1. IV'Ast)o~WAWO~V.,#/WfftL-1%
BIsERIcA
(ORTHODOXA REANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XVI-lea, No. 9.
3DC]El../1131R,I_
TABLA MATERIILOR.
Pag.
I. Intaile semi* ale creqtintdIei
in terile Rornane . , . . 673
II. Viata, activitatea si scrierile P. S
Filaret Scriban 693
III. Mat. p. dreptul bisericesc Oriental 705
IV. Viata §i scrierile lui Ilie Miniat . 711
V. Documente inedite 716
VI. Starea clerului in Rusia. . . . 743
VII. Etica evolutionists §i etica cre§tina 724
VIII. Evan geliel e Apocrife 760
IX. Donatiuni. 768
BUCUREP1I.
,Thalias WeiVido cgLeeece4e1.4
54. Sir. Prznei¢atele- Unite, 3f
I 8 9 2.
CTI tc:TORIE
gd' .1
FOG'
. .
..... .
..... . .
rTl1-=
r/ W#441( .ffVz." I.AL
a..
www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTODOXA. ROMANA.
INTATELE SEMINTE ALE OREVINATATEI
YN
TARILE ROMANE.
Vorbele crestine, de origine Latin i pastrate de graiul
romfinesc, radia, crestinismul Romanilor pans la vecul al
doilea dupA Hristos. Legendele, scrise $i nescrise ale po-
porului romilnesc despre unele pers6ne ale crestinatA01, ne
imping pe treptele timpului pang la anul 42, ski cel mult
44 dupa Hristos, and sfin01 Apostoli s'ait fraparOt la
predica -cea de a t6ta lumea. Insusi obiceiurile crestinesti
ale Romanilor, adeverind vekimea lor, ne vor incredinta,
ca ele s'au fiert pe pamentul de astA.-4;11 al Romanilor,
in inkiegarea for au intrat obiceiuri religi6se de ale pop6-
relor din jurul Mitrel negre si al DunArei, ski cu Eutropiu,
ale poporelor din Oa lumea romank primind tot-de-una
forme crestinektti. Vom incepe deci acest studiu cu tradiciile
Bisericelor apostolice, despre sfintil Apostoll Andrei Petru;
Vom trece dup5, acesta la legendele uncle practice ro-
mfinesti despre acesti Apostoli urtuasil for ; Si in sfe'rsit
vom anta, a ne da sama de elementele, ce compun uncle
din obiceiurile n6stre religiose, si mai ales cele de o ve-
kime
si
Inaintattl.
si
si
www.dacoromanica.ro

3. 674 INTAELE SEIITNTE ALE CRE*TINATAILT
I.
Traditiile Bisericelor apostolice despre ApostoliT
Andrei si Petru.
Nu tog sfintii Apostoll aft traditiuni si practice religi6se,
purtate de poporul romanesc. Pioa Sfintului Andre!, 30
Noemvrie, este serbatoritg de Romanic Moldovei si o parte
at Transilvaniei cu practice, ce ne daj . de gandit, Tar St.
Petrea are atatea legende, si se bucurA la top. Romanil de
atata stip* CA el si numal el umbla forte des pre pament,
ajutorand pre 6menT, une-ort in unire cu Domnul Hristos,
sell cu Maica DomnuluT, alte-ori Ili singur ; si forte de
multe orT Romani) pun pe St. Petrea la sfat cu D-clef.
i da( A poporul bulgar Tubeste sA alba icane cu judecata
viit6re, cu iadul $i raiul, cu scene din Apocalips, Romanit
ail mat multe legende despre St. Petru, ca pAzitoriti al ra-
iulul, ca mijlocitoriti intro Domnul ii 6rnenT, ca model de
iniciativa personals fata cu provedinta diving etc. Acosta
anume particnlaritate a acestor do! Apostoll fats de Roman!
ne-a hotarit sA studiem bra,' crekitinismul, predicat prin. St.
Andre! si apoi prin St. Petru, locurile, pre unde el ail
sAmbnat gmanta credintei revelate, precum §i alto Impre-
jur&ri istorice ale cAlatoriilor for apostolice. DecT sA incepem :
1). CrWinismul prin St. Apostol Andrei.
Parintele istorie! bisericelti, Evsevie Pamfil, Episcopul
Kesariel din Palestina (1- 340), ne spune prin istoria sa
bisericesca : (Santii Apostoll $i invetkeil Mantuitorului
nostru s'aii imprAstiet peste tots, lumea (pentru predicA).
Lui Toma, dupre cum spune traditiunea, i-a cqut sortul
de a merge in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in
Asia, unde el a trait $i a murit in Efes,. Vorbind apo!
Evsevie despre predica si mortea martirica a Apostolilor,
inkeie istorisirea sa: cDespre ac4sta din caveat in cuvent
www.dacoromanica.ro

4. IN TNRILE ROMANS 675
vorbe§te Origen in tomul al treilea al ecsegesel stile la
eartea facerel '3.
Traditiunea despre predicarea St. Ap. Andre! in Scitia,
este o traditiune istorica, care a intrat in mai multe opere
posteri6re, lucrate kiar la izvorele traditiuneL De alts
parte, se vede, ca acesta traditiune data& nu numal de la
.Origen, ci ea se sole pe treptele timpulul pang, la bar-
batii apostolic!, qi tot-o-data sint dove ;Ii, ca acesta traditiune
istorica. este comung, atat Bisericelor din Resarit, cat
celor de la Apus.
Mai rota! vom spune, ca qi Evherie, Episcopul de Lion
(f 449), recun6t4te, ca qi Evsevie, ca, St. Apostol Andre! a
predicat cuventul D-4.eti in Scitia 2). De asemenea se
face amintire despre predicarea St. Andre! in Scitia, precum
qi in alts prin catal6gele lui Ipolit al Rome!,
set. de Portuens (Seoul II), ale Dorote! al Tirulul (sec.
IV), Sofronie (f 375), prietenul fericitului Ieronim, qi prin
1) Historia Eccles. Easebii P. cart. III, cap. 1. Se credo in genere,
ca Evsevie a 1mpru.mutat aoeste locurl din Origen, ca tot de aid
-slut laate vorbele, dupre cum spune traditiunea". Fat& on res-
tulle din operele In! Origen, de care astaill dispunem, este cu
neputinta, de a pntea dovedi, ca acest annme toe este lnat ad li-
teram, dupre oum spune Evsevie, din Origen. Alai el a impramutat
numal ideia din Origen, mai ales ca mal sus, $i annme in cartes. II
cap. 25, vorbind on mal malt& starilinta despre mortea §i predica
Apostolilor, este in deplin acord on Origen.
Inca din timpnrile Ierodot, Soitia se numia laturea despre
Mecla-nepte a Mare! negro, de la 'stn., set Dunarea, pal la Tanais,
sell Don. La inceputal ere! crestine most& latnre s'a nnmit in ge-
nere Sarmatla, lar nnmirea de Soitia s'a aplioat la Scitia mare,
set Scitia Asia dintre rlurile Acsart Om, set Amu-Daria Sir-
Dania. Nu putem ins6 sä nu recunestem, ca atat parintil bisericestl,
cat $i scriitoril profani, nu incetoza nicl o data. de a intalege prin
Scitia i Scitia mica, adeck cea despre laturea nordica a Mare! negre,
oarea in mod particular la Dunarea se nnmia Setts, mica $i la
Hersonezul tauric Tavro-Soitia (Strabon. Geograf. cart. VII, cap. 4).
Dec! in aoesta parte a continentulut europien trebueste sa cautam
Scitia Evsevie, nude el pane, pe Ap. Andre! cn predica sa, Qi
tot ale! 11 pun si alt! scriitori, posterior! 1n1 Evsevie.
9) Instruct. ad Solunium. libri duo Patrol. lat. ed. Migae. T. L.
Tag. 809.
lul
lul
lul
gi
si
looalitatl,
Qi
si
si
lul
www.dacoromanica.ro

5. 676 INTAELE SEM1NTE ALE CRESTINATATEf
catalog-4 prescris lui Epifanie, Episcopul Ciprulul (t 403),
unde pre scurf, dar cu roulta acuratet5 se insira, locurile
predicarei St. Apostol Andrei, precum si rnortea lui 3).
s) $tiinta este Ind in ne'ntelegere asupra personelor, carora li
se preserie aceste catalOge, precum si asupra timpului, cand ele all
lost scrise. Cn tote ne'ntelegerile asupra acestor puncte, nu este
mai putin adev5rat, ca @le infatisaza traditinnea veke a Bisericei,
dupre cum despre aoesta s'afi esprimat mai multi barbati al stiintei,
ca alland (Patrol. grace. ed. Migne T. II, pag. 1187-1303), Lip-
sins (Die Apokriphen Apostelgeshiohten. Die Acten des Andreas
S. 543-622. Braunschwig, 1883), Arhiepiscopul Macarie (HeTopia
XpncTia 'ma Ao CB. 13.11a,41111ipa), Golabinski (Hemp. pyceN. Aelumu) $i D.
Vasilievski (PyeeNo-nuaauriNcNie 031MBRII. X0IICAOHle AEI. AllApCFI in eTpaut
Mnpunlouon a. At. M. napol. Ilpomp. 1887 Nu. I Qi 11).
In cataloge pe langa &Atm se vorbeste de Tracia, Bitinia si Pont,
adeca de latarea sud-vestic5, a Mare' negro. Mai departe de lo-
curie din jurul riului Fazis sea Rion on orasul Sevastopol, adeca
vekiul Dioscor din Colhida, ce este askiata pe laturea nord-ostid
a Marei negro. Si in unele cataloge se vorbeste numai de Cara Sog-
dianilor, si a Sacilor, carea cadea tot pe laturea nordid a Mani
negre. Tote aceste calatorii apostolice se sfersesc cu Ahaia, unde
in orasul Patrele Apostolul more de m6rte martirica.
Bitinia si Pontul slut tori clasice ale crestinismului, unde a pre-
dicat $i Ap. Petru, iar catalOgele aid dab. traditiunile veki ale Bi-
sericelor din aceste provincii. Apoi Pontul si Bitinia, cadeail in
calea Scitiel si in particular Bitinia, incepend de pe laturea sud
vestid a Marei negre, se contopia cu Pontul, care se intindea pe
laturea sudica a Marei negre pana la Rosaritul ei; $i aid se unia
cu Scitia. Tracia catalogelor se lea tine-ori in intelos de Tracia en-
rapiana, carea cadea pe laturea apusana a Mani negro, si de Tracia
asiatiea, ce se intindea pe laturea sudica, aded in Asia mica (Const.
Porfirogenitul USIA J.p./zwv. cart. I, cap.3. Patrol. grace. T.
CXIII, pag. 71 82).
Locurile din jurul riului Fazis (Rion) si orasul Sevastopul din
Colhida cad. pe vestita cab dioscoriena, care era trasa pe laturele
Marei negro de la Sud spre Nord prin ostul 'Ward negre spre Bos-
forul Meotidei. (Strabon, Geograf. cart. XI, cap. 2, cap. 5). Si despre
vekiul Dioscor, care prin sec. al III s'a numit Sevastopol (Ved tvorba
Sevastopol in WOrterbuch der Griechischen Eingenamen. Dr. W.
Papa's. 1845. Braunschweig.). Pe acesta cab catalogele due pe St.
Andrei in Scitia, Ian catalOgele Jul Sofronie i Epifanie 11 imping
pita in 'terile Sogdianilor si a Sacilor, punnedu-se alaturea @i Scitia;
ceia ce a si Mout pe null sciitori sa creda, ca Apostol a predicat
in Scitia mare numal, aded in cea asiatica si nu in cea europienk.
Dar acesta parer° este gresita ; si no' vom vedea si mai jos, ca Scitia
St. Andrei trebue sa fie anume Softie, mica, Scitia, carea se intindea,
pe laturea nordid a Marei negro $i se pogora pre cea vlstica, a-
tingend Bitinia.
To.
www.dacoromanica.ro

6. tN TtRILIII ROMA1 677
AlAtnrea cu itirile scurte istorice de ma! sus despre
cAlAtoriile misionare ale Ap. Andre!, avem istorisirile
apocrife ale ereticilor, care cu mal multe amAnuntiml ne
infatisazA locurile, personele i imprejurArile, ce a1 Insotit
predica mortea Apostolilor, si in parte a St. Andrei.
Aceste istorisir! ale ereticilor, mat ales gnostic!, p6rta
numirile de : ICE ei030E,-calAtoril, .914mta-
minunI, flaptOpEov=martirul (Apostolilor) altele 4). Lul
Evsevie, in deobste scriitorilor secululu! al IV-lea, le
erat cunoscute aceste istorisirt, anume acele privit6re
la Ap. Andre!, pe care el le prescria. unul Leucie Harin,
gnostic dupre credinta 5). E prea adev6rat, ca prin tote
apocrifele, $i kiar prin cea prescrisit lul Leucie, se vede
dualismul gnosticilor, dar scurtimea istorisirilor despre A-
postoll din cArtile autentice, si de alts, parte lipsa totals
de istorisirl din aceste card despre unit din Apostol!, au
facut pre gnosticii. ce!-ce cu doctrinele for voi6u s i inlo-
cuiascA crestinismul, sA, recurga. la tradiciunile pop6relor,
si ast-feliti sa se indeplinesca lipsurile istorice din cartile
sante autentice. Nici Evangheliile, nici Faptele, precum
$i nicl Epistolele nu vorbesc nimic despre cAlltoriile Ap.
Andre! ; dar din istorisirile gnosticilor, gi in parte ale lul
Leucie, not cunostem predica lul Andrei Mathia in Ora
Antropofagilor sea a Mirmidonilor, activitatea Apostolilor
Petru i Andre!, precum si martirisarea acestul de pre
urmA, in Patrele 6). LocalitA cile, pop6rele, personele si kiar
4) Lipsius op. cit. Vasiliewski idem.
5) Hist. Eccles. Enseb. cart. III, cap. 25.
6) Oper. Lipsius si Vasiliewski.
Tara antropofagilor sell a lYlirmidonilor cadea in SciVa mica, a-
(Ina in cea europian5,; si une-orl scriitoril greci, ca St. Atanasie,
.o pullet in TanroScitia, alte-orl erail nnmite ast-felit tote locurile,
pe nude traiat Tog scriitoril veki qi posterior!, bisericesti
profani, se num in a numi pe acele popore antropo, set andro-
fage, care aveat moravurl barbarice. Pe Sc41 11 namiat ast-felit
pentrn onventnl, cg, el, onm se Ilion, beat singe de om, ma,ncat
si
si
$i
$i
IlpeL4.__-fapte,
$i
si
si
$i
si
Sciil.
Qi
www.dacoromanica.ro

