stie, cit membrii S-tului Sinod ail drept la mai multa con-
sideratiune $i menajament, alt-fel se loveste in prestigiul
lor, si se aduce vetamare simtului religios in popor.
www.dacoromanica.ro

'4 17 6 VARBALE ALE SEDINTELOR ST. SltsTOD 21
P. 8. .Episcop al Rimniculut: Am cerut euventul in a-
data cestiune, $i eu, care, de si nu fac parte din comisiu-
nea insarcinata cu studiarea picturilor din Biserica cate-
drala de la Constanta, pot vorhi insii ca membru at S-tu-
Jul Sinod.
De la inceput o spun, ea am sa me deosebesc In opi-
niune, de P. 8. Episcop al Dunarei de jos. P. S. Sa core
ca numai de cat sa merga, 1). Ministru ; pe mine nu me
importa tine este Ministru asta-li, Eli tine are sa fie maine.
Dar voitt lua cestiunea in principid, li void vice : c6. un
Ministru, p6te sa merga singur, dar pote sg, trimita pe
altul sail pre altii. Pote el lucrexi importante it reclama
sa nu pArasesca, capitala si atunci el este In tota libertatea,
de a trimite un delegat sau mai multi; cati va crede de
cuviintá.
Vin acum la al doilea punct al opiniunei P.S. Episcop al
Dunarei de Jos,
P. S. Sa observa ea intro not aci
P. S. Episcop al Dunarei de jos, Daca nu ai fost aci in
sesiunea trecuta cum vorbesti ?
P. S. Episcop al Rimniculul: Rog sa, flit lasat sa vor-
besc cum me pricep.
P. S. Episcop al Dunarei de jos: Acum ne dovedeqtf c5.
nice n'ai citit desbaterile S-tului Sinod, si data nu le-al ci-
tit pentru ce vorbesti?
P. S. Episcop al Rimnicultd: Ye rog sa me lasap sh, vor-
beso. Am venit Ora la punrul al 2-lea al opiniunel P. S. Epis-
Cop al Dunarei de jos. P. A. Sa dice : S tul Sinod sa, ob-
serve D lul Ministru, ea in comisiunea ce a numit, nu este
nice un pictor. Am 4is'o Ie la inceput, si acum o repet,
ca aci (lifer totalmente de opiniunea P. S. Sale, si iata
pentru ce : Daca D. Ministru numea un pictor, stip ce s'ar
fi intimplat ? Putea BA is unul din sc61a D-lui Mirea si
acela era sa fie de acord cu vederile D-sale, si Ea clicA, ca
lucrarea de la Constanta este f6rte buna. D. Ministru, cred
ca, a facut mutt mai bine, de cat cero. P. S. Sa. D. Mi-
nistru a numit 6meni, carii sunt cunoscetort in ale arheo-
logiel. Un Odobescu, care in arheologie, qic pentru nol,
s'ar putea numi primul intre arheologi ; un Odobescu face
cat 10 pictor!. Un Tocilescu, ca si Odobescu este un bar-
bat esperimentat in produsul artelor, $t acesta prin ur-
mare face mai mult de cat un pictor. Dar despre D. Esarea
www.dacoromanica.ro

22 ettocKsi, F vp-ks,t.t. At lo SPDIN TBLOR ST.SINO J
ce putem (lice? E', care a f.tcut acel temple al stiinteT,
die Ateneul ? Un arheoh g cunoste tote scalele frun 6selor
maestrii de la inceputul qi pana in presentul lor. i apt I
este stiut, ea in Cara n6stra arheologia bisericesca este
string 'eget(' de c' a laien.
1. P. S. .Mitropolit Primat: P. S. Vostra criticati eali-
tatile membrilor comisiunei, nu sunteti chemat aci sa fa-
ceti aeesta.
P. S. Episcop al Rimniculia: Nu fac critica ; constat ea-
litatile membrilor comisiunei contestate.
I. P. S. Mitropolit Primat: Ce facets alt de cat ac6sta ?
Rostiti v6 N supra adreset D lui Ministru.
P. S. Episcop al Rimniculut: Asa vorbesc, si ardt, ca,
un arheolog..
1. P. S. 16itropolit Primat: Rog sa nu vorbitt asupra
calitatilor membrilor eomisiiinel.
P. S. Episcop al Rimniculut: Et bine! Voiil vorbi 6re
dupre placul P. S. E iseop
1 P. S. Mitropolit Primat: Nu sunt pus aci ca sa -mi
placa displaca, nu aveti cuvintul de a critica pe
membrii comisiunei.
P. S. Episcop al Rimnicului: Nu '1 voiti cita mai mult
pe membrii comisiunet. S. ml datt vole insa, ca sa vor-
besc In mod generic. Am dis, ca in asemenea materii face
mat mult un arheolog
1. P. S. Mitropolit Primat: Nu vorbi de arheologi,
vorbiti de resultatul adresei primita, ca sa merga membrii
S-tulm Sinod, sat nu, sedsta este cestiunea.
P. S. Episcop al .Rimniculut: Et1 nu pot sa vorbesc ?
1. P. S. Mitropolit Primat : Eil nu pot sa presidez ast-
fel . continuati Prea Sante.
P. S. Episcop al Rimniculun Nu still cum sit-'ml aco-
modez cuvintele ca sa.
I. P. S. Mitropolit Primat: Ca steml plant ?!
P. S. Episcop al Rimnicului: Ca sa plan I. P. S. V6s-
tre si membrilor S-tulut Sinod.
Eu gasesc, ea D. Ministru a numit forte bine comisiu-
nea aeesta, si not nu avem, de cat sa luam act de densa,
si as invitam pe membrii comisiunei n6stre, ca ad, se In-
Iel6gd cu membrii comisiunei, numita de D. Ministru, si
merga la fata locului spre a'st termina insarcinarea, ce
li a'a dat.
mit
sail sa-ml
www.dacoromanica.ro

PROCFSELE V RBALE ALE SEDINTEI OR ST. SINOD 23
Mal am Inca ceva de cis. P. S. Episcop al Dunarei de
jos a adaos, ca, nu merge Prea Santia Sa. EIt it rog sit
merge, spre....
P. S. Episcop al Dunetret de jos: Ell nu aunt metnbru
In comisiune. Daca ai fi luat parte la luerarile S-tulul Si-
nod din prima-vara trecuta, sail eel putin dace le-al fi citit,
ai fi putut vedea, elk eil am fost la Constanta am vedut
pietura. N'am ce mai cauta scum.
P. S. Episcop al _Rimniculut: Nu putem sa judecam o
opiniune, eand este emisa aei. Eu lie, ca trebue sa merge
P. S. Sa la fata locului ; fimd-ca are un raport, maintat
S-tului Sinod, pe basa caruia s'a numit comisiunea res-
pectiva. Acolo impreuna cu comisiunea alesa din S tul Si-
nod 13i la fata locului sa, lea o hotarire ; pentru ca ast-fel
sa as termine o-data cu mult vorbita mult criticata pic-
tura de la Constanta.
P. 8. Episcop al Dunetre de jos: Ti-am mai spus o-
data ca am fost la Constanta §i still ce fel de pictura s'a
Witt. N'am ce mat cauta acum, pentru eft nu este al co-
misiunei a hotart ceva la fata locului, ci al S tultti Sinod,
dupa ce va audi opinia comisiunea. Cred ca vel fi inteles
acum gAndul meta.
I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai cerend nimeni cu-
ventul, stint dator sa relevez discutiunea.
S'a emis dou6 opiniunI : una a P. S. Episcop al Dunaret
de jos, ca S tul Sinod sa r6spunda D-lui Ministru, ca nu
pdte sa trimita comiaiunea, pentru ca intre membrii insar-
ematt de minister nu figureza si un pictor.
A doua opiniune, este a P. S. Episcop al R6mniculul
ca on cum sa se trimita comisiunea. Ve. rog sa ye ros-
titi acum asupra acestor doue pAreri emise.
P. S. Episcop al Dunetret-de jos : I. P. S. Pre§edinte !
Cestiunea de a se numi In comisiunea d-lut Ministru
un pictor, ba chiar §i mai multi n'a fost ridicata, de
mine ci de P. S. Episcop al Husilor In sesiunea de pri-
mavera and s'a discutat adresa rnea.
Dati-mi voe dar sa ye citez cuvintele P. S. Sale de atunci:
Inserate in dezbaterile S -tulul Sinod la pag. 47.
Inalt Prea Sfintite, Prea SAntiti membri ! Are sa se
alega comisiunea f6rte bine ; dar acuma este vorba de
stil, care on cat ar dice vre-unul din not ca cund§tem
stilul bisericesc bizantin mai noti, tot nu creel
si
si
:i
si
si
vechit si
www.dacoromanica.ro

