Download to read offline
![IV'Ast)o~WAWO~V.,#/WfftL-1%
BIsERIcA
(ORTHODOXA REANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XVI-lea, No. 9.
3DC]El../1131R,I_
TABLA MATERIILOR.
Pag.
I. Intaile semi* ale creqtintdIei
in terile Rornane . , . . 673
II. Viata, activitatea si scrierile P. S
Filaret Scriban 693
III. Mat. p. dreptul bisericesc Oriental 705
IV. Viata §i scrierile lui Ilie Miniat . 711
V. Documente inedite 716
VI. Starea clerului in Rusia. . . . 743
VII. Etica evolutionists §i etica cre§tina 724
VIII. Evan geliel e Apocrife 760
IX. Donatiuni. 768
BUCUREP1I.
,Thalias WeiVido cgLeeece4e1.4
54. Sir. Prznei¢atele- Unite, 3f
I 8 9 2.
CTI tc:TORIE
gd' .1
FOG'
. .
..... .
..... . .
rTl1-=
r/ W#441( .ffVz." I.AL
a..
www.dacoromanica.ro](https://image.slidesharecdn.com/189209-150410003642-conversion-gate01/85/1892-09-1-320.jpg)
![IN TERILE ROMANIS 685.
despre care locuitoril acestuf ora§ vorbesc, ca el a fort
puternic in cuvent qi in fapta, i a scris multe invetaturf
duninecleeqtf, dar mai pe urma un incendiu destrugend
()rap], a nimicit i casa, unde se pastrwa scriirele lul, §i
aqa, nol am indurat cea mai mare plerdere. Din Amastrida
Apostolul a venit in ora§ul Haracon, unde cu predica sa
a convertit pre multi, qi le-a ficsat un loc de rugaciune,
radicand aid semnul crucet, far mai pre urma locuitoril
oraplui au zidit la acel loc o Biserica pe numele St.
Andrei cu inkipuirea pe perete a kipulul lul, care dupre-
traditiune era in totul semin cu dinsul. Cand cea intaia
Biserica, s'a ruinat, oraOnif aft cladit alta, molt mai mare ).
Din Haracon Apostolul s'a dus in Sinopi. unde a ca,stigat
ccift-va invetacei, botezatl mai 'nainte, §i a remas la din§ii.
Supus la batai §i suferinte din partea Iudeilor, caril se
aflatt awl in numer mare, svarlit de dinlif afara din ora§,
ca sa inghete, Apostolul, find mirat vindecat de Dom-
nul, a predicat, §i multi, veqend suferinta cumpatarea
lul, precum i invierea unui mort, sever§ita de dinsul, alt
crer,lut. Si dupe ce le-a arclat ]or prenti si diaconi. §i
invetat sPver§irea liturghiei *i a altor rugacium, bine-cu-
ventandu-1 St. Andrei s'a dus in 7rapezunta §i mai de-
parte; dupre cum se spune in tecstul grec, §i in sfer§it a
ajuns la Ierusalim i6 .
tflupa cinci-decime Apostolul a intreprins a treia
torie. Insotit de Simon Cananitul, Mathia ai Taddeti, el a
venit in Edesa. Tadeti a remas aid la Regele Avgar, lar
) Amaruntimele despre Amastrida, Episcopul el, precum §1 A
maruntimele despre Haracon, care nu este departe de Amastrida,
face pe autoral rus al vietei St. Anlrel (M,_ypaeburb mu ie can 1,1X13.
Noem. pag. 466. Spb. 1860) s5, se intrebe: Oars Epifanie nu este-
nascut in Amastrida?"
18) Lipsa din tecstul but Epifanie este indeplinita de istorisirea
georgienl. Dupre acesta istorisire St. Andrei din Amastrida este
dus, mai nainte de a adunge in Trapezunta, prim oralele Haracon
Sinopi, unde el .intare§te credinta, cea acum predicate in timpul
calatoriel intaia, caqtiga mai multi invetacei.
i-a
Qi
ei
ei
qi
www.dacoromanica.ro](https://image.slidesharecdn.com/189209-150410003642-conversion-gate01/85/1892-09-14-320.jpg)
![696 VATTA, Ar-rnit rATRA $1 SrRIFRIT E
astA-41 E3i care de nu pentru a se rivalisa cu invetAturile
greceltt, ce atunet inflorea in acesta tat* apol Cu atata
mal vertos intemeierea et fu mat mult numat ca sA OA
nume de qe61A, tar nu pentru ca din ea sa se p6tA pro-
duce barbati pentru Biserica, precum urmarea au dovedit...
Reposatul se lupta pe deoparte cu grecismul, tar pe de
alta cu nechibzuita menire a colet lul Ineredintate 1
InvetAtura eapatatA aicea nu se pretu'a, ci mat vertos
se prigonea! Mat degrabrt se Inainta cine-va in slujbele
li detegatoriile preoteqtl, da A a fost slugA la cine-va catt-
y:A ant, de car, aces ce s'ag jertfit tota tinereta §i sAnatatea
la invetatura ! Hatarul i interesul facea mat mult de cat
invetatura §i. vrednicia. Acum intrebati-me, de ce reposatul
In curgere de 40 de ant n'a avut acea norocire ca sa facA
mAcar patru preott aseminea hit? Pentru cA invetatura
Bisericel s'a prigonit §i sa prigoneqte, pentru cA viclenia
qi lingu§irea apucA lucrurile, tar invetatura §i vrednicia
rulin6se fiind, nu sA pot injosi de a apnea Incrurile, 0,-
rinduse pre pitment ea un garpe vieleaa inaiotea unora
qi a altora A fost o vreme cAnd cel mart prin acesta
alegea pe profesorl, care este mat invetat, i cut prin ur-
mare sA't dea protimisis. if punea la cearta 4i la sfad5 in aintea
lor, Firi care avea noroc de biruta cu gura, acela remanea
de invetat §i sA primea ca invetat de extra top cu mare
cinste. CAte de aseminea vrednice de ris eereAri nu ad
silit pe reposatul de a se retrage de cite -va orl din acesta,
1c6IA I 1 apot numat vinea, arAtAnd viclenia §i nebunia
prigonitori]or, tar StepAnirea it eerea Inapol. Dupe acest
period al Seminariel §i at reposatulut, ce sA p6te numi
vrednic de ris, urmA altul qi mat primejdios Ili acesta sA
p6te numi periodul vrednic de plans. Mat inainte sA ale-
gea profesorit puindu-Y la sfadA, tar apot ineepu a se alege
puitidu.I la intrigt...."
In alt discurs la Inrnormentarea Logof. Dimitrie Sturdza,
fiind fata kli Domnul. lata cum argumenta impot tanta ere-
dintel, sperantel li a am6reY, de care virtutt crectine des-
www.dacoromanica.ro](https://image.slidesharecdn.com/189209-150410003642-conversion-gate01/85/1892-09-25-320.jpg)
![698 VIATA, ACTIVITATIM SCRIARILE
pastor prevecletor, a caruia glas fl intelegea oile si mergea
dupe densul, in fruntea adunarilor si a sfaturilor boerilor
sa vedea ca un Patriarh al vechimel infatosarea lui
comanda soeotintele obstesti!... SA respunda on -cine, c'e
avere a avut mai scumpa reposatul de cat turma sa? Is-
toria ni dovedeste ca adesea espus onorurile si chiar
viata pentru Cara sa !..... Si ce ;Tic eu, insusi neamurile
kreine cele de alts lege it plang si i se inchina !... El
a cunoscut in Clerul Moldovei done pricini vetamatore :
1) Ca,' orbi pe orbi nu putea povatui. 2) CA un cler de-
partat de la grijile cele sufletesti si acufundat numai in
grijile materiale face in sfersit a sluji mai mult lui Mamona
de cat lui Dumnedeu.... A inceput a pune cartea in mana
clerului si a-1 da de lucru intru cetirea cartilor folosit6re,
singura ocupatie ce trebue a avea Clerul. A infiintat cea
intai Seminarie in Moldova, care si pana asta-di pOrta nu-
mele stSit, si care cola de s'ar fi inbratisat de altil, dupe
dorinta lui, astadi Moldova ar avea un cler cel intal in
R6sArit. Dar puind cartea in mana clerului tot odata,
el singur n'o lepada din mana. Bibliotecele i Bisericile
nu numai a Patriei ci si a altor teri megiesite, aunt pline
de aseminea monumente, care vor vecinici tot-deuna amin-
tirea sa din veac in veac..." Si mai la vale dice : Si po-
d6ba Bisericei din afara n'au remas mai jos, Era destul
de a-1 privi pe elfin Biserica, si a se patrunde cine-va de
evlavie.... In epoca lui se ved Bisericile i Monastirile im-
podobindu-se cu cuvenita for buna-cuviinta i preotii si
Arhiereii altor Seri venea inadins spre a se minuna de
podoba oranduelelor lui, precum in vechime Imp6rAteasa
de Sava veni spre a se minuna de stralucirea lui Solomon.
Dar ce este mai mult ca nu numai sa sili a impodobi
Biserica cu podobe materiale si ne'nsufletite ; a imprastiat
in tote terile pe ucenicii 1W spre a culege si a aduce pe
Altarul Patriei si a Bisericei prinosarile sale. Grecia, A-
thena, Italia, Roma, Germania si Rosia au fort cutrierate
de apostolic s6].. Pare ca'mi aduc aminte, i cine nu'si a-
Qi
s'ad
$1
si
www.dacoromanica.ro](https://image.slidesharecdn.com/189209-150410003642-conversion-gate01/85/1892-09-27-320.jpg)
![P. S. FILARET SCRIBAN 701.
data sai ea se va inputi cu ce sa, va sara ? Adeverat, cA
not am inceput a ne regularisi Clerul, dar cum ? Luandu'I
partea materials ! Si nedandu'i pe cea apirituala S'apoi
arcr 1)
MalMal departe am regulat invetAturileb
Clerului, dar cum ? Ca sA se fats tine -va preot de tars,
cerem atestat de invetaturi; tar and se face un Arhiman-
drit sat] un Arhiereii, nu sA cere un asemenea atestat, 'Ate
fi ceva mai pe dos de cat acesta dispositie? Si nu meneste
ea Ore o catastrofa vetamatore? Ce ar ajunge de pilda o
armai A, cand soldatil ar sti comanda, tar oficeril ba?"
Despre finance lice , Financele sunt uervele Statu-
lui.... s'apoi mai la vale : Nervul trebue a fi nerv, tar nu
lipitore ! Administratia si politia sunt doue Quardii a fe-
ricirel publice, dar dace, aceste doue Quardii menite de a
apara pe eel mai slabi de impilarea color mai mart, ele
din protivA sa unesc Cu un putin nuttier din eel mai
tart, pentru a impila pe eel mai slabi, ce numire pot lua
atunci 9 " In modul acesta trece in revista t6te autorita-
tile si institutiunile terei si le aratA defeetele lor. Asa in
cat a dovedit cA tam, remasa, dupe Mihai Sturdza, ajunse
la sap, de lemn.
.La 1855, Domnul Gr. Ghica infiintaza (Institutul) Os-
piciul de betrani de la Galata, and rosteste discursult carel
tip de oratorie ecclesiastical $i un non plus ultra, plin de
eruditiune si moralitate sociala. Tema acestui cuvent este
pericopa din Matheiu, relativa la a &lila judecatA. Tata, ce
lice intre altele in exord: Eii me ulmese .0 me mi-
nunez astAll mar milli de chipul si cursul acestel judecAti,
de cat s'o critic, si las neeredinciosilor si nelegiuitilor ocu-
patia de a se indeletnici cu intrebarea despre neaparata
trebuintA a unel judecAti de a OM lumea; cad fireste
ocupatia cea mai placuta a criminalistului ar fi tot-deuna
aceea de a se m6guli si inteletnici cu ideile ci socotinta,
ca nu fiintazA nicairi vre-un criminal pentru densul ?"
Dupe ce arata ca trebue sA dea socotealA omul de faptere
sale, li dupe ce enumera causele ce pot sciipa de Gehena,
www.dacoromanica.ro](https://image.slidesharecdn.com/189209-150410003642-conversion-gate01/85/1892-09-30-320.jpg)
![DOCUMENTE INEDITE
Privitore la Istoria Ngiolla la politici si bisericeasca.
Atat Patriarhul Dositeit, cat si nepotul set' Chri-
sant Notara erad forte bunt prieteni al renumituluY
Domnitor Constantin Brancoveanu. Fiif lui Con-
stantin Brancoveanu au avut chYar profesorY pe
Patriarhul Chrisant, pe and era numal diacon, qi
petrecea in Bucureqti. Acesta inainte de 1707, pen-
tru cA, de la acestA epoch este radicat Chrisant ]a
Patriarhat. Ac4bth epistola scrisa de Stefan Bran-
coveanu, fiul eel mai mare al lm Constantin Bran-
coveanu, catra Patriarhul Chrisant, ne spune ca
avea qi educatory pentru musica, pe un om de
valdreIrotheit. Stefan roga pe vechiul set' pre-
ceptorChrisant, a avea in vedere pe profesorul
set de musics, qi a-Y inlesni calea spre a'0 realisa
aceea, de care are nevoe in Orient, probabil in
Constantinopol.
www.dacoromanica.ro](https://image.slidesharecdn.com/189209-150410003642-conversion-gate01/85/1892-09-45-320.jpg)
![722 DOCUMENTE INEDITE PRIVITORE LA
de 6meni sa dea la o parte rade trecutului si sa, Infloresca
spre mat bine, pentru mangaerea $i folosu] poporului ce
porta numele lui Christos),despre care me rog fericirei v6stre,
data e cu putinta, ca sa am cat de p4na eunostinta des-
pre aceste hotarari.
Cat despre noi, data doreste fericirea rostra sa cunosna,
cu ajutorul Jul Dumnecjed si prin fericirea v6stra suntem
sanetosi $i traim, iar cum, etc. etc. Nu limp ostenela a ne
intreba, caci in cele ce nu depind de noi, nimic alta nu e
de ;Es de cat cum va placea lui Dumnec,leu, ast-fel s'a In-
tamplat si se va intampla. Cei din smerita mea cash, in-
chinandu-se si fiul impreuna, cu muma si copin cu plea,-
mune pana la pament, ye trimit fericirei v6stre sarutari
cu OM evlavia, respectatel si prea santei v6stre drepte ;
cu care si eft me rog si me cuceresc din t6ta inima, dupe
cum stie, cunoseetorul celor ascunse, vecinice] Pronii si
Ingrijirii vecinice a nemarginitului Dumnecleti, ca sa ne
invredniceasea a ve saluta aicea fiind, privind trupeste pe
fericirea v6stra, macar ()data Inca cu ochii corporal]. (nu
numai pentru dorinca aceea ei Inca si pentru alto cauze),
caw cu cel intelectuali (a cps Xeniu) nu ye vom perde
de a ye vedea, de si departe cu trupul, si pentru ca cel
mai vechl slujbasi ai fericirei v6stre :A, Ia bine-euventarea
v6stra si sa, reinoiasca, si oficiele lor, si cer ce pana acum
n'au primit oficii sa participe de-opotriva din har $i bine-
cuventare.
Am primit ca dar de bine-euventare rodo-zaharul ce aV
bine-voit a'mi. trimite, pentru care ye multumese fdrte mult
fericirei v6stre, pentru care rodo-zahar a-ti poruncit lui
Hagi-Cuzi sä rni-1 trimita, pe care nenorocit Hagi Cuzi
mult l'am cait pentru perderea ce i s'a intamplat din causa
focului, stie Dumnegeti, ce-i de facut ? numai Dunaneq.eti
eel sfant sa-1 mangae si pe el, prin mijlocele ce stie. Cate
doreste sa-mi scrie fericirea v6stra prin Ibraim Celeti bine
cunoscend, de si pucina vedere am avut cu el pana acuma,
insi dupe cum Belie si fericirea v6stra sa, vede ea e5te
www.dacoromanica.ro](https://image.slidesharecdn.com/189209-150410003642-conversion-gate01/85/1892-09-51-320.jpg)
![744 ETICA EVOLUTIONI3TA ETICA CRE$TINA
pre Dumnelet cu poruncele sale morale, simte o necesitate
imperi6sa de a pune in loc un surogat, o morala seculars
sad civi/et, o moray care independenta de Dumnedeu sa
dea omului un cOlauz moral si sO'l fact in vre un chip ca-
pabil a's! indrepta viata. In Francia de on sir de ant
se fac incercari practice de a pune in mans, copiilor ast-fel
de moray. Tot aseminea incercArt se fac in Germania si
chiar in Berlin, pentru a introduce o moray secularA A-
cesta tendinca se manifests din ce in ce si la unit dintre
barbatii nostri eivilisatt sat mat bine emancipati de ere-
dintele ruginite ale parinilor i strabunilor nostri. In press.
in intruniri, in corpuri deliberative se tot and voci contra
studiulut religiunel si morale] ercstine in scalele publice.
Din fericire curentul antireligios n'a mers la not in Romania
asa de departe ca in Germania si mai ales ca in Francia.
El este numat un pium desiderium al unui numer mic de
baxbati tnainta(1. Preceptelo morale! crestine nu sunt Inca
eliminate din sc6lele n6stre, de si de un timp studiul for
e pus pe al doilea plan si marginit la un timp forte scurt
de predare in raport cu alte obiecte. E datoria n6strA sa
veghiam sa luerAm a le 'Astra propaga : Laboremus.
Omul cu judecata sOnet6sO cere doveqi despre po-
runcile morale ce i se impun. Voea ce aspirO la hbertate
nu primeste usor un jug strgin fait motive COL vingetOre.
Dec] a trebuit a gasi de la inceput o basct tiintifica pentru
morala seculars, cea stability. La acestA lucrare s'a 'njugat
intalast data Herbert Spencer. El p6te fi privit ca repro-
sentantul de frunte, am putea dice mai ca profetul monis-
mului materialist in domeniul morale!. Darvin 11184 tl
intimpina de obiceiu cu multa reverinca, ca pe filosoful cel
mare, ca pe dascalul set. (In Descendance de l'homme).
Opera principals a lui Herbert Spencer in domeniul
morale! este cea intitulata: Data of Ethics. Ea fu tradusa
curand in limba francesa si germana. Traducerea francesa
este intitulata : Les bases de la morale evolutioniste. Par
Herbert Spencer. Citatele de mai la vale se vor aduce
$1
Qi gi
www.dacoromanica.ro](https://image.slidesharecdn.com/189209-150410003642-conversion-gate01/85/1892-09-73-320.jpg)
![EVANGELIBLE Al OCRIFE 763
sa intampla si celor-1 alp 6menl, caril datoresc origina ]or
acestul pament. Si child slAbea corpul sell, i se arate, an-
gerul Domnulul, fiind ca 6ra mortel era apr6pe. De indata
l'a apucat o frica $i o mare nedumerire ; ded se scula si
se duse la Ierusalim, ci venind in templul Domnulul, unde'si
rosti rugaciunea inaintea santului altar si dise:
CAP. XIII.
Rugdauvea la losit yin temple.
0 DOmne, datatorul a t6tA manglerea, Dumnedeul in-
durarel si Dumne4eil a tot nemul omenesc, Dumnedeul
sufletulul met, spiritulul si corpulul met] ! CatrA tine me
rog plftngend, o D6mne Dumne4eul met]. Acum s'att sfer-
sit 4ilele mele ci a sosit timpul, ca sa las lumea adsta,
trimite pre marele Mihael, capitenia sfintilor MI anger'. SA
remae la mine, ca umilitul meg suflet sa iasa din acest
trup tieAlos, farA greutate, fArA spairnA si nerAbdare. Cad'
mare Mee, $i grozava intristare cuprinde pre tote cor-
purile in lita mortei lor, fie barbat sag femele, on animal
sail salbatacTune, cele ce se tArese pe pAment sag zb6rA in
aer, tote creaturile fArA deosebire, eari sunt sub ceriii si
ail o euflare de viatA, sunt cuprinse de fricA ci mare strim-
torare $i osteneala, &and sufletul for sa desparte de trup.
Acum dar, D6mne Dunanedeul met], fie apr6pe cu ajutorul
sett, al tell Ant anger de sufletul ci trupul meg, pana ce
se vor desparti unul de altul. Si fata angerulul, care mi
l'a' dat spre paza din difia facerel mele, sa nu se int6reA
de la mine. Ci sg, mi se dea mie eonducetor, pAnA ce me
va aduce la tine. SA fie fata sa Wanda si senina si sa, me
conduca cu. pace. Nu ingadui ca sa se apropie de mine
duhurile rele 1) pe calea, pe care eg trebue sa merg, pAnA
1) Dup6 credinta Iudeilor, fantomele sau duhurile rele locuesc
prin pustimm, se amesteca insa §i pintre omen] ca demon]. Aceq-
tea sunt angerii Satanei, can au fort creati buns la inceput, dar
prin vina for au caclut i domnesc in imperatia intunerecului, sbu-
rand prin aer. Cartea 'Ilobie 8, 3. 6, 8. Idn 8, 44, 2 Petr. 2, 4.
luda 6, Efes. 6, 12. 2, 2 Colos. 1, 13.
www.dacoromanica.ro](https://image.slidesharecdn.com/189209-150410003642-conversion-gate01/85/1892-09-92-320.jpg)
Uploaded byDalv Alem
1892 09
Documentul analizează tradițiile creștinismului în țările române, cu accent pe activitatea apostolilor Andrei și Petru. Se discută despre influențele străine asupra obiceiurilor religioase românești și corelarea acestora cu învățăturile creștine. Studiul oferă o relatare a misiunilor apostolice și a legendei populare din jurul acestei perioade.