7. 678 /Dm ABLE SEAMITE ALE 1312FrINTATATFT
elementele faptice, pe care Leucie le intrebuintazA in is-
torisirea sa despre Ap. Andrei, ati fost intrebuintate qi de
cAtrA scriitoril biserice§ti contimpurani qi urmatorT gnosti-
cilor, §i nol adaugam cu critica moderns, cA elementele
faptice din aceste istorisiri nu puteati fi skimbate , find
cA ele se infAti§ail contimpuranilor sell urmatorilor nemij-
lociti at faptelor.
Mat pre urma s'ati formulat nou6 istorisiri despre Apos-
tolul Andrei, care, fiind curatate de credintele eretice, ad
avut de basil, traditiunile locale, §i n'au reams neinriurite
de elementele cuprinse in cartile apocrife. Cea mat veke
din aceste istorisirl este epistola presviterilor qi a diaconilor
Bisericel din Ahaia, prin care se descrie cu de arnaruntul
mortea martiricA a St. Andrei din Patrele, §i care.istorisire
a intrat in sinacsarele Bisericel n6stre pentru clioa St.
Andrei de la 30 Noemvrie 7).
Cea mat complecta din operele posteri6re, care s'a ocu-
pat de calatoriile apostolice ale St. Andrei, de sock lul de
calAtorie qi de invetaceif lul, este opera monahulul Epi-
fanie: IlEpi Tat 61ou xott Tan) Y.J.c704.1ov TOotic -cc; &Tim)
xoci isxvvicAu.ou zal TzporroxliTrou -cc-6v circocrcawv 'Av;piou,_
despre vista, faptele qi sfgrqitul sfantului, intru tot lauda-
tului §i intAiulni kiemat dintre apostoll Andrei" 8). Trait
eadavrele omenetItI, ce Marea negra le scotea la mal, Intrebuintat.
Orvete ei mantale din pale de om, din tigvele omene§t1 facet cupe
de but vin set apa, etc. (Ist. Romanilor Xenopol lall. 188. T. I,
pag. 39-41).
') XuvottipLov de la Gov6Ceo,ew=adun. Sinacsarele In Biserica
nostra dirt biografiile sfintilor, ce se citesc la dioa sfintilor, °and
se shbeza amintirea lor. Despre sinacsaral, ce se cite§te in dioa
de 30 Noemvrie §i in care a intrat elemente din epistola Ahaenilor,
parerile stiintifice slut impartite. Galland credo, ea epistola acOsta
a intrat in compunerea sinacsarulul de la 30 Noemvrie, dad nu in
intregul el, cel pntin in ecstract (Galland op. cit. cap. I). Cipsius
este de alts Oren.
8) Patrol. Graec. ed. Migne T. CXXX. p. 216. Despre alto editiunt
ale acestel scrierl, preen' §1 despre persona lul Epifanie (vedi li
pyccRo-6113awrincuie oapigma tic H. op. 1877. Faso. pe Ian. Ili Fevruar) §i
prefata la editiunea IT__ostem EumkaHist o B. rpaj rt. etc. in opera Cu-
legere orthodox& despre Palestina. T. IV, Part. II Spb. 1886.
www.dacoromanica.ro

8. IN TtR1LE ROMANS 679
pe timpul iconoclasmului, adeca pre timpul lul Constantin
Copronim (j- 775) si ma! ales al lui Leon Armenul (813-
842), Epifanie a lubit sa cAlAtoresca si ea adune tote
ce privesc pe locurile, pers6nele si obiectele sante.
Fiind de origine din imprejurimele Bizantiulul, fail a se
putea anume arAta locul nasterei lul Epifanie, el s'a ve4ut
de multe -orl Cu clericit Bisericet mart" din Constantinu-
pol, si a fost Impins la lucrarea aeestel opere de motivul,
cum (lice Epifanie, ca einultt afi descris vietele si faptele
deosebite ale s-lor bArbatT, dar vietele s-lor apostoll ni-
mene pAnA, acuma nu le-a descris cum trebueste,. Luau-
du-s! acesta osten61A, Epifanie a scris vieta St. Andre!,
adunand datele din scrierele barbatilor celor sfintt, ca
Climent al Rome!, Evagrie al Siciliet si Epifanie at Ki-
prului. Despre Epifanie al Kiprului, care ne-a pastrat cele
mal multe date despre eel 12 si 70 apostoll, monahul E-
pifanie glee, ca el a cunoscut .traditiunele, si serierile
bArbatilor, trait! panA la densul, intro care si scrierele
tapocrife.. Urmand esemplul omonimulul self, monahul
Epifanie dice : tAvend la ind6m5,na asemenea eerier! me-
morabile, si rugind de comunitatea cu not am
visitat terile si orasele pana, la Bosforul (de Azov), si asa
cu o mare dragoste am cercetat despre sfintele deosebitelor
locuri si despre aceta, dac5, unde-va sint relievii. Cu modul
acesta not singuri am aflat multe ; si pe care nu le-am
putut gasi, am cercetat cu de amaruntul prin ce am
intalnit, i am aflat de la densit destule,, Si trebue sa
aditugam, ea pre timpul monahulu! Epifanie asemenea
cercetAri erat in mare Intrebuintare,resultatul cArora apol
se opunea iconoclasmulut, ce pretindea, ca cinstirea ic6-
nelor si a relicviilor era-0i necunoscute Bisericelor vekt. Din
acestA lucrare ocasionala a lui Epifanie pe not ne intere-
sazA Intre altele datele, relative la sotit de calatorie al
St. Andre! si InvetAceit lul, emit au colucrat la r6span-
direa crestinismulut prin laturele nOstre 9).
9) Trebue 85, stim, el teestul greo al lnl Epifanie despre St.
Andrei, de care dispunem noi asta-di, nu este eel original. Epifanie
tra-
ditiunile,
9.10,
www.dacoromanica.ro

9. 680 tNTAELE SEMINTE ALE CRE$1 INATATE1
Dupre Epifanie St. Andrei, ca si Ap. Pavel, a intreprins
tree calatorii. Pe fie-care o incepea din Ierusalim, unde se
intorcea pentru serbAterea Pastelor, dupre cum facet
apostoll, $i de unde larasi pleca, insotit de deose-
bitl soli de cAlatorie.
In calatoria intaia Ap. Andrei a plecat insotit de fratele
sell. St. Petru. tApostolii, ;lice Epifanie, fmplinia porunca
Domnulul de a pleca la predicA, crate dol, si pe Maga a-
cesta el avet gi sot' de calatorie, ca Mathia, eel ce s'a
ales apostol dupa Inaltarea Domnului. Plecand din Ieru-
-salim prin Antiohia Siriet, apol prin Tiana Capadociei,
Apostolic ail venit la orasul Sinopi de pre malul Pontulut
$i In Cara Scitilor. Despre Pont si Galatia, adauga Epi-
fanie, vorbeste Ap. Petru prin intAia sa epistola ecu-
menica 101. In oral erait multi Iudei, dmenl cu deprinderi
aspre si barbarice, de aceia el erail privitI ca antropof agf.
intrat apostolic In oral, ci adapostit inteun del,
seA. inteun munte, aflator in insula din fata orasului, $i
aidi ail invetat pre Iudeii Elinil, ce veniafi la &psi),
faced minuni II botezall. Pentru o trebuinsa, comuna. Ap.
Mathia s'a dus in oras aid el a fost prins si pus in in-
kisere. Neptea Ap. Andrei s'a dus In oral prin minune
lAsInd mai multe goluri, ale au fost indeplinite cu fapte din co-
decsul manusoris al sec. XII, precum §i cu fapte, luate din istori-
sirea georgiena despre Epifanie. Autorul sea seriitoral acestel is-
torisirl este Ieromonahul Roman, care a trait nu mal tar4ill de see.
XXI, $i care a introdus In istorisirea sa si date, luate din istorisirile
locale, co dupre Worn unora se radiel pAna la sec. V-lea. Istori-
sirea Jul Epifanie este tradusa si In limba slavona vekie, $i ea este
introdusa In sinacsarele lui Macarie. (Ve4I despre mote : Histoire
de la Georgia Partie I, pag. 56, Pbg. 1869. Brosse. i CBRTIAX'b
Noemvrie, pag. 436-443. Mypanewb. dbaTie Cretpana CypameKago xi. if.
np. 1889 Inuit) p. 437. BaumbeBefiaro. Tecstul georgian al istorisirel
luI Epifanie este tradus In Xpncriaucxoneb pe 1869.
10) Epistola intlia ecumenica a Ap. Petra este scrisa catra &legit
venig din deosebitele locurl ale Pontulul, Galatiel, Capadokiel, A-
siel si ai Bitiniei. Inca Evsevie se referi la aoest boo, dud vorbeste
despre prediea Ap. Petra in Pont $i In alte lona men ionate prin
epistola (Hist. ecoles. Cart. III, cap. 1).
gi
gi
N'at s'at
gi
gi
gi
gi
L1TCFrin
www.dacoromanica.ro

10. IN TERME ROYIANE 681
a scos pre Mathia din inkis6re, apoi cu densul cu cei-
l-altt inkisi s'at ascuns epte cjile afar& din oral, in pAdure,
-uncle era o pesters, Tar in 4ioa a opta I-a botezat, §i in-
vetandu-I, le-a dat drumul,
La aceste Epifanie adauga tradiciile monumentele, ce
dovedesc urmele Apostolilor in Sinopi. eMergend la insula,
din faca orasului Sinopi, unde s'ad. oprit Apostolii, etc E-
pifanie monah i presviter, Impreuna cu monahul Iacov,
am gasit aid eix.rtjotov.paradis, capela St. Andrei, rang&
paraclis pe monahii Teofan si Simeon, Tar In paraclis
ic6na St. Andrei, zugravita pe marmurA, si vrednica de
toth. admiraciunea. Monahul Teofan, batrin peste 70 ani,
ne-a aratat catedrele apostolilor $i locurile for de odihna
in petre. Despre icona el spunea, ca pre timpul lui C.
Copronim ad venit aid iconoclastic i ad voit sa raga=
Sea a-at ic6na, dar cu tot& staruinta n'aii putut sa &ea ni-
mic. Noi avem traditiunea, ca ic6na este zugravitA Inca
de pre timpul, &and Apostolul era in vieta. Qi 6, de la
acesta ic6nA se fac multe vindecari.... In Sinopi locuitorif
ne-ad aratat not, duple cum am spus, catedrele Apostolilor,
si pe Tanga aceste inkisorea, pre care cu gannul cruces a
deskis'o Apostolul si a scos din densa pre Mathia si pre
caialalp inkisi In flume'. de 17, ne-ad aratat pestera
padurea, unde i-a ascuns Apostolul, precum malul, unde
i-a botezat pre eh. Scriitorul istorisirel georgiane comu-
nick cá aid eraili dot" biserict ale St. Andrei, sapate tq
stancA si in una din aceste se afla ic6na, mentionata de
Epifanie.
tIn Sinopi Apostolic Petru Andrei s'ad despartit. Cel
%aid cu Kaid $i Cu invetaceil a plecat la Apug, jar Andrei
on Mathia cu invecaceil sel la 11.6sarit, si a mere la orasul
de lAnga Pont Amis, unde a remas in casa unul Iuded,
cu numele Domentie. Descriind predica Apostolulul din
sinagoga in clioa Sambetei, minunata vindecare, s6versit4
de dtnsul, Epifanie enumerd. InOtaceif, ce se aflad cu
clinsul aid. Ei erad : Tadded si Mathia, Tihon Astahis
$i
si
*i
$i
$i
$i
si
si
si
www.dacoromanica.ro

11. 682 INTABLE SEMINTE ALE CRE$T1NATATE1
(dupre istorisirea georgienA Evstathie), Evod si Simeon,
Agapit Dometie. Locuitorif, aduand Apostolulul darurf
$i de ale mancarel, el le impartia sttracilor, se multemia
cu inv6tAceil sof, av8nd o hainA o pareke de sandall in
piciorele Ole, se brania cu pane $i apa si acesta o data in
4i, dormiati pe pamentul gol $i dupa un respuns scurt, se
sculait la rugAciune. Apostolul Inve poporul stand pre
inaltimi, sett Wend pre scaun. El era de o statura nu
mare, dar mai mult inalt, putin garboy, nasul ff era
corofat, okil espresivi, sprancenele, parul pe cap si
barba desA frum6sa. Cu cuventul sett cel facator de
minuni, si in puterea cumpatarei si a intelepciunel el a
convertit pre multi, si incredinta pre eel convertiti inv6-
taceilor, ca sa -1 invete, in sf6rsit botezandu-i, fAcea pentru
dinii Biserici, invela seversirea liturghiei $i a cantaref
psalmilor, far pre eel alesf dintre if punea presviterf
diaconl Urmandu-si cAlatoria $i predica sa, Apostolul
cu invetAceil s'a dus la Trapezunda, orac al Lazicei (in
istorisirea georgienA al Mingreltilor), dupa acesta in Iberia
(in istorisirea georgienA, se ins6mn4zA, locurile pe undo
a fog Apostolul) in t6te aceste locuri a botezat pre
multi, $i apoi pre Marea s'a dus la Ierusalim pentru set.-
bAt6rea Pastelor It).
DupA, cinc1-4ecime, nand si ceialalti Apostoli watt im-
pArtit la predica, St. Andrei a plecat in calAtoria adoa. Din
") SA ne dam socete15, de locurile, pe care le-a percurs Apostolul
Andrei cn fratele set Petra in intlia sa calatorie apostolica, dupre
cum ni-1 infigi§aza monabul Epifanie. Din Ierusalim, cum dice Epi-
fanie, Apostolul a mat drumul drept spre Mega-nopte, s'a abatut
putin spre Apus, de a trent prin Galatia, a luat'o spre Rasarit,
de s'a dus in Pont, Eli apol pe malul audio al Marei negre a ajuns
la Sinopi. Cat despre Cara SciOlor se vede, ca Epifanie intelege la-
turea despre It6sarit a Mare! negro, find ca. din Sinopi el duce pe
St. Andrei prin oragele Amis, Trapezunda din Lazica §1 apol din
Iberia 11 Interco pre Marea lards! la Ierusalim. Cu alto cuvinte, A-
postolul in cea Intl% calitorie a atins laturele Sevastopolului, set
ale vekiulni Dioscor, §1 cn acesta a intrat on predica in vekea Iara.
a Scitilor.
Qi
si
Qi
si
si
si
pi Si
dfn1il
qi
si
Qi
www.dacoromanica.ro

12. 1N 1gRILE ROMANS 683,-
Ierusalim el a fost insotit de Apostolii Petru, Ioan, Filip
Vartolomel si cu dinsii a mers pane, la Antiohia Sink!
$i apoi pang la Frigia de sus, Tar cu loan parift 19, Efes,
uncle amandoi Apostolil oprit si art predicat. Dar aid
Domnul a cis S -tulul Andrei: eMergi In Bitinia, pe tine to
asteptil. Inca Scitia (si dupre istorisirea georgiena Gotia* ").
bunA, de la Joan, Andm cu inv6tAceil set
s'a dus in Laodikia, oral pacific al Frigid si de aid la
Odis s6u Odisopol, orals al Misiel. Aid el a aseqat un E-
piscop pe Apion, unul din invefaceit set. Dupa aceste,
trec'end pre ldnga orasul Apostolul s'a due la Nikeia
in Bitinia. Aid el a re'rnas apr6pe dol ant, si de multe-ori
a predicat Iudeilor si pAghnilor, a seversit vindectri si alte
minuni. Intre altele aid se vorbeste de toiagul de fer al
Apostolulul, eel fAcator de minunI, care avea in verf crucea,
si in care el se 'Mama, &And predica, despre crucea, pre
carea a infipeo in Nikeia in locul idolului Artemide! sfa-
ramat, unde se adunau duhurile necurate. Dupa ce a con-
vertit pre multi, Apostolul cu trivetaceif eel i-a botezat,
le-a facut BisericA dintr'o sinagogA, si k-a asegat din eel
convertiti din noil preup si diaconi, far pre unul din in-
vetAceil eel, Dracontie, l'a facut Episcop. Mai pre urma
Dracontie a murit in clioa de 12 Mai cu morte martirica.
Asa, adauga Epifanie, spus mie, clerich Bisericet celel
mart, caril istorisiau minunele Apostolului 13). Din Nikeia
Apostolul cu sop a trecut la Nicomidia, apoi in Hal-
kedona, si aid a asedat pe unul din invetAceii eel, Tihic,
") Antorul istorisirel georgiene, Ierom. Roman, numeste Scitia
en numirea de Gotia, dupre onm o nnmiaA si scriitoril greet. Gotia
prin seculul al IV al V-lea se numea latnrele Mare! negre despre
Miazi-nopte si Apus, precum si tale de la garde I:111111.61 si in sus.
Despre acesta on dove4I amanun %it ma! jos.
'3) Espresiunea Bisericel celel marl" este atribuitA, du-
pre 'WA probabilitatea, de °nit Epifanie pentru personalnl Bise-
ricel patriarhale din Constantinopol. Inca de pre timpul Sinodnini
din Halkedona (an. 451) acesti cleric! se ramiaii al Bisericel celel
marl.
s'at
LuAndull clioa
Olibnp,
alt1
ei
nclerieit
qi
mi-a
www.dacoromanica.ro