24 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD
,,c'o sit ailal deplinA cuno§tinta despre el. Eu cred ca, orl
77
comisiunea alesa orl d-nul Ministru, sa bine-voiasca a lua
rimpreunA oi vre-o dos sail trei pictori dintre eel mat re-
numiti, cum este d. e. D. TAtarAscu sail D. Popilian. Et
propun pe acefttia, fiind-ca pe ace§tia 11 cunosc."
La esprimarea acestei dorinti a P. S. Episcop de HulT,
D. Ministru al Cultelor Tache Ionescu a bine volt a res-
punde : da, da, vom lua." Prin urmare D. Ministru a
primit propunerea ce 'i s'a facut, si S-tul Sinod a luat act
de acestA declaratiune, care de altmintrelea era vrednicA
de tota lauda.
Eu dar cerend acum ceea ce P. S. Episcop de HuTi a cerut
primavara treeuta si ceea ce D. Ministru a agaduit, nu.
fac de cat sA adue pe de o parte aminte S-tului Sinod de
declaratiunea ce ne-a facut atunci D-nul Minis tru ; car pe
de alta sA '1 rog sA aducA la cunostintA D-lui Ministru acea-
sta fagaduintA ca sa o implinesca. De alt-fel pers6nele de-
legate acum de D. Ministru aunt catell trele demne de
respectul nostru al tuturor. .
Unul din eT D. A. Odobescu imi este bun prieten ; eel
l'alti dol imi aunt cunoscuti de apr6pe §i pe cate-§i trei
if stimez pentru inv6catura si serviciile ce all adus terel ;
dar nu impartasesc opiniunea P. S Episcop al Romnicu-
lui, care dice ca un Arheolog tie tote stiintele din lume
si p6te sA InlocuiascA cu succes pe on -care specialist in
diferitele ramuri ale stiintei si ale artet. Pot insA sA afirm
P. S. Sale, ca a trecut vremea enciclopediel si enciclope-
distilor. Astit-di activitatea oroenescA si-a imp6,rtit lucrul,
si a luat fiecare on] ce a cubit mai mult, pentru ca sal
desvolte mai mult si mai bine. Acestei legs, urmand si
pictura, ea s'a despArtit de stiintele positive si metafisice,
a remas pictura pictura, filosofia filosofia, matematica,
matematica, teologia teologie etc. Prin urmare aci fiind
vorba de picturA avem nevoe de 6meni specials in ale pic-
tures. Cred ca a venit vremea si pentru nos sA intelegem
cola ce profanii all inteles de mult.
Pentru aceste motive, ell nu impArta§esc opiniunea P. S.
Episcop al Romnicului, si rog pe S-tul Sinod sA incunos-
tiinOze pe D. Ministru urgent, ca sA ne trimitA printre de-
legatii s61 si vre-un pictor.
P. S. Episcop al Rimnicului : Am cerut cuventul din
not., nu peutru alt -ceea, de cat ca sa lac o rectificare la
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SELDNTSLOR ST. SINOD 25
-cele lige de P. S. Episcop al Dunaret-de-jos. P. S. Sa se
vede, ca nu a observat, ca eta cand am cps arheolog, nu
am inVeles Enciclopedist, ci un om care cunoste rtele,
cultura popOrelor.
Asa am cis si in Ed se rectifice acesta.
Se pune la vot opiniunea P. S. Episcop at Dullard-
de-jos ca sa se scrie D-lut Ministru, ca intro membri co-
misiunel trimist de D-sa, sa, fie conform promisiunet sale,
un pictor.
pune la vot si se primeste.
Se comunica de la biuroil petiViunea P. S. Ionichie
Baca6nul, prin care core un congediu pentru trei dile $i se
aproba.
Idem done adrese ale Episcopiet Husilor, relative la
calugarire si se trimite la comisiunea do petiViunt.
Idem petiViunea d lut D. Stanescu, pe langa care in-
ainteza spre cercetare done esemplare Manual de Istoria
Sacra a vechiulut Testament" si se trimet la comisiunea,
pentru cercetarea, carvilor didactico-religiose.
Idem patru adrese ale S-tet Mitropolit a Moldovet re-
lative la calugarire, si se trimet la comisiunea de peti-
Viunl.
Se comunica si se citeste de la biuroti petiViunea D Int
D. Boroianu, licentiat in teologie, prin care arata ca la
concursul ce se vine pentru catedra de religiune de la scola
Normala de instituted, impreuna cu D-sa s'a presentat
Simeon Popescu. care a scris contra dogmelor crestine cum.
este lucrarea
I. P. S. Mitropolit al Moldova : I. P. S. Presedinte
P. P. S. S. Parinvt si &att., din ce e ce citit, am a-
udit o reclama la care nu me alteptam ; acesta me
face sa-ml aduc arninte, ca cestiunea acegtet persone Si-
mion Popeseu, in adever este Inca pendinte la S tnl Si-
nod ; ca not in sesiunea, mi se pare de acum clout ant,
am cerut de la Facultatea de Theologie, de la decanul
Facultatei, sa ni se respunda, cum privese lucrarea aces-
tet pers6ne numita Pnevma in Simbolul Niceo Constantino-
politan; si de la Facultatea de Theologie papa astacji not n'am
primit nict un respuns. A,sa dar, not suntem in drept sa.
cerem o stint& de la Facultatea de Theologie asupra a-
cesto ides prineipale fundamentale, cum voitt sa i
Cand acesta persona are ast-fel de ides pe teraraul reli-
cheat.
li
of
Hoscp.a.
eau
of
www.dacoromanica.ro

26 PROCESIIIIII V RBAI.E AI El S DINT I Oct ST. SINOD
gios, cum sti se presinte si BA fi.i prima la concurs pen
tru catedra de religiune de la sc61a NormalA de Institu-
tori !
Cu acesta ocasiune, dap-mI voe st ve spun un fapt,
care s'a petrecut sub ochii mei In biserica Mitropoliel Mol-
dovei. Sunt acum trel septamani, m'am pomenit cA intri
In biserict dos tineri cu un fel de uniforms. De la usa
cea mare a bisericei, at mers pans la mijloc. Acolo ail
stat si s'au tot uitat in drepta si in stanga, tin6ndusi mai-
nele la spate. Eu me intrebam si me miram tine sA fie
acesti tineri ? m'am uitat la ei pane, rind am fost silit si
trimet pe un venerabil betran arhimandrit sa-I intrebe de
sunt crestini si de unde sunt ? Ei ati respuns ca sunt de
la Bucuresci si aunt de la, scala de Institutors, veniti in
voiajh cu ocasiunea vacantei. Credern ca in brma aces-
tor Intrebari 'si vor deslega mainele de la spate ; iar dad,
am velut cli stau tot asa 'i-am chemat la mine si 'i am in-
trebat : De unde suntep D-v6stra ?
Suntem din Bucuresti, de la c6la de institutors.
Me rog, acolo nu se invath, religiunea ?
Ba, da.
Apoi eh am observat ea, D-v6stta de and ati intrat In
bisericA nu v'atl luat manele de la spate si nits nu v'tql
fAcut truce ea crestinii; 6re acolo se inva0 religiunea?
Da se invatA.
P6te ca se Inva0 alts religiune ?
Ba nu.
In urma acestor observatiuni s'ah. retras si au plecat.
Acum stah. si observ. Concursul acesta unde se pre-
sintA ea concurent aeesta, pers6na numita Simeon l'opescu,
ce fel de concurs este si pentru ce catedra. Ni s'a spus
ca este pentru catedra de religiune.
Acum me intreb ce suntem nos, ce datoril avem in bi-
sericA si pentru biserica?
Nu putem sA, aeusam pe D. Ministru cAel si D-lui are
multe. Ali vequt P. S. Vostre cum 1-a apArat P. S. Epis-
cop al Ramnicului, tot asemenea, it aper si Ell. 13 lui a fA-
cut pe cat a credut, dar not suntem datori sa-I atragem
atenOunea, dacii trebue sA primescA ca concurent pentru
catedra de religiune o asemenea, persona care a scris con-
tra principielor credintel ortodoxe si a simbolului credin-
tel. Am zis.
www.dacoromanica.ro

PROCFSELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. IN( )13 27
1. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S. PArinti! Voiti
ca acest6, hArtle se, merga la comisiune conform Regula-
mentului, sang sa se transeze acum in sedinta ! Daa, pri-
mitt prima Were, atunci or ce discutiune ineet4za si
merge la comisiunea de petitiuni, daca insa doriti ca
13a se transeze acum, atunci puteti cere cuventul.
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos : I. P. S te, conform
cu regulamentul, acesta, hArtie trebue sä na4rgi la comi-
siunea de petitiuni, dar fate cu urgenta lu 1-.,rei. eta. On-
desc O. 8i comisiunea ar trebui et. se presiute cu raportu-
ski, cel mai tfirzill in sedinta viit6re, pentru ca altmintre
lea comisinnea de examinare isi continua neintrerupt luc-
rarea sa Ei dupA ce Popescu a remas singur concurent p6te
comisiunea sa '1 admita si Is oral, du 6 cum s'a grabit sal
admita si la inscris si D. Ministru la IA 'dui sea in graba ce
pune intru a ocupa catedrele de religiune cu 6ment veniti
de pe aiurea in staulul religiunei crestme, 1)1te sa-1 confirme
de profesor, daca cum-va nu '1 o fi .ti confirmat.
De aceea eu v'asi ruga 84 lasati sa se rostescg comisiu-
nea 8i mAine cand va veni cu raportul vom vorbi pe larg
asupra acestel cestiuni.
I. P. S. Mitropolit Primal : Dad, acesta bailie merge
la comisiune, atunci on ce diseutiuna este inehisk
P. S. Episcop al Danara-de-jos: S tni Sinod care a facut
Regulamentul, p6te ca conform acelul Regulament, s'o
trimita si la comisiune pots s'o si dis .ute a .um, El este
suveran. Eu insl, ye rog s'o trimeteti la comisiune ca s'o
avem un raport asupra el si S I aur,lim opinia comisiunel
n6stre.
1. P. S. Mitropolit al Moldova : Ed aunt de idele ca
acesta cestiune sä se transeze acum in ledinti fart BA mai
mergii la comisiunea de petitiuni.
P. S. Episcop al Ilusilor : Nu as pots transa cestiunea
aceesta acum, caci nu mai suntem in numerul cerut de re-
gul ament.
P. S. Arh. Ieremia Galarenu: I. P. S. Presedinte ye rog
sa-ml acordati un concedn1 de sese 411e, cu incepere de la
23 ale corentel.
Se puns la vot cererea de concediii a P. S. Ar-
hieru Ieremia Galatenu si se primeste.
1. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai hind in nume-
rul cerut de Regulament, ridic sedinta.
www.dacoromanica.ro