1892 09
- 1. IV'Ast)o~WAWO~V.,#/WfftL-1% BIsERIcA (ORTHODOXA REANA Revista PeriodicaEclesiastica. ANUL AL XVI-lea, No. 9. 3DC]El../1131R,I_ TABLA MATERIILOR. Pag. I. Intaile semi* ale creqtintdIei in terile Rornane . , . . 673 II. Viata, activitatea si scrierile P. S Filaret Scriban 693 III. Mat. p. dreptul bisericesc Oriental 705 IV. Viata §i scrierile lui Ilie Miniat . 711 V. Documente inedite 716 VI. Starea clerului in Rusia. . . . 743 VII. Etica evolutionists §i etica cre§tina 724 VIII. Evan geliel e Apocrife 760 IX. Donatiuni. 768 BUCUREP1I. ,Thalias WeiVido cgLeeece4e1.4 54. Sir. Prznei¢atele- Unite, 3f I 8 9 2. CTI tc:TORIE gd' .1 FOG' . . ..... . ..... . . rTl1-= r/ W#441( .ffVz." I.AL a.. www.dacoromanica.ro
- 2. BISERICA ORTODOXA. ROMANA. INTATELESEMINTE ALE OREVINATATEI YN TARILE ROMANE. Vorbele crestine, de origine Latin i pastrate de graiul romfinesc, radia, crestinismul Romanilor pans la vecul al doilea dupA Hristos. Legendele, scrise $i nescrise ale po- porului romilnesc despre unele pers6ne ale crestinatA01, ne imping pe treptele timpului pang la anul 42, ski cel mult 44 dupa Hristos, and sfin01 Apostoli s'ait fraparOt la predica -cea de a t6ta lumea. Insusi obiceiurile crestinesti ale Romanilor, adeverind vekimea lor, ne vor incredinta, ca ele s'au fiert pe pamentul de astA.-4;11 al Romanilor, in inkiegarea for au intrat obiceiuri religi6se de ale pop6- relor din jurul Mitrel negre si al DunArei, ski cu Eutropiu, ale poporelor din Oa lumea romank primind tot-de-una forme crestinektti. Vom incepe deci acest studiu cu tradiciile Bisericelor apostolice, despre sfintil Apostoll Andrei Petru; Vom trece dup5, acesta la legendele uncle practice ro- mfinesti despre acesti Apostoli urtuasil for ; Si in sfe'rsit vom anta, a ne da sama de elementele, ce compun uncle din obiceiurile n6stre religiose, si mai ales cele de o ve- kime si Inaintattl. si si www.dacoromanica.ro
- 3. 674 INTAELE SEIITNTEALE CRE*TINATAILT I. Traditiile Bisericelor apostolice despre ApostoliT Andrei si Petru. Nu tog sfintii Apostoll aft traditiuni si practice religi6se, purtate de poporul romanesc. Pioa Sfintului Andre!, 30 Noemvrie, este serbatoritg de Romanic Moldovei si o parte at Transilvaniei cu practice, ce ne daj . de gandit, Tar St. Petrea are atatea legende, si se bucurA la top. Romanil de atata stip* CA el si numal el umbla forte des pre pament, ajutorand pre 6menT, une-ort in unire cu Domnul Hristos, sell cu Maica DomnuluT, alte-ori Ili singur ; si forte de multe orT Romani) pun pe St. Petrea la sfat cu D-clef. i da( A poporul bulgar Tubeste sA alba icane cu judecata viit6re, cu iadul $i raiul, cu scene din Apocalips, Romanit ail mat multe legende despre St. Petru, ca pAzitoriti al ra- iulul, ca mijlocitoriti intro Domnul ii 6rnenT, ca model de iniciativa personals fata cu provedinta diving etc. Acosta anume particnlaritate a acestor do! Apostoll fats de Roman! ne-a hotarit sA studiem bra,' crekitinismul, predicat prin. St. Andre! si apoi prin St. Petru, locurile, pre unde el ail sAmbnat gmanta credintei revelate, precum §i alto Impre- jur&ri istorice ale cAlatoriilor for apostolice. DecT sA incepem : 1). CrWinismul prin St. Apostol Andrei. Parintele istorie! bisericelti, Evsevie Pamfil, Episcopul Kesariel din Palestina (1- 340), ne spune prin istoria sa bisericesca : (Santii Apostoll $i invetkeil Mantuitorului nostru s'aii imprAstiet peste tots, lumea (pentru predicA). Lui Toma, dupre cum spune traditiunea, i-a cqut sortul de a merge in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia, unde el a trait $i a murit in Efes,. Vorbind apo! Evsevie despre predica si mortea martirica a Apostolilor, inkeie istorisirea sa: cDespre ac4sta din caveat in cuvent www.dacoromanica.ro
- 4. IN TNRILE ROMANS675 vorbe§te Origen in tomul al treilea al ecsegesel stile la eartea facerel '3. Traditiunea despre predicarea St. Ap. Andre! in Scitia, este o traditiune istorica, care a intrat in mai multe opere posteri6re, lucrate kiar la izvorele traditiuneL De alts parte, se vede, ca acesta traditiune data& nu numal de la .Origen, ci ea se sole pe treptele timpulul pang, la bar- batii apostolic!, qi tot-o-data sint dove ;Ii, ca acesta traditiune istorica. este comung, atat Bisericelor din Resarit, cat celor de la Apus. Mai rota! vom spune, ca qi Evherie, Episcopul de Lion (f 449), recun6t4te, ca qi Evsevie, ca, St. Apostol Andre! a predicat cuventul D-4.eti in Scitia 2). De asemenea se face amintire despre predicarea St. Andre! in Scitia, precum qi in alts prin catal6gele lui Ipolit al Rome!, set. de Portuens (Seoul II), ale Dorote! al Tirulul (sec. IV), Sofronie (f 375), prietenul fericitului Ieronim, qi prin 1) Historia Eccles. Easebii P. cart. III, cap. 1. Se credo in genere, ca Evsevie a 1mpru.mutat aoeste locurl din Origen, ca tot de aid -slut laate vorbele, dupre cum spune traditiunea". Fat& on res- tulle din operele In! Origen, de care astaill dispunem, este cu neputinta, de a pntea dovedi, ca acest annme toe este lnat ad li- teram, dupre oum spune Evsevie, din Origen. Alai el a impramutat numal ideia din Origen, mai ales ca mal sus, $i annme in cartes. II cap. 25, vorbind on mal malt& starilinta despre mortea §i predica Apostolilor, este in deplin acord on Origen. Inca din timpnrile Ierodot, Soitia se numia laturea despre Mecla-nepte a Mare! negro, de la 'stn., set Dunarea, pal la Tanais, sell Don. La inceputal ere! crestine most& latnre s'a nnmit in ge- nere Sarmatla, lar nnmirea de Soitia s'a aplioat la Scitia mare, set Scitia Asia dintre rlurile Acsart Om, set Amu-Daria Sir- Dania. Nu putem ins6 sä nu recunestem, ca atat parintil bisericestl, cat $i scriitoril profani, nu incetoza nicl o data. de a intalege prin Scitia i Scitia mica, adeck cea despre laturea nordica a Mare! negre, oarea in mod particular la Dunarea se nnmia Setts, mica $i la Hersonezul tauric Tavro-Soitia (Strabon. Geograf. cart. VII, cap. 4). Dec! in aoesta parte a continentulut europien trebueste sa cautam Scitia Evsevie, nude el pane, pe Ap. Andre! cn predica sa, Qi tot ale! 11 pun si alt! scriitori, posterior! 1n1 Evsevie. 9) Instruct. ad Solunium. libri duo Patrol. lat. ed. Migae. T. L. Tag. 809. lul lul lul gi si looalitatl, Qi si si lul www.dacoromanica.ro
- 5. 676 INTAELE SEM1NTEALE CRESTINATATEf catalog-4 prescris lui Epifanie, Episcopul Ciprulul (t 403), unde pre scurf, dar cu roulta acuratet5 se insira, locurile predicarei St. Apostol Andrei, precum si rnortea lui 3). s) $tiinta este Ind in ne'ntelegere asupra personelor, carora li se preserie aceste catalOge, precum si asupra timpului, cand ele all lost scrise. Cn tote ne'ntelegerile asupra acestor puncte, nu este mai putin adev5rat, ca @le infatisaza traditinnea veke a Bisericei, dupre cum despre aoesta s'afi esprimat mai multi barbati al stiintei, ca alland (Patrol. grace. ed. Migne T. II, pag. 1187-1303), Lip- sins (Die Apokriphen Apostelgeshiohten. Die Acten des Andreas S. 543-622. Braunschwig, 1883), Arhiepiscopul Macarie (HeTopia XpncTia 'ma Ao CB. 13.11a,41111ipa), Golabinski (Hemp. pyceN. Aelumu) $i D. Vasilievski (PyeeNo-nuaauriNcNie 031MBRII. X0IICAOHle AEI. AllApCFI in eTpaut Mnpunlouon a. At. M. napol. Ilpomp. 1887 Nu. I Qi 11). In cataloge pe langa &Atm se vorbeste de Tracia, Bitinia si Pont, adeca de latarea sud-vestic5, a Mare' negro. Mai departe de lo- curie din jurul riului Fazis sea Rion on orasul Sevastopol, adeca vekiul Dioscor din Colhida, ce este askiata pe laturea nord-ostid a Marei negro. Si in unele cataloge se vorbeste numai de Cara Sog- dianilor, si a Sacilor, carea cadea tot pe laturea nordid a Mani negre. Tote aceste calatorii apostolice se sfersesc cu Ahaia, unde in orasul Patrele Apostolul more de m6rte martirica. Bitinia si Pontul slut tori clasice ale crestinismului, unde a pre- dicat $i Ap. Petru, iar catalOgele aid dab. traditiunile veki ale Bi- sericelor din aceste provincii. Apoi Pontul si Bitinia, cadeail in calea Scitiel si in particular Bitinia, incepend de pe laturea sud vestid a Marei negre, se contopia cu Pontul, care se intindea pe laturea sudica a Marei negre pana la Rosaritul ei; $i aid se unia cu Scitia. Tracia catalogelor se lea tine-ori in intelos de Tracia en- rapiana, carea cadea pe laturea apusana a Mani negro, si de Tracia asiatiea, ce se intindea pe laturea sudica, aded in Asia mica (Const. Porfirogenitul USIA J.p./zwv. cart. I, cap.3. Patrol. grace. T. CXIII, pag. 71 82). Locurile din jurul riului Fazis (Rion) si orasul Sevastopul din Colhida cad. pe vestita cab dioscoriena, care era trasa pe laturele Marei negro de la Sud spre Nord prin ostul 'Ward negre spre Bos- forul Meotidei. (Strabon, Geograf. cart. XI, cap. 2, cap. 5). Si despre vekiul Dioscor, care prin sec. al III s'a numit Sevastopol (Ved tvorba Sevastopol in WOrterbuch der Griechischen Eingenamen. Dr. W. Papa's. 1845. Braunschweig.). Pe acesta cab catalogele due pe St. Andrei in Scitia, Ian catalOgele Jul Sofronie i Epifanie 11 imping pita in 'terile Sogdianilor si a Sacilor, punnedu-se alaturea @i Scitia; ceia ce a si Mout pe null sciitori sa creda, ca Apostol a predicat in Scitia mare numal, aded in cea asiatica si nu in cea europienk. Dar acesta parer° este gresita ; si no' vom vedea si mai jos, ca Scitia St. Andrei trebue sa fie anume Softie, mica, Scitia, carea se intindea, pe laturea nordid a Marei negro $i se pogora pre cea vlstica, a- tingend Bitinia. To. www.dacoromanica.ro
- 6. tN TtRILIII ROMA1677 AlAtnrea cu itirile scurte istorice de ma! sus despre cAlAtoriile misionare ale Ap. Andre!, avem istorisirile apocrife ale ereticilor, care cu mal multe amAnuntiml ne infatisazA locurile, personele i imprejurArile, ce a1 Insotit predica mortea Apostolilor, si in parte a St. Andrei. Aceste istorisir! ale ereticilor, mat ales gnostic!, p6rta numirile de : ICE ei030E,-calAtoril, .914mta- minunI, flaptOpEov=martirul (Apostolilor) altele 4). Lul Evsevie, in deobste scriitorilor secululu! al IV-lea, le erat cunoscute aceste istorisirt, anume acele privit6re la Ap. Andre!, pe care el le prescria. unul Leucie Harin, gnostic dupre credinta 5). E prea adev6rat, ca prin tote apocrifele, $i kiar prin cea prescrisit lul Leucie, se vede dualismul gnosticilor, dar scurtimea istorisirilor despre A- postoll din cArtile autentice, si de alts, parte lipsa totals de istorisirl din aceste card despre unit din Apostol!, au facut pre gnosticii. ce!-ce cu doctrinele for voi6u s i inlo- cuiascA crestinismul, sA, recurga. la tradiciunile pop6relor, si ast-feliti sa se indeplinesca lipsurile istorice din cartile sante autentice. Nici Evangheliile, nici Faptele, precum $i nicl Epistolele nu vorbesc nimic despre cAlltoriile Ap. Andre! ; dar din istorisirile gnosticilor, gi in parte ale lul Leucie, not cunostem predica lul Andrei Mathia in Ora Antropofagilor sea a Mirmidonilor, activitatea Apostolilor Petru i Andre!, precum si martirisarea acestul de pre urmA, in Patrele 6). LocalitA cile, pop6rele, personele si kiar 4) Lipsius op. cit. Vasiliewski idem. 5) Hist. Eccles. Enseb. cart. III, cap. 25. 6) Oper. Lipsius si Vasiliewski. Tara antropofagilor sell a lYlirmidonilor cadea in SciVa mica, a- (Ina in cea europian5,; si une-orl scriitoril greci, ca St. Atanasie, .o pullet in TanroScitia, alte-orl erail nnmite ast-felit tote locurile, pe nude traiat Tog scriitoril veki qi posterior!, bisericesti profani, se num in a numi pe acele popore antropo, set andro- fage, care aveat moravurl barbarice. Pe Sc41 11 namiat ast-felit pentrn onventnl, cg, el, onm se Ilion, beat singe de om, ma,ncat si si $i $i IlpeL4.__-fapte, $i si si $i si Sciil. Qi www.dacoromanica.ro
- 7. 678 /Dm ABLESEAMITE ALE 1312FrINTATATFT elementele faptice, pe care Leucie le intrebuintazA in is- torisirea sa despre Ap. Andrei, ati fost intrebuintate qi de cAtrA scriitoril biserice§ti contimpurani qi urmatorT gnosti- cilor, §i nol adaugam cu critica moderns, cA elementele faptice din aceste istorisiri nu puteati fi skimbate , find cA ele se infAti§ail contimpuranilor sell urmatorilor nemij- lociti at faptelor. Mat pre urma s'ati formulat nou6 istorisiri despre Apos- tolul Andrei, care, fiind curatate de credintele eretice, ad avut de basil, traditiunile locale, §i n'au reams neinriurite de elementele cuprinse in cartile apocrife. Cea mat veke din aceste istorisirl este epistola presviterilor qi a diaconilor Bisericel din Ahaia, prin care se descrie cu de arnaruntul mortea martiricA a St. Andrei din Patrele, §i care.istorisire a intrat in sinacsarele Bisericel n6stre pentru clioa St. Andrei de la 30 Noemvrie 7). Cea mat complecta din operele posteri6re, care s'a ocu- pat de calatoriile apostolice ale St. Andrei, de sock lul de calAtorie qi de invetaceif lul, este opera monahulul Epi- fanie: IlEpi Tat 61ou xott Tan) Y.J.c704.1ov TOotic -cc; &Tim) xoci isxvvicAu.ou zal TzporroxliTrou -cc-6v circocrcawv 'Av;piou,_ despre vista, faptele qi sfgrqitul sfantului, intru tot lauda- tului §i intAiulni kiemat dintre apostoll Andrei" 8). Trait eadavrele omenetItI, ce Marea negra le scotea la mal, Intrebuintat. Orvete ei mantale din pale de om, din tigvele omene§t1 facet cupe de but vin set apa, etc. (Ist. Romanilor Xenopol lall. 188. T. I, pag. 39-41). ') XuvottipLov de la Gov6Ceo,ew=adun. Sinacsarele In Biserica nostra dirt biografiile sfintilor, ce se citesc la dioa sfintilor, °and se shbeza amintirea lor. Despre sinacsaral, ce se cite§te in dioa de 30 Noemvrie §i in care a intrat elemente din epistola Ahaenilor, parerile stiintifice slut impartite. Galland credo, ea epistola acOsta a intrat in compunerea sinacsarulul de la 30 Noemvrie, dad nu in intregul el, cel pntin in ecstract (Galland op. cit. cap. I). Cipsius este de alts Oren. 8) Patrol. Graec. ed. Migne T. CXXX. p. 216. Despre alto editiunt ale acestel scrierl, preen' §1 despre persona lul Epifanie (vedi li pyccRo-6113awrincuie oapigma tic H. op. 1877. Faso. pe Ian. Ili Fevruar) §i prefata la editiunea IT__ostem EumkaHist o B. rpaj rt. etc. in opera Cu- legere orthodox& despre Palestina. T. IV, Part. II Spb. 1886. www.dacoromanica.ro
- 8. IN TtR1LE ROMANS679 pe timpul iconoclasmului, adeca pre timpul lul Constantin Copronim (j- 775) si ma! ales al lui Leon Armenul (813- 842), Epifanie a lubit sa cAlAtoresca si ea adune tote ce privesc pe locurile, pers6nele si obiectele sante. Fiind de origine din imprejurimele Bizantiulul, fail a se putea anume arAta locul nasterei lul Epifanie, el s'a ve4ut de multe -orl Cu clericit Bisericet mart" din Constantinu- pol, si a fost Impins la lucrarea aeestel opere de motivul, cum (lice Epifanie, ca einultt afi descris vietele si faptele deosebite ale s-lor bArbatT, dar vietele s-lor apostoll ni- mene pAnA, acuma nu le-a descris cum trebueste,. Luau- du-s! acesta osten61A, Epifanie a scris vieta St. Andre!, adunand datele din scrierele barbatilor celor sfintt, ca Climent al Rome!, Evagrie al Siciliet si Epifanie at Ki- prului. Despre Epifanie al Kiprului, care ne-a pastrat cele mal multe date despre eel 12 si 70 apostoll, monahul E- pifanie glee, ca el a cunoscut .traditiunele, si serierile bArbatilor, trait! panA la densul, intro care si scrierele tapocrife.. Urmand esemplul omonimulul self, monahul Epifanie dice : tAvend la ind6m5,na asemenea eerier! me- morabile, si rugind de comunitatea cu not am visitat terile si orasele pana, la Bosforul (de Azov), si asa cu o mare dragoste am cercetat despre sfintele deosebitelor locuri si despre aceta, dac5, unde-va sint relievii. Cu modul acesta not singuri am aflat multe ; si pe care nu le-am putut gasi, am cercetat cu de amaruntul prin ce am intalnit, i am aflat de la densit destule,, Si trebue sa aditugam, ea pre timpul monahulu! Epifanie asemenea cercetAri erat in mare Intrebuintare,resultatul cArora apol se opunea iconoclasmulut, ce pretindea, ca cinstirea ic6- nelor si a relicviilor era-0i necunoscute Bisericelor vekt. Din acestA lucrare ocasionala a lui Epifanie pe not ne intere- sazA Intre altele datele, relative la sotit de calatorie al St. Andre! si InvetAceit lul, emit au colucrat la r6span- direa crestinismulut prin laturele nOstre 9). 9) Trebue 85, stim, el teestul greo al lnl Epifanie despre St. Andrei, de care dispunem noi asta-di, nu este eel original. Epifanie tra- ditiunile, 9.10, www.dacoromanica.ro
- 9. 680 tNTAELE SEMINTEALE CRE$1 INATATE1 Dupre Epifanie St. Andrei, ca si Ap. Pavel, a intreprins tree calatorii. Pe fie-care o incepea din Ierusalim, unde se intorcea pentru serbAterea Pastelor, dupre cum facet apostoll, $i de unde larasi pleca, insotit de deose- bitl soli de cAlatorie. In calatoria intaia Ap. Andrei a plecat insotit de fratele sell. St. Petru. tApostolii, ;lice Epifanie, fmplinia porunca Domnulul de a pleca la predicA, crate dol, si pe Maga a- cesta el avet gi sot' de calatorie, ca Mathia, eel ce s'a ales apostol dupa Inaltarea Domnului. Plecand din Ieru- -salim prin Antiohia Siriet, apol prin Tiana Capadociei, Apostolic ail venit la orasul Sinopi de pre malul Pontulut $i In Cara Scitilor. Despre Pont si Galatia, adauga Epi- fanie, vorbeste Ap. Petru prin intAia sa epistola ecu- menica 101. In oral erait multi Iudei, dmenl cu deprinderi aspre si barbarice, de aceia el erail privitI ca antropof agf. intrat apostolic In oral, ci adapostit inteun del, seA. inteun munte, aflator in insula din fata orasului, $i aidi ail invetat pre Iudeii Elinil, ce veniafi la &psi), faced minuni II botezall. Pentru o trebuinsa, comuna. Ap. Mathia s'a dus in oras aid el a fost prins si pus in in- kisere. Neptea Ap. Andrei s'a dus In oral prin minune lAsInd mai multe goluri, ale au fost indeplinite cu fapte din co- decsul manusoris al sec. XII, precum §i cu fapte, luate din istori- sirea georgiena despre Epifanie. Autorul sea seriitoral acestel is- torisirl este Ieromonahul Roman, care a trait nu mal tar4ill de see. XXI, $i care a introdus In istorisirea sa si date, luate din istorisirile locale, co dupre Worn unora se radiel pAna la sec. V-lea. Istori- sirea Jul Epifanie este tradusa si In limba slavona vekie, $i ea este introdusa In sinacsarele lui Macarie. (Ve4I despre mote : Histoire de la Georgia Partie I, pag. 56, Pbg. 1869. Brosse. i CBRTIAX'b Noemvrie, pag. 436-443. Mypanewb. dbaTie Cretpana CypameKago xi. if. np. 1889 Inuit) p. 437. BaumbeBefiaro. Tecstul georgian al istorisirel luI Epifanie este tradus In Xpncriaucxoneb pe 1869. 10) Epistola intlia ecumenica a Ap. Petra este scrisa catra &legit venig din deosebitele locurl ale Pontulul, Galatiel, Capadokiel, A- siel si ai Bitiniei. Inca Evsevie se referi la aoest boo, dud vorbeste despre prediea Ap. Petra in Pont $i In alte lona men ionate prin epistola (Hist. ecoles. Cart. III, cap. 1). gi gi N'at s'at gi gi gi gi L1TCFrin www.dacoromanica.ro
- 10. IN TERME ROYIANE681 a scos pre Mathia din inkis6re, apoi cu densul cu cei- l-altt inkisi s'at ascuns epte cjile afar& din oral, in pAdure, -uncle era o pesters, Tar in 4ioa a opta I-a botezat, §i in- vetandu-I, le-a dat drumul, La aceste Epifanie adauga tradiciile monumentele, ce dovedesc urmele Apostolilor in Sinopi. eMergend la insula, din faca orasului Sinopi, unde s'ad. oprit Apostolii, etc E- pifanie monah i presviter, Impreuna cu monahul Iacov, am gasit aid eix.rtjotov.paradis, capela St. Andrei, rang& paraclis pe monahii Teofan si Simeon, Tar In paraclis ic6na St. Andrei, zugravita pe marmurA, si vrednica de toth. admiraciunea. Monahul Teofan, batrin peste 70 ani, ne-a aratat catedrele apostolilor $i locurile for de odihna in petre. Despre icona el spunea, ca pre timpul lui C. Copronim ad venit aid iconoclastic i ad voit sa raga= Sea a-at ic6na, dar cu tot& staruinta n'aii putut sa &ea ni- mic. Noi avem traditiunea, ca ic6na este zugravitA Inca de pre timpul, &and Apostolul era in vieta. Qi 6, de la acesta ic6nA se fac multe vindecari.... In Sinopi locuitorif ne-ad aratat not, duple cum am spus, catedrele Apostolilor, si pe Tanga aceste inkisorea, pre care cu gannul cruces a deskis'o Apostolul si a scos din densa pre Mathia si pre caialalp inkisi In flume'. de 17, ne-ad aratat pestera padurea, unde i-a ascuns Apostolul, precum malul, unde i-a botezat pre eh. Scriitorul istorisirel georgiane comu- nick cá aid eraili dot" biserict ale St. Andrei, sapate tq stancA si in una din aceste se afla ic6na, mentionata de Epifanie. tIn Sinopi Apostolic Petru Andrei s'ad despartit. Cel %aid cu Kaid $i Cu invetaceil a plecat la Apug, jar Andrei on Mathia cu invecaceil sel la 11.6sarit, si a mere la orasul de lAnga Pont Amis, unde a remas in casa unul Iuded, cu numele Domentie. Descriind predica Apostolulul din sinagoga in clioa Sambetei, minunata vindecare, s6versit4 de dtnsul, Epifanie enumerd. InOtaceif, ce se aflad cu clinsul aid. Ei erad : Tadded si Mathia, Tihon Astahis $i si *i $i $i $i si si si www.dacoromanica.ro
- 11. 682 INTABLE SEMINTEALE CRE$T1NATATE1 (dupre istorisirea georgienA Evstathie), Evod si Simeon, Agapit Dometie. Locuitorif, aduand Apostolulul darurf $i de ale mancarel, el le impartia sttracilor, se multemia cu inv6tAceil sof, av8nd o hainA o pareke de sandall in piciorele Ole, se brania cu pane $i apa si acesta o data in 4i, dormiati pe pamentul gol $i dupa un respuns scurt, se sculait la rugAciune. Apostolul Inve poporul stand pre inaltimi, sett Wend pre scaun. El era de o statura nu mare, dar mai mult inalt, putin garboy, nasul ff era corofat, okil espresivi, sprancenele, parul pe cap si barba desA frum6sa. Cu cuventul sett cel facator de minuni, si in puterea cumpatarei si a intelepciunel el a convertit pre multi, si incredinta pre eel convertiti inv6- taceilor, ca sa -1 invete, in sf6rsit botezandu-i, fAcea pentru dinii Biserici, invela seversirea liturghiei $i a cantaref psalmilor, far pre eel alesf dintre if punea presviterf diaconl Urmandu-si cAlatoria $i predica sa, Apostolul cu invetAceil s'a dus la Trapezunda, orac al Lazicei (in istorisirea georgienA al Mingreltilor), dupa acesta in Iberia (in istorisirea georgienA, se ins6mn4zA, locurile pe undo a fog Apostolul) in t6te aceste locuri a botezat pre multi, $i apoi pre Marea s'a dus la Ierusalim pentru set.- bAt6rea Pastelor It). DupA, cinc1-4ecime, nand si ceialalti Apostoli watt im- pArtit la predica, St. Andrei a plecat in calAtoria adoa. Din ") SA ne dam socete15, de locurile, pe care le-a percurs Apostolul Andrei cn fratele set Petra in intlia sa calatorie apostolica, dupre cum ni-1 infigi§aza monabul Epifanie. Din Ierusalim, cum dice Epi- fanie, Apostolul a mat drumul drept spre Mega-nopte, s'a abatut putin spre Apus, de a trent prin Galatia, a luat'o spre Rasarit, de s'a dus in Pont, Eli apol pe malul audio al Marei negre a ajuns la Sinopi. Cat despre Cara SciOlor se vede, ca Epifanie intelege la- turea despre It6sarit a Mare! negro, find ca. din Sinopi el duce pe St. Andrei prin oragele Amis, Trapezunda din Lazica §1 apol din Iberia 11 Interco pre Marea lards! la Ierusalim. Cu alto cuvinte, A- postolul in cea Intl% calitorie a atins laturele Sevastopolului, set ale vekiulni Dioscor, §1 cn acesta a intrat on predica in vekea Iara. a Scitilor. Qi si Qi si si si pi Si dfn1il qi si Qi www.dacoromanica.ro
- 12. 1N 1gRILE ROMANS683,- Ierusalim el a fost insotit de Apostolii Petru, Ioan, Filip Vartolomel si cu dinsii a mers pane, la Antiohia Sink! $i apoi pang la Frigia de sus, Tar cu loan parift 19, Efes, uncle amandoi Apostolil oprit si art predicat. Dar aid Domnul a cis S -tulul Andrei: eMergi In Bitinia, pe tine to asteptil. Inca Scitia (si dupre istorisirea georgiena Gotia* "). bunA, de la Joan, Andm cu inv6tAceil set s'a dus in Laodikia, oral pacific al Frigid si de aid la Odis s6u Odisopol, orals al Misiel. Aid el a aseqat un E- piscop pe Apion, unul din invefaceit set. Dupa aceste, trec'end pre ldnga orasul Apostolul s'a due la Nikeia in Bitinia. Aid el a re'rnas apr6pe dol ant, si de multe-ori a predicat Iudeilor si pAghnilor, a seversit vindectri si alte minuni. Intre altele aid se vorbeste de toiagul de fer al Apostolulul, eel fAcator de minunI, care avea in verf crucea, si in care el se 'Mama, &And predica, despre crucea, pre carea a infipeo in Nikeia in locul idolului Artemide! sfa- ramat, unde se adunau duhurile necurate. Dupa ce a con- vertit pre multi, Apostolul cu trivetaceif eel i-a botezat, le-a facut BisericA dintr'o sinagogA, si k-a asegat din eel convertiti din noil preup si diaconi, far pre unul din in- vetAceil eel, Dracontie, l'a facut Episcop. Mai pre urma Dracontie a murit in clioa de 12 Mai cu morte martirica. Asa, adauga Epifanie, spus mie, clerich Bisericet celel mart, caril istorisiau minunele Apostolului 13). Din Nikeia Apostolul cu sop a trecut la Nicomidia, apoi in Hal- kedona, si aid a asedat pe unul din invetAceii eel, Tihic, ") Antorul istorisirel georgiene, Ierom. Roman, numeste Scitia en numirea de Gotia, dupre onm o nnmiaA si scriitoril greet. Gotia prin seculul al IV al V-lea se numea latnrele Mare! negre despre Miazi-nopte si Apus, precum si tale de la garde I:111111.61 si in sus. Despre acesta on dove4I amanun %it ma! jos. '3) Espresiunea Bisericel celel marl" este atribuitA, du- pre 'WA probabilitatea, de °nit Epifanie pentru personalnl Bise- ricel patriarhale din Constantinopol. Inca de pre timpul Sinodnini din Halkedona (an. 451) acesti cleric! se ramiaii al Bisericel celel marl. s'at LuAndull clioa Olibnp, alt1 ei nclerieit qi mi-a www.dacoromanica.ro
- 13. ,684 INTAHLE SEMINTEALE CREriNATATEI Episcop. Din Halkedona Apostolul a callttorit pe Marea pans, la Eraclia, dup. aceia s'a dus la Amastrida de pre malul Pontului, la Trapezunta, Neokesaria, Samosata si in sfersit s'a intors la Ierusalim pentru serbatorea Paste lor '4). Istorisirea georgiena indeplineste aid lipsurile din tecstul grec al lui Epifanie. Dupre acdsta istorisire Ap. Andrei a remas multa vreme in Amastrida, oras mare Qi populat, uncle a botezat pre multi si a aselat de Episcop pe Palma, ") In adoa calAtorie St. Andre! visiteza maI multe orase si on predica sa ajunge la oraqul Eraclia despre laturea nordica a Pro- pontidei qi kiar pan& la Odis, seA Odisopolis, oral al Misiei, din Scitia mica. In acesta direqiune a calatoriei sale, el se snpune po- runci! Domnului, care II dice in Wes : Sd mdrga in Britinia, ed pre dinsul 11 afteptd Scitia ". Da, In prima direr iune a ealatoriel adoa, Apostolul din Efes se 1ndrepteza spre Laodikia Frighiel, merge in Nikeia, apol in Nico- midia §i. Halkedona, trace Propontida, visiteza Eraclia qi de ale! se 1ndrepteza spre ara Scitilor, qi ajunge pia la Odis, sell Odisopolis din Misia, sell Scitia mica. Si dad comparam Scitia lnl Epifanie din calatoria Intaia a Apostolulul en Misia din adoa calatorie, gasim, ca este tot vekia qi mica Softie ; Cu deosebire munal, ca Scitia din ea- latoria 1ntaia este pusa pe malnl audio al Mare! negre pe langa Sinopi, in 6re-ce Misia din calatoria adoa se %Undo qi pe eel vestic, mergend pana la Odis, hotarul Scitiei posteriore de la garele Da- Rare'. Ca in adev6r Soitia cea mica s'a nnmit in urma Misia, despre acesta ne spun° si C. Porfirogenitul (11spi qap.i.to)v Opcccocc,- xa: Ogri- %Lag cap. I), undo el arata, ca, poperele Misiel din Asia mica cu tale din Tracia qi Misia europiana slut inrudite. De alta parte, nu latent ea 1ntelegem alt-feliA pe Epifanie, cand dice, ca Apostolul in three- Vunea 1ntaia din adoa asa calatorie a ajuns pan& la Odis. de cat numai ca St. Andrei dela Eraclia a treout pe langli, Constantinopol ei a hat drumul pe malul vestic al Marel negro, mergend spre Nord pana la la Odis, seA Odisopol, care oral este aqtidat dupre Straw' (geogr. cart. VII, b, p. 1) in Misia Tramiel de pe malul vestic al Mare! negre qi la hotarul e! ou Scitia mica, !ar dupre Cronistul Teofan aprOpe de Varna (VIsAstiou rEoipcvsiia. Venetia. 1728 pag. 418. cfr. th_ uaaperb CEIIITMe jOiliHIIXI. ClIaBaH'b 20 Ianuarie). Cand Ina Epifanie Interco pre St. Andrei spre Ierusalim, el 11 pornelte nu din Odis, puntul estrem al oalatoriel adoa, ci din Era- clia, ei apol qi ail nu precizaza, dad acesta este Eraclia Trade!, sell Eraclia Rare' negro, carea se afla intro Nicodimidia §1 Amas- trida. Din Amastrida de pre malul Pontulu! St. Andrei este treout alaturea on Sinopi iii dus In Trapezunta, Neokesaria qi in sfersit prin Samosata intors In Ierusalim. www.dacoromanica.ro