13. ,684 INTAHLE SEMINTE ALE CREriNATATEI
Episcop. Din Halkedona Apostolul a callttorit pe Marea
pans, la Eraclia, dup. aceia s'a dus la Amastrida de pre
malul Pontului, la Trapezunta, Neokesaria, Samosata si in
sfersit s'a intors la Ierusalim pentru serbatorea Paste lor '4).
Istorisirea georgiena indeplineste aid lipsurile din tecstul
grec al lui Epifanie. Dupre acdsta istorisire Ap. Andrei
a remas multa vreme in Amastrida, oras mare Qi populat,
uncle a botezat pre multi si a aselat de Episcop pe Palma,
") In adoa calAtorie St. Andre! visiteza maI multe orase si on
predica sa ajunge la oraqul Eraclia despre laturea nordica a Pro-
pontidei qi kiar pan& la Odis, seA Odisopolis, oral al Misiei, din
Scitia mica. In acesta direqiune a calatoriei sale, el se snpune po-
runci! Domnului, care II dice in Wes : Sd mdrga in Britinia, ed
pre dinsul 11 afteptd Scitia ".
Da, In prima direr iune a ealatoriel adoa, Apostolul din Efes se
1ndrepteza spre Laodikia Frighiel, merge in Nikeia, apol in Nico-
midia §i. Halkedona, trace Propontida, visiteza Eraclia qi de ale! se
1ndrepteza spre ara Scitilor, qi ajunge pia la Odis, sell Odisopolis
din Misia, sell Scitia mica. Si dad comparam Scitia lnl Epifanie din
calatoria Intaia a Apostolulul en Misia din adoa calatorie, gasim, ca
este tot vekia qi mica Softie ; Cu deosebire munal, ca Scitia din ea-
latoria 1ntaia este pusa pe malnl audio al Mare! negre pe langa
Sinopi, in 6re-ce Misia din calatoria adoa se %Undo qi pe eel vestic,
mergend pana la Odis, hotarul Scitiei posteriore de la garele Da-
Rare'. Ca in adev6r Soitia cea mica s'a nnmit in urma Misia, despre
acesta ne spun° si C. Porfirogenitul (11spi qap.i.to)v Opcccocc,- xa: Ogri-
%Lag cap. I), undo el arata, ca, poperele Misiel din Asia mica cu tale
din Tracia qi Misia europiana slut inrudite. De alta parte, nu latent
ea 1ntelegem alt-feliA pe Epifanie, cand dice, ca Apostolul in three-
Vunea 1ntaia din adoa asa calatorie a ajuns pan& la Odis. de cat
numai ca St. Andrei dela Eraclia a treout pe langli, Constantinopol
ei a hat drumul pe malul vestic al Marel negro, mergend spre Nord
pana la la Odis, seA Odisopol, care oral este aqtidat dupre Straw'
(geogr. cart. VII, b, p. 1) in Misia Tramiel de pe malul vestic al
Mare! negre qi la hotarul e! ou Scitia mica, !ar dupre Cronistul
Teofan aprOpe de Varna (VIsAstiou rEoipcvsiia. Venetia. 1728 pag.
418. cfr. th_ uaaperb CEIIITMe jOiliHIIXI. ClIaBaH'b 20 Ianuarie).
Cand Ina Epifanie Interco pre St. Andrei spre Ierusalim, el 11
pornelte nu din Odis, puntul estrem al oalatoriel adoa, ci din Era-
clia, ei apol qi ail nu precizaza, dad acesta este Eraclia Trade!,
sell Eraclia Rare' negro, carea se afla intro Nicodimidia §1 Amas-
trida. Din Amastrida de pre malul Pontulu! St. Andrei este treout
alaturea on Sinopi iii dus In Trapezunta, Neokesaria qi in sfersit
prin Samosata intors In Ierusalim.
www.dacoromanica.ro

14. IN TERILE ROMANIS 685.
despre care locuitoril acestuf ora§ vorbesc, ca el a fort
puternic in cuvent qi in fapta, i a scris multe invetaturf
duninecleeqtf, dar mai pe urma un incendiu destrugend
()rap], a nimicit i casa, unde se pastrwa scriirele lul, §i
aqa, nol am indurat cea mai mare plerdere. Din Amastrida
Apostolul a venit in ora§ul Haracon, unde cu predica sa
a convertit pre multi, qi le-a ficsat un loc de rugaciune,
radicand aid semnul crucet, far mai pre urma locuitoril
oraplui au zidit la acel loc o Biserica pe numele St.
Andrei cu inkipuirea pe perete a kipulul lul, care dupre-
traditiune era in totul semin cu dinsul. Cand cea intaia
Biserica, s'a ruinat, oraOnif aft cladit alta, molt mai mare ).
Din Haracon Apostolul s'a dus in Sinopi. unde a ca,stigat
ccift-va invetacei, botezatl mai 'nainte, §i a remas la din§ii.
Supus la batai §i suferinte din partea Iudeilor, caril se
aflatt awl in numer mare, svarlit de dinlif afara din ora§,
ca sa inghete, Apostolul, find mirat vindecat de Dom-
nul, a predicat, §i multi, veqend suferinta cumpatarea
lul, precum i invierea unui mort, sever§ita de dinsul, alt
crer,lut. Si dupe ce le-a arclat ]or prenti si diaconi. §i
invetat sPver§irea liturghiei *i a altor rugacium, bine-cu-
ventandu-1 St. Andrei s'a dus in 7rapezunta §i mai de-
parte; dupre cum se spune in tecstul grec, §i in sfer§it a
ajuns la Ierusalim i6 .
tflupa cinci-decime Apostolul a intreprins a treia
torie. Insotit de Simon Cananitul, Mathia ai Taddeti, el a
venit in Edesa. Tadeti a remas aid la Regele Avgar, lar
) Amaruntimele despre Amastrida, Episcopul el, precum §1 A
maruntimele despre Haracon, care nu este departe de Amastrida,
face pe autoral rus al vietei St. Anlrel (M,_ypaeburb mu ie can 1,1X13.
Noem. pag. 466. Spb. 1860) s5, se intrebe: Oars Epifanie nu este-
nascut in Amastrida?"
18) Lipsa din tecstul but Epifanie este indeplinita de istorisirea
georgienl. Dupre acesta istorisire St. Andrei din Amastrida este
dus, mai nainte de a adunge in Trapezunta, prim oralele Haracon
Sinopi, unde el .intare§te credinta, cea acum predicate in timpul
calatoriel intaia, caqtiga mai multi invetacei.
i-a
Qi
ei
ei
qi
www.dacoromanica.ro

15. 686 SEMINTE ALE CRESTINATITEI
St. Andrei cu Simon tai ceialalti at trecut in Alania la
orasul Fust, apoi in Abastia (Abhazia), at ajuns pan&
la marele Sevastopol (renumit in vekime, la hotarul apusan
al Caucasiei) $i ati predicat pretutindenea. In Sevastopol
St. Andrei a aseq.at pe Simon, Jar el cu inv6tAceil s'a dus
la Zihia qi de aid la Sugdeif de sus, carii eras iara,si re-
numiti in Caucasia. Orasanii eel cumpatati at primit cre-
dinta. De aici Apostolul a venit la Bosfor, care se afla pe
ceialalta parte a Pontului, oral /Ana la care am mers si
not, adauga Epifanie "). Locuitoril, vecl8nd minunele, se-
versite de Apostolul, puterea dumnecie6sca, a cuventulut
lui, ascultal . predica lui Andrei, cum ne -ait spus not, (lice
Epifanie, insult locuitorii. Bosforului. El ne-am aratat not
un morment, avend inscriptiunea Ap. Simon, (dupre Geor-
gieni Zilotul si nu Cananitul), sapat in temelia templulut
santilor Apostoll, destul de mare, si care continea relicvit.
Este si un alt morm8nt cu inscriptiune in Nicopsisul Zihiet
cuprinde relicvil.
In istorisirea georgiena locurile Georgiel, uncle au pre-
dicat Andrei $i Simon sint skimbate. Dar trebueste sa
spunem acesta, ca. in Georgia, este un alt izvor mult
mat vtkit1, despre predica acestora, din care s'ati Introdus
istorisirt in cronicele georgiene, i pe care le a avut In
vedere §i traducatorul georgien al tecstului lul Epifanie '8).
II) Aid Epifanie °aka. numb Episcopilor, intalni%1 de dinsul III
Bosfor, annme Olimvadie, (dupre codecsul manuscris gm din see.
XII, Icolipondie, dupre traducerea veke slavona, si Gheorghie, pre
care H. numeste 67r0V,Tcov=ales, adec nehirotonisit Inca. Acesti
Episcopi at istorisit 1nl Epifanie minunele St. Andrei. Despre Epis-
copul Olimvadie Epifanie observi, et el stiea limbi. qi most ,
particularitate face pre D. I. Mali§evski (TpyArA K. A. AltaAemiir 1889
No. 12, pag. 555) al clict, el Inc& din see, lx pe maul nordio al
Mare! negre se afla o aglomeratinne mare de popore, intro care trebue
se fl fost popornl rus en limba sa". Not la aceste adangim,
striibunil Romanilor de esti 41 on limba for nu putet sa lipsiaset
din ounofitintele lui Olimvadie....
)S) In visa St. Andrei de Metafrast, acesta caracteristiel despre
Hersonieni se perifrazazt Hersonnl este un oral ins6mnat ei
populat, das locuitorii lui nu slut devotag ererliqei eel adev6-
rate si inelfna ettrg. deosebitele eresuri". In traducerea yoke slavon,i,
fri AM,i.H
li
li
li
li
qece
§i ca
ala:
si
www.dacoromanica.ro

16. IN 1 gRII E ROMANS 687
Ceia ce ne face sA presupunem, ca in aceste locurl se a-
'flat tradiciuni locale mult maI veld, de cat acele, adunate
de Epifanie in Bosfor in alto localit41. Dar not sa ur-
marim istorisirea lui Epifanie despre St. Andrei.
'Din Bosfor St. Andre! s'a dus 1 Titeodosia, oral pe a-
tuncl populat si cult, undo era Imp6rat Savromat, tar mum
n'a remas nici urme din dinsul. Aid ati crequt cats -va.
LAsandu-1 pre dinsil, Apostolul a venit in Herson (in tecs-
tul georgien oral al Gotilor), dupre cum ne-a spits not
insusI locuitorii acestui oral. Tar Hersonienil sint un popor
viclen, gi pan5, acum nestatornici in credincA, mincinosi,
caril sint atm' de on -ce vent 19). Remanend la densil
cate-va 4ile, Apostolul s'a tutors in Bosfor, gasind o
corabie din Herson, s'a dus in Sinopi. Aid el a remas
cate-va 4ile, a intarit in credit*, pre locuitorit converti%1
mai 'nainte, si le-a aselat for episcop pe Filolog. Dui:0, a-
ceste ducendu-se mai departe i intemeind Biserici, a venit
pAt36, la Bizanciu. In renumita lui suburbie, numith Arghi-
ropol, Apostolul a aseclat pe Episcopul Stahie, tar in A-
cropole a sanit Biserica Prea Santel NAscetoret de D-4eit,
carea esista p6.nrt asta-41 (si dupre istorisirea georgiena)
amt. loo seman5, fOrte mult cn tecstn1 grec a lui Epifanie, dar se
adang1 probabil partea lasat5, in teostul greo, din alfauitariul St.
Andrei, canon in ordine alfabeticl, flout de unit din Hersonieni,
carii avet in vedere, de a intari tradiOunea despre cIlatoria St.
Andre! in Berson. Dar nisi in tecsturile grime, proem si ilia in
tecsturile slavone nu so vorbeste despre vre o roesitg on predicarea
orestinismulul de cltri St. Andrei aici, dupre cam am v6dut, ca s'ar'i
petreent in Bosfor si in alto oraso ale Mare' wipe.
to) Despre aoesta la Brosse, Historire de la Georgie I Partie, pag.
Brosse espanOnd dupre cronies. lui Vahtang istorisirea pre-
dice! St. Andrei din Georgia, care a venit aid din porunca Mated
Domnulul, aratand in note izvorele acestel istorisiri, el presu-
pune, c aceste sint imprnmntate din Nikita. omul lnt Dumneleii
si illosofe, dupre cum se vorbeste si de Nikita in viola St. Petra
al Georgiel, acrid de invq5,celul situ Zaharia. Brosse adauga, cg. a-
cost Nikita a sorts la sfgrsitn1 see, V-lea. Aid se aduc si alto do-
veep, care tind a introi traditia despre predica hi Andrei qi a in-
w6tIcolulul set. Simon Canauital in Georgia.
$i
rii
Qi
¢i
CO-63.
ei
www.dacoromanica.ro

17. 688 INTAELE SI MiNTE ALE CRE*11NATATEI
ea se afla apr6pe de portile ora§ului, numite Avghenop,
iar Biserica se numelte Armasan. De aim Apostolul s'a dus
in Eraclia Traciei, apol a trecut cu predica prin ()mph:,
Macedoniel. In istorisirea georgiena se tace mentiune de
Tesalonic, uncle Apostolul a remas multa vreme, invetand
poporul Intarind pre credincto§ii, cei convertict de Ap.
Pavel. Calatorifle Apostolului s'att sfersit in Ahaia, unde
in orasul Patrele a murit de morte martirica. Iar istorisirea
lui Epifanie despre mortea Apostolului in Patrele semen&
Cu istorisirea din epistola presviterilot a diaconilor Bise-
ricei dia Ahaia ").
2°) Acesta, istorisire se pots vedea in Potrolog. Gram. T. II $i in
Sinacsare la 30 Noemvrie.
Sti nrmarim in sfersit $i locurile, pre care le-a luminat cu pre-
dica sa St. Andrei in a treia asa calatorie, dupre cum nil infati-
saza Epifanie qi istorisirea Georgiena. Plecand $i acum din Ierusalim,
prima statiune misionarA a St. Andrei a fost in Edesa, oras al
Mesopotaniel, §i incunjurand aprOpe- intreg litoralul Mare' negre,
vine in Patrele, pre primi mertea martirica. Dar pana al ajunga,
Epifanie no spune. ca Apostolul a luat litoralul ostic al Mare!
negro, predicand pang. la Abhazia seti Georgta, §1 infiintand Bisericl
crestine prin Iberia $i Lazica, care mai pe urma s'a numit Alania,
si oprindu se la orasul Sevastopol, ca in adoa statiune, a asalat pre
Simeon Cananitul, ca Episcop al Georgienilor. Parasind Sevastopolul
a lust malul nordic al Mare! negre s'a dus In Zihia, seu Zehes,
de aid la Sugdel, earl! aveii tom dispositiunea pentru religia, pre-
dicata de St. Andrei si a infiintat -Biserici. 0 atreia statiune in
acesta calatorie se 'Ate considera Bosforul Hersonesului tauric, uncle
Apostolul vine de doe on cu predica undo locuitoril pan& pe tim-
pul lui Epifanie si mai pe urma, au pastrat memoria Apostolului
prin discipulul set" Simon Cananitul. Din Bosfor prin Theodosia Ap.
a venit la Hersonieni, locuitorl ai orasulni en acelasi nume din Pro-
pontida, fli aici, privit in apatra statiune misionarick, Apostolul a
avut mult de lucru, din causa caracterului populatiunei. Nu mult
dupa acesta lute° corabie din Berson trece pe laturea said, a
Mani negre Ili se duce la Sinopi, uncle reguleza cele ale credintei.
Din Sinopi, ca din acincea statiune si de alts parte )ntaiul near
al erestinismului, predicat de St. Andrei, el cereet6z5, jumatate din
litoralul audio al Nfarei negre pane. la Constantinopol, se intelege,
ca. nu fara a visita orasele, pe unde predicase in intaia calatorio,
ca Amastrida, Heraclia, Nicomidia etc. In Constantinopol set Bizan-
tiu, Apostolul iii desfasure, in mod particular activitatea sa apos-
tolica, luerand ca In aseptea statiune, cum am apucat a gice,
si.
asi
§i
si
aid,
si
si
si
www.dacoromanica.ro