28 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
edinta vom avea maine 22 Octombre la orele 2 p. m.
Sedinta se ridica si se anunta cea viit6re pentru dioa
de 22 Octombre la orele 2. m.
Presedinte, Iosif Mitropolit Primat
Secretar, Dionisie Craiovenu.
$edinta de la 22 Octombrie 1892.
---edinta se deschide la orele 2 p. m., sub presedinta I.
P. S. Mitropolit Primat..
Se face apelul nominal
Presents 13.
Absenti 2.
1. P. S. Mitropolit Primat: edinta e deschisa.
Se da citire sumarului sedintei precedente.
I. P. 8. Mitropolit al Moldova : Cer cuventul ca sa,
indreptez o espresiune in sumar, uncle sa Tice: din partea
Stului Sinod s'a cerut de la facultatea teologica ca sa se dea
un respuns asupra scrierei acestul Simion Popescu, despre
Pnevma, Prea Santitul secretar dice in sumar, ca, nisi pane
astaql nu s'a comunicat, trebue sa se dice, ca nu s'a prima
respunsul.
Acesta am avut de clis.
P. S. Episcop al Rimniculut: Am cerut cuventul. sa rog
biuroul, ea asemenat angajamentului ce si-a luat P. S.
Secretar, sa se puny in sumar numaT aceea ce este esential.
In sedino, trecuta eft am dis: D-nul Ministru este in tot
dreptul sa numiasea in comisiune pe tine va voi ; si dace
a numit pe D-nil Tocilescu, Odobescu si Exarchu, oft ga-
sese, el et sunt bine numiti ; mai ales ea sunt si specialisti
in materie.
P. S. Ark. lnocentie Ploe,steanu: SA se steargA tot ce am
vorbit eft eri.
P. S. Episcop al Dunaret de jos: Inalt Prea Sante Pre-
sedinte ! Am cerut cuventul ca sa ve rog a face sa se rec-
tifice dna puncte in sumarul ce ne-a cetit. Cel intai este
privitor la numirea unui pictor in comisiune, far eel de at
doilea la mergerea in persona a chiar D-lui Ministru la
Constanta. Asupra celui intai punct v6 aduceti cu toy
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 29
aminte, cA nu eta am cerut D -lu! Ministru 0, numesca in
comisiune si un pictor, ci P. S. Episcop al Hull lor.
Asupra punctulu! at II-lea asemenea, nu ed am cerut ci
pretins D lul Ministru ca sa merga in pers6nA, la Constanta
impreunA cu comisiunea S -tulul Sinod, ci D-sa singur s'a
oferit la acesta. Ori-tine a cetit desbaterile S-tului Sinod
din sesiunea trecuta, s'a putut convinge de acestea. Rog
dar, pe P. S. Secretar, sa. bine-voiascA a face aceste dou6
rectificAri.
Se pune la vot sumarul cu modificarile cerute, si se
primecte.
Se citecte o telegrams a P. S. Arh. Dositei Botosenenu
care arata, cA nu p6te lua parte la sedintele S -tulul Sinod
pant ce nu se va insanAtoi.
Se la act.
I. P. S. Mitropolit Primat: Alte comunicArl nu mat a-
vert), acum intrAm In ordinea (-lilei.
La ordinea lilei avem :
1) Raportul comisiunel de petitiuni piivitor la cererea
ce a fAcut el.! D-nul Boroianu, relativ la catedra de reli-
giune de la scola normala de Institutor!.
2) Raportul comisiunel pentru cercetarea bugetului tipo-
grafie! pe anul 1893.
3) Raportul comisiune! pentru cercetarea budgetului Re-
vistei Biserica Ortodoxa Romans" pe anul 1893-94, ci
4) Dou'e' rap6rte ale comisiunel de petitiuni pentru cA-
lugAriri.
P. B. Episcop al Rimniculta : Adresez o respectu6sa in-
trebare biuroulul. Erf s'a luat de urgentA hotarirea ; ca
biuroul s5, trimita D-lul. Ministru, o adresa in privinta comi-
siunei care are sA m6rga spre a studia Catedrala de la
Constanta. Intreb biuroul, data s'a primit respunsul din
partea D-luf Ministru, la acea adresA.
D-nul Ministru al Cultelor: Am venit sá respund per-
sonal la acea adresA.
Stiff cum s'a nAscut acest mic incident. P. S. Episcop
al DunArei de jos a venit cu un raport la S-tul Sinod, $i
a spus cA nu p6te sA sfinteascA Catedrala din Constanta,
aca cum cunt picturile in BisericA. S-tul Sinod a luat ho-
tarirea sA numeascA o comisiune, si find si et fats am clis,
ca, pe langa comisiunea S -tulul Sinod, am A trimit li eti o
comisiune care va merge impreuna.
www.dacoromanica.ro

30 Pa(c1,,Pt E V412BALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
Daca P. S. Sa trebue sa se gandeasca cand sfintelte a-
cOsta biserica, apol tit not avem cuvintele nOstre pentru ce
am numit o asetuenea comisiune. S-tul Sinod a ales o
comisiune in privinta careia nu m'am amestecat, pentru
ca Stul Sinod e stepan sa aleaga cum va voi, insa i eft
la randul m-d tot asemenea cum void voi. Daca a'§I fi
cerut ca comisiunea S-tului Sinod sa se numeasca din cu-
tare sad cutare pers6ne, atunel §i S-tul Sinod ar fi fost
In drept sa cell, ca in comisiunea ea a n numit ed, sa fi-
gureze cutare persone Acesta ca esplicatiune, caci ca punct
de drept nu ioteleg sa discut. Eu mentin comisiunea earn
am numit'o ed. On singur om era competinte in Romania,
acesta este D-nul Lecomte, §i data acesta nu primeste,
apol nu mai este mei un artist care ar fi competinte. Inte-
'eget' forte bine, ea §i eu am respunderea mea fata cu Ca-
mera i Senatul §i tata cu propria mea conitiinta, §i nu
pot a tritni6 un incompetent. D-nul Lecomte nu primeste,
qi atunci a reams S L compun comisiunea din ne pictorl,
am luat pe D-nul Odobescu, un om care s'a ocupat de
multa vrem- de bisericele n6,,tre; pe D nul Exarhu, despre
a carui serioitate nu se indoe§te nimeni; pe D-nul To-
cileseu singur arhiolog, direetorul museulul de antichitay.
Dar puteam sa pun pe on tine, caci nu e vorba de o co,
misiune care are sa hotarasca cu majoritate §i minoritate,
nu este cestitinea de acesta, este cestiunea sa fie Oment de
buna credinta qi care sa dea hothrire dreptii §i observa-
tiun drepte, trebue sa fie Omen' can ad cutioltinta de
biserica §i Arhiologie, eaci no este vorba de a fi biserici
numal acele care s'ad facut o data, ci §i acelea care s'ait
facut §i in alte timpuri.
Acura, se glee ca, de ce nu merg §i
Ed am f )st la Constanta, §i nu am gasit pe Protopopul
Prea S. Sale acolo, insa '1 -am tntalnit la girl §i 'mi-a vor-
b;t de pictura qi 1-am ca si nu sa amestece, cad dada
inteleg sa stair la diseutiune en Episcopul, nu inteleg ca
trebue sa stau la discutiune cu toy Protopopii, nu §tid
dada v'a spus acesta. I-am spas ape! ea, red face dee& 'ml
vorbe§te de un lucru care nu'l prive§te. Am la Minister
tablouri fotografiate de tote picturile catedralei din Con-
stanta.
P. S. Episcop al Rimnicului : Ve rugam sa ni le trimi-
tey tai nee, sa le vedem §i not.
qis
Qi
www.dacoromanica.ro

PROChSFI F ItBAL AI .F EDP Ri OR CT. S1NOD 31
D. Tache lonescu, Ministrul Cultelor : F6rte bine, le
void trimite. Cate-va detalit care 'mt le-a dat Prea Santia
Sa, le.am refacut.
Ne a vorb t de o santa, care are codele aduse Oita pe
piept, $i am pu , de a transformat, ne-a vorbit de un sant
care porta crosa papala, s'a transt 'mat, asemenea alte fi-
gure care s'ati transformat, dupa indicatinuile, ce ni le -ate
dat. Acum e vorba s tnerg L comisiunea,.
Intelegett forte bine ca eu nu pot Elsa Biserica din Con-
stanta asa. cam am cerut la Camera crecbtul necesar, am
comandat templa i iconele. Ca pictura P. S. Tale nu ti-a
placut, insa mie plate, dar la aeesta nu ti ebue sa te ames-
tea; pots sa te amestect la pal tea canonica, data e facuta con-
form eu stilul bisericesc, si in privinta acesta al vOneo;
pictura ins ti at dis ea nu 'tt plate, insa m8 iertatt, mie
imi place, et le plat-se nu P. S. Ta, cestiunea este data e
ceva in contra BIserteet san nu, la a 'ea pictura.
Comisiunea are sa mOrg s L vada, dar Inca o-data, nu
este vorba de majoritate si winoritate, c ice P. S. Vostra ate
pus 5 membrit in comisiune si en natant tret, cu tote ca
atilt fi putut pane si mat mulct, dar nu e vorba de majori-
tate $i mmoritate.
Ceea ce intreb ett atom este: mat vrea S-tul Sinod sa
trimita comisiunea? P6te S-tul Shod sa trimita un pic-
tor in cornistune. Nu !Ate insa S-tul Stood sa -mi claca sa
trimit alte persone de cat acelea in care am en incredere.
Trimilett P. S. VOstra pictor, eu it void inlesni mijlocele
tiecesare, dar data veto ad.Loga una 5411 dou6 per One, a-
celea aunt representantii Saulut Sinod, nu at met; eu nu
and opun la persOnele pe care le vein trimite P. S. Vostr
dar tot asemenea creel ci §i mie nu putett sa -mi datt alts
representanti, de eat cet cant if vo u eu am facut o ale-
gere f6rte Inteleptt, cast s int resnonsabil de Omenit eari
'1-am nurnit, i eari aunt: I) nit Odobescu, Ex4rhu si To-
cilescu. Deci comisiunea Ministerulut, are sa se intelega
cu a S-tulut Sinod, fie ca va considera pictura ca bursa,
sail ca trebue modificata, ate s't se intelega unit cu altit,
si vor raporta, dar atunet vom trata in cunostinta de Ca-
usa, insi asta dt nu vom trata in cunostinta, de cause,.
In tote Mmisteriile nu este un singur om competinte asupra
acestet picture, tot asemenea S-tul Sinod, si P. S. Sa,
care nu a Post la Constanta.
inn
1i
Qi
www.dacoromanica.ro