- 14. IN TERILE ROMANIS685. despre care locuitoril acestuf ora§ vorbesc, ca el a fort puternic in cuvent qi in fapta, i a scris multe invetaturf duninecleeqtf, dar mai pe urma un incendiu destrugend ()rap], a nimicit i casa, unde se pastrwa scriirele lul, §i aqa, nol am indurat cea mai mare plerdere. Din Amastrida Apostolul a venit in ora§ul Haracon, unde cu predica sa a convertit pre multi, qi le-a ficsat un loc de rugaciune, radicand aid semnul crucet, far mai pre urma locuitoril oraplui au zidit la acel loc o Biserica pe numele St. Andrei cu inkipuirea pe perete a kipulul lul, care dupre- traditiune era in totul semin cu dinsul. Cand cea intaia Biserica, s'a ruinat, oraOnif aft cladit alta, molt mai mare ). Din Haracon Apostolul s'a dus in Sinopi. unde a ca,stigat ccift-va invetacei, botezatl mai 'nainte, §i a remas la din§ii. Supus la batai §i suferinte din partea Iudeilor, caril se aflatt awl in numer mare, svarlit de dinlif afara din ora§, ca sa inghete, Apostolul, find mirat vindecat de Dom- nul, a predicat, §i multi, veqend suferinta cumpatarea lul, precum i invierea unui mort, sever§ita de dinsul, alt crer,lut. Si dupe ce le-a arclat ]or prenti si diaconi. §i invetat sPver§irea liturghiei *i a altor rugacium, bine-cu- ventandu-1 St. Andrei s'a dus in 7rapezunta §i mai de- parte; dupre cum se spune in tecstul grec, §i in sfer§it a ajuns la Ierusalim i6 . tflupa cinci-decime Apostolul a intreprins a treia torie. Insotit de Simon Cananitul, Mathia ai Taddeti, el a venit in Edesa. Tadeti a remas aid la Regele Avgar, lar ) Amaruntimele despre Amastrida, Episcopul el, precum §1 A maruntimele despre Haracon, care nu este departe de Amastrida, face pe autoral rus al vietei St. Anlrel (M,_ypaeburb mu ie can 1,1X13. Noem. pag. 466. Spb. 1860) s5, se intrebe: Oars Epifanie nu este- nascut in Amastrida?" 18) Lipsa din tecstul but Epifanie este indeplinita de istorisirea georgienl. Dupre acesta istorisire St. Andrei din Amastrida este dus, mai nainte de a adunge in Trapezunta, prim oralele Haracon Sinopi, unde el .intare§te credinta, cea acum predicate in timpul calatoriel intaia, caqtiga mai multi invetacei. i-a Qi ei ei qi www.dacoromanica.ro
- 15. 686 SEMINTE ALECRESTINATITEI St. Andrei cu Simon tai ceialalti at trecut in Alania la orasul Fust, apoi in Abastia (Abhazia), at ajuns pan& la marele Sevastopol (renumit in vekime, la hotarul apusan al Caucasiei) $i ati predicat pretutindenea. In Sevastopol St. Andrei a aseq.at pe Simon, Jar el cu inv6tAceil s'a dus la Zihia qi de aid la Sugdeif de sus, carii eras iara,si re- numiti in Caucasia. Orasanii eel cumpatati at primit cre- dinta. De aici Apostolul a venit la Bosfor, care se afla pe ceialalta parte a Pontului, oral /Ana la care am mers si not, adauga Epifanie "). Locuitoril, vecl8nd minunele, se- versite de Apostolul, puterea dumnecie6sca, a cuventulut lui, ascultal . predica lui Andrei, cum ne -ait spus not, (lice Epifanie, insult locuitorii. Bosforului. El ne-am aratat not un morment, avend inscriptiunea Ap. Simon, (dupre Geor- gieni Zilotul si nu Cananitul), sapat in temelia templulut santilor Apostoll, destul de mare, si care continea relicvit. Este si un alt morm8nt cu inscriptiune in Nicopsisul Zihiet cuprinde relicvil. In istorisirea georgiena locurile Georgiel, uncle au pre- dicat Andrei $i Simon sint skimbate. Dar trebueste sa spunem acesta, ca. in Georgia, este un alt izvor mult mat vtkit1, despre predica acestora, din care s'ati Introdus istorisirt in cronicele georgiene, i pe care le a avut In vedere §i traducatorul georgien al tecstului lul Epifanie '8). II) Aid Epifanie °aka. numb Episcopilor, intalni%1 de dinsul III Bosfor, annme Olimvadie, (dupre codecsul manuscris gm din see. XII, Icolipondie, dupre traducerea veke slavona, si Gheorghie, pre care H. numeste 67r0V,Tcov=ales, adec nehirotonisit Inca. Acesti Episcopi at istorisit 1nl Epifanie minunele St. Andrei. Despre Epis- copul Olimvadie Epifanie observi, et el stiea limbi. qi most , particularitate face pre D. I. Mali§evski (TpyArA K. A. AltaAemiir 1889 No. 12, pag. 555) al clict, el Inc& din see, lx pe maul nordio al Mare! negre se afla o aglomeratinne mare de popore, intro care trebue se fl fost popornl rus en limba sa". Not la aceste adangim, striibunil Romanilor de esti 41 on limba for nu putet sa lipsiaset din ounofitintele lui Olimvadie.... )S) In visa St. Andrei de Metafrast, acesta caracteristiel despre Hersonieni se perifrazazt Hersonnl este un oral ins6mnat ei populat, das locuitorii lui nu slut devotag ererliqei eel adev6- rate si inelfna ettrg. deosebitele eresuri". In traducerea yoke slavon,i, fri AM,i.H li li li li qece §i ca ala: si www.dacoromanica.ro
- 16. IN 1 gRIIE ROMANS 687 Ceia ce ne face sA presupunem, ca in aceste locurl se a- 'flat tradiciuni locale mult maI veld, de cat acele, adunate de Epifanie in Bosfor in alto localit41. Dar not sa ur- marim istorisirea lui Epifanie despre St. Andrei. 'Din Bosfor St. Andre! s'a dus 1 Titeodosia, oral pe a- tuncl populat si cult, undo era Imp6rat Savromat, tar mum n'a remas nici urme din dinsul. Aid ati crequt cats -va. LAsandu-1 pre dinsil, Apostolul a venit in Herson (in tecs- tul georgien oral al Gotilor), dupre cum ne-a spits not insusI locuitorii acestui oral. Tar Hersonienil sint un popor viclen, gi pan5, acum nestatornici in credincA, mincinosi, caril sint atm' de on -ce vent 19). Remanend la densil cate-va 4ile, Apostolul s'a tutors in Bosfor, gasind o corabie din Herson, s'a dus in Sinopi. Aid el a remas cate-va 4ile, a intarit in credit*, pre locuitorit converti%1 mai 'nainte, si le-a aselat for episcop pe Filolog. Dui:0, a- ceste ducendu-se mai departe i intemeind Biserici, a venit pAt36, la Bizanciu. In renumita lui suburbie, numith Arghi- ropol, Apostolul a aseclat pe Episcopul Stahie, tar in A- cropole a sanit Biserica Prea Santel NAscetoret de D-4eit, carea esista p6.nrt asta-41 (si dupre istorisirea georgiena) amt. loo seman5, fOrte mult cn tecstn1 grec a lui Epifanie, dar se adang1 probabil partea lasat5, in teostul greo, din alfauitariul St. Andrei, canon in ordine alfabeticl, flout de unit din Hersonieni, carii avet in vedere, de a intari tradiOunea despre cIlatoria St. Andre! in Berson. Dar nisi in tecsturile grime, proem si ilia in tecsturile slavone nu so vorbeste despre vre o roesitg on predicarea orestinismulul de cltri St. Andrei aici, dupre cam am v6dut, ca s'ar'i petreent in Bosfor si in alto oraso ale Mare' wipe. to) Despre aoesta la Brosse, Historire de la Georgie I Partie, pag. Brosse espanOnd dupre cronies. lui Vahtang istorisirea pre- dice! St. Andrei din Georgia, care a venit aid din porunca Mated Domnulul, aratand in note izvorele acestel istorisiri, el presu- pune, c aceste sint imprnmntate din Nikita. omul lnt Dumneleii si illosofe, dupre cum se vorbeste si de Nikita in viola St. Petra al Georgiel, acrid de invq5,celul situ Zaharia. Brosse adauga, cg. a- cost Nikita a sorts la sfgrsitn1 see, V-lea. Aid se aduc si alto do- veep, care tind a introi traditia despre predica hi Andrei qi a in- w6tIcolulul set. Simon Canauital in Georgia. $i rii Qi ¢i CO-63. ei www.dacoromanica.ro
- 17. 688 INTAELE SIMiNTE ALE CRE*11NATATEI ea se afla apr6pe de portile ora§ului, numite Avghenop, iar Biserica se numelte Armasan. De aim Apostolul s'a dus in Eraclia Traciei, apol a trecut cu predica prin ()mph:, Macedoniel. In istorisirea georgiena se tace mentiune de Tesalonic, uncle Apostolul a remas multa vreme, invetand poporul Intarind pre credincto§ii, cei convertict de Ap. Pavel. Calatorifle Apostolului s'att sfersit in Ahaia, unde in orasul Patrele a murit de morte martirica. Iar istorisirea lui Epifanie despre mortea Apostolului in Patrele semen& Cu istorisirea din epistola presviterilot a diaconilor Bise- ricei dia Ahaia "). 2°) Acesta, istorisire se pots vedea in Potrolog. Gram. T. II $i in Sinacsare la 30 Noemvrie. Sti nrmarim in sfersit $i locurile, pre care le-a luminat cu pre- dica sa St. Andrei in a treia asa calatorie, dupre cum nil infati- saza Epifanie qi istorisirea Georgiena. Plecand $i acum din Ierusalim, prima statiune misionarA a St. Andrei a fost in Edesa, oras al Mesopotaniel, §i incunjurand aprOpe- intreg litoralul Mare' negre, vine in Patrele, pre primi mertea martirica. Dar pana al ajunga, Epifanie no spune. ca Apostolul a luat litoralul ostic al Mare! negro, predicand pang. la Abhazia seti Georgta, §1 infiintand Bisericl crestine prin Iberia $i Lazica, care mai pe urma s'a numit Alania, si oprindu se la orasul Sevastopol, ca in adoa statiune, a asalat pre Simeon Cananitul, ca Episcop al Georgienilor. Parasind Sevastopolul a lust malul nordic al Mare! negre s'a dus In Zihia, seu Zehes, de aid la Sugdel, earl! aveii tom dispositiunea pentru religia, pre- dicata de St. Andrei si a infiintat -Biserici. 0 atreia statiune in acesta calatorie se 'Ate considera Bosforul Hersonesului tauric, uncle Apostolul vine de doe on cu predica undo locuitoril pan& pe tim- pul lui Epifanie si mai pe urma, au pastrat memoria Apostolului prin discipulul set" Simon Cananitul. Din Bosfor prin Theodosia Ap. a venit la Hersonieni, locuitorl ai orasulni en acelasi nume din Pro- pontida, fli aici, privit in apatra statiune misionarick, Apostolul a avut mult de lucru, din causa caracterului populatiunei. Nu mult dupa acesta lute° corabie din Berson trece pe laturea said, a Mani negre Ili se duce la Sinopi, uncle reguleza cele ale credintei. Din Sinopi, ca din acincea statiune si de alts parte )ntaiul near al erestinismului, predicat de St. Andrei, el cereet6z5, jumatate din litoralul audio al Nfarei negre pane. la Constantinopol, se intelege, ca. nu fara a visita orasele, pe unde predicase in intaia calatorio, ca Amastrida, Heraclia, Nicomidia etc. In Constantinopol set Bizan- tiu, Apostolul iii desfasure, in mod particular activitatea sa apos- tolica, luerand ca In aseptea statiune, cum am apucat a gice, si. asi §i si aid, si si si www.dacoromanica.ro
- 18. t11 TIVRII ROI k 689 In Rzanciu alatarea cu istorisirea lui Epifanie despre predica St. Andrei, maI este si istorisirea lul Metafrast (sec. X), care, ca si Epifanie, prescrie Apostolului ire! ca- latorii in jurul Mare! negre. Din acesta istorisire lipseste afe4itmea St. Andrei pentru orasul Sinopi, si tot.o- odata, este purtat cu predica si pre laturea apusang, a Mare! negre, adeca prin Scitia mica, cum se numia ea atunci 22). Istorisirile bizantine despre St. Andrei verbose de trel invecaueI af lui, cu numele de In, Rim ,si Pin 12). Dupre acesta istorisire ei erati din Scitia de la Mecla-nopte a Marel negre, si au continuat cu predica crestinatacel pang, a venit asupra for mOrtea martirica, prin inghetarea In undele until riu. Unele tradiiuni pun martirisarea acestor invepcel al St. Andrei in undele Dunarei, carea in larna martirisarei facea putinci6sa trecerea preste riu nu numal a 6menilor, dar si a pov6relor, a101 o due pana la riul Muzeti, care dupra unit ar fi Buzeul nostril, si in sfersit si mai departe la Me;la-nopte, dincolo de Kiev. Istorisirile bizantine despre Ap. Andrei sint insemnate si din acel punct de privire, ca ele pun pe Stahie, Inv& cacelul St. Andre!, Episcop si Inca eel intaill al BizanOului. Desi acesta istorisire este radicata, pang, la Dorotel, Epis- copul Tirului, ea inse n'a fost cunoscuta St. Hrisostom 23). Intl% en predica in Tracia, visiteza Heraelia, Tracia, si prin orasele Macedoniel ajunge on predica, cam cred Georgienil, pii,n5, la Tesa- Ionic, pe undo predicase Ap. Pavel. In sfersit prin oragele Thesaliel antra, in Ahaia, uncle in oapitala aceste! provincil, Patrele, 41 sfer- seste predica primeste martiriul. 22) AcOsta istorisire ne este onnosoutl din citatele altor soriitorl bisericeqt; Sind -ca ea lipseste din agiografia Int Metafrast (Ve41 licTopia gepNBR. Golubisnki 1, pag. 15), 22) Minolog Imper. Basilii (976 1125) la 20 Ianuarie. dr. Eu- vaairnoi To!) Onou evccturo5. manus. 1249. (Bis, Ort, Roman/. an. V, No. 10, pag. 847). 23) Unil die, ca, istorisirea despre episoopatul Stahie si lute- meierea Biseriod Bizaninlai s'4 formalat pe la anal 357, sand, dupre traditiune, s'aft strarnatat aid relioviile St. Andrei din Patrols. Dar St. Hrisostom, vorbind despre Apostolf, nu 4i.co nimie despre pre- dioa St. Andre! in Bizamtiu, sod adncerea relioviilor lul aoolo. Bisarica Chthothnd Randall. v si alp si le 9 www.dacoromanica.ro
- 19. 690 INTAELE SEMINTEALE CRESTINATATEt Tot ce putem primi din mega traditiune populara, Oa- tore in Asia mica si in Scitia mica, este aceea, ea cu dinsa s'a formulat apostolicitatea Bisericei din Bizantin, spre a se opune apostolicitAtel Bisericei din Roma, dupre cum $i Bi- serica din Cipru ill intemeia neatarnarea sa pe predica si fundarea Bisericei de cats, Ap. Vartolomei. Tot asemenea a facut mai pe urma si Papa Ivan VIII, care, pentru apa- rarea Bisericei din Panonia in contra Episcopilor germani, radica intemeierea acestei Biserici pang, is Apostoli. Istoricul Evsevie Pamfil nu tie alt Episcop al Bizantiului pang, la Mitrofan. Cronica pascals bizantina, inkeindu-se cu anul 628, si cronicarul Teofan (t 818), ne vorbind nimie de St. Andrei si Stahie, pune de eel intaiii Episcop al Bizan- tiului tot pe Mitrofan 24). Primind si noi, ea in adever Mitrofan este eel intaitt Episcop al Bizantiului (315-324) si nu Patriarh, dupre cum aii voit unit sa esplice tacerea istoricilor despre Stahie, stabilim, ca in imprejurimele Bi- zantiului, adeca in Scitia mica, era traditiunea despre A- postolul Andrei, ea intaiul predicator al crestinatatel, dupre cum s'a velut in istorisirile lui Epifanie, Metafrast si altele, si ca istorisirile urtnatore au acomodat numai traditiunea la deosebitele imprejurari istorice. La sfersitul vecului al IX si inceputul celui al X-lea, in Constantinopol traia vestitul orator Nikita Paflagonenul, cunoscutul vrajnial al lui Fotie, care are cuvinte panigi- rice la tots Apostolii. In cuventul de lauda pentru St. Andrei se esprima : Primind asupra-ti Mecia-nopte, to ai ealatorit la Iberi, Sarmati, Tavri si Sciti, visitand fie -case localitate si oras, ce se afla la Mecia-nopte de la Pontul Eucsin, precum $i acele, ce se afla la blecla-c,li,. i aiurea : Cuprinlend tote terile de la Mega -nopte si toth laturea Pontului cu puterea euventului, a intelepciunei si a- ju- decatei, precum li cu puterea semnelor si a minunilor, 24) Le (Wen (Oriens christianus T. I) analisaza traditiunea des- pre Ap. Andrei, Stahie qi urmatoril for in Bissrioa Bizairplul. www.dacoromanica.ro
- 20. IN 'ORME ROMAN691 pretutindenea a infiirqat pentru credinciosi Altare, Preucl i Arhiere, i asa el s'a apropiet de acel vestit BizanOu 25). Nikifor Ca list pe la inceputul vecului al XIV-lea prin istoria sa bisericesck, in partea despre predica apostolick dice despre Ap. Andrei, cá, dupa alte Geri, a visitat Ora, carea se numeste a Antropofagilor pustilurile Sci- tiei pe amandoe laturele Pontului Eucsin ;laturea despre Mega -n6pte i cea despre Mega -di 26). In cele de pre urma, i anume intre anil 1072-1077, pre timpul Imperatorulul Mihail Duca, tradiciunea despre activitatea apostolica a St. Andre a trecut in Rusia, dusk find de scris6rea lui Duca Cnezului Vsevolod Iaroslavicl, carea era scrisa de cats secretarul lul Duca, Mihail Psel (t 109G) 27). Eaca cum infatisaza invetatul Psel inceputul crestinkrel poporului rus ; Cartile n6stre cele duhovnieesti i istoria imi spune, ca imperatiile n6stre amandoe au un 6re-care izvor radkcina obstesck, cá unul cu- vent mantuitoriu a font predicat in amandoe imperaciile, ca aceIasl marturi oculari al misterelor dumne4eestt §i pre- dicator) al lui Duruneciel au respftndit in dinsele cuventul Evangheliel Aceste sint tote istorisirile bizantine georgiene, inte- meiete, cum am ve4ut, pe tradiiile pop6relor din Scicia si celelalte laturi ale Karel negre, despre Ap. Andre, 841 de calatorie apostolica, invetkceii lui intalele persone le- rarhice din Bisericele, intemeiete de Sfintul Ap. Andre. 25) Patrol. gram. ed. Migne T. CV. pag. 64-65. D. Vasilievski in opera oitatil, aratg, as6m6n1rile dintre cuventarea lui Nikita apocrife. 26) Vecli parable dintre istoria lul Calist $i c,rcile apocrlfe in opera D. Vasilievski. 27) D. Vasilievski M. up. Hp. 1875 Dekemvrie) a dovedit forte bine, el acest5, scris6re a fort adresatl lnl Vsevolod, care se eta in rudire en Duca, ce ci daduse pe in insotire fratelul lul Duca. Qi acelasi §i §i §i carple Cat. flick -sa pi pi gI pi www.dacoromanica.ro
- 21. tNTAELE 9 M.ALE CKI*T1N. IN 7 1RILE ROMANE Tot aid am mai v6clut pop6rele locurile, pe unde cu- ventul 1nT D-4et a fost raspAndit In v6cul Intaiii al cresti- nAtrttei de chtra acelo Apostol sop lui de predica, precum Ai formele vietei crestine primitive. In sfer§it am aratat, cum pe calea literary a fost duse, s4u mat drept confirmate in Rusia cea departata traditiunile despre St. Andrei. Ar urwa, dupre planul prestabilit, sá trecem la tradi- tiunile si practicele religiose rom'anesti despre Sf. Andrei, dar not facem aici maI 'nainte i predica St. Petru. sett' erestinismul prin Sf. Ap. Petru, apol vom trece la partea traditional, a acestel materii, se>5 traditiile despre Sfantul Andrei si Petru, purtate de RomAni In cemparatie cu ase- menea traditil ale poporelor slavice. 69 si §i si www.dacoromanica.ro
- 22. YIATA, ACT1Y1TATEA ISCR1ERIE P. 8, FIARET SCRIBAN Din punct de vedere RELIGIOS, MORAL SI LITERAR. Fiind-ca discursurile Pre 4sf. Sate pronuntate la diferite ocasil §i solemnitAti oficiale, nu sink publicate, dar ni s'au conservat in originale, ala cum at legit din condeiul set, pentru a pune pe cetitor in stare de a judeca singer a- supra aptitudinel sale oratorice, dati publicitatel acum nu- mal crate -va bue4, ce ni s'at pArut mai insemnate §i ca oratorie ksi ca cuncltintl istorice pentru acel timp. Prea Santia Sa, Itim ca a fost profesor de Ritorica qi limba Ro- manA in Academia MihaileanA la Iaqi i). Preasf. Filaret Scriban pe langa ea era erudit, versat in multe cuno§tinti omeneti, apoT era special in Theologie, Literature qi Drept ; dup6 cum am vOut in Biografia sa. Cuno§tea cu deplinatate limba francesa, ruse cu tote dia- lectele el, cetea cu uprinO, latina §i greaca clasicA, ba §i cea vorbit6re, apol avea cunoqtintl suficiente de ebraica li germane. Cunoqtinta acestor limbi II procura materialurT ') Ve41 Serbarea polara din Iml, in care sent publicate disour Kul de ale Preasf. Sale, pe °And era Inca qcolar. www.dacoromanica.ro
- 23. 694 VIATA, ACTIVITATEASCRIERILE de ajuns spre a's1 inavuti mintea cu stiinta timpului. Dar in cea ce s'a distins la ocasiuni pe scena impel a fost si oratoria. Me void margini a dovedi arum numai talentul sea oratorio si ca era dotat cu o imaginatie rara in a- cesta arta. Discursurile sale slut marea majoritate biseri- cesti, si pot servi ca modeluri tinerimei nostre, care trebue sa se ocupe in special cu Retorica Amvonului. Inca din timpul scolariei sale 1-a placut acesta arta, asa, de la 1830 37, sand a terminat cursul a rostit ea student la dife- rite oeasiuni atat cuvinte funebre cat si onomastice. Dupe ce a fost numit profesor de Retorica, apol s'a ocupat in special cu mesa, arta. Incep a estrage bucati din discursurile sale numai de la 1843, dupe ce se intorce din Rusia si este numit Rector al Seminariului Veniamin. lath un exord model in cuven- tul sell despre necesitatea religiel in Stat : .. In adever, religia este necesara atat celor mai inalte st;inti, cat si celor mai de jos. Armoni6sa curgere a Universului striga in aqui poporelor si arata strinsa unire si neschimbata lege. Plantele se pare ca tote asculta de comanda SOrelui, stelele stall tote sub guvernarea Lund, n6ptea nu apnea locul qileY. Desi omul a prins si a legat focul pe pament, totusi el indata ce se desface prin cenusa, alearga si sa, uneste cu focul din centru,cu S6rele. Apele cu repejune lass, cristalicile izvore si fug spre a se urn cu Oceanul ; paserile ceriului, avend cardurile lor, nu pismuesc sorta taratorelor ; leis, precum si tigril, au turmele lor, dobit6eele cele ne- putinci6se sa aduna imprejurul omului fac un centru, catra care se tinteasca. Numai singur omul, acest ambitios si ingarafat atom, acest bulgar insufletit, a voit si p6te ca si doreste a fiinta, fara a avea o vecinica legatura cu cetorul si cu eel de aseminea ; el numai voeste a se arata strain si de insasT patriotil sec ; el numai capatand in dar pamentul se incearea sa rapeasca de la Ziditor cerul ! Omul numai voi sa treaca bra, stop si fara centru, fara unire, fara lege, fara Religie ! El numai voi sa traeasca singur, $I si 's1 Fa- www.dacoromanica.ro
- 24. P, S. FILARETSCRIBAL 695 desbinat de Ziditor §i de tote fapturile. Pe el it striga Adame unde esti? Si el se ascunde! Caine unde este fra- tele tea ? All d6ra eat sunt pazitorul fratelui meal ?.... El voeste a fi desbinat, c'and tote sunt unite ! De si in natura lui all remas o sementa de acea unire, amor universal, ce trebue sa lege pe fapturi cu Facetorul, trial van El o in- trebuintaza nu spre unire i intregime, ci spre desbinare i diefranare ! Tigris nici odata, nu sä aduna in turme spre a versa i bea mai cu inlesnire singele fratilor lor, leil nici odata nu bat resbol in contra leilor, lupil nici odini6ra nu avura Atilit qi Cincischanii lor, viperile nici odini6ra, nu intrebuinteaza veninul lor pentru neamul lor, sarpil nici odini6ra nu sh aduna spre a versa veninul lor asupra se- menilor lor pentru a-I invenina; ci de a face din aceste ma- teriY vatamatore un ce pretios. Omul numai sa aduna, cu om pentru a navali asupra omului. Frate cu frate pentru a bea sangele fratelull Pe fata lui nu citesti alt ceva de cat crime si fail de legs..,.. Omul pare ca pentru acesta naste ca sa, spurce pamentul cu far& de legile sale, s& cerce tot felul de ticalosii, ce pot fiinta ; s'apoi dupe o scurta : viata plina de nenorociri, a muri in mijlocul patimilor si a suferintilor " Acest discurs este un model de profunda cugetire asupra natures corupte a omului, considerat din respectul religion, este mai mult un apolog Crestin. La 1844, pronunta un discurs funebru la mortea in- Muhl profesor din Seminariul Veniamin, Paharnicul E nachi. Este interesat din punctul de vedere al Istoricului acelia. Tata ce dice autorul in nararea sa : ....Vor- bind asta-41 despre viata reposatului trebue a face o ne- partinitore privire asupra trecutelor sarte a vies Domnului unde ne aflam Duhul veacului al XIX-lea cera o noun civihsatie renastere acestel Teri, de si Carpatii se'mpro- tividi p6te s& improtivesc Inca de a strebate raza lumi- narel intre locuitori..... Pe la inceputul acestui secol trecend reposatul din Transilvania in ac4sta Ora, fu oranduit dea- deschide intalasi data acesta sc61ä, In care nol ne aflatu $i sa c6lei si si www.dacoromanica.ro
- 25. 696 VATTA, Ar-rnitrATRA $1 SrRIFRIT E astA-41 E3i care de nu pentru a se rivalisa cu invetAturile greceltt, ce atunet inflorea in acesta tat* apol Cu atata mal vertos intemeierea et fu mat mult numat ca sA OA nume de qe61A, tar nu pentru ca din ea sa se p6tA pro- duce barbati pentru Biserica, precum urmarea au dovedit... Reposatul se lupta pe deoparte cu grecismul, tar pe de alta cu nechibzuita menire a colet lul Ineredintate 1 InvetAtura eapatatA aicea nu se pretu'a, ci mat vertos se prigonea! Mat degrabrt se Inainta cine-va in slujbele li detegatoriile preoteqtl, da A a fost slugA la cine-va catt- y:A ant, de car, aces ce s'ag jertfit tota tinereta §i sAnatatea la invetatura ! Hatarul i interesul facea mat mult de cat invetatura §i. vrednicia. Acum intrebati-me, de ce reposatul In curgere de 40 de ant n'a avut acea norocire ca sa facA mAcar patru preott aseminea hit? Pentru cA invetatura Bisericel s'a prigonit §i sa prigoneqte, pentru cA viclenia qi lingu§irea apucA lucrurile, tar invetatura §i vrednicia rulin6se fiind, nu sA pot injosi de a apnea Incrurile, 0,- rinduse pre pitment ea un garpe vieleaa inaiotea unora qi a altora A fost o vreme cAnd cel mart prin acesta alegea pe profesorl, care este mat invetat, i cut prin ur- mare sA't dea protimisis. if punea la cearta 4i la sfad5 in aintea lor, Firi care avea noroc de biruta cu gura, acela remanea de invetat §i sA primea ca invetat de extra top cu mare cinste. CAte de aseminea vrednice de ris eereAri nu ad silit pe reposatul de a se retrage de cite -va orl din acesta, 1c6IA I 1 apot numat vinea, arAtAnd viclenia §i nebunia prigonitori]or, tar StepAnirea it eerea Inapol. Dupe acest period al Seminariel §i at reposatulut, ce sA p6te numi vrednic de ris, urmA altul qi mat primejdios Ili acesta sA p6te numi periodul vrednic de plans. Mat inainte sA ale- gea profesorit puindu-Y la sfadA, tar apot ineepu a se alege puitidu.I la intrigt...." In alt discurs la Inrnormentarea Logof. Dimitrie Sturdza, fiind fata kli Domnul. lata cum argumenta impot tanta ere- dintel, sperantel li a am6reY, de care virtutt crectine des- www.dacoromanica.ro
