Dalv Alem, profile picture
Uploaded byDalv Alem
1,005 views

1890 09

Documentul conține discuții despre rolul Bisericii Ortodoxe Române în cultura națională, evidențiind contribuțiile mitropolitului Veniamin Costachi și ale patriotului Gheorghe Asachi în educație și literatură. Este menționată inaugurarea statuii lui Gheorghe Asachi, subliniind unitatea între biserică și cultură precum și importanța limbii române în biserică și educație. De asemenea, textul subliniază eforturile de conservare și cultivare a limbii române de către cler și educatori de-a lungul istoriei.

Embed presentation

Downloaded 12 times
'.7-7.P.%;1$ troTertp.W.w.reacto4 ii 14 EWA ORTHODOXA ROMANA rsvista Periedica Eclesiastica. ANUL AL X1V-lea, No. 9. TABLA MATERIILOR. Pa g. I. Cuventare de I. P. S. Mitropolit al Moldovei cu ocasiunea ina-ugur&rel statuei lui Gh. Asachi . . . 661 II. Mistirio sail sacrament sail Taine 2 din cele 7 de Mitropolitul Ungro- Valahiel Stefan 667 III. Biserica Orthodox& in lupt& cu Protestantismul 690 IV. Inv6tatura Preotilor pe scurt. 703 V. Introducerea sons& si pus& la ince- putul Liturgierului public in 1834 de Mitropolitul Veniamin . . . VI. Mitropolia Ungro-Valahiel . VII. Istoria Episcopiel de Radauti . VIII. Culmea Mizeriel IX. Bibliografie X. Jurnal Qn. Donatiuni BUGURETI. t..90144# cAiciecaleO 34. Sir. Principatelt- Unite, 34. I 8 9 0. 712 718 725 742 747 750 751 TORIE - -. 4 stat..saakalar.st. _ 0 0 003.t0I . . . . . , . . 5 tr.o'fA',4 g; rPA'. c. ' I 11. pr/9d MAN Q 5`. FI . . . . . . . . . www.dacoromanica.ro
BISERICA ORTODOXA ROMANA. CUVINTARE ciiset de I. P. S. Alitropolit at Moldova ,si Sucevei D. D. losif Naniescu in biserica sit. Mitropolit din IaA in cliva de 14 Octombre anul 1890, cu ocasiunea inaugu- rarel statuei venerabilulul literat ,si patriot Gh. Asache. In numele TatAluT §i al FiTului i al Santului Duh, Amin, Frafilor Sri Fiilor! Asti -qi sever im o mare serbatOre patriotic qi nmio- nala prin inaugurarea statuei venerabilului G-heorghe A- saki, care de la inceputul secolului present §i pang, la sfirqitul vietel sale (in anul 1869) a lucrat neincetat §i cu multi staruinch pe tkramul culturei nationale ; li find cg, in tot cursul vietei sale a lucrat dimpreuna cu feri- citul pkrinte Veniamin Costachi Mitropo]itul Moldovel in bunk inplegere §i in bunk armonie, all putea dice Inca inspirandu-se unul de la altul atat pe taramul culturel nationale, lcolare §i literare, cat ti pe acela al culturel religiose in Biserica nostrk naOonalit, pe care taram, pe care camp, biltrAnii no§tri §i cleric §i laid, din cea mat departatk vechime, chiar de la inceput, au fost tot -d'a- una uniti qi nedespartiV, fiind ca Biserica nostra cre§tink www.dacoromanica.ro
662 an E N1 ARE otodoxA, este eminamente nationals, si nu putea sil fie des- pAtip, desbinatl, avend inainte in mintea si in inima lor, cultura si a limbel si a moralel, adid, a mintel si a i- nimeI. Astel au lucrat fericitif Mitropoliti de demult Varlaam si Dositeiu dimpreuna cu top bArbat;I cei luminati din timpul lor, si acestil impreuna lucrare a tuturor a dat nastere cunoscutel maxime intre ;top romaniI : rola ,si biserica, biserica , Mei aceste done erati nedespiir- Pte.De acela si eft asta-;11, In acest5, solemmi, si patri- oticA s6rbiltore, am creq.ut ca este cea mal nemeritsa oca- shine a ice si a repeta, cuvintele ba.tritinilor nostri : biserica vi cola vi biserica, §i am inceput linvocitind pre Dum- neqeti adorat in st. Treime en cuvintele dogrnatice si obici- nuite de st. nostrA, Biserica", pe care inert odata le repet : In nnmele.Yatalui, si al Fil.ulzasi al 'antulni Duh, Amin. Fratilor si fiilor ! batranii nostri, conducetoril nearnu- lui rominese, Domnitori, Mitropolip si Episcopi, dimpre- MA cu top. laieil, boerii eel luminap din timpul lor, tote lueriirile, tote faptele lor, Cu D-clew le incepeau si cu le terminati; en nhdejdea in D-clew se intrarmaii eliar si in contra inamicilor patriei romane, si bunul 'I-a inth'rit in tote imprejurarile si in tote luptele pentru Tara si BisericA, pentru limba si credinta stremosasa, a nea- mulm romftnese. Ast-fel, de acela vedem pe tots intinderea terel, din vesrful muntilor si: pans la mare, pamentul romtinese im- podobit cu biserici si monastiri, inaltate de domnitoii eel bstrini si boerii eel in adeve'r luminatl si patriop, intru semn de multumire luI D- ;leis in care el is. puneati tout credinta si speranta lor, indeplinind tot °data prin inte- meerea monastirilor si a treia fapt5, crestin5, evangelica : eaitatea, csc. aci in acele monastiri, pe care el le inzes- trail cu averile lor imense, multi lume nevoiasa, siiraca, gAsea ad'apost si manga,ere. Mal mult incA, bAtrAniI nos- D-deii D-leti oi ocaa, www.dacoromanica.ro
CUAENTARE 663 tri indata ce capataa o movie, o proprietate de pament si voiaa sä intemeeze si un mic satuc, cea d'intairt ingri- jire si lucrare a for era ca sa zidesca, o biserica in care sa se adune-si sa se rege lui Dumneqeit" in limba stra- buna., fiind-ca Biserica era la strabuni centrul de unire -§i unitate nationala, in credinta si in simtiminte, pre cum -trebue sa fie tot-d'auna, si data suntem romani vi bunt' crestini trebue in tote ocasiunile sa repetam cuvintele : biserica si scola, §c6la si biserica, F.Atiind ca §c61a roma- -nesca de la biserica s'a intemeiat. Pe child Inca nu erait scoli sistematice infiintate, Fi4c6la romanesca Incepea in pridvorul bisericel si invetAtorif limber romane erau de- ricil, aceia Inca §i astl-i,11 porta numirea de dasca- lul biserice'. Limba romana in biserica s'a conservat si s'a cultivat : cele d'intaia chili in limba romana de la biserica s'art tradus si s'art tiparit. Venerabilii Mitropoliti de de- mult, ca Varlaam si Dositeiii, in bona intelegere cu vechil domnitort Vasile-Voda, ctitorul st. monastiri Trei-lerarhi din Ias,si si Duca-Voda, ctitorul manastirei Cetatuia din del, art intemeiat si tipografil in aceste monastiri, in care art tiparit carp religi6se in limba romana. Tot ma s'a -urmat si in partea Romaniel de dincolo de Milcov sub fericitul Domuitor Matel Basarab Voevod, cu Teodosie Mitropolitul si Antim Ivirenul sub protectiunea nemuri- torului Doran Constantin Voevod Braneovenu Basarab, -care cu a sa cheltuiala tiprtrea carp' religi6se in limba romana §i le impartia in dar tuturor. Asemenea art urmat §i alt1 fericiti parinti Mitropoliti pans in gilele nOstre, intre caril nemuritorul Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovel, in tots viata a lucrat tradacend si tiparind in limba romana. El la inceputul seeolului present a infiintat §i Semina- rul in Socola, cea §c6la bisericesca-El, in tot tim- pul Arhipastoriei lui a fost in fruntea inve'tamentuluf §i impreuna cu nemuritorul Gheorge Asaki a lu- can na- ,tional d'iathib www.dacoromanica.ro
664 CUVENTARE crat pentru prosperitatea scolelor romanesti. Gheorghe Asaki, ca un mare patriot roman, a lucrat mult, a stria mult pe taramul cultures nationale, dar tot-d'a-una In buna intelegere cu fericitul parinte Veniamin Costachi, cad ci amendoi avea,n in vedere cultura complecta a o- mului si stiintifica si morale : omul nu note sa fie corn- plect cultivat mai mult san mai putin, de cat cu amendoue aceste elemente, fiind-ca stiinta se adreseza nurnai mimes pe care o lumine4a intru cat-va, iar biserica cu religia se adreseza inimei pe care o cultiva si o moraliseza in aceste momente de n'am cita alte precepte morale e- vangelice de cat numal acela care (lice: di ve iubiti unil pe altil si cum void sa ve &di voue omenil, faced si vol asemenea, cred ca Inca ne este destul, ca religia cultiva inima omului, face pe om moral, omul folositor societa- tei, pe rand stiintele luminela numal mintea clestepta inteligenta. Acesta a fost taramul national, fratilor, pe care vene- rabilul mare patriot Gheorghe Asaki a lucrat in -OM viata lui Impreuna si in bunk' intelegere cu fericitul Mitropo- lit Veniamin Costachi. i o! nepatrunse si neintelese judecatile lui D-clew ! ca si dup6, martea lor, dupa Multi ani, venerabilele for ose- minte, s'aii mai intalnit Inca ()data pe suprafata pamentu- lui, la lumina sorelui! Osemintele nemuritorului Asaki au venit si s' all apropiat de osemintele fericitului parinte Ve- niamin Mitropolitul in acesta mareta biserica acum de curand terminate, la care de la Inceput, la a el fondati- une in anul 1833 an lucrat impreuna. lata, aci avem de- puse osemintele parintelui Veniamin pentru etern repaos aid aunt aduse si ale lui Gheorghe Asaki, ca si cum ar (Pee lui Veniamin: mai bine-cuvintka-me Inca odata. i ell smeritul pe care Dumne;len m'a adus aci in lo- cul fericitului Veniamin ca sa, conlucrez la terminarea a- , si _§i www.dacoromanica.ro
CUVENTARE 665 cestei mar* biserici, viu a'mi indeplini o santa datorie cu adanc respect si pietate chemand bine-cuventarea D.-cleft asupra osemintelor anAndoror acestor marete si nemuri- t6re figuri istorice. Fericitul par. Mitropolit Veniamin Costachi facut el monumentul sett, acesta santa si mareta biserica. Lui Gheorghe Asaki insa, pans acum nu '1-a, ridicat nimeni nici un monument ca ea aduca aminte si celor nestiutori ca Gheorghe Asaki, barbat luminat si mare patriot a lucrat in iota liata lui pentru luminarea si ridicarea neamului romanesc. Un avent national a inspirat si a miscat pe multi chiar din aces ce Fail cunoscut si cari imprerma cu el ail conlu- crat, ca elevi, pentru ca acum, In semn de recunoi;itinta si veneratiune, sa i se ridice un monument chiar pe lo- cul unde nemuritorul Asaki inceput cariera sa di- dactica si li erara In curfea biserieei st. Trei-lerarhi, uncle prin munca sa Gheorghe Asaki a reusit sa se infiinteze cea d'antaia scold nationals romanesca pe la anif 1829- 1830. Pote cam tarditi s'a f scut acesta miscare de recunos- tintA nationala, dar dupa vorba cunoscuta de toti, tot e bine si mai tardia de cat nici °data. Locul care s'a ales pentru asezarea statue' lui Gheor- ghe Asaki -ere(' ca va fi recunoscut de catra toti ca, e bine ales, pentru ca acest loc, acesta, monastire fondata de bine-credinciosul Domn Vasile Voda Lupu, care% 'i-a numit de patron' pe cel mai marl dascall dintre st. parinti ai Bisericei, st. Trel Ierarhi Vasilie cel mare, Grigorie Teologul si Ion Gura de aur. a fost destinata de fonda torul sea pentru scOla, unde a infiintat si o tipografie in care s'a si tiparit cart' romftnesti, ti religiose, tact cu acestea s'a inceput rola rornftnesca, si nemuritorul Gh. Asaki, dupa dou'e sute de an' aci in acesta localitate din M-rea st. Tref Ierarhi a inceput din nou scold romanesca insult Jul 'el-a tw www.dacoromanica.ro
666 CUVENTARE cu care si el §i-a inceput cariera sa didactica §i literark §i tot aci la temelia monumentului sett von) aseqa vene- rabilele sale oseminte impreuna cu ale soOei sale.Onore dar celor ce aft conlucrat la inaltarea statues lul Gheor ghe Aschi, primul Invetator din Moldova, §i eterra sa fie mem oria acestui demn §i mare patriot roman. Ri www.dacoromanica.ro
Mystirio sail Sacrament sail Taine doll din cele sapte, LIICRARE FAUNA DE MITROPOL1TUL UNGRO-VALAHIEI STEFAN LA 1651 9/ 1MPRIMATA TA.RGOVISTE. Acum de curand mi-a cagut in mani o carte imprimatA in Torgovipte la 7159 (1651), scrisa de parintele Stefan, cu mils lu Dzonnedezi Mitropolit a Iota Ungro Vlaltia, In chide 10.) Mathei Basarab, §i care carte ni-a conservat multe lumini in diferite cestiuni bisericelti si de datine i obiceiuri nationale. Acests cartulie, cum o nurne0e Mi- tropolitul Stefan, are mare insemnatate i pentru limba §i pentru starea de culturA a Clerului Roman, mai ales pen- tru c& can ea se constata tendinta gi anevointa acestui mare si demn de venerat pre/at Roman, care descrie ne- voia siratitA de Sara intr6ga de a inlocui limba slavona, existent& pe atunci in Biserica Na4nalit-Romans, cu lhuba mumk cea romauesa: Drept acea pi Smerenia nostracu voia lu cu lucrarea a Duhulut Stant, afidndu- .ne la Biserica Wilda pravoslavno Catholicesca a Tare .Muntenepti, intru rdndzteala Arhier6sca, a Arhiepiscopii 1111 D-clea si www.dacoromanica.ro
668 DESPRE MISTE,RUL BOTI ZCLI. Mitropolii a 7. drgoviptet pi a atet tara, intru tote Vitae doriam cu inema unde vedeam atetta neptiinta a bog art preott at Tdret. Apof tar ve'dend pre Meintuitorul nostru lisus Hristos cum va sd caute va set ceard sdngele oilor sale cestor cuventetare, carele-mf sint date in samd, tar de la matnele mele ; vedend tar cum ail creptinit tetra im- putare i preotif mat vratos de catret hulnicit de lege cum pentru grosimea ,si grubia nu istim sluji tainele sfintet Be- serect strigd tort tot-deuna en, dastvuesc real pi nesebuit pi clic ca am uftat cinurile, socotelele i obrasirile, chipnrile, nemeririle ,si ate relnduelele tipictirile sfintelor tame ". Apol venind modestul i inirnosul roman Stefan Mitro- politul a argumenta causa scrierel acestia dice : ....Gdn- ditu set tau imputarea batjocoritorilor de asupra ac-e.stet t a- ripare, intdrita de ?Wiwi dreptd a lu Dumnecleil". Apoi simtindu-se dator a se justifica fats, de popor gi mal ales de preoti pentru ce trebue sa lase scrierea in slavoneste a cartel si ea titnpul reclaraa a o scrie in limba patriei, (lice ....Nu cum au lost pond acnzit slavonepte ti- picurile, carele nu le pot pti cinstitit cucernicit Preoti pentru nesebutala lor ; ce tot ronuinepte ate tot pre rUnd, carele lesne intr' alte Molitfelnice nu be vett /rote afla.... cu prostet anevointet ,si ostenedld a smereniet idstre, adunate intr' acesta cetrtulie d8 pre Molitfelnicul Grecesc pi Slavo- nese amandoud infatipate". Pentru a preveni reutatea unora si cerbicia altora cand. l'ar acuza de ce a scris romaneste, el tntru smerenia sa se exprima, asa : .... Drept acea deca vreme ce se rasi- peste ,si se gonepte ck se sparge intunerecul, cu inorarea cetit pi a petclet neptiintef me'le, de am mat dres ronduelele pi le-am prepus romane,ste, pentr' acea nu se cade voce dreptilor mtet ,fat, at Pravoslaviet set v6 imponcisatt ,si sa v6 scrabitt in potriva pastorulut vostru...." Dupe adsta in- demnare i sfatuire a sa, apol ft ameninta pe imponcisetoril in taint. i pe cei indaratnici la minte si voe cu ped4psa CorbuluI eliberat de Noe si care a stat pe un stray, in clic, pi pi pi pi larA0: pi www.dacoromanica.ro
DE MITROPOLITUL STI FAN 1651 669 loc sa aducA veste bunk stepanului sea, cu hula si re- .volta Istrailtenelor asupra lul Aron pentru care le rema- sera trupurile in pustie de perira, cu pedepsa lui Datan Corer si Aviron pentru ca s'att revoltat se prapadi pd- mentul supt piciorele for si se desfacit de-i Se vede ca F,ti pe timpul sea era o resistentA din par- -tea unora, earii se opuneau la introducerea limbel romk- nestI in Biserica National A, sustinend Slavismul, pe care -nici preotiT, cum ne spune Mitropolitul Stefan, nici popo- rul nu'I mal intelegea, pentru ea nu era graiul firesc al neamului. IatA cum zugaveste de fin acesta lupta Mitro- politul Stefan : A,sa si imponcietorit de cuvent memo -de acme, ca niste aspide surde astupa ur6chile ca sa nu auclet cuventul de invotatvra bung. tar limba st-o ascut spre cuvinte rele si spurcate ; ci pre dinsit va judeca Duni- neclett". Result& dar probat ca introducerea limbel roma- nesti in Biserica au avut pe timpul lui Matheiu Basarab gi Mitropolitul Stefan antagonists on oposanti, si cA nu- mai autoritatea unuia si influinta morala a altma au pu- tut astupa gura protivnicilor. Mitropolitul Stefan, gonind Slavismul din Biserica Na- tionalA',RomknA, se ferea si inadins, evita de a pune cuvinte slavone in locul carora avea cuvinte romane, primite si intelese de popor. Asa el cartea o numeste Mystirio adica Sacrament, infrebuintazA cuventul Biserica Catholiceascd, Catalogos saa Catastih, tefmenT teologici ea: Forma, Ma- terie, nu se gaseste cuventul norod, ci preste tote locurile intrebuintazA popor, in loc de enorie dice norie, dar dice corect epitrahil ; combate Simonia, Baba in loc de 1116,sa, Paresinzt in loc de postal mare, supra in loc de asupra, nimanut fn loc de nimetrut, nzator* in loc de in vrasta, pretutindeni luerure §i nu hecrurt etc. etc. Apoi obsery forte bine si corect intrebuintat peste tote locurile pronumele refle,siv se scris cu e si nu en d, cum si subjunctivul ver- bului en set. Pronumele ce tine locul obiectuluT '1 pune si al www.dacoromanica.ro
670 DESPRE MISTkRCL BOTt ZIA If inainte dar si in urna. Are expresiuni forte frumOse F,ti romanesti cu totul si care de bunt &ma erail pe atunci in gura poporulul. Tot din acestA cartulie mai inva-tam ca pe timpurile acelea, si mai inainte, actele stare' civile la Romani emit tinute de preoti. Popa sa alba ac6sta car- tulle de Botez §i alla carte (condica) adeca catastihul ce- lor ce se boteza, sa scrie monde botezatilor". Fiind-ca acestri, carte in care este tratat Misterul sail Sacramentul Botezulul si al Ungerei cu sfantul Mir este scris6, de Mitropolitul Stefan ea autor, si fiind-ca multe datine F,ti obiceiuri cum si, multe rde si josnice superstitil se combat Inca. pentru acea am crer,lut, fa o reproduc tom partea acea ronafinescti sere a sA, putea sti, cun6ste si ceti de toV doritorii de cultura nationala si in special de preotil Romani, din care acestia, vor trage nu putin folos pen- tru cunostinta si insemnAtatea acestor doua Misterii ale Sfintei nOstre Biserici Orthodoxa. Romani. Tot ()data a- trag atentiunea Onorabililor parinti asupra casurilor es- ceptionale intimpinate la sevarsirea acestul sfant Mister si care stilt forte bine explicate, cum si asupra nedumeriri- lor, pentru ea dit deslegari positive si care ail valore puny astA,-41 in Biserica nostril. Tot din acesta carte se cons- tata eA, in vechime la Romani erail localitiiti in care nu afundaii la botez pe botezat, al turnail apa din cap, insh Mitropolitul indeamna a sevirsi Botezul prin afundare. A- poi a apa putea fi incaldita, in timpul ternei, dar sa ce- rea sa fie curata si fArti miresme sail dresuri. In fine ca, Papistasii, Luteranif si ealvinil nu se botkail a data bra, cand veneail la Orthodoxie, ci numai dadeati marturisi- rea credintel si se ungeaii cu Sf. Mir. MIa cuprinsul acestei cartulii : www.dacoromanica.ro
MISTIRIO SAU SACRAMENT SAU TAINE I) DOUA DE IN CUE SAPTE, BOTEZUL SI ST. MIR Acum WO, tiparitei cu- porunca, cu unserdia, nevointa ,si: cu rota chelhdala a cinstituluf de Ilristos Parinte ,Stefan, cu mils lu Durnnecleil, Illitropolit a 161a Ungrovlahia, in Pele Ito Maki Basarab, in Iragovi,ste, intru cinstita cam a lualtarit Donznulut nostru lisus Hristos. vlet. 7,16,9 1,651. mesit. luliu 3 dile. Urmeza semnile Mitropoliel Prei Ungrovlabiel, cum aunt 0i in salonul Metropolia Ungrovlabiei Ili care suet reproduse in Indreptarea legei imprimata in Targovite la 1652 1) Get vechi, stramo§i" ncqtri, ca Mitropolitul Stefan (1648- 1686), Mitropolitul Dositeiu (1673 -1686) etc. nu se temeau de a se Vierde orthodoxia intre Romani pentru eh inlocutau termini' slavoni ca TaIng. prin Mister si Sacrament, ca Ceasoslov cu Orolo- gion, Evhologiu in loe de Molitfelnie. Preasf Episcop de ROmnie Noul Severin Crhenadie posede mai multe exemplare din cal the veal de ritual Bisericesc Romanese si in care terminii slat cu cel original' Greee§tilasand strabunii pe eel Slavoni. (Vedi Catalogui cartilor Romane de Dimitrie larva 1873 ; nOL insa asta-vii ne aratam cam repulsive, pe cand ar trebui sa admi- tem cu Pea mai mare grabire iu sfiutele nostre BiserieT Romane0i cartile de ritual reimprimate cu autorizarea 5f. Sinod Roman, fi- end ca in Joe de buchi, care nu suit ale neamnlui nostru, sent editate cu litere strabune ! Iubita§i scumpa nOstrA Patrie Ro- mania intrebuintazd de mult fillip in tote oficiile sale interne, in Scola si in Tribunals scrierea cu litere strabune, numai Bise- rica liOstrA Nationala Romana, care alta data Linea lamina cultu- re' §i pi omovarea natioualitatel nOstre in mfinile sale, §i pinta facia premergetore a progresului, arum separe ca §'a uitat desti- §i §i si 1010- .00 www.dacoromanica.ro