32 Ph OCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. ElNOD
P. S. Episcop al Minaret de jos: Me iertati am fost de
mat multe ors, eitip ye rog adresa mea eAtre S-tul Sinod.
D. Ministru al Cultelor : Forte bine, ati fost, d6r S-tul
Sinod, nu a fost la Constanta si trebue sa cantaresca pa-
rerea, comisiune!.
Eit intreb pe S.tul Sinod data vrea sa merge, comisi-
unea sall. nu, §i sa-'rai comunice diva sand are sa plece
cad ell am pus la dispositiune totul, am dat ordin Pre-
fectulul, ca sa puna la dispositiune trasurT, si ye rog sa
bine -void a hotari 4iva ca sa comunic si eu membrilor
comisiunei mele cand are sa plece. Deca S-tul Sinod va re-
fuza, et tot voiu trimite comisiunnea mea, cAel am comandat
la Paris mat multe obiecte, §i voese sa introduc ca la Bus-
tent vestmintele preotesti, si data Biserica nu se va sfinti,
nu a mea este durerea.
Eli ye rog sa -rui comunice S-tul Sinod din call mem-
bri se compune comisiunea, si cand are sa piece, data nu
se p6te, ell nu fortez, pe nimeni sa merga la C nstanta.
P. S. Episcop al Dunaret-de-jos : I. P. S. Presedinte!
Adresa ce S-tul Sinod a trimis erl D-luI Ministru de culte
si lnstructiune public(' tot ne-a servit la ceva ; cad GNI
sa nu a bine voit sA ne asculte rugAciunea ce am fa-
cut si sa is in consideratiune dorinta nostra aS-tului Si-
nod : de a numi dupe cum convenisem si un pictor prin-
tre delegatii D-sale care vor merge la Constanta, eel pu-
tin nea dat ocasiunea Insemnata de asta-di in care ne
a aratat eu iutela si caldura voi bei, cate-va din gandurile
D-sale asupra economies canonice a Sfintel ndstre Biserici
ortodoxe.
Am notat in trecAt sate -va din a cestea si ye rog si pe
I. P. S. V6strA si pe D. Ministru sAmi data voe sa le-
relevez.
Mat intail D. Ministru ne a spus ea D-sa puteo sa nu-
mesa, printre delegatii sel pe ori cine ar ft voit pentru ca.
1;41 S-tul Sinod a numit merubri In comisiune din sanul
sett pe cine a voit, farb, ca d-sa sa se fi amestecat. No!
§tim si trebue s'o spunem ca Ministrul Cultelor este ca-
pul departamentului Cultelor si al Instructiunei publice;
dar stim iarn§i ea el administrezA acest departament con-
form legilor Orel. Aceste legi aratg, cu precisiune calea
de urmat In mersul administratiunei §1 Ministrul care vo-
este sa se conforme cu ele nu face de cat ceea ce aceste leg!
D
www.dacoromanica.ro

preyed; §i dar in cestiunea numirei delegatilor de cart
ne ocupAm cred ca d-sa nu p6te numi pP on -tine vrea,
ci trebue sa alega numal 6inenI speciall earl intrunese
calitatile cerute de lege. Alt-fel nice nu se p6te admite, pen-
tru ca, atuncl nu se mal urmeza conform legilor terel, ci
conform vointel Ministrulul. Aceita teorie nu se p6te sus-
tine §i sa ne fereasca D-zeta de ea.
0 alta declaratiune qi mat categoric este aceea eand
D. Ministru slice mie Ca pictura P. S. tale nu 'tl-a
plAcut, insa mie imt place, dar la acesta, (lice D-sa, sa nu
to amesticl ; potI sa to amestici la partea canonica data
e facutA conform cu stllul bisericesc, data nu place P.
b. tale 'ml place mie, ca eu plAtesc, nu S. Ta."
Va sa (pea, D-le Ministru, eu Episcopul Eparhiot al Du-
nArei-de-jos nu pot sa me amestec de cat in partea cano-
nica a pictures. Daca este ala apoi v'afp raga pe D-vostra
sa-ml spunep : picturile dintr'o biserica trebue ele as fie
sat nu canonice, adicA conform cu stilul bisericesc admis
in intrega biseric t ortodox& ? Nol §i impreunA cu not top
adeveratii creltini trebue s& crecIA. §i sa naarturisesca, ca
pictura din bisericele nostre nu p6te ca s& fie de cat
canonica. Apoi data pictura trebue sa fie canonica, cum
de nu am eu Episcopul eparhiot dreptul datoria s&-ml
spun cuventul met asupra picturelor ce se tat prin bise-
ricele ce administrez ? Ce, D-v6stra credetl ca in biserica
nostra ortodoxa mal sunt sat pote sa fie si alte pieturl
earl nu aunt canonice? Da A D-v6stra nu §titl ac6sta sa
v'o spun ei, sea data nu voiti sa audits de la mine, intro-
bati pe on -cars din P. P. S. S. Mitropoliti §i Episcopi, §i
daca nu voiti s& intrebati mei pre aceqtia, iiitrebati pe ori-
care preotba chiar si pre oil-ce adeverat cre§tin §i cu
totil ve vor respunde, ea. in B serica n6stra ortod, xA nu
a fost 'Ana acum doue teluri de picturi, adeca unele cano-
nice qi altele necanonice, ci numal una singura. De ! P6te
ea de a um inainte vom avea durerea sa vedem qi ast-fel
de instreinart de la regulele liturgice de pana, acum, ale
sante' n6stre biseiici ortodoxe romane!...
SA ye spun dr pt, ett nu pricep ce atl voit sa Intelegeti
adin6urea cand Inn sa nu me amestec de cat la
partea canonica a picturelor." Pate ea ati voit sa -ml spa-
neci ca data D-v6stra ye place pictura bisericei din Con-
stanta rate nu ml place, eu nu trebue sa me amestec.
3.
'ml
ll
Iota
qi
cited
qi
www.dacoromanica.ro

34 PROCESELE VERBAL"' ALE SP DINTLOR ST. SINOD
DacA acesta yeti fi voit a intelege, apol en tare m'as1 in-
trista! !
Dar fiind-ca este vorba despre placerea ce vostrA, ca
Ministru gasiti in acele pictur!, to sA, vedem da A in ade-
vet- picturile acelel bisertel, asa cum ele s'an facut, v'aft
placut sail nu.
D-v6stra ne afirmaratt pe de o parte, ca, picturile acestea
ve place, tar de alta ne spuserati ci. D-v63tra ducendu-ve,
vara trecuta la Constanta si vedend extravaganta picture
tor, att indatorat pe pictorul Mirea Demetrescu ca sa mo-
&flee unele din aceste imagint in sensul observatmnilor
mete. Ast-fel ail pus de a tatat codele de la a 3ea Arita,
care le avea pe wept, att pus de a sehintbat Santulul Gri-
gore crosa in cdrje, si alte multe modificattunt ate s'au
tacut in urma ordmului D-vostia si pe cart !Ate ni le va
spune comistunea care se va duce acolo. Fata cu aceste
declaratittni asa de categorice, ce att bine-voit a ne face,
on tine s'ar putea sa se intrebe : care din aces e picturi
v'a placut? pentru ca pe cele dintain att pus pe pictor
de le-a modificat, tar pe cele de acum, asa cum s'au mo-
dtficat, nu le -att vedut Inca.
Se 'Ate, D-le Ministru. ca unele figurl din pietura acelei
Biserici sa v6 fi placut D-v6strg cum putea sa-mi placa
si mie si la orf si tine. Dar aci en cerd ca nu p6te fi vorba
de placerea cutaruia sau cutaruia dintre not.
Not episcopiT avem datum, sAnta : Sct dam crestinilor spr e
inchinare imaginil sdntilor asa precum 1 -au recunoscut,
stabilit consaca at traditiunile s tel nastre biserirt cu multe
ve'curt mat 'nainte de not, ta? nu chipurt cunoscute, cart'
au locuit in orasul Constanta s' cart' pote set placa unuia
sau altuia. D- 6stra, D-le M nistru sunup ministrul të el
stre si nol tot! fAra, deosebire ye datorim tot respectul cu-
venit. D-v6stra sunteti chemat de lege in .admin'strati de
partamentul Cultelor st Instructtunei Publice, st ca atare
puteti sa ne acordati sau sa ne refuzati cererile de credit,
sail de cheltuell, ce am solteitat; dar ca s't ne spunep c6,
cutare pietura ye place D-v6strt st treb ie s'o primim, sail
ca cutare lucru trebue sit se faca, asa, Tar nu cum srs,
eade, pentru ea asa void D-v6stra, care plat ti ; Noi mem
brit S tutu' Sinod, eu eel put'n, nu voiu pu ea prima in
ruptul capulut unele ca acestea, data nu va fi conform cu
canonele santet ndstre biserici.
no-
si
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SFDINDELOR ST. SINOD 35
Aceste revelate sa-mi dati voe sa ye spun acum care
este entimentul meu intim de care me conduc in admi-
nistratia eparhiei mele.
Eu D le Ministru on de cate on este vorba 81 pun vr'o
resolutie sag 81 scriti vre o adresa mai insemnata, am de
regula sfinta 81 me gandese forte mult asupra for mai
cu soma cand este vorba de vre o cestiune cum a fast de
exemplu pictura biserieei din Constanta, a care! resolvare
am eredut ca nu o pot face singur.
Ed stint Inca teller Cu versta Inca eel me toner prin-
tre P. P. S. S. Epnicopi, 'mi-am facut studiile
mai pe la tote scalele lumei civilisate, data as! fi tratat
can6nele, regulele i traditiunea saute! N6stre Bisericl cu
usurinta, colegii mei eel mal betrinf inbetriniti in ale
bisericei, ar fi putut cu drept euvent, sA-mi diva : Het!
Prea Santia Ta pe langa ca esti teller, n'ai niei crestere
biserichea.
Ac6sta Inca units cu un profund sentiment religios ce
nutresc in mine, m'a facut pe mine, fiti de preot, sa am
un mare respect de cele sante, si F211 me tern de calcarea
can6aelor st a traditiunei santei n6stre biserici mal mult
de cat de m6rte, pentru ea m6rtea morals a on -carui om
cu atat mai mu t a until Episcop, este mai mare si mai
teribila de cat thiar mot-tea materials,.
Ed st it, D-le Ministru, ca Episcopul este stepan absolut
in Eparltia sa, asi putea dice ca este chiar un fel de au-
tocrat, care nu da socot6la de suflatele ce i s'a incredin-
tat de cat lui D deu ; dar in afacerile cele marl vitale
ale bis rice! n6stre, uncle autoritatea lutnesca, D-v6-.tra D le
Ministru, care detinett puterea aveo partea D vostra in
ele, eft am credut eyed ca Ep scopul nu trebue au pro-
cedeze singur la resolvarea lot, ci sa refere Sinodului spre
a 'i cere avisul seu.
Cestiunea bisericef din Constants, si in special pictura el
facuse, o seiti D-vosira, atata sgomot printre crestinil
de acolo printre cel ce ate fort ia Cons tanta in cat a
trebuit sa me d le acolo de done ori i sa, me intredm-
t z prin mine insuml de cele ce mi se spunead. T6te ob-
servattunile ce am putut face la fata locului le am ex:
pus S-tului Sinod in adresa mea pe care ati auclitu:o st
D-vostra In sesiunea cue primAvara; pentru LA am volt tilt
fiord -ca
gi
si
1i
1i
1i
tti
1i
gi
o
1i
1i
www.dacoromanica.ro