- 26. P. S. FitARET SCRTBAN 697 brAcat cine-va nu sA mal pore numi nici crestin, nici Cu vrednicie om cult: ., Rapiti de la filosoft credinta inteun princip mai mult mal de pre urma, a lumel aeestia, ce nu se p6te cuprinde cu mintea, ci numai a se crede, $i atuncl rota filosofia lul afi remas fart de temeitl. Rapitl de la Fisic ideia unul vrednic Qi obstese piditor al totulul atuncl t6ta stiinta tut sA sfarAma de la sine $i cade Rapiti de la Astronom ideia unul obstesc i nesmintit miscator al planetelor atuncea el numai are ce cAuta pe bolta cereaseA ; 115 pit! de la Istoric ideia de o Pronie, care cAr- mueste sOrtele pocorelor, atuncl totA istoria lul nu va fi de cat un aglomerat de ritsipituri a tronurilor si a im- perAtiilor, aratator, ca pop6rele nu fiintazA pentru alt ceva pe pAment de cat pentru a se inalta uncle asupra altora $i a se sfarAma uncle pe altele. De aseminea rapid de la legislator! ideia dragostel si atunel tote legile for nu vor fi alts de cat o codicil, de Cornell RApitl in sfarsit de la Mora'ist, or! de la or! ce om imbunatatit, ideia nadi jdel vietei de veer, atuncI el murind va dice cA, In zadar 1-aft fogt faptele cele bune, ce costisit in viata multe susp4nuri"! Si conchide ca fArA aceste trel virtuti theologice, omul n'are drept a mal spera la Cerib.! La 1846, Domnul Mihail Sturza lea sarcina de a face o panahidA reposatulul Mitropolit Veniamin, a caruia disci- pul este si Preasf. Sa. In exordiul vehement al acestui discurs care's plin de simpatie i recunostinta catra pArintele sea spiritual, declarA lipsa oratorio! sale de a-I enumera si a- precia faptele mArete ale aeestul mecenat ale stiintelor, ale acestui mare parinte al Bisericei Romane ! Apo! 11 descrie ca barbat al Bisericel si al Patriei! Tata ce Spre a cunoste maI bine pe acest steilucit pastor al Bisericel trebue sa intarcem privirile cats epoca suirel lul pe scaunul ArhipAstoresc al Moldo- va Cu Inceputul veacului al XIX-lea sA aratrt in fruntea acestei $i merge tot-deuna inaintea turmel sale, ea un si si $i si $i PA dice : terI www.dacoromanica.ro
- 27. 698 VIATA, ACTIVITATIMSCRIARILE pastor prevecletor, a caruia glas fl intelegea oile si mergea dupe densul, in fruntea adunarilor si a sfaturilor boerilor sa vedea ca un Patriarh al vechimel infatosarea lui comanda soeotintele obstesti!... SA respunda on -cine, c'e avere a avut mai scumpa reposatul de cat turma sa? Is- toria ni dovedeste ca adesea espus onorurile si chiar viata pentru Cara sa !..... Si ce ;Tic eu, insusi neamurile kreine cele de alts lege it plang si i se inchina !... El a cunoscut in Clerul Moldovei done pricini vetamatore : 1) Ca,' orbi pe orbi nu putea povatui. 2) CA un cler de- partat de la grijile cele sufletesti si acufundat numai in grijile materiale face in sfersit a sluji mai mult lui Mamona de cat lui Dumnedeu.... A inceput a pune cartea in mana clerului si a-1 da de lucru intru cetirea cartilor folosit6re, singura ocupatie ce trebue a avea Clerul. A infiintat cea intai Seminarie in Moldova, care si pana asta-di pOrta nu- mele stSit, si care cola de s'ar fi inbratisat de altil, dupe dorinta lui, astadi Moldova ar avea un cler cel intal in R6sArit. Dar puind cartea in mana clerului tot odata, el singur n'o lepada din mana. Bibliotecele i Bisericile nu numai a Patriei ci si a altor teri megiesite, aunt pline de aseminea monumente, care vor vecinici tot-deuna amin- tirea sa din veac in veac..." Si mai la vale dice : Si po- d6ba Bisericei din afara n'au remas mai jos, Era destul de a-1 privi pe elfin Biserica, si a se patrunde cine-va de evlavie.... In epoca lui se ved Bisericile i Monastirile im- podobindu-se cu cuvenita for buna-cuviinta i preotii si Arhiereii altor Seri venea inadins spre a se minuna de podoba oranduelelor lui, precum in vechime Imp6rAteasa de Sava veni spre a se minuna de stralucirea lui Solomon. Dar ce este mai mult ca nu numai sa sili a impodobi Biserica cu podobe materiale si ne'nsufletite ; a imprastiat in tote terile pe ucenicii 1W spre a culege si a aduce pe Altarul Patriei si a Bisericei prinosarile sale. Grecia, A- thena, Italia, Roma, Germania si Rosia au fort cutrierate de apostolic s6].. Pare ca'mi aduc aminte, i cine nu'si a- Qi s'ad $1 si www.dacoromanica.ro
- 28. P. S. FILARETSCRIPAN 699 duce aminte de un Genadie Roset SlAtineanu, bArbat pu- ternie in cuvent si in fapta. inaintea lui Dbmnedeti si inaintea 6mentlor, de un Isaia Socoleanul, de un Sofronie Cetatianul, cu care sa desfata ascultandu-1 predicand. i ce me due ell cu privirea asa departs ? SA intorcem pri- virea chiar acum in timpurile n6stre. Nu trebue 6re a se fall Patria cu Ucenicil sei de fat& ? Cu Preasf. Episcop al Bis. Chir Veniamin Rosset, care impreuna cu numele '1 moF,Iteneste si chemarea, cu harnicil Asechesti, caril aft fost cel mai bravl ostasi a reformarei Moldovel, cu un neobo- sit in literature P. Seulescu si alp multi, parte Bisericesti parte politicesti, pe care nu ne mai ajunge vremea al nu- mera pe top. i chiar acest pecatos ce ye rosteste aceste slabe cuvinte, nu este 6re a lui faptura si a lui zidire ? 0 ! Multemescu-p D6mne ca m-al invrednieit a versa o lacrima pe mormentul facetorului meiii de bine si a Bisericel !... Ce atarna de milostivirile ce trebue a caracterisa pe un pastor al Bisericei, destul este a mArturisi adeverul §i a dice: CA in mijlocul veaculul Nostru, acest carmuitor al Bisericet WA duet din Mitropolie cu haul luati de pomana de la un borer al Patriei ; iar in Slatina murind sA aflA numal tree monede, tot capitalul lui. Aicea, si nevrand 'ml vin inainte cuvintele Scriptures ce dice : lead cum muri barbatul care mdntui pe poporul lut lsrail". Plan- gett seracilor, plangeti veduvilor si orfanilor, plangeti im- preuna Cu mine cunoscutilor si necunoscutilor, plangeti Ritori si Filosofl, ca Mecenatul vostru a murit, plangi si to int; eaga Patrie, mai vertos tend vedi ca cea intAi la- crinaa o varsa insusi Domnitorul si Parintele teal... Mare '1 am vedut in Biserica mare '1 vom vedea si in Stat. Mare in resbol si in pace : in resboi : la portile curtilor Domnestl, radicat pe manele norodulul, In vremea unei turburari a Capitaliel, comandand linistea si dragostea in mijlocul tur- buratorilor turbati de patimi. Viteaz in Treisfetitele, in- eingend cu sabie pe Ipsilant si blagoslovind armele cres- tmilor, elatirea acelei Epoci de si mica, era ins% sA-1 cos- www.dacoromanica.ro
- 29. 700 VIATAI ACT1VITATEASI SCRIBRILE tis6scA viata, dar apoi acea primejdie a norocit pe Moldova ; eacl Augustil Monarhi in a for inalta mill ci intelepciune, veqend nevinovAtia Moldovenilor, l -ate FIcapat de sub st6- panirea Domnitorilor streini, harAzuindu-ne laritsl dreptul de a avea Domnitor din sangele fratilor nostri...." La 1846, pronuntand un discurs larasl funebru la mor- mentul to loan Neculcea, lath ce dice in nararea sa : fine va crede ca, inAltindu-se marirea, crecte si fericirea ? °and din protivA grijile Fa indoesc, datoriile cuviintei ci a slujbei sa ingAcesc ci isphele fortunelor IA insutesc? Cu cat co- paciul crecte la be mai inalt, eu atat $i mat inalie venturY '1 clAtesc. Lipseste sAracului panea ? Cel marl trebue sa OR ca BA 1o dele ; suspina obijduitul ? Cel mart trebue s'auda chiar de ar fi sur41; ofteaza poporul eel impilat de povdra boerescurilor celor indoite? Cei mart trebue s'auda si chlar de ar fi departe de el. Sa necinsteste numele lui Dumneelet intro arneni ? CO marl trebue sa jeleasca ca li a for inane va fi batjocorit, pentru ca el nu se cinstesc de pop6r6, de cat numal pentru a aunt pull de la D-det£ stepani $i mat marl. Sa varsa lacrimile veduvilor $i orfa- nilor? Cel marl trebue sa auda, pentru ca aunt in locul lul Dumnedet, parintl oNtesti at nenorocirilor. Parintl sa numeat mat inainte eel mat marl at neanaulul nostru, nu §tig cum s'a perdut adsta numire, nu stit tine Pat alungat dintre nol? Marirea ci slava desartal..." Cu ocasia Ungerit si Intronarea Domnulul Gr. Ghica la 1849. tinend un discurs, care este un cap de opera, es- pune fdrte vit starea miserabila si peat6s5, a tuturor institutiunelor terei ; aicea oratorul 10 arata pe deplin cu- rajul set, dernonstrand, ca data nu ne organisant, disolutia socials e declarata. Tata ce dice despre starea Clerrtlul : 7) Clerul, acesti moctenitorl a lul Iisus Christos, rneniti spre a prtAra legatura intre Dumnedet si omenire prin qidirea moralulul, si a faptei bune, este desfrAnat si stricat ! SA, core a fi lumina a lumei i sare a pAmentului ; apoI data lumina va fi intunerec, apoi intunericul cat va fi? Si ...... www.dacoromanica.ro
- 30. P. S. FILARETSCRIBAN 701. data sai ea se va inputi cu ce sa, va sara ? Adeverat, cA not am inceput a ne regularisi Clerul, dar cum ? Luandu'I partea materials ! Si nedandu'i pe cea apirituala S'apoi arcr 1) MalMal departe am regulat invetAturileb Clerului, dar cum ? Ca sA se fats tine -va preot de tars, cerem atestat de invetaturi; tar and se face un Arhiman- drit sat] un Arhiereii, nu sA cere un asemenea atestat, 'Ate fi ceva mai pe dos de cat acesta dispositie? Si nu meneste ea Ore o catastrofa vetamatore? Ce ar ajunge de pilda o armai A, cand soldatil ar sti comanda, tar oficeril ba?" Despre finance lice , Financele sunt uervele Statu- lui.... s'apoi mai la vale : Nervul trebue a fi nerv, tar nu lipitore ! Administratia si politia sunt doue Quardii a fe- ricirel publice, dar dace, aceste doue Quardii menite de a apara pe eel mai slabi de impilarea color mai mart, ele din protivA sa unesc Cu un putin nuttier din eel mai tart, pentru a impila pe eel mai slabi, ce numire pot lua atunci 9 " In modul acesta trece in revista t6te autorita- tile si institutiunile terei si le aratA defeetele lor. Asa in cat a dovedit cA tam, remasa, dupe Mihai Sturdza, ajunse la sap, de lemn. .La 1855, Domnul Gr. Ghica infiintaza (Institutul) Os- piciul de betrani de la Galata, and rosteste discursult carel tip de oratorie ecclesiastical $i un non plus ultra, plin de eruditiune si moralitate sociala. Tema acestui cuvent este pericopa din Matheiu, relativa la a &lila judecatA. Tata, ce lice intre altele in exord: Eii me ulmese .0 me mi- nunez astAll mar milli de chipul si cursul acestel judecAti, de cat s'o critic, si las neeredinciosilor si nelegiuitilor ocu- patia de a se indeletnici cu intrebarea despre neaparata trebuintA a unel judecAti de a OM lumea; cad fireste ocupatia cea mai placuta a criminalistului ar fi tot-deuna aceea de a se m6guli si inteletnici cu ideile ci socotinta, ca nu fiintazA nicairi vre-un criminal pentru densul ?" Dupe ce arata ca trebue sA dea socotealA omul de faptere sale, li dupe ce enumera causele ce pot sciipa de Gehena, www.dacoromanica.ro
- 31. 702 VIATA, ACTIVITATEAST SCR1ERTLE apol dice larasl : El (Iisus Christos) nu intreaba aicea, unde sunt nelegiuitil, ce l'a restignit si acela carii prin faptele for '1 batjocoresc pang, asta (ii? El nu intreaba unde sunt acei ce batut joe de legea lul, unde sunt furii, hotil, curvarii, precurvariI, ucigatoril, clevititorii, min- patricidil si fratricidii ? El nu intreaba unde sunt demagogil ce ad amagit pop6rele spre a se folosi de sla- biicIunele for ? Uncle sunt cuceritoril ce all resturnat im- 0'1%0 si natil intregi ? Uncle sunt judecatoril eel mituiti ? Uncle sunt preotil si calugarii cel nevrednici? din contra : Unde sunt propoveduitorii legei tale ? Uncle sunt cuviosii, infranatii, dreptii, luminatoril si renascetorii pop6relor ? El intreaba numal unde sunt acei ce all miluit pe fratil 1111 saraci 9 Dati-ml dar buna-vointgi, si ascultare fratilor, ca sa me esplic asupra acestul obiect, la achta stralucita si neurmata pang, acum solemnitate in Patria Mi sa pare ca and glasul unuia ce striga : Lex anima reipublicae ; car ed strig din contra: Legile nu aunt de cat Lumina on organismul, dar mila este sufl tul Statului, si void dovedi, voe sa me esplic". In fine nu still ce sa las si ce sa estrag din acest discurs model Tata un pasagiii sublim Societatea are dar invalillii sec budgetari. Este mum intrebarea : Invalitlii societatei n6stre aunt el numai invaliclil Statulul, sau mal mult a pro- prietarilor particulari ? Multimele acele de nistitute de ra- acele academic de coruptie de prin sate, care mai nimerit putea fi inlocuite prin diferite aserleminte de in- dustrie si comert, care in loc de coruptie ar fi Inflorit si pus artele si comerciul in mans, poporulul nostru, pentru a nu deveni subalternii Evreilor ;... cad ce este o natio Ara arte si ;Rea convert ?...." Descriind reformele si institutiile fundate de acest bun si blajin Domn, Iata ce qice : Cun6s- teti singuri, fratilor, si cred ea suntetl incredintati, ca a- cestea nu sunt numal niste laude deserte, ce a's1 voi eu de la sine-mi a le face bunului nostru Domnitor, Chiriarhulul qi Ministrului Eel ; cunosteti isnguri si intregul public o s'att i larAsi nostrA.... dati-m) chit, www.dacoromanica.ro
- 32. P. S. FIARETSCR1BAN 703 stie, ca rostul met, in time de 15 and al propoveduirei mole de pe amvonele Bisericei Patriel, nici °data n'at ma- gulit desertactunea, ci tot-d4una au combatueo ! Cun6steCt si marturisici singuri tine at intemeet cea intai Monastife a naciei nostre in Sf. Munte ? Cine a fa cut cel intai instant de orfanotrofie, nu din prisosul ci din tot avutul set, la- sandu-sl numer6sa sa familie mai lipsita de cat mull dintre boeril patriots? Cine a dat legiuirea acea usurat6re pentru lucru a boereseului? De a &aria folosit6re disposiCie sii. a- busaza ? Cine a dat legluirea din 1851 pentru emulatia Eli luminarea Clerului, care de atuncl simteste un progres mantuitor ? Cine a staruit de a se face Seminariul de la Hust pentru preoti si in Monastirea Neamtulut pentru mo- nahi, carit trebue a fi pastori si lumina terei ? Cine s'at adus aminte de eel osindici ca sa numal vada lumina ;lila si alto imbunataCiri publice ? Cine in sfersit intemeeaza as- ta4I si acest Ospicit pentru saracil neputinciost in niste imprejurart, sand chiar Statul are mai multe nevoi de cat partieularit ? Cine arata mila catra locuitorii Ong, pe caril mulct adeveratt patrioci. '1 impileaza ? Cine este adeverat crestin si patriot bun va pecatui grew inaintea lul D (Teti si a Naliei, data nu va imita pe Domnitorul set I Termin cu citatele din discursurile sale. De mare val6re istorica si literara sint si alto discursuri, ca de la mormentul lui Stefan eel Mare pronuncat la Putna, si la mortea Jul Gh. Asachi. Cel intal confine cugetari profunde de politica ro- maneasca nefatarnica si desinteresata.Alianca Romanilor en pop6rele Orientale necesitatea confederaCiel balca- nice etc. Geniul oratoric, care predomineaza, in tote discursurile Preasf. Filaret Scriban, este acel al oratoriel Bisericestl. Ar fi de dorit sa se imprime aceste discursurl, pentru ca multe din ele cuprind istorisirl despre lucrurl contimporane, pe Tanga insemnatatea for teologieit si oratorica. Acosta -I Preasf. Filaret Scriban descris dupe monumen- tele literare ce ni-a rernas dupe mortea sa, cum li dupi www.dacoromanica.ro
- 33. 704 VIATA, ACT1VITATFA$1 SCRIERILE P. S. FI1ARET SCRi13A14 elite am stiut singur si am vNut. Dug, altii cunosc pote mat mult despre raposatul Arhiereil Filaret Scriban, if rog sa, crea4a, ert eu nu tntentionat am omis ceva, ci din ne- cunostinta Noi omenil Bisericesti ai Romanies sintem datorl, sa purtam perpetuu Preasf. Filaret Scriban o amintire de recunostinta pentru cat a lucrat pentru Biserica. si Patrie. Dulce i pletcut este pentru viitorul unul popor a' g sacri- fica celdtdnif told viata for lucrand pentru Bisericd i Pa- trie du pre cum a facut Preasfintitul Filaret Scriban! '). sl, C. E. i) Tote mannscriptele originale si tote hartiile oe le posed an- tografe sat eopil remase dnpa Preasf. Filaret Scriban le void depune enrand In Bihlioteoa Aoademiel nostre Romane, spre a se eonserva pentru posteritate. www.dacoromanica.ro
- 34. MATERIAL PENTRU DREPTULBISERICESC ORIENTAL. Nomocanonul lui Neofet Caysocalivitul. Urmaie. Ved Biserica Ortodoxa, No. 7). XV). Dupe cercetari indelungate asupra acestei lucrari, pe cate o numesc Nomocanonul lui Neofet Caysocalivitul, am constatat ca autorul acestni manuscript, de o valbre rara §i de o marirne inspaimantat6re, este fostul profesor al §coleT, on Academies greceqti din Sf. Sava. NE6pato Kg.ucroxocIlPir14. Tata proba : In un tratat `TTrip ocei IlapOgyou Re.0707.0%) /AT& Xou0 ripoxaAPivwv (Pentru pururea Feciora, Nascetore de D-r,lett in contra Calvinilor), care tratat este interpus la fila 262 a Manuscriptului, ci esc la fine : '1'713r% [Lot yE'yplITT,y.c, ?ouerpou Tc,O;; X/T01,4,711 Oi4OUVTL, x Ti 71,; TOUVC11) POCVL12,; ETE? voito),tv, TO hOLVOC; ?Eiop..,svoy 1117p76a6P, ITIvFirpiET, &Ito Ttl:; Twv Ax4c7.),, (E) alto Tori "AOw oii Tijr Xiou 774, EE Ti d/ Ty07TVIEW Ty BITOTAW VE.07ray0i); tLe.V, ripTtOxiox; of ayoXrr., TO iiiOv EL; To 8. TY); ypx[L- p..,TE..-ry4 OEOEwpoi ToCi 1'7 "fl 71.nrot4 E6ct.rx.,x) 6 'Coy `Pcoaawy TcpO4 TOO; ato-xiaTo4 iITTrIOL,TA; vot)..; iTcTocETil; TcoAs.p.o,;, I.LETcoalcr7ip 4JE-cia) 7tc.TroirvEv.... Acestea le-am scris cand locuiam in casa unui luteran in Stefanopolul Transilva- nieT, ce sa nume§te indecomun Brapv. Unde m'am refugiat Biserica Orthodorl Romans. 4 r fi Ty, un61.1.,,-tiv.1 71;Ti 011V i%01 iv www.dacoromanica.ro
- 35. 706 MATERIAL cu totulain (tara) Dacilor (in care de la Atos prin Hit m'am dus, cu sprijinul de la Vatoped a scolei de curfind instituita, si curand suspendatasi am editat comentariul met la cartea IV-a a gramaticei lui Teodor Gazi), find resbolul de §apte ani al Rusilor contra Turcilor cu rusine invinsi, si m'a facut pribeag timp de case ani deja in totul". Din acest text sa, constata, : Ca autorul a lost profesor la scola de Teologie din Saatul Munte, infiintata langa Monastirea Vatopedului, dar care rola curand s'a desfiintat. CAnd am visitat Sf. Munte am veclut numal urmele temeliilor acestei scoll, pe un pisc de munte spre r6sarit de la Monastire, si in care rola a fost profesor si Neofet Caysocalivitul. Apoi sa stie ca editorul comentariilor la gramatica lui T. Gazi este Caysocalivitul, de asemenea ea in timpul acesta a fost si resbolul intro Turci si Rusi z). Pe manuscript nu este nice o subsem- nare din partea autorului, cu tote ca este autograf. Acest Nomocanon este o lucrare uriasA,, asa cum n'am mai in- tfilnit, nici vOut pang, acum. Tot manuscriptul dovedeste o vasty eruditiune din partea autorului, care se pobeaza prin clecimi de citatiuni din St. Scripture, din Sf Parinti, din legislatiunea canonica si din Basilicale, din scrierile Teo- logice vechi si noi, pana la inceputul seculului al XVIII. Ori-ce texte aduce, citeza autorul pe margine, cu cea mai mare minutiositate. Dace trateaza o cestiune d. e. Botezul, apoi are cetitorul in resumat tot ceea ce s'a scris in Bi- serica Orientals de Greci, desfasua tote controversile cu celelalte rituri si le combate cu tote argumentele cunoscute pana acum, st'si dg, si el singur socotinta sa. Manuscriptul este scris in limb: veche bizantina. Formatul este folio si numerotat numal pang, la pagina 1,110, de aicea vreo 300 de pagine sint nenumerotate. Mai adaug ca printre pagine sint interpuse sute de fol ca adausuri si fasii mai raid, ca corectiuni posteri6re, t6te scrise de insusi myna lui 1) Vedl Satha, Nsosistritzt p:AokoiCa pag. 510. www.dacoromanica.ro
- 36. PENTRU DREPTUL BISERICESCORIENTAL 707 Neofet Caysocalivitul si legate intr'un volum. Manuscriptul este bine conservat lisibil. Acest& lucrare colosall este resultatul a multe clecimi de an! dovedeste o dedare cu punere ne'ntrerupta la studill, din partea autorulut Nu ma! coordinarea materialuluf, far& a considera studiul, sp6imant5, pe un cercetator, voind aprecia meritul Neofet Caysocalivitul era dar un muncitor ne'ntrecut al epocei sale, ca i Eugenia Vulgaris, cu care a fost co- leg in so:51a de putin& durata din S antul Munte Atos Sint sigur ca acesta lucrare este cea ma! vast& dintre tote cate ni-a lasat pana acestui Neofetadeca noel niiscut in Crestinism, fiind-ca el era de origin& evreu. Asupra con tinutului acestuI manuscript, void da numal parte din capitule spre a vedea cetitorul ce cuprinde in genE re cartea spre asi forma o idele despre insirarea materialulul cuprins in ea. Manuscriptul fund de dreptul Canonic, porta urma- torul titlu; Et; rip int-coOp Titiv i.Epcav xxvelvwv. La prescur- tarea Sfintelor Canone". Mal intaitt are o precuventare lipooip.tov, dupe care se incep can6nele cu titlul Universale, xa.0o) Canonul I-in din can6nele generale sun& asa: Xa TpEUELY Tin XT*TEL Ttxpa T6V V.V11CTIVTOC, TCMTLELV El4 TOY vota(etv xpcscp. MOcp xapiyi.hcat Tixv-ri; xxi ivOuv.ir7Ew.; doOpthTrOV T6 'asiov ELoott Ou.otov, (citat pe margin& : El* `Pcou.ctiou; 1, `Ice4vvou XIV, Ilpga; XVII). Nu adora creatura in locul Creatorului, ci crede in Dumneleil. Si ru cugeta ca Dumne4eirea este asemenea aurului, sail argintului, sail pletrei, sail sculpture! de art& si de gandire a °maim". Aicea trateaza Caysocalivitul iota cestiunea cultulul latreutic ski tote inovarile in Santa Treime ale Papistasilor ProtestanOor rationalistl, faca de Biserica Ortodox& si le combate erorile lor. Tot tratatul, care p6te fi socotit ca un volum aparte, este basat numal pe citate. Conclusiile la care ajunge be numeste Hopicrp.wra. Corolarii.si in care f6rte aspru mustra natangia inovato- rilor eterodoxi. Venind la inchinarea Sf. icone are un tratat Solo. Kai si 1i ai a-I mai. . on invpq, www.dacoromanica.ro
- 37. 708 MATETIAL aparte: 'ATc03Ett4xat e at'ycfic nuAltic nEpi -614 TW J a-Env:6v Eixcivwv a-xero* Itp9ohuv40-E(0 Dovada si chtar din Ire- chlul (Testament) despre inchinarea relativa a veneratelor icone". Apoi un tratat Tlipi OEOSO40J Despre Nasce- torea de Dumneqeti", indreptat mat ales in contra Calvini- lor. Dupe acesta `1 Trip TOO Ttp.iou xa-ca ?o..)0 ripozocA- piv ',tat nEpi 4)E JF.,ayt covilv.wv ) E4avcov Pentru cinstita Cruce contra lutero-calvinilorin car- (se trath&) si despre m6§tele sfintilor mincino§t". Aicea face alusie Neofet la (Nit sfinti Lutero-Calvini de alt.& Protestantt. In tratatul flzpi Tot) itL43p6ouDespre embrionfoetus-fatin care tra- teaat si despre timpul dud fAtul prime§te sufletul in sin- giurile mamei, dupe Ghenadie Scolarul. De aicea continue, cu interpretari de canone phn& la cesuiunea rit; i.idaywcrtv .5Eix; ypocp-ilc La citirea Sf. Scripttni", in care capitul ap&ra citirea Sf. Scripturi in diferite limbs contra Papicitilor si combate citirea ScriptureT far& a fi condus cititorul de att.& Sf. Parintt qi traditie, acesta contra Protestantilor Aicea are un tratat pe larg. flEpi vov -rot; Op0o800t4 cruvE-h- -AlcrLatotkivwv 'App.Eviwv Despre Annenil ce se conadun& (in Biserici) cu Ortodoxii". Uspi npooptalLoil cruvantoceo-cEpoi Despre predestinatie mat pe scurt, contra Protestantilor. Aicea are un tratat Intreg. La finele ace tut tratat are o scriere : 'Trip Tiii% ad flapOivo,) OCOTO11.0) MC701 ) 0Alp047X- 13iNgOV Despre pururea Fedora, Nascet6rea de Dumne4eu contra Lutero-calvinilor". Acest tratat l'a scris in Transilvania, la Brapv, si este Indreptat in contra Calvinilor din Transilvania, cant nu respect ail sfintit §i traditia Ortodox& in genere. Apot ur- meaz& cu interpretart si scholii la canOne. In tratatul Hipi xipwroviac Despre hirotonie.,ataca puternic inovariile ete- rodoxe. Dupe cate-va capitule ajunge la tratatul IIEpi f3to.13.tjx14 Despre testamente, unde aduce tots legislatia oriental& qi occidentals, veche gi none, dupe care are un tratat despre Epitropit s'apot Inceteazi can6nele universals on generale CCT ITaipou v Tfl; rlt www.dacoromanica.ro
- 38. PENTRU DREPTUL BISERTCESCORIENTAL 709 pentru tots crestinii. De aicea trateaza canonele xxivol lseixoiv xai falcax.c7)vDeobste pentru laici clericsxocvoi x1.1 ;10vox@v, pentru clerics indecomun mo- nahi etc etc. Kotvot tit tcrx6Tudv xxi IrpurpuTipcovComune Episcopilor s: presviterilor, s'apol are mai multe cestiuni liturgice ritualistice : ITEpi TC7)10 11.1 TrpoOicret TOY rietpTOV ito-cup6 tEpgwvDespre preotii calif t6rna, vin neamestecat in potir la proaducere. Dupe ac4sta cestiune, forte pe larg tratata, are kepi TO 1347Mtaptd. Despre Botez , fata de cele-l-alte Confesiuni i admiterea for la Ortodoxism prin Mir-Ungere. Aicea Inceteaza tra- tatele si se tine numai de espunerea can6nelor privitore la Episcopi, presviteri, servitorii inferior!, afara din tem- plu, despre laici si monahl din note, despre monahi a parte, despre pastorii (sufletesti). La finele acestor canone exista, un tratat: Ti sari aTpEia xai Ti Tcpocrxbylatc x71, Ti atapi- poucrt i),X4Pcov Ce este cultul lair ,tic ce inchinare in ce se diferese intre ele. i a e.t tratat ca si multe altele este nenumerotat, ceea ce Insemna ea a fost scris mai in urma l'a interpus in manuscript. Dup6 acesta, cestiune, larasi continua cu can6nele : D'espre laid in ge- nere, despre barbati i femei. Aci are Tar interpus un tratat nenumerotat "OTC -rb Toi4 rio-EPgat &VTETCEtEVOCt v6u.u.) rcoVp.ou ray cptX6xptcr-cov CryCZTOV, oUx/67tcoq eCVETCITEULTITOV, «Ala xai v.aprripioi Znatvov inopgperatC5, a se opune na- valitorilor nepiosi prin legea resbelului armata iubit6re de Christos, nu numai ca-f de necondemnat, ci Inca i se aduce i lauds' de martir". Acest tratat lauds armatele Rusilor cand s'au luptat contra Turcilor pe timpul seg. Lu- crarea este intoemita, cu obiectii §i combaterea lor, pro- babil a fost provocat a face asemenea scriere. Dup6 ac6sta iar continua despre casetorie, despre barbatii baits, despre femel, despre catecumeni, despre prunci minors, apoi asupra cestiunei: Daca pot laicil sä boteze, farms tratat aparte nenumerotat. In fine exists un respuns : Daca pot crestinii confeseze p6catele unul altuia cornbate pe xX- pix6iv ciTacir.; TYl oi vos, i.,t(3%A)6v.rwv Tc1) iirtoi56i si si 1i si Qi Qi salt 9i www.dacoromanica.ro
- 39. 710 MATERIAL PENTRUDREPTUL BISEI410ESC ORIENTAL Protestantl. Un alt tratat despre Biserica, despre post §i concesiunile ce se pot face Cre§tinilor, apol despre precep- tele evangelice, ca slnt o conditie sine qua non pentru perfectiune, ultim despre repausul Duminicilor qi serba- torilor Imp6rAteqtY. Aicea se tertninA acest voluminos ma- nuscript. Dupe cum am cis, el resuma in sine tot ce s'a qis pane pe la finele Seculului al XVIII-lea, &And a Incetat din viatit Neofet Caysocalivitul. Acest op este seris mal mult pentru a fi consultat, Iat nu ca lucrare pentru a o studia cine-va, ci a se folosi de ea ca Nemocanonist orl judecator bi- sericesc. Pentru a ceti cine-va §i a studia amenunft acest manuscript II trebue and intregi §i o rabdare supra-umana. De alt fel textul este visibil, qi numal din causa multor adause qi corectail devine pe alocurea greii de citit. De sigur c6, Orientul, 1nteleg Grecii, nu cunose acesta lucrare a lul Neofet Caysocalivitul, precum nicI Sintagma Alfabetick a lul Jacob loanitul, cari stnt tesaure abundente de ma- terial pentru istoria Dreptulul Canonic Oriental. C. E. www.dacoromanica.ro