672 DESPRE ADSTERUL BOTEZULUf PREFATA TEFAN Cu mila la Dumneclen, Arhiepiscop, Alitropolit al Tra- goviflii, Plotu oi a t6tet Ungrovlahia, Exarhul Sfintulut Scaun Apostolesc Costandinopolulut 2). Pre cinstitilor ,si tubi- torilor de Hristos Petruitt oifratt ck pre Duhul Sfent, Epis- copilor, pravoslavnicilor at Beser:cit Aluntene,stt, Cuvioisilor Arhimandria, cinstitilor Pigment, Ieromonahilor, pre cins- titilor Protopopt, cinsti(ilor Preottoi a tot saborul cliro- sulut sae ale,silor Besericit Pravoslctviel. Blagoslovenia a lut D-Oleic, sanatate, rdpaos i de tote bunettettile cate trec- tore fi cele de va stattztdr6, cu priinta prijote pi poht6ote. Omul ciice Taste zidit gi fitieut pre chipul lui Duronedeti, gi eitae Taste cinstit cu deregAtoria, drept acela nu se cade lui sA, fie ca vita Alit grain, ce eAtu-I Taste puterea sit se apropie de Dumnedeti, ea Sfin0a sa invatit pe dinsul ca pe o aptura a sa, sa fie pre pod6ba chipului crtruia facut. Cum gralaste marele intru bogoslovi fericitul Gri- gorie, fAcut-ati dice Dumnedell pre omul fiara mutate; drept, inbunatait, plin de t6te bunatatile, al doilea in- ger, inchinatoriu lui Dunmei,lett, sit inparatescit pre pa- mat intr'acestit lume ce sit vede, ca cu mintea sá vada sa priveseti, i sa caute ceref}tile, pentru sufletul lui in- sufletit Taste de la Dumnecleii, si au fost aprope de din- sul, nil cu locul, ce cu voia. lath pentru p(teatul gre- natiunea sa gi ca un indiferentism o ar fi cuprins.Noi insa speram ca redegteptarea va urma cnraud, cu ti,te lipsarile materiale de care este cuprinsa, Biserica nostra Nationala; pentru ca preotul nostru nu va Iuceta de a fi Roman gi-1 va placea mai malt a ceti Roma- nilor romanegte pe o carte scrisa ca litere romanegti de cat de pe o carte impritnata cu buchi slavone gi de pe care-1 obligat a ceti Romanegte ! Cetiti onorabili pArint,i prefata din Liturgierul impri- rant de nemuritoriul Veniamin gi ye convinge de adever. 2) Acesta-i vechiul title al Mitropolitilor Ungrovlahiei, din care lipsegte aicea gi Locotenent al Cesariel Capadociem, title pe care se pare ca Pa obOnut. mai in urma Biserica Ungrovlahiei. 3) Aicea in inceputul introducerei sale, Mitropolitul tefan do- vedegte necesitatea gi mai ales insemnatatea Botezului, de uncle sa constata ca era un adanc cunoscetor in teologie, un om erudit in cartea Biseric6sca. 5) ca, gi Fait www.dacoromanica.ro
DE MITROPO 1TUL STI FAN 1651 673 §ala, el ail cadut de aco]o, ca omul pentru suflet Taste nalt, Tarft pentru trup Taste smerit, Tara pentru pacat taste mort, deaceea pentru ziditul de intal stramolul nostru Adam, luta' na§terea nostrh in phate §i fntaT se diode marte tuturor amenilor, dece, ace aft gre§it el maT nainte, drept acela acuma pang in diva de asta-di top ne na§- tem in phcate, ace trace de atunce phcatul, pentr'aceia s'ait i osandit cu marte sa mara. Drept aceia al doile A- dam unul farh de pacate, unul nascut Fitt a lul Dumne- deft Domnul de in Cerlu, slobor,lind pre not de pacate §i de morte, cu trupul in chipul pacatului, §i pen- tru pacate cu trupul aft osandit phcatul. i ail pus §i act inlegiuit sfantul Botez, carele Taste curhtie, a doua na§tere dicend Cine nu se va naite cu aph §i cu duhul, acela nu va putea sh intre la Imperhtia lul Durnnedeil. Drept aceia Sfantul Botez, carele Taste a doua na§tere, Taste ush deschish la Impe'riltia CerTului, push §i tocmith inteacele §apte tame ale Beserecil. Acesta Taste spalarea kti peirea a pacatelor na§teriT de luta', a phcatelor strAmo§ului Adam, Sfantul Botez, Taste- impreunare L apropiare chtra Dumnedea, ace a Intine- rindu-ne cu dinsul, ne facem Iii lul Dumnedeti. Sfantul Botez, Taste cheza§ §i solitoriti a doa6ra al tuturor Pravos- lavnicilor. Sfantul Botez Taste na§tere des6ver§ita a treia, bra, la a doua venire a lul Hristos in dioa de judet. Cine se na§te pre in botez §i se impreuna, lul Hristos, aceia vor fi luT qi mo§n6n1, §i sh vor scula in AMA netrecuta a fin- perittiel lul Dumnedetl. Sfantul Botez, sa chiamh hArAzire, ace a noT amenil ne (land nimica Jul Dunmedeti, ni-1 Sfantul Botez, se chiama Dar, ch, in dar ni se da o bunatate a§a de mare ca acesta. Botez se chlamh, ace ca. afundit §i ingropa pacatul strAmolului, ace a top copiii cand se nasc, atl. de acel phcat, Tar (Meese botez h, 1-a- fund §i-1 ingroph §i-1 plarde pre in Sfantul Botez. Chia - nth-se unsore, ace a mat nainte vreme and vrea sh fach Imperap at. Arhierel atunce le ungea fruntea cu un- venit-au dl. www.dacoromanica.ro
.674 DESPRE MI T CRUL I 011 ZULU! -shre, asa, si nol crestinii data vreme ce ne fac imperati patimelor, pentr'aceia ne boteza cu Sfantul Botez si ne ung cu Sfantul Mir, si la frunte, si la maul, si la piept, ca ,sa nu albii dracul be sa incape nice la un madular al nostru, la frunte ne ung ca sa nu ne pota birui dia- volul, la ochl ca sa nu vedeua nice s' cautlim bunatatile -ceste desarte, sail peirecaniile.cele bune ale altora, Tara, la maul ca sa nu OM dracul sa ne birmasca Cu apucarile si en jehuirile si intru elite pacate fac mauile, 'lark la piept, ei sa nu ne aducem aminte de ganduri vele, case na aducerea aminte a omului taste la piept. Botezul se cluama lumina, ca, lumineza si luciagte sufletul omului izb,iveste de munca de Teel. Chiama-se haina ne putreda, cace ca cu Stanfill Botez se acopere pacateleornului, si se in- braca omul Cu neputrezirea, adeca nu-1 mai Taste frica omului acelula ca se va munci in lad, ce merge nepu- trei la Imperacia Ceriulul. Chiama-se Bae, race ca spala pre om de plicate. Botezul acesta Taste, stiff ca si cum to -ai naste a doua era fara de plicate 4). Botezul se chiama si pe- eke, cace ca. Taste ca o peeete gi ca un semn Crestinata- tii, ,z,4i cum s'ail uns Ovren pragurile usilor la Eghipet cu singe de miel si nu le-ati stricat mertea nemica ; asa si pe cresting nu-i birulagte dracul, cace ca sint semnal cu Sfantul Botez, si pecetluiti cu Sfantul Mir. Drept acela si Smerenia nostra, cu vola lu Dumnedeti, si en lucrarea a Duhulul Sant, aflandu-ne la Beserica Sfanta Pravos- lavno Catoliciasea a Tarel Muntenesti, intru randuiala Ar- hieresea, a Arhiepiscopil, Metropolil a Targovestii si a tOta Ora, intru tote qilele doriam cu inema unde vedem ata- -ta nestiinta a bogtqi Preoti at Virg apoi Tar vet C"nd 4) Admir romanesca diii acesa frasA, care si Oda asta".-41 se aude in gura poporului. ANT obsery ca limba romanesea, a Mitro- politultu tefan este forte popularA, clara, simpla, dulce §i nesi- lita, ceea ce insamna ca nu este o liinba fabricata ad-hoc, ci ca in tot-deuna Romani' intre el itp vorbeail graful Tor, far slavona era ceva strein, ce nu se prindea de el-. 6) Aceste expresii descriu forte energic dorul si aprinderea sa- fleteseg de care era invapaiat Mitropolitul Stefan de a desrad6.- '), si-I www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL S'IEFAN 1651 675 pre Mantuitoriul nostru Iisus Hristos, cum va sa caute si va sa coca sangele oilor sale cestor cuvintatare, carele-mi slut date in semi lark' de la mainile mole, si yeqend lard cum au ere5tinii inputare, §i Preotii mai vrittos de ultra hulnicii de lege, 6) cum pentru grosimea si grubia nu stint sluji tainele Sfintei Besereci 7), si striga top tot - dolma ca deistvuesc reit si nesebuit, si lie ca am uitat cinu- rile, socotelele, obrasirile, chipurile, nemeririle sj tote ran- duialele si tipicurile Sfintelor taine, pentr'aceia de intaria ce intArit Dumnecleit inpotriva puterii rnele, gandiin sit lei inputarea batjocoririlor de asupra acestii Ori§ore intariti du maim drept& alai Dumnetleti, en mila In Dumnegeti de in cele sapte taine ale Besericii scos-am 2 la lumina, Botezul clic si Mirul, cu tote invecitturile,rttn- dutalele sj teremoniile for 9), cum ye rog mbitorilor cetitori, mai vttrtos de Hristos lubitori, sa citiO sa vedqi cum sint rrisfirate, puse tot pre rand inaintea acestai cArtulii cu a- ceste douii Sfinte Tame de in die sapte, ca le aratrt vre- mile, obice urile, facerile amandurora pre tocmela si perttn- du-1 Beserieii Sfinte, Malca nOstra" a ra'sgritului, carea cum cina superstitia, bigotismul §i ignoranta din clerul qi poporul Ro man, imbracandu-se el cu imputarea batjocurilor aduse Clerului de sub Arhipastoria lui de catra eel de alt neam. 6) Acosta frasa ne spune clar on pe acel timp erau in Cara Ro- manesca forte multi preoti, dar in majoritate simpli in invetatura, nulutelegeau ma,ar limba slavona din cartile de ritual ; daea et pricepeau, atunci ce se mai. tlicem de popor! ignoranta §i superstitie a fost In neamul nostru Hamm pentru ca ritualul era in limba streinA originel nostre, Dumnedeu o §tie. 7) Atata era de grosa §i mare igaoranta In cat an stieau nice seversi Sf. Tame. 8) Mitropolitul Stefan avea in cuget sa scrie asupra tuturor mis- teriilor §i sa dea povatuirile necesare preotilor Romani, dar ea nu cunosc dacA a scris §i despre cele-lalte cinci, cunosc insa ea Mitropolitul Teodosie la anul 7210 a scris un tratat despre Sf. Mistere §i s'a publicat la 1702. In Tipografia Domne3ca din Buzeu §i care are o mare valore §i din punct de vdere national. 9) Asta-di ar fi cam greu a se midi in Biserica nostra cuventul Ceremonie, pe cand Mitropelitul Stefan fl futrebuintizi fara sfiala forte des. DE Brit m'aii $i n'o City °). www.dacoromanica.ro
676 DESI RE MISTERM BOTEZLI.1.31 au luat obiceiu de la Domnul Hristos, de la Sfintil Apos toll, de la sfintele sab6re, nu cum au fost pan& acme slo- veneste tipicurile, carele na le pot sti cinsticii si cucer- nicil Preocl pentru nesebuiala for 10), ce tot rumaneste tote tot pre rand, carele lesne intealte Molittelnice nu le yeti forte afla, race ca socotiMa si usardie cand au scris a- tata apune n'ait vrut intru Sfintele TaIne. Ce multe ail fost lasate ne scrise gi ce trebuit a maujit n), cum sin- guri ve0 vedea cinstiWor cititori Cu prosta nevoin0 si Os. tenela a Smerenief n6stre adunate inteacesta Caqulie, de pre militvenicul Grecesc si Slovenesc amand6a infacisate 12) Drept aceia acuma o Sfinte Clirosule sa nu v'e sfiiti sail sit ve. lenevici a nu cauta si a nu citi si a nu tnvala aceste 2 Taine ale Sfintei Bes6rici, sc6se de in c6le sapte, cace ca sent tocmite pentru spesenia sufletului tart si a tuturor Crestinilor, atata de scumpe cat n'au cu (cu) ce le pretui, '0) Declaratia Mitropolitului tefan ca pant acquit au fost sieve- neote tipicurile pe care nu le pot eeti cinstitit qi cucernicii preop insamna, ea preotii Romani fie din dispreI, pentru ca nu era limba lor, fie din ignoranta, fie din nepotrivirea graiului Romanese cu eel slavon ca pronuntie, fie in fine din on ce cause alta, nu otieau sa slujasca of nu cunooteati ce trebuia sit filch,' in randtuala biseri- cesca, pentru ct, tipicurile erau slavone of nu le pricepeau. De a- ceea et invatau negru pe alb, cei mai multi, rugactunele in slavo- neote oi le pronuntau; fart sa simpta se §tie ce caprincleau. Cand era cestiunea de a sti cand so (Pea o rugamune, 0 ectenie sau alt ceva, atunci de bun-a sama ca nu otieau, qi acesta ni-o spune Mi- tropolitul tefan ! )Trebue sa admitem ca transcriera cartilor de ritual, care era in slavoneqte qi pana dupa inceputulsecululut al XVIII pe alocurea, se facea in taro. de Romani, carii nu otiau limba slavone, ci pres- crienti acia cum vedeau scris ; de acolo urma aceste abusuri in vtergirea unor tipicuri of scrieri mutilate etc. etc. oi pe care le a- minteote Mitropolitul tefan. El a inceput eel intaiu a traduce in romaneote tipicurile oi a lasa fn slavone0e nuinai rugaciunele. Dar pentru a face acesta a creclut ca trebue a se justifica in fata clivititorilor. 22) Aicea ni spune ]impede ca el nu era un om lipsit de inveta- tura, ca otia §i sIavone0e oi greceote, pentru ca dupa originale a lucrat scrierea sa. Apoi observarile sale asupra casurilor la Bo- tez combaterea neoranduelelor ce se faced de preott cu efec- tuarea acestui Mister ne demonstra ca era oi om deotept, iii cu- nootea lava §i lipsurile ei of et era un bray Roman, n'ati 1' gi fi www.dacoromanica.ro
DE 1111TR OPOLITUL STEFAN 1651 677 dupe cuvintul Mantuitoriului. Ca ce schimb (Tice va da omul pentru sufletul lui macar de-ar dobandi i lumea tota drept acela deca vr4rne ce se rasip6ste si se gon6ste de se sparge 1ntun6recul, cu Inorarea cetil si a paclet ne- stiintel m6le, de am mat dreg randulalele $i le-am prepus rumaneste c ic, penteacela nu se cade v6a dreptilor miel fit at Pravoslaviei sa ye inponcisap. i sa ye scrtibi0 In potriva pastoriului vostru '3). Ce ye aducep aminte ea inva- iatura, Arhieresca taste in locul lui Hristos. Dupe cuvin- tele Sfirqiel sale. eine primeste pre vol acela pre mine primeste, si intealt loc. Cina asculta pre vol acela pre mine asculta, taxa tine se lepada de vol acela de mine lepada. 0 iubitorilor ci(ti)tort, mat vratos de Hristos lubitorl, nu ramnireti hitlenilor, nici ye asernanatt celora ce sa In- poncisaza, In taina si stair in potriva puterit Arhieriel m5s- tre 34), eh unit caaceia se inchipuesc obiceiului pasarit carea se chtama Corb; carele Intro nemica nu baga in semi in- vetatura stepanulut Patriarhului sett Noe, ce (lees, lasa co- rabia equ pe stray 15), si'sl lua partea:cu dinsul, asa si im- poncisatoril de cuvint at vrernii de acmk ca niste aspide surde astupa urechile, ca sa, n'auga cuvintul de Invitta- tura bunk tar limba ascult spre cuvinte rele si spur- cate, ca pre db,snsii va judeca Dumne4eu 16). Tara. vol, o illbi- tOrikor eititort, aduceti-ve aminte de Sfanta Scripture, ca 6menil Israltenii ceta ce hulia asupra la Aaron, cl6ca-t 13) Acest lee ni spune ca i pe timpal seu erail oposanti, caril se improtiveau introducereT limber Romane In Biserica, de acea el indeamnd si sfatueste Cu autoritatea sa pe precp de a nu asculta cobiturile esite din gull otravite ca de aspida, ci a se supune In- vetdtorului lor, ca Mitropolit al larei. 14) Se vede cd, era o partida contrary Mitropolitului, Tar acesta de sigur numai pentru el era om invetat, virtuos si voia a des- tepta nationalitatea poporul de jos prin introducerea limber mume In Biserica. 15) Aicea-i asamand pe protivniciT sit cu corbii off clorele ce clon- cdnesc cand se apropie de starvuri. 16) Bine-i mat descrie pe vicleni si ndtangi, nici astd-cli pu- tea gdsi o frasd mat caracteristica de cat a sa prin care sa se des- crie clevetitorii. 2 Biserica Ortodoxl Rorain4. §i In n'ai ; 55, www.dacoromanica.ro
'678 DESPRE MISTERUL BOTLZ. DE MITROPOBITUL SThFAN 1651 scose de la Eghipet, carora el le facea atata bine, atunce puternicul Uulnnec eu curandu-i schimba scraba, ca lor ritmasera trupurile in pustie de peril% ; iar el Aaron die, se sui in muntele Or, cu porunca Domnului, si se pristavi acolo intru multi rugs. Deacia iara Corei, Dalian 0, A- viron, se smilax& asupra lu Moisi si Aaron, iar prea pa- ternecul Duronedeii forte facu izbanda curand, ca se pra- padi parnentul supt piciOrele lor, si se desfrdeu de-1 in- ghiti, si casele lor si pre top Omenii call' era cu Corei, si tote dobitocele lor si tota avutia lor, si mersera de vii in lad, si-i acoperi pamentul, si perira de in mijlocul pohtesc asa inponcisetorilor de acuma, ce cu dragoste aduc aminte, ca sa-si vie in fire si in mintea cea buna si adeverata; drept aceia voi, o iubitorilor cli- rici mai vratos de Hristos lubitori, primiti cu rnul- temire acesta putina ostenela a smireniel n6stre, si sedeti si ye invetati de pre dinsa cu dedinsul, sa ye fie de folosul izb5virii sufietelor; iar pentru Smerenia nostra rog, rugati pre Donmul Dumneleti, ca sä ne vrednicesca cu mils cea bogata a Sfintiei Sale, en sanatate si en pace intr'ac6sta arepa de taras6ra umbra& supt put6rnica dr6pta a lu Dum- necleti, en izbavire de vrajmasi veduti si ne neveiluti, ca sa putem sc6te la lumina, si celea-lalte Taine ca si ceste doua, sa nu ramie inchise, si sa fim indemnatori si ne- voitori si mai la multe si lucrure. C. Erbiceana 6meni- lor. IarA ei nu cititori. marl www.dacoromanica.ro
PENTRU TAINELE, TOWLELE, ,$i lucrurile carele sint in sl?'jba a Sfinte Tani a Bote- mita, carele 'set cade Pope set le pctz(sca tote, f 2 set le ,stie, far de nu judecatd, oscinda, foc si cu manta iadului ne sfeirsit se urgigste de D-qPzi in vee. In Bes6rica nici un lucru nu taste mai Dumneqeesc, mai mare, mai sfAnt si mai de folos de Cat Tainele, carele sint tocmite de Hristos Dumnecleu pentru nemul omenesc. Drept acea. Popa carele Taste cu none, si-i-e lucrul numai de ac4stea, intal i sa cade sa-si aduca aminte in tot ciasul cum d6istvuiaste 1) ac41e lucrure sfinte; si cum i s6 cade sit fie tot gata in OM vremea la o slujba sfanta ca aceea. Drept aceea 84 se nevolaseit en OM nevoirqa sä petr6e4 §i sa hieuiasea intru bunatati, in euratie, in trezvie, 8i intro Multi, frica a lu Dumnecleu, cAct di sfintele Tame rnitcara de nu pot sit se opresca si sit se spurce de preotif eel pii- c4to8t, necurati, nedestoinici, hitleni si rat; Tariff a8a cant de el deistvuiaste si slujaste, acestea si taste ne curat si ne dilstoinic, acela Popa cade in cazna mortii de v6ci. Popa de sä va 8ti ca Taste ye inteun pacat de m6rte, a- cela inati de nu va durea cu inema si sa jal6sca si sa-i parrs real BA se p4rAsese4 8i 84 se poertiasca, sg, nu carea cum-va 81 indrazndscii sa se apropie la ddistviiiala Taine- lor, ce de va putea 84 alba ispov6dnic si lot, si vr6me cum se cade, aceiasi indata sa, ispovedesca lui tote si sa_ 1) DesavIrOste, efeptur, cuvent slavon. www.dacoromanica.ro
680 DESPRE MISTERUL BOTEZULUI is dezlegare de la dinsul, decia atunce sit m4rga sit se a- propie sit fact% Tone le. In t6te 4ilele si nopOle, irrtot ciasul cand chiama pre popa la deitvuiala vre unor Table, adeca : sa boteze, sail sa is- povedesca, sari sa Pricistulascit bolnav, sail sa faca Mask,. nici Inteun chip sit nu cum-va ad se lenevesca sail sa pre- gete, ce cum mai degrab sib m6rgit, incit mai ales de va fi vre o nevoe, drept aceea 85, invete 6menii des, ca de sa va tampla vre o nevoe ca acesta, degraba si far zabava sa-1 chiame, Tar -sit nu caute citci nu va fi vr4me, sail altit In- piadecare. Popa de elite on merge sit se apropie de aceste sfinte lucrure, de va avea vreme, int T sit se roge putinel 2) si &i chibzuiaseit de ticele sfinte lucrure ce va sit facia, fntM sit vazit cu dedinsul cinul einduialei si tainele la molitvenic, sit citesca tipicul si BA semneze randul sa stie cumu-1 va face. Mud deistvulaste Popa fies-care i sit cade sit se Inbrace in sfitit qi cu petrahirul, 4) bra numai la Taina Po- caeniei, adeca cand ispovedeste, ca acesta sa tampla de multe on a o face si fitra de Epetrahil, dupe cumu-i obiceiul loculul, si cumu-i vremea si cum se si tampla. 5) Popel sit cade sit ambit iangit dins 2 clinic!, Tar de nu macar 1. Pentru treba sfintei sit-1 inbrace, si sit fie si el cu cinste inbracat, pentru ajutoriul slujhei si Pentru cinstea Popa sit se nevolasca sit caute de OM pod6ba Besericii, de sfintele vesminte, si pe ce sg, sterge sa fie tot curate si vasele carele sint de slujba Oltarului sit fie frum6se sf curate. Acesta cartulie de TaTna a Sfantului Botez, de pururea sit citesti sa stir aceste ritndulale carele-s scrise intr'ensa, ni- 2) Diminitivul din pufin, Tar nu nitel 3) Forte corect este acest cuvent si nu insemneze, cum (licem- astAcli. 4) In be de Epitrahil, 2pix1X0v pe grumaz, fiind-ca acest Nesin&nt '1 pane preotul in jurul gatuluT. 5) Mai corect de cat intampla cum 4icem TainA, Tainei. nitelu0. & v §i asta-Oi. gi www.dacoromanica.ro
DH M1TR 0 POLITUL STE FAN 1651 681 mica BA nu adaogi sail sit maT schimbi sail sit ceva (le cum slut scrise. Pope i sA, cade sit 6.61 intAl ceva invetAturit naintea ce- lora ce vor sit la acOstit taInA, $i sit le tlitculascil, $i sa be crate put erea TaineT, facerea, folosul, rAndulalele, ce Ben:meet, dup6 cum e inv6tura a sfintei Besericl a 116sAri- tuluT, sit -T certi si sit-T inveti sit stew cu tOmere $i -84 Ta a minte cu frica luT Dumnecleii. BA asculte tote ritinduialele carele sit fac in sfanta BesOricA le la cum se cade cu cinste, cu socotintA cu mare credintA. Popa cand va sil se apropie, sit obrafascet 6) lucrul Tainef, atunce sa se socotdscit forte cu dddinsul, sit nu graiascA cu niminea nici de un lucru. Popa cand va sit fac fies-ce Tain4, atunce el sa spue cu ritsfirare cu socotintil, obrAsirea lucrulul carele cum i sit cuvine, sa auzit top. Asijderea si tole -lalte molitve si rugI nzironzele, nemica sit nu prestupesca 8) sail sit se grAbOscil, ce sa citescA cu mare nevointA socotintA. Popa nici odatA sa nu citescii derost ca sit nu sa smin- tescA la lucrul ce face, ce citescit tot pre carte, $i tote sit le delstvulascti asa, adeca naintea lucrurelor ce face rAdice mintea la cerTu, i cOlea ce face cu mare so- cotintA sit le Ta aminte. Popa cand deTstvulaste la fie-ce tainii, trebue sit se ne- voTascrt sa nemerescA cu mintea, sail sit si inchipuiascii vola, adeeiti, cand botOzit sit fie acdsta voia sail nemerirea mintil lul, ca pre inbotejunea, sail pre in afundarea 9) in apit 1npreunA, cu grilirea cuventelor, adeca : Crestaetsa, Raba, B.jii, Imn, va Imia, Ota, i Sna, iS.t.g. Dha, atunce sit null fie mintea intialta parte, ce intr'acOste cuvinte, adecit asa 6) Efeptue, faca, savarqasca, cuvent slavon. 7) Ecteniile, se numesc mirOme pentru ca incep in sloveue0e cu cuventul mirom... 8) Cuvent slavon, sa lepede, lase afara, ete. 9) in vechime cum vom vedea la Romani erau ambele forme primite §i afundarea §i turnarea, nu insa §i stropirea. Iasi $i $i sit si si gi gi sit salt www.dacoromanica.ro