36 PROCESELE VER1 AL8 AT E SEDINTELOR Sr. S1NOD
pun in cunoscinta pe acest S-t Corp al sante n6stie Biseriel si
sa implinesc preceptul S-tet Evanghelii c re dice. ca prin
gura a dou6 sall a trel mArturil. sa s a tot adeve 11". Eu am
chemat tota Biseri a Roma 6,, a A ',,i di A c entul 866.
lath pentru ce am refetit en ertsul S ulul Si od si iatg,
pentru ce am c,lis cii, nu vol sfinti bis 2 ita d'n Constanta
pana ce nu voiu avea am? 1 AS hauls Si to 1 ini n acesta".
Stul Sinod luand in consid ratit ne adresa mea a ales o
comisiune din sanul seu care sa me gA 1 fa a 1 cului sa
vedti, pictura si sa 'i refere.
Cu mesa lucrare s'a t i minat p et m s ti se nea de
printAvaaa a S tului Sinod remanend ca dup5, inchidelea
corpurilor legiuitdre D-v6stiA si v6 num p d o parte
delegath D vostra, tar pe de al a a e i it. i d spre
dina plecarel, ca sa mergem cu totii la C i stanta.
Tota vara am a;,teptat insclint e D- es 15, i tocmai
alalta ieri ati incunoltiintat pe S to Si od cá ati d legat
din partea D-v6strii pe D nh: Al. 0 lob c C Exarcu si
Gr. Tocilescu, cerand i-ne ca d ua 41 chit r c misiun a
S-lui Sinod sti piece la Constant E and nd cet a acelei
adrese $i vedend, a, printre deleg tit D 6 ra nu exist 1
nisi un pictor, am rugat pe S-t 11 Si od sa ye duca, a-
minte de cele ce s'an hota At in s siunea de p ima- a I
cand asupra propunerel P. S. Eptsc p d Huai, D vastra
ati bine volt sá ne f tgaduiti char in $ n A, plenart, e'a,
aveti sA, numiti .i un p'ctor
S tul Sinod vedend ea, obsei v t' tui le male aunt di epte
si folositore causal a d is sa ye adu-. am n e de acea
fagAduintA, $i sa, v6 roge sä num.t1 p n e delegath D v6s i
$i vre un pictor. Eu nu N ed pent u e se n' se is n
nume de reit procedarea no ra, ,i pentru ce enduiT tele
A ni se atribue.
Noi, D-le Ministru nu putem a ye impunem D-v6stra
nimic, pentru c5, D-v6stra ye este dat sA, av 't puterea ill-
mesa, st fot to in mana, iat nu nou Not.6 ni sa da numal
puterea duhovnicea ca s' moray asupra fletelor cr stinilor
si asupra duhurilor celor rele ca s t le se t m pre ele.
Not nu v'am impus nici a to prinAv la, nici acum ca sa,
numiti si vre un picto , ci numal v'am nigat si D rostra
ati bine voit atun i sa, ne fAgaduit acesta. Acum ca, nu
mat volt' sa mat ascultat rugaciunea S tului Sinod, not
membrii set nu putem de cat sg, abdam ca ultra rab-
daiea n6stra sa Opaarn sufletele n6stre.
,
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VFRBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 37
Asemenea data, n'am Inteles sit ve impunem dorinta gi
rugaciunea n6stra cu ata mai putin, am putut sa, ne per-
mitem a dis uta per 61 ele ce ati delegat. Eu, $i pot dice
not top a em inc ed re in N e di tul ce ele vor da, intru
cat verdictul for n va fi in contra traditiunilor si a sti-
sfintel N6 re Biselici Ortodoxe.
Eu in tot c ul stint pu la adapost pentru ca am re-
ferit casul S- ulul Sinod ca el sa se rostesca asupra lui.
Ceea e acest sfant i malt corp bisericesc va decide va
fi b ne dec's gi eu me vom supune en tota inima i void
executa "ntocmai d cisi inea ce v'a lua.
Domnule Mini tin ! Dupe ce ati erminat cu a ne in-
pune pictura ca d ei din Constanta, D-v6stra ati binevoit
a ne spune ca, ati comandat d ja la Paris ii tampla acestei
catedrale. Eu si a upra acest i tample 'ml am facut in
doue randun observatiunele mele. Intaia data le-am facut
cand m'ati chemat la mini te ati artat planul lem-
nariel acel I tample si al mobilierului loisericei ; iar a doua
6ra cand 'rni atat modelurile pictate ale sfintilor care
au O. infrumus t ze acea tem la
Asupra lemnariei timvlei, v6 aduc ti aminte, ea v'am
spus ca ea s i sita intru atata d° proportiune, in cat
nu se pote pune intransa t6te imaginile liturgice, earl
trebnese sa decorez o f 6sa templa de biserica, mai
cu sema cum e te ca ed ala din Constanta unica biserica
rona:ana din a es ora a a de ins mnat.
Asemenea cand m -at a t t model ri e picturilor care
au sa se pue acesta la declarat net, ea mie
nu'm pla ace te uri, pent u ca sun ni te tipuri cu to-
tul st aine de b s r ca n6s a. Stit ca v'am spus ca mie
'rni fac impr u a onor t g ni ern.] ad dat en apa pe
cap ci s'art ptanat
Nu s da a v fi bine voit a tine socotela de ob-
servat uni e ce am fa ut upra a plei i pictmelor sale,
'n i acme rose bine aminte ea nu prea erata multumiti de
aceste obsei vat!
Dar sa nu a icipez Eu ept sa le vel asedate in bi-
s r'e5, 11 daca vom vedea, c nu aunt confoime cu tradi-
tiunea sfin Nosti se ic1 de riisaiit voiu refer' si des-
pre a esta S tulu S no , ca sa nu gresesc intru ceva.
Despre v stmintele sacre ale acest 1 catedrale ne-ati
i
lulus
ati
1 v'am
pi
t1
^
P
:u
ni
www.dacoromanica.ro