18. t11 TIVRII RO I k 689
In Rzanciu alatarea cu istorisirea lui Epifanie despre
predica St. Andrei, maI este si istorisirea lul Metafrast
(sec. X), care, ca si Epifanie, prescrie Apostolului ire! ca-
latorii in jurul Mare! negre. Din acesta istorisire lipseste
afe4itmea St. Andrei pentru orasul Sinopi, si tot.o- odata,
este purtat cu predica si pre laturea apusang, a Mare! negre,
adeca prin Scitia mica, cum se numia ea atunci 22).
Istorisirile bizantine despre St. Andrei verbose de
trel invecaueI af lui, cu numele de In, Rim ,si Pin 12).
Dupre acesta istorisire ei erati din Scitia de la Mecla-nopte
a Marel negre, si au continuat cu predica crestinatacel pang,
a venit asupra for mOrtea martirica, prin inghetarea In
undele until riu. Unele tradiiuni pun martirisarea acestor
invepcel al St. Andrei in undele Dunarei, carea in larna
martirisarei facea putinci6sa trecerea preste riu nu numal
a 6menilor, dar si a pov6relor, a101 o due pana la riul
Muzeti, care dupra unit ar fi Buzeul nostril, si in sfersit
si mai departe la Me;la-nopte, dincolo de Kiev.
Istorisirile bizantine despre Ap. Andrei sint insemnate
si din acel punct de privire, ca ele pun pe Stahie, Inv&
cacelul St. Andre!, Episcop si Inca eel intaill al BizanOului.
Desi acesta istorisire este radicata, pang, la Dorotel, Epis-
copul Tirului, ea inse n'a fost cunoscuta St. Hrisostom 23).
Intl% en predica in Tracia, visiteza Heraelia, Tracia, si prin orasele
Macedoniel ajunge on predica, cam cred Georgienil, pii,n5, la Tesa-
Ionic, pe undo predicase Ap. Pavel. In sfersit prin oragele Thesaliel
antra, in Ahaia, uncle in oapitala aceste! provincil, Patrele, 41 sfer-
seste predica primeste martiriul.
22) AcOsta istorisire ne este onnosoutl din citatele altor soriitorl
bisericeqt; Sind -ca ea lipseste din agiografia Int Metafrast (Ve41
licTopia gepNBR. Golubisnki 1, pag. 15),
22) Minolog Imper. Basilii (976 1125) la 20 Ianuarie. dr. Eu-
vaairnoi To!) Onou evccturo5. manus. 1249. (Bis, Ort, Roman/. an. V,
No. 10, pag. 847).
23) Unil die, ca, istorisirea despre episoopatul Stahie si lute-
meierea Biseriod Bizaninlai s'4 formalat pe la anal 357, sand, dupre
traditiune, s'aft strarnatat aid relioviile St. Andrei din Patrols. Dar
St. Hrisostom, vorbind despre Apostolf, nu 4i.co nimie despre pre-
dioa St. Andre! in Bizamtiu, sod adncerea relioviilor lul aoolo.
Bisarica Chthothnd Randall.
v
si
alp
si
le
9
www.dacoromanica.ro

19. 690 INTAELE SEMINTE ALE CRESTINATATEt
Tot ce putem primi din mega traditiune populara, Oa-
tore in Asia mica si in Scitia mica, este aceea, ea cu dinsa
s'a formulat apostolicitatea Bisericei din Bizantin, spre a se
opune apostolicitAtel Bisericei din Roma, dupre cum $i Bi-
serica din Cipru ill intemeia neatarnarea sa pe predica si
fundarea Bisericei de cats, Ap. Vartolomei. Tot asemenea
a facut mai pe urma si Papa Ivan VIII, care, pentru apa-
rarea Bisericei din Panonia in contra Episcopilor germani,
radica intemeierea acestei Biserici pang, is Apostoli. Istoricul
Evsevie Pamfil nu tie alt Episcop al Bizantiului pang, la
Mitrofan. Cronica pascals bizantina, inkeindu-se cu anul
628, si cronicarul Teofan (t 818), ne vorbind nimie de
St. Andrei si Stahie, pune de eel intaiii Episcop al Bizan-
tiului tot pe Mitrofan 24). Primind si noi, ea in adever
Mitrofan este eel intaitt Episcop al Bizantiului (315-324)
si nu Patriarh, dupre cum aii voit unit sa esplice tacerea
istoricilor despre Stahie, stabilim, ca in imprejurimele Bi-
zantiului, adeca in Scitia mica, era traditiunea despre A-
postolul Andrei, ea intaiul predicator al crestinatatel, dupre
cum s'a velut in istorisirile lui Epifanie, Metafrast si altele,
si ca istorisirile urtnatore au acomodat numai traditiunea
la deosebitele imprejurari istorice.
La sfersitul vecului al IX si inceputul celui al X-lea,
in Constantinopol traia vestitul orator Nikita Paflagonenul,
cunoscutul vrajnial al lui Fotie, care are cuvinte panigi-
rice la tots Apostolii. In cuventul de lauda pentru St.
Andrei se esprima : Primind asupra-ti Mecia-nopte, to ai
ealatorit la Iberi, Sarmati, Tavri si Sciti, visitand fie -case
localitate si oras, ce se afla la Mecia-nopte de la Pontul
Eucsin, precum $i acele, ce se afla la blecla-c,li,. i aiurea :
Cuprinlend tote terile de la Mega -nopte si toth laturea
Pontului cu puterea euventului, a intelepciunei si a- ju-
decatei, precum li cu puterea semnelor si a minunilor,
24) Le (Wen (Oriens christianus T. I) analisaza traditiunea des-
pre Ap. Andrei, Stahie qi urmatoril for in Bissrioa Bizairplul.
www.dacoromanica.ro

20. IN 'ORME ROMAN 691
pretutindenea a infiirqat pentru credinciosi Altare, Preucl
i Arhiere, i asa el s'a apropiet de acel vestit BizanOu 25).
Nikifor Ca list pe la inceputul vecului al XIV-lea prin
istoria sa bisericesck, in partea despre predica apostolick
dice despre Ap. Andrei, cá, dupa alte Geri, a visitat
Ora, carea se numeste a Antropofagilor pustilurile Sci-
tiei pe amandoe laturele Pontului Eucsin ;laturea despre
Mega -n6pte i cea despre Mega -di 26).
In cele de pre urma, i anume intre anil 1072-1077,
pre timpul Imperatorulul Mihail Duca, tradiciunea despre
activitatea apostolica a St. Andre a trecut in Rusia, dusk
find de scris6rea lui Duca Cnezului Vsevolod Iaroslavicl,
carea era scrisa de cats secretarul lul Duca, Mihail Psel
(t 109G) 27). Eaca cum infatisaza invetatul Psel inceputul
crestinkrel poporului rus ; Cartile n6stre cele duhovnieesti
i istoria imi spune, ca imperatiile n6stre amandoe au un
6re-care izvor radkcina obstesck, cá unul cu-
vent mantuitoriu a font predicat in amandoe imperaciile,
ca aceIasl marturi oculari al misterelor dumne4eestt §i pre-
dicator) al lui Duruneciel au respftndit in dinsele cuventul
Evangheliel
Aceste sint tote istorisirile bizantine georgiene, inte-
meiete, cum am ve4ut, pe tradiiile pop6relor din Scicia
si celelalte laturi ale Karel negre, despre Ap. Andre, 841
de calatorie apostolica, invetkceii lui intalele persone le-
rarhice din Bisericele, intemeiete de Sfintul Ap. Andre.
25) Patrol. gram. ed. Migne T. CV. pag. 64-65. D. Vasilievski
in opera oitatil, aratg, as6m6n1rile dintre cuventarea lui Nikita
apocrife.
26) Vecli parable dintre istoria lul Calist $i c,rcile apocrlfe in
opera D. Vasilievski.
27) D. Vasilievski M. up. Hp. 1875 Dekemvrie) a dovedit forte
bine, el acest5, scris6re a fort adresatl lnl Vsevolod, care se eta
in rudire en Duca, ce ci daduse pe in insotire fratelul lul
Duca.
Qi acelasi
§i
§i
§i
carple
Cat.
flick -sa
pi
pi
gI
pi
www.dacoromanica.ro

21. tNTAELE 9 M. ALE CKI*T1N. IN 7 1RILE ROMANE
Tot aid am mai v6clut pop6rele locurile, pe unde cu-
ventul 1nT D-4et a fost raspAndit In v6cul Intaiii al cresti-
nAtrttei de chtra acelo Apostol sop lui de predica,
precum Ai formele vietei crestine primitive. In sfer§it am
aratat, cum pe calea literary a fost duse, s4u mat drept
confirmate in Rusia cea departata traditiunile despre St.
Andrei.
Ar urwa, dupre planul prestabilit, sá trecem la tradi-
tiunile si practicele religiose rom'anesti despre Sf. Andrei,
dar not facem aici maI 'nainte i predica St. Petru. sett'
erestinismul prin Sf. Ap. Petru, apol vom trece la partea
traditional, a acestel materii, se>5 traditiile despre Sfantul
Andrei si Petru, purtate de RomAni In cemparatie cu ase-
menea traditil ale poporelor slavice.
69
si
§i
si
www.dacoromanica.ro

22. YIATA, ACT1Y1TATEA I SCR1ERIE P. 8, FIARET SCRIBAN
Din punct de vedere
RELIGIOS, MORAL SI LITERAR.
Fiind-ca discursurile Pre 4sf. Sate pronuntate la diferite
ocasil §i solemnitAti oficiale, nu sink publicate, dar ni s'au
conservat in originale, ala cum at legit din condeiul set,
pentru a pune pe cetitor in stare de a judeca singer a-
supra aptitudinel sale oratorice, dati publicitatel acum nu-
mal crate -va bue4, ce ni s'at pArut mai insemnate §i ca
oratorie ksi ca cuncltintl istorice pentru acel timp. Prea
Santia Sa, Itim ca a fost profesor de Ritorica qi limba Ro-
manA in Academia MihaileanA la Iaqi i).
Preasf. Filaret Scriban pe langa ea era erudit, versat in
multe cuno§tinti omeneti, apoT era special in Theologie,
Literature qi Drept ; dup6 cum am vOut in Biografia sa.
Cuno§tea cu deplinatate limba francesa, ruse cu tote dia-
lectele el, cetea cu uprinO, latina §i greaca clasicA, ba §i
cea vorbit6re, apol avea cunoqtintl suficiente de ebraica
li germane. Cunoqtinta acestor limbi II procura materialurT
') Ve41 Serbarea polara din Iml, in care sent publicate disour
Kul de ale Preasf. Sale, pe °And era Inca qcolar.
www.dacoromanica.ro

23. 694 VIATA, ACTIVITATEA SCRIERILE
de ajuns spre a's1 inavuti mintea cu stiinta timpului. Dar
in cea ce s'a distins la ocasiuni pe scena impel a fost
si oratoria. Me void margini a dovedi arum numai talentul
sea oratorio si ca era dotat cu o imaginatie rara in a-
cesta arta. Discursurile sale slut marea majoritate biseri-
cesti, si pot servi ca modeluri tinerimei nostre, care trebue
sa se ocupe in special cu Retorica Amvonului. Inca din
timpul scolariei sale 1-a placut acesta arta, asa, de la 1830
37, sand a terminat cursul a rostit ea student la dife-
rite oeasiuni atat cuvinte funebre cat si onomastice. Dupe
ce a fost numit profesor de Retorica, apol s'a ocupat in
special cu mesa, arta.
Incep a estrage bucati din discursurile sale numai de
la 1843, dupe ce se intorce din Rusia si este numit Rector
al Seminariului Veniamin. lath un exord model in cuven-
tul sell despre necesitatea religiel in Stat : .. In adever,
religia este necesara atat celor mai inalte st;inti, cat si celor
mai de jos. Armoni6sa curgere a Universului striga in
aqui poporelor si arata strinsa unire si neschimbata lege.
Plantele se pare ca tote asculta de comanda SOrelui, stelele
stall tote sub guvernarea Lund, n6ptea nu apnea locul
qileY. Desi omul a prins si a legat focul pe pament, totusi
el indata ce se desface prin cenusa, alearga si sa, uneste
cu focul din centru,cu S6rele. Apele cu repejune lass,
cristalicile izvore si fug spre a se urn cu Oceanul ; paserile
ceriului, avend cardurile lor, nu pismuesc sorta taratorelor ;
leis, precum si tigril, au turmele lor, dobit6eele cele ne-
putinci6se sa aduna imprejurul omului fac un centru,
catra care se tinteasca. Numai singur omul, acest ambitios
si ingarafat atom, acest bulgar insufletit, a voit si p6te ca
si doreste a fiinta, fara a avea o vecinica legatura cu
cetorul si cu eel de aseminea ; el numai voeste a se arata
strain si de insasT patriotil sec ; el numai capatand in dar
pamentul se incearea sa rapeasca de la Ziditor cerul ! Omul
numai voi sa treaca bra, stop si fara centru, fara unire,
fara lege, fara Religie ! El numai voi sa traeasca singur,
$I
si 's1
Fa-
www.dacoromanica.ro

24. P, S. FILARET SCRIBAL 695
desbinat de Ziditor §i de tote fapturile. Pe el it striga
Adame unde esti? Si el se ascunde! Caine unde este fra-
tele tea ? All d6ra eat sunt pazitorul fratelui meal ?.... El
voeste a fi desbinat, c'and tote sunt unite ! De si in natura
lui all remas o sementa de acea unire, amor universal, ce
trebue sa lege pe fapturi cu Facetorul, trial van El o in-
trebuintaza nu spre unire i intregime, ci spre desbinare
i diefranare ! Tigris nici odata, nu sä aduna in turme spre
a versa i bea mai cu inlesnire singele fratilor lor, leil nici
odata nu bat resbol in contra leilor, lupil nici odini6ra nu
avura Atilit qi Cincischanii lor, viperile nici odini6ra, nu
intrebuinteaza veninul lor pentru neamul lor, sarpil nici
odini6ra nu sh aduna spre a versa veninul lor asupra se-
menilor lor pentru a-I invenina; ci de a face din aceste ma-
teriY vatamatore un ce pretios. Omul numai sa aduna, cu
om pentru a navali asupra omului. Frate cu frate pentru
a bea sangele fratelull Pe fata lui nu citesti alt ceva de
cat crime si fail de legs..,.. Omul pare ca pentru acesta
naste ca sa, spurce pamentul cu far& de legile sale, s& cerce
tot felul de ticalosii, ce pot fiinta ; s'apoi dupe o scurta :
viata plina de nenorociri, a muri in mijlocul patimilor si
a suferintilor " Acest discurs este un model de profunda
cugetire asupra natures corupte a omului, considerat din
respectul religion, este mai mult un apolog Crestin.
La 1844, pronunta un discurs funebru la mortea in-
Muhl profesor din Seminariul Veniamin, Paharnicul E
nachi. Este interesat din punctul de vedere al Istoricului
acelia. Tata ce dice autorul in nararea sa : ....Vor-
bind asta-41 despre viata reposatului trebue a face o ne-
partinitore privire asupra trecutelor sarte a vies Domnului
unde ne aflam Duhul veacului al XIX-lea cera o noun
civihsatie renastere acestel Teri, de si Carpatii se'mpro-
tividi p6te s& improtivesc Inca de a strebate raza lumi-
narel intre locuitori..... Pe la inceputul acestui secol trecend
reposatul din Transilvania in ac4sta Ora, fu oranduit dea-
deschide intalasi data acesta sc61ä, In care nol ne aflatu
$i
sa
c6lei
si
si
www.dacoromanica.ro