682 DEgPRE VliTERUL BOTEnlif sa nemeresti cu mintea, ca, cela ce sii Bot4z5, sn, cutiWzit 10) de pacatele stramosulut, si de tote pacatele, asijderea sa slobozeste de cazne, de vine si de mania a filului peirii si sa face fitu daruluT, si mosnen 11) Ceriulut, aces- tea sa nemeresti preote cu mintea and botezt. Tara etuid ungi cu Mir, ca en ungerea si en zicerea cuvintelor: Pe- e-tat, Dar St. Dulia, Amin. lax& sa nemeresti cu mintea ca ungAnd si dicend, ea cela ce to taina acesta i sa da darul Sfantului Duh, spre intarirea a credintii, adeca a legit, si spre: procopsire intru bunatact, si sa marturisesca nu- mele Domnului Iisus Hristos en indraznire, si sa stea vi- tejaste in potriva draculut, si in potriva trupului si lumil, acestea sit nemeresti cu mintea. Tara de nu va fi voe ca acesta, si nu va putea brodi 18) sit nerneresca cu mintea. incal sit fie asa, adeca cum va sa faca acesta SfAnta Tama, asa sa-i fie obrrisitul, cum face Sfanta Beserica, Tarn el ca un slujitoriu al Besericit. Pen- tru ca, de nu va avea voe ca acesta, atunce sti socoteste- ea el face si deistvutaste ca o jucaree, sat batjocurire, salt ca un lucru prost, drept acela nu numal ce nu obrilsaste talna, ce Inca si lui singur gresaste grew paeat de mdrte, si tine la, riemica Ta. Sit te pazesti si de acesta o preote Mae cu dedinsul, cand alujest ceva niscare randutale de in Sfintele Talne, nice °data nice cum, nemic sa te ispetestr sa Ta ceva, nice de fata nice intealta chip pre ascuns, ce in cinste sa detstvuestt, si de tote simoniile 14) si 10) Se vede ca infinitivul verbului era pe atunei a curata §i nu a curati ea asta-0. 11) Sa vede de, aicea ce insemnare avea la eel vechi Romani cuventul de mokmen, ce se mule i acum intro pram. Acei ce- ereditau in eternitate Imperatia Cerului erau numip- mo§neni, ca §i pe pament, pentru e6, mopenii din nem in nein nu puteati fi, desmo§teniV de parcela for de pament Acosta numire este luat5, dupg, analogie §i in afacerile religiose. in Moldova se nu mean rAzeqi.. 1-) Cuventul este grecese antic din 7rf,ozorpco substantivul npd- xotp;. 1s) Cuvent slavon, gici, intimpla. 14) SO. vede ca §i pe atunci erau abusuri de felul Situonief,. care- a compromis atata Biserica 1111 Christos. Inpgraliel 12) lacomiile, www.dacoromanica.ro
DE MITROPOLITUL STEFAN 1651 683 de tot sa to depitrtezi, ntt numai cu lucrul, ce si cu- gandul. de va vrea vre un credincios de vota hit sa dea ceva, dup6 savar0rea Tainei, in Ice de milostenie, sail pen- tru buni`i socotinta, dupe cum va fi obiceful loculut, tu sa tat, ce §i ac6sta taste pre socotinta a Episcopulm. In §tire sa-tt fie o preote si de acesta, ca ti-se cade sa §tit si randutalele, si cinul numai 5 Taini, adeeA : Botezul, Sfantul Mir, carele e sfintit de Episcop i pristavnincia a trupulut 0 a Angelth DomnuluT, pocaiania sah ispovedania, insurarea Cununia, si Maslul, acestea se cuvin a be face §i ale deistvui popit cu popor; 15) Tar sfintia Sfantulut Mir, §i hirotonia, acestea sa cuvin Episcopilor, tar tu n'aT treba, '6) ca apot vet gresi paeat de morte, si vet cadea in cazna munch de yea Pentru rtindul tocm6la a Mina Sfantulut Botez. Sfantul- Botez Taste u0i a Vieth de vOct a Blagocestiet Crestinesti, carea tine locul intai intre Idle sapte darure, Tame noaa, carele-s tocmite de Hristos Dumnedett, de sint tuturor Omenilor detreba 0 de folos cittrit spilsenie, singur Mantuitoriul nostru marturiselte graind : tine nu sit va naste cu apt si en Duhul, acela nu va putea sit intre la Imperdtia lut Dumnedeti, drept acela sit eade mat cu mare nevointil, sit se facit §i sit se obrfisasca si sg, se to la vr6me CuSi toemelii si cu socotinta. Pentru ca ciltrit darea a acestii sfinte Taini, sint niste lucrure puse de intocmirea lu Dumnedeti forte detr4ba, ca cumpaste Materia, 17)adeeit lucrul, forma, adecit chipul, salt 15) In tots, scrierea Mitropolitului Stefan nu se intimpina euven- tui norod, ci numai popor, pe ane asta.41 se is drept novizm. 16) Acesta expresiune este pans,, astaill in gura poporului in forma, dictatonca §i autoritara. Multe prose intregi din acesta scriere se and numai in poporul de jos. Limba n6stra dar nu'i de Ten nici de alalt6-eri cum vreau protivnicii na.ionalita.01 nostre, pentru ca o lirnba cu expresiunT clasice nu se formeza in doi sau tree 17) Cuventul materie este termin Teologic qi care §i asta4i este, in us §i den Rta partea din mister vestuta §i supusa simtinlor, Tara anti pi seeoli. www.dacoromanica.ro
684 DESPRE1 MI T BOTEZULLI obrAsirea, si slujitorlul, Tariff celea-lalte se cuvine la cins- tita $i bine sail frumos Inpodobita a et tocm6lit, adecA cum sint randulalele $i .teremoniile, carele sint de mult luate la BesericA, intitrite de tocmelele i canonele apostolilor, ce acelea nice cum sit cade ale 'Asa, tArA de mare nevoe, ce de intiensele voTu sa, pulu aicea ceva pentru incredinta- rea inv6tatura a popilor, ca pentru sA se savarsaseA si $i sa se deistvuTasea pre rand cu pod6ba si infrAmtesare stantA. Pentru nzateria sail lucrul a Stantulut Botez. Intiti sA tie Papa cu norie, 18) eit lucrul al acestii sfinte Taine Taste sii fie numal apA chiar, 19) TarA spre obrilsirea eT adecti a tone!, nice °data nice cum nu i sit cuvine CA fie alt-ceva vre o biluturA sail fie-ce vlagi, Po) s'ai'l altri apt mi- rosit6re. Apa cares i se cuvine sit fie de botez, aceea sit fie lim- pede, curatil, in vas curat, adecit in crest6Ini0, cumu-i obicelul naintea botezului numal cat sip, o sfintescit, cum to invatA $i cum scrie de rand acestit carte. Iar5 de va fi Coconul 3') bolnav atunce pentru nevola mortis 'Ate sfi. se bot6ze si eu apt prospA, insA aesta sa Se tacit numaT la ne- voe de morte 'Tara de nu va fi nevoe de m6rte, nice cum sa Du indrilznescit tine -va sit tacit acesta, apom sit call, supt pa- cate ne morte. Cand Taste Tarna, d6 nevoe sit se Incalzescii apa intr'un vas eurat, i BA a v6rse In citrstilnitit sa o sfintescit, si asa cald<e sa bot6ze coconul. Fies-ce popil cu Jamie i se cade sit alba in Bes6rica lui cristilni0 frum6s1, sail de lemn sail de altit ceva sa-T fie de treba apes, de pururea acoperitA 18) Corect ar trebui sqse fi gis enorie din grecescul ivopCa, pa- rohie. 19) Cuventul eh:al% insamna aicea apa curata, neamestecatti. 20) Vlaga acum insamna altceva, vigore, virto§ie, pe cand aicea insamna lichid. 21) In tota scrierea nu se Intimpina nice cuventul prune, :lie' copil sau plod, ci numa: cocoa, care-: grecesc : ZOOY. :tam si gi si qi www.dacoromanica.ro
DE MITROPOLITUL STEFAN 1651 685 ai curatit, ad, sfintesca intr'insa ai sit facit taTna a Botezului apeT, li aceea nice odata nice cum sit nu fie de altit treba, ce numai de botez. In fiea-ce beserica, sad in fiea-ce unghIu al beserecii. sad In Oltariu, sad afara de beseried, supt parete sit fie un Joe sapat sit nu-1 p6tit calca cu picT6rele, tot acoperit, ea dupa botejune sit yeraT intr'insa apa cea sfintita, sail sa se verse In umivalnita de va putea incapea uncle-al spala _popa manile; Tar de nu, se va varsa la loc cum i sit cade, sad o va varsa de o vor calea, atunce popa ca un batjocoritor de lucrurile sfinte greaaate pitcat de m6rte. De forma sag de obtinsirea a Sfantalui Botez. Forma, sad obraairea a SfantuluT Botez, cu aceste cu- vinte, Taste inchipuit: Creataetsa, Rab, B.jii, Imn, Va, imia, Ota, Amin. ISna, Amin, i Stgo, Dha, Amin, inineT, iprisno, ivavechi vechov, Amin. Forte sint de treb I, ea taT- na lard. acestea nu p6te sit se facit, drept aceea sA cade nice cum sit nu o schimbi, ce acelell cuvinte, numai intr'- aceaaT vreme, cand botezi, sit se (lied : adeed afundand intaiu, inpreuna cu afundarea, aceste cuvinte, i sit cade sit ;Eel : Creataetsa, Raba, B.jii, Imn, Va, imia, Ota, A- min, afundand a doaoa, acestea sa, clica : i Sina, Amin, a- fundand a treia 6rd, acestea sa qica : i Dha, Amin, ininei, Iprisno i vavechi vecov, Amin. Pentru cit Sfantul Botez nice cum nu p6te sit se pofto- reseal fart numai cand va trebui Ed se boteze cu soco- tinta, si socotinta aceea, inteacesta chip p6te sit se ir4e- Mgt : Aate nest createna, Creataetsia, Raba, Bjii, bun, VA, imia, Ota, i proc. ai aceit izvod, nu sit cade sit fie pe- tutindenea, 22) nice in tota vremea, sat fara socotinta, ce de acesta sit se intrebe adeverat cu deciinsul cu mare soco- tinta, acolo uncle nit se domiresc, ai be pare sit Taste Coco - nul botezat sad nebotezat. Sfantul botez p6te sa fie de- 22) Jar nu pretutindenea, www.dacoromanica.ro
686' bESPRE 1V1iSTIRCL BOTIL'LLT plin, i cand versi apa de iii varhul capului peste tot tru- pill, 2) ca §i Candu-Y Munch de tot In- apa, ce insa fies-ce be- serica, cum seu inveitat a tinea obicetul de mai nainte vrerne, toemela i chipul botezulul, §au eel de intai sail bel de apil, asa sa-se tie, numai de acesta forte sit pazascit en dedinsul, adeca, sa afunde de trel on pre eel ce sa bo- teza, sail de tree on sa verse pre dinsul inpreuna gland si cuvintele dupe invetatura cumu-s mat sus scrise. De poslufhteul sail skijitorial Tenet a Stantutia Botez. Adeveritul socotitor, siujitor a! tainei Sfrintului Botez, Taste Preotul, mai ales eel ce Taste cu norie, ce insk de cate on va fi coconul la nevoe de marte, sau macar nu numai coconul, ce i omul mare carele e nebotezat. de in fies-care limbet, 24) deca-1 soseste ciasul de mdrte acela pate sa se bo- teze, macar ci fail de slujbel, de flees -care crestin, sail de cliric, sail de miren prost, macar si de om afurisit, sail si de carele Taste oprit in canon, sail si carele Taste in bias- tern, si de parte barbiltescel si de rnueresca, numai sa fie lucrul, adeca : apa buna adeverita pre firea el, sa verse cu dinsa de tret on inpreunk dicend, cuvintele obrasirii, a- deca : Crestaetsa Raba, Bjii, Imn, Va Imia, ota, iproc, sa nemerescet cu mintea, dupe cum Taste obicertil drept al Be- sericii Catholicectf. Lira Insa de va fi acolo preotul, atunce sa boteze el, tar nu diaconul ; Tar de va fi diacon, sa boteze el, Tar nu ipo-diacon, de in cliris de va fi fies-tine, el sa boteze Tara nu om prost, de va fi barbat, el sa boteze Tar nu muerea fart numai pentru rusinea, c6 mat bine sa cade muerii BA boteze Coconul, de cat barbatulul, si mai ales, Inca cand nu e ecit de tot de in pantecile mini -sa, sail de va ci eti muerea mai bine, sit verse en apa, qica, obra- senia botezulut. 2) Prin turnare nu trebue a intelege stropire. Acesta insamml ca in vechime la Romani era primita §i acesta forma. 2) Prin limba se intalege aicea Nalie, Neam. sa si ei www.dacoromanica.ro
DE MITROPOLITUL STEFAN 1661 687 Drept acela f6rte sa se nevolascii, Preotul carele are no- rie, ca se deprinzit sa stie, si sit tie Crestinii carii sint in norla lui, adeveritul rand al botezului, Tar mai ales Babele -5) carele sint la facerea coconilor. Cade-se si de acesta a sti, ca mai bine caste sa se faca Dumne4eescul botez de 6mera prosti, de cat de popa blas- temat, sail. afurisit, sau eretic. Tara altuia nimiinui nu se cade sa botke, fiira de preo- tul al Cu! e poporul, dont numai cand se va tarupla ne- voia a rnortii ; Tar de va indrazni alt popa SP boteze, (doara numai la nevoe de morte) fara de voia celuia cu poporul, acela gresaste pilcat de morte, $i sit se canonescl cu pravila. Tata], sail muma, sit nu indrazneseit sit-si boteze pre fiiu-seil, pentru cit cad amandoi, (bilrbatul cu marea), in rudenia suflet6scfi, si pentr'aceTa li se cade sa se des- partit de tot de legatura insurftriT, Tart de nevoe la ciasul de morte, de nu sa va afla acolo alt niminea sit stie sit bo- tke, atunce p6te tatal, sail muma, sa -$i botke Coconul, deacia numal atunce nu intro in rudenia sufletesca. Pentru botejunea a Coconilor. Cade-se popei cu norie, sit Inv* de cu vreme, pre ceia ce sint dupe acea tr6bil, adecii, pre Babele, ce d6ca se nasc coconif aciasi 2 6) trebuesc botezati, si la nevoe de morte Ai boteza 6menii prosti pre in case, atunce fAra d,3 nice o___ shire, cum mai degraba cu socotintA cum se cade Cresti nescii, sa-I ducit la beserica, ca sa nu forte prelungke taina a spiiseniei tor, carea sell fitcut la vreme de nevoe, ca pentru cea ce s'aii botezat de nevoe pre in case, Wit de tocm6lit, si fora de afundare, si film de teremonif si randuiale dupe cumu-i obiceiul, sit se fact si sit se obrii- §ascei tote in besericiti. 26) Adech Mo§ele. 26) Pe data, eurand insamna aicea aceicui. www.dacoromanica.ro
688 DE$PRE MISTERUL BOTEZULUT Niminea sa nu indraznescii sa boteze coconul, cand Taste inchis in pantecile mrini -sa; %Ili de va fi exit capul numal de in pantece si va fi nevoe de marte, atunce sa-1 boteze in cap, deacia de va esi de in pantece viii, nu se cade al boteza a doa oar6, ca e botezat, tarts de va esi alt madu- lariu, si va pricepe ca e viii, si find nevoe de morte, a- tunce sa-1 boteze inteacel madulariu, decia de se va naste vita, sri se boteze cu socotinta, adeca: Aste Nest Cresten, Cresceetga, Raba, Bp, Imn, Iproc. IarA de va esi de in pantece mort, acela ce e botezat inteacel ma- dulartu asa, atunce sa-1 ingrope Cu crestiniT la loc slant. Muerea de va muri grea, nevoindu-se sr' faca, atunce co- .conul cum mai degraba sa-1 scata de in pantece, decia de-1 va sc6te viu, indata sa-1 spele si sa -1 boteze acias; lar de va fi mort si nebotezat, atunce sa nu se ingr6pe la loc sant. Coconii carii se Oa lepadati, afla, deca vet intreba de tot cu dedinsul, si nu vet putea afla botezati shit nu-s botezat!, atunce sa se boteze cu socotinta, adeca : Aste, Nest Cresten, Cre,sceetsia, Raba, Bjii, va Imia, Ota, Iproc. Ovreiul de va vrea Ed se boteze, atunce Popa sr' spue de acesta ProtopopuluI, si altor Preoti mai invatati, si maT intelepti, si de dinsit inta,T sit fie f6rte ispitit, intrebat, si -Credinta invatat, decia dupe multi ispita si dupe multi in- credintare cu dedinsul, si pohteste sa se crestindscil, pentru spasenia, Tar nu pentru ciistigarea avutieT, atunce de acesta, cu vola si cu sfatul Arhiereului sa-1 botezi, Tar de-1 va ajunge m6rtea, si va pohti adeverit. si va marturisi ca Hristos Domnul Taste adeverit filul lu Dumnesled si Mesia pre carele an propoveduit Moisi si alit Proroci, atunce indata sa-1 botezi. Pentru botejunea Coconilor celor ce se nasc cu price sau mane policie. De se va ampla sA, se nasca de ve intr'o rnuere, ve-o price, sail policie sad club, carea cum-va si de nu va a- vi -imia, Ova, si-t www.dacoromanica.ro
DE MITROPOLITUL S1EFAII 1651 689. yea obraz de om, acela sit nu se boteze; Tara, de nu se vor putea domiri de acela ce vor face, atunce sa, se boteze cu acestil socotintA, adeca, asce sel eat colovec, Crestaetsia Raba, Bjii, imn, VA, imia, 00, Iproc. hint de sa, va naste in multe feliure, tsi nu se vor picepe- sA stie unul Taste all mai multi, acela sit nu se boteze, panic se va socoti de acesta, §i socotinta asa sa se facti, adecA de va avea un cap san mai multe, un piept sari mai multe, cace cii de vor fi atAta de multe, atunci vor fi si inimi si suflete multe, si 6meni inpArtiti, si acela fies-care de intru el sit se boteze deosebi, pe fie carele s t versi aput si sit rlicT : Crestaetsa, Raba, Bajii, Imn, Vii, Imia, Ota, Iproc; Tar de va ajunge nevoia, mortis, si se va scurta vremea, de nu va putea sit botke pre fies-care deosebi, atunce p6te popa sit -i boteze varsAnd apa pre top de odatl, dicend :- Crestaiutsia, Rabi, Bjii, Imn, VA, Imia, Ota, Iproc. Ce insA, acestA tocmela, ce sa face tot de °data, nu mai la uniT ca acestea, §i la altif mai multi sa se faca, deca li sit tamplA vreme de merte, ca sit nu merit ne botezati,. Tar undo va putea fi vreme, atunce boteze pre tote de- osebi, Tar alt nice odata nice intr'un chip sit nu se fad", cit apol vent etidea in pricate de morte, si in pedepsa a Pravilii. Iitr cand veT vedea la acea price cit sint doa6 fete, ca cand sint 2 capete, si dou6 piepture, si nu sint bine despA'rtite, atunce intal sit botezi unul de tot cumu-i obi- ceful, du acela si cel-lalt cu socotintA, intr'acesta adeca: Aste nest cresten, Crestaetsia, Raba, Bjii, Imnen, VA Imia, Ota, Amin, ISina, Amin, i sfetago Dha, Amin, inane, Iprisno ivo vechi, Vecov. Amin. (Va urma) C. Erbiceanu. sit-i si chip,. e-.-Cari) www.dacoromanica.ro
BISERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL IN SPECIAL CU CALYINISMUL IN VEACUL XVII-lea CELE DOH SINOADE DIN MOLDOVA CONTRA CALYINILOR DE EPISCOPUL MELCHISEDEC Menibru al Academies Bantam. $9edinta din 17 (29) Martie 1890. (Urmare, wig anul al XI' -lea, No. 8, pag. 601). Pe la anul 1643 era Domn in Transilvania Principe le George Racoti eel betran. Sub influents superintendenti- lor calvini, sail cum ii numea poporul roman popii eel marl calvinisti"-6meni f6rte fanatici si reutacioF,4i perse- cutors al ortodoxiel Rornanilor,principele Racoti a luat mesuri estraordinare pentru propagarea eresului calvinesc printre Romanis ortodoxi, silindu-se a face propagatori cal- vini chiar pe Episcopil rom'ane0 puss de dinsul. In anul 1643 a edat si un catechis calvinesc in limba romana, §i a inda,torit pe Episcopil ortodoxi a-1 citi prin bisericele for §i a-1 propaga in popor. Ast-fel de mesuri silnice pen- tru propagarea calvinismului .intre Romani se ved lamu- gr www.dacoromanica.ro
BISERICA ORTODOXA lig LUPTA CU PROTESTANTISMUL 691 Tit in diploma data de Racoti in anal 1643 Episcopului ortodox al Belgrad.ului transilvan--Stefan Simonie. Dupe ce diploma princiarA, defaima forte pe predecesorul lul Stefan Simonie, pe Episcopul Ilie IorestI, f!',i -1 acusit cu tote fttir6, de legile, F,li .ca pentru acestea a fost judecat si destituit 1), apoi spune ca s'a nurnit la Mitropolia Belgra- dului noul Mitropolit (Vlildiert) recomandat lul de super- intendentul Stefan Belen, pe care it numeste Episcopul Bi- sericelor ungnresti celor pravoslavnice din Ora irostrrt a Ardelului si pastorul eel d'intdiu al Belgradul0". Diploma descrie mai departe regulele dupe care noul Episcop orto- dox sa se conducA spre propagarea calvinisrnului in eparhia sa. Reproducem cuprinderea unora din ele : 77 Va primi eatichisul, care acum s'a dat for (ortodoxi- lor) si va face ea si altil sa -1 primescA, si cu dea-dinsul si el insusi va inv6ta pre prunci acel catechis, F,4i prin alOi va face sa se invqe". 77 SAnta Taina a eine): Domnului (cuminectitura) se va da numai 6menilor vristnici si virtuosi". Pre &Anti Ii va, cinsti cu cinstea ce li se cade ", adicrt dupa doctrina calvinista. 1) Crucile si icOnele puse in Biserici nu le va, cinsti cu vr'o cinste cucerniciti, ci numai pentru podOba Bisericilor F,;i pentru amintire de patima Domnului". 11Ceremoniele de la inmormintArl le va face dupa obi- ceiul crestinilor, cu didachif gi, cantar1; iar superstitiele cele babesti nu le va intrtri sail inveta, nici va face sit se intrtresa, si sri, se invece de alcii". 1) Aci intelegam, imprettna cu incai, ca Mitropolitul Ilie Io- rest'', nu pentru vinovatii reale a fost destituit, ci pentru ca n'a volt a adopta catehismul calvinPse; caci, adaogsa. Sincai, toti pro- topoph §i preotii ce se pomenesc in diploma, ca an judecat §i condamnat pe Mitropolitul ortodox Ilie, erau Calvin]. (Ve4i in- cal: Cron. Rom. III. p. 41). Acestii tactica viclena a diplomei calvine se vede in tots cuprinderea el', -nude calvinismul iea masca ortodoxiei, de aceea superintendentit Calvini se nuesc EpiscopY bisericele ungure§ti calvinepravoslavnice, pastorit Calvini, carii an judecat §i condamnat pe Mitropolitul ortodox ; protopop. §i preop; roincineqtY. Se 'Ate ca §i dintre preotit ortodox, sa fi fost in taina ademeniti la calvinism. www.dacoromanica.ro