38 PROCA'SEBE VERBV1 El ALE SFDYNTET OR ST. STNOL)
opus iarAsi, ea le-ati eomandat la Camtm Lung, ca se, se
tease din stofa nationals. Eu nu still ce fel de stofa ve va
educe, dar de sigur cs dacA m'atY fi consultat $i pe mine
asupra acestei cestiuni v'as fi rugat, RA pArAsiti asemenea
idee pentru ea vestmintele sacre fabricate din stofa na-
tionala ait multe inconveniente. din care notez aci pe eels
mat insemnate. 1) qtofele nationals aunt mat seumpe de
cat cele strAine. 2). Sunt mat putin durabile. 3) Nu aunt
asa de fin tesute Eji fiind luerate mat primal' de lAna at.
BA fie mAneate de molil in f6rte scurt time si 4). Ca a-
semenea stofe s'nt intrebnintate qi la confectionarea co-
stumelor femeieRti. Acest din urma motiv este pentrn mine
deeisiv. Data sentimental religios este tare scAdut, D-le
Ministru, in popor arum cAnd el vede pe preot inveRmin-
tat, eel putin, in Bisering, cu niste stofe strAine fabricate in-
tradins pentru serviciul bisericesc ; ce se va, intampla Ore
atunci and erestini vor vedea pe preotii for imbrAcati eu
vestminte fabricate din stofe din care si femeile fee
fote si zuvelci Eu ered ca introdunerea stofelor nationals
prin biserici va fi lovitura cea, din urma li cea mat mare
ce se va da sentimentului religios in popor. De acea sit
n'am es ingAduiesc introducerea ler in biseriea.
Pentru a termina yin acum la cestiunea protoereului
contra cAruia pare ea aveti sa vi plengeti, pentru ea a lip-
sit de la Gall cAnd alt venit la Constanta.
D. Ministru al Cultelor : Nu m'am plAns contra lul.
P. S. Episcopal Dundrei de jos : Ba v'aci plans Ri a-
yeti tot dreptul as ye plangeti, ba chiar alt fi putnt sa 'ml
cereti ssi '1 pedepsesc Nu still Ins data protolerul a fost in-
/tiintat de tine -va despre acesta? CAci d ca va, fi fost inIti-
intat, fie de D v6qtra, fie de d. Prefect respectiv li data
fiind in oral si aflAndu-se sAnatos n'a esit intru tAmpi-
narea D-v6stra la gara, dupe cum era dater s'o face,, eta
destitui imediat, pentru ea acesta ar fi una din greae-
Isle cele mat mart ce pOte face un function r. Eii ins%
pot sa ve asigur li puteti sa ve informatl qi D-v6strA, de
la ori eine din eel de la Constanta acest protoereil
este, nu se p6'e mat supus mai umilit, nu cu Ministrul,
set cu Prefrctul, dar chiar cu alts funclionari administra-
tivi de un grad mat inferior de cat el. Ye rog dar
credep ca data nu va esit tnainte la gara li data nu s'a
l'as
86,
'al
I.
cft
si
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 39
ghsit nici la biserica, chnd v'ati dus sh o visitati, causa
a fost de sigur, ca el sail n'a stiut, sail lipsea in judet
pentru inspectie. Cred ce '1 vett erta. CAA pentru rugA-
ciunea ce v'a facut la gall, cand ati plecat, fn privinta
bisericel din Constanta ca sa grabiti cu terminarea eT, et.
cred ca nu aveti sh 'I facetT vre o imputare de necuviinth,
pentru ca rughciunea in sine nu este o fapta rea, maT cu
sema dud ea are un scop bun $i folositor. Acestea am
avut de observat asupra celor.ce, D-1 Ministru, ne a vo-
b t astacli ; si dace cum-va in espunerea cestiunilor, am
lipsit la vre una din regulele de cuvinth si respect ce tre-
bue se avem si cittre S-tul Sinod, si chtre D. Ministru
eu IT rog respectos sh me ierte.
P. S. Episcop al Argesul0 : Eu cred eh discutiunea
care s'a inceput acli nu st'ar fi avut locul, de 6re-ce este
o comisiune znetrcinata de S-tul Sinod ca EA se duce la
fata locultu si sh constate pictura, intru cat deviaza de
la Spiritul Bisericel n6stre. In tot casul et) cred eh ar
fi fost mai nemerita discutiunea dupa ce s'ar fi primit ra-
portul comisiunel numit de S-tul Sinod $i al celel nu-
mite de D. Ministru.
Acura nol lugm din nou discutiunea asupra picturel
fare se cunestera de cat numal din desbaterl at nu este o
pictura bisantina. D-nit Odobescu, Tocilescu si Esarcu pe
care '1 a numit D. Ministru in comisiune, aunt apti de a
cunOste pictura recomandath de sp'ritul Bisericel ortodoxe
li acegta am cunoscut'o din niste discutiunl ce am avut
cu D for in ace to privinta. _
Asa dar eti. cred, ca, comisiunea insarcinata de D. Mi
nistru nu! mai lash nimic de dorit si nu este de trebuinta
ca sa fie si un pictor.
P. S Episcop at Dunard de jos: Da ! still de mutt a-
cesta: cg, orl de cate orT este vorba de a se face ceva pen-
tru aperarea sfintei n68tre Bisericei, contra vointel Minis-
trilor, noT preferdm mal Wire a se calca drepturile Biseri-
cel. Cestiune de deprindere, Tar nu de adeverata crestere
bisericescg.
P. S. Episcop at Arge,sulut. Rikorme acum ca delegatii
pe care 'i a numi S tul Sinod sa se duce impreuna cu
comisiunea numith de D. Ministru, sa ne aduch raportul,
ca in ut ma se vedem ce resultate prim'm de la uniT si de
la altii?
www.dacoromanica.ro

40 Pr OCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
Acura sá-mi permiteti a spune, ca in comisiunea numita
de S-tul Sinod, Bunt persone, care pot sa aprecieze pic-
tura Fid calitatile el, data este bizantina san nu.
De aceea eu ye rog ca sit se Inceteze cu discutiunea si
sa trimita comisiunea, dupre cum a cis D. Ministru, ca in
sesiunea acesta sa se constate lucrarea ni sa trimita
raportul.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: N'am luat cuventul ca
sa m6 amestec in discutiune In principiui, de cat numal
ca sa respund doue trei cuvinte P. S. Episcop al Argesu-
lui i sa respund eä protestez la opiniunea P. S. Sale pen-
tru pictorii nostril, cat pentru meritul pers6nelor pe care
le-a numit D. Ministru, D. Odobescu pe care fl cunosc
asemenea si D. Esarcu i altil, n'avem nim'c de dis. Sunt
persone ctinoscute, cu cunostinte arheologice. P. S Epis
cop al Argesului, dice ea, Bunt mal apti de cat pictorii
Apoi sa -ml fie permis a dice o vorba obicinuita: C'est
trop. Cum? Noi n'avem pictor, care sa §itie sa se pronunte
pentru un stil san pentru altul?
P. S. Episcop al Argesulza: Da, en indrasnesc sa spun
ea, nu avem. En nu cunosc pe nici unul.
D. Ministru al Cultelor: Este D. Grigorescu. Eu m'am
adresat la D-lui $i nu primate.
I. P. . Mitropolit al Moldova : 'MI pare reil de P. S.
Episcop al Argeqului, ca vine sä 110 spuie asemenea cu-
vinte.
P. S. Episcop al klufilor: Eti cred ca cestitmea p6te
fi transata la moment, S-tul Sinod sa hotarasca numal
cliva de plecare, care p6te sa fie Sambata, dimin6ta ; si. fi-
ind-ca D. Ministru nu se opune ca S-tul Sinod sa, alega
un pictor. S tul Sinod este liber dar, a numi pe tine va
voi. En, din parte mi, asi propune pe D. Pompilianu, care
a zugravit biserica santul Gheorghe vechiu ; iar data nu
voiti pe acesta, numiti pe tine poftiti
I. P. S. Mitropolit Primat: Permiteti-mi sa
cite -va cuvinte in acesta cestiune. Nu intru de loe in cri-
tica sat examinarea pictorilor, de care nu avem cunos inca
oficiala.
lath cum sat cestiunea :
D. Ministru a promis sa trimita o comisiune care sa
cerceteze biserica de la Constanta, a invitat pe S-tul
sa
clie §i eu
si
si
si qi
www.dacoromanica.ro

Sinod, sib num4sca o comisiune din stnul sell, care sA re4rgA
irupreunA cu comisiunea numitA de D. Ministru. Acea co-
misiune s'a ales ai a r6mas numai ca sa se hotarasca cjiva
cand are M. piece. Jeri D. Ministru a comunicat S-tului
Sinod, ca comisiunea ce s'a ales sA piece, fiind-ca eel in-
sArcinati de D-sa sunt gata de plecare. Pe S-tul Sinod l'a
impedecat numai lucrul acesta, a D. Ministru a 4is In
sesiunea trecutA ca va numi ai un pictor.
Acum cand D-sa nu se impotriveate ai dice ca S-tul
Sinod p6te sA num4sca si un pictor, puteti numi unul.
P. S. Episcop al Dunard de jos: N'a fort vorba ea not
sit numim pe pictor, ci D. Ministru a Aspuns afirmativ
la dorinta exprimatA de P. S. Episcop al Huai lor.
1. P. S. Mitropolit Primat: Acum D-1 Ministru nu se
refusA ca sA nurnescl si un pictor pe care II vom gasi noT.
V'aai rugs, dar sA, stiraim cu discutiunea ai A decideti
diva pleearei. Cat pentru pers6nA data hesitati, ell asi pro-
pune pe D. TatArascu.
D. Ministru al Cultelor: Nu merge, pentru ca este bol-
nay. Eta m'am adresat D Jul Grigorescu ai n'a prima.
1. P. `. Mitropolit Primat: Atunci nu s'ar putea fArA
sA merga ai un pictor ?
P. S. Episcop al Dunard de jos: Noi nu putem BA tri-
mitem de cat comisiunea ce am ales; cad data D. Ministru
n'a putut gasi pictori, not n'avem $i mai putin sA, gasim.
Lucrul s'a decia ast-fel de D. Ministru.
I. P. S. Mitropolit Primat: Ell v6 rog sa hotAriV qiue,
plecarei comisiunei.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Eil am cerut cuven-
tul asupra a clothe puncte: primul punct este asupra pic-
torului si al 2-lea asupra comisiunei alesa de S-tul Sinod
SA incep cu comisiunea alesa de S-tul Sinod.
a gasesc de prison acesta comisiune, din partea si din-
tre membrii S-tului Sinod, cand D. Ministru vine in mit
locul nostru, n4ga meritul si nu recundate nici unui mem-
bru din S-tul Sinod rliel atata cunoatinti, dupre picturile
biserieesti dupre stilul bisericei ortodoxe. Noi care am cres-
cut In biseric1 BA nu avem nici atata cunoatinta de stilul
bisericesc bizantin !! Cand D. Ministru a cps ca nici unul
dintre membrii S-tului Sinod nu avem cunoatintrt pentru
www.dacoromanica.ro