- 40. Vigo. si scrierilemarelui Predicator al Bisericei Ortodoxe ILIE MINIAT. Ilie Miniat s'a nitscut la 1669 in Liguria din Cefalonia, din parintt nobilt cinstip. Tatal sett se numia Francisc Miniat $i era protopop al orasului, care aflandu-se in Ve- netia pe la 1679 pentru afacert de ale sale, a reusit sa asecle intre stipendistii scalet Flangianiane pe fiul sets Ilie de 10 ani numat fiind, care din cruda lut varsta avea dorinta cats inv6tatura t6te frum6sele arte. Aicea educat i invetat Miniat a facut curand atatea progrese in filologia elena $i latina, in cat Epitropia Venetians a Ins- tructiunet Pub lice recunoscendu-I capacitatea a trecut peste tineretea varstel l'a numit profesor de limba Elena, unde a profesat trel ant cu multi reputatiune si cu mare respect din partea studentilor. Ilie Miniat, dotat de la nature cu frum6sa calitate de orator, a predicat cuventul luT Dum- netlett in Biserica Sf. G-heorghe, spre marea n3ultamire a ascultatorilor. Hirotonit Ierodiac n, a fost numit notar mi- tropoliet Filadelfiet si probabil supraveghia §i tipografia lut Neculai Saru, cacT ast-fel se latimping in anul 1689, imprimand cuventul istoric al hit G-erasim Cacavella. Che- mat de catre compatriotil lut tenerul predicator, a crtruf lama era deja respandita, a venit in Cefalonia, unde Opte ant a predat filosofia $i stiintele enciclice. In acest restimp n'a incetat pronuntand dulcele placutele lut didahil, care tilnic mareau si r6spandeau renumele lut. Chemat apol de Zachintient a venit si a invetat timp de patru ant tinerimea insuleT, a inflacarit intarit in credinta omenirea crestinit Chiar si eel de alt neam nu se afiiati de a arata respect si si Mx% si si gi www.dacoromanica.ro
- 41. 712 vtAT.A. $1SCRIERILE MARELLI PREDICATOR lul Miniat pentru marile Jul calitati oratorice. Asa Antonie Mo lin, general si guvernator al Cercirei, l'a chemat si i-a incredintat educatia celor dot nepott at lui, a lui Marc An- tonin, si Marin. Si in timpul acestei ocupatiuni si a celor de mai inainte, and gasia timp Tiber, se deda cu devotament la compunerea si terminarea didahielor lui, ptedicand pre- tutindeni si la ori-ce ocasie, mai ales in postul mare. Limba in care pronunta discursurile lui era limba gr4ca vulgara, si ate odata cea italiand. Didahiele lui s'au respandit cu- rand In tote pdrtile, mai ales intre cetatenii din Corf. In Cercira, gura marelut orator al ortodoxiei pronunta cu o oratorie miraculasit si neintrecutd sublimele si arti ticele lul discursuri, prin care descrie religiositatea si iubirea catrd apr6pele. Multimea se aduna din tote partile ca sa, asculte in profunda Were discursurile lui, pentru care comunitatea. I-a daruit intre altele $i veniturile unel monastiri. Molin intru atata a fost influentat de relatiele lui Miniat, in cat a fost cu neputinta de a se separa de el, and la 1698 chemat in Venetia, l'a luat impreuna cu el acolo ; eu acesta ocasie reamintindu-si de geniul predicatorial al lui Miniat si de ealitatile lui profesorale l'a numit din non la catedra din se6la Flanginiand, dar n'a stat de cat un an in metropola democratiei si a fost nevoit sa se retragd, pentru ca cavalerul Laurentiu Soranz, numindu-se consul in Constantinopol a cerut sa i se dea The Miniat ca aso- ciat particular al consulatulul. Ad, in capitala imperiului turcesc, uncle altd datd re- sunase vocea lul Chrisostom sub imperatorit chrestini, aci The Miniat gasesce un camp mai larg de activitate, spre 8;0 ardta vrednicia Int. Predicile lui isi gps4u laude par- ticulare, cetatenii insemnatt, domnii, patriarhul, represen- tantii diferitelor puteri, vorbett 4ilnic de talentele oiatori- ce ale lui Miniat. Dar geniul sell l'a dovedit om consu mat si in afacerile politice ale lumei, asa ca Dimitrie Cante- mir, (NEa gAlvoti pe),Aoyix p.Epoc I. aX. 224, x7i Iacx, crEA. 395), Domnul Moldovei, voind sa trimdta o deputatie ca- tre imperatul Austriei Leopold, l'a credut pe el mai apt fat de altit si la cerut la Soranz spre al trimite la Viena in 1703, and The Miniat pritnit si cinstit intiun mod spe- cial de Imperat, a reusit pe deplin in misiunea sa si s'a reintors in Constantinopol. Venind aci patriarhul Gavriil l'a numit prin hotdrare sinodald predicator al mare' bisetici www.dacoromanica.ro
- 42. ILIE MINIAT 713 siprofesor la se6la patriarhalii, unde luminAnd tinerimea ca profesor, mica si auditorul numeros spre admiratiune ea predicator. Aci in Constantinopole a stat 6 ant, uncle 0-a desfasurat tota puterea sa oratorica. Constrans de iubirea nestinsa de patiie si familia Int, in al 7 an dimisionand din aceste functiunt de on6re esi din Constantinopole im- preunit cu Carol Rutzinii, ce a succedat pe consulul So- ranz si s'a dus in Cefalonia, petreeend putin aicea s'a dus in Cercira, chemandu-se in acest timp de unit ci de RIO ca sa adape din nail poporul ores in cu apele curate ale ha- rulut Evangeliet. Reputatia Int de om doct, pentru cii stia limba greca, latina, ebraici, germana, francesit si italiana, in care a pronuntat si multe discursuri panegirice, talentul set oratoric recunoscut de tots contimporanit lut, price - perea sa in afacerile politice si viata Jul riguros moralA atragea privirile tuturor. Aceste calitt a facut pe Angel Em guvernatmil Peloponesulut sa cherae din Cercira pe Miniat ea 84'1 asede Mitropolit la tronul vacant al Hristia- nopoliei. Dar Me Miniat preferand s4 rlinfie in Cercira, n'a primit propunerea, pretextand diferite motive. Venind apoi in Poloponez Francise Griman, Guvernatorul de a- tuna, l'a numit Cu consentunentul cetiitenilor profesor si predicator in Nauplia si Argos care funetiune primindu-o a inceput din nou sa destepte tinerimea si sit detune de pe amvon. Marcu Leonard, succesorul guvernatorulut Gri- man iraprietenindu-se cu Miniat, l'a convins in fine ea sit pr'm6sca inaltul grad al arhieriei, si ast-fel in 1711 a fost hirotonit Episcop de Ceinica si Calabria. Inaltat la acesta mare demnitate a avut o hit neadormitt si un zel dumnedeesc ca sa ivete cu euventul si sii doved6scit cu fapta sublimitatea misiunei arhierestt. Scia cata respundere 0-a luat asupra-0 inaintea lut Dunmedeu si a 6menilor, avea constianta tare c atAt virtutile Cat si viciile pastori- tilor set se resfritng asupra sa ; combiltea pe unele. indemna la altele cu chipul blandetei crestine, ca un pastor bun si nu niercenar, mai ales in metropola de la Nauplia. Ilie Mi- niat fiind de o constitutie d bila, ocupat di si nOpte lu- crand la implinirea cu constiintiositate a indatoririlor sale, ne mai putand st reziste Dank timp ocupatiilor sale nein- trerupte, reclamate de chemarea sa, a incetat din viata la 1 August 1714 in vechile Patre. Corpul seu a fost trans- portat in patria sa Cefalonia, in mormentul faniiliet sale, www.dacoromanica.ro
- 43. 714 VIATA SCRIERILEMARELUT PREDICA1OR din Biserica Sf. Nicolae din Lixuriil. Biografia acestul mare orator a fost scrisa de Apostol Sinu, Procopiu, Me le- tie al Athenelor, Damod, Nerulo, Pariu. etc, tar dintre Ro- maul de Dimitrie Cantemir si generalul Alex. Sturdza. De la Ilie Miniat ni-a reams done scrierl irnportante : 1). Piatra Scandalet, tradusa si imprimat si romaneste de Mitropolitul Veniamin, 2): Predicile lut, care slut uu tesaur de oratorie, si care'sti traduse si imprimate si in roma- neste. Consults : 1). Mips< Exav8caou 4-ro. Atoccs'aFficrK T114 iprilc :tat &Leta; Toll 2:xi:aux-co; TOLPI 36o 'Exy.IncrtCov avai:o1-71; xat FtE7ci t TEETTE FACtCPCOVOUCTCLV ;toloptuv, l'ino en) tau frivciTyl editia din 1752, in Vratislavia, uncle este irnpri- mata la inceput viata sa. II) Ma `E),Aok, 71 `EXT)votov .9's&- Tpov orza rewpyiou quAvvou Zagipa. 'AOlvriol. 1872 pag. 308- 311. III). NsoaArivtdi ptXo?LoyEa Una 'Av8gou IlaTca80.itoaou Bps-roi.), 1114o; I. 'AOlvrcrt, 1854, pag. 223 230. IV) NE0- E),Tpolxii pukoXoyi) UTI:O K, N. .1:a0a, iv ' .9.(1.010-t, 1868, pag. 394-397). Note.. Scrierea ui Ilie Meniat larpa IhavSiXou ( Piatra Scan- delei) pe care o posed, cu traducere lating, a fost proprietate in seculul trecut a lin Constantin Daponte, numit in caluggrie Che- sa-Ae. Pe eopertele Partet la inceput §i sfitrOt cetesc o serie de insemuart, sentinti §i poesii de ale sale in grece0e, si care de buna sema se conserva numai in acest imprimat. Pentru a nu se pierde dau cate-va din cele mai Insemnate aicea in traducere romana, mai ales poesia monostiha intitulata : kwvItavrt'vou Aa- ICOVT3, ¶05 p.stovop,aaaavtoq Ksoapatou, iya)p.at p.ovOauxat aara arc- xsiov. (A lui Constantin Daponte, ce s'a numit Chesarie, sentinti monostihe dupa alfabet). Se notam ea scrierea for este de mana sa proprie. Iatg acesta poesie tradusa fn prosa. a. Iubeste mat tntai pe D-4eil, apoi pe inimicul ten. 6. Observit bunurile altora, apoi gresalele tale proprie. y. At femee cinsteste-o, nu al, nu cutreera dupA altele. F. R6splateste cu bine In loc de reu, si to vet arAta nobil. E. Considerit de mat rea numai pers6na ta insist. Vet ft-Ai bine, daett vet fugi de raj ea prapastie a ta. Ditia rugaclune nici odah sA nuli treacA. 0. Vet ajunge tron D-cfeesc, daca vet fi umilit in t6te. t. SA stu si sa fit incredintat ca pop si astAdi s more. x. Lingusitor niel sa primesti sA fie si nici to sa to fact. Liman sa fit sermanilor si bucurie celor intristati. v.. Mum si parinte orfanilor si ospitalier streinilor. fart 51 ti www.dacoromanica.ro
- 44. ILIE MINIAT 715 v.SA te comunici de doue pe an cu necesitate. SA te mArturisesti de clece ori, incA tai mai adese.ori. o. Cat vel putea BA umbli, mergi la Biserica. Vinde din ce al castiga Imperatia cerurilor. p. Dispracueste ostenela corpulul ocupA sufletul a. Respect, credinta ta Intreaga, panA, la mortea ta. T. Patimile Domnulul nostru Christos sA le admiri. u. CantA glorifica 1, dad, voestl sA fit al lul Christos. Teme-te te fereste de El, ca de cel dol ochi al tel. y. Veseleste-te pentru lubirea lul, macar de al ajunge i conte. 4/. Canty, I sara. dimineca, flu ocupat. W. Acelula i se cuvine marirea cinstea, amin, tot-de- una cu tociI. Sentinti din Sf. loan Chrisostom: Dupe cum iti este ocupa0a, cu necesitate asemenea ffi va fi cugetarea. In sufletul InrAutatit nu intrA IntelepcIunea. Celor ce cautA fArA vrednicie maretia onOrei, I i adaug mal mare pedepsA. Din vedere sa naste iubirea si din lubire se formeza consentimentul, lar prin consentiment se realiseza fapta. Dorin0, inadAcinatA naste pecatul, lar pecatul sev6rsit naste mortea, cum lice Pavel. Cel ce sA fereste de Ho va fi asigurat. C. E. ort ?,. it. ci'ti to ii.141 ¢i p. 1i ditia 1i @i www.dacoromanica.ro
- 45. DOCUMENTE INEDITE Privitore laIstoria Ngiolla la politici si bisericeasca. Atat Patriarhul Dositeit, cat si nepotul set' Chri- sant Notara erad forte bunt prieteni al renumituluY Domnitor Constantin Brancoveanu. Fiif lui Con- stantin Brancoveanu au avut chYar profesorY pe Patriarhul Chrisant, pe and era numal diacon, qi petrecea in Bucureqti. Acesta inainte de 1707, pen- tru cA, de la acestA epoch este radicat Chrisant ]a Patriarhat. Ac4bth epistola scrisa de Stefan Bran- coveanu, fiul eel mai mare al lm Constantin Bran- coveanu, catra Patriarhul Chrisant, ne spune ca avea qi educatory pentru musica, pe un om de valdreIrotheit. Stefan roga pe vechiul set' pre- ceptorChrisant, a avea in vedere pe profesorul set de musics, qi a-Y inlesni calea spre a'0 realisa aceea, de care are nevoe in Orient, probabil in Constantinopol. www.dacoromanica.ro
- 46. DOCUM NTH fND'TE PRIV. A . NA1. P 1. SST EISER1CtSCA ''17 Prea fericite, pi ea inplepte isa prea Sfinte Patriarli al Sfinte cetap lerusalimul 59i a tote Palestina Domnule D011171 Chir Chrisant. Al nostril Parinte prea respectate, me inchin cu eel mai mare respect fiesc fericirea vostre, st rutand cu inchinaciune sfiliata vostra drepta Domnul Dumneleu sa ve pazasca sanatos intru multi ani, si plea vesel in tota viata. Este mult timp de cand nu mi-am facut datoria mea catrii sufletul ostru feriuit grin inchinaciunele nostre, si ao4sta pentru-ca niam aflat tot-deuna intr'o intristare a- danc si desplacere pentru greutatile ce mi s'a intamplat, fare stiinta si far vointa ; ear arum fiend-ca actualul well mu- zicant, bAlb t reaps tat, si impodobit cu tota virtufea, care este si aducetorul acesua, adica Sfintitul Ierotet, ail hotarit ca sa se duca de la not acolo, iata me grabesc ca sa-mi mdeplinesc datoria, cercetand mai intai despre starea buns a siinatatei v6stre, Plea fericite, pentru bucuria si veselia mea nemesura a., gi al doilea ceiend lertarea v6stra Orin- teasel pentru a Est I, a mea indelunga tacere, despre care nici de cum nu me Indoese ca nu o posed, cunoscend sim- patca si lubi ea v6stri parinteasca cea mai Inalta catre mine, de care inctuagia du-me in totul Indraznesc a ve presinta si pe amintitul mai sus Chir Ierothei al nostru, pe care ca cinstit, respectat, intelept, instiuit si vrednic de spri- jinul vostru, me rog sa-1 prime i cu buna-vointa si ama- bilitate ajutati in aceea ce ve va refera, rugand pe fericirea v6stra, cad cit sprijin si ajutor va afla de la voi, atata si e si mai mult youti avea si voiu recun6qte bu- natatea si iubirea rostr a. parinteasci, socotindu-le cu drep- tul si prin escelentl facute mie. Fie s'i, nu fie privat amin- titul, me rog, §i de ajutorul si sprijinul vostru de stepan, ci prin rugaciunea si cererea mea presenta cu supunere sa aibet 6re-care trecere si lubire la fericirea v6stra ; fiind ca dupa cum am dis mat sus, voiu recun6Ite Indatorni fi- &el. N si slat si I, www.dacoromanica.ro
- 47. 718 DOCUMENTE tNEDITEPRIVITORE LA neperif6re lubirel v6stre pitrintesti, remAind in t6ti viata mea prea todatorit la on -ce ordin, care $i reman dupe cum me subscriti; Tar sfintele v6stre rugacluni fie cu mine in tan viata. 1712, Martie 19. Al prea fericirel v6stre prea plecat si prea ascultator fill, Inca si la t6te Bata. (Tsai, lit) Atefan Brancoveanu. In acesta epistola tefan rnultame§te Patriarhulul Chrisant pentru primirea i ajutorul ce a dat pro- fesoruluY sea de musics Irotheit. S'apoY IT reco- manda pe un prea invetat Anastasie, care a fort §i ca profesor in Academia Sf. Sava, §i profesor verilor luY tefan Brancoveanu, ca 'sa-I u§ureze situatia i a'l avea sub sprijiuul seu, pentru ca vo- ete sd, se duca la Ianina patria sa. Ast-fel ace§tY doh( profesori eraii kii educatorh familieT Brancovenu. Se vede ca Anastasie era un om vesel qi uor pornit spre rIs qi la care dispositie a luT face alusie Stefan Brancoveanu. Christos a inviat! Pea fericite, prea intglepte 59i prea sfintite Patriarhe al prea Sfinta cetati lerusalimul i a tutu Palestina, Domnule Domn Chrisant, Al nostru pitrinte prea respectate, inchinandu me en ple- sacTune la inalta vostril, fericire, fiesce slirut santa vostrit www.dacoromanica.ro
- 48. ISTORIA NATIONALA POLITICA§I BISERICtiCA 719 drepta. Domnul Dumne4eii eel ce a inviat din morti sa ye pgzeasea sanatos §1 prea vesel in t6ta viata si sa ve invredniceasea sa serbatoriti in un period de prea multi ani Invierea luT, cea lumei mantuitore, in ferieiri continue si in stare de tot norocith. Epistola respectata a fericirea v6stre din 12 a trecutel lulu am primit'o cu cea mai mare evlavie fiesca, de aseme- nea si rugaciunele v6stre si am multamit f6rte mult pe Domnul A-tot-tiitorul pentru prea fericita sanatate a fe- ricirei v6stre. Am veclut anal to buna vointa si filostorgie a v6stra ea- tre mine, pentru care nu incetez a ye mart urisi nesehim- bat multamiri, rugandu me fericitului vosiru suflet ca sa, me Tubeasea si de acum inainte, pentru ea in ceea ce me priveVe pe mine, eu acelasi sint si rencan catra voi, aciica prea supus fiu si in total gata la on -ce ordin. Ye multumesc mall prea mutt si pentru buna multu- mire ce a aratat prea fericirea vdstra prea respectatului nostril Chir lerotei, pe care si acum vi-1 recomAnd fericirea vostre, rugandu-ve dupe promisiunea vosto, ea sa nu-1 lip- siti de sprijin, ci sa. 1 aveV in harul si iubirea v6stra si sa-1 ajutatl tot-deuna ea sa obtie ceea ce doreste, fiind ea a fost al nostru si mai ales ca este si bun si vrednic si in- frumusetat cu Ott virtutea. Nu me indoesc ca ast-fel se va arata fericirea vostra dare el si considerand supusa mea rugaciune, ye yeti in- demna spre tot ajutorul si indatorirea pentru care si mat mult me vets indatora. Iata acuma indrasnesc a recomanda iubirea v6stre pa- rintesti si pe ciracul nostru comun, pe prea invetatul Chir Anastasie, eel ce nici odata nu ride si care s'a purtat aicea onorabil si terminand oeupatiunea (invetatura) verilor nostri, dupe cum a fost ordinul prea stralucitului Domn si Parinte, lath dupe vointa prea luminarei sale vine mal intal acolo pentru inchinaciune, Tara dupe putin timp vo- www.dacoromanica.ro
- 49. 720 DOCUMENTE INEDITEPRIVITORE LA este sa se ducii la Ianina catra naseetoril la De aceea dar me rog fericirel vostre, ca atunci cand va veni acolo sit 1 aveti ca si mai inainte in stepilneasea vostra buna. vointa si sa-1 primitt cu amabilitate, hind -ca, de la inceput a Post ciracul vostru si sery neschimbat la stepacescul vos- tru ordin. r am intristat in adever de plecarea lui, dar m'am mangaiat putin pentru fagaduinta ce mis a liisat, ca in curand sg, va intoree. Nu me indoese ca -si va face da- toria sa, cit va ride dupe obicelul seu, ce pricinueste nu putinft veselie celul ce-1 vede si 1 ascultit, pe ltinga aceea me rog ea sa me aveti in buna vostra, vointa phrinteasca si sä me onoratt continuu cu respectatele v6stre ordine la cele ce pot, and de sigur me vets afla in tot-d(una prea ascultator, prea supus, si ca un fiu prea gata a earui sfirt- Oe rugliefunl sa -mi fie pentru td a viata. 1712, April 28. Al prea fericirei vostie prea supus si prea ascultator si prea gata fiu. (Iscalit) A,Stefan Brancoveanu. Constantin Cautacuzin respunde PatriarhuluT de lerusalim Chrisant la doue epistolP anteriore, ce acela I-a trimis si se disculpa ca n'a putut sa-Y res- punda imediat. Causele se par a fi eh stA la Filipesti si se ocupa cu agricultura de necesitate. Acesta insemna, ca Domnitorui Constantin Bran- coveanu, nu -1 prea lasa sa, tralascA, in Bucuresti, de buna sema spre a nu face intrigT politice. Apo reguleaza cum sa se faca corespondenta si in fine sa -1f comunice ce va afla pe acolo dupe incheierea resboiuluY si ce sa stravede in viitor. www.dacoromanica.ro
- 50. ISTORISIRFA NATIONAL APOLITICA I BBERICgiCA 121 Prea fericite p: Area infelepte Stepdne, me inchin servil prea fericird v6stre si sarut cu too evlavia prea sfdnta vostra drdpta. Causa pentiu care de mult deja nu am trimis datorita inchinacmne prin scris6re fericiret v6stre si nici la cele done respectate epistole n'am respuns, din care pe una am primit'o la Filipesa, thr pe alta Ia Targoviste (unde nu de mult am fost), prin_prea invetatul Ibraim Celebi, cu datorita inchinaciune pi6sa, tar cauA acesta o Vie Dumne geti. ea niet din negligenta si nict din uttare. Ci mai intai purtarea mea to taro facendu-me adica .teran simplu si urat, mojic (dupe cum presupun ea att audit), pentru ca sa am ceva liniste si sa fug de aceea ce (lice fi:osoful (Ili fallor), caci este mai bine ea cine-va niel sa vada nici sa auda, si acesta e de ajuns celui intelept. Al doilea Ca sit nu me ark suparacios fericiret v6stre, facendu ve necaz, pe nand suntett atat de bolnav, cum am audit §i in ocupa0i de tot felul de ingrijirt; tar al treilea ea u'aw avut vre un sujet vrednic de insemnat respectatel ti prudentei v6stre persone, de aceea rog pe fericirea v6s- tra cea prea simpatico ca sa-mi ierte arata tAcere. Niel acuma nu am ceva noil vrednic de insemnat pen- tru ea si data ceva a fost sail sa and aicea, fie din raporte sail din alte parV, stiti bine ca n'aci fost uitat de a vi se incunostiinta de prea stralucitul Domn'; in cat am velut ce sfarsit an luat f ptele in presentul ciclu, in tot acest nenorocit an bisect, Willa in qita de asta-di; astept insa acum, nand si campaniele si vuetele armatelor s'ail terminat, ea sa ved ce resultat mai sigur ail luat lucrurile si ce semne vom avea din cele ce vor urma; despre care de aeolea mai ales astept cu atenciune sä and ceva mai adeverat de cat de aiurea, si acesta ca mai familiar cu fericirea v6stra, fiind-ca acum presupun ca s'ati apropiat cestiunele ca sa, Ia o conelusiune (i fie ca Dumne4eirea si marea lui iubire Biscfca Oithodoxl Romia. 4, www.dacoromanica.ro
- 51. 722 DOCUMENTE INEDITEPRIVITORE LA de 6meni sa dea la o parte rade trecutului si sa, Infloresca spre mat bine, pentru mangaerea $i folosu] poporului ce porta numele lui Christos),despre care me rog fericirei v6stre, data e cu putinta, ca sa am cat de p4na eunostinta des- pre aceste hotarari. Cat despre noi, data doreste fericirea rostra sa cunosna, cu ajutorul Jul Dumnecjed si prin fericirea v6stra suntem sanetosi $i traim, iar cum, etc. etc. Nu limp ostenela a ne intreba, caci in cele ce nu depind de noi, nimic alta nu e de ;Es de cat cum va placea lui Dumnec,leu, ast-fel s'a In- tamplat si se va intampla. Cei din smerita mea cash, in- chinandu-se si fiul impreuna, cu muma si copin cu plea,- mune pana la pament, ye trimit fericirei v6stre sarutari cu OM evlavia, respectatel si prea santei v6stre drepte ; cu care si eft me rog si me cuceresc din t6ta inima, dupe cum stie, cunoseetorul celor ascunse, vecinice] Pronii si Ingrijirii vecinice a nemarginitului Dumnecleti, ca sa ne invredniceasea a ve saluta aicea fiind, privind trupeste pe fericirea v6stra, macar ()data Inca cu ochii corporal]. (nu numai pentru dorinca aceea ei Inca si pentru alto cauze), caw cu cel intelectuali (a cps Xeniu) nu ye vom perde de a ye vedea, de si departe cu trupul, si pentru ca cel mai vechl slujbasi ai fericirei v6stre :A, Ia bine-euventarea v6stra si sa, reinoiasca, si oficiele lor, si cer ce pana acum n'au primit oficii sa participe de-opotriva din har $i bine- cuventare. Am primit ca dar de bine-euventare rodo-zaharul ce aV bine-voit a'mi. trimite, pentru care ye multumese fdrte mult fericirei v6stre, pentru care rodo-zahar a-ti poruncit lui Hagi-Cuzi sä rni-1 trimita, pe care nenorocit Hagi Cuzi mult l'am cait pentru perderea ce i s'a intamplat din causa focului, stie Dumnegeti, ce-i de facut ? numai Dunaneq.eti eel sfant sa-1 mangae si pe el, prin mijlocele ce stie. Cate doreste sa-mi scrie fericirea v6stra prin Ibraim Celeti bine cunoscend, de si pucina vedere am avut cu el pana acuma, insi dupe cum Belie si fericirea v6stra sa, vede ea e5te www.dacoromanica.ro
- 52. DOCUMENTH INEDITE PR1V.LA 1ST. NAT. POI. SI13ISER1CtSCA 728 om bun Iii supus, pentru care nu-ml ordonati ca in totul supus voile §i gata la ordinile v6stre, ci cu Ere -cari cere- monii me indemnati sá-1 sprijin, de §i de putina trebuinta me va avea el aicea, dar cat imi va fi cu putinta nu voiil e§i din ordinele fericirei v6stre. Acest Ibraim Celebi mi-ail adus 6re-care cuvinte de la vechiul comun prieten Ghero Ali Efendi. De aceea csi oil i-am trimis presenta scris6re lul §i rog cu indrasneala, pe fericirea v6str6 (ca sA, nu ve suparatI) a 1-o da. *i Ore ce prelic §i cum merg munetimblichiile lul acum §i ce aratii stelele lui. Aceste dupe cele ce sunt acum, tare rugAciunele v6stre de Dumneclett indurAt6re sa-mi fie mie conser vatore in viata. Anti' mantuirei 1712, Noembrio 7. Al fericirei §i intelepclunei v6stre pentru tot deuna prea evlavios fli prea supus serv. (IscAlit) Constantin Cantacnzin. C. E. .°--4 W4)--"' www.dacoromanica.ro
- 53. STAREA CLERULUI INRUSIA. Reproducena din iuteresanta opera a Donnaului A. Leroi-Beaulieu, membru al InstitutuluT, (Acade- mia Francesa) tom. III intitulat Religiunea", capi- tolul privitor la clerul de mir, de Ere -ce acea stare nu se departeza mult de starea elerului nostru. Pe langa clerul negru vine clerul alb, clerul secular, casetorit. Adeverul vorbind, el formezA clasa sacerdotalk mult timp formand un fel de corporatie ereditara, un fel de trib tnchinat serviciului altaruluT. Acest sistem singular s'a stilit putin cite putin: levitismul era o consequenta a sezvitutei §i constitutiel societatel civile. Teranul legat de pament nu putea sa intre in starea biseric6sca Ara sa a- dud, paguba domndlui se-6 ; nobilul, propietar de pament i stepan al teranilor, nu putea se renunte la robit sei §i la privilegiele clasel sale. In ast fel de conditiuni, recruta- rea clerului se facea numal prin cler. Trebuia o clasa pita de altar, cum era una lipita de pamentul boerulul. Ce se filial:up la? Fiii de preoti Pura, crescuti in seminaril, Tar functiunele bisece§t1, reservate seminariltilor. Casetoria preotilor find ob'ligatorie, trebula sa li se asigure femei; a!i- www.dacoromanica.ro
- 54. STAREA CLERIMVI tNRUSIA 725 flicelor for si li se asigure o positiune. Fete le de preotl fury destinate clericilor qi clericil tetelor de pope,. Fetelor ea qi fiilor din cler, le trebuYa o autorisatie specialit, ea se, lase, din elasa sacerdotala sa, se marite afara din ea. Ast-fel ehiar prin faptul trebuintelor societatei, clerul rue, cu femeile §i copiii se afla constituit intro adeverata caste,. Ca despagubire pentru aceste, servitute sacra, primi unele foliose ; se numera printre clasele privilegiate. Fu scutit de serviciul militar, scutit de imposite personale, scutit de pedepse corporale, prerogative pretiOse, daca ar fi fost tot-46una respectate dace, superioril functionarit laidY s'ar fi comformat legilor. Acesta stare a clerulul tinu pan& la emanciparea Bela- vilor qi a trebuit sa inceteze cu acesta. Ian anul 1864, trei ani dupe acel eveniment insemnat (emaneipare), Imperatul Alexandru al II-le, facu sa cads muril seculars al castel sacerdotale. Apropierea de sanctuar fu deschise tuturor claselor, t6te carierile se degchisera fiilor de preoti. A- cesta emancipare a corpului ecclesiastic, va produce urnia- rile sale numai intr'un timp destul de departat. Dace. legea permite clerului a se recruta in afara de el, obicelul fack, ca se., se aplice cu greutate. Pe cats vreme cele-1. alte clase ale natiunei, nobilul, negustorul teranul vor fi retinutl afar& de sacerdotiu prin educatia saia legaturile civile, cle- rul va rama,nea in popor o class a parte. Constitutia levitica a clerului, l'a dus la nit obiceiuri care nu pot se, dispara in cats -va ani. Ereditatea functiu- nilor bisericeqti tindea a se stabili in favorul ereditateY sacerdotale. Fireqte ea preotul cauta a lam parohia la unul din fill eel; parohia tatalui era o mWenire a fiului, mai adesea era zestrea fetei. Parohiile tindeati ast -fel a de- veni un fel de proprietate a preotilor. Putin mai lipsea ca preotil s& faca a fi recunoscut acest drept de succesiune : multi dintre prelati combatura acesta stare de lucruri in secolul al opt spre-cjecelea. Obiceiul lug era in favorea clerului. De regulA spre a infra in posesiunea unei pa- bisericeF,Iti, sau Qi si www.dacoromanica.ro