692 E1SERICA ORTOD( XI IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL Cgsg,toria sg, se faca dupa obiceiul Bisericelor pravos lavnice ungure,sti;" adica calvinesel. Pre romilnii miren1 cleric', caril mi§catl de Duhul Sant, ar fi primit adeverata credin(a pravoslavnicd (adica cea calvinesca) i s'ar fi numerat la Episcopia cea pravos- lavnica (adica la superintendinta calvinesca) sa nu'' smin- tesca, nicT sa-Y supere, In ascuns ci tra- teze cu iubire fratesca, ca E,4i pe eel ce asculta de dinsul". SA tinb, sinOde in tot anvil Cu tot' pastorit de sub vladicia lui, ai sand ar avea vre o nedumerire sg, cera la- murire de la prea cinstitul Episcop pravoslavnic unguresc (adica superindentul calvinesc), carele ar fi in acel timp". Protopopii se vor alege de consistoriti, carele la ren- dul sett va recomanda pre eel ales Episcopulul celzii pra- voslavnic (superint. calvinesc), si acela are putere on a intari pre eel ales, oil a-1 respinge". In cestiunile de judecata, hotAririle Episcopului orto- dox pot fi apelate de partea nemultumita. Apelul se face la Vladica din Belgrad, adica la pravoslavnicul Episcop calvinesc". Popilor roman', sub amenintare de gl6ba de la 6 la 12 florin' i destituire, li se opresce do a cununa, a boteza oil a inmorminta pre vre-un ungur (calvin), afara numal de casul, cand vre-un roman, casatorindu -se cu fata de ungur calvin, ar vrea sa se cunune de un pope roman". (Sincal, Cronica III, p. 38--41). Tete aceste dispositiuni machiavelice §i silnice dovedesc cat de tare era calvinismul in Transilvania §i cat de tare ameninta el acolo ortodoxia. Casul de persecutiune §i crugime asupra nenorocitului Mitropolit al Ardelului Iorest sat. Orest, i1 gasim din par- te descris §i 1a autorul rus N. Muraviev in opera sa in- titulata Cullma' poccia vi) BOCTOROW13 110 'Nan AepROBIThI1111 (347-349), unde se gasesce o epistola a Ierarchilor Mol- clove catre Tarul Moscvel Alexia Michailoviel, prin carea recomanda mile! Tarului pre acest nenorocit Episcop 0- rest persecutat i osandit in Ardel de Calvin' ; carele pu- tuse scapa din temnita puma' prin plata unei sume de 1000 de taleri. El luase acea sums cu imprumutare de orl orl orl fAtis, sa-1 www.dacoromanica.ro
BISERICA ORTODOXA IN LI:PTA CU PROTESTANTISMUL 693 la Racoci si sub chizasia a 24 pers6ne dintre Romani, si pentru a putea plati acea sums Principelul Racop si a elibera pre chizesil s'el de respundere, umbla pribegind, cerend milostenie prin terile ortodoxe. A venit mal intaia in Moldova la manastirea Putna, de unde era de metanie fii dobandind de acolo ore -care ajutor, s'a adresat apol la Ierarhil Moldovei, cavil l'aii ajutat dupre puterile lor sI 1 -au recomandat i Tarului Moscvei cu descrierea imprejurari- lor, din care el ajunsese in ala mare nevoe, solicitand $i de la Tarul pentru dinsul milk F.;i ajutor. Scrisorea Ie- rarhilor porta, data 1645 Tunic 2. Din cnprinderea acestel scrisori se cede, ca Romanil ortodoxi din Ardel, ingrija,ci de sorta credintel si a Bi- sericel lor, sub conducerea Episcopilor impu r lor de pro- paganda calvina, cares lucra sub protectia principilor cal- vini, hotarit intre el sAii alega singuri urr Episcop ortodox, si principele Racoci le-a permis. El air ales pe un Ierornonach din manastirea Putna, anume Orest , i spre chirotonie trimes la Teofil Mitropolitul Un- gro Vlahiei, carele din vechime avea suprematia sail xar- hia Bisericel ortodoxe din Transilvania. Mitropo- litul Teofil a. chirotonit Episcop pre Orest cu titlul de al Ardelului" Ardelenil ortodoxi credeali ca acest non episcop ortodox, bucurandu-se de proteqiunea Domnilor si a Mitropolitilor Moldovel i Munteniel si de influenta acestora la principele Transilvaniel, vor putea sustinea ipal bine religia lor si a resista propagandel calvine. S'au arnagit frisk; cad' Orest, noul Episcop, ducendu-se in Ar- del,si ocupand Episcopatul ortodox in anul 1642, s'a o- pus pravoslavnicilor Episcopi al lui Raco(,i, adiea super- intendentilor calvinl, caril propagaa calvinismul intre Ro- mani, de acea ca4u sub urgia lor. Superintendentul Ciulay Georgie a calomniat ,grozav la Racoti pre Episcopul 0- 1) La Muraviev titlul Episcopulul Orest se pune nal Ardonu- (applonciraro). Not cream ea. este o gresitii retire §i schimbare a ilicerei nAporba cu Apicou in loc de ApAtacKaro: AppimaroLg Biserica Ortodoxi RomAnl. a asupra gi s'ad lad 9. lot" www.dacoromanica.ro
694 BISERICA ORTODOXA 1N LUPTA CU PROTESTANT 1.+MUT, rest si l'a impins la osindirea 1111, carea consta in des- poIare de totii averea si aruncarea in terrmita. Tot °data au aruncat In temnita si pre multI preo i si creF,4tini or- todoxi partisans t3i apAriitorI al 1111 Orest. Asemeriea pe- depsit, carea se da in decomun trAdittorilor politics, ne face O. credem ca reutaclosul superintendent calvin a a- cusat pe Orest la Principele de tradAtor politic. Bietul ()- rest a stat in temnita calvinescrt 9 luni, si a rabdat mar- tirn1 fart nici o sovrare de la ortodoxie. Se intelege, ca prtstoritiI lui Orest au fiicut tot posi- bilul de a imblendi pe Racoti si a-1 convinge eh' °rest era jertf-. a calomnielor lui Ciu1ay. Pntem deduce, ca all ur- mat F,4i intervenirI diplomatice catre Racotf din partea Domnilor Moldovel si Munteniel eaci in fine Racoti a gra,tiat pe Orest sub conditie de a plats o taxa de 1000 taleri. El nu avea bans, ss insusi principile Racoti s'a oferit a imprumuta pe Orest cu acea sun* insa sub ga- rantia a 24 de chizesI platnicI doue-decl gi patru dintre pastoritii lui Orest au depus acea, garantie. Orest, dupA, ce a sciipat din temnita, cea Inteifi grijiti a lui a fost de a scitpa pre chizesil sel din nevoe, pIA- tind el datoria catre Racoti. De aceea el a purees sit a- dune banil datoritl, prin milostenia ortodoxilor din alte ter1. Reproducem airs insgsi epistola lerarhilor Moldovel catre Tarul Rusiei. ,,A.deverim prea cinstitei si luminoseI fete a imperittes- tel tale mAxiri despre acest Arhiereti anume Orest, din parteeteleIUnguresci, carele din copilitria sa a fost crescut in Cara nostra, in manitstirea Putna si tuns in monahism si riidicat la trepta preotiei. CAnd s'a intemplat mortea Ar- hiepiscopului Ardonskago" (din Ardel) in Ora Unguresca, s,ii au remas Romanis filth pastor, ei au rugat pe Craiul George Racoti sit le permita pune 'Astor dupl voia lo, 13i el ales pre acest Orest. pe carele l'a chiroto- nit Teofan 1) Mitropolitul Ungro-Vlahie. aci este grepla in transcrierea numelui, cam docurnentele si-ad ; a-gl www.dacoromanica.ro
BTSFRICA ()R101 OXA IN l CP1 A -CU PROTESTANTISMUL 695 17 DupA trei ani a indemnat diavolul pe popa, eel mare al Craiului, pe Ciulay George, carele este in eresulluteranesc precunr si insus,a Craiul si toti Ungurii, si au calomniat pe acest Orest la Craiul, aducend asupra lui un mare ne- adever ; luat tot ce avea, F,ki pre dinsul inchis in temnita, unde a sei,lut nona, lunI, Impreunit cu multi ierei si crestinl, nu pentru vre-o vinovrqie, ci pentru credinta crestinesea, pentru cA, nu voia a se perveti la luteranism. Vedeud credinta lu1 cea, tare, inausi Craiul i-a dat, sub ga- rantia a 24 de chizesi, o mie de taleri, ca dea in vis- tieria craiase si i-a dat libertatea, ca sa adune bani pen- tru acesta plata. El a venit in nnIntistirea sa Putna, unde se pomenesc rnarii Knej! ai MoseoveT. Acolo n'a putut sa adune destui bani, ca sa platesca ac6stri datorie, si pentru acea a venit la imperrttesca vostrA, mArire, ca sa rescum- pere pre aces 24 de cbizesi. De aceia si noi, ver,lend seracia si strimtorarea lui, ni s'a facut mild de el F,4i l'am trimes la, imperatesca vostra marire, sa cera ajutor la pielorele tro- nului WA. (Subserisi): Varlaam Mitropolitul Sucevei, Anastasie Episcopul Romanului.Stefan Episcopul Ra- dautilor,Gedeon Episcopul Husilor". Mitropolitul Ardelului Orest este cunoscut in documen- tele istorice calvino-unguresti sub numele de Elie Ipresti". Acusarile aduse asupra lui de Calvini se v'ed parte in diploma lui Racoti, amintita mai sus, prin carea numesce Ia Mitropolia ortodoxa a Ardelului pe alesul Calvinilor Stefan Simonie ; parte in spusele altui CalvinSasul Her- mann, spunerl pe care le gasim in Actele si fragmentele istorice, pubricate de Timoten Cipariu (p. 191). Repro- -ducan si no1 acest fragment, carele ne dovedesce Wilda evidenta nascocirele si reutatea calvinesca asupra neno- mocitului Orest. 17 In. anal 1638 Matei Voda (Basarab) a recomandat lui Racoti pe un calugar (aflame Elie Ioresti), ca s'a fie Vla- dick Romanilor (din Ardel). Acesta in visitatil a &cut necuratirit (desfrinari), (Racoti) a poruncit de I'a desbra- cat si asa gol, cu nuele batut, afara din Belgrad (in nostre istorice ne arata Ia acel timp Mitropolit al Ungro -Vlahi ei pre 7'eofil. i-ati rat stei lad . www.dacoromanica.ro
696 BISFRICA ORTODOXA iN IUPTA CU PROTESTANTISMUL anul 1643), ti luat pe sema fiseului tote bunurile, intre care s'aa aflat si nisce scrisori grecesci si romanesci ce le adusese mai nainte din Valachia, in can erati sense tote vistieriele cele ingropate pe la manastiri pe la alte locuri din Valachia si din Arddl, cu cart mult s'a folo- sit Racotii, mai ales a aflat el o scris6re, carea are'ta ma- rea vistierie a Craiului roan al II-lea, cea langa Sibiu la Orlat sub munti, aprope de riul nutnit Sibiu, ingropata. Acolo a poruncit Racoti sa se cape forte afund, mai in doue luni, dar aflat'ati ceva saa nu, nu se scie. Scrisorile, earl graiati .despre vistieriele, ce erail ingropate la manas- tirele din Valachia le-a trimes Racoti lui Mates -Voda, ca-- rele mult s'a folosit cu dinsele". Persecutiunile Calvinilor asupra Romanilor ortodoxi din Ardel aft facut o-prea trista durer6sa, impresie asupra Romanilor ortodoxi din Principate, intocma precum mai pe urma, pe la sfirsitul v4cului, pervertirea unor Romani ortodoxi la unia cu biserica papala, artificiata de iesuiti, and acestia, doborise pre Calvini prin puterea curtil din Viena. Relatiunile intre Romania de dincolo vi de dine6ce de Carpati, stabilite din vechime si continuate de-spururea prin" tote vecurile pana, si in acest actual, erau si atunci forte de aprope si le pot numi fratesci. Ele se basal''rr pe trei base morale forte puternice, care constitue basele fun- damentale ale on -cares natiuni capabile de a se desvolta si inflori ; aceste sunt: identitatea nationals, identitatea limbei, identitatea religiunei, esprimata prin confesiunea Bisericel ortodoxe. Afars de aceste base la strinsa apropi- ere intre Romania Ardeleni cu Romanic din Principate ser- veatt si alte interese ale vietei pentru anaandoue" partile binefacet6re. Ast-felia era : 1) Comertul, pentru care Ar- delenii aveati prin capitalele si prin tote ora§ele Principa- tellr deposite de marfuri, cuprin416re de tote obiectele- necesare, mai ales pentru trebuintele satenilor ; depositele- acestea era cunoscute sub numele de Brasovenii", pen- tru ea, se procure' prin ()rap' Brasov, satl cum fl nu-- i-al si www.dacoromanica.ro
INSERICA ORTODOXA IN 1 UPTA CU PROTESTANTISMUL 697 mese Nemtii, Cronstandt. 2) Te'ra,nil Ardeleni, minii tra- ese in muntii Transilvaniei sub numirea de Mott sail cum le 4icem no! Mocani, neconteitit umblatst cu turmele for -Twin Principate on spre a ierna, or! spre a vera prin cam- piele Baritganului i ale Basarabiel. 3) Intre Ardeleni! gi Romanii de dinc6ce de Carpati eratt legaturi de rude- Itie de aprope sail mai dedeparte cAct de la fundarea Principatelor romane, in vecurile al 13-lea i al 14-lea, n'att incetat emigrarile Romanilor din Ardel in Principate i continua. Ora asWi ; cad §i astql cele mai multe im- paminteniri ce se voteza, de Corpurile legiuitere se raporta la Ardelenil stabiliti in Romania. Emigrarile acestea se fa- ceati in masa, mare in ocasiuni de nenorociri publice, pre - cum : penecutiuni politice on religiose, f6mete, incendil, etc. Sunt in Romania, multe sate, care .;;i astA;11 pOrt5, urmele emigrArel for din Ardel, prin obiceinri gi datine ardelenesci, conservate Ora astA;11. Pe de alta parte in manfistirele nostre, in tote timpurile s'att adapostit Arde- lenii, calif nu avusese in tara for natala mAnAstiri, crtei Ze desfiiniase p-opagandele streine, calving §i papista. dintre aces,4ti calughl Ardeleni ajungeati la demnit41 inalte bisericese!, in Principate i ajutati i pe rudele Ion din Ardel. Romfinii din Ardel priviatt cu dreptul Principa- .-tele romane ca adeverata tera romanesca, ai o numiaii Fo4i o numesc pana, asta41 71116001), dand a intelege, ce el, ') Apropo de clicerea Vera" in intelesal ardelenese popular, imi aduc aminte de un cas intimplat mie, &and calatoriarn prin Transilvania, fn drumul meu la S.-Petersburg, in anal 1S68. Poposisem in orasal D-va. Dinaintea otelulai era o piata, uncle sta o muere romance, vinOnd mere, ce erau frumose la vedere §i espuse pe o masa.. Eu m'am dus sa cumper mere. AlresAndu- me to romanea sa-mr vinda cote -va, mere, ea se nal. duios la mine si-mi Oise : sfintia to e0i din Tem". Me cunoscuse de pe grain si de pe port. Asa! I: respuuseia eu, dar vinde-mi un font de mere". Ea imi alese mai multe mere frumose si nil le deli. La intrebarea men: Cid costa, merele acestea?" Nimiea, imi res- punse ea, ti le dau fara plata, pentru ca e0,1 din Tern" ; aeolo este inima nostra!" Si in adever, la tote staruintele mele de a primi plata, ea imi respundea: nu se 'Ate, WI din Tera". Am .i , Multi www.dacoromanica.ro
693 RfSERICA ORTODOXA tN LUPTA CU PROTESTANTISMUL find sub jug strein, ungurese, n'aa Ora" in proprita inteles ci inima for este la tera vecitik Romania, carea este adeverata Ora a Romani lor. De aceea gi Romanii din Principate tot-deuna ati avut mare simpatie 4i mila de Romanii din Ardel mai cu semi de acei ortodoxi, si ]a tom ocasia le-ail dat ajutorintele posibile, Dornnii ;;;i Ierarchii gi boierii, gi In genere toti dupre puterile lor. Insa dare Romanii Ardeleni perver- titi on la carvinism on la papism si la unia cu Roma, Romanii ortodoxi din Principate tot-deauna s'an aretat an- tipatici salt indiferenti, pentru care acesti Ardeleni, ctind emigrati in terile romane, on igi ascundeaii retaeirea for religiesa, pe tacute se amestecau contopiaa cu or- todoxii, on singing deelaraa si cereau pe fata a se rebo- teza si a se enumera la turma Bisericel ortodoxe. Asupra Mitropolitului Moldovei Varlaam a faeut o du- reresa impresiune hi a aprins tot zelul lui de ArchipAstor al -Bisericel ortodoxe, cand a ver,lut i cetit catichismul calvinesc acei nu de demult impus- de Racoti Episcopilor ortodoxi de a-I propaga in eparhiele lor; eatichis de ca- rele not am pomenit mai sus, i pe carele Varlaam, pre- cum singur spune, intaia Ora l'a veclut ai .cetit in Tex- goviste la logofetul UdriF;te Nasturel, and se dusese spre a mijloci irnpacarea lui Vasilie Voda en Mateia Basara Domnitorul Munteniei, in anul 1645. Tata cum descrie insusi Mitropolitul Varlaam acest cas, in prefata catichi- sului sea ortodox, publicat pe urma contra doctrinelor calvine. Adresandu-se catre erestinii ortodoxi, be (lice : lubitil mei fit Tirnplandu-mi-se estimp a fi in ptu tile Terel Romanesel C.11 trebi domnesci si a norodului in Ter- govisto, cu eel mai de frunte si mai de fire vorbind, mai vertos en ore-care boiaritt cinstit slovesnie (invetat) gi a teltit destoinicia si intelegerea harnic, drept pravoslavnic reams forte induiopt §i uimit,. §i nu uit pans astk,11 impresia ce mi-a facet dorul eel mare de Ted'," al acestel simple femei diir poporul terauesc ardelen. i ! ¢i gi Qi www.dacoromanica.ro
I3ISERICA tiRTODOXi IN I UPTA PROTE-iTANTISMUL 699 crestin, al doilea logofet si frate Dornnei a bunulul cre- dincios si al luminatului Domn Ion Mater Voevod cu mila Jul Dumner,lea Domnul Terel romanesti, d -lul U- driste Nasturel, carele, ca un iubitor de invetaturb,si so- cotitor credintet eel drepte, in mijlocul altor carti noun ce mi -au aretat, adusu-mi-au si o cartulie mica, in lirnba no- sh% romanesca, tiparita, si dad, o am citit am vedut sem- nul el scris Catechismul chrestinesc, cares, o am a- flat piing de otravg de m6rte sufletescrt, de care Meru in- bitii mei fil, marturisesc inaintea lul Dumneqeti cu firea mea, cg mare grija si multi scarb t au cuprins sufletul si inima mea". ($incai, t. III, p. 45, edit. Iasi, 1853 sub an. 1645). Asa dar Mitropolitul Varlaam, forte tntristat de pro- pagarea calvinismulu! printre Romani prin catichise rite jin limba romang, au botgrit sa combatg calvinismul cu aceiasi arma, adicg, publicand un catichis mic orto- dox dirigiat contra doctrinei calvine, care catichis sau anti-catihism ortodox contra catichismulul calvinesc, sa se'supue mat tntaiu aprobarei unul Sinod local, adunat in Moldova si compus din ierarchii arnanduror te'rilor ro- mane. La acesta hotgrire a Mitropolitului a coneurat faL vorabil si inprejurarea, ca cu ocasia nuntei ficel lui Va- silie-Voda, Domnita Maria cu principele Radziwill din Li- tuania, adunat in Iasi intre multi alt! invitati F,11 Pe- tru Moghila, Mitropolitul Kievulu!, si Stefan.Episcopul Bu- zeului, ca delegat al Mitropolitulu! Ungro-Vlahiei, Teofil. NegreF,iit ei, intrunindu-se in Iasi s'att ocupat si cu ces- tiunea catichismului calvinesc, si de conibaterea lui prin un siwod, si publicarea anti-catihismului ortodox, spre a- perarea Romanilor ortodoxi din tote te'rile de raolima cal- vin6scri. Din nenowcire, nor f6rte putine si scurto date istorice avem despre esistenta si lucrarea acestuf Sinod al doilea din Moldova ; despre existenta lul scim din spusele Mi- tropolitulul Varlaam, carele, dupg ottvintele reproduse ma! sus ()ice: Pentru care lucru am chemat si am strins so- CT: : tips - www.dacoromanica.ro
700 BISPRI 'A ORTODOXA IN LITPTA CtJ FROTFSTANT1SMCL bor dintr'amendou6 prile, si din tera Roranesca si din Ora Moldovel". ibid). Cu OM seracia de documente istorice despre acest Si- nod, totusi avem un document chiar calvinesc, carele ne spune despre esistenta acestui Sinod anume : replica Cal- vinilor ce precede catichismului calvinesc edat fn anul 1656, replica adresata anume sinodului 2-lea din Iasi, pe carele it amintesce de mai multe ori, prin cuvintele: strin- gand sdbor, compus din representantii a cloud' reri, sabo- rul a dou6 t6rt, sfatul a doug (VOi Catechismal cal- vinesc. publicat de Academia Romana, Sibiu 1879. pag. 3, 8, 9, 13, 18). Constatam mai intaiu, ca Sinodul din Moldova al 2-lea a esistat, ca el a fost adunat de Mitropolitul Varlaarn, in anul 1645, si a fost compus din urmatorii ierarhi Ro- mani Moldoveni si Munteni, s3i anume: Mitropolitul Varlaam, err Episcopii Moldoveni : Ev]o- gie al Romanului, Anastasia al Radautilor si G-hedeon al linsilor. Mitropolitul IJngro- Vlahiei Teofil 1) cu episcopii mun- 1) Letopisetui Inl Miron Costin (Letop. terel MoldoveL t. I. p. 284, edit. laqf 1852), vorbind de nunta Domnitei Marie3, fata lui Vasilie Voda cu knezn1 Litvel Radziwill, spune ca Intre alt' re- presentantii din ter& vecine a fost si Stefan, Mitropolitul teref Munteneselu. Nanta acesta s'a facut in anal 1645, adica in ace- Jag an, and s'a tinut §i Sinodul al doilea din Moldova. Ar urma der" ea In Sinodul acesta a fost Stefan ca Mitropolit al Ungro- Vlahici. Nu putem Insa admite acesta, caci documentele istorice ale Munteniet ne arata, ca Intre Ruh' 1637-1648 a fost Mitro- polit Teofil, dupa, mortea 1u1, adied in anal 1648, ia, urmat la scaunul Mitropoliei Stefan, cc fusese 'Ana atunci Episrop la Bu- zed. Spre Inlaturarea deci a acestur anachronism trebue sa ad- ca.' la nunta fete' lni Vasilie Voda, Stefan a participat nu ca Mitropolit, ci ca representant at Mitropolitului Teofil, carele din vre-o deosebita imprejurare n'a putut partiripa personal, ci pi in delegatul seu, Episcopul Stefan al Buzeuluf. Miron Costin era pe atone' Inca copil §i rand a scris letopisetul seu s'a infor- mat neesact despre calltatea Episcopalui Stefan nu de Mitropo- lit ci numai de representant al Mitropolitului. Confusia acesta a putut proveni ysi de acolo, ea mat pe urma, §i Foote chiar pe cand Miron stria letopisetul sea, Stefan aj-unsese a fillitropolit al Un- gro-Vlahief, adica al Munteniel. (Of. mitNm, (Sincal, ai www.dacoromanica.ro