25. 696 VATTA, Ar-rnit rATRA $1 SrRIFRIT E
astA-41 E3i care de nu pentru a se rivalisa cu invetAturile
greceltt, ce atunet inflorea in acesta tat* apol Cu atata
mal vertos intemeierea et fu mat mult numat ca sA OA
nume de qe61A, tar nu pentru ca din ea sa se p6tA pro-
duce barbati pentru Biserica, precum urmarea au dovedit...
Reposatul se lupta pe deoparte cu grecismul, tar pe de
alta cu nechibzuita menire a colet lul Ineredintate 1
InvetAtura eapatatA aicea nu se pretu'a, ci mat vertos
se prigonea! Mat degrabrt se Inainta cine-va in slujbele
li detegatoriile preoteqtl, da A a fost slugA la cine-va catt-
y:A ant, de car, aces ce s'ag jertfit tota tinereta §i sAnatatea
la invetatura ! Hatarul i interesul facea mat mult de cat
invetatura §i. vrednicia. Acum intrebati-me, de ce reposatul
In curgere de 40 de ant n'a avut acea norocire ca sa facA
mAcar patru preott aseminea hit? Pentru cA invetatura
Bisericel s'a prigonit §i sa prigoneqte, pentru cA viclenia
qi lingu§irea apucA lucrurile, tar invetatura §i vrednicia
rulin6se fiind, nu sA pot injosi de a apnea Incrurile, 0,-
rinduse pre pitment ea un garpe vieleaa inaiotea unora
qi a altora A fost o vreme cAnd cel mart prin acesta
alegea pe profesorl, care este mat invetat, i cut prin ur-
mare sA't dea protimisis. if punea la cearta 4i la sfad5 in aintea
lor, Firi care avea noroc de biruta cu gura, acela remanea
de invetat §i sA primea ca invetat de extra top cu mare
cinste. CAte de aseminea vrednice de ris eereAri nu ad
silit pe reposatul de a se retrage de cite -va orl din acesta,
1c6IA I 1 apot numat vinea, arAtAnd viclenia §i nebunia
prigonitori]or, tar StepAnirea it eerea Inapol. Dupe acest
period al Seminariel §i at reposatulut, ce sA p6te numi
vrednic de ris, urmA altul qi mat primejdios Ili acesta sA
p6te numi periodul vrednic de plans. Mat inainte sA ale-
gea profesorit puindu-Y la sfadA, tar apot ineepu a se alege
puitidu.I la intrigt...."
In alt discurs la Inrnormentarea Logof. Dimitrie Sturdza,
fiind fata kli Domnul. lata cum argumenta impot tanta ere-
dintel, sperantel li a am6reY, de care virtutt crectine des-
www.dacoromanica.ro

26. P. S. Fit ARET SCRTBAN 697
brAcat cine-va nu sA mal pore numi nici crestin, nici Cu
vrednicie om cult: ., Rapiti de la filosoft credinta inteun
princip mai mult mal de pre urma, a lumel aeestia, ce
nu se p6te cuprinde cu mintea, ci numai a se crede, $i
atuncl rota filosofia lul afi remas fart de temeitl. Rapitl de
la Fisic ideia unul vrednic Qi obstese piditor al totulul
atuncl t6ta stiinta tut sA sfarAma de la sine $i cade Rapiti
de la Astronom ideia unul obstesc i nesmintit miscator
al planetelor atuncea el numai are ce cAuta pe bolta
cereaseA ; 115 pit! de la Istoric ideia de o Pronie, care cAr-
mueste sOrtele pocorelor, atuncl totA istoria lul nu va
fi de cat un aglomerat de ritsipituri a tronurilor si a im-
perAtiilor, aratator, ca pop6rele nu fiintazA pentru alt ceva
pe pAment de cat pentru a se inalta uncle asupra altora
$i a se sfarAma uncle pe altele. De aseminea rapid de la
legislator! ideia dragostel si atunel tote legile for nu vor
fi alts de cat o codicil, de Cornell RApitl in sfarsit de la
Mora'ist, or! de la or! ce om imbunatatit, ideia nadi jdel
vietei de veer, atuncI el murind va dice cA, In zadar
1-aft fogt faptele cele bune, ce costisit in viata multe
susp4nuri"!
Si conchide ca fArA aceste trel virtuti theologice, omul
n'are drept a mal spera la Cerib.!
La 1846, Domnul Mihail Sturza lea sarcina de a face
o panahidA reposatulul Mitropolit Veniamin, a caruia disci-
pul este si Preasf. Sa. In exordiul vehement al acestui discurs
care's plin de simpatie i recunostinta catra pArintele sea
spiritual, declarA lipsa oratorio! sale de a-I enumera si a-
precia faptele mArete ale aeestul mecenat ale stiintelor, ale
acestui mare parinte al Bisericei Romane ! Apo! 11 descrie
ca barbat al Bisericel si al Patriei!
Tata ce Spre a cunoste maI bine pe acest
steilucit pastor al Bisericel trebue sa intarcem privirile
cats epoca suirel lul pe scaunul ArhipAstoresc al Moldo-
va Cu Inceputul veacului al XIX-lea sA aratrt in fruntea
acestei $i merge tot-deuna inaintea turmel sale, ea un
si
si
$i
si
$i
PA
dice :
terI
www.dacoromanica.ro

27. 698 VIATA, ACTIVITATIM SCRIARILE
pastor prevecletor, a caruia glas fl intelegea oile si mergea
dupe densul, in fruntea adunarilor si a sfaturilor boerilor
sa vedea ca un Patriarh al vechimel infatosarea lui
comanda soeotintele obstesti!... SA respunda on -cine, c'e
avere a avut mai scumpa reposatul de cat turma sa? Is-
toria ni dovedeste ca adesea espus onorurile si chiar
viata pentru Cara sa !..... Si ce ;Tic eu, insusi neamurile
kreine cele de alts lege it plang si i se inchina !... El
a cunoscut in Clerul Moldovei done pricini vetamatore :
1) Ca,' orbi pe orbi nu putea povatui. 2) CA un cler de-
partat de la grijile cele sufletesti si acufundat numai in
grijile materiale face in sfersit a sluji mai mult lui Mamona
de cat lui Dumnedeu.... A inceput a pune cartea in mana
clerului si a-1 da de lucru intru cetirea cartilor folosit6re,
singura ocupatie ce trebue a avea Clerul. A infiintat cea
intai Seminarie in Moldova, care si pana asta-di pOrta nu-
mele stSit, si care cola de s'ar fi inbratisat de altil, dupe
dorinta lui, astadi Moldova ar avea un cler cel intal in
R6sArit. Dar puind cartea in mana clerului tot odata,
el singur n'o lepada din mana. Bibliotecele i Bisericile
nu numai a Patriei ci si a altor teri megiesite, aunt pline
de aseminea monumente, care vor vecinici tot-deuna amin-
tirea sa din veac in veac..." Si mai la vale dice : Si po-
d6ba Bisericei din afara n'au remas mai jos, Era destul
de a-1 privi pe elfin Biserica, si a se patrunde cine-va de
evlavie.... In epoca lui se ved Bisericile i Monastirile im-
podobindu-se cu cuvenita for buna-cuviinta i preotii si
Arhiereii altor Seri venea inadins spre a se minuna de
podoba oranduelelor lui, precum in vechime Imp6rAteasa
de Sava veni spre a se minuna de stralucirea lui Solomon.
Dar ce este mai mult ca nu numai sa sili a impodobi
Biserica cu podobe materiale si ne'nsufletite ; a imprastiat
in tote terile pe ucenicii 1W spre a culege si a aduce pe
Altarul Patriei si a Bisericei prinosarile sale. Grecia, A-
thena, Italia, Roma, Germania si Rosia au fort cutrierate
de apostolic s6].. Pare ca'mi aduc aminte, i cine nu'si a-
Qi
s'ad
$1
si
www.dacoromanica.ro

28. P. S. FILARET SCRIPAN 699
duce aminte de un Genadie Roset SlAtineanu, bArbat pu-
ternie in cuvent si in fapta. inaintea lui Dbmnedeti si
inaintea 6mentlor, de un Isaia Socoleanul, de un Sofronie
Cetatianul, cu care sa desfata ascultandu-1 predicand. i
ce me due ell cu privirea asa departs ? SA intorcem pri-
virea chiar acum in timpurile n6stre. Nu trebue 6re a se
fall Patria cu Ucenicil sei de fat& ? Cu Preasf. Episcop al
Bis. Chir Veniamin Rosset, care impreuna cu numele '1
moF,Iteneste si chemarea, cu harnicil Asechesti, caril aft fost
cel mai bravl ostasi a reformarei Moldovel, cu un neobo-
sit in literature P. Seulescu si alp multi, parte Bisericesti
parte politicesti, pe care nu ne mai ajunge vremea al nu-
mera pe top. i chiar acest pecatos ce ye rosteste aceste
slabe cuvinte, nu este 6re a lui faptura si a lui zidire ? 0 !
Multemescu-p D6mne ca m-al invrednieit a versa o lacrima
pe mormentul facetorului meiii de bine si a Bisericel !...
Ce atarna de milostivirile ce trebue a caracterisa pe un
pastor al Bisericei, destul este a mArturisi adeverul §i a
dice: CA in mijlocul veaculul Nostru, acest carmuitor al
Bisericet WA duet din Mitropolie cu haul luati de pomana
de la un borer al Patriei ; iar in Slatina murind sA aflA
numal tree monede, tot capitalul lui. Aicea, si nevrand
'ml vin inainte cuvintele Scriptures ce dice : lead cum
muri barbatul care mdntui pe poporul lut lsrail". Plan-
gett seracilor, plangeti veduvilor si orfanilor, plangeti im-
preuna Cu mine cunoscutilor si necunoscutilor, plangeti
Ritori si Filosofl, ca Mecenatul vostru a murit, plangi si
to int; eaga Patrie, mai vertos tend vedi ca cea intAi la-
crinaa o varsa insusi Domnitorul si Parintele teal... Mare
'1 am vedut in Biserica mare '1 vom vedea si in Stat. Mare
in resbol si in pace : in resboi : la portile curtilor Domnestl,
radicat pe manele norodulul, In vremea unei turburari a
Capitaliel, comandand linistea si dragostea in mijlocul tur-
buratorilor turbati de patimi. Viteaz in Treisfetitele, in-
eingend cu sabie pe Ipsilant si blagoslovind armele cres-
tmilor, elatirea acelei Epoci de si mica, era ins% sA-1 cos-
www.dacoromanica.ro

29. 700 VIATAI ACT1VITATEA SI SCRIBRILE
tis6scA viata, dar apoi acea primejdie a norocit pe Moldova ;
eacl Augustil Monarhi in a for inalta mill ci intelepciune,
veqend nevinovAtia Moldovenilor, l -ate FIcapat de sub st6-
panirea Domnitorilor streini, harAzuindu-ne laritsl dreptul
de a avea Domnitor din sangele fratilor nostri...."
La 1846, pronuntand un discurs larasl funebru la mor-
mentul to loan Neculcea, lath ce dice in nararea sa : fine
va crede ca, inAltindu-se marirea, crecte si fericirea ? °and
din protivA grijile Fa indoesc, datoriile cuviintei ci a slujbei
sa ingAcesc ci isphele fortunelor IA insutesc? Cu cat co-
paciul crecte la be mai inalt, eu atat $i mat inalie venturY
'1 clAtesc. Lipseste sAracului panea ? Cel marl trebue sa
OR ca BA 1o dele ; suspina obijduitul ? Cel mart trebue
s'auda chiar de ar fi sur41; ofteaza poporul eel impilat de
povdra boerescurilor celor indoite? Cei mart trebue s'auda
si chlar de ar fi departe de el. Sa necinsteste numele lui
Dumneelet intro arneni ? CO marl trebue sa jeleasca ca
li a for inane va fi batjocorit, pentru ca el nu se cinstesc
de pop6r6, de cat numal pentru a aunt pull de la D-det£
stepani $i mat marl. Sa varsa lacrimile veduvilor $i orfa-
nilor? Cel marl trebue sa auda, pentru ca aunt in locul
lul Dumnedet, parintl oNtesti at nenorocirilor. Parintl sa
numeat mat inainte eel mat marl at neanaulul nostru, nu
§tig cum s'a perdut adsta numire, nu stit tine Pat alungat
dintre nol? Marirea ci slava desartal..."
Cu ocasia Ungerit si Intronarea Domnulul Gr. Ghica
la 1849. tinend un discurs, care este un cap de opera, es-
pune fdrte vit starea miserabila si peat6s5, a tuturor
institutiunelor terei ; aicea oratorul 10 arata pe deplin cu-
rajul set, dernonstrand, ca data nu ne organisant, disolutia
socials e declarata. Tata ce dice despre starea Clerrtlul :
7) Clerul, acesti moctenitorl a lul Iisus Christos, rneniti
spre a prtAra legatura intre Dumnedet si omenire prin
qidirea moralulul, si a faptei bune, este desfrAnat si stricat !
SA, core a fi lumina a lumei i sare a pAmentului ; apoI
data lumina va fi intunerec, apoi intunericul cat va fi? Si
......
www.dacoromanica.ro

30. P. S. FILARET SCRIBAN 701.
data sai ea se va inputi cu ce sa, va sara ? Adeverat, cA
not am inceput a ne regularisi Clerul, dar cum ? Luandu'I
partea materials ! Si nedandu'i pe cea apirituala S'apoi
arcr 1)
MalMal departe am regulat invetAturileb
Clerului, dar cum ? Ca sA se fats tine -va preot de tars,
cerem atestat de invetaturi; tar and se face un Arhiman-
drit sat] un Arhiereii, nu sA cere un asemenea atestat, 'Ate
fi ceva mai pe dos de cat acesta dispositie? Si nu meneste
ea Ore o catastrofa vetamatore? Ce ar ajunge de pilda o
armai A, cand soldatil ar sti comanda, tar oficeril ba?"
Despre finance lice , Financele sunt uervele Statu-
lui.... s'apoi mai la vale : Nervul trebue a fi nerv, tar nu
lipitore ! Administratia si politia sunt doue Quardii a fe-
ricirel publice, dar dace, aceste doue Quardii menite de a
apara pe eel mai slabi de impilarea color mai mart, ele
din protivA sa unesc Cu un putin nuttier din eel mai
tart, pentru a impila pe eel mai slabi, ce numire pot lua
atunci 9 " In modul acesta trece in revista t6te autorita-
tile si institutiunile terei si le aratA defeetele lor. Asa in
cat a dovedit cA tam, remasa, dupe Mihai Sturdza, ajunse
la sap, de lemn.
.La 1855, Domnul Gr. Ghica infiintaza (Institutul) Os-
piciul de betrani de la Galata, and rosteste discursult carel
tip de oratorie ecclesiastical $i un non plus ultra, plin de
eruditiune si moralitate sociala. Tema acestui cuvent este
pericopa din Matheiu, relativa la a &lila judecatA. Tata, ce
lice intre altele in exord: Eii me ulmese .0 me mi-
nunez astAll mar milli de chipul si cursul acestel judecAti,
de cat s'o critic, si las neeredinciosilor si nelegiuitilor ocu-
patia de a se indeletnici cu intrebarea despre neaparata
trebuintA a unel judecAti de a OM lumea; cad fireste
ocupatia cea mai placuta a criminalistului ar fi tot-deuna
aceea de a se m6guli si inteletnici cu ideile ci socotinta,
ca nu fiintazA nicairi vre-un criminal pentru densul ?"
Dupe ce arata ca trebue sA dea socotealA omul de faptere
sale, li dupe ce enumera causele ce pot sciipa de Gehena,
www.dacoromanica.ro