- 55. 726 STAREA CLERULUI1N RUSTA rohil, candidatul trebuia sa to una din fiicele predeceso- rului sefi retras sail mort f mat adesea episcopul fl numea cu conditiunea acesta. Doug cause sg impuneaA. Per4end familia pre capul el, eAdea mat adesea in sarcina bisericel sail a statuluf, care se descArca de bunA vole asupra nou- lul paroh. Apoi casele parohiale nu apartineag comunei sad biserice, de cat in putine cazuri ; era un Joe hotArit pentru trebuintele preotului, dar casa pe care o construia era averea sa. fAcea parte din succesiunea sa ; spre a o lua in posesie, noul venit trebula sA se intelegA cu familia predecesorului set, sA o despAgubescA. Aranjamentul cel mat simplu era, cA intrand in cast sA intre in familie. CAsetoria de a dada 6rA fiiind inter4ist preoteselor ca Bi preotilor, acettia neputend lua decat o fedora, nici nu se mat gandea tine va la o unire cu vgduva reposatula Prin urmare transmisiunea parohielor se regula mat adesea prin cgsgtoria cu una din fete Bi o pensiune veduvel sad color l -alit copii. Cu modul acesta se inlatura certele si procesele ; spre a le curma, autoritatea incuraja ast-fel de solutiuni. SeminariBtii inainte de hirotonie trebuind sa fie cAse- -l'oriti, mat adesea cautanduli sotie, cAuta- tot-odatA si pa- rohie. Ast fel, principala grije a aspirantilor la preotie era de a cAuta o mostenitore, care trebula dea ca zestre o bisericA. V;itorul preot nu se uita atata la frumusetea sat calitAtile n)orale ale logodnicel sale, ci mat mult la gospo- dAria easel veniturile parohiale ce i le aducea ea. Obiceiul acesta se inrAdAcinase asa de mult, cA a tre- buit o lege spre a-1 mat slAbi. In anul 1867, se interqise a se mai pune ca conditie pentru ocuparea unei parohil intrarea in familia predecesorului sau a-I servi vre-o pen- siune. Legea era f6rte bung ; ea ins& nu putea sA schinabe obieeturI seculare. Pentru ca ocuparea parohiel BA inceteze de a mat fi complicata cu afacerl de cAsetorie i succesiune, trebuia BA pue pre veduvele orfanit clerulni la adApostul de necesitAti sA asigure fie-cArui preot o casA parohiala. si sa-I 1i 1i Qi 1i www.dacoromanica.ro
- 56. STAREA CLERULU1 INRUSIA 727 Ereditatea nu era numai pentru parohi ci si pentru func- tiunile inferiors ale bisericel. Clasa sacerdota16, nu cuprin- dea numai pieoti si diaconi hirotoaiti, ci si cantareti sail psalti, paraclisierl, clopotarl etc. Clerul rus nume'ra, cam 500,000 de suflete ; fats cu num6rul acesta preotii sunt putini. Clerul miren A imparte in dou6 sau trel grupe, dintre care fie-care formez5, o clash In class, un fel de sub ma despartita de allele prin genul de viata sail educatie, si in genere asetorindu-se intre et Mat intA,T preotul, ce se mai nume,Ae si popes, paroh;ele ail de regula unul, cele mai marl doi. In anul 1887, erail numai 35,000, dintre caril apr6pe 1500 purtail titlul de protopopi. Apol dia- conul, care ajutA, pre preot la ceremonii ; calitatea ce i se cere este o voce bunk de bas. Fiind-ca diaconul nu este numai de cat de trebuinta, nu ail tate bisericile. Sunt abea 7000 la, numer. Acura doue"-;leci de anT ere' apr6pe in- doiti ; acesta miesurare arata o tendint5, de simplificare a cultului ; pate ca si pentru economic. In urma yin cei-l-alti servitors ai bisericel (tercovno-slujiteli). Cea mai mare parte din biserici ail ate unul sail doi de acestia sail acoliti. De un patrar de secol si num6rul acestora a sca4ut, ca si at diaconilor. Num6rul for este cam 40.000. Cele dou6 sail trel clase ail re'mas pana acum deosebite. In loc sä servesca ca un fel de gradare succesiva, functionaril inferior!, dia- conatul si preotia, rem an de ordinar izolate. Leetorul sail psaltul, r6mane lector, diaconul r6mane diacon, mai ales sand are o voce frum6sA, precum pop, remane poprt. Mul- tamita introducerel eredltAtei, generatiunele sunt fixate la acelas grad de erarhie. Intre aces,e familiT clericale, vie- tuind la un loc, in aceeasi parohie, sunt putine legaturl. Fie-care clash sA, cas6toreste in sinul ei ; cantaretul, dia- conul sail preotul sit casetoreste cu semenil set Ba luck sa core aceeasi situatiune, nu numai acelas grad. Preotii din oral de regula sunt superiori color de la sate in privinta educatiunei ; de aceea putine legAturi fa- miliare se v6d intro Clerul rural si eel orasan. Elita clerulul www.dacoromanica.ro
- 57. 728 STAREA CIFRUIT IN RUSIA miron este formata de protopopfsati arhipresbiterl, eel dintki preot dintr'o parohie, unde sunt mai' multi. Acestl proto- pop! aunt adesea insarcinati cu functiunI de blagocipie (omen! de bunk ordine), un fel de decani sail inspector! aI clerulul parohial. Un arhipresbiter casetorit sh p6te inalta pAna la un loc in St. Sinod, alkturea cu episcopul. Intre aceste somitatI ale clerulul alb si popa sail diaconal de taxa este ma! tot aceeasi distanta, ce este in clerul negru fntre un calugar de rand ski un episcop. In clerul cksZitorit, ca si in clerul celibatar, inteligenta 0 munca nu aunt streine aceste! deosebirl. Cu t6ta eredi- tatea ski rutina, meritul 10 are partea sa in distribuirea demnitatilor bisericestt. Pentru preotie si diaconat este o gradatie de cunostinti 0 examene. Nu se putea face cine-va preot pkna ce nu trecea done satl trel examene succesive ; candidatul care se oprea la unul remanea diacon ; acel care nu putea obtine o diplomk, spre a se bucura de privile- giele clerulul si a nu fi luat in armata, sk multamea cu un loc de cantaret sail paraclisier. Ast-fel functiunile ec- clesiastice erati puce la concurs. Scolele cleruluI aunt impartite in tre! categoric : sc61e de parohil satl de district, seminaril si academil, conres- punqend color trel grade de 1nvetament : primar, secundar ski superior. Clericil inferior! !es din sc6lele elementare, nu- me'rul eel mal mare de preotI, din seminariele diecesane, $i elita clerulul, din cele patru academil, care in loc de fa- cultAti de teologie. Din aceste academil, cele treI mai vechi aunt pe Tanga cele trel mitropolii : de Petersburg, Moscva si Kiev ; a patra este la Kazan, la confiniele musulmanilor. La academia de Kazan se propun mai pe larg limbele orientale ; este, 6re cum, Propaganda pentru misiunile din Europa si Asia. Pang, in anul 1840, sk propiinea inveta- mentul in aceste academil in limba latink. Odiniora find ma! cu totul sub directiunea cMugarilor Si astk-c11 acade- miele ecclesiastice sunt anexate de marele lavre a SantuluI Alexandru-Nevschi, Troita si Pecersca ; dar ocupa un local www.dacoromanica.ro
- 58. STAREA CLERULI. T1N RUSIA 729 deosebit. La academie, ca §i la seminarii, calugarii in ge- nere au fost suplantati de preotl secular!, sail prin carii tineat. de cler ruin origins sau educatie. Cel putin trel piitriml din elevil acestor §c6le inalte de teologie sunt bursieri ai statulul, a! dieceselor sad a! manAstirilor. Cea maT mare parte sä destine mai mult pentru profesura, de cat pentru preotie. Academiele sunt un fel de qc6le nor- male pentru profesoriT de seminaril. Profesoratul, care permite sá trAlasea tine -ay in lume, este o cariera mult cautatri de tinerii Off din cler. Academiele sau seminariele, tote §c6lele bisericeqtl, sunt, ca §i biserica forte centralisate. Ele depind de-a dreptul de St. Sinod §i de inaltul procuror. Autoritatea episcopala, in seminariul s61.1, ca in consistoriul sell, este sub privegherea autoritateI sinodale, qi clerul sub tutela statulul. Tot St. Sinod numea confirma pre rectoriT ai prefesoril de seminaril gi din academil dup6 pro punerea episcopului. Spre a radica situatia morals a clerulu!,lpe la finea domnie! lut Alexandru II, au fost chemat clerul local, in unire cu profesoril seminarielor, sa-§I alegl el sin- gurT rectorii lor. Apol, clerul intrunit in adunarT perio- dice, alege comitete insilreinate cu supravegherea Icalelor sale. Rectorii, profesori!, elevil, 6spetil §c6lelor clericale de tot fel!ul sa recruteadt mai numal dintre fiil de preotT, pentru ca sunt stabilimente pentru fete de preoti, ca csi pentru baeti. Academiele teologice seminariele nu sunt atata pentru tinerT mini! vor sa intro in cler, pe cat Bunt pentru acel ce vor sa lasa din cler. Cu tote legile care per- mit ca t6te clasele societAtei sa fie admise, de regula aunt fiii de preot earl! solicits sa fie admio. Este adev6rat ca multi tree prin seminariu spre a trece in cariere civil°. i seminariele au pastrat 6re-cum caracterul de caste; In unele privinti sunt proprietatea fortareta caste!. Ele intretin In izolare, and fiilor clerulul o educatie a parte, in case inchise pentru alto familiT. De aceea, ca sa se laid, insa§i 8i sail li §i '1 www.dacoromanica.ro
- 59. 730 STAREA CLERULUYIN RUS1A suprime casta, s'a propus a se suprima seminariele. Spre a apropia clerul de cele-l-lalte clase ale natiunel, s'att cre- 4ut de bine a i se lua ,61ele si a se educa copiil cu copil. P6te ca acesta ar fi mijlocul a avea un cler cu adeverat secular. TotusI biserica intelege nutriasc& preotii cu alte alimente, nu cu cele profane. Vocatiunea sacerdotalA cere o lung6, incercare, cu greti de facut in colegiele publice, in mijlocul unor tineri dedati la alte ocupatiuni. Dad, nu-1 obliga nimic a conserva sc6lele primare speciale pentru MeV $i fete, clerul nu va putea odata sa consimta a i se include seminariele spre a da viitorilor preotl un invetAment laic. In Rusia seminariele cdlele bisericestl de oil-ce rang flu se deosibesc atata de scolele laice prin ides sail gen- iimente. Spiritul nu este mai bun. Chiar religiunea nu este in stare a influinta mult asupra spiritulul, cum ar trebui. Din aceste scOle au exit 1i mull necredinciosi. Dad, faptul nu este particular Rusief, acolo ail esit mai multi ca on unde. Ac4sta anomalie aparenta, sa esplica in parte prin regimul indelungat din seminaril, prin rigorile morale privatinnile materiale impuse seminaristilor. Cu t6te ca clerul se bucura de Ere -care privilegil, dar mult timp s'a tinut disciplina cu varga i alte pedepse corporale. Sa dice ca superiorii renuntat en totul la acesta. Reu nutrict, prost frubracatI, slabiti prin suferinti precoce, seminaristil urail si pre profesori gi chemarea, societatea Biserica. Academiele teologice nu mergeati mai bine. Unele exemple rele au facut ca cu totii sa fie despretuiti. Intr'un rand ajun- sese seminariele in asa bal, ca chiar fill de preotl nu mai voiati sa le urmeze politia fl silea sa se dud la scolti. Profe- soril reit platiti, reti tratatl de superiorii calugari erald el tot asa de nemultamiti ca si elevii tor. 'apoi, mai e de mirare ca, seminariele ruse, pentru un timp au fost pe- peniera radicalismulul? Chiar asta-dl en t6te reformele comitelul Tolstoi si Pobedonosef, spiritul seminarielor ortodoxe nu este cu mult cei- 1 -alt1 tlici i si Qi gf gi 1i www.dacoromanica.ro
- 60. STAREA CLERULTA INRITSIA 731 ma! religios. Seminaristul liber eugetator este un tip, care Inca n'a disparut. Sub Alexandru III, se6lele clerului nu saii aratat mat putin nedisciplinate ca gimnaziele civile s'ati universita0e. In anul 1885 Mitropolitul de Moscva a fost nevoit a recurge la ajutorul politieI spre a potoli rebeliunea din seminariul sett. Ca coreetiune vinovatil all fost 1014 in fata Mitropolitulu! mane militari. Tot sub Alexandru III, seminaristii din Voronej, ne_ multamip cu rectorul lor, intrebuintara aceles! raijI6ce ca conspiratorii politic! in contra Tarulu!. S'ati incercat a arunca in aer pre superiorul lor, punesnd explosibile tntr'un calorifer. Acosta nu era o noutate pentru el, cu an! ma! inainte, in 1879 voiaii sl scape tot ast-fel de inspectorul lor. De sigur el numai seminaristii rusl permit aseme- nea expediente. Paul la finea domniel lui Alexandru II, elevii diplomati de seminari!, eratt admisi la universitate cu acelas titlu ea i elevii din liceile clasice. Facultatea acesta li s'a retras odata cu ivirea nihilismulul. Fie ca s'a avut in vedere tendintele lor radicale. sati p6te el avut in vedere saracia i lipsa seminaristilor spin a In inchide portile In- vetam6ntului superior. Sail p6te ea numai dorinta de a restrange nume'rul studentilor si a opri reerutarea grupelor revoluOonare, micsorand proletariatul literat. Fie chlar causa, cum afirmati rap6rtele oficiale, inferioritatea semi- narielor fata cu gimnaziele clasice? Faptul este, el oprind pre seminari§ti do a intra in universitate, aruncand spre a- cademiele teologice pre flit! de preot! flira chemare biseri- cesca, guvernul a intarit si mai mult izolarea caste! sacer- dotale. Statul a pus o bariera intro fii! de preoti clasele instruite. Daca tineril clip din cler continua a fi creseuti in scoli speciale, invetatura data in aceste scole sa apropie mult de area din stabilimentele laice. Seminariele ruse§tT aft mal aceiasi programa ca si gimnaziele, cu deosebire ca in anil din urn-ia, studiele teologice sa suprapun studielor si dol isI salt si si www.dacoromanica.ro
- 61. 732 STAREA CLLRULI.I IN RUM clasice. Ceea, ce sii numeste in Francia seminariul mare si mic se afia aci unite. Inv6tamentul Seminarielor rusesti nu este cum s'ar inchipui cine-va in stre'inatate. In putine sunt asa de varieate cunostintele cerute clerului : este slavena liturgics, apoi latina, putina great. Dar elevul nu se margineste la limbele vechi $i la literatura sacra ; o limbs vie, francesa sag germana, dupe alegere, ii deschide calea la lumea moderns izvarele culturilor deosebite. Progra- mele sunt pline de promisiuni literile se intrec cu stiintele si studiele teoretice nu sa certa, cu cele practice. Pe langa geometrie, algebra, fisica se invata putina botanica, eco- nomie rurala si crate -odata chiar medicina. Totul ss inco- ron6za prin istorie, filosofie, teologie, avend fie-care ramura a acestia catedra special& Ar fi greg sa se concepa un sistem mai larg de invdtatura. Inconvdnientul este, ca in tote sc6lele 'Astro moderne, cs materiele invetate sa gramadesc tntr'un timp Area li- mitat, asa ca multimea studielor face sa, nu fie bine pa- trunse. Un alt defect al seminarielor este si neperfectiunea met6delor, rutina, intrebuintarea cartilor, sag autorilor in- vechiti, absenta spirituluf critic, spiritului stiintific. Jute- meiate de curand, dupe modelul celor din Occident, scolele bisericesti ruse, largind programele, ag pastrat defectele modelurilor. Apol mai adauge Rusia pe ale sale, rari- tatea si nepregatirea suficienta a profesorilor, nestabilitatea profesoratului. i asta-di personalul didactic din seminarii academia nu este firs sca4eminte, cu tote ca s'ag mai radicat de cand preotii de mir, ag luat locul calugarilor, caril nu vedeag In profesorat, decat o pregatire pentru o alta cariera mai buna. S'a velut tineri, carat indata ce im- bracara rasa, treceag indata de pe bailed pe catedra, apoi parasind'o curand pentru demnitati mai inalte. Cu 16teacestea, instructia data in seminaril si acade- mieleteologice are avantagiul (sag. p6te ca inconvenientul) de a fi mai putin speciala, mai putin esclusiv biseric6sca ca in alte teri. Programele ar fi destul de incarcate asa si ; ten 1i 1i 1i www.dacoromanica.ro
- 62. STARER CLERIILLI INRUSIA 733 ea clerul rus, ar fi eel ma! invetat §i ma! luminat din tOta lumea. Data nu este cum ar trebui, tot este ma! in- vetat de cat unele din Occident ; qi superior in mare parte clerului din Orient. Cunostintele unui mare numer din preoti, ii pune mai presus de cercul in care tra,esc, si data mare parte nu se foloseqte de ele, nu e vina invetaturei, ci mai mult a tralului gren ce-1 due Instructia diaconilor si a clericilor inferiors este mai slaba ; cei mai betrenf dintre eI abea atiu sa citesta slavona veche §i sa dick unii psalm! de rost. Ignoranta nu este singura rank a clerulul rus, ci ales saracia sau m a bine lipsa de ruijI6ce de existent§, independent. Clerul parohial nu este salariat sad este in- tr'un mod ell total neindestulator. Numai a treia parte din preoti se bucura de o alocatiune a Statulu!, si acesti pri- vilegiati n'ar putea tI Ai cu aceea ce le da Statul. Proi in- ciele in care cultele streine au aderenti numero§i, sunt singurile in care preotil ortodoxi primesc un tratament serios. In acele locuri, politica uneste interesul ortodoxiei cu interesul national; ea impedecA pre Stat de a 15,sa pre preot in sarcina turmei sale. Dar si acolo preotul rus nu prinaeste mai mult de 300 de ruble ; cu acestea popa, cap de familie, se alb, adesea intro situatie inferiora ministrilor contesiunelor rivale, me de ordinar aunt §i ei salariati de stat. Neinerederea guvernului in cultele eterodoxe 41 sileste a plati clerul lor, spre a-1 avea mai bine la mama. De regula, sA, face adsta pain mijlocul unei taxe speciale a- plicata membrilor fiecarei confesiuni, ask ea este mai mult mijlocitorul obligat intre diferite bisericl si ministrii BM. Cu clerul ortodox nu este trebuinta de asemenea mijloce; Statul it tine sub tutela, sa si prin alte leghturi. esemplu ne arata in ce greqa1A, cad ace! ce die, ea separatiunea bisericei de stat, ar consta in suprimarea budgetulu! cultelor. Vederele acestea s'ar putea primi mi- nim de eel ignorant!. Putine biseriel au Post strans unite mai least www.dacoromanica.ro
- 63. 734 STAREA CLERIJIAIN RURAL cu Statul, ca Biserica rusk §i cu t6te acestea pane mai dAunA-linici nu exista acolo budgetul cultelor. Nici un cler n'a fost mai dependent de guvern, i cu tota acestea, asta-41 chiar, cea mai mare parte din clerul acesta nu primeste nimic din casa Statului. La un popor bogat unde iniOativa privatA este spriji- pita pe libertatile publice, mai ales acolo unde natiunea este impArtitA in mai multe confesiuni sentimentul reli- gios stimulat prin rivalitatea diferitelor culturi, clerul p6te gAsi mai multa libertate, mai multa dignitate, neavend alts sustinere, de cat pietatea credinclosilor sel. Almintrelea este fate° tare saracA ; obicinuita a astepta totul de la Stat. Clerul perde din consideratiune i independent, mat adesea cigar din moralitate, and este nevoit a'si cere hrana dilnica de la parohienii set. Acesta sa vede in Rusia mai ales la Sara. Avend a face cu vechii clacasl, preotul abea capata nutriment pentru copiii s'61. De 8A fntampla sa fie in parohia sa vre-o familie nobilA, este numai una, acea a boerului vechiu, asa ca generositatea este fall emulaciune recunostinta sa schimba adesea in dependents i servi- lism. In vechime preotul trala din bine-facerile stepanului ; el devenea omul setl, creatura sa ; era ca un fel de capelan al proprietarului. AcestA stare de lucruri n'a putut sa dis- pars cu emanciparea. Pe and in alte par i sa discuta suprimarea, Rusia in- clina spre salariarea cultelor. La un popor, unde Biserica este legata cu Statul, salariarea preotilor ofera mat multe folose de cat inconveniente. Cel mai bun mijloc pentru a radica pre preot i a-1 face independent, eate a-1 salaria ; dar acesta ar Ingreuia prea mult budgetul Statului, cAcl fie-care reforms apasa asupra finantelor. Capitolul cultului ortodox a crescut deja. AlocaOunea St. Sinod s'a inolecit in in timp de 50 alai, in 1833 atingea suma de 1 milion de ruble ; in 1887 s'a radicat la 11 milione. E.ste adeverat ca clerul urban sail rural is numai pe jumetate din aceste mi- 1i fel 1i odata www.dacoromanica.ro
- 64. STARFA CLERITLIA INRIJSIA 735 Hone. Din 35,000 de parohii, numal 18,000 Tall parte la acesta '). Administratia biurocratica a Bisericei firesce este mai dispendi6sA. Cancelariele $i personalul for absorb o in- semnata parte din resursele biserice§ti. Din fericire pieta- tea privata este mai darniel de cat tesaurul. Din darurile particulare §i alte venituri, sa mat strang vr'o 12,000,000 de ruble. Pe Tanga acestea St. Sinod are capitaluri, un fel de fond de rezervA, adunat puffin ate putin, §i urcan_ du-se la suma de 30 milione, a ertrut venit sA adauge la budgetul cultului ortodox. De almintrelea budgetul cultului dominant ar putea fi privit ca o datorie nationala. Subventiunea acordata Biseri- cei este numal o mica parte, ca indemnitate pentru averea ce i s'a luat. In vechea Moscovie, Biserica poseda proprie- tAil teritoriale forte multe. Plmentul $i -'eranii erab mo - neta t6rei ; principil §i boerii in lipsa de numerar plateau rug5,emnele clerulul in pament. Ast-fel Biserica deveni pro- prietarul cel mai mare in Rusia. Mo§iele sale, limitate de yeah :fail, le-a perdut Biserica Inca din secolul al XVIII- lea. Secularisarea efectuatl. in 1764 atinse clerul alb ca §i pre nalnastni. E-aterina II puand mans, pe acele mosii, 4icea ea, le is sere o mai buns lutrebuincare, pentru gloria ') Iatl cum se repartisazli, sumele alocate St. Sinod cd cultului ortodox (1146 an budget din 1887. Ruble. Administratia contrail . . 246,789 Catedralele, consistoriele, arhiepiscopiele (19) qiepis- copiele (60) 1,437,493 Monastirele . , 402,472 Clerul din oraile §i sate , . 6,392,022 Subventiunea stabilimentelor de instructinne a cle- rulni 1,748,060 Stabilimente ortodoxe in streinitate . 188,122 Construqiuni 266,541 Cheltueli neprevgdute 307,643 10,988,142 Cultele str6ine eraii insorise on suma de un milion 758,000 ruble. . . . . . . . . . . . . . www.dacoromanica.ro
- 65. 736 STAREA CLERULVIiN RUs1A lul Dumneqeti binele Orel. Deposedarea Bisericei se facu cu consimOmentul Clerului. Un singur prelat, Arsenie Matselevici, arhiepiscopul Rostovulul avu curajul a protesta. El fu declarat de nebun i inchis intr'o manastire, unde dupe doue+ci de ant muri, fara sa stie nimene, ca sa nu fie declarat de marturisitor al credi*I. Totusi clerul secular ca manastirele se bucura de o parte de pament. In fie-care parohie este pamentul biseri- cel unele comune dau 'Ana la trei -4eci de desetine '). Preo0i platici de Stat, de regula au 0 'ailment mat mult, mat ales acolo uncle stint alte confesiuni. Asa d. e. In Podolia, unde stint 1350 parohii ortodoxe, li se imparte 80,000 de desetine de be de aratura, cari aduc un venit de 600,000 de ruble, afara de grAdini, livezt i paduri. Nu este tot asa si in centre, d. e. in guvernamentul Vorone- jului unde un preot are numai sese desetine, diaconul 4 Jar tale done desetine remase le cultiva dascalul para- clisierul, pe Cand boerul are pana, la 40,000 de hectare. De $i a i pament, dar acesta pucin folos be aduce preo- Olor si diaconilor. De regula .eranii le lucreaza pamentul gratis. Dar ca tot lucrul de pomana, el nu este indestulator preotul este silit sa pue singur mana, la lucru. Venitul principal este acela de la cerimoniele religiose. In fie-care parohie aunt eke doue, tree familii, adesea se urea pana la doue-geci si cinci care traesc de la altar. Toti acestia ar putea sa se intretie bine, data, produsul fie -caret biserici ar fi lasat pe sepia clerului ei. Dar on este asa : unele mi. lostenii, unele taxe bisericesti aunt reservate easel dieceselor sad sinodului. In bisericele ortodoxe la greet ca si la rust, una din ramurile de venit, este vinderea lurninfirilor. Ortodoxil cari de ordinar nu sed in biserica, ci se r6ga stand, nu intra In biserica fara sa cumpere de la 110 o luminarica pe ') 0 des6thia este cam 109 aril, $i si 61 ; 3i si www.dacoromanica.ro
- 66. STAREA CLERULUt INRUSIA 73? care o aprinde inaintea unei ic6ne. Cel mai evlaviosi aprind mat multe. Lumina acesta inlocueste inaintea icdnelor ru- Wiclunea pe care o simbolisazA. Biserica tine ca luminarea sa fie de cera curate, al caret tniros placut BA uneste cu mirosul de thank) si care trebue sA fie fabricate de omen' anume plAcuti Domnului. In acesta tarn, unde poporul bea hidromel (mied, ape Indulcia cu miere), si unde mult pament necultivat produce destule flori selbatice, sunt forte multe stupine. Mal ales la nord catre Ural sat Caucas sa aduna faguri de prin scorburi. Nenumeratele albine ale marelui imperiu, selbatece sau domestics, lucrezA ala de mult pentru biserica, ci se strange anual cam 50 milione de chilograme de cdra. Odini6r1 luminArile puteat fi fa- bricate de orl-tine. Asta-cli Biserica luat sarcina acesta asupra sa. Mai fie-care episcopie si fie-care mAnastire are fabrica. Ast-fel, el, tot produsul acestet industril pi6se re- vine lul Dumnedet servitorilor set. Nu sa stie positiv. cite milione produce clerulut fabricarea lumInarilor. De sigur este unul din veniturile sale cele mai principals. De a- cee a una din cestiunile cele mai agitate, in lumea bisericesca, a fost repartitia produsului din acesta vesnflare. De sigur ca partea cea mai mare o la St. Sinod scolele bisericesti. Preocil ortodoxi nu at veniturl extraordinare cum at preotil catolici, caril primese un onorarit pentru liturgic, de cat e pate sa face mai multe, sat pentru dispensa de post, inlocuindu-I cu milostenia. Biserica ortodoxa a tre- buit sa caute alts veniturl. In schimbul rugAciunilor ce le face preotul la diferite ocasiuni, i se da de credinclosi un mic ajutor in bani. SA plateste pentru botez, cununie, ba chiar si pentru iertarea ptcatelor. Acesta este un mare inconvenient pentru demnitatea clerului, unit din epis- topi s'at. Incercat a-1 inlatura, eel putin pentru marturisire impArtAsire, sa nu se la nimic. In 1887 St. Sinod a botArit de a interdice celor ce se mArturisat, a da bani In Bisetica Orthodoxii Romaati 6. fie Ili si $i ci www.dacoromanica.ro
- 67. 738 STAREA CLERULUT1N RUS1A mhna preotului, sail a-I 'Asa pe masa dup6 mArturisire. De asemenea s'a decis a suprima obicetul de a depune ofranda sa pe discul, de unde sa bea putin yin dupe im- parthsire. Spre a inlocui acest6, ramurh de venit, St. Sinod a or- donat a purse prin biserici cutii anume hotarite de a primi darurile benevole ale credinciosilor. Dar experienta a do. vedit c6, mijlocul acesta nu este practic. Multi arunch nasturi in lac de monete de argint si hartit Ole in loc de bumaste. Dach sistemul acesta este mat conform cu demnitatea preotului, de sigur este mai putin favorabil intereselor sale. De aceea este indotalh de se va putea mhntine si intinde in tote parohiele. Dach acesta nu se p6te suprima, cu atht mat Inuit nu se va putea suprima venitul preotului de la alto oficii. Poporul rus este f6rte religios si chiam6, adesea pre preot pentru trebuintele sale religiose, dar in acelas timp este forte sgarcit. Pentru ceremoniele cele mai principale, abea da una sail dou6 ruble ; Tar pentru tale mat mid cite -va copelci Numat multimea acestora p6te sa despagubesca pre cler de modicitatea lor; de aceea si preotul nu lash nici una. Tinde a se transforma in agent financiar, in colector de taxe. Totul sa plateste si nimic n' are tarif ; Inca de la Petru eel mare s'ad incercat a pune taxe, poporul ins s'a improtivit. Mizeria it face pre preot sa fie pretentios ; adesea, se negociaza ca la terg pentru o casetorie, inmarmentare etc. S'ad. v6clut tineri intorcendu-se de la biserich, pentru ca, nu s'ad putut int6lege in privinta pretului. Unit' t6rani ingropa in secret pre mortii lor. De aci tot feliul de anec- dote, de povestiri, legende, etc. Episcopii cautA sA infra- neze cupiditatea preotilor ; Old la trebuinth sa le dea si lectit edificht6re. 0 femele sarach veni la arhiepiscopul din Tula, Dimitrie, rughndu-1 sa -I dea doue ruble. Arhiereul, renumit pentru milostenia hit n'avea. Ce at sA fact cu tale dou6 ruble, intrebh pre femeie. Mi-a murit barbatul, si www.dacoromanica.ro