42 PROCT,SELE VEREALE ALE 5EDINTELO1 ST. MOD
ce et mai mergem not acolo?
Al doilea punct este pictorul. Se sc61A un P. S. Episcop
si spune ca not nu suntem capabill, si apoi ne propune ea
pictor pe D. Le Compte.
D. Ministru al Cultelor: D. Le Compte nu primeste.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Nu este cestiunea clack'
primeste sati nu. No! it cun6steln si '1 recun6stem si me-
ritele d-lui Le Compt in architectura monumentelor an-
tiee. Aei este cestiunea de pictura, iar nu de art hitectura.
D. Le Compt este architect distins care restaurka monu-
mentele vechl, strabune si pune pictor! streini ; asa eum
a bout la TAO, dar numai pictor nu este. La St. Trei
Ierarhi in Iasi a pus pictori streini, m'am dus $i eu se
v6d ce se face in biserica, dar mergerea urea acolo a pri-
cinuit o mare nemultumire unora. !Ma ce mi s'a facut mie
de ware 6menii d-lui Le Compt, pe care '1 stimez, '1 cu-
nose si me cun6ste. Eii nu pot sa safer atata dispret pen-
tru no! fli atata degradare pers6nelor biserieesti. Ce sun-
tem noi si ce pAzim no! in biserica ? SA int}ire cal verch
pe perep eum s'a facut la Cimitirul Eternitatea de la Iasi
Ili numai dud am facut el. gars s'a tras cafe un tran-
sparent peste acele figuri g6le. Nu s'a tinut biserica nos-
tra si simtul religios asa. Arta picture! o priveste intr'o
representatie de figuri de costume cu care este imbrl-
cata, asa cum a fort in ttmpurile trecute cand s'a gAsit
representatA cu penelul in mod artistic, dar nu cu piimit-
tuful.
Asa dar cand nou6 ni se n6ga, ca, nu avem nici atata
cunostinta, despre pieturA ca sa cun6stem care e buna si ca-
re e rea pentru ce sa mai mergem la Constanta, pentru ce
aft mai trimitem comisiune acolo? Stimez pe pers6nele pe
care le a ales D. Ministru. Nu cunose eu pe d. Woboscu,
pe d. Esarcu kli altii? sunt omeni en cunostinte arheologice
dar nu de picturA. Integ ca §i in privir0 picturei s'i aiba
cunostinte archeologice, dar nu cunostinte ca tin pictor. Cat
pentru cele Elise de P. S. Episcop al Argesului ca not nu
avem pictori ert protestez contra acestor euvinte.
P. S. Episcop al Argeouluf: Prin ac6sta am lis, CA avem
pictoti bunt, dar n'avem zugravi bum.
I. P. P. Mitropolit al Moldova: Ve rog as me ertati,
ca noT avem pictorT pe d. Grigorescu pe care cu totil '1
cunostern, pe d-nelui trebuea MI fi ales.
P. S. Episcop al,Dunard-de -jos: Afirmatiele P. S. Episcop
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERB kLE ALE SEDINTELOR ST. MOD 43
de Argea cum ca avem pictorl bunt dar n'avem zugravi
bunt, aunt o none descoperire in arta picturel. Dar eti
nu'l felieit de ae4sta.
D. Ministru al Cultelor: M'am adresat si nu primeate.
I. P. S. Mitropolit al Moldova : In cat pentru d. TA-
tArescu cu totit ca este bolnav ai nu pate ciA. mdrga.
Aud pronuntandu-se numele d -lul Pompilian. D. Pompilian
pote se va mai fi obicinuit sr' faea picturt mai ortodoxe,
nu oicturt de salon, cum a f Lout la St. Gheorghe Vecht.
Not nu vorbim ai -.1 in adunare pub lea, vorbim intr'un
corp matur ai seri rs. Mal nainte in biserici, picturile nu
se facPati dupl. ideia until pictor, on cat de artist si de
cousumat ar fi fost el in arta picture[, trebuia sa tina obi-
ceiul conifintit de v6curi in bisericile n6-Are ortodoxe, in
ivinta
P. S. Inocentie Ploeftjnu : Trebue si. lucreze dup. model.
I. P. S Mitropolit al Moldova: Negresit ca trebuia sa
lucreze dup model. Trebuia s' a ba in vedere aranja-
mentul, mobilierul, timola, etc. Apo! sa mi le faca D-nu
Le Compt dupa ideea D-sale, eu nu primesc acesta in bi-
serivile ortodoxe.
Eu am mers la biserica St. Trei Ierarhi, am vedut cum
dispus locurile ki am Iis: aim sa se puns tampla pen-
tru ca ell. nu void BA mi se faca tampla ca cea de la Cur-
tea de Argea, nu,nal cu doue ie6ne. Acolo unde inainte de
ardere era o tampla fiurodsa arum la restaurare nu s'a
gasit loc pentru ie6na bramului.
P. S Episcop al Argesul0: Cu parere de rein me ved
nevoit respund protestarei pe care a faeut'o I. P. S.
Mitropolit al Moldovei. SA me erte ca nu m'a inteles cum
am cjis eii ; nu am vorbit adica, contra pictorilor de asta-
ci trebue sa recunostem ca, zugravi de biserict, intru
totul apti seola bisantina, nu avem. Singuril cari sA
cunoscA puffin, aunt Grigorescu Tatareseu ; dar pate ca,
nici D-lor nu at (unost'intA de vechia pictura b'santina,
Eii cunose ce va sä c ice, picture bisantina, si de aceea 'ad
procurat cite -va tablourl in stilul acesta, pe cari le
admire eel ce le ved.
In ceea ce priveate biserica de la Curtea de Argea, I.
P. S. Mitropolit al Moldovei nu are dreptate sa o critice,
cast ea e admirata de toti, lumea
'MI spune ca tampla nu e facuta in stilul bisericesc. La
ineeputul creltinAtMei ast-fel se faeea tampla, In urma s'a
§tim
Watt
sA
AID
m st,lullit.
dt;
¢i
Qi
www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE SEIDNTELOR ST. SINOD
complectat cu ic6nele pe care le vedem asta impodo-
bind catapetdsma. La Curtea 'de Arges nu permitea spa-
ciul a se pitta ic6nele in nurner complect, si de aceea s'a
acomodat pictura tAmplei, acestor imprejurAri. Dac mai
'nainte a fost o tamp% complect't a fost lipsiti, de propor-
tie in acelae limp in comparatie cu milrimea bisericeN.
TreT temple s'aii schimbat: Antaia a lost de piatei ca cea
de la Antim, in urma s'a frLdut alta de lemn si in fine aceea
care a are en focal cam pe la anul 1864.
cred cn I. P. S. Mitropolit al Moldovel '0 retrage
protestul ce a fAcut in contra mea cad' nu am zis nimic de
pictoril nostril cg nu ar avea adien, cunostiint,i, de pictura.
I. P. S. Sa trebue s, laude biserica de la Curtea de Ar-
ges asa cum este IludatA de totl. lumea, atat in privinta
interiorului si a exteriorului.
I.P. S. Mitropolit al Moldova: Ne mat avind nimeni cu-
ventul, discutinnea este inchisit. Acura v6 rog sa ,-
ratT cand are sA, piece comisiunea.
Voct: Pol-mAine SarnbhtA.
I. P. S. Mitropolit Primat : Prea bine SAmbqta.
Ministru at Cultelor void comunica si celor alti
membri diva de SArnbAtA, ca el m6rgA la Fetesti.
P. S. Episcop al DunArei-de-jos raportor, citeste rapor-
tul comisiunef de petitiuni relativ la cererea d-luf D. Bo-
roianu In cestiunea concursuld pentru catedra de religi-
une de la sc61a de Institutorl in coprinderea urma6re:
Inalt Prea Sthitite Stepdne,
Comisiunea de petitiunl find obligati prin decisiunea
S-tulul Sinod din sedinta din 21 a curentel, a lua in cer-
cetare si a se pronunta de urgent& asupra celor cuplinse
in suplica d-lul D. Boroianu, lu'and in observatie conti-
nutul el a vOut ca coprinde urmAt6rele :
Petitionarul aratA ea pentru catedra de religiune de la
scola NormalA de Institutor) din Capital, la care si pe-
titionarul concurase, juriul s'a compus din D nil T. Ma-
iorescu ca presedinte D. N. Nitzulescu nurnit ex ofieio si
D. Ciresenu exit la sort). Juriul prin verdictul sou a re-
comandat Ministrului ca profesor pe pArintele Simion Po-
pescu, de ale earn' serierf S-tul Sinod este sesisat, dand
prin acesta sA, se intelegA, cA la not in tarp, se pot inlk-
Eli
eAt
cliva
e%
Ili
D. Ed
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE 5ED1NTELOR ST.SINOD 45
tura prevederile legale, can cer color ce voesc a se pre-
senta la concurs bcenta in Teologie, dupre cum se pot
nesocoti si invetatunle ctestine prin scrierl ca 1-1);:f.',u.oc, lu-
crata de pa intele Popescu. Petitionarul care este licen-
tiat al Facultatei n6stre de Teologie, supuind acesta la
cunoscin1a S tului Sinod intro cat catedra amintita este
de religiune, se r6ga a se hotara cele ce va gasi de ou-
vinta, de 6re ce e tiunel parintelui Popescu este Inca
pendinte la `-5-tul brood, cu tote, demistunea ce a presentat
Parintele Popescu de la Facultatea de Theologie.
Com'sinnea velend gravitatea color descrise, si obser
vend linear le b-tul iT Sinod din trecut a constatat :
1) Ca asa numitul preot Simion Popescu a Inceput a
se face cunoscut S-tului Sinod Inca din 1889 tend cu
petitia Inregis rata la No. 116 Noembre 5 a Inaintat un
catelnsm spre cercetarea si aprobarea S tutu]. Sinod. Acest
catechism trim's la comisiunea respective a Post Inapoiat
S tulul Sinod cu referatul Inregistrat la No. 29 prin care
comisiunea opineza ca, S-tul Sinod sa puna in vederea pe-
titiouaruldi S. Popescu sa probeze a) data a obtinut voe
de la Moi e coma, autorul eatechismulul, sat de la mos-
tenitolii Wei ca sa, emendeze, amplifice si edittze In mal
multe editiani acest catechism si b) sa larour4sca S-tul
Sinod, daca tata cu contra4icenle ce exista Intre numele
s6u din pentiunea sa si din adresa S -tulul Sinod, este
preot sat simplu laic.
Acosta, lamurire, (lice comisiunea de atunci, este cu
atat mai necesaa a ea cat pers6na In cestiune se presinta
ca autor al tine' carpi didactico-religiose, menita a cultiva
generatiunile viitOie ale Ore nostre. i tot eel ce voeste
mit fie dascalul poporului roman trebue sa aiba, o positi-
une bine stabilita atat In bis'rica cat si in societatea n6s-
tra Lamunrele acestea, ceiute de comisiunea aceea si (a-
cute cunoscut asa numirulul preot S. Popescu prin adresa
S tulul Sinod No. 68 din 2 Iunie 1890 nu le-a presen-
tat nici Oa. acum S-tului Sinod.
2) In anul 1890, in urma propunerel facuta de I. I. P.
P. S. S. Mitropol cii Prea Santitul Episcop al Dunarel-
de-jos asupia, cartel preotului S. Popescu intitulata Cliop.cx
in Nicaeno Constantinopolitanum, cum qi a Insemnatelor
discuciuni urmate in sanul S tulul Sinod s'a gasit ca car-
tea acesta ar fi nu numai suspecta, dar chiar Intesata de
:
'
qi
www.dacoromanica.ro