31. 702 VIATA, ACTIVITATEA ST SCR1ERTLE
apol dice larasl : El (Iisus Christos) nu intreaba aicea,
unde sunt nelegiuitil, ce l'a restignit si acela carii prin
faptele for '1 batjocoresc pang, asta (ii? El nu intreaba
unde sunt acei ce batut joe de legea lul, unde sunt
furii, hotil, curvarii, precurvariI, ucigatoril, clevititorii, min-
patricidil si fratricidii ? El nu intreaba unde sunt
demagogil ce ad amagit pop6rele spre a se folosi de sla-
biicIunele for ? Uncle sunt cuceritoril ce all resturnat im-
0'1%0 si natil intregi ? Uncle sunt judecatoril eel mituiti ?
Uncle sunt preotil si calugarii cel nevrednici?
din contra : Unde sunt propoveduitorii legei tale ? Uncle
sunt cuviosii, infranatii, dreptii, luminatoril si renascetorii
pop6relor ? El intreaba numal unde sunt acei ce all
miluit pe fratil 1111 saraci 9 Dati-ml dar buna-vointgi, si
ascultare fratilor, ca sa me esplic asupra acestul obiect, la
achta stralucita si neurmata pang, acum solemnitate in
Patria Mi sa pare ca and glasul unuia ce striga :
Lex anima reipublicae ; car ed strig din contra: Legile nu
aunt de cat Lumina on organismul, dar mila este sufl tul
Statului, si void dovedi, voe sa me esplic". In fine
nu still ce sa las si ce sa estrag din acest discurs model
Tata un pasagiii sublim Societatea are dar invalillii
sec budgetari. Este mum intrebarea : Invalitlii societatei
n6stre aunt el numai invaliclil Statulul, sau mal mult a pro-
prietarilor particulari ? Multimele acele de nistitute de ra-
acele academic de coruptie de prin sate, care mai
nimerit putea fi inlocuite prin diferite aserleminte de in-
dustrie si comert, care in loc de coruptie ar fi Inflorit si
pus artele si comerciul in mans, poporulul nostru, pentru
a nu deveni subalternii Evreilor ;... cad ce este o natio Ara
arte si ;Rea convert ?...." Descriind reformele si institutiile
fundate de acest bun si blajin Domn, Iata ce qice : Cun6s-
teti singuri, fratilor, si cred ea suntetl incredintati, ca a-
cestea nu sunt numal niste laude deserte, ce a's1 voi eu
de la sine-mi a le face bunului nostru Domnitor, Chiriarhulul
qi Ministrului Eel ; cunosteti isnguri si intregul public o
s'att
i larAsi
nostrA....
dati-m)
chit,
www.dacoromanica.ro

32. P. S. FIARET SCR1BAN 703
stie, ca rostul met, in time de 15 and al propoveduirei
mole de pe amvonele Bisericei Patriel, nici °data n'at ma-
gulit desertactunea, ci tot-d4una au combatueo ! Cun6steCt
si marturisici singuri tine at intemeet cea intai Monastife
a naciei nostre in Sf. Munte ? Cine a fa cut cel intai instant
de orfanotrofie, nu din prisosul ci din tot avutul set, la-
sandu-sl numer6sa sa familie mai lipsita de cat mull dintre
boeril patriots? Cine a dat legiuirea acea usurat6re pentru
lucru a boereseului? De a &aria folosit6re disposiCie sii. a-
busaza ? Cine a dat legluirea din 1851 pentru emulatia
Eli luminarea Clerului, care de atuncl simteste un progres
mantuitor ? Cine a staruit de a se face Seminariul de la
Hust pentru preoti si in Monastirea Neamtulut pentru mo-
nahi, carit trebue a fi pastori si lumina terei ? Cine s'at
adus aminte de eel osindici ca sa numal vada lumina ;lila
si alto imbunataCiri publice ? Cine in sfersit intemeeaza as-
ta4I si acest Ospicit pentru saracil neputinciost in niste
imprejurart, sand chiar Statul are mai multe nevoi de cat
partieularit ? Cine arata mila catra locuitorii Ong, pe caril
mulct adeveratt patrioci. '1 impileaza ? Cine este adeverat
crestin si patriot bun va pecatui grew inaintea lul D (Teti
si a Naliei, data nu va imita pe Domnitorul set I
Termin cu citatele din discursurile sale. De mare val6re
istorica si literara sint si alto discursuri, ca de la mormentul
lui Stefan eel Mare pronuncat la Putna, si la mortea Jul Gh.
Asachi. Cel intal confine cugetari profunde de politica ro-
maneasca nefatarnica si desinteresata.Alianca Romanilor
en pop6rele Orientale necesitatea confederaCiel balca-
nice etc.
Geniul oratoric, care predomineaza, in tote discursurile
Preasf. Filaret Scriban, este acel al oratoriel Bisericestl.
Ar fi de dorit sa se imprime aceste discursurl, pentru ca
multe din ele cuprind istorisirl despre lucrurl contimporane,
pe Tanga insemnatatea for teologieit si oratorica.
Acosta -I Preasf. Filaret Scriban descris dupe monumen-
tele literare ce ni-a rernas dupe mortea sa, cum li dupi
www.dacoromanica.ro

33. 704 VIATA, ACT1VITATFA $1 SCRIERILE P. S. FI1ARET SCRi13A14
elite am stiut singur si am vNut. Dug, altii cunosc pote
mat mult despre raposatul Arhiereil Filaret Scriban, if rog
sa, crea4a, ert eu nu tntentionat am omis ceva, ci din ne-
cunostinta
Noi omenil Bisericesti ai Romanies sintem datorl, sa
purtam perpetuu Preasf. Filaret Scriban o amintire de
recunostinta pentru cat a lucrat pentru Biserica. si Patrie.
Dulce i pletcut este pentru viitorul unul popor a' g sacri-
fica celdtdnif told viata for lucrand pentru Bisericd i Pa-
trie du pre cum a facut Preasfintitul Filaret Scriban! ').
sl,
C. E.
i) Tote mannscriptele originale si tote hartiile oe le posed an-
tografe sat eopil remase dnpa Preasf. Filaret Scriban le void depune
enrand In Bihlioteoa Aoademiel nostre Romane, spre a se eonserva
pentru posteritate.
www.dacoromanica.ro

34. MATERIAL PENTRU DREPTUL BISERICESC ORIENTAL.
Nomocanonul lui Neofet Caysocalivitul.
Urmaie. Ved Biserica Ortodoxa, No. 7).
XV). Dupe cercetari indelungate asupra acestei lucrari,
pe cate o numesc Nomocanonul lui Neofet Caysocalivitul,
am constatat ca autorul acestni manuscript, de o valbre rara
§i de o marirne inspaimantat6re, este fostul profesor al §coleT,
on Academies greceqti din Sf. Sava. NE6pato Kg.ucroxocIlPir14.
Tata proba : In un tratat `TTrip ocei IlapOgyou Re.0707.0%)
/AT& Xou0 ripoxaAPivwv (Pentru pururea Feciora, Nascetore de
D-r,lett in contra Calvinilor), care tratat este interpus la fila
262 a Manuscriptului, ci esc la fine : '1'713r% [Lot yE'yplITT,y.c,
?ouerpou Tc,O;; X/T01,4,711 Oi4OUVTL, x Ti 71,; TOUVC11) POCVL12,;
ETE? voito),tv, TO hOLVOC; ?Eiop..,svoy 1117p76a6P, ITIvFirpiET,
&Ito Ttl:; Twv Ax4c7.),, (E) alto Tori "AOw oii Tijr Xiou
774, EE Ti d/ Ty07TVIEW Ty BITOTAW VE.07ray0i); tLe.V,
ripTtOxiox; of ayoXrr., TO iiiOv EL; To 8. TY); ypx[L-
p..,TE..-ry4 OEOEwpoi ToCi 1'7 "fl 71.nrot4 E6ct.rx.,x) 6 'Coy `Pcoaawy
TcpO4 TOO; ato-xiaTo4 iITTrIOL,TA; vot)..; iTcTocETil; TcoAs.p.o,;,
I.LETcoalcr7ip 4JE-cia) 7tc.TroirvEv.... Acestea le-am scris
cand locuiam in casa unui luteran in Stefanopolul Transilva-
nieT, ce sa nume§te indecomun Brapv. Unde m'am refugiat
Biserica Orthodorl Romans. 4
r
fi
Ty,
un61.1.,,-tiv.1
71;Ti 011V
i%01
iv
www.dacoromanica.ro

35. 706 MATERIAL
cu totul ain (tara) Dacilor (in care de la Atos prin Hit m'am
dus, cu sprijinul de la Vatoped a scolei de curfind instituita,
si curand suspendatasi am editat comentariul met la cartea
IV-a a gramaticei lui Teodor Gazi), find resbolul de §apte
ani al Rusilor contra Turcilor cu rusine invinsi, si m'a facut
pribeag timp de case ani deja in totul". Din acest text sa,
constata, : Ca autorul a lost profesor la scola de Teologie din
Saatul Munte, infiintata langa Monastirea Vatopedului, dar
care rola curand s'a desfiintat. CAnd am visitat Sf. Munte
am veclut numal urmele temeliilor acestei scoll, pe un pisc
de munte spre r6sarit de la Monastire, si in care rola a fost
profesor si Neofet Caysocalivitul. Apoi sa stie ca editorul
comentariilor la gramatica lui T. Gazi este Caysocalivitul,
de asemenea ea in timpul acesta a fost si resbolul intro
Turci si Rusi z). Pe manuscript nu este nice o subsem-
nare din partea autorului, cu tote ca este autograf. Acest
Nomocanon este o lucrare uriasA,, asa cum n'am mai in-
tfilnit, nici vOut pang, acum. Tot manuscriptul dovedeste
o vasty eruditiune din partea autorului, care se pobeaza
prin clecimi de citatiuni din St. Scripture, din Sf Parinti, din
legislatiunea canonica si din Basilicale, din scrierile Teo-
logice vechi si noi, pana la inceputul seculului al XVIII.
Ori-ce texte aduce, citeza autorul pe margine, cu cea mai
mare minutiositate. Dace trateaza o cestiune d. e. Botezul,
apoi are cetitorul in resumat tot ceea ce s'a scris in Bi-
serica Orientals de Greci, desfasua tote controversile cu
celelalte rituri si le combate cu tote argumentele cunoscute
pana acum, st'si dg, si el singur socotinta sa. Manuscriptul
este scris in limb: veche bizantina. Formatul este folio
si numerotat numal pang, la pagina 1,110, de aicea vreo
300 de pagine sint nenumerotate. Mai adaug ca printre
pagine sint interpuse sute de fol ca adausuri si fasii mai
raid, ca corectiuni posteri6re, t6te scrise de insusi myna lui
1) Vedl Satha, Nsosistritzt p:AokoiCa pag. 510.
www.dacoromanica.ro

36. PENTRU DREPTUL BISERICESC ORIENTAL 707
Neofet Caysocalivitul si legate intr'un volum. Manuscriptul
este bine conservat lisibil. Acest& lucrare colosall este
resultatul a multe clecimi de an! dovedeste o dedare cu
punere ne'ntrerupta la studill, din partea autorulut Nu
ma! coordinarea materialuluf, far& a considera studiul,
sp6imant5, pe un cercetator, voind aprecia meritul
Neofet Caysocalivitul era dar un muncitor ne'ntrecut al
epocei sale, ca i Eugenia Vulgaris, cu care a fost co-
leg in so:51a de putin& durata din S antul Munte Atos
Sint sigur ca acesta lucrare este cea ma! vast& dintre tote
cate ni-a lasat pana acestui Neofetadeca noel niiscut in
Crestinism, fiind-ca el era de origin& evreu. Asupra con
tinutului acestuI manuscript, void da numal parte din
capitule spre a vedea cetitorul ce cuprinde in genE re cartea
spre asi forma o idele despre insirarea materialulul cuprins
in ea. Manuscriptul fund de dreptul Canonic, porta urma-
torul titlu; Et; rip int-coOp Titiv i.Epcav xxvelvwv. La prescur-
tarea Sfintelor Canone". Mal intaitt are o precuventare
lipooip.tov, dupe care se incep can6nele cu titlul Universale,
xa.0o)
Canonul I-in din can6nele generale sun& asa: Xa
TpEUELY Tin XT*TEL Ttxpa T6V V.V11CTIVTOC, TCMTLELV El4 TOY
vota(etv xpcscp. MOcp xapiyi.hcat
Tixv-ri; xxi ivOuv.ir7Ew.; doOpthTrOV T6 'asiov ELoott Ou.otov, (citat
pe margin& : El* `Pcou.ctiou; 1, `Ice4vvou XIV, Ilpga; XVII).
Nu adora creatura in locul Creatorului, ci crede in
Dumneleil. Si ru cugeta ca Dumne4eirea este asemenea
aurului, sail argintului, sail pletrei, sail sculpture! de art&
si de gandire a °maim". Aicea trateaza Caysocalivitul
iota cestiunea cultulul latreutic ski tote inovarile in Santa
Treime ale Papistasilor ProtestanOor rationalistl, faca de
Biserica Ortodox& si le combate erorile lor. Tot tratatul,
care p6te fi socotit ca un volum aparte, este basat numal
pe citate. Conclusiile la care ajunge be numeste Hopicrp.wra.
Corolarii.si in care f6rte aspru mustra natangia inovato-
rilor eterodoxi. Venind la inchinarea Sf. icone are un tratat
Solo. Kai
si
1i
ai
a-I
mai.
.
on invpq,
www.dacoromanica.ro