TitWRICIA ORTODi XX INT T 1713TX (IT pROTFcTANTrqUi'L 701 tent contemporani: Stefan al Buz 6uluT agi Ignatie al Rom- Nu putem positiv precisa locul unde s'a tinut acest Si- nod al doilea, in Iasi oft in Suc6va, neavend date po- sitive. A priori se pot gasi argumente pentru until pentru altul din aceste locum In Iasi era capitala ierel ai Domnia, in Suceva era resedinta stabila a Mitropoli- tului. Pate ca chiar politica lui Vasile Voda fa a cu Ra- coti, Principile Transilvaniei cerea, ca cestiunea calvinis- mulul protegiat de Racoti in Transilvania 8A se tracteze curat bisericesce de Ierarhit romani isolati de sferele po- litice. Afars de aceea anti-catichisul sinodal p6rtA data din Suceva. Not inclinam cAtre acesta din 'Irma locali- tale a Sinodnlui. Sinodul al 2-lea din Moldova al Ierarchilor rorminI a Lost convocat, prectun am ve'clut, sere a combate catichi- sul luterAnesc si a forma un anti-catichis ortodox. Asa da acesta a fost ocupatiunea principals a Sinodultn, pre carea el a si indeplinit'o, dupre cat ne aratrt in scurt documentele istorice ce avem pans acum. Datoria n6strix de scriitor despre acest Sinod este: ca sa dam un cons- pect atat de catechisul calvinesc, combatut de Sinod, cat ski de anti-eatichisul Sinodulul. De si la not n'a ajuns nici catechisul luteriinese, nici anti-catichisul ierarchilor roman! -cam pana acum nu s'a descoperit nici un exemplar ; gi aespre acest din urma scim numaT ceea ce ne spune sin- Cu acesta ocasiune observant cu parere de rea, ca pana scum li not nu s'a gasit nimenea Inca, ca sa dea la lumina o eronica, sau eel putin o lista cronologica despre Episcopit de la inceputul ierarhiei bisericesci in Muntenia gi pana asta(11. Unica lista ce posedam despre ierarhi Munteniei este aeea pit- blicata de pabarnicul L-sviodax in anul 1845, la finele manualului seu de istorie biserieesog, dar gi aeesta este defeetuosa Cu la- cune. Chiar pentru epoca Sinodului at 2-lea din Moldova nu se preeisezi tine emu EpiscopT la Buzeu la. Romnic. Sperant ca priutre tineril nqtri maI ales dintre biserieagi, se vot ivi in curend cultivator' gi in acesta terina paraginita gi data ur- tdrei, impragtiata prin o multime de documente publice gi parti- culare neesplorate Inca. nicului. ali $i Mitl opolitti §i pi §i invetati. @i www.dacoromanica.ro
702 BISFIA 'A ORTODOXA IN 1 UPTA CU PROTESTAN_TISMUL cal, sub anul 1645, carele a avut in man6 un esemplar al anti-catichismului publicat in Moldova, din carele re- produce- numai o parte din prefatil, precum am veclut mai sus ; totu0 not ptrtem intru satisface Reesla, lips* cu ajutorul catichismulni caNinesc din anul 1656, carele este precedat de o introducere polemica, adresatA Sino- dului din Moldova (pag. 1-32), §i uncle autorul se si- lesee a combate tote asertiunile Sinodulul din Moldova, pe care not, adunandu-le sumar, vom dohttndi cupriiisul atAt al catichismului calvinesc publicat pentru Romani sub Prjncipele George Racoti, cat i al anticatichismulul Smo- dului din Moldova. Replica ealvinescA contra Sinodului ierarchilor romans, porta titlul : ,,Scutul eatichismului en re;spuns din Scrip- tura Sitntil, impotriva re'spunsuluI a doue Veri far Scrip- tura &luta 1)". (Va urma) 4 Adica : ignoraute in S-ta Scriptura, cum o triteleg Calvinii cat-va 1, www.dacoromanica.ro
INVETATLTRA PREOTILOR PE SCURT De sapte tame ale Bisericei cu drepte dovediri den Pravila sfin(ilor N rintl, pe timpul till Ito CONSTANTIN B4SARAB DE Chir Teodosie Mitropolitul Intipografia Doninc'scUin st. Episcopic de la Buzau anal 7210-1702 1) Sub Stamba, icona Marrtuitorului en Nasc6t6rea de D in drepta si st. Ion Botezatorul in stinga, Incrata de un. sculptor roman Ur Sul", se citesc versurile urmat6re, fa- cute de meritosul gi literatul Episcop de Hust mat apoi de Buzeii,corentorul si al limbei din Biblia romanesca si a altor scrieri autor, Mitrofau Episcop, care versuri suna nsa : Demme Iisuse pazeste in sfanta Mitropolie Pre al nostril Parinte si in veeul ce va srt fie, Pre Theodosie Vlad(i)ca al 'erel Romanesti, Care la un gand s'ail unit cu Marif Basarabesa De ail scos la lumina, aceste sapte Talni sfinte, Si l'ea imparcit la PreoV sit le is forte aminte, Ca prentrinsele stt sfint6sca norodul crestinesc, Si sal duca la-mfrinnusetatul raiul eel ceresc. Plevatul Poslu§nie :Vitro fan Episcop Acestki carte rara de pret literara i istoric face parte din bogata Biblioteca4i care este proprietatea Inalt Preasf. Mitropo- lit al Moldovel D. D. losif Naniescu pe care mi-a 'imprumutat'o spre a o studia qi pentru care-i aunt profund recunoseetor, c et 1) td. www.dacoromanica.ro
704 IN t 1 ATURA PREOTILOR IT SCURT Mitropolitul Teodosie, emulul in literature a lit Stefan Mitropolitul, predicesorul sea sprijinitorul gi ocrotitorul Antim Ivirenul, neobositul cultivator al grainlui nos- tru romanese, incepe acestrt scriere a sa despre cele 7 taTne .eu o predoslovie titre preott Cu mila lui Dumnedett Theodosie Arhiepiscop i Mitropolit a t6tAUngro-Vlahia voile tuturor preotilor, care ye aflati In Eparhia nostriti de la Arhierelil Arhiereilor stOpanul Christos, pace, If dar, intarire i spasenie ye pohtim , Tara de la Smerenia nostra blagoslovenie". DupA ce demonstreza insemnatatea 'eficacitatea st. misteril in Biserica lui -Christos qicend. ca Themelia pravoslaviel sant cele 7 tame ", apoi spune 4i causa ce l'ati indeninat a scrie asupra acestora: si socotind cele ce videm au4im ,,ea se fac intre vol preotil, am aflat unele care se fun- protivesc invetaturilor apostolicesti, si tainelor sfintel Bi- serici, si mai ales de sf. Botez, de sfinta Cumenecatura si de Mimi cel Mare, care impotrivire in tot chipul ale 17 smulge si ale desradacina, voim si ne shim. De care lion poruneil ca acesta dam : Ca celea ce se vor ye- ,' dea inteinsele a fi drepte ai adev6rate sa, se tie en t6ta paza, Tar cele protivnice si care se fac far de tale sa, se lase si :4 se lepede... Dupa predoslovie unneza descrierea sf. Botez, in care se ghsese urmtttorele deslegari importante : 1) Ca apa de la Botez, ail -nu fie apa me§telugitA sau amestecatA, cu alt 77 ceva, precum iaste apa de trandafir, sau berea, sail altit apa fiarta cu dresurT. 2) De iaste (apa) prea rece p6te inertldi cat se p6tA ritbda firea trupulni. 3). Sa fie atata apa, cat Ote fi afundare Intr'insa de trel ..precum invatiti sf. pArintil la Pravila cap 141. Safi $i a- tata cat p6te fi turnare de fret ori, de vreme ce asta s'atl 37 obicinuit pren multe parti gi aicea la noT a boteza : Ma- car ca, lucru protivnic se vede ca Taste sfintilor PArinti 77 a turna apa preste cel ce se boteza.". 4) La caz gray de morte se boteze iridata pe copil fait a ceti ritualul. Ri lul i 7, 1i $i eau 1i ,,se eel, gi www.dacoromanica.ro
DE MITRO1 0 1TUT, TFt)DnSIE 705. 5) Pentru eel ce se intorc din pAgani la credinta nós- trA pravoslavnicA, adicA sail din turd sail din tAtarl sail din jidovi sail din Arian! (AFieni) sa eh' de shit prunci miry indatti 0, se boteze.,....iarA de sent In virstA ,cea ce vine sit se boteze, atuncea ma! 'nainte de botez trebueste sit se invete credinta crestinesca. 6) larit pen- tru Calvin!, Luterani i pentru Papistasi veti sti cit nu- mai II lepadilm de eresurile for invetam credinta cres- tiasea, apoi ii ungem cu st. Mir, larit nu-i mai botezAm n7) larit pe Papistasi nu-I mai ungem, de mArturisesc el ca 1-all tins a! lor, IarA de nu uns ii ungem. 8) Cres- tinil cavil prin sift, violenti sail facia Turd' sail Alien]. sail jidani, davit revin la legea crestinii, ungA numaI cu sf. Mir si sa nu -! boteze. 9) Iar caiit au cAqut in eyes Papistasesc sail Calvinesc sail LuterAnesc, acelora niarasi sit li se citesch molitvele de lepadare de ace! eves, si sit li se dea canon dupit socotintit preotulul, larit cu Mir sit nu-i ungit ". 10) Nebunil din nastere, idiotii sit se bo- teze de aseminea si nesterile disforme, ca cu done capete sail iti mai multe, se boteze capetele, Iar davit n'are figurit de one sit nu'I boteze. Acestea despre st. Botez. La Misterul sf. Mir face atenti pe preoti 1) Ca nu cum va sa indrasniti sa ungeti pre omen! la Zile marl cu santut Mamie Mir (precum am audit ca fac Ore-caril nechibzu- iti), ci la Mile marl sa ungeti pre omeni cu unt-de-lemn din candela 6144 la Bdenie". 2) De asemenea li inter- dice : Niel sit mai adAogiti Mirul eel Mare cu unt- de -lemn prost, dupit ce se imputineza st. Mir. In fine it opreste pe preoti : 3) Inert sit cutezati davit se sfirseste de la rvoi sf. Mir, FA ungeti copii cu unt-de-lemn sfintit la &le- 77 nie sail la Maslurl In loc de Mir Mare, (precum larit am 77 inteles, ca fac unit nepurtAtori de grije a eiti Pravila si alte Invetaturi). La Misterul Preotiei le aminteste urmatorele datoril: 1). Ca sa nu fie lenes si pregetAtor cand va sa slu- ,,jascA vre-o tainA ca eel lenes si pre sine la pe'cat de morte stiti : st -I Lid ei -1 1-ail www.dacoromanica.ro
706 IN1 g I ATI:RA PRF0T11 OR PE SCURT ,,adesea aduce, si pre multi den crestini la multe primej- dil, eand unii nebotezati, unii neispovediti si necomuni- 77 cati mor pentru lenea, lug". 2) Tarasi dator Taste preotul railcar si ctind nu slujes,ite sfanta liturgie sa null lase .,slujba pravelei sale necitita...ett larasi am audit ca multi Mr de nicT o ostenela, necitindu-si pravila, netrezvindu-se indrasnesc a sluji sfilnta liturgie, care lucre Cu pecat Taste precum ati audit. Sail incit unii, did voe, ca 7/ Ora slujba o lase, F,4 i cand se face alta slujba a Biseri- cei ei nu se gatese de liturghie si Polunosnita sail Utre- nia gi alta slujba a Bisericel nici nu o ascultA, nici nu o 77 citesc, care lucru ffira tale Taste", La Misterul penitentei face atent pe confesor asupra nr- materelor casuri: 1) Sä intrebe pe penitent in conformi- tate Cu etatea, cu ocupatia si s5 tina sema de imprejura- rile and a comis pecatul, in fine data l'a seversit de voe on indemnat de altul etc. 2) Daca preotul este in litur- gie si se intimpla caz de mOrte grabnic in poporul seii, el, preotul p6te trimite pe diacon si alta persona care as- culla marturisirea luT ad referendum, apol it comunica. La Misterul sfintei Comunicaturi atrage atentia preoti- lor asupra urmatOrelor puncte: 1) A servi cu pane dos- pita din faint de grail curate si din apt neamestecata cu alt-ceva. i vinul sa fie Tara nemestecat cu alt-ceva, cu pelin, precum tinem nol in Biserica resraitului. 77 2) Ori mergend sa comunicati pe cine-va, nu fieste-cum 77 s'a, mergeti, amestecandu-ve intre Omeni si vorbind uncle s,ii altele netrebnice si tiind sfanta curninicatura in sin, ci in mini, Inca ai en sfesnic aprins inainte, precuni an facia crestinii mai 'nainte si precum si acum fac multi 77 cre§tin1 iscusiti prin alte parti. 3) Sa se tiny sfanta Cu- nainicatura in be curat si cu totul ferit si respectat ca 77aucjim ea multi din vol nepriceputi, fart de midi o temere de Dumnecleti, nici rusine de Omeni, sfintele in locuri 77 necinstite, pren casele sale, precum pren 101, ca sanu that ostenela sa, merga la Biserica". audit, 77 nici tin www.dacoromanica.ro
DE MITROI 01,11 LI, TFODOSIE 707 i 4) Neav6nd nicI o nevoe sati fuga pentru robie sail bole contangiose sail holera sau cluma sfintele sa se tina in sf. Al- tar in Biserica; Tara de Taste vre-o intimplare de fug crestinii, pentru nis-care nevoi si intimplari rale, atunc! 77 avern slobolenie a purta sfintele pe unde vor fi fugind 77 creltinii , numal lava, sit se tie sfintele in loc curat si en- vios_t intro lada curata. 5) Pentru muerele ce ail, bar- bat' eretici, adica Calvin! sail Lutera,ni, situ Papist* sail pagan' adeca: Turcl sail. Marl sail jidovi, vet' F.cti ca de traesc cu densil numal pentru casatorie si legea, nu F,ii-o lash ...alte prin6se, alte ale for sa le primescit preo- tul, ad;ca luminary si unt-de-lemn si rugaclune pentru 77 ele sa lack 'art prescurile sa nu le primesca, nici li- '77 turgie pentru dinsele sa nu faca, nici sa le comunice, ci '77 numai de se vor fi ispoveduit de pecatele sale sil, le dati 77 AghlaZTnit §i Anafora....Iara cand vor vrea sa, m6ra a- /7 tUnel sit le Itch Maslu ii alte rugh,ciuni si sa le comu- 1) nice" . 6). i pentru tigani inch si pentru Rumfinil calif nu tin poruncile. nici se ispovedesc, ci sunt numal cu nu- 77 mele crestini; Tara v6 dam porunca sa cautatI sit-I 77 invetatl legea lu! Dumnedeil, si sa-1 certati sit se is- povedesca mh'car intr'un an odata si sa spunefi ca aveti porunca ca acesta. Ca de nu vor padi Biserica EA de nu se vor ispovedui macar intr'un an ()data, vett sa -' lasati sil, morn necomunica0. Tart insit vol sa socotiti pre eel ce vetI vedea ca se intOrce si sit ispoveduese sa'' comunicati 77 ori de eke ori vet1 vedea eh, sunt vrednicl si gata. Tart pre car!' vetI vedea ca petrec intru neascultare, or' ti- gan fie, orl Rumiln pe aceia sa nu cutezati a-i comunica in viata lor, fall numal cand se von intOrce cu poet- inch. 7) De muerile crestine ce tin paganil sa le comu- 77 nice preotul la mOrtea 11r, de se vor ispovedui. 8) lara, auqirn eh pentru neinv6tatura vostra, nu-s1 ma! aduc 6- 77 menil copii mici sa-I. comunicati nici la PastI, ci numai 771e daft past! (carele vom da invetatura mai jos ca sil, nu www.dacoromanica.ro
708 I VETATURA PREO MI OR PE SCI'RT ? le mai dap, pentru pricinele ce le yeti vedea) si asa 77 mor multi necomunicati, cu mare p'ecat al vostru. 9) Ca aw-,lim ea, unit din voi nici fiind bolnavi, nisi alt in- 71 timplare avend, pentru lenea sa, sail fiind beti, el tri- 7, met si pre copilmici de Comunica, si nu mai socotese 7, Ore caste omul vrednic au nu taste. 10) Si iara ye lie: 7,-cand va vrea vre-un preot din vol WA merga in tale ,,unde-va, sail va avea alto zabava., sa r6ge pe alt preot 37 vecin al seu sa-1 pazeasca no'ia sa, iarA sa nu-si lase 77 turma pustie. precum auqirn ca multi fac din vol. CA ,de va peri tine -va necautat, voi vets da searna precum am qis. Am extras aceste locuri din cartea despre Misterii a Mi- tropolitului Theodosie inadins pentru di ele zugravesc a- buzurile si deprinderile rele intre preopi de alta data a terel nostre. Apol acestea descria si starea de cultura, si de devotiune creF,4tina ce a existat la Romani deaseminea si starea social& a poporulul de jos. Dupa Misterii urrneza o descriere a Mitropolitulul Teodosie despre Pasti si a- busul ce se facea cu pasca. Find-ca acesta, cestiune pri- veste direct pe Romani si in care se vede un lucru asa de curios pe care-1 descrie si-1 combate Mitropolitul Teodo- sie, am creclut ca, este bine a da publicitatei in intregul ei acesta descriere. Iata-o: Pentru Pastile ce faced la ziva invieref Domnului Hs. Si dap' omenilor Anaford cu vin. Poruncim aceia sa nu se mai fact!, pentru "unite si a- deverate pricini, si pentru multa strambatate ce sa, face pentru dansele legit nostre cel pravoslavnice. Intai ca, omenii s& lasa in nadejdea Pastelor, si nu sa ispoveduesc in Postul cel mare, si nu se impreuna cu tru- pul §i cu singele Domnului. i pentru cii, multi neprice- puti si neinvetati pot sA socotesca, ca destul le va fi for eatra, spasenie a lua Pasti, precum si aunt multi, si asa in Oa viata sa Pasti numal ce lel si necumenecandu-se www.dacoromanica.ro
DE MITROPOUTUL STEFAN 1651 709 reman asemene dobitocelor pans la morte, si multi pot si in eres ca acesta sh caqh, clicend: ca, acesta anaforh cu yin Taste Taint ca si sfanta cumenecatura, parendu-le ca acea pane prosta, si acel yin prost laste Trupul, si Sangele sfin- tiel sale and trupul si Sangele lui Hristos Taste Tama, mare, si, infricosata, carea sA, sever§eF,de la sfanta Litur- gie, si sh face din paine came si din yin singe, cu o lu- crare ore -carea neveguta, precum am ;1 is mai sus. IarA A- nafora nu Taste taint, nicl Trupul si Sangele sfintiet sale, ci Taste piiine blagoslovit5, din carea sa scate sfantul Ag- net. i ail socotit sfintil parinti st se dea numal celora ce sh comunech peste tout vremea ceialalth, cand sil, severteste sfanta liturgie si nu st cumineca : pentru mai mare curh- tie, si sfintenie a Tor, pentru aducerea aminte de sfanta cuminecatura, ca st se gittesca, §i sã se curatesca mai 'na- inte Oa, ce nu se cumineca, cu rugaminte, cu post, cu is- povedanie, si atunce sP. se precestuiasch, cu sfintele Taine. intru sfintenie si curhtenie, si ertare de pecate, precum ;lice la sfanta Pravila cap, 166. De unde vedem, ct Anafora taste ca cum ar fi o slug si un vestitor al unui Domn mare, carele vesteste ch' vine Domnul. i a'a sfanta Anafora, macar eh nu laste stepri- nul, si Domnul Hristos, dar o dam mai nainte de sfanta Cumenecatura, numal celora ce cu drag astepta venirea Donmului sat Hristos: ci o cinstese ca pre o solit6re a mantuirel sale, si celora ce ghtindu-se sh Ia sfanta anaforh, sa tin intru curhtenie, ferindu-se Inca si de impreunarea trupesch, intro cinstea sfintei Cumenechturi. 1-art nu tutu- rora si celor negata, precum in,vath la Pravila tot intru a- celasl cap. Dec' de vr6me ce Parintil sfinti n'ati bla(goslo)vit sh' Ia toti AnaforA, nu shcade O. se dea tuturor Diet la Pasti; ci precum fac tot' crestinii pravoslavnici in t6th lumea, pre ce' ispoveduiti f,4i grijiti invetandu-i inthiu ce laste sfanta Cumenecatura, duph invetatura mai sus ;list, sh'i cumene- Biserica Ortodoxi RomXna. 4 www.dacoromanica.ro
710 1N g 1 ATURA PREOTILOR PE SCURT cap; lark pre pruncil eel mid sk'l cumenecatl &A de nici o indoialk, precum ati audit. lark intamplendu-se vre-o smintela cut -va din eel ce s'ail obicinuit a se cumeneca si nu va putea sk se cuminice, acela sk, is Anafora, cum Taste obiceiul, lath de se va fi gAtit sk is Aghiazmk, WI dati si aghiazma ; ckci ck mai multk gktire trebuiaste sk albk, cela ce se gateste sa is aghiazma. Asa si celor ce nu s'aii cumenecat nici odatk, pentru nepurtarea de grija a mantuirel sale, de se vor fi ispoveduit sk le dap ana- fork ne amestecata cu yin, pentru ace scandklk ce am dis mai sus, sail cu bunk socotelk Ffi aghlasmk, sk dati celula ce sa va fi ispoveduit, si sk, va fi grait cu gktire bunk, si WI certati cu invetkturk cuviesa, sk se gatesck In celelalte posturi ce vor veni ca sk se curninece. Tara celor neispovgduiti nici o data, si celor ce nu sk supun jugului legit, nici aghimmk, nici anafora sk nu le dap, ca sk valk ck, si acelea sant daruri sfintite, si nu sk cade a le da tuturor. Si sk'l certati precum v'am in- vetat mai sus, spuindu-le el Taste porunca sfintilor pkrinti sk fie si osebiti de credinclosi, unit ca aceia nu cum sk li sk dea aghiazma si anafora, pink ce se vor supune jugulul legei. °Ace ca nol alte pasti nici nu credem- a fi fark de numai Hs. Mrintuitoriul, carele se da neue intru sfiinta CumenecaturA, deci nici sa numim alte pasts, nici sk dam credinciosilor acest fellu de pasts. A doua, ca sk, nu sk smintesca cineva din vol, sk a- mestece cu Anafora ceva din sfanta curneneckturk, precum intelegem ea Inc a, ii fac unii nesocotit,i. CA asa facend ON anafora sk va uni cu trupul si cu sangele lui Hs, si in loc de anafora va da celor nedestoi- nici Trupul si Sitingele Domnului Hs. si as,ta pre sine sk va osandi ca si Iuda, carele aiii dat pre Domnul sett in mainele celor nedestoinicl. .5i land darurl, precum aveti obiceiu vol popil a lua oao sail bans pentru Patti, si fi- ind pastele amestecate cu sfanta Cumeneckturk, vinde Tru- pul F,11, Sangele lul Hs, ce nu sk dä inpret ci in dam, precum www.dacoromanica.ro
DE MITROPOLITUL STEFAN 1651 711 -scrie la Pravila cap '9 list. 8. Tara tine ar baga Cumene- caturA In pasti si sit va afla, aceluia i siti va lua si popia ca unul vinetorill de sfinte, cand impreunA cu Anafora va vinde pe Hs. Inca .i aceluia ce va Indrasni de va cere plat6, cad cumeneca pre cineva i srt, , lua Popia ; ca lar4, auclim c5, unit din voi fac niste eresuri ca acestea, ca nu vor sa cumenece nici pre san'etos, nici pre bolnav pana nu'I plateste. i Tani 1: cela ce va mai face acesta de va mai da 6menilor Anafora cu yin, unul ca acela de la trio' mare certare va avea, C. Erbicean a -------;-"---- www.dacoromanica.ro