- 68. stAREA cLtituttli INRUM 739 vreati sá-1 Ingrop, qi-mi cere doue ruble.Nu pot sit-0 dais asta-41 respunse Arhiereul, dar void merge ell singur mane la Inmormentare. A doua cli dupe terminarea serviciului, In be de a infrunta pre preot, II a dou6 ruble, qicendu-i: Na, to nu esti ca mine. N'aveci Mat, vol numal cu de acestea traits ". Cea d.ntai grija a unui preot ce is o parohie, este de a sti cam ce venit Intamplator are. Un preot tenor a fost numit la o parohie ; informandu-se ca e earn aaracA, ceru alta mai buna. Arhiepiscopul din Volinia D. Paladie im- plini cererea preotulul, dar scrise pe rnargine: Petitionarul cere o parohie buna. Ca sa, o capete trebuea sá muncescg, si sá se arate vrednic de ea. Preocupaciunile materiale nu se impaca cu misiunea biseric4scA. Petitionarul facea mat bine s& caute folese materiale afar& din Sacerdotiu, care s& pare cá nu este chemarea sa". Prin Siberia wail preoV se ocupa si cu comerciul. Pretentiunele clerului sunt asa de marl, ca sunt un ob. stacol pentru progresul ortodoxiel. Costa prea mule, respund eel ce se convertesc, unor indigent din Siberia. Preotul este prea avid, 4ic rascolnicil, sacramentele prea scumpe". P6te cA, si acestA consideratiune material& sA, fi fost c.ausa ivirel unor sectc, d. e. a StundiF,itilor. Mal multi terani certan du-se cu preotul, ail ajuns la convingerea, a, nu-mai at). nevole de serviciele lul. Ni§te asemenea abuzuri din partea unor preott lacoml, au facut sI se acuze Biserica Ortodox& de simonie. Pete ca, acesta sg, fie in Turcia, din carts% pretenciunelor mu- sulmanilor, dar In Rusia, turma s5, tunde numal pentru intretinerea pastorului. Clerul care trAeste din ofrande, nu pete renun0 la ele, far& a lua panea din gura copiilor s61. El nu tie de indiferentismul religios saa de disidenti ; data ace$ia s'ar sustrage de la taxele bisericel, sarcina ar axles, tot asupra parohienilor credinciosi. Rascolnicii, ca sit nu prime sca sacramentele, sit, tocmesc en preo0 eat www.dacoromanica.ro
- 69. 740 STAREA CLERULIAIN RUSIA sa le dea. Clerul isi sustine drepturile sale fare sA mat die comet de opiniele celor datornict. Statul cere contributie j entru cult, chiar de la adversari. Veniturile parohiale se impart intro toil servitorii bisericel, land preotul trel partt, diaconul done si dascalul una. Aceste veniturl ar fi prea slabe pentru intrecinerea atator &milli, data n'ar mat veni in ajutor caritatea publica. La lucrul catnpuluT si la diferite nenorociri, Oranul alerga la preot si-i plateste ostenela in bans sau in nature. De multe orl preotul este nevoit a tolera si superstitit ne pu- tendu-le combate. Unit Brant din Voronej, vegend ca nu ploua dupe rugeciunele acute de preot, 0, sfatutati. 0-1 cufunde intr'un rift. Mat inainte era obicelul a primi ru- gactunile in sapcA pentru o femele ce avea 0, naseA. Acest obiceitt condarnnat prin Regulamentul spiritual a lul Petra eel mare, a persistat in unele pAqi pang, acum. Ceremoniele religiose aunt strins legate de via0 rusk in fat:tithe ca si in afaceri. Pentru on -ce eveniment important, pentru o aniversara, cand soseste tine va din caletorie sau plecA, cand intreprinde ceva, atat la inceputul cat si la sfarsitul acelel intreprinderf, rusul cere bine-cuventarea Bi- sericel si a servitorilor sei. De multe orl preotul n'astepta sa fie invitat. Mat este obicelul cg, la serbatort mart, la elle tun, Botez si Pasti, preotul sA viziteze pre credinciosit set si sA le bine-cuvinteze casele. In orase si prin sate Ia fie care Luna noun, preotul si diaconul merg din casa in casa cu apa santita. Adesea servitorit it opresc in anticamera sail it trimit la bucAtarie si la slugi, tar altil dandu-le gratificaiunea euvenith it opresc de a mat face rugliciu- nile obicinuite. La tara de multe ort preutesele si copiii insqesc pre preot ; ve4end asa mu1V, 'teranii fug ; asa ca. St. Sinod a trebuit sA opresca pre preotese si pre copit de a-1 mat insoti. Cate °data eranul refuse a plati ofranda obicinuite, si atuncl A, intampla discuOuni neplacute. In asemenea visite preotul data nu este cu bagare de soma, www.dacoromanica.ro
- 70. STARFA CLERULLI INRUsIA 741 cade adesea victims a unei calitati nationale, ospitalitatea rusa. El crede ca preotul fl necinsteste, data nu va gusta din vutea, ce i se ofera. Alergand din casa in casts, a- desea on ne mancat, si gustand merei din cinstea ce i se dell, preotul, sdrobit de obosela, are aspectul unul om vicios, si de aci o multime de cuvinte necuviiciase la a- dresa sa. SA nu s6 credA, ca aceste siabaciuni parute tai ridiculi- zate, ar scadca ceva din solemnitatea actului ce-1 seversaste preotul ; el isi face datoria cu constiinta valerel for reli- gidso-moz ale. Preotul este de ordinar credinclos datoriel sale. Acest om ce traeste in mijlocul unor 6meni ark cul- tural tie la ocasiune sa, gasesca cuvinte de mangaere pen- tru bolnavi si sa dea sfaturi celor ce mor. El are secretul limbei in care are sa vorbescA celor simpli si necarturari. Cat este mai aprope de popor prin obiceluri, prin defecte chiar, cu atka mai lesne tie el sa fie priceput de densii. Preotil din generatia nou6, mai instruiti, mai rezervati, mat sobri, nu prea inspira tot-deuna incredere mojicului. Preotil betreni erati mai buns, tic ei, ()lad bland si buni crestini, find in mijlocul nostru si dandu-ne sfaturi. Peste septa- mana preotul este ca si un Oran, dar Sambata, sera si Duminicl mai ales, cand imbracA vestmintele sacre, este mai presus de on -ce preocupatiune si eel putin pentru un cos este la inaltimea misiunei sale. Misiune forte grea, mai ales sub un ceria ca al Rusiei, unde are a strAbate pe tim- purl grele distante forte mars, spre a duce ultimo, mangaere celor murindi. Nu arare-ori s'au ve4ut preoti cadend jertfA devotamentului for sacerdotal. Oare pentru cg,te-va copeici isi sacrifice el viata ? De buns soma ca nu. El este pA- truns de inalta sa misiune, asteptand Asplata de la Dum- necleti, carula-i serveste. Nu lipsesc si preoti cu reputatiune de sfintenie, atribuindu-li-se darul tamaduirelor. El citeste rugaciunele cu atata evlavie, in cat lumea alerga din tote www.dacoromanica.ro
- 71. 742 STAREA CLERLTLIAIN RUSIA pgrtile, cer8nd vindecare de b6le si usurare de pecate. Un asemenea preot este P. Ivan Ind Serghief, arhipresbiter din St. Andre de la Kronstadt. Acestuia i se atribue yin- decari miracul6se, avend lumea mare credinta In puterea ruglounilor sale, mil marturisindu se la el, asa ca biserica sa tot-deuna este plina de lume, ca si in Vinerea mare dinaintea Paste lor. GER. TIMUl. www.dacoromanica.ro
- 72. ETICA EVOLUTIONISTA SIETICA CRMINA, Sistemul evolutionist, ce se mal numeste si Darvinism sail Monism, are in lilele n6stre partisan! f6rte numerosi. El tinde in fond a stabili ca, mecanica este uniea stiintfi. Evolutiunea sail' adaptarea basata pe mecanica atomics, este formula magica cu care acest sistem pretinde ca p6te es- plica t6te misterele fire! insufletite $i neinsufletite cuprin.. (lend aid $i pe om cu rqiunea si voea sa, far& a recun6ste un Creator a tot inVelept si oranduitor al Iucrurilor. Numal un singur domeniii si anume : domeniul morale'! 'Area ca nu vrea absolutaminte a se supune legilor me- canice de atractiune $i repulsiune. PArea ceva revoltator pentru un om cu judecata a cerca sa esplice cu ajutorul fortelor mecanice si al combinatiilor chimice intreaga viatA morals a omenirei de la viciul eel ma! de jos 'Ana la era- ismul eel mat inalt al abnegatiune! crestine. Totusi mate- rialismul mecanic a trebuit' sa faca, si acest pas, ca sa, nu stea la jumetate cale si sa dea faliment din capul loculdi. Lupta intre credinta crestina si necredinta, intre imperatia lu! Dumne4eti si Imp'eratia materiel se'ncinge mat tare tocm-ai pe terenul morale!. Fall moralif ate si dreptate nu p6te esista Biel o socie- tate, nici o, comunitate durabila, cu atat mo1 putin un Stat. De aceea monismul actual eliminand din creatiunl www.dacoromanica.ro
- 73. 744 ETICA EVOLUTIONI3TAETICA CRE$TINA pre Dumnelet cu poruncele sale morale, simte o necesitate imperi6sa de a pune in loc un surogat, o morala seculars sad civi/et, o moray care independenta de Dumnedeu sa dea omului un cOlauz moral si sO'l fact in vre un chip ca- pabil a's! indrepta viata. In Francia de on sir de ant se fac incercari practice de a pune in mans, copiilor ast-fel de moray. Tot aseminea incercArt se fac in Germania si chiar in Berlin, pentru a introduce o moray secularA A- cesta tendinca se manifests din ce in ce si la unit dintre barbatii nostri eivilisatt sat mat bine emancipati de ere- dintele ruginite ale parinilor i strabunilor nostri. In press. in intruniri, in corpuri deliberative se tot and voci contra studiulut religiunel si morale] ercstine in scalele publice. Din fericire curentul antireligios n'a mers la not in Romania asa de departe ca in Germania si mai ales ca in Francia. El este numat un pium desiderium al unui numer mic de baxbati tnainta(1. Preceptelo morale! crestine nu sunt Inca eliminate din sc6lele n6stre, de si de un timp studiul for e pus pe al doilea plan si marginit la un timp forte scurt de predare in raport cu alte obiecte. E datoria n6strA sa veghiam sa luerAm a le 'Astra propaga : Laboremus. Omul cu judecata sOnet6sO cere doveqi despre po- runcile morale ce i se impun. Voea ce aspirO la hbertate nu primeste usor un jug strgin fait motive COL vingetOre. Dec] a trebuit a gasi de la inceput o basct tiintifica pentru morala seculars, cea stability. La acestA lucrare s'a 'njugat intalast data Herbert Spencer. El p6te fi privit ca repro- sentantul de frunte, am putea dice mai ca profetul monis- mului materialist in domeniul morale!. Darvin 11184 tl intimpina de obiceiu cu multa reverinca, ca pe filosoful cel mare, ca pe dascalul set. (In Descendance de l'homme). Opera principals a lui Herbert Spencer in domeniul morale! este cea intitulata: Data of Ethics. Ea fu tradusa curand in limba francesa si germana. Traducerea francesa este intitulata : Les bases de la morale evolutioniste. Par Herbert Spencer. Citatele de mai la vale se vor aduce $1 Qi gi www.dacoromanica.ro
- 74. FTICA EVOLUI IONIS1A1 ETICA CRE5TINA 745 dupe a patra editie a acr stei traducer)", publicata de Felix Alcan. Paris 1889. Autorul insusi spune In precuventare eta era de impor- tanta acesta opera In ochil sei, -si ce rang avea intre diver- sele sale scrieri. El dice : Acesta parte ultima a problemel mele este acea, pentru care, dupe socotinta mea, tote par- tile anteri6re serveso numai ca pregatire" (Preface V). Nu- mai importanta capitala a acestel lucrari l'a facut sit n'o dea la lumina in sirul ce proiectase din capul loculul, adica ca parte finals din filosofia sinteticet a lui, de teams ca nu cum-va b6la sat)". mortea sal impedice a'si terming problema la care gandise in tot cursul activitatei sale literare, ca la scopul seit final 1). Tin f6rte mult, macar sa schitez daca nu pot sa complectez acesta lucrare, pentru ca este o trebuinta urgenta a stabili pe base ,stiintificet regulele bunei conduite. Asta-41 cand preceptele morale pe 4i ce merge perd autoritatea atribuita pretinsei for origins sfinte, secularisarea morale)" se impune". Incercarea lui Spencer de a compune o morals stiintifica pe basa teoriei evolutiunei a fost aprobata en bucurie $i cu aplause nu numai in Englitera ci si in Germania, Francia si Italia Filosoful darvinist pentru cultura sa universala si eruditia sa uimitore fu comparat de conationalii sei cu Aristotel, lar tratatul seu de etica fu inearcat de laude. Teoria sa afla partisans declarati si la universitatea din Berlin (Gizycki). In Italia, Spencer de asemenea afla, multi apostoli zelosi, ca Ardigo, Herzen, s. a. In Francia parti- zanul si propoveduitorul eticei lui Spencer este Alfred Fouillee. El o compara cu o stea ce se rftdica la orisont si este convins ca ea va castiga pe ce li merge mai multi partizans intre barbatil de stiinta. Se intelege din ce in i) Nu de mult a aparut o uoua parte din sistemul filosofief sin- tetice a lui Spencer. Ea trateaza despre Principiile eticei si des- pre Justitie. In traducere germana de B. Vetter, 2 vol. Stuttg. Schweitzerbart, 1892. www.dacoromanica.ro
- 75. 746 ETICA EVOLUTIONISTA1 ETICA CRWINA ce mai bine, dice el, el afarl de ac6sta teorie, nimic nu p6te esplica evolutiunea fiintelor de cat minunea, adicl ab- dicarea stiincet" 1). Iar Jules Peery eand era Ministru pre- cedinte a lludat intr'o sedintl publicl a camerel fracese etica lul Spencer, ca cea mai proprie a servi de bass la invetAmentul morales 3). La not Romanic de asemenea de la inAltimea catedrelor universitare se fac elogii marl 1111 Spencer si sistemului evolutionist. In fata acestui apostolat atat de zelos si de respandit, ar crede tine -va el are a face cu o conventie sail cu un concurs de puterl secrete. SA n'atribuim 6re grabnica re's- pandire a acesteI none evangelic la imprejurarea, ca omenii instreinatt de credinta cretin tot umbll dupe sisteme, ce le promit un cetletuz moral de trebuintl fail. Dumnedell i fara Christos, i de aceea s'apucl in grabs, ca cel nau- fragiatI, de on -ce creanga, fie ehiar putreda? In on -ce caz avem destule motive puternice a esamina mac cu de ameruntul nova morals, ce face atata pretentie de stiintA si crede el va putea arunca In abisul uitArel morala cresting cu tote cele-l-alte sisteme de morals. Ne apucAm de ac6stA lucrare cu atat mai bucuros, cad avem convingerea, ca critica eticei evolutioniste, este in acelasI timp combaterea mai multor sisteme de morals, ce se ivesc asta-li in diferite pArtI ea buretil dupe p161e. Dupe una se va putea judeca despre tote. Pentru ca cititorul se inteleagl mai lesne espunerea n6s- trA, vom impArti-o in trel 041: In partea intaf vom arunca o privire seurta asupra mo- rales lul Spencer. In partea a dou'a vom esamina basele el, si In partea a tract cuprinsul si consecintele el". ') Ve0i, Critique des Systemes de morale coutemporains. Paris, 1883, p. 12, et 13. 1) La vie vaut elle la peine de vivre, par W. H. Mallok, traduit par Forbes. Paris 1882. Comp. Victor Cathrein, Die Sittenlebre des Darwinismus. Freiburg I B. 1885. Idem De Baets, Les Boses de la Morale et du Droit. Paris. Mean 1892. www.dacoromanica.ro
- 76. ETICA EVOLUT1ONISTA 91ETICA CRESTINA 747 PARTEA L Chintesenta Noael Morale a lui Herbert Spencer. Nu este lucru usor a patrunde tratatul eel intins, 'plin de repetitil si incalcit al lul Spencer. Abea am putut face un resumat fidel din teoria sa. Vom infatisa deci cetito- rulul acest resumat cat se p6te de scurt si de lamurit. Pang, asta-41, (lice Spencer, Inca nu esis,,a o morala otiin- rifled. Tote sistemele de morala din trecut si din present sunt pline de contraqieerl, fara logic& si defectu6se. Ast- fel sunt nu numat sistemele de morala relig,i6sa, morala 1W Platon si a 1W Aristotel si morala Jr tuitiunei, ce admite un simt moral inascut, ci si Utilitarismul comun, de $i el mal molt se apropie de adev6r. Scola utilitarista e de pArere, ea trebue a eunOste inductiv, adica pe calea esperi- entel, urmarile bune sati rele ale faptelor si pe basa es- perientel sa stabilim principil generale despre conduits morala ce este in favorea binelul comun. Insa metoda acesta nu este esacta. Pentru ca etica 4, se radice din starea primitiva de acum la rangul de stiinta, trebue sA tread, prin tate sta- diile prin care ail trecut alte stiinti d. e. Astronomia. Mal intal astronomii au adunat prin observatiune un numer de fapte ; apoi ati dedus din aceste fapte prin inductie lee generale ; in fine venira Copernic, Kepler si Newton si radicara astronomia prin deductie la rangul destiinta. El au dedus adica tdte faptele si fenomenile astronomice din un principiti general, adica din raportul ce exista intre masele mobile din spatiu. Ast-fel si etica trebue sa lepede caracterul empiric de pang, acum, ca A. ajunga la aceeasI treapta in sirul stiin- telor. Trebue a deduce principiile vietei morale din un unit principiti general. Insa cum se p6te ac6sta ? Respuns : Daca dam de basa si eticel evoligiunea ce domneste in tot universul si data esplicam din ea tote fenomenile morale. www.dacoromanica.ro
- 77. 748 ETICA EVOLtJT1ONISTABSI ETICA CTEITINA Caci omul ca si t6te cele-l-alte fiinti este un produs al evolutiunet si un supus al legilor el. Dect conduita morala a omnlui ce are a fi privita ca conduita ajunsa la eel mai inalt grad de evolutiune, trebue a se deduce din legile ge- nerale ale evolutiunei. .,$i precum aceste legi constitutive se esplica si se demonstra in Fisica, Biologie, Psihologie §i Sociologie, ast-fel $i etica pote afla esplicarea cea mai bung, in adeverurile fundamentale, ce sunt comune acestor stiinti. Daca tot universul vizibil e supus evolutiunet, dacA, sis- temul solar eonsiderat ca totalitate, data pAmentul ca parte din acesta, daca intreaga viata ce sO desvaleste pe fata pamentului, cum si viata fie-carut organism individual. data, fenomenile psihice ce se manifests la tote fapturile pans, la cele mai inalte, cum si fenomemle ce results din reuniunea fenomenilor celor mai perfecte,data tote in fine aunt supuse legilor evolutiunet, trebue neaparat a admite ea si fenomenile conduitel apturelor de ordinea cea mai inalta, despre care trateaza morala, sunt de asemenea su- puse acestor legi" 1. Spencer chlar in cele dintai eapitole a cautat a dovedi prin inductiune $i deductiune din natura evolutiunet, cii, bung moralmiate este conduita ce prelungeste in tote pri- vintele viata faptuitorului si a semenilor seT. Dar cum prelungirea vietel produce necesariamente prelungirea pla- cerel, a conehis apoi de aici, ca bine in general este ceea ce aduce pldcere. Lucrul luT Spencer este aeum a dovedi cu de-ameruntul acest principiil din evolutiune si a aiata, ea teoria evolutiunet nu numaT p6te esplica tote principiile conduitel morale, ci este si in stare a le aplica in practica, sail a restabili ordinea morala din univers. Deci trebue a bate pe rand la usa fisicei, biologies, psihologiet §i sociolo- giel spre a inveta de la ale legile generale ale evolutiunel, 1) Les Bases de la Morale Evolutioniste par Herb. Spencer Quatr. Edit. Paris 1889, pag. 53. www.dacoromanica.ro
- 78. ETICA EVOLU1'IONISTA 1ETICA CRESTINA 749 si a aplica principiile castigate la fenomenile[vie01 morale. *i, cum result& din cuvintele lul Spencer, citate mat sus, trebue a inOlege aceste stinti cum le-ail ir4eles evolutio- nistil si in special Spencer, adica ca parts secundare ale mecanicet unite si marl ce domneste in tot universul. Ce invatA, acum fisica despre evolOunea conduite? CA materia si miscarea e distribuita mai complicat, cu cat mat sus ne urcam pe scara fapturelor si ea miscarile combinate ajung tot-odata din treapta in treapta mat coherente, mat definite §i mat variate si fac din ce in ce mat perfect echi- librul mobil intre functiunile interne (viata) si puterile es- terne, opuse, ce tind a-1 strica. Ast-fel conduita moral& trebue a se destinge prin sus numitele insusiri : Cohesiune, definire, varietate §i echilibru mobil. De aid resulta con- conclusia ea, omul moral ideal este acela al carut echilibru mobil este perfect 2). Data consideram conduita din punct de vedere biologic, vedem ca evolutiunea tinde a indeplini functiunile in gra- dul eel mai convenabil. Ea lucreaza in un grad din ce in ce mai inalt, ca diferitele functiuni dupe feliul, gradul si comb.natiile for sa fie implinite cum reclama condiOle de existent. Indeplinirea tuturor functiunilor este, to un sens o obligatiune morale 2). i un ideal de moralitate este acela in care functiunile de tot feliul sunt implinite con- venabil" 3). Dar Ore n'am fi ispititi a privi ca o povOra implinirea tuturor functiunilor conform condiOlor de existent& ce ni se impun ca datorie? Nu, respunde Spencer, caci in de- cursul evolutiunei se ivese necesariamente placers, ca je- nomene ce insotesc mersul normal at functiunilor, pe cand suferintele de tot feliul sunt efectul functiunilor escesive sau defectuOse. G-enul omenesc a mostenit de la fapturele I. Ibid. p. 64. 2) Ibid. p. 65. $) Ibid. p. 64. www.dacoromanica.ro
- 79. 750 ETICA EVOLUTIONISM$I ETICA CRESRINA de un gen inferior adaptarile relative la trebuintele cele mat esentiale ale vietit corporate. De aceea ast-fel de fapte It aduc tot-derma placere. Alte fapte insa nu aduc omulut tot-deuna placere, flind-ca conditiile sale de trail" sufer o schimbare neobictnuit de mare $i incurcata. Cu cat omul va progresa, se va adapta mai bine la conditiile de train, in cat atunct ml-ce faptd bund nu numai va spori ferici- rea individvala ,si generals, ci vd fi si imediat placuta, pe cand Japta rea va fi insotita de sensatit durer6se. Sa privim acum conduita omulul din punct de vedere psihologic. Aict ni se esplica cum omul ajunge prin evolu- tiune la principiile generale despre conduits morals, la ste- panirea de sine si in special la sentimentul datoriei. Spre acest sfarsit Spencer ne spune cum, dupe principiile sale psihologice, inteligenta voea omulut s'a produs prin coordinatiune i combinatiune din simple emotil si iritatii. Formele acestut proces desvaluite mat tardit, adica sen- timentele mat inalte aunt evident mat complicate, mat in- tensive de cat sentimentele inferiere ce ivit mat de timpuriu. A poi cele dintat reclama ca conducetor o auto- ritate mat i Inca fapturele mai inferiore sa carmuesc in acest mod. de un complex de sentimente dispuse ast-fel, ca bona starea generald atarnd de subordinarea sentimentelor inferi6re la cele superiore. Fapturele mat inferiare ajung la acesta subor- dinare prin esperienta proprie sail ereditara. Un animal d.. ex. este impins de gime a se arunca asupra altuta, dar la vederea until animal mat tare, presinatind pericolul ce-1 ameninta sa fereste de a1 ataca si asa scapa viata sa '). 77 Aid de si e subordinare, dar nu e o subordinare conscie, nu e refleesiunea ce aduce la cunostinta ca un sentiment a cedat altuta. Tot asa se'ntampla si la 6meni cu inteli- genta putin desvalita. Omul pre-social, ce ratacelte in cete 1) Les bases etc. p. s'an Alta. Qi 9/. www.dacoromanica.ro
- 80. ETICA EVOLUT1ONISTA $tETICA CRE$TINA 751 si e citrmuit numai de sensatii si emotil momentane, de si din timp in timp vine'n conflicte de motive, totusi re- lativ intalneste patine casuri, in cari avantajul de a subor- dina o placere imediata unei placers depArtate se impune atentiunet sale. Nu mai putin II lipseste $i inteligenta ne- cesarA de a analisa $i generalisa aceste casuri and ele se presinta '). 11 Numat sand evolutiunea sociala face viata mai com- plexe, causele de abtinere mai numer6se Ili mai puternice, relele unei conduite spontanee mal manifesto si folosele prevederet destul de sigure, numai atunci pot fi experi- ente destul de dese spre a familiarisa pre 6raeni cu fol6- sole ce aduce subordinarea seritimentelor simple la altele mai complexe. Numai atunci sA iveste si o inteligenta su- ficientii spre a funda o induetie pe aceste esperiente. La urmA, inductiile ajung destul de numer6se spre a forma o inductie publicA si traditionala, ce se intipareste fie -cares generatii, Inca din pruncie" a). Dar acestA judecatA, formate din esperienta, despre folusul de a subordina un sentiment la altul cum si-a asociat 6re sentimental datorieI en necesitatea $i coercivitatea ce el implicA, tot-deuna ? Respuns : Prin un fel de asociatie de ides inexactct. La inceput omul a fAcut sad a omis ceva de frica so- tilor set selbateci, sail de frica sefului, sail de frica sufle- telor celor mutt. Ast-fel se stabilirl cu incetul in societate trei limite esterne ale conduitel : frica de pedepsele sociale, politice li religiose. Am vegut mai sus a pe langa aceste limite s'a format si o opinie deobste basata pe esperienta cu efectele interne, naturale ale faptelor. Dace la consi- derarea efectelor ce unele fapte au necesariaminte, a fost presenta in spirit si frica de efecte esterne, adica de pe- depse pentru acele fapte sari pentru altele, atunci omul a i). Les bases etc. p. 98. ') Ibid. p. 98-99, www.dacoromanica.ro
- 81. 752 ETICA EVOLUTIONISTA§I ETICA CRE§TINA transmis ideia necesitapi si coereivitatei impreuna cu frica ce ea implica si la opinia, ce se razima numai pe esperi- enta etectelor interne. Mintea a generalisat, fara indoiala cu nedrept, ideia coercivitatef din afara. Ast-fel se mani- festa sentimentul datoria Se'ntelege de sine ca acest sentiment de obligatiune tre- bue sä dispara din ce in ce pe o treapta superi6ra a evo- lutiunei, nu numaT pentru ca se razima pe frica de agenti esterni, ci si pentru ca insemneaza o constringere, ce pur- cede de la faptuitor. Asa dar cu o evolutiune deplinii sentimentul datorieT nu va mai fi de ordinar present In suflet qi se va destepta numai la ocasiI estraordinare, ce ne 'limping a viola legile, carora de alt-fel ne supunem cu totul spontanell" '). Daca viata omului pe pament s'ar margini numal la sine si urmalii sel, conduita sa s'ar putea reduce la o formula ce ar infatisa tocmai legea morala a ornului. Dar el r,e vede incunjurat de multimea semenilor set si trebue sa tina sama de ei. Bine le individual trebue pus in armonie cu bindle general. Insa cum se p6te stabili o armonie pe basa evolutiunei? Aci ne da respuns sociologia. Conflictul intre binele individual li binele general, pen- tru care adese trebue a se jertfi cel intaT, este trecetor, este un efect al adaptarei defectu6se a omului la mediul sett. Tocmai din causa acestef adaptari defectu6se si a conflictului ce ea naste intre binele privat $i binele public, se pot face arli rating niste oompromise fara logica si so- vait6re intre codul moral public si eel privat, cum se v'ed in t6te sistemele actuale de morals. Dar procesul adaptarei sileste a inlatura gradat starea rozbolnica de all, ce reclama a se jertfi binele privat. Adap_ tarea duce societatea la o forma din ce in ce mat indus- triakt si abea cand industrialismul va ajunge a fi deplin ') Les bases etc. p. 113. www.dacoromanica.ro
- 82. EuicA EvoLUTioNisTA BSIETICA eRE5TINA 753 pretuit, se va putea manifesta dreptatea generals ci bine- facerea generals. Dar in ce mod procesul de adaptare cu a sa luptd pen- tru existenta va pune in al mon.e binele individual cu binele comun? In ce mod va impaca el egoismul cu al- truismul ? Aici Spencer da respunsul urmAtor : Placerea qi durerea nu sunt un ce obiectiv, invariabil, ci numai un ce relativ, ce variaza, dupe constitutia subi- ectulul care le simte. De aid unneaza ca nu exists lucrare, ce in limitele puse de legile fisice n'ar putea deveni placutA prin exercitiu cont;nuti. Pe basa acestei legs, procesul a- daptatet va avea unna efectul, Ca tote faptele necesare in viata sociala vor deveni placute, ba ceva mat molt, pe o treapta superiOra a evolutid, on tine i,s va satisface pldcerea sa imediata, momentand, va implini constant toc- mai ce este necesar pentru dese'veroirea vietel altora" r). Ast-fel se sigileaza in fond impacarea infra egoism ci al- truism. Spencer se pronunta f6rte hotaritor in contra Utilita- rismului comun a lui Bentham qi alit, cari pretind a pune ca stop imediat al conduitel fericirea generald, §i a trage de aici norme pentru purtarea moral& a omului. Scopul imediat al conduitei trebue sa fie a implini conditiele ge nerale, din care vine de sine ca resultat binele general. Insa aceste conditii sunt pur §i simplu a observa dreptatea ne- gativa qi positiva, adica a nu vatama pe nime ci a da fie- caruia ce este al sell, precum ci bine-facerea, adica a ne ajuta gratuit unit pre altil. Insa ce trebue sa oblige pre om a implinilaceste con- ditii, dupe ce etie acum ca datoria este o vorba OA? Respuns : Placerea. Acosta results din principiul indicat mai sus, Ca in cursul evol4unel tote faptele devin placute prin exercititl. In familie cats BA se realiseze chiar de pe ') Lea bases ect. p. 164. Wscrea OttliodoxX Romara 6. la www.dacoromanica.ro