46 PROCA'SELE tERBALE ALE SEDINTELOR ST. g11/013
eresii cu totul indepArtata de la invetura S-tel ndstre bi-
ortodoxe de rroarit. Autorul acelei scrierl fiind pe atunci
profesor suplinitor la Facultatea 'Astra Teologica, numit
de minister fad], stirea S-tului Sinod si a P. P, S. S. le-
rarchi al biserice1 romace si a Wei, S tul Sinod a reco-
mandat colegiulul protesorilor Facultatel de Teologie car-
tea in cestiune spre da avisul, data coprinsul et este
sau nu conform cu invetkurtle stabilite i ne schimbatOre
al s -tel nostre biserici. Profesoril pans in present
mai respuns la indatoriurea ce li se pusese de S-tul Si-
nod, cu tote repetitele cerert ce Ii facut. Fatl, cu gra
vitatea cestiunel D. Ministru de atunci T. Maiorescu v6-
clend alarmarea episcopatulul nostru spre a impaciui lu
crul a cerut imedtat demisiunea parintelui Popescu de la
Facultatea de Teologie si a promis I. I. P. P. Mitropo
Episcopl ca '1 va retrage ci catedra de religiune
ce'i (Wills° la sc61a de Institutor', pe giva de 1 Septem-
bre ace) an.
Acum insa lucrul se schimba: Profesoril cart s'ail re -
fusat a se pronwita asupra eresiel profesate de parintele
Popescu yin sub presedentia tocmat a D-lul Matore cu a
legitima pe parintele Popescu ca bun dascal de ortodo-
xie pentru scrierele sale eterodoxe si a '1 incredinta con-
ducerea religiosa a viitorilor Institutor) al terel.
Comisiunea trade ca S tul Sinod conform marel sale
indatoriri i respunderl ce are in fats bisericel si a so-
cietatei nostre ortodoxe ar fi bine sa, se afirme intr'un
mod mai precis si mai hotarator. Pentru care opineza, pe
de o parte a pune in iutarltere pe colegiul profesorilor
de la Facultatea de Teologie de a trimete S-tuluI Sinod
avisul cerut pentru opera parintelui Popescu, nuatia fl__vEu!.s.a
chiar in cursul sesiunei de fata a S whit Sinod, iar pe
de alta a ineunostiinta pe D. Mmistru de Cults ca S-tul Si-
nod protestea, numirea parintelui Popescu ca profesor de
religiune Mtn.' cat cartea sa este plina de eresii ataca
dogmele fundamentale ale credintel nostre si asupra careia
cart' S-tul Sinod astepta Inca avisul colegiulut profesori-
lor de la Facultatea Teologica.
Acosta soluttune credo comisiunea, ca s'ar putea da pe
titiunet D -lui D. Boroianu, pentru care supune Cu respect
resultatul acesta la doliberarea S-tulul Sinod prin sub-
scrisul raportor.
Parthenie al Dunaret de-jos.
Ark. Valerian Raninicenu.
a'st
nail
14
ksi
t
6f
Qi
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VLRBALE ALE SEDNTELOR ST. S1NOD 47
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Ei l. coin sa-ml esprim
mirarea $i dorinta mea in acesta cestiune. Mirarea ca
'Ana acum n'ari primit nice un respuns la cererea ce s'a
facut de S tul Sinod. Facultea de Teologie ca salt dea
opiniunea asupra cartes intitulat& Pnevma scris i de acesta
person& nu mita Simeon Popescu respuns cu privire theo-
logise. Cu rabdare in asteptarea ndstra, ell cer cat mai
curand s& privim acel respuns.
Asemenea clic, mirarea mea fiind-ca ved pe acesta per-
sona umbland dup& o eatedr& de religiune la asemenea 6-
meni veniti aci in mod anormal pe o cale anormala in-
trat in tara. Multi romans meritosl de dincolo de Car-
pail au venit aid si all fost primiti ci imbrfitisati $i in
tot& viata for stimati. Dar acesta nu ctim ce cauta, cum
urabla, pe de o parte ea sa ia catedra de religiune, iar pe
de alta este respins de la Facultatea de Teologie, si s-
cum vine si scote capul $i cere a fi numit unde ! la Ca-
tedra de religiune de la rola de institutors.
Acesta este dureros pentru noT, care am deschis ochil
sub cerul acesta, am respirat aerul locului acestuia si am
trait in mij local acestul popor romanesc convins in credintele
for stramot7estl crectinecti. S6,-1 pun& pe acesta la scOla
de Institutors.
Dati-ml voe sa ye dati doue exemple ca sa, vedeti ce
fel de 6meni religiosi ies de la scola de institutorl, uncle
acest Simion Popescu este suplinitor. Unul ea acestl in
stitutori, earl se trimit Myetatori pe la sate, n'all rile' D-4eil
nisi religiune, nisi nimic, de cat numal idela c6, nu este
D-4 u.
Dup6, catedra unde este pus, se adresez6, la copil $i be
dice . mai! ia sa intrebi pe tatal tea acasa, a ve4ut el vre-
o-data pe D-4et.?
Ce trist lucru, trist viitor astepta pe generatiunea ro
man& !
Un alt exempla pe care, ye rog di me iertatl, fiind-ca
l'arn mai spas si in sedinta de ierl.
Intio Duminicii. sunt done sail trel septemani de atunci,
ved intrand pe uca bisericel dos finer], imbracatl cu un
fel de uniform& si cu malnite la spate. Dupe ce ail in-
trat in biserica all venit cam pana pe la mijlocul bisericef.
Eu m'am intrebat, ce strain! vor fi acectia, ci el sedea tot
www.dacoromanica.ro

48 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
cu mainile la spate. Pe mine m'a intrigat ac4sta purtare
a lor, fiind-ca este o necuviinta. Am trimis pe un vene-
rabil betrin Arhimandrit sA-1 intrebe de unde sunt, si data
sunt strain! sat Romani.
Acest venerabil Arhimandrit 'i-a intrebat ?
De undo sunteti D-v6stre ?
71
Suntem de la Bucuresti."
17
Ce cautatl pe aici ?
77
Suntem in vacantA si am venit si not in voiaj,"
Ed data am verl.ut ca sed tot asa cu mainile la spate,
'i-am chemat la mine si 'i-am intrebat?
De unde sunteti D-v6stra ?
Suntem student' de la scola de Institutor' din Bucuresti."
77
Dar cu ce ocazie ati venit aid ?
1/
Acura suntem vacantl si ne-am luat si Dm permisiunea
ea sa voiajem."
Dar ce, la D-v6stra in se6la de Institutor!, nu se in-
vaca religiunea?
Da, se invata."
17
P6te ca acolo se invata o alt.fel de religiune ?
77
Ba nu."
77
WA de ce ve observ, fiind-ca de cand all intrat in bi-
serial ati stat cu malnile la spate. T6ta Lumea s'a in-
chmat, numal D-v6stra stati cu maInile la spate si nu
v'ati facut semnul cruces, care este semnul eretinatAtel."
Dupe acesta el s'au retras, dar nice nu s'ail inchinat, nice
semnul truce! nu 'si-at. facut.
Prin urmare, iata Institutorii, iata instructiunea, care
se da pe tarimul religiunel In sc6la de Institutor!.
El, Noi trebue sa fim cu ochil desehist asupra acestui
punct, si sa ne fericim de presenta D -lul Ministru irate
Noi, a avem ocasiunea s i atragetn atentiunea asupra u-
nor asemenea 6meni lipsiti de respect, lipsitt de buna-cu-
viinta ; si chiar tntr'un salon cand se due, Inca, nu se
due asa.
Ac6sta am avut de 4's asupra acestei pers6ne, numita
Simeon Popescu, care se presinta ca concurent pentru o
catedrA de religiune si me unesc cu conclusiunile rapor-
tulul.
P. S. Episcop al Dunard de jos: Atunci sa votam con_
clusiunile raportulul.
1. P. S. Mitropolit al Moldova : Ea me unesc cu con-
www.dacoromanica.ro

1893 10

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to 1893 10

Similar to 1893 10 (14)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1893 10