37. 708 MATETIAL
aparte: 'ATc03Ett4 xat e at'ycfic nuAltic nEpi -614 TW J a-Env:6v
Eixcivwv a-xero* Itp9ohuv40-E(0 Dovada si chtar din Ire-
chlul (Testament) despre inchinarea relativa a veneratelor
icone". Apoi un tratat Tlipi OEOSO40J Despre Nasce-
torea de Dumneqeti", indreptat mat ales in contra Calvini-
lor. Dupe acesta `1 Trip TOO Ttp.iou xa-ca ?o..)0 ripozocA-
piv ',tat nEpi 4)E JF.,ayt covilv.wv ) E4avcov Pentru cinstita
Cruce contra lutero-calvinilorin car- (se trath&) si despre
m6§tele sfintilor mincino§t". Aicea face alusie Neofet la
(Nit sfinti Lutero-Calvini de alt.& Protestantt. In tratatul
flzpi Tot) itL43p6ouDespre embrionfoetus-fatin care tra-
teaat si despre timpul dud fAtul prime§te sufletul in sin-
giurile mamei, dupe Ghenadie Scolarul. De aicea continue,
cu interpretari de canone phn& la cesuiunea rit; i.idaywcrtv
.5Eix; ypocp-ilc La citirea Sf. Scripttni", in care capitul
ap&ra citirea Sf. Scripturi in diferite limbs contra Papicitilor
si combate citirea ScriptureT far& a fi condus cititorul de
att.& Sf. Parintt qi traditie, acesta contra Protestantilor
Aicea are un tratat pe larg. flEpi vov -rot; Op0o800t4 cruvE-h-
-AlcrLatotkivwv 'App.Eviwv Despre Annenil ce se conadun&
(in Biserici) cu Ortodoxii". Uspi npooptalLoil cruvantoceo-cEpoi
Despre predestinatie mat pe scurt, contra Protestantilor.
Aicea are un tratat Intreg. La finele ace tut tratat are o
scriere : 'Trip Tiii% ad flapOivo,) OCOTO11.0) MC701 ) 0Alp047X-
13iNgOV Despre pururea Fedora, Nascet6rea de Dumne4eu
contra Lutero-calvinilor".
Acest tratat l'a scris in Transilvania, la Brapv, si este
Indreptat in contra Calvinilor din Transilvania, cant nu
respect ail sfintit §i traditia Ortodox& in genere. Apot ur-
meaz& cu interpretart si scholii la canOne. In tratatul Hipi
xipwroviac Despre hirotonie.,ataca puternic inovariile ete-
rodoxe.
Dupe cate-va capitule ajunge la tratatul IIEpi f3to.13.tjx14
Despre testamente, unde aduce tots legislatia oriental& qi
occidentals, veche gi none, dupe care are un tratat despre
Epitropit s'apot Inceteazi can6nele universals on generale
CCT
ITaipou
v
Tfl;
rlt
www.dacoromanica.ro

38. PENTRU DREPTUL BISERTCESC ORIENTAL 709
pentru tots crestinii. De aicea trateaza canonele xxivol lseixoiv
xai falcax.c7)vDeobste pentru laici clericsxocvoi
x1.1 ;10vox@v, pentru clerics indecomun mo-
nahi etc etc. Kotvot tit tcrx6Tudv xxi IrpurpuTipcovComune
Episcopilor s: presviterilor, s'apol are mai multe cestiuni
liturgice ritualistice : ITEpi TC7)10 11.1 TrpoOicret TOY
rietpTOV ito-cup6 tEpgwvDespre preotii
calif t6rna, vin neamestecat in potir la proaducere. Dupe
ac4sta cestiune, forte pe larg tratata, are kepi TO 1347Mtaptd.
Despre Botez , fata de cele-l-alte Confesiuni i admiterea
for la Ortodoxism prin Mir-Ungere. Aicea Inceteaza tra-
tatele si se tine numai de espunerea can6nelor privitore
la Episcopi, presviteri, servitorii inferior!, afara din tem-
plu, despre laici si monahl din note, despre monahi a parte,
despre pastorii (sufletesti). La finele acestor canone exista,
un tratat: Ti sari aTpEia xai Ti Tcpocrxbylatc x71, Ti atapi-
poucrt i),X4Pcov Ce este cultul lair ,tic ce inchinare
in ce se diferese intre ele. i a e.t tratat ca si multe
altele este nenumerotat, ceea ce Insemna ea a fost scris
mai in urma l'a interpus in manuscript. Dup6 acesta,
cestiune, larasi continua cu can6nele : D'espre laid in ge-
nere, despre barbati i femei. Aci are Tar interpus un
tratat nenumerotat "OTC -rb Toi4 rio-EPgat &VTETCEtEVOCt
v6u.u.) rcoVp.ou ray cptX6xptcr-cov CryCZTOV, oUx/67tcoq eCVETCITEULTITOV,
«Ala xai v.aprripioi Znatvov inopgperatC5, a se opune na-
valitorilor nepiosi prin legea resbelului armata iubit6re de
Christos, nu numai ca-f de necondemnat, ci Inca i se
aduce i lauds' de martir". Acest tratat lauds armatele
Rusilor cand s'au luptat contra Turcilor pe timpul seg. Lu-
crarea este intoemita, cu obiectii §i combaterea lor, pro-
babil a fost provocat a face asemenea scriere. Dup6 ac6sta
iar continua despre casetorie, despre barbatii baits, despre
femel, despre catecumeni, despre prunci minors, apoi
asupra cestiunei: Daca pot laicil sä boteze, farms tratat
aparte nenumerotat. In fine exists un respuns : Daca pot
crestinii confeseze p6catele unul altuia cornbate pe
xX-
pix6iv ciTacir.;
TYl oi
vos, i.,t(3%A)6v.rwv Tc1)
iirtoi56i
si
si
1i si
Qi
Qi
salt 9i
www.dacoromanica.ro

39. 710 MATERIAL PENTRU DREPTUL BISEI410ESC ORIENTAL
Protestantl. Un alt tratat despre Biserica, despre post §i
concesiunile ce se pot face Cre§tinilor, apol despre precep-
tele evangelice, ca slnt o conditie sine qua non pentru
perfectiune, ultim despre repausul Duminicilor qi serba-
torilor Imp6rAteqtY. Aicea se tertninA acest voluminos ma-
nuscript.
Dupe cum am cis, el resuma in sine tot ce s'a qis pane
pe la finele Seculului al XVIII-lea, &And a Incetat din
viatit Neofet Caysocalivitul. Acest op este seris mal mult
pentru a fi consultat, Iat nu ca lucrare pentru a o studia
cine-va, ci a se folosi de ea ca Nemocanonist orl judecator bi-
sericesc. Pentru a ceti cine-va §i a studia amenunft acest
manuscript II trebue and intregi §i o rabdare supra-umana.
De alt fel textul este visibil, qi numal din causa multor
adause qi corectail devine pe alocurea greii de citit. De
sigur c6, Orientul, 1nteleg Grecii, nu cunose acesta lucrare
a lul Neofet Caysocalivitul, precum nicI Sintagma Alfabetick
a lul Jacob loanitul, cari stnt tesaure abundente de ma-
terial pentru istoria Dreptulul Canonic Oriental.
C. E.
www.dacoromanica.ro

40. Vigo. si scrierile marelui Predicator al Bisericei Ortodoxe
ILIE MINIAT.
Ilie Miniat s'a nitscut la 1669 in Liguria din Cefalonia,
din parintt nobilt cinstip. Tatal sett se numia Francisc
Miniat $i era protopop al orasului, care aflandu-se in Ve-
netia pe la 1679 pentru afacert de ale sale, a reusit sa
asecle intre stipendistii scalet Flangianiane pe fiul sets Ilie
de 10 ani numat fiind, care din cruda lut varsta avea
dorinta cats inv6tatura t6te frum6sele arte. Aicea
educat i invetat Miniat a facut curand atatea progrese in
filologia elena $i latina, in cat Epitropia Venetians a Ins-
tructiunet Pub lice recunoscendu-I capacitatea a trecut peste
tineretea varstel l'a numit profesor de limba Elena, unde
a profesat trel ant cu multi reputatiune si cu mare respect
din partea studentilor. Ilie Miniat, dotat de la nature cu
frum6sa calitate de orator, a predicat cuventul luT Dum-
netlett in Biserica Sf. G-heorghe, spre marea n3ultamire a
ascultatorilor. Hirotonit Ierodiac n, a fost numit notar mi-
tropoliet Filadelfiet si probabil supraveghia §i tipografia
lut Neculai Saru, cacT ast-fel se latimping in anul 1689,
imprimand cuventul istoric al hit G-erasim Cacavella. Che-
mat de catre compatriotil lut tenerul predicator, a crtruf
lama era deja respandita, a venit in Cefalonia, unde Opte
ant a predat filosofia $i stiintele enciclice. In acest restimp
n'a incetat pronuntand dulcele placutele lut didahil, care
tilnic mareau si r6spandeau renumele lut. Chemat apol de
Zachintient a venit si a invetat timp de patru ant tinerimea
insuleT, a inflacarit intarit in credinta omenirea crestinit
Chiar si eel de alt neam nu se afiiati de a arata respect
si
si Mx%
si
si
gi
www.dacoromanica.ro

41. 712 vtAT.A. $1 SCRIERILE MARELLI PREDICATOR
lul Miniat pentru marile Jul calitati oratorice. Asa Antonie
Mo lin, general si guvernator al Cercirei, l'a chemat si i-a
incredintat educatia celor dot nepott at lui, a lui Marc An-
tonin, si Marin. Si in timpul acestei ocupatiuni si a celor
de mai inainte, and gasia timp Tiber, se deda cu devotament
la compunerea si terminarea didahielor lui, ptedicand pre-
tutindeni si la ori-ce ocasie, mai ales in postul mare. Limba
in care pronunta discursurile lui era limba gr4ca vulgara,
si ate odata cea italiand. Didahiele lui s'au respandit cu-
rand In tote pdrtile, mai ales intre cetatenii din Corf. In
Cercira, gura marelut orator al ortodoxiei pronunta cu o
oratorie miraculasit si neintrecutd sublimele si arti ticele lul
discursuri, prin care descrie religiositatea si iubirea catrd
apr6pele. Multimea se aduna din tote partile ca sa, asculte
in profunda Were discursurile lui, pentru care comunitatea.
I-a daruit intre altele $i veniturile unel monastiri.
Molin intru atata a fost influentat de relatiele lui Miniat,
in cat a fost cu neputinta de a se separa de el, and la
1698 chemat in Venetia, l'a luat impreuna cu el acolo ; eu
acesta ocasie reamintindu-si de geniul predicatorial al lui
Miniat si de ealitatile lui profesorale l'a numit din non la
catedra din se6la Flanginiand, dar n'a stat de cat un an
in metropola democratiei si a fost nevoit sa se retragd,
pentru ca cavalerul Laurentiu Soranz, numindu-se consul
in Constantinopol a cerut sa i se dea The Miniat ca aso-
ciat particular al consulatulul.
Ad, in capitala imperiului turcesc, uncle altd datd re-
sunase vocea lul Chrisostom sub imperatorit chrestini, aci
The Miniat gasesce un camp mai larg de activitate, spre
8;0 ardta vrednicia Int. Predicile lui isi gps4u laude par-
ticulare, cetatenii insemnatt, domnii, patriarhul, represen-
tantii diferitelor puteri, vorbett 4ilnic de talentele oiatori-
ce ale lui Miniat. Dar geniul sell l'a dovedit om consu
mat si in afacerile politice ale lumei, asa ca Dimitrie Cante-
mir, (NEa gAlvoti pe),Aoyix p.Epoc I. aX. 224, x7i Iacx, crEA.
395), Domnul Moldovei, voind sa trimdta o deputatie ca-
tre imperatul Austriei Leopold, l'a credut pe el mai apt
fat de altit si la cerut la Soranz spre al trimite la Viena
in 1703, and The Miniat pritnit si cinstit intiun mod spe-
cial de Imperat, a reusit pe deplin in misiunea sa si s'a
reintors in Constantinopol. Venind aci patriarhul Gavriil l'a
numit prin hotdrare sinodald predicator al mare' bisetici
www.dacoromanica.ro

42. ILIE MINIAT 713
si profesor la se6la patriarhalii, unde luminAnd tinerimea
ca profesor, mica si auditorul numeros spre admiratiune
ea predicator. Aci in Constantinopole a stat 6 ant, uncle 0-a
desfasurat tota puterea sa oratorica. Constrans de iubirea
nestinsa de patiie si familia Int, in al 7 an dimisionand
din aceste functiunt de on6re esi din Constantinopole im-
preunit cu Carol Rutzinii, ce a succedat pe consulul So-
ranz si s'a dus in Cefalonia, petreeend putin aicea s'a dus
in Cercira, chemandu-se in acest timp de unit ci de RIO ca
sa adape din nail poporul ores in cu apele curate ale ha-
rulut Evangeliet. Reputatia Int de om doct, pentru cii stia
limba greca, latina, ebraici, germana, francesit si italiana,
in care a pronuntat si multe discursuri panegirice, talentul
set oratoric recunoscut de tots contimporanit lut, price -
perea sa in afacerile politice si viata Jul riguros moralA
atragea privirile tuturor. Aceste calitt a facut pe Angel
Em guvernatmil Peloponesulut sa cherae din Cercira pe
Miniat ea 84'1 asede Mitropolit la tronul vacant al Hristia-
nopoliei. Dar Me Miniat preferand s4 rlinfie in Cercira,
n'a primit propunerea, pretextand diferite motive. Venind
apoi in Poloponez Francise Griman, Guvernatorul de a-
tuna, l'a numit Cu consentunentul cetiitenilor profesor si
predicator in Nauplia si Argos care funetiune primindu-o
a inceput din nou sa destepte tinerimea si sit detune de
pe amvon. Marcu Leonard, succesorul guvernatorulut Gri-
man iraprietenindu-se cu Miniat, l'a convins in fine ea sit
pr'm6sca inaltul grad al arhieriei, si ast-fel in 1711 a
fost hirotonit Episcop de Ceinica si Calabria. Inaltat la
acesta mare demnitate a avut o hit neadormitt si un zel
dumnedeesc ca sa ivete cu euventul si sii doved6scit cu
fapta sublimitatea misiunei arhierestt. Scia cata respundere
0-a luat asupra-0 inaintea lut Dunmedeu si a 6menilor,
avea constianta tare c atAt virtutile Cat si viciile pastori-
tilor set se resfritng asupra sa ; combiltea pe unele. indemna
la altele cu chipul blandetei crestine, ca un pastor bun si
nu niercenar, mai ales in metropola de la Nauplia. Ilie Mi-
niat fiind de o constitutie d bila, ocupat di si nOpte lu-
crand la implinirea cu constiintiositate a indatoririlor sale,
ne mai putand st reziste Dank timp ocupatiilor sale nein-
trerupte, reclamate de chemarea sa, a incetat din viata la 1
August 1714 in vechile Patre. Corpul seu a fost trans-
portat in patria sa Cefalonia, in mormentul faniiliet sale,
www.dacoromanica.ro