INTRODUCEREA SCRISA PUSA LA INCEPUTUL LITURGIERULUI PUBLICAT IN 1834 DE MARELE PRELAT AL ROMANILOR MITROPOLITUL YENIAMIN. Prin care arata natnrala cerinpi de a se iniocni envintele slavone intrate in limba Romfinii, ca ne incalese de popor §i ca nepotrivite firer Umbel mistre Rontane. Am transcris si dat publicitAteT acesta prefata a Liturgierului din 1834 spre a vedea si sti cu sign- ranta cum cugetati si lucrau strabunii nostri,ca re- presentanti aI SfinteT ndstre Legi stramosest/ si al' neamului RomAnesc. Dupa cat eunosc, limba n6s- tea, Romaneascg, de cand s'a introdus si in Biseria si in Sc61a si in afacerile Statuldi Roman, ne'ncetat a cautat in on -ce publicatiY, maT ales in chrtile de ritual, a se curati si desface 6re-cum pe incetul si treptat de t6te cuvintele si expresiile -neproprii ge- nuitatei limbei nationale, care-iinjosiati siputerea si frumseta, si-T opreaii desvoltarea. Asa s'a lucrat la inceput prin Mitropolitii Stefan, Theodosie, Varla- am si Dosotei.u. Seculul trecut si inceputul Secu- luluT nostru prin influintY streine si ocupatiT silnice ni-ati introdus din nal cuvinte streineslavonein cartile nastre de ritual si in limba oficialh. Contra acesteY influents periculOse si daunatare cultureT lira- bei nationale sit radica Mitropolitul meritos Venia- www.dacoromanica.ro
INTROD. DIN IITURG.. 1834 scRiiA DE MITROP. VENIAMIN 713 min Costache si declara neamulul seu Roman: ca, tine dintre popare IsT pYerde limba sa, 10' pIerde °data cu ea f3 i nationalitatea sa. Deacea reforma, reactiunea contra cuvintelor streine era reclamata de timp, caci dach s'ar mai fi prelungit a remanea in ar fi periclitat existenta nostia de Romani. Reforma o pune acest Roman Mitropolit sub scutul Bisericel, spunend preotilor Si poporulul Roman: ca de cate on avem cuvinte potrivite in limba a ex- prima terminil si expresiile slavone, introduse arbi- trar in limba, sa le inlocuim cu cele Romanesti ale neamuluT,pentru ca acum limbs n6stra s'a cul- tivat mult prin sc(ile de Profesori; Zar cand n'am avea cuvinte cu int-ales potrivit sa luam termini' de ritual din originalele Grecest" asa cum gut, si nicT odata din cartile slavone, pentru ca ar fi a ne im- prumuta de la o limba ce si ea a imprumutat din cea Greaca. Pe acesta tema, punendu-se, inbunatatitul Mitro- polit, scrie acesta Prefata, ce o publicam acum pen- tru cunostinta Cleruldi si Poporuldi Roman. Tuturor celor impodobi0 cu sfintita tr6pta a Peoriet, emit vor ceti aasta a nostra pastorescd inainte cuvontare, Bine-cuventare Cerescet le arem de la incepeloriul Petstori- lor, nostru liszts Hristos. Precum limba Greceasca este flea limbel elineFAI, de a- seminea limba nOstrk Rom'anescA, este flea limbel latineF.;ti, carea au fost limba Romanilor stramo§ilor no§tri, eel ce la 105, dupe Mantuitorul Hristos ne-au adus din Italia, veachea patrie §i Limit aicea in Moldova, Cara Ro- mk'nescA, Ardealul Banatul, care .ceri se numea pe a- tuncea Dachia, fiind-ca se lacuia de o G-inta numitg, Dachi. Pe ace§tia bAte'ndu-I Romanic i starpindu-I, pamentul for impArtit de Imperatul Roman Traian la veni01 din Italia str5mo§i, precum Impartit pAmentul Pales- tine) Istrailtenilor dupe starpirea Hananenilor. limbs, ne-at s'at si Ilantuitortulut Qi s'ad www.dacoromanica.ro
714 INTRODUCEREA DIN LITURGIERUL 1834 Noi darn carii ne numirn Romani pentru ca ne tragem. din Romani' acia, am avut precum limba curate a Roma- nilor, asemenea si scriptura, adeca slovele limbei for; a- poi cu vr'o 400 ani inainte, adeca pe la 1400 de la Hristos, in clilele Domnulul Alesandru eel bun, precum marturi- seste T)omnul terel Cantemir. lepadandu-se atat de prin Biserici, cat si din canteleriile ocarmuirel, literile precum si graiul Romanese, s'aii introdus slovile limba serbesca. Acosta limba strelna ati fost intrebuintata, prin biserici si canteleril peste 200 anl, pans in s-Tilele Domnulul Vasile Voda, carele zidind Monastirea Sfintilor Trei-Ierarhi din Tesi au infiintat si o Academie in limba Latinesert, munia. limbei nastre, si afi randuit ca sa se Inv* decia si sa se scrie si in limba romaneasea, infiintand in acesta Manas- nire si o tipografie la enul 1644. Intro cele intant carp tiparite In acea tipografie Dom- neasea, pre cares aft fost trimis-o Area invetatul Moldovan Mitropolit al Kievului Ierimia Movila, fratele Domnulul Moisi Movila Voevod, este talcuirea Evangheliel, talmacita, de Mitropolitul de atuncea Varlaam, in a carnia prea cu- ventare se arata urzirea tipografiei. Al doilea And de arti bisericestt ivite in limba Ro- manesca sint cele tiparite de Invetatul Mitropolit Dosoftel, carele alt statist in qilele Dornnultu Duca, ctitorul Ceta- tuel, la anul 1674, de cand mat cu same ineepit a se ceti prin biserici iu limba Hants randuIala Bisericei. Asa este Psaltirea In versuri si in prortt, Parimierul, Litnrgia, Cea(so-) slovul, Prologanul sau vietele sfintilon_pe scurt, Octoihul pe scurt, pate si altele. Tote tiparite in tipografie Mitro- poliet, harazita de prea fericitul PatriaLh al Mosevel Toa- d-Aim, precum marturiseste insist Mitropolitul in urmata- rele stihuri, tiparite in Parimieriu, fata 130, qicend: /I Laudata direptul pornana In ceriu si pre lume fall de prihana, Ca si de la Moseva lueeste lueare, Intindend fungi raze, bun nume sub sore, Ioachim Area Stantul a sfanta Cetate, Acea imparatesca de Crestinatate, La densul de mila, tine nazueste, Cu obilit suflet bine-1 daruieste, C'atn naznit si not la sfanta lui fata Primitu -ne al bine ruga cu dulceata, 8i iambi www.dacoromanica.ro
SCRISA DE IMTROPOLI1UE, VEN(AMIN 715 Din Patriersie tipare, In sufleteasca treaba si bine ni pare, De-ii Dumnerleil parte si'n terra De a rondul cu sfintii sa se fericesca". Aruncata dar limba Romaneasca si invetatura precum vklut prin done sate de ani, caud pe urma, incepit a se talmaci in ea cartile bisericesti din cele serbestl, tal- macitoril au aflat-o ajunsil la atata saracie si stricaclune, uitandu-se multe cuvinte ale el romilnesti, si in locul for intrand allele streine, mat vartos serbesti sau slavinestI, cu prilejul intrebuintoreI acelor limbs, in cat nunailii ne- avend Grarnatica, neavend. Lecsicon Romanesc, neavend de nude sit Inv* regulat limba, s'ait ver,lut nevoid a a- mesteca o multime de cuvinte slavinesti, cu carele au stri- cat forte mult curatilnia gralulul Romanesc, ce avea mal nainte de a se lepada scrisorea si cartea latineasca. Ase- menea fel de stricaciune limbel romanesti fac pana asti141 earturaril neinvetati, in cat clack' nu se va pune stavila in- trebuinprel cuvintelor streine ne rornane, precum stint cele Serbec,4 sau Slavinesta, Unguresti, TurcestI si altele aserninea, si data in locul acestora nu se vor lua inapor cuvintele cele adeverate Romanesti parasite si ultate, care se pastreza parte prin cartile si docomentele vechr, parte prin gut a poporulul, si data nu vom intrebuinta pe aceste In locul celor streine, precum au filcut tote natiele ce au voit a se cultiva, apol se va inpresura gralul national din ani in ani pall ce va lipsi en totul, si prin acOsta va peri Naria _Nostra Romanesea, precum au perit t6te vatiele, CB f' au pardsit limbo lor. DrPpt acela tuturor tarn se impo- trivesc cuvintelor adeverate Romanestl, ce acum au ince- put invetatil natiel Iarasi ale intrebuinta, friut sa fie ca se fac dvmani natia for Romeinesa. Vechilor talmacitori de cartile Bisericesti nefiiind cunoscute cuvintele romanesti potrivite cu chyriolecsia (insemnarea dicerilor) celor elinest1 sau slavinestI, de pe carele facea talmacirea, in multe lo- curl aft stricat si norma sfintelor Scripturl. De amendoue aceste adeverurl incredintatI, dupe a doua nostra suire in tronul Arhipastorier, cu prilejul pretiparirei artilor Bisericesti incepute la 1814, in loc de : Atuji-se-vor gralurile mele ca, au putut ca grasimea pamentuluI s'ail rumpt pre pamant. Neintelegend bine tecstul Elinesc : 'Ax.o6cov-rat tz pkt.ori p.v) Ott -ilF,ov(rrio- (nu ii3uvil0ia-atv), sa lucIascil s'ati data -ni -au www.dacoromanica.ro
716 1NTRODUCEREA DIN LITURGIERUL 1834 Tccyo:; (grosime nu grosime) ft); ippiy1 yil;. Si iari% in loc de a talmaci: langa piatra judecato- ril lor, die : langa piatra judecatorilor, saa precum unul au talmacit sfantui Dionisie Ariopogitul (din ghiata lui A- rie), de care fel de gresale, sati mai chiar mil sint in talmaci- rile vechl. Aseminea indreptare ne-am sirguit a face si in cuvinte introducend adev6rate Romanesti, in locul celor streine, precum : In loc de Blagoslovenie se pote dice Bine- cuventare, Tresfet6e Trisfintita, cantare, Pravoslavnic Drep slavitor, Blagocistiv--Binecinstitor, Oglasenic Che- mat, Predsferena. Inainte sfintita, Pogrebanie.Inmor- mentare, ingropaclune gi petrecanie, Dvera ugh, Prestol Sfanta mash, Cadelnitatarnaetdre,cadeste tamaiaze, Zdvez- daStea, Kopie, lance, Poiasbrilu sau incingkr, Ruca- vite manecare, PolonosnitaMezonoapticil, rugh',ciune, Utrenia--rug aciunea manecaref, Vecernierugaclunea ref, jertva se dicea din vechi sfara, arsura, tarnaere, no- rodulpoporul altele. Iar cuvintele ce nu se pot rosti in graiul Romanesc mai de euviintA, este a se Linea asa precum intaii alcauitori, adica Grecil precum .4icem : Litie, Panahida, Liturghie, Proscoraidie, Antitone, Potiriu, Katapiteazma Ic6na, Tetrapod, Analogu, Evan- ghelie Felon, Epetrahil, Stihariu ai altele asemine, pre care fel de cuvinte numite ofitiale, le intrebuintaza si muma limbei nostre Latina,. Si pururea pe acele care nu vom pu- tea ale talmaci Romanes,;te, mai bine este a le lua de la cei intal alcatuitori, adeca de la G-recl. de cat de la tal- macitorii acelora precum an fost Serbii, carii fost recomandat limba Ion. Deci: mai bine este a dice Docsologhie de cat Slovoslo- vie, Orthodocs de cat pravoslavnic, Evharistie in be de Pricistanie, Mister de cat Taina. ce ar avea o mai mica intelegere de cat cuventul Misterie, Sinod de cat Sobor, Evhologit in ice de Molitevnic, care va sh dick Rugaciu- neriu, Chinonic in be de Pricestna, VahodEsire, Vazduh Aer, VosglasEcfonima,. Limba nostra incepend acum a se prelucra dupe ana- logul intoemirel i indeplinirei graiului, urmeza, a se in- tocmi i a se indeplini tote tale din lipsa cuvintelor sau ale intelegerei feu talmacite. Pilda indemnatore la acest fel de fapta imbunatatita avem pe insusi Imperatia carea in gilele marelul Petru prin Patriarhul Mose- c871 iTrt le-an Ro- siei, iaghifitu-s'au sta- qi Paneled, ni-ad www.dacoromanica.ro
SCRISA DE MITROPO6TUL VENIAMIN 717 vel, ati indreptat dupe originalul Elinesc pe tote talmaci- tele cal -0 bisericestf. Deci darn' fie-care cetitor stiind scoposul s,i folosul unor aseminea Indreptarl F,;i cuvinte Romariesti, intrebuintate in loeul celor streine, impresuratore limbo' nostre, nu numal sa nu se desenteze sau sa carteasca asupra lor ; darn sh le primesca cu bucurie neindoindu -se cat de putin de fo- losul lor, ca de un mantuitor lucru atat stiflete;tte cat F,;i trupeste, caci a nu voi tine -va indreptarea cea man buna, sau a critisi lucrurile de care nu are stiinta, nice; cundote cuventul indeajuns pentru carele sa fac, se supune pre sene de asemene criticii adese on si prilutinirel ; ca dupe Apostolul si inteleptul, man fericitu4 a tacea F,ii a asculta, de cat a vorbi sail a porunci fare intelegere. Aceasta sfinta carte pe carea o tinetl in maim lubiti- lor cetitori, fiind Liturghia ce am tiparit in anal 1818 sa o primitI cu dragoste F,4i sit vo indeletniciti intru deprin- derea celor ce s'all indreptat pe la unele dupre cum mat sus aratam, nemirdndu-v8' de prefacerea sau schimbarea unor cuvinte sag nume, tact avem pilda pe alte limbs Want; vecht de cat aceasta Moldo-roma'neasca, dupre cum limba cea Elli no-greceasca, carea este de atatea min de ani, apzath de marl intelepti si filosoff, pe temeiuri neclatite ale maestriei gramaticeW si a altor sisteme ale invetatu- rilor, avendu-s,if inceputul sat ma de intemeiat, In cat im- prumuteaza si pre alte limbi cu multe cuvinte; si asa find, Inca pana astacli primeste de la fiii sel eel iscusitI si in- bitori de intelepciune, sere pod6ba sa multe indreptart. Dar cu cat man vartos a nostra carea nisi pre un temelu din cele man sus aratate nu este as,;ezath, ci se ye mirati de negraita intelepciune a t6tei fapturi Ziditoriulni cum din nimica pre tote le -ani adus Intru a fi, precum si pentru aceasta, limba atata de impresurata de multe altele o at suit la atata inaltime si vrednicie, in cat sä bine-voeasca a ne Invrednici sä-1 aducem printe6nsa doesologhil, cereri ..si multemiri, inchinandu-ne sfintel Treiml intru o Fiintiti, Parintelui si Fiiului si Sfantului Duh, Amin. Fiti pazindu-ve cu darul Domnulul nostru Iisus Christos intru indoita fericire. Veniamin Illitropolital Moldaviel. Ia§i 1834, Tipografia SE. Mitropolh. C. E. www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL UNGRO-VALAHIEI NEOFIT 1738-1754 In anul 1876 lunu Fevruarie am inceput publicarea u- net visite canonise a malt Area Seintitulta Alitropolit al Ungro-Valahiet Neofit'). Prin darea de seamy despre ma nuscrisul, din care am traelus visita publieatet, 4lic6m: In dins& (manuscris) se cvprind doe serif A note, tetcute in doe calatorit pastorale prin Cara, una in anul 1746 ,si alta la 1747 ; acesta din mina este Trunzat bzceputa 5). Apot la 1877 tot in Luna lut Fevruarie, sand am ajnns cu publi- carea calatoriet intaia la cape'tul et, am aclaogat : iya, cand circumstarile ne tor pemite, speram, ca vom da pub- lieitatet ,si pre acesta 3)" (adeca calatoria adoa). Asta-cli sand imprejurarile impedecatore au disparutl sand ,si la not lumea a inteles cat Ant de folositare descri- erele vnet t rt, biserici, eparhit, seu Iczar numai ,si a tenet lo- calita!t isolate ; tend in stirsit au ajuns a fi scumpe Ro- manilor tote descrierile ,si notele isiorice, fie ele jacute din punct de privire rckfios, politic, economic eie ; not reluant firul publicatiunet intrerupte. cautand a Linea pre cetitort in curentul particularitailor din textul manuscrisulni. 1747. lumie 22, diva Luni 4) insemnarea calatoriet a cloa, ce am jacut in eparhia nos- tra, tot in chicle Prea lnaltatuluf Constantin Voevod Ma- VII/cordat. Luni 22 Iunie ora 8 din di 5) am plecat din Bucurett gi am ajuns sera, Iu satul numit Dragomiregtl, pe care it stepanegte ser- a Vetli Itev. Biseries. Ortodox.t Romans an. II, Ni. 4 peg, 311;-327 X, pag. 632 -640; X13, pag. 737 - -744 An. 111, Nr- I, peg 6-22, V, pag. 175- 183. 2 Biserica Ortoiloaa Roman:1 An. Ill pag. 317. ) Idem An. III pag. ]83. 4 Notele acestet a dens caliltotit aunt serise de mane P. S. Neofit in limba gteea, dupre corn all fort scrise gi cele ale rid:amid intha, gi de aces tai /del iii incepe tt ateriile cu carte:[ I, cap 1. Find frisk' cii de la Millie acelagi an notele s au tinut de o alta persona, iu limba remain-1, gi fruit de impattirea mateiiilor pe capitule, comunic nt Intel acesta. filrii a mai pune cat tea gi capi- tolul. 6) P. S. Neofit, ea toff timpulni seu nuinerrt cesurile, ono se dice la not turcegte, gi prin urmare ora 8 din di corespui de cu dupli, amiazii-di de astlitA.2 www.dacoromanica.ro
719 MITROPOLIA UNGRO-VALA HIFI darul Mihail Falcoenu. .Este a§edat acest sat pe malul drept al Dimbovitei, care curge de sus in jos, spre Mecla-cli. Are §i Bi- sericA de lemn. cinstita cu numele ma,I marilor arhistratigi. Este departe (satul) de Bueurestl distanta de doe ore. Tar diminetl, dupli santa cilia, Marti 23 Junie, plecend de aio, am ajuns sera la monastirea, numita Gaisenii ; 0 cade acesta monastire Gaise- nil In judetul 6) Vlasea, i einste§te pe st. Nicolai. Este monastire a teret 7). Si de aici pleeRn 1 la, 24 Tunie, dioa Mercuri, am ajuns sera la satul nostru Petreia 9). Si sfersind serbaterea, ca §i anul trecut 9), i remitnend aici in total. 10 fie, la 6 Julie dioa Lunt am pleat de aim Fsi am ajuns la monastirea, numita Rancactovul, care este aseclata in jucletul Mussel si este monastire a terei. Are hramul Intrarea, in Riserica a N tseetket de D-cleu. Si o- dihnindu-ne acolo, dimineta am liturgisit la 7 Julie, (liva Marti, 0 am plecat de aci, ajungend sera la terguprul Pite§tii, uncle am dormit in casa unui ore-care postelnic, Slndu Bocpnescu. Mercu I ditninetn la 8 Julie, liturghisind acolea, si odihnindu-ne tag. 4 ua aceia, acolea in Pite§ti, ne-am dus §i la nio0a nestra, numita Fle§tii, earea din mila lut D*u are semanaturi multe, porumb], pail etc. qi farasi ne-am odihuit in aceiao casa la Pi- te§ti. Jot diminetn la 9 Julie am plecat de acolea §i am ajuns sera la monastirea Arge§. Si remaind. acolea Vita cjioa, urmateire Vi- lle.], 10 kale, am liturghisit §i am dormit sera in monastire. Sambata 11 Tulle, plecend dupa pranz de la Arge, am sosit sera, la satul Bucsinqti al D-lai Sandu logofet za vist ierie 1 ) si leste de la monastirea Arge pan la acest sat tale de trei cesuri. Acest sat Buco,ne§tit ca le in drepta Argesului, cum curge apa clespre Miada-nepte spre Mia-cIa-4i. Si ieste o cetatue a lui Vail Voila Tepe§, care iete facata depaicior de la mal in sus suet polele muntilor. Si de la cetatue in jos teste o ripa forte mare, uncle pre acolo surge apa Arge§ului. Si ieste eetatea faeuta pe mo0ea Vieras, In satul, ce se Iciarnekeia, intre dot munti, §i cur- ge apa printre munti. 1,./ic Omenit, c acesta cetate s'au facut cu Tergovi§tenit i 4ic, ca In zidirea eetat,,t au fost un Manole vat av §i surpAndu-se ziclitil, i-ar fi zidit muerea lin in zidiu, ca sh stea 6) La 1747 districtcle se numeau judete. In text st./ : aotycerCo, 7) Adecii neinkinata. 5) La 1876 am numit acest sat Patr gia; el insa este Pardia (Bis. Ort. an. II. pag. 634 9) Alusie la sell) tdrea st. Apostoli de la '29 Iunie, ellud se fileea gi Blew. la PLtrOia, tinend 8 4i1e (ibidem . 79 De aici 'extol este romiine,.P, scris Cu litere rondo si sevarlitm I, care nu este scris do Alitropolitul /seofit, ci de un cleric, ce-1 inso %ea; pole kiar Aibi diaconal sea. Ae6sta se intrevede §i in teest. www.dacoromanica.ro
720 MITROPO: IA UNGRO-VALAII In zidiu. Si in Vele acestul Domn, VIad Voda, au fost venit Ta- tarii cu Turch si au batut cetatea cu tunuri dintr'alt munte des- pre Resarit, unde pazesc phitasii, ce se chiama posada. i dupa ce au batut cetatea, pe nimeni n'au gasit intr'insa, ca Domnul gl-au potcovit tail indarat it) 0 au fugit pre alt plat in Iera Un- guresca. Si Sambata seta am mas acolo la Buesaegth Dumineca 12 clile ele lun(ei) lut Julie am slujit liturghie In Bi- seria si am geolut -Loth, Oioa acolea. Si Luni farasi am slujit larasi am zlhovit acolea gi Luni, gi Marti, gi Mercuri Mile am purees ditnineta de acolea gi viind spre Apus, am tre- cut pe la un sat, ee se kiama Aref, gi acest sat ieste megiegescu gi acolea in del de-supra satului am ve4ut not langa un per, 0 s'au strfus norod mult, barbatf gi mueri si le-am citit molitva de ertaciune in doe randun, gi apot de acolea am plecat Carats' tot spre Apus, gi am ajuns sera la un sat al Mitropoliei, ce se loama Salatruc, care se Incepe hotarul de la calea oi, cum vii despre Resarit spre Apus. Si pre langl, acest sat curge apa Topologului, insa satul remane in stanga spre Resarit gi To- polog in drepta spre Apus, cum curge apa despre Meth -nOpte iu jos spre Si la acest sat al nostru 'este gi Bese- rica facuta de piatra, hramul lerarh Nicolae , Mereuri sera am mas acolea gi Jot am seclut tota (lioa acolea, si am mas. i Vineri dimineta am slujit liturghie si am citit molitva de er- taciune la norod, gi am mas Vinert sera, Tar acolea. Si la acesta rnosie a nOstra feste padure de fan earii fac mult jir, si feste li- ved forte frumos de fanete. Si avem dot mill* mart, caril merg pan5, la Ora Unguresca. Si pe acesta movie avem more, cu pio, gi pometurile rumanilor. La mogia acesta Sakitrucul fiind jir malt, sa se trimita rim6torii Mitropoliet la soma Maria mica sa s'afle rimatorii in plain, gi de acolea sfersind, vor merge la CionAgesti, mosia Valenilor cu a Moranglavuluf. Sambata Iulie 18 plecand de la Salatruc, am mers pe Topolog in jos, si am trecut riul spre Apus gi am mersu pe campul Cars- tienegtilor, care'T (tic gi Ione", mosia Mitropolief, unde leste tot campul acela rice semenata. Si In eapul campului, trec8nd riul spre Resarit, am exit la carciuma MitropolieT, tot in Carstienegti, unde a pimnita de piatra, qi casa indilitk a Mitropoliet, §i de a- colea am (Tat (in) campul skitulaT Valenilor pan drept .5uTcT, qi am trecut riul spre Apus o am mers la casele luf Stefan capit(an) Balot. Are case mart de piatra gi calk de zid nalta pentru hoST, gi le- n) Espresie popularrt, cu care icomanul arktii, o fug ad_cri urmela tailor cu potP6vele IntOrse in be sit mitts o dna, aimu1Eia o intercere. ET turgitie, gi 15 Meclarcii. s -talon 8.9C111;1145.; gi www.dacoromanica.ro