- 83. 754 ETICA EVOLUT1ONISTA§1 ETICA CRESTINA acum impacarea egoismului cu altruismul, a binelul indi- vidual cu binele intregel societate casnice, cad faptele ce dais copiilor viata, le-o pastreaza $i infrumusetaze, aduc parintilor multumire imediata. In societate insa, mai ales simpatia cats sa realiseze im- pacarea intro eel dol &ati dasmani, egoismul si altruismul. Cad simpatia este retdetcina dreptatei precuni f i a bine_ / acere 1). Simpatia nu se p6te desvalui pane cand societatea se afla in o evolutiune defectu6s6,, $i e sbuclumata adesea in resboaie. Simpatia se va putea desvalui considerabil in forma de placere abea cand ornenii nu vor mai avea mare trebuinta de ajutor, cand top vor fi adaptap la exigintele socials, and placerile vor fi generale si durerile rani. Prin simpatie, placerile unula vor ajunge placers ale celui1-alt. Nime nu va face altula 1.01 pe nedrept, ba Inca fie-care va tinde cu zel a profita de rarele ocasii de a face bine, ca sä alba placers altruiste. Din cele gime acum, lesne se intelege, ca intro etica ab- solute li cea relative este o deosebire pe care Spencer pune mare pret. El Inca de la inceput a avisat la astronomie. Aid spre a clarifica ideile sale, se serve7te Ian de o corn- paratie intro mecanica purl, si cea aplicata, mai ales in raport cu astronomia. Daca deducem pe cale pur materna- tica miscarile circulare dupe legile lui Kepler, deductiile sunt absolut juste. Dar dace am transmite aceste deductil imediat la orbitele reale ale planetelor, atunci ele n'ar fi juste, cad in realitate la esecutia miscarilor se ivesc per- turbatii. Orbitele reale ale planetelor se pot deteraiina aproximativ numai, data luam de base legile lug Kepler si tot-odata tinem socoteala de perturbatii. Resultatele do- bandite ast-fel sunt aproximativ sail relativ juste. Ceva analog e si cu etica. Daca ne'nchipuim 6menii in 9 Les bases etc. p. 127 gi. 214. www.dacoromanica.ro
- 84. MICA EVOLUTIONISTA SIETICA CRESTINA 756 (viit6rea) stare de adaptare perfecta la mediul lor, atunel pe basa legilor fisice, biologice, psibologice si soeiologice, putem deduce a priori regule absolut juste pentru conduita moral t a omului. Dar in realitate 6menit adi sunt Inca forte defectuos adaptati. De aceea, data am aplica imediat la 6enenii de acli resultatele castigate a priori din legile adaptarei complecte. am ajtmge la incbeien de tot eronate. La aplicarea legilor absolut juste, trebue mai virtos a lua in consideratie preturbatiile sat. neadaptarile ce exista in realitate. spre a face ast-fel deductil aproximative sail re- lativ juste. Asa dar ai,li nu exista fapte absolut bune, chiar faptele cele mai bune sunt numai aproximativ sail relativ bune. Deci in imprejurarile de fats, nici nu putem dice, ea in un cas ore-care, numai un singur mod de conduita ar fi just or! bun, pe cand t6te cele-l-alte ar fi rele. Din contra, a- desea pot fi mai multe actiuni ce due la acelasi stop si de aceea ele sunt relativ bune. Clonduita ce sporeste viata in general si nu pricinueste nici o suferinta, de cat aceea ee implica negatiunea, este absolut bun 1). Cam suferinta este coralatul re'ului sail, ceea ce'1 tot una, o abatere de la modul de a lucra per- fect adaptat. Ac,ia dar conduita absolut bursa produce numai placere, iar pana cand conduita este Inca atinsa de sae- rinti se 'Ate numi eel molt relativ bunct, adica ea in im- prejurarile de fats pate fi 1.6'11 eel mai mic, fiind-ca aduce cea mai putina suferinta. Esemple potrivite despre fapte absolut bune da familia, uncle adesea aceeasi actiune, ce este bine-fac'et6re pentru copii, procura, parintilor numai bueurii. De si e f6rte cludat, insa Spencer afia, ca teoria lui serveste de basa 1a teoriile celor mai marl filosoft de la Platon pana la Kane. Acestia tots vorbesc despre omul ideal perfect. El sunt in er6re numai pentru ca privesc 1) Les bases p. 223. www.dacoromanica.ro
- 85. 756 ETICA EVOLUpON1STAS1 ETICA CRhSTiNA acest ideal ca existent in realitate, sail cel putin ca find posibil momentan. Ambele soeotinti sunt inexacte. Un om ideal, un om perfect, presupune ca este perfect adaptat la mediul set. Apo l o persona absolut drepta si simpatica n'ar putea vietui si luera conform cu natura sa in o socie- tate de caniball i). La urma Spencer atrage luarea aminte, ea dupe princi- piile sale, etica are un camp mai vast de cat i s'a atribuit de ordinar. Ea cuprinde pe Tanga conduita In decomun aprobata ca buna safe blamatO ca rea---si intreaga conduita ce direct sari indirect favorisaza on loveste binele nostru sail al altula 2). De si Spencer bine inteles n'o spune, dar dupe acest principid, tot ce favoreste sail impedica viata, sanetatea, propagarea, si a fost "Ana acum obiectul biologies si me- dicinel ete,. trebue a se privi ca parte din etica. Aceste sunt punctele cele mai esentiale din morala tn- dependenta sail secularisata, pe basa evolutiunei, si datorita industrioasel Englitere. Flind-ca Spencer ehiannO, la bail fara sfiala mai tota omenirea si o acuza de cele mai gr6se ratachi in cestiuni atat de importante, suntem si not in drept a supune teoria sa unel critic seriose si drepte. PARTEA II. Esarninarea baselor morale! lui Spencer. I. Gum intemetaza Spencer evolutiuneaP Filosoful darwinismului construeste etica sa, cum am veclut, pe teoria evoluliunei in sensul cel mat estrem. Evo- 9 Les bases p. 240. 1) Ibid. p. 241. www.dacoromanica.ro
- 86. ET1CA EVOLUTIONISTA SIETICA CREST1NA 757 lutiunea intinsa si la om formeaza nu numal basa acestel morale nou6, ci o strAbate ca un fir ros si este tesuta in ea asa, ca se p6te numi pe scurt : Teoria evolutiunel transmisa in domeniul moral. De aceea morala lul Spencer stA sail cade cu evolutiunea. Vom indrepta deei luarea aminte mal intal asupra evolutiunel. Din scrierile diverse ale lul Spencer, lar mal ales din Biologia sa ') results neindoios, ca el considers tote feno- menile visibile ca resultate ale unel marl evolutiura, ce lucreaza numal cu atoml si cu fortele for chimice si fisice. De sigur natura presinta spiritulul, care o contempla, multe lucrurl frum6se Ili marqe. De ridicAm ochil la cerit unde mil de stele in departarl nemasurate vestesc cu litere de foe marirea FAcAtorului ; de ne urcam pe loeurl inalte si Indreptam privirile peste muntl si vAI, riuri $i lacurl, errauri §i marl ; de mergem primavara in revarsatul zo- rilor la campie sail la padure, unde florile stralucesc in mil[ de color'[ si cantecele paserilor resuna prin frunzis... Cine nu va fi sorbit o placere nespusa la aceastA priveliste? El bine, tote acestea dice Spencer, sunt numal productul unel evolutiuni mecanice, oarbe. Mili6ne de milidne de atoml, 'vibrand glbatecl intre sine, all fleutnu se stie cum si pentru cedin intamplare, o mare evolutiune, ale card lucrurl malestre $i minunate sunt respandite sub ochil nostri. Chlar nol 6menil suntem lucrul acestul proces mecanic, cad'( tote fiintele organice si tote fenomenile viqei sunt numal combing it de atoms, numal resultat al fortelor for 2). 1) Vecli Principes de Biologie, traduit par M. E. Cazelles. Paris 1877, 1 p. 403, sq. si Les bases etc. p. 52 sq. a) Spencer in Biologia sa defineste viata asa : Combinatia de- terminata, de schimbari eterogene, ce sunt de odata simultane si succesive, in legatura eu coesistente si sequel* esterneu. Principes de Biologie I, p. 89. Se intelege de acs ca el (p. 72) nu prea e contra de a se atribui viata, chTar sistemuluT nostru solar, data acesta n'ar lovi in ideile comune despre viata. Dupe conceptia lui Spencer si ghetark au viata,. www.dacoromanica.ro
- 87. 758 ETICA EVOLUTONIS1A SI ETICA CRESTINA Decl omule, ori-cat de mandru si de constiu ti-al radica fruntea, al exit dupe Spencer cu carne §i oase din regnul animal. Tu, cu ratiunea si voea ta, cu artele si stiinta ta, Cu viata ta rebgiose, si morale, tn.., esti numai un mamifer, ajuns pe o .treapte, superiora de evolutiune, un mamifer cu un organism mal complicat. Evident, prin acesta Spencer si rola lul vine in opo- sitia cea mai estreme, nu numal cu credinta tuturor cres- tinilor, ci ci a intregei omeniri din timpurile eels mal veal. El intro in opositie nu numai cu credinta multimel inculte, ci si cu a celor mai marl inteleptt din t6te tim- purile sillocurile. Chiar in timpul sclaviei eel mai injositore omenirea a pastrat cu sfintenie credinta, ca. Ili sclavul eel mal de rand se deosebecte de animal esentialminte prin ratiune. Din o moctenire de mil de ani omul nu se lase respins fern, doveli puternice si constranget6re. Stina bine ce, la Spencer are f6rte putina trecere consensul omenirel. El priveste la trecut cu un dispret aprOpe suveran. De repetite on de, avise a nu crede in consensul timpurilor trecute, si nu se sfiecte nici cum a acusa omenirea de cele mai gr6se retaciri. El ajunge chiar a afirma, ce t6te sistemele de morale din trecut si present,-- bine inteles afara de a sa sunt pline de contra4iceri si lipsite de logics Dar aid not mai bucuros tinem cu Aristotel '), Cicerone a) s. a 5) care considers, consensul unanim al omenirel ca dovada cea mai intemeTata, mal ales in cestiuni morale. Insuel Kant, care nu p6te fi acuzat nici cum de prea multa pie- 1) Eth. x. 2 : '0 'yap nem 8oxst, TOtiTI avoci cpallev. CO 8'avoct- pGiv Taurriv -7.0 Iti-rtv oO 7c&vu istc-r6TEpx ipsi. 2) Tuscul. I: Omni autem in re consensio omnium gentium lex naturae putanda est. Comp. De nat. deor. I: De quo natura oin- nium consentit, id verum esse necesse est. 3) Seneca Epist. 117. www.dacoromanica.ro
- 88. ETICA EVOLUTIOKISTA SIETICA CRESTINA. 759 tate pentru trecut, priveqte ca o absurditate and ar vrea cine-va sA introduce, un nob. principi>'i de moralitate qi are-cum el a-1 inventa Int Ai, par' cA lumea mai nainte n'ar fi §tiut ce insemneazA datorie, sail ar fi fort cu totul In ratAcire despre acesta i). sect avem dreptul a cere de la Spenoer dover11 dare li decisive pentru afirmaOunea 1111 cit omul s'a desvauit din animal. SA vedem ala dar cum demonstrA Spencer evo- luOunea ? (Va urma). r^-41341111*.14.1-- 1) Kritik der praktischen Vernunft. Leipzig 1838, S. 103, Aumerk, www.dacoromanica.ro
- 89. EVANGELIELE APOCRIFE. (Urmare. Ve41Biserica Ortodoxii, No. 8). CAP. VII. Naflerea lut lints in Betleem Dupe ce a trecut cat-va timp, veni o porunca. de la Imperatul August, regelui, ca sa se numere t6ta lumea, fiecare in ora§ul seu 1). Aqa facu §i barenul evlavios Iosif, lua pre fedora Maria cu sine li venira la Betleem, fiind ca se apropia timpul sa nasca. Iosif scrise numele for in liste ; cad Iosif era fiul lul David §i logodnica acestula Maria din semintia Iuda. Ast-fel me nascu Maica mea Maria in Betleem, intr'o pescerit 3) apr6pe de morm'entul Rahelei 8), socia protoparinteluI Jacob, care era mama lul Iosif qi a MI Veniamin. I) i Luca 2, 1 aminteste de o asemenea inscriere a numelor cu atop de a pretati averea, cu care oeasie en totit se adunara In locul neamului lor, o intamplare, care de almintrelea este cam intunecatti istoriceste. 2) Dupe Luca 2, 7 Maria nascu pre Iisus intr'o iesle. tirea ca s'a nAscut intr'o pesters este respandita de unit scriitori bise- ricesti din vecul al treilea. De almintrelea sa folosira ei si de profelia Jul Isms. 33, 16. Mal departe este impodobita in evangelie si istoria nasterei Mariei in Evangelia copilariei din limba araba. 8) Rahel, flea mai mica a lui. Laban (1 Moisi. 29, 16) si sqia lui Jacob (1 Moisi, 29, 18) muri pe tale spre Chanann (1 Moisi 35, 16) dupe nasterea lui Veniamin, si fu ingropata langa Rama (1 Sam. 10, 23; 1 Moisi 35. 19) un oras, care sa afla sate -va mile spre nord de Iernsalim spre Betel. www.dacoromanica.ro
- 90. EVANGEL1ELE A POCRIFE7 61 CAP. VIII. Persecutia luf Irod ,si fuga lut losif. Dar veni Satan si indemna pre Trod eel mare, tatal lul Arhelail, si acesta era acel Trod, care decapita pre amicul si ruda mea loan. De aceea se infuria grozav in contra mea, pentru ca el credea ca, imperatia mea ar fi din lumea ac4sta. Dar Iosif, acel 136tre'n cuvios, fu instiintat in vis. De aceea 86 scula, la, pre muma mea Maria, si et. sedem la pleptul el. Ca companions de drum luara pre Salomi. Parasindu-s1 casa, venira, in Egipet 1) si remasera acolo un an intreg pang, ce treeu mania lul Trod. CAP. IX. Intdrcerea la Nazaret. El muri insa de o marte scarb6sa 1, in care primi pe- depsa pentru sangele varsat al copiilor, pre care'l ucisa, cu o cruclirne ne mal audita, de si n'aveall nici un !Amt. Si dud acel tiran neimblanzit Trod a murit, se intorsera in Cara lul Istrael inapol si locuira in orasul Galileel, care se numea Nazaret 8). Iosif insa se apuca Iarall de meseria sa de lemnar $i traia din lucrul mAnilor sale , cad nimene nu cauta sit tralasca din munca altula, cum prescria legea lul Molsi. ') Vecli Mat. 2, 13. Istoria fugei in Egipet. 2) Autorul nostru confunda aid mortea tetrarhului Irod Agripa II cu martea bunicului seti Trod eel mare, despre care vorbeste ca a ucis pruned (Mat. 2, 16). Acesta muri de m6rte buns in etate de 70 de any. Acela insa, nepotul seu si contimpuran cu Im0- ratul roman Caligula si Claudiu muri in anul 54 al etateT sale, repede de o 1361a de vintre, fiind m1ncat de verm'. (Fapt. cap. 12, 23), morte care i-a venit ca pedepsa din partea lui D-4en. 3) Veclt M',t. 2, 22, 23. Luca, 2, 39. 4, 16. Acolo a creseut Iisus www.dacoromanica.ro
- 91. 762 EVANGELIELE APOCRIFE CAP.X. M6rtea lut losif. In fine, inmultindu se aniT, muri betrenul in vrastA Ina- intatA. Pentru ca el nu suferi nici o slabaciune trupeasa §i lumina ochilor nu i-a lipsit §i nici nu §'a pierdut vre-un dinte din gurii. i niel puterea sufletulul sell n'a slabit in tot timpul, ci ca un tear 'Astra el tot- deuna in afacerile sale puterea ju venilk Tar membrele sale remaserA sanetOse si libere de durere. Anil vietei lul ajunser5, panl la o sutg li un-spre-lece ani cli ast-fel ajunse la o etate forte inaintatA. CAP. XI. Copildria lul lisus in casa Zvi losif. iustus si Simon, fill eel mai marl al lui Iosif, luara femel §i se dusera la casele lor. De asemenea sä casetorirA cele done fiice fli sä duser& la locul lor. Dar in casa lui Iosif remaserA Iuda §i Jacob, cel mai teller rli feel6ra maica mea. Apol qi et am remas cu den§ii, nu alt-fel, de cat ca cum aqi fi fost unul dintre fiii aceluia. Ell Ina petreceam qilele fail vre-o villa. Pre Maria o numeam mama, foi pre Iosif tats, qi le urmam lor in on -ce cliceau ei li nici odata nu me improtiveam lor, ci eram sub ascul- tarea lor 1, precum fac §i ce1-1-alp 6meni, caril traiesc pe pament. Nici bite() cji nu I-am facut sa se manic sail sa fi rostit vre-un cuv8nt orl sA, le fi respuns in contra, din protivA II lubeam ca pe lumina ochiulul. CAP. XII. Cdlaoria lui' losif la lerusalim. Deci s'a intamplat atunci, ce, mortea acelui bete& cu- vios Iosif O. apropia $i esirea lui din lumea acesta, cum ') Veil Luc. 2, 51. www.dacoromanica.ro
- 92. EVANGELIBLE Al OCRIFE763 sa intampla si celor-1 alp 6menl, caril datoresc origina ]or acestul pament. Si child slAbea corpul sell, i se arate, an- gerul Domnulul, fiind ca 6ra mortel era apr6pe. De indata l'a apucat o frica $i o mare nedumerire ; ded se scula si se duse la Ierusalim, ci venind in templul Domnulul, unde'si rosti rugaciunea inaintea santului altar si dise: CAP. XIII. Rugdauvea la losit yin temple. 0 DOmne, datatorul a t6tA manglerea, Dumnedeul in- durarel si Dumne4eil a tot nemul omenesc, Dumnedeul sufletulul met, spiritulul si corpulul met] ! CatrA tine me rog plftngend, o D6mne Dumne4eul met]. Acum s'att sfer- sit 4ilele mele ci a sosit timpul, ca sa las lumea adsta, trimite pre marele Mihael, capitenia sfintilor MI anger'. SA remae la mine, ca umilitul meg suflet sa iasa din acest trup tieAlos, farA greutate, fArA spairnA si nerAbdare. Cad' mare Mee, $i grozava intristare cuprinde pre tote cor- purile in lita mortei lor, fie barbat sag femele, on animal sail salbatacTune, cele ce se tArese pe pAment sag zb6rA in aer, tote creaturile fArA deosebire, eari sunt sub ceriii si ail o euflare de viatA, sunt cuprinse de fricA ci mare strim- torare $i osteneala, &and sufletul for sa desparte de trup. Acum dar, D6mne Dunanedeul met], fie apr6pe cu ajutorul sett, al tell Ant anger de sufletul ci trupul meg, pana ce se vor desparti unul de altul. Si fata angerulul, care mi l'a' dat spre paza din difia facerel mele, sa nu se int6reA de la mine. Ci sg, mi se dea mie eonducetor, pAnA ce me va aduce la tine. SA fie fata sa Wanda si senina si sa, me conduca cu. pace. Nu ingadui ca sa se apropie de mine duhurile rele 1) pe calea, pe care eg trebue sa merg, pAnA 1) Dup6 credinta Iudeilor, fantomele sau duhurile rele locuesc prin pustimm, se amesteca insa §i pintre omen] ca demon]. Aceq- tea sunt angerii Satanei, can au fort creati buns la inceput, dar prin vina for au caclut i domnesc in imperatia intunerecului, sbu- rand prin aer. Cartea 'Ilobie 8, 3. 6, 8. Idn 8, 44, 2 Petr. 2, 4. luda 6, Efes. 6, 12. 2, 2 Colos. 1, 13. www.dacoromanica.ro
- 93. 764 EVAN MinLE APO CRIFE ce void ajunge cu bine la tine. Si sa nu laF,41 ca portaril sufletului meta sa incue intrarea. Si nu descoperi vina mea, ca sa me expul cu ru§ine inaintea infrico§atei judecAti. SA nu me sfasie nici un leu §i sa nu inghitA mai inainte su- fletul mei, valurile mares de foc ') (tact acestea vor cu- funda cu totul sufletul met), ci sa -mi luceascA mie dum- ne4eesca to putere. 0 D6mne, drepte judecAtoriule, care judeci pre 6meni dupe dreptate §si equitate, dand fie-cAruia dupe faptele sale, o D6mne Dumneqeul meg, ajuta-mi cu indurarea to §i indrept4zA calea mea cAtrA, tine. Tu WI isvorul tuturor bunAtAtilor qi al stepanireT in veci min' CAP. XIV. liztorcerea fi b6la 10 losif. Dupe aceea se intamplA, ca intorcendu-se el la casa sa In Nazaret, s'a inbolnAvit §i s'a pus la pat. Si ac4sta a fost in timpul cand l'a apucat mortea, cum este hotArit tuturor 6menilor. In b6la acesta insA a zacut grew §i a suferit a- tunci Ella, precum nu i se intamplase mat inainte nici odatA din diva naltereI sale. (Si asa i-a plAcut lui Christos sa se scrie In tocmal istoria dreptulul Tosif). Patru-cleci de ant vietui el inainte de casetorie, fame% sa remase sub scutul sell patru-cjeci §i noue de ant, §i muri 2). Un an inn, i) Prin acesta se pare ca se intareste credinta despre Purgato- riu, care t's'ar fi luat inceputul Inca din secolul al patrulea, lute - meindu-se pe cuvintele St. Apost. Paul in epistola catra Corin- teni, despre focul curatitor (3. 13 etc). Dupe inveIatura apusenilor despre focul curatitor, sufletele, care sunt sub greutatea unor pecate usore, pe care nu le-au curatit prin cainta, si facere in destul, merg pentru un timp inteun loc subpamentean prin un foc si numai dupe ce se curata pot merge la ceriu. Parintil Techi credeau ca focul curatitor va fi la sfarsitul lumei si la judecata cea de pe urma. 2) Dupe una din notitele acestea, in legatura cu datele cronolo- gice ale evangeliel Noului Testament se socoteste anul mortel lui losif, anul al 18 dupe n. lui Christos, de care se deosebeqte ara- tarea lui Epifaniu, care pune anul mortei 1111 in anul al 12 d. Chr. www.dacoromanica.ro
- 94. EVANGELIELE APOCRIFE 765 dup6mortea el, i s'a incredintat bine-cuventata mea rnalca de eAtra preoti, ca ea sa fie pazita pans la timpul nuntei. Doi ani petrecu ea in easa sa, dar in al treilea an al se- derei sale la Iosif, in anul al cinci spre-qecelea, nascu ea pe pament intr'un chip f6rte misterios, ceea ce nici o lap- tura nu p6te Intelege patrunde cu mintea, afar% de mine i Tatal met. ni Santul Duh, care este de o flint& cu mine. CAP. XV. Vigo, mortei lug losif. Ast-fel tOta vrasta parintelut melt, a acelut b6tren cuvios se urea la o suta i un-spre-cjece ani, precum mi-a desco- petit mie Tata' (eel ceresc). Si (Pia, in care sufletul seu parasi corpul, era a doue-leci sesea a lunei Abib. Gael incepuse deja pentru el aurul ast perde stralucirea sa cea ale* si argintul a se invechi prin intrebuintarea sa, in- eleg prin acesi;a priceperea §i stiinta sa. Incepuse a nu-I mal placea mancarea b6utura si nu se mat gandea la meseria sa de lemnar. S'a intamplat dect la inceputul dilet a doue.4eci sesea a lunei Abib, sufletul dreptulut b6tre'n Iosif era forte nelinistit in patul sell. De aceea deschise gura, oft& intingend manele, striga cu voce tare si (lice : CAP. XVI. Tanguirea 10 losif. Val ') in care m'am nascut in lume ; val trupu- 14 care m'a purtat ; vai carnet din care am exit; val pieptului care m'a alaptat ; vai piciarelor pe care stand dormeam ; vai manilor, care m'ati purtat i m'att crescut ! Pentru ca intru fart', de legl m'am zemislit si in p6cate m'a 0 In locul aresta se asemana cu suferintele qi tanguirea luu Iob, 3, 1 f. care sa pare ca le-au avut inainte autorul nostru. §I §i §i §i ca $i qileT, me www.dacoromanica.ro
- 95. 766 EVANGELIELH APOCR1rIS nascutmaica mea. Vai limbeI mele si buzelor mele, care rostirA cuvinte usare, de pizmuire, de minciuna, de nesti- intA, de batae de joc, de izvodire, viclenie si f4arnicie. Val ochilor mel, carit au veclut desertaciune ; vat urechi- lor mele cari ail ascultat cu placere cuvinte de defAimare ; vai manilor mele, care all apucat cu nedreptate averea altula; vai pantecelut si maruntaelor mele care au poftit bucate oprite ; vai gAtlejului, care ca si focul inghite totul; picIorelor mele, care adesea all umblat pe cal neplacute DomnuluI; vai trupulni meu $i vai nefericitului mei' su- flet, care s'a indepartat de la Dumnecle-d, Creatorul sen ! Ce void face, cand voia ajunge la locul acela, uncle trebue sa me area inaintea dreptulut judecator, si acela imi va pune inainte cuvintele si faptele mele din tinereta ? Val omulul acelula, care more intru pecatele sale! Cu adeve- rat, 3ata m'a intimpinat bra cea infricosatA, care a velueo Parintele meu Jacob, cand sufletul sett parasi corpul ! deja me ameninca! Oh! cat de ticalos sunt eu acum tsi vrednio de plans ! Insa numal Dumner,leu este conducetorul sufle- tulul si al trupul meii, acela le va duce cu el cum ii va placea. CAP. XVII. Vorbirea lu' lisus cu losif. Ast-fel vorbea Iosif, wiel betren cuvios. Ed insa me a- propiai de el si-I linistiiu sufletul set, care era forte mis- cat, cad ca4use in mare nevole, si eu gralam cAtrA, densul : Salutare, parintele met' losif, cuviosule barbat, cum to mal afli ? El Ina, imi respunse si (Ilse: SA fit si mai mult salutat, prea lubitul meu fiii. M'au si incunjurat durerile si frica morsel, dar indata ce am audit glasul teu, s'a li_ nista sufletul meu, 0 Iisuse din Nazaret, Mantuitorul meal, Iisuse rescumperAtorul sufletului meu, Iisuse scutitorul met ! Iisuse, nume prea duke in gura mea si a tuturor, www.dacoromanica.ro
- 96. EVANGELIELE APOCRIFE 767 celorce to tubesc pre tine ! °chid, ce vede ureche ce aude, cautA, spre mine ! Eu, robul tad, me inchin die cu umilintA lacrimile male sa varsa, inaintea ta! Tu esti Dumne4eul met, tu Domnul med, dupre cum nil-a facut mie cunoscut adesea -orl angerul. Dar mat ales in qitia in care smerenia mea exam condus de gAndurt rele in contra prea euratel bine-cuventatel Maria, and concepuse i ed cugetam in taina sa o pa- rasese pre ea. Chid insA cugetam ast-fel, mi se aratara spre linistire angerii Domnului in taint minunatA si-mi geaira Iosife, fiul lul David, nu to inspaimanta, a lua pre logodnica ta Maria, sa, nu fit ingrijat sa nu grAiesti cu- vinte grele pentru conceptinnea sa, pentru cA ea este in- grecatA de la Duhul &Ant, $i va nacte fit, care sa va numi lisus, cad acela va curati pre poporul sed de Om- tele sale. Tu insa sa nu-mi iei a nume de red, D6mne, cad nu cun6stem taina nasterei tale. Dar me gandesc, Domnul meil, la qiiia aceea, and acel copil va fi ucis de muccatura sdrpelui. Rudele voiad sa, to arate hit Trod ci diceat cA tu-1 vei ucide pre el. Atunci am intervenit ed, to -am apucat de man& ci am 4is Pazecte -te fiul med. Iar tu m1 at respuns i ai qis: E,ti tu tatal meil dupe trup ? Voesc dar sa -fit spun, tine aunt ! Dar D6mne Duameqeul met, sa nu mi iei a nume de red si sA, nu me condamnI pentru cesul acela. Ed aunt robul fiul slujnicei tale ; Tar tu esti Domnul Dumnecjeul met mantuitorul med, cu adeverat fiul luT Dumnecled. (Va urma). gi teU gi ei tt §i gi ti www.dacoromanica.ro
- 97. DONATIUNI. Epitropia bisericel dinDistr. Doljiu, pl. Jiul de Sus, corn. Scaesti aduce %rifle sale multumiri pers6nelor : Salta Mateiti Bisea, I. Popescu, Pr. P. Marinescu, Static Tanase, Gr. Ionescu, M. I. Pam, M. Negru, Gh. Cretoiu, carii at cumorat cartile de ritual, tiparite cu litere strabune ; precum pers6nelor Iona C. Boncit, Stanca I. Popescu, Maria St. Marinescu, cari ail imfrumusetat biserica cu per- dele pe la ic6ne. Parintele Dositheiit, duhovnic in M rea Ciolan, a oferit bisericel din comuna Boldesti, judetul Buzet, un rand sf. vase si un rand procovete, tote in val6re de lei 300, i se aduce caldur6se multumiri. D1. G Cintiza din corn VanAtorii, jud. Mehedinti, a daruit dou6 poli andre de bronz, unul bisericel cu hramul Si. Voi vocj.i din corn. sa i altul bisericel cu hramul Sf. Teodor Tiron din cot. Recea din corn. Punghina, ambele in val6re de 120 lei. D-na Ecaterina Ilie Popescu si Maria R. I. Vagal, ambele din comuna Cusmirul, afT daruit, cea dintai patru perdele de cask lucrate cu lampasuri bro- deli! de matasa $i o masa de panza, qi cea d'a dota patru perdele, tote pentru biserica din corn VAnatoriII acel judet ; li se aduce multamiri pentru aceste ofrande. DI. Mihail C. Savoiu, proprietar, a daruit bisericel cu hramul Sf. Nicolae din comuna Lup6ia, urmat6rele cart! de ritual, cu caractere latine : 0 Eva nghelie mare, un A- postol, un Evhologit, un Octoih mare, un Triod, un Penticostar, o Predica, o brosura Viata repausatilor", doll& Proh6de, o Evangelic in 12 limb! o brosura des- pre Preutie", t6te legate cu piele rnarochin ; i se aduce cal- dur6se multumiri pentru acesta ofranda. D-nii I. Sabareanu §i !lie I. Sabareanu, arendao mostei Orbesca de jos distr. Teleorman, a daruit bisericei Orly. Paraschiva din corn. Orbeasca de jos patru randuri veOminte preotegti de BOLA' costand 13001m ; pentru cari fapte piese li se aduce vii multumiri. Preotul Constantin Nicolau de la biserica Cuv. Paraschiva din ora§ul Turnu-Magurele, imbracand In argint cu spesele sale icOna cea mare a bramului de la acest6, bisericA ce a costa sums de 2500 lei, i se aduce intiqumix- fapta crqtineasca.n...owAsta 1i si Qi ,,orra www.dacoromanica.ro