43. 714 VIATA SCRIERILE MARELUT PREDICA1OR
din Biserica Sf. Nicolae din Lixuriil. Biografia acestul
mare orator a fost scrisa de Apostol Sinu, Procopiu, Me le-
tie al Athenelor, Damod, Nerulo, Pariu. etc, tar dintre Ro-
maul de Dimitrie Cantemir si generalul Alex. Sturdza.
De la Ilie Miniat ni-a reams done scrierl irnportante :
1). Piatra Scandalet, tradusa si imprimat si romaneste de
Mitropolitul Veniamin, 2): Predicile lut, care slut uu tesaur
de oratorie, si care'sti traduse si imprimate si in roma-
neste. Consults : 1). Mips< Exav8caou 4-ro. Atoccs'aFficrK T114
iprilc :tat &Leta; Toll 2:xi:aux-co; TOLPI 36o 'Exy.IncrtCov avai:o1-71;
xat FtE7ci t TEETTE FACtCPCOVOUCTCLV ;toloptuv, l'ino en) tau
frivciTyl editia din 1752, in Vratislavia, uncle este irnpri-
mata la inceput viata sa. II) Ma `E),Aok, 71 `EXT)votov .9's&-
Tpov orza rewpyiou quAvvou Zagipa. 'AOlvriol. 1872 pag. 308-
311. III). NsoaArivtdi ptXo?LoyEa Una 'Av8gou IlaTca80.itoaou
Bps-roi.), 1114o; I. 'AOlvrcrt, 1854, pag. 223 230. IV) NE0-
E),Tpolxii pukoXoyi) UTI:O K, N. .1:a0a, iv ' .9.(1.010-t, 1868, pag.
394-397).
Note.. Scrierea ui Ilie Meniat larpa IhavSiXou ( Piatra Scan-
delei) pe care o posed, cu traducere lating, a fost proprietate in
seculul trecut a lin Constantin Daponte, numit in caluggrie Che-
sa-Ae. Pe eopertele Partet la inceput §i sfitrOt cetesc o serie de
insemuart, sentinti §i poesii de ale sale in grece0e, si care de
buna sema se conserva numai in acest imprimat. Pentru a nu
se pierde dau cate-va din cele mai Insemnate aicea in traducere
romana, mai ales poesia monostiha intitulata : kwvItavrt'vou Aa-
ICOVT3, ¶05 p.stovop,aaaavtoq Ksoapatou, iya)p.at p.ovOauxat aara arc-
xsiov. (A lui Constantin Daponte, ce s'a numit Chesarie, sentinti
monostihe dupa alfabet). Se notam ea scrierea for este de mana
sa proprie. Iatg acesta poesie tradusa fn prosa.
a. Iubeste mat tntai pe D-4eil, apoi pe inimicul ten.
6. Observit bunurile altora, apoi gresalele tale proprie.
y. At femee cinsteste-o, nu al, nu cutreera dupA altele.
F. R6splateste cu bine In loc de reu, si to vet arAta nobil.
E. Considerit de mat rea numai pers6na ta insist.
Vet ft-Ai bine, daett vet fugi de raj ea prapastie a ta.
Ditia rugaclune nici odah sA nuli treacA.
0. Vet ajunge tron D-cfeesc, daca vet fi umilit in t6te.
t. SA stu si sa fit incredintat ca pop si astAdi s more.
x. Lingusitor niel sa primesti sA fie si nici to sa to fact.
Liman sa fit sermanilor si bucurie celor intristati.
v.. Mum si parinte orfanilor si ospitalier streinilor.
fart
51
ti
www.dacoromanica.ro

44. ILIE MINIAT 715
v. SA te comunici de doue pe an cu necesitate.
SA te mArturisesti de clece ori, incA tai mai adese.ori.
o. Cat vel putea BA umbli, mergi la Biserica.
Vinde din ce al castiga Imperatia cerurilor.
p. Dispracueste ostenela corpulul ocupA sufletul
a. Respect, credinta ta Intreaga, panA, la mortea ta.
T. Patimile Domnulul nostru Christos sA le admiri.
u. CantA glorifica 1, dad, voestl sA fit al lul Christos.
Teme-te te fereste de El, ca de cel dol ochi al tel.
y. Veseleste-te pentru lubirea lul, macar de al ajunge
i conte.
4/. Canty, I sara. dimineca, flu ocupat.
W. Acelula i se cuvine marirea cinstea, amin, tot-de-
una cu tociI.
Sentinti din Sf. loan Chrisostom:
Dupe cum iti este ocupa0a, cu necesitate asemenea ffi
va fi cugetarea.
In sufletul InrAutatit nu intrA IntelepcIunea.
Celor ce cautA fArA vrednicie maretia onOrei, I i adaug
mal mare pedepsA.
Din vedere sa naste iubirea si din lubire se formeza
consentimentul, lar prin consentiment se realiseza fapta.
Dorin0, inadAcinatA naste pecatul, lar pecatul sev6rsit
naste mortea, cum lice Pavel.
Cel ce sA fereste de Ho va fi asigurat.
C. E.
ort
?,.
it. ci'ti
to ii.141
¢i
p. 1i
ditia 1i
@i
www.dacoromanica.ro

45. DOCUMENTE INEDITE
Privitore la Istoria Ngiolla la politici si bisericeasca.
Atat Patriarhul Dositeit, cat si nepotul set' Chri-
sant Notara erad forte bunt prieteni al renumituluY
Domnitor Constantin Brancoveanu. Fiif lui Con-
stantin Brancoveanu au avut chYar profesorY pe
Patriarhul Chrisant, pe and era numal diacon, qi
petrecea in Bucureqti. Acesta inainte de 1707, pen-
tru cA, de la acestA epoch este radicat Chrisant ]a
Patriarhat. Ac4bth epistola scrisa de Stefan Bran-
coveanu, fiul eel mai mare al lm Constantin Bran-
coveanu, catra Patriarhul Chrisant, ne spune ca
avea qi educatory pentru musica, pe un om de
valdreIrotheit. Stefan roga pe vechiul set' pre-
ceptorChrisant, a avea in vedere pe profesorul
set de musics, qi a-Y inlesni calea spre a'0 realisa
aceea, de care are nevoe in Orient, probabil in
Constantinopol.
www.dacoromanica.ro

46. DOCUM NTH fN D'TE PRIV. A . NA1. P 1. SST EISER1CtSCA ''17
Prea fericite, pi ea inplepte isa prea Sfinte Patriarli
al Sfinte cetap lerusalimul 59i a tote Palestina
Domnule D011171 Chir Chrisant.
Al nostril Parinte prea respectate, me inchin cu eel mai
mare respect fiesc fericirea vostre, st rutand cu inchinaciune
sfiliata vostra drepta Domnul Dumneleu sa ve pazasca
sanatos intru multi ani, si plea vesel in tota viata.
Este mult timp de cand nu mi-am facut datoria mea
catrii sufletul ostru feriuit grin inchinaciunele nostre,
si ao4sta pentru-ca niam aflat tot-deuna intr'o intristare a-
danc si desplacere pentru greutatile ce mi s'a intamplat, fare
stiinta si far vointa ; ear arum fiend-ca actualul well mu-
zicant, bAlb t reaps tat, si impodobit cu tota virtufea, care
este si aducetorul acesua, adica Sfintitul Ierotet, ail hotarit
ca sa se duca de la not acolo, iata me grabesc ca sa-mi
mdeplinesc datoria, cercetand mai intai despre starea buns
a siinatatei v6stre, Plea fericite, pentru bucuria si veselia
mea nemesura a., gi al doilea ceiend lertarea v6stra Orin-
teasel pentru a Est I, a mea indelunga tacere, despre care
nici de cum nu me Indoese ca nu o posed, cunoscend sim-
patca si lubi ea v6stri parinteasca cea mai Inalta catre
mine, de care inctuagia du-me in totul Indraznesc a ve
presinta si pe amintitul mai sus Chir Ierothei al nostru, pe
care ca cinstit, respectat, intelept, instiuit si vrednic de spri-
jinul vostru, me rog sa-1 prime i cu buna-vointa si ama-
bilitate ajutati in aceea ce ve va refera, rugand pe
fericirea v6stra, cad cit sprijin si ajutor va afla de la voi,
atata si e si mai mult youti avea si voiu recun6qte bu-
natatea si iubirea rostr a. parinteasci, socotindu-le cu drep-
tul si prin escelentl facute mie. Fie s'i, nu fie privat amin-
titul, me rog, §i de ajutorul si sprijinul vostru de stepan,
ci prin rugaciunea si cererea mea presenta cu supunere
sa aibet 6re-care trecere si lubire la fericirea v6stra ; fiind
ca dupa cum am dis mat sus, voiu recun6Ite Indatorni
fi-
&el. N
si slat
si
I,
www.dacoromanica.ro

47. 718 DOCUMENTE tNEDITE PRIVITORE LA
neperif6re lubirel v6stre pitrintesti, remAind in t6ti viata
mea prea todatorit la on -ce ordin, care $i reman dupe cum
me subscriti; Tar sfintele v6stre rugacluni fie cu mine in
tan viata.
1712, Martie 19.
Al prea fericirel v6stre prea plecat si
prea ascultator fill, Inca si
la t6te Bata.
(Tsai, lit) Atefan Brancoveanu.
In acesta epistola tefan rnultame§te Patriarhulul
Chrisant pentru primirea i ajutorul ce a dat pro-
fesoruluY sea de musics Irotheit. S'apoY IT reco-
manda pe un prea invetat Anastasie, care a fort
§i ca profesor in Academia Sf. Sava, §i profesor
verilor luY tefan Brancoveanu, ca 'sa-I u§ureze
situatia i a'l avea sub sprijiuul seu, pentru ca vo-
ete sd, se duca la Ianina patria sa. Ast-fel ace§tY
doh( profesori eraii kii educatorh familieT Brancovenu.
Se vede ca Anastasie era un om vesel qi uor pornit
spre rIs qi la care dispositie a luT face alusie Stefan
Brancoveanu.
Christos a inviat!
Pea fericite, prea intglepte 59i prea sfintite Patriarhe
al prea Sfinta cetati lerusalimul i a tutu
Palestina,
Domnule Domn Chrisant,
Al nostru pitrinte prea respectate, inchinandu me en ple-
sacTune la inalta vostril, fericire, fiesce slirut santa vostrit
www.dacoromanica.ro

48. ISTORIA NATIONALA POLITICA §I BISERICtiCA 719
drepta. Domnul Dumne4eii eel ce a inviat din morti sa
ye pgzeasea sanatos §1 prea vesel in t6ta viata si sa ve
invredniceasea sa serbatoriti in un period de prea multi ani
Invierea luT, cea lumei mantuitore, in ferieiri continue si
in stare de tot norocith.
Epistola respectata a fericirea v6stre din 12 a trecutel
lulu am primit'o cu cea mai mare evlavie fiesca, de aseme-
nea si rugaciunele v6stre si am multamit f6rte mult pe
Domnul A-tot-tiitorul pentru prea fericita sanatate a fe-
ricirei v6stre.
Am veclut anal to buna vointa si filostorgie a v6stra ea-
tre mine, pentru care nu incetez a ye mart urisi nesehim-
bat multamiri, rugandu me fericitului vosiru suflet ca sa,
me Tubeasea si de acum inainte, pentru ea in ceea ce me
priveVe pe mine, eu acelasi sint si rencan catra voi, aciica
prea supus fiu si in total gata la on -ce ordin.
Ye multumesc mall prea mutt si pentru buna multu-
mire ce a aratat prea fericirea vdstra prea respectatului
nostril Chir lerotei, pe care si acum vi-1 recomAnd fericirea
vostre, rugandu-ve dupe promisiunea vosto, ea sa nu-1 lip-
siti de sprijin, ci sa. 1 aveV in harul si iubirea v6stra si
sa-1 ajutatl tot-deuna ea sa obtie ceea ce doreste, fiind ea a
fost al nostru si mai ales ca este si bun si vrednic si in-
frumusetat cu Ott virtutea.
Nu me indoesc ca ast-fel se va arata fericirea vostra
dare el si considerand supusa mea rugaciune, ye yeti in-
demna spre tot ajutorul si indatorirea pentru care si mat
mult me vets indatora.
Iata acuma indrasnesc a recomanda iubirea v6stre pa-
rintesti si pe ciracul nostru comun, pe prea invetatul Chir
Anastasie, eel ce nici odata nu ride si care s'a purtat
aicea onorabil si terminand oeupatiunea (invetatura) verilor
nostri, dupe cum a fost ordinul prea stralucitului Domn
si Parinte, lath dupe vointa prea luminarei sale vine mal
intal acolo pentru inchinaciune, Tara dupe putin timp vo-
www.dacoromanica.ro

49. 720 DOCUMENTE INEDITE PRIVITORE LA
este sa se ducii la Ianina catra naseetoril la De aceea
dar me rog fericirel vostre, ca atunci cand va veni acolo
sit 1 aveti ca si mai inainte in stepilneasea vostra buna.
vointa si sa-1 primitt cu amabilitate, hind -ca, de la inceput
a Post ciracul vostru si sery neschimbat la stepacescul vos-
tru ordin. r am intristat in adever de plecarea lui, dar
m'am mangaiat putin pentru fagaduinta ce mis a liisat, ca
in curand sg, va intoree. Nu me indoese ca -si va face da-
toria sa, cit va ride dupe obicelul seu, ce pricinueste nu
putinft veselie celul ce-1 vede si 1 ascultit, pe ltinga aceea me
rog ea sa me aveti in buna vostra, vointa phrinteasca si
sä me onoratt continuu cu respectatele v6stre ordine la
cele ce pot, and de sigur me vets afla in tot-d(una prea
ascultator, prea supus, si ca un fiu prea gata a earui sfirt-
Oe rugliefunl sa -mi fie pentru td a viata.
1712, April 28.
Al prea fericirei vostie prea supus si prea
ascultator si prea gata fiu.
(Iscalit) A,Stefan Brancoveanu.
Constantin Cautacuzin respunde PatriarhuluT de
lerusalim Chrisant la doue epistolP anteriore, ce
acela I-a trimis si se disculpa ca n'a putut sa-Y res-
punda imediat. Causele se par a fi eh stA la
Filipesti si se ocupa cu agricultura de necesitate.
Acesta insemna, ca Domnitorui Constantin Bran-
coveanu, nu -1 prea lasa sa, tralascA, in Bucuresti, de
buna sema spre a nu face intrigT politice. Apo
reguleaza cum sa se faca corespondenta si in fine
sa -1f comunice ce va afla pe acolo dupe incheierea
resboiuluY si ce sa stravede in viitor.
www.dacoromanica.ro

50. ISTORISIRFA NATIONAL A POLITICA I BBERICgiCA 121
Prea fericite p: Area infelepte Stepdne, me inchin
servil prea fericird v6stre si sarut cu too evlavia
prea sfdnta vostra drdpta.
Causa pentiu care de mult deja nu am trimis datorita
inchinacmne prin scris6re fericiret v6stre si nici la cele
done respectate epistole n'am respuns, din care pe una
am primit'o la Filipesa, thr pe alta Ia Targoviste (unde
nu de mult am fost), prin_prea invetatul Ibraim Celebi, cu
datorita inchinaciune pi6sa, tar cauA acesta o Vie Dumne
geti. ea niet din negligenta si nict din uttare.
Ci mai intai purtarea mea to taro facendu-me adica
.teran simplu si urat, mojic (dupe cum presupun ea att
audit), pentru ca sa am ceva liniste si sa fug de aceea ce
(lice fi:osoful (Ili fallor), caci este mai bine ea cine-va niel
sa vada nici sa auda, si acesta e de ajuns celui intelept.
Al doilea Ca sit nu me ark suparacios fericiret v6stre,
facendu ve necaz, pe nand suntett atat de bolnav, cum am
audit §i in ocupa0i de tot felul de ingrijirt; tar al treilea
ea u'aw avut vre un sujet vrednic de insemnat respectatel
ti prudentei v6stre persone, de aceea rog pe fericirea v6s-
tra cea prea simpatico ca sa-mi ierte arata tAcere.
Niel acuma nu am ceva noil vrednic de insemnat pen-
tru ea si data ceva a fost sail sa and aicea, fie din raporte
sail din alte parV, stiti bine ca n'aci fost uitat de a vi se
incunostiinta de prea stralucitul Domn'; in cat am velut
ce sfarsit an luat f ptele in presentul ciclu, in tot acest
nenorocit an bisect, Willa in qita de asta-di; astept insa
acum, nand si campaniele si vuetele armatelor s'ail terminat,
ea sa ved ce resultat mai sigur ail luat lucrurile si ce semne
vom avea din cele ce vor urma; despre care de aeolea
mai ales astept cu atenciune sä and ceva mai adeverat de
cat de aiurea, si acesta ca mai familiar cu fericirea v6stra,
fiind-ca acum presupun ca s'ati apropiat cestiunele ca sa,
Ia o conelusiune (i fie ca Dumne4eirea si marea lui iubire
Biscfca Oithodoxl Romia. 4,
www.dacoromanica.ro