ATITRoPOLTA UNGRo-vALA H.E.1 721 stesi siligte cu sat, si dupa ce ail sec ut acolea parintele putintel, nu- mai de cat am trecut riul tar spre Resarit, gi am mers in jos pe) Topolog gi am ajuns la Cepari, la casa lut Balot gi am mas sera acolea. Dominica Julie 19 au facut parintele liturghie la beserica din sat, si acesta beserica teste de piatra veke de In let 7041 (1533 Ili 'este facuta in delul Topologulut. Si Dumineca dupa prang lile- cOud de acolea si mergend tale de un cats, trecend Topologul spre Apus, am ajuns ]a Barsestt la casele Utascai si am mas coTea, si ieste case mart de piatra. Luu 20, in Ilion de st. Ilie, plecancl de la Barsegt, am trecut riul spre Resarit, gi tar am dat pe drum Topologului in jos, gi am venit pan drept Tigveni, si am trecut riul spre Apus, gi shit case mart de piatra ale Comisului Ionita Tigvenul si sat gi bese- rica de lemn teste, dar nimic nu an abatut parintele acolea, far numal la drum an statut de an invetat pe preop sl p6 cregtint cele, ce sa cade sa faca, si de acolea am dat pe la carciuma ma- nastiret Cotment gi am setlut putintel. Apo], plecaud am urcat pe malul Galmanului, teste mal forte inalt de se urea cu anevote carele si apt am ajuns sera la manastirea Cotmena, care ieste fa cuta de Mircea-Voda eel batrin la let 6-300 (1292 12) gi pe de vale de manastire, despre Resarit curge o apa mica ca un parau, ce't die si apet tot Cotmena. La acesta manastire am mas Lunt sera si,dimineta am slujit sfanta liturgie. Si am qeclut acolea in manastire si Marti, gi Mercuri, si Jot dupa liturghie am plecat de la manastire si am dat pe la Rekitele, gi merge 1 tot in jos pe apa Cotmenii, am poposit putintel in campu, drept satul Paduroitil. cade satul despre Resarit in drepta ape]. Cotmenet. Satul Teste megieqescu. Sau strinsu norod =It de barbatt si de muert si le au citit parintele molitva si 1-au invetat ce sa cade sa faca, ca sa pa- z6sca biserica gi altele. Si de acolo am sosit sera la satul Sa_pata gi am mas acolea. Si teste sat megiegescu in malul ape]. Cotmenit despre Resarit. Vinert dimineta 24 am plecat de acolea, si mergend tot in jos pe apa", am dat pe la un sat de-i die Ceegti, gi ieste sat gi beserica. Side acolea pe la Stolnici, si ieste sat gi beserica gi case boeresti. Si de acolea am ajuns sera la Urluent, gi acesta 'este sat megiesscu, are tret beserici intr'ansul. leste pus satul in malul apes Cotmenii, despre Resarit. cum curge apa despre Meda-nOpte spre a 310a- di, gi am mas noptea acolea. 12) Aicieste enure de aprOpe nna suta ant. Monastirea Cozia esto zidita in 1383, tar Cotmena en putin inaintea acestia. a.- Si www.dacoromanica.ro
722 M1TROPOLIA UNGRO-VALAHtET Sambata 25 plecand de la Urlueni am trecut apa Cotmenii, oi am luat drurnul cam spre Apus, oi am trecut apa Vedei, aprope de satul Talent, uncle curge Vedea acesta p6 marginea satula vi a- cesta apa ieste hotarul judetului Teleorman, oi apol am ajuns la ValenT, la casele D-nuluT Mihai Fa 'emu biv. vel Sardar vi ani- mas acolea. Daminica. in 24 ale lei Ellie an faeut parintele liturghie aco- lea la beserica boieresca vi ati oeclut tots cliva acolea vi au mas lax sera acolea. Luni dup'a liturghie, plecand de la Valens, am dat pe la skitul Galmeile, skitul Mitrop. oi ne-am abatut acolea vi am oedut pu- tintel de am vedut skitul. 'este skitul pe o costa, in vale vi are im- prejuru skitului vie frumesa, lucrata, pogone 8112. De a^olea ple- cand am ajuns sera la Comani, la casele reposatulni Radu Co- man biv. vel. paharnic. Acosta movie leste tree part], Gheorghie ComnenuIcu partea lui despre Apus vi Radu Goinnenul pah. in mij- lo,; cu beserica, mare noao de piatra oi Mitropolia cu partea et des- pre Resarit. Se hotaraote on Draganesti oi ieste acesta movie cu ara- turi de gran, de porumb oi de malai, lunca Oltului, find Ca mo- sia Testa in malul Oltului despre Resarit, vi are spre Re- sarit de sine padurea ca un cos vi jumatate, uncle ieste ghinda multa vi padure ieste lax trei parts, tot unul ca altul stepanesc. La acesta movie, la casele Radul Corn. pah. am mas Luni sera. vi Marti sera vi Marcum am facet sfamta liturghie, oi apoi am plecat pe apa Oltului in sus oi am ajuns sera la Slatina vi am mas acolea. Jot am slujit sfanta liturghie la Bes. Dom. oi am mas acolea, vi Vineri iaraoi am zabovit acolea, vi am mas sera tot acolea. La Slatina ieste ispravnic Scarlat cah. ieste orao in malul Sambata dupa liturghie, intaia, iii a lei August, plecand parintele de la Slatina, am luat slue Resarit, oi reste o apoora, ce se ktama... 18) oi acolea au oedut parintele de prandu oi s'au odihnit putintel oi omenii sfinkiei sale. Apoi plecand, am ajunsu sera la skit G-recii, care ieste al Mitropoliei vi an mas parintele acolea. Acest skit ieste inkinat Mitropoliel de Tudor pah. Grecenul vi da la Mitropolie pe an cera oca dace. Are skitul viioore dinaintea monastirii des- pre Apus ca vre-o 4 pogone ; are vie oi la Slatina pog. 81/2, are oi stupi, oi oioere vi vita de vac', ben oi rimatoraoi vi movie, care ieste skitul pe dinsa pi mai are o parte de movie mai in sus de skit. Dumineca 2 ale lei Avgust au fault parintele liturgie, vi an se- to Lipselte numele apet acesta Oltului. www.dacoromanica.ro
MITROPOLIA UNGRO VALAHIEI 72:3- slut OW, 4ioa acolea of au mas of sera, oi Luni in 3 dupN, litur- ghie am plecat, of mergend ca la un ces of jumetate am ajuns la Serbaneoti la satul Dm. vor. Cretulescul oi am mas sera acolea, testa at mare of beserica mare de lemn gi adoa 4i Marti au fa- cut parintele liturghie, of au poutenit pe Dm. Vornec, of pe Dom niei i couacirea parintelut au fost la casa lut Vlad capi- tan, of dupa ce au mancat de pran4u, apoi am plecat, mergend ca la un ces, am ajuns la Unguret la casa Dm. Clue. Matet of am Inas sera acolea of Mercury au facut liturghie, of indata dupa Ii- 'tu numat de cat am plecat, oi am trecut Vedea, despre A- pus spre Resarit, of din apa Vedii am inceput a merge pe mooia eel clic Inghimpatit. IVIooia are aratura de grau. care Pau secerat acum, ieste gi porumb of malai It). Si lacustele pe acolo n'au trecut, era oi doao turme de ot. S'au vindut suhat la un negutator turc in tal. sese. Si mergend tot in sus spre Resarit, am dat pe" la Balaciu, pe la mooia Hrizai Ba.lacenu. Si ieste beserica de piatra mare pustie of o pimuita mare de piatra ispravita of boltita pustie, ieste of heleoteu mare cu peote. Apoi am trecut apa Teleorinanului, of am dat pe din sus de Negreni, uncle e sat oi serica de lemnu, of am ajuns sera, la monastirea Glavaciog, care 'este monastire veke, facuta de Vlad Voila calugerul la let 7004 (1496) 15) cum scrie pisania in porta.. Arata la o predislovie a bibliei, care o face Dositheu patriarh Tarigradului catre Serban Voda Canta intro care dupa ce'i pomeneote nemul eel mare al Cantacuzinilor, dentru care se trage, pomeneote de impera- ia lut, adauge acest cuvent de 4ice, ca despre mums ieste basarabescu den basarabeytii veld, precum au fost Vlad voila to let 1525 de la Hristos, care precum se ctaloote acest Vlad voda ieste acela calugarul, care au facut manastirea. Si au oeclut la manastirea Glavaciog tree 4ile of au slujit liturghie doa 4ile of am plecat Dumineca Si am trecut pe la Obislav, of am mersu sera la Corbeni, la satul Din. Corbenul. Si au slujit adoao cli litur- ghie Vinery, §i am purees de acolo of am mers sera la Nucet of am oeclut Sambata of Duminica au slujit liturghie of Luni. _tar manastirea Nucetul ieste prefacuta de egumenul, kir Di- onisie Arh. of Marti dupa pranz am mersu sera la Mitropolia '4) Pe timpul P. S. Neofit vorba malaiu insemna nu Mina de porumb, ci seinenta mein, cum se dine in Moldova. Pote ca notarul P. S. Neofit era mol- doyen de origing. ii) Anul acesta ar corespunde en sfersitul domnier Itu Vlad cxli garul, dupre -cum ne spune capitanul Constantin (Mag. ist. A. Pr. Lauria '1, I, pag. 1 )9-110). Dar Fotino (loe citat pag. b9) dice, ell GlaN a logn1 este infiintata de Vlad Te- Telus Qi prin urrnare nainte de 1476. Safta, gi Iitropolii, be- gi-1 rnogilor gi www.dacoromanica.ro
724 M17ROPULTA UINGRV- VALAHIElt Targoviotei, Avgust 11, oi am fost sera la vicernie. Si an slujit sfanta liturgie in dioa de santa Marie of s'au adunat norod cat Mitropolia s'au umplut, oi am oeclut la Mitropolie 21 dni (dile) pang la Avgust 31. Si intru aceste dile cat am oedut la Mitro- polie, am mars of la sfanta manastire Delta, oi au slujit dum_ nedeesca liturghie of am pomenit pe reposa-Vi ctitoet of la Aug. 31 dni, Luni am purees de la Targoviote, la manastirea Margineni of am 'oedut acolo Marti, Mereur: of Jot. Tar Vinerl ern purees dupa porunea, ce au venit cu carte de la Maria Sa vodg, ca sa facem anaeomidi 16) replaat Scarlat, unkiul Marii sale, ce ieste in- gropat fn pavecernita 17) sfintei manastiri Targovistil. Si intea.- cesta cli, Vineri sera au sosit la Mitropolia Targovioti. Si adoao Ali Sambata b Septembre 725(3 (1748)18) am kemat pe to-0 preo- -01 oraoulm, carii au fost si not am slujit sfanta liturghie, of am scos Osele reposatulut Scarlat si s'au pus la locul eel oranduit, si facendu-i pomenire cu tote cele ce se cuvine, dupa oranduiala euviesa a sfintei legs. hraol dupa molitvele of rugaerunele, ce s'au facut catra D-deu, iar s'au aoedat in mormentul seu, of prune of vin of luminarl s'au dat la tot noro lul. Si dupa sfanta liturghie ne-am intors Sambata sera la Margineni, of Dumineca am slujit sfanta liturghie. Si acestg sfanta manastire ieste facuta den ceput de 1 ) tar acum de iznova din temelie o au prefacut cu_ viosul egumen kir Anthim, forte desfatata manastire ieste, intru slava lot D-cleu. Tar dupa liturghie Dumineett am purees, of sera am fost In vecernie la Tailor, of 'este facuta de Antonie voda. Si in clioa de Santa Marie mica am slujit sfanta liturghie, oi de acolo am purees, de am venit la Ploeot), la casele capitaneotT of ne-am o- dihnit acolo Mercuri, Jot am purees oi am venit in Ruptura, la skit Mitp. §i acolo amn mas. Iar Vineri am venit la manastirea Snegovul, of am oeclut acolo Sambata, Dulninica am slujit sfanta liturghie of Lunt taraol am slujit sfanta liturghie in (Tiaa InaltareT sfintei Crum Avg. 14. Cu aceste muntdmim lug D-deu, ca ne-a invrednicit, a ne indeplini o fag aduinta, data cetitorilor Revistei Biserica ortodoxa romana la anul 1877. GHENADIE AL RIMNICULUI 'Avwx,01),-/I8-4 strernutare de remrtsitele mortuare. As ii-dt acest termen gre- cesc este inlacuit cu desgrop rea mottilor. 17) Numirea este luatrt de la rugaciunea cu acest nume, ce se citeste prin monast:ri duprt ru,aciunea de sera, (vecernie) si ait1 se intelege locul din Bi- seriet,i nde se citeste acestil rugiiciune; adecit narteca 18) Inert o dovada, cat la 1748 anul incepea, eel putin pentru bisericasi, tot de la Semptemvrie, dupre calculul auilor de la Adam. 0) Lipseste ctitorul fundator mutt, Qi of pi www.dacoromanica.ro
1STORIA EPISCOPIEI DE RADAUTI. (Unnare. Vegi anul al X1V-lea, No. 8, pag. 617). 22) Teofan din Mdnitsfrea Putna a fost mal intliu E- piscop la Hust. Ca Episcop de Radauti se aminteste im- preund cu Mitropolitul Gedeon si Episcopit : Sava at Re- manulul si Dositet de Husi, intr'un document din 10 Mai 1658, pentru regularea unor afaceri privitare la tigani ; apoi intr'un document din 16 Deeembrie 1659 pentru o danie facuta Mandstiret Agapia. Se mai nutueste impreund cu Mitropolitul Sava $i Episcopil : Dosotei al Romanului si Serafim al Husilor, pe tnnpul luf Stefanita Voda fiul lui Vasile Lupul, 1) child acesta in anul 1660 Ianuar 4 in- china Manastirea sa thineea Minastiret Arghiro Costri- diana in Rutnelia, si in anul 1664 Februarie 29, sand Prin- cipele Dabija eu inchierea sfatului Wei inchind Miinasti- rea Teodoreni (Burdujent) Mdnastiret St. Paul din Mun- tele Atos. In anul 1667, Teofan parilsi scaunul Episco- peso si se retrase in 1VIandstirea Putna, unde se facu Schim- nic. Mormentul sell se afld in Manastirea Putna in partea despre resarit, cu urnadt6rea inscriptiune: Acest morment $i l'a ft-tent D. Teofan, Episcop de Rddduti, cu metania din Putna, care s'a inmormentat in anul 7178 (1670)". 23) Dupe retragerea hit Teofan sa sui pe tronul Episco- pal din Radauti Serafim cu metania din Aldndstirea Agapia. Pe timpul unef fomete ce s'a intamplat atunci sub Prin- ') 1st. Episcopiei de IIu§), p. 125. Biserica Ortodoxi Romans. 5 www.dacoromanica.ro
726 ISSTOR!A EPISCOPIET DE RADAUTI cipele Alexandru Elia, cumpora el (7175 (1667 April 24) o vie la Varcen1 de la Tdder Herescul in Hasnasent cu dot galbenT. Ca dovada cat de rare si costisitdre erail cartile pe atund in Moldova, ne p6te servi o insemnare scrisa tot ca in felul celeI redactate de Efrem pe o carte de ruga- mune, care spune : Cu vointa Tatalui, cu conIncrarea FiluluT si cu sever- siren Sfantului Dub, a tot stiutorul si prea bunulul Dunane- deii. Inceputul si sfersitul, inceputu-s'a si s'a s6versit acesta carte, numita Molitvenic, en porunca, aratarea si buna-vo- inta a Prea Sitntitului Parinte D. Serafim, Epi4copul de Radauti, cu metania din Manastirea Agapia, ca sa fie spre pomenire lul si parintilor Int, Amin. lar cine din indem- nul diavolesc ar indrazni sa o lure, salt sa o venza fara bine- cuventarea numitulul mat sus parinte, acela en, nu fie Ter- tat de Dumnedett, de Domnul si de prea curata sa maicii. In dilele lul Io Ilia, Alexandru Voda in anal 7176 (1668) si sfarsita in luna lul Mai 8 Zile. Mult pecatosul Monah Daniil a scris acest Molitvenic. 1) Episcopul Serafim in- cunjura, un acaret in 1672, pe care-I daduse Principele Petriceico la hirotonie luandu-I de la Siret daruindu 1 Manastiorei Sf. Onufrie. 2) Acest principe si sotia sa Maria dadu Episcopiel si un ceaslov, ce se afla inca acolo. Epis- copul Serafim cumpera (7184 (1676 Mai 29) de la locui- torn din Targul Nerntului, numit ast-feliii de la o colonie de nernti, care in parte se afla si pe atunci, si anume : Va- sile Felten oltuz, Dimitrie Hanos, vatav de tunarl in Ter- gu-Neuatu si a., o mora cu dreptul de a face acolo si o be- rarie. Serafim a fort contimpuran cu Arhiepiscopul si Mi- tropolitul Dosotei, cu Episcopii: Ion al Romanului si Ka- listru de la Hust, en acestia si cu boerii este amintit el in- tr'un document din Iasi 1677, prin care Dosotei inching. Manastirea Pobrata (in livkla), Sf. Morment in Ierusalim, 2) 1) Ist Episcopiei de Roman, II, 280. 2) Ist. Manastirei St. Onufrie, p. 57. 3) Co Iresnu, Uricar IX, p. 133. @i www.dacoromanica.ro
ISTORIA EPISCOPIEI DE RADA1.31 727 precum si in contractul din 9 Ianuar 1680 unde serveste ca martor pentru mosia Glavanestii, din Judetul Iasi, pe care o cumpera Duca Voda de la Vistiernicul Teodor Iordachi. Moldova nici odata n'a dua lips6 de ManAstiri si bise- rici, mail multe inert, de cat stele institute de culturiL Deja Stefan eel Mare ben in Iasi o biserica inchinat Sf. Nicolae. In decursul timpurilor ruinandu-se cu totul, a fost restaurata din temelie de principele Antonie Ruset, inz6s- trandu-o cu chilli, cu ziduri si un turn pentru clopote, clan- du-i din venitul vamilor 120 oca de unt-de lemn pe an si alte inbunatatirt. Dupe chibzninta ce o avura, impreuna cu Mitropolitul si Arhiepiscopul Dosotei si Episcopii : Ion al Romanului, Serafim al IVadautilor si Calistru al Husilor si cu sfatul intreg at boerilor o facu In Iasi Biseria, Mitro- politana ca si cea din Suc6va. A fost prin urmare cea an- telu biserica, a Mitropoliei in Iasi, remaind si cea din Su- ceva 29 Martie 7185 (1677). 1) Serafim in unire cu Mihail, egumenul din Agapia, facu o invoiala. Inca in anul 1682, cu Vistierul Toader 1ordachi pentru piste moil' ale Manas- tirei Agapia ce se aflati in Icusent la Jijia. Se mai aniin- teste tot in anul acela Mart 9, pentru un schimb al sa- tului Havrilestii la Cotman. Retragendu-se din Episcopat, se duse larasi la Manastirea sa, unde cumpera in 22 Au- gust 1689 un sat pentru Manastirea Mira. Ca fost Episcop se mai aminteste in anii 1685 si 1691. Urrnasul WI la E- piscopia de Radamj fu : 24) Episcopul Misail din Manastirea Secu. Impreuna cu contimpuranul sett Mitropolitul Dosotei si Sava Episcopul Romanului, lua parte to sfatul terei la acordarea privilegie- lor, ce Constantin Cantimir Voda dada in 4 Mai 1686 ne- gustorilor din Iasi. 2) Arhiepiscopul Dosotei ca partisan al lui Petriceico Voda partisi tronul sell Mitropolitan si se re- it Mitropoliei Moldovei gi Sucevei gi a Mitropoliei de Iagi. Constantin Erbiceanu. Bucuregti, 1888 (romanegte). 2) Codrescu Uricar, c. II, p. 35 gi 37. Istoria Si www.dacoromanica.ro
728 ]ST('RIA EPNCOPIET DE RADAUTT trase impreurill cu Sobietki in Polonia 1686. La scaunul parAsit al Mitropoliel veni Sava, Episcopul de Roman, tar in locul seu Episcopul Misail si h Rtidttuti veni Lavrentie. 25) Lavrentie a foss mat inainte Igumen in MAnastirea Bogdana. Ca Episcop de Mid Anti lila parte im- preuna cu Mitropolitul Sava si Episeopii : Misail de Roman Varlaam de Hull in sfatul terei, cAnd Constantin Duca VodA 1 Julie 1693 in intelegere en Dosotei Patriarhul dadu o reguli pentru protectiunea averilor Manastiresti ale Sfantului Moment. 1) Mai tarcliil zidi el in Zubravita Maniistirea Adormirei Maicei Douinului, pe care principele Antioh Cantemir (1696 Julie 23) o inzestra cu trei streini ca avere proprie si alte privilegii. Pe timpul acestui Episcop Polonit purtarti, (sub regele Ion Sobietki) un resboin ingrozitor cu Turcii, pe pitmen- tul Moldovei. Po loth' aveau bisericele for in Suceva, Malt si Soroca, cart orate impreuna cu Campu-lung le ocupara el pAna la pacea de la Carlovit 7208 (1699) Ianuar 26. 3) Tot pe atunci 1697 Mitropolitul ortodox Atanasie din Tran- silvania trecu la unirea cu biserica Latina. Negresit ca pe un Episcop ca Lavrentie putin l'a incantat faptul acesta. Dupe terminarea acestuT resboi lint parte acesta in 1698 Martie 1 la un consiliti de stat, in care Principe le Antioh Cantemir orindui vacAritul. 3) De aseminea hut parte el si cu Mitropolitul Sava si Episcopii : Misail dc, Roman si Varlaam al Husilor 1698 ca consilier in sfatul t6rei, and Antioh Cantemir inchinA Manastirea Kupriana din Basa- rabia Manastirei Zograful din Muntele Atos. 4) Episcopul Laurentie se aminteste ca martor intr'un document din 1700 Martie 30, prin care Stefan Elul lul Palle' darui Bradicesti o rezasie in Nicoresti. Cu bine-cuven- tarea celor patru Arhipastori amintiti seuti (1700 Febr. 15) 1) Codrescu. Uricar. t. IT, p. 92. 2) CI onica lui Nicolae Costin v. II. 3) Istoria Episcopiei de Roman 1, p. 313. 4) Uricar, v. ITI, p. '230. Ie- rusalimulut, Mit- nastire] calagtir si ti www.dacoromanica.ro
TiTORIA EP:SCOPIEI DE RADAL11 729 Principe le Antioh Cantemir Manastirea Barnovsehi din Iasi de tate darile si in parte chiar de oerit albinarit. 1) Dupe suirea 1ul Misail la seaunul Mitropolitan, Laurentiu trecu la Episcopia de Roman (1702). Mai cunoscut de cat acesta, si ca rirmas,ail lui Lavrentie is Episcopia de Radauti in 1701, si mai pufn cunoscut este Nicolae 2). 26) Gedeon din Manastirea Agapia. Pe acestal antin- teste ca Episcop de Radautt hrisovul din 2 Dec. 1703 at principeliti Mihail Racovita pentru regularea starei mate- riale a preotilor din Iasi, 3) preerma i documentul din 12 Septembrie 7213 (1704) cu care Mitropolitul Misail, Epis- copii : Gedeon si Lavrentie at Rornanulut si tott boerii cu ocasia presentei Patriathulm de Ierusalim Dosotei propuse acestui piincipe o Dona regula pentru itnbunatatirea starit materiale a Man istirilor Sfantulut Moment. 4) Episcoppl Gedeon en Anastasie Arhimandritul din Agapia face un schimb in anal 1706 Ianuar 7, land Logof6ttilin Constan- tin Costache satul Vicolenii din Judetul Falciu, daruit Ma- nastirei acestia de Aron Vodd, luand in schimb saint ()soul, care mai inainte facea parte din Branistea domnesca. langa, 'mt. In anul 7214 (170G) M.irtie 23, Gedeon Ina parte in Sfatul terel, intarind cumperarea tezasiet Chircanii principelut Antioh Cantemir. Episcopii de la Calistru 'Ana la Dosoftel (1709-1752). Gedeon fu ales si instalat Mitropolit. Carja Episcopiet de Radituti trecu in manele lui Calistru, care a fost calugar si egumen in Putna, nn contimpuran al Prineipelut Mihail Racovita, Nicolae Alexandru Mavrocordat. Din ordinal llti Racovita (1709 August 29) se duse impreunil cu Con- stantin Sbiera in satele : Hrincestii, Radeuti i Dra,ganesti, 1) Bohotin, Istoria Cernautulul, p. 8?). 2) Istoria. Epis .opiet de Huo. 3) Documente Mitrop. de Iav, 1st. Episeopiet de Roman 1 p. 315. 4) Istoria Manastiret Solea, p. 87. si si si www.dacoromanica.ro
730 ISTORIA EPISCOPIF! DE RADAUTT sere ale delimita, ceia ce si fricura el si la satele reclesesti : Iacobesti gi Romanesth. 1) Tot pe atunci (1709 Aug. 291 Calistru se gaseste ca martor si consilier impreuna cu Mi- tropolitul Gedeon si Episcoph : Pahomie at Romanului si Sa a al Husilor, cand nuruitul principe dadu Episcopiei de Hug], care pe timpul lui Varlaam era deoclutii, 20 de poslusnici. Urmasul principelui acestuta fu Mavrocordat, care imputernici pre Episcopul Calistru 7218 (1710) Iulie 17, a stepani satul Bahrinestii. Pe timpul acesta acoperi Episcopul Manastirea Petrautii, carea mai mutt timp re- milsese pustie si restaurandu-o, o dadu tarasi calugaritllor impreuna cu satele : Petra'utit gi Mihovenii. 3) Ca martor se gltseste Calistru intr'un hrisov din anul 1711 Martie 217 prin care calugarita Anisia darui Mitropolitului Gedeon sa- nn] Penisora. Se mai aminteste impreuna cu Mitropolitul Gedeon si Episcopul Pahomie inteun document priu care principele Nicolae desfiintaza dijma si oeritul pentru preo- time si boerime in anul 1712, 3) si inteun hrisov din anul 7212 (1713) Noembrie 2, iara0 cu Episcopul Pahomie, &and Domnitorul da fn stepanirea Episcopiei de Husi schi- tul Bradicestit. 4) Calistru a fost un Episcop forte activ, de si numal in afaceri, care erait streine de chemarea sa, mai ales in lu- cruri lumesti si in afaceri de haul*. Asa in anul 7221 (1713) April 28 T6der Malai, Clipitanul si Vasile Rapcan dadu in manele lui Calistru o tidula pentru niste imposite- domnesti in val6re de 2731/2 galbeni unguresti pe care Voda le impunea s4-1 phi.t6sca, fiind ca nu se ajungea Bai- ramlticul din tinutul Suc6va, pe care el it primiserA. Ei trebuiati sa adune banii din sat si sa-1 dea in mana luf Calistru. Acest Vasile cu fratele ae Sandu (Muni, lui Calistru un inscris pentru 3761/2 lei. In anul 7221 (1713) 1) Istoria Mallastirei Solca, p. 37. 2) Istoria MAnastirei Petegqi, p. 225. 3) CoJrescu, Uricar V, 248. 4) Documentele Manastirea Nemtul. www.dacoromanica.ro
1STORIA EP1SCOPIE1 DE RADXUT 731 Noembre 2, sa face cunoscut lui Calistru i celor laliii tree! Arhierei, ca Gabriel Miclescu, renunta la mostenirea Bra- dicestilor, ce i-o lasase fostul Episcop Varlaarn, ca avere bisericesea. In anul 1713 perdu Episcopia de Radauti o parte din eparhia sa. Acesta se intampla asa : Pena in a. 1713 ti- nutul Hotinului se Linea de Episcopia de Radauti in a- faceri bisericesti. Atunci tinutul Hotinului' fu ocupat de turd impreuna cu cetatuia E,;i prefgcut in pasalic turcesc. In urmare trebui sa 83 formeze o noun. eparhie, eare'§I u propriul el Episcop, sate ()data insni apartinea Mitropoliel de Braila (Proilawe, Proilavum) unde (1716) a Post Epis- cop mai inteig Ionichie. De Mitropolia acesta se tineau tote locurite ocupate de Turd la Dunarea si Besarabia. Nu- mai orasul Galati se Linea de Episcopia de Roman ; cu tote ea, Mitropolitul Brailei avea pretericiuni §i asupra a- cestuia in 1746 de $i fara succes. Din contra Dubasarul ce se afla pe partea stamp a Nistrului in Ucrania trecu in anul 1716 dela Eparhia Husilor la acea din Braila. Ca fie- care Mitropolit asa si acel de Braila era supus numai pa- triarhulul de Constantinopole. In anul 1771 Mitropolitul Daniil din Braila administra si Episcopia din Hotin, muri insa in acel an. Find ea in anul acela Rusin oeupara Prin- cipatele Dungrene, remasa si Eparhia Proilavei (Braila) fart arhipastor. Cu consimtimentul lui Romantov, feldma- resalul rusesc, Hotinul i cu imprejurimele veni Iarit§l la Episcopia de Radauti. Chiar dupg, inehierea piteel Intre turd §i rust 1774 Episcopia ocupa ca si mar 'nainte parte din tinutul Hotinulut. Afacerile spirituale ale aeestui tinut se deslegail de Episcopia Radautului, far Bugiacul si Du- basarul se tineag. de Braila. Ast-fel remase luerurile pang la ineorporarea Bucovinei (1777). In anul 1782 Decembrie 2 Gabriel Amfilochie fu ales ca Mitropolit al Hotinului. El era si egumen al Manastirei Zagaria de Tanga, HArlati unde'si avea si resedinta. Am- filochie intrebuinta timpul liber cu traducerea unel Geogra- a: ai www.dacoromanica.ro
732 ISTORIA EHSCOPIE1 DE RADAril fiy a iezuitulu! Claud Bissier pe care o publica cu unele schimban (acute de el si o Aritmetica. Duna luarea Ba- sarabiel de rusi se institui pentru acest5, tara o noufl Epis- copie in Chisineit en care s'a unit si Episcopia de Hotin. In anul 1771 se desfiintase i Mitropolia de Braila, care Lisa dupa pacea din Cuciuc-Cainargi 1774 se reinfiinta In anul 1778 veni partea stingy a Dunriro la Mol- dova §i locurile de a solo fury impartite, parte la Episcopia de Hull, rar party la cea de Roman. Aeestii istorisire in- tercalati aid! despre Braila. Dubasar 5i Hotin privesce nu- mat in parte Episcopia de Radauti, dar apartine la istoria acestia, ca presenta Suedilor sub Carol XII in tara, child o parte din armata for in anul 1709, en t6th departarea de patria lor din diferite imprejurari ajunsera in Moldova. pupa nenorocita lupta de la, Pultava, acest indrasnet i vit4z, dar tot odata nefeiicit rege a fugit la Bender tre- cend Nistrul can o parte din armata sa, cam la o snot de suedezt. Indata dupa acera Stanislait Leeinsai regele po- lonilor Cu tdta armata "i de la unguri G-roful Iosif Potocichi cu trupele sale yenira in Moldova. Potot dhi, p6te ca in a- mintirea rude! sale Mogila, Ina reedmta, in Manastirea Sucevita facutA de el. Aci se furarti ma! multe °dare, co- pone de our $i alte obiecte de vq.l6re. Trimitendu-se turci- lor un dar de 15 pungi de barn, nrimira, un Ferman si un aga spre apara. Din causa ac6sta Mitropolitul Gedeon cu deosebire Episcopul Calistru avura destnle superarr ; de si se prinsera o parte din hots si se 1nel-risen, obiectele insa remasera perdt te. Pototchi se indrepta gi care prin- eipele Nicolae Mavrocordat cerend despagubire i num' cu consimcimentul veziruluf dupa ce se retrase t6ta ar- mata polona i se acorda tint] pungi 1). Dupe, trecerea acestor suparan in 1714 Mart. 1 Calis- tru impreuna. en Mitropolitul Gedeon, en Episcopul Teo- dor de Husi furl, martori pentru dania Elenel, Cronice, Nicolae Costin. farad. t6ta si borer!] si '11 a-1 si si www.dacoromanica.ro
ISTORIA 1 P -1COPIEY DE RADAtil i 733 sotia cancelarului Nicolae Costin, cand acesta darni ManAs- tirei Nemtul satul Piskani sub Egumenul Pahomie. Ca martor se mai. gdseste si in anal 1715 Oct. 28 cand Mi- tropolitul Gedeon CUMpera tin tigan cu 30 de lei. toti Episeopii luau parte ca consilieri in divanul domnesc, act fu ,i Calistru in 20 Decenibre 1714, en Mi- tropolitul Gedcon qi episcopal Sai a din Rowan la statul cand Nicolae Mavrocordat Odieg pogonari al de pe vii ; wi en Episcopal George de is Roman iii statul terel din 24 Aprilie 1718 cand Pacovita Vod L deslimtl rmpo- situl pe, sare din tinutul Sucevel. Pro ..ese MAnastimtr nu lipsean nici odatt: in Moldova; asa si Manastirea M(1- dovita ziditA de Alexandra eel Bun la 1401 mu o c6rtl. en vecinii s6: din sand V ima. A .6st i in Irrtsnela o pla- teau adesea scamp Manastirilor. Et zidir.t case si pe local Manastirei in Campa-Lunz fr sal plAt6sca. Phingendu se calf:garb pentra a-esta, Mihail Ra.covita 1718 Martie 22 riinclui pe Episcopal Calistru, Cnistantin Zb - rea Vasile Gtndin soltuzul din Varna ca sa. dqiime tale easele F, :i ogr: zile din Climpu-Lung. In anul 1719 ralistru priori ordin iarasi inipreuna ea doi bo ri s.ti cerceteze certa intre calugarh din Moldovita veeina lor. H )t rirea for fa confirmata de Principel- Rqcovitt 7227 (1719 Au- -gust 15 1). Cu a,esta nu se canna e4rta. Calistru twn de a face in anul 7228 (1720 Martie 1) ine'L cu un proces Cu dmenh din Mandrilestl 2) Precum s'a ais, Episcopal Ca- listru era mar malt om de afaceri de cat preot. Asa cumparii el 7226 (1718) Aprilie 28 dela Sandu Tanasi 51, pogeine de vie in Odobesti cu 150 lei, si capitanul Hanel" ama- neta (7231 (1722) (Hombre 20) partea sa din mosie in Maniornita pentru 60 lei. In 1724 Mai 15 cumpara de la boierul Ida Ball cu 300 galbeni satul Telebecinea pe ma- lul Siretulm si'l dhrui Manastirel sale Patna 8). 1) Istoria., Moldovitei 35, 113 §i 116. 21 Codresnu, Uricar vol. V p. 254. 3) Documente anexe la 1st. Man. Putna. Mind-ea Dlih,iil si F,tio peas-a- lit '1 www.dacoromanica.ro
734 ISTORIA EPISCOPIET DI RADAU1T Pe timpurile acelea vita calugiirilor din Moldova era cam trAndava., in tot casul nu asa de asprit ca in Schitul mare din Pocutia. Negligenta cea mai mare era prin Manitstiri cu deosebire fn Bradicestl. Ac4stii, Manitstire o adusese in de- cadenta Episcopul Varlaam, si ce mai remasese se perdu prin negligenta calugarilor, asa ea. chiar viile se pustiira. Mitropolitul Gedeon en Episcopil George de Roman si Ca- listru de Radauti &anti in anul 1740 Februare 15 unele din aceste vii pAraginite Manastiresti Episcopului Iorest din Husi. Calistru avu de a face malt cu satul Ropce. Vasile Rope6nu din satul acesta, dfidu la mana Iii Calistru un z ipis pentru 100 de le! cu care'l ajutase spre a scapa din robie i pentru eare'i amanetase a patra parte din Ropcea en vecini!. Si Vasile fr.1tele lui Sandu &du Episcopului un inscris 7229 (1721), ca sa se .stie ca duo mdrtea fra- telul sett ail remas ore-care datorit. Episcopul le luau asn- pra sa si dupa ce se fiteu socot41a, s'a constatat ea i se da- tora 147 de le!. Pentru banii acestia s'a amanetat jume- tate din satul Scheia, cu conditie ca banii sa se platesea la 26 Martie in (lima de Pasti ; data nu se va tinea de euvent sit r6mAe Prea santia sa bun step n. Ac6sta invo- iala este serisa de Macri, fost mare staroste de CernAuti, care spre mat mare incredintare a subscris si el 1). Calistru ca un bun econom, ceia ce este ma! de preferat, de cat un risipitor, un om care face datori!, petreeend pe soco- telile altora, cumparrt 7229 (1721) si de la Ion Iosipescu un pogon jumatate ski o prajimi de vie in (Mini Odobes- tilor Tanga via Episcopului (pe care o cumpitrase de la Sandu Zisu, vamesul), cu 40 de lei; apoi in 7230 (1721) Octombrie 9, de la Lepadatu Manilescu din Vrancea 11/2 pogon, care vii erati pe lAngli via Epi;copiel de la Odo- bestr, cu 30 lei ban! vechi Inca 10 pogone de vie tot la Odobesti. Tate acestea remaserit dupii mortea lui citlu- garilor din Putna unde primiie tunderea. Si ma! diirui in 7235 (1727) Martie 30 si o prisaca cu tote stiubeile din 1) 1st. man. Patna §i 4 doe- anexate. ski ski ski www.dacoromanica.ro
ISTORIA EPISrOPIET DE RADAtif 735 Kamenca, precum satul Podogra 1). Pe lftnga acestea'f facu stepanf si pe jumatate din satul Barbin la Nistru pe care'I stepanira mu:nal cat-va timp 2) Chiar si staretul din schitul notinulto, inchinar Mangstiora for renumitei Ma- nastiri Putnk 3) Calistru innpreun't eu Iorest, Episcopul de Ilusi (1725 Iunie 28) intari o danie a calugaritei Si lion, ce o Meuse Mitropolief, 4) El dada marturie (7235 (1727) Martie 9). ca jumatate din satul Crasna era a luf Miron Gafenco, si fiind-cii satul acesta eta l'anga moF,;ia Manasti- re Putna, nu avea voe sal vinda nirnanui, ci se remae rezmie MAntistirei Putna 5) In anul 1729 Calistru se pa- retisi din Episcopie si se retrase la Manastirea sa Plana. La asemenea demisiuni, episcopul incredinta Paterita (atria episcopala) ca emblema a demnitatef si puteret sale, in mina Domnitorultu, de uncle o si luase, dand si o carte de paretisire. Dupit aceta depunea omoforul pe altarul bisericef sale, ca simbol al alegeref si santirei darului Episcopese care'l pArasea. i ca fost Episcop, cumpnra el jumatate din satul MArtinti §i Meliseutul de jos en vecinif pentru soma de 200 galbenf, lua si Meliseutul de sus in anul 7141 (1733) August 30, pe care'I darui suro- ref sale 6). Calistru a facut o invoiala en rusii din Putila, pate cam nedreptl pentrn Kinastirea Patna, ca mat tar- diti 7270 (1761) Ianuarie 8 Ion Voevod porunci oltanzu- luf din CampuLung a le lua cu deasila invoiala ce o a- veati pentru muntii Manastiref si a o da Mamistirel : tar cu 6menit sit se faca o noun invoiala 7). 27) Intre Episcopit, Mitropolitif Arhiepiscopii ce e§ira din Maniistirea Putna, ce era renumita prin marimea *i a- verea sa, era §i Antonie care se gaseste ca Episcop de Ra- ist. Man. Putna. 2) Vesli docum. au. 7. 3) Ist. Man. Putna. 4) Ist. Mitropoliei. 6) 1st. Man. Yutna, 6) 1st. Man. olca, p. 98. 7) 1st. Man. Yutna. si si 1) www.dacoromanica.ro
736 ts-roatA ENscoeiFT DE RkllMIT dauti intr'un document din 10 August 1729, eAnd plati un rest pentru un lot ce'I cumperase Episcopul Calistru in orasul Cernauti. 1) Mal tax4iu fu si Mitropolit si se a- minteste ca atare in anil 1731 si 1742. 28) i Misail, urmasul tut Antonie pe scaunul Episco- pal era in 1733 calug(r si Igumen al Milnastirei Putna. Dupe paretisirea sa veni larast in Maniistirea Putna, unde primi ca schimnie numele de Mina, ) 29) Varlaam fu mai inainte Episcop de Hush Ca Epis- cop de Rad tuts Ina parte in divan pentru o danie a Prin- cipeluT Constantin Mavrocordat (1735 Ianuar 30) si sub- serise impreuna cu Gedeon de Roman documentul din 6 Martie 1735 cu care Grigorie fiul principelm inehin t Ma- nastirea Mavromolu din Galati MitropolieT de Iasi. 3) De as.m'nea subs rise el si documentul (1738 April 18) cu care Monahul Daniel Miht ea darui Mitropoliei mosia sa e- loboe. Pe timpu acesta se fiat iaiasi reibot intre turcl si rust (1738). R ts't infrara in Mol ova in primavara anului 1739. Ctuerira llotinul si venira la. I 1st. Aci, dupe ce fug' Ghica Vo primi Mitropolitul Antonie, partizinul 1or. Ei temas ra, acolo in anul 1739 si 1740 in care an se hut pacea la Belgtad. Cu urrnasul tut Antonie, Mina- 1)014111 Nechifor, cu Episeopit Gede n de Roman si Teofil de Husi a hst fat t Varlaam sand Grigorie Ghica Voda dartti Mantstiret Barnovschi din Iasi (2 April 7249 (1741) din ruostenirea Medelnicerului Geoi ge Ursachi, satul Sujca cut Tenesenha, Lencestil Cwisna si Berhometele, pentru ca sa se fact, acolo in fie-care an o pomenire pentru re- posatul Boer Ursaki. 4) Pe Tanga acestea Varlaam a luat parte si la regularea hotarelor Iusinetilor si Stanceni din partea Malatinetului, in 8 April 1738 si a fost martor in 4 April 7250 (1742) la regularea hotarelor intre satul E- 1 Locum. apex. 6. 2) lstoria Manastirel Putna. Insemn trey fostului Episcop -7249 (1741) de cele ce a dat Manastirei Putna. 8) Istoria Episcopiel de Roman I. 4) Bohotin, p. 109. Li, it : Mieoil www.dacoromanica.ro
TSTORTA EPISCOPIEI DE RADAinT 737 piscopal HlivestiT si mosia Malatinet a Ecaterinei lei George- Cantgenzino. El, Gedeon de Roman, hi Teofil de Hui luara parte in divanul domnesc sub Principe le Constantin Ma- vrocordat, unde a fost fata, Partenie, Patriarhiti Ierusa- limuluT, unde se lua o noun hot wire pentru buna starea mlnastirelor inchinate Sfautulut Morment. De aseminea au fost fats en treT Arhierei, child Maniistirele: Pobrata, Taz- laul, Casinul Soveja au fost din noti inchinate St. Mor- ment, de si fostul Patriarh Dositei renuntase la ele, fiind prea saraee, F,d se introdusera igumeni roman". Afara, de acestea Episcopal Varlaam din Radauti facu si o tipografie, unde se tipari un Catavasier pe timpul let Nicolae Mavro- cordat si a Mitropolitului Nichifor, care dura doi ani incetil din viatt in anvil 7254 (1745) Varlaam In gi Mitropo- lit. Devenind vacantft Episcopia de Radar4T in 11 Au- gust 1745 se sui. 30) Jacob, Igumenul din Putna pe tronul Episcopal lacob nu era un Episcop de rand ; totusi, cunostintele sale, zelul activitatea sa remasera nefolositdre, absolutismul si nelamurirea vederilor sale adusera mai multa incurca- tura, de cat se serl &ca. adeverulut. Patin a lucrat el ki pentru luminarea. elerului. C 4,1 menirea acestora si en de- osebire a calugarilor nu era pentru a strange avutii ci a se ocupa cu cartea sfiinta. Manastirele ar fi putut servi forte bine pentru acesta chemare, fiind destul de bogate, calugstrii ar fi avut si timp 4i abondenta pentru culti- varea spiritului. Totust cu putine esceptiunf aveail putina dragoste pentru cunostinti i stiinta, si tot asa de puOnii, nazuinta la lucre si la munca. Mind ea mai inainte se cla- dea in Moldova asa de putina atentiune cultural clericale, de aceia traiau preotit de rnir mai mult din luerul manilor, Tar calugrtrii avea en indestulare veniturile Manastirele. Mal mult% grija pentru cultivarea spiritulul avura uniT domni- ton, si cu deosebire Grigorie Ghica. Fiind-ca pe atunci nu tots locuitorit, si mai ales cef puteau trimite co- piii for la sedla in Iasi, de aceia infiintti acesta (7256 si saraci, ¢i 1i si gi Qi www.dacoromanica.ro
738 ISTORIA EPISCOPII I DE RADAUTY (1747) Dec. 25) in int6legere cu Mitropolitul Niehifor si cu Episcopii: I6nichie al Romanului, Jacob al Radautilor si Irotei al Husilor la fie-care din cele trei Episcopii ale terei scoli romanesti si slavonesti, asupra carora aveat E- piscopii privegherea. Dasealii erati platitl cu 80 galben anual, pliitii jurnatate la Sf. Gheorghe si jumatate la Sf. Dimitrie, fiind scutiti de on -ce dare si angarale. Pentru cheltuiala, sc6lelor si intretiner-a lor avea fie-care preot si diacon se platesca acuni numai un galben in loc de 4, cum plateau mai inainte. BaniT se adunati la Mitropolitul, care imparta si Episcopilor partea cuvenita pentru plata dascalilor. Mai ales acest imposit pus asupra preolilor -eea se6la urita. Un fat de scola, unde calugarii primeati instructiunea pentru serviciul Bisericei, era si in Manasti- rea Putna. Totusi Jacob se ocupa mai mph cu inbogatirea, inzastrarea, si infrumsetarea Putnet unde fusese tuns. El facu o invoiala en Macarie Arhirnandritul si cu tot sobo- rul 7257 (1749) Ianuar 22 ca sa lucreze el pe timp de 6 ani cele 10 pog6ne de vie de la Odobesti pe care le cum- ?erase Episcopal Calistru, si se intrebuinteze el trei parts, Tar Manastirei sa dea o parte din produs. 1) El lua parte cu Mitropolitul Nichifor si en I6nichie al Romanulni intr'un consiliti mare ce se tinu in Biserica Sfintilor TreT Ierarhi sub Constantin Mavrocordat Yob, unde so hotari ca veciniT sit nu mai fie robi, si prin acesta se desfiin0 robia. a) Din ordinul Principelui Mica in 27 Julie 7255 (1747) a in- dreptat si hotarile mosielor Manastirei PetrautT din par- tea Costinei. Jacob fu apoi instalat ca Mitropolit in 13 Noembrie 1749 31) Urmasul lui Jacob in Episcopia de Radauti a fost DosoteT tot din Manastirea Putna, unde a fost ca Igumen. Alegerea si ipopsifiarea Episcopului Dositel s'a facut in 13 Noembre 1750 de catre Mitropolitul Jacob si cu Epis- Istoria Manastirei Putna. 2) Ilajdeu, Arhiva istorica 11, p. 288. CoOlniceanu, Cronice 111, 262, lap 1846, §i Uricarul lui Codrescu. li fit - www.dacoromanica.ro
ISTORIA EPISCOPIET DE RADAL11 I 739 copil Ionic:lie al Romanulul si Irotei de Husi, supunend'o la aprobarea Voevodului Constantin Racovita. Ca Episcop lua parte Dositei in sfatul Terei si al Bisericei. El lua parte la Sinodul tinut in Iasi in cliva de 1 Ianuarie 1752 im- preunti, cu Episcopul Ion al RomanuluT si fostul Episcop -de IInsi Irotel tinut sub presedentia Mitropolitului lacob, uncle s'a interc,lis streinilor a ocupa vre una din Episco- piele Wei; MA parte si la decretul sinodal (25 Septem- brie 7272 (1753) en care se intari autocefalia Bisericei Mol- dovinesti, recunoscutA de Imperatul grecesc Manuil Paleo- logu si regula impreuna cu Mitropolitul Iacob si Episco- pul Inocentie de Husi veniturile boerilor teref, introduse de Midas Ghica Volt, sub densul sa Mitzi in 1753 Mai 1 un tigan Mitropoliei de Iasi. Episcopii de Radauti petreceati in mica for localitate, dueend o via uniform& remaind pe Tanga obiceiurile vechi. Asa era si sub Episcopul Dositei. 0 schimbare se -facu sub Imperatul Iosif II, prin care se thidu o alts, di- rectiune Episcopiet. De-o cam data remase Dositei cu ocu- patiele dinainte. Asa in 25 Sept. 7263 (1754) lua parte in divan impreuna cu Mitropolitul Iacob si I6nichie, Epis- copul de Roman, sand Domnul Matias Ghica hotari sa se desfiinteze darea pe pane ce se impusese proprietarilor de la venirea Tatarilor; _si (in 23 Noembrie 1756) la o se- dint t sub presedentia Mitropolitului Jacob, eand s'a blestemat vaearitul ; si tot arnendoi Episcopii la desfiinta- rea, nApastei pe vadrarit, ce s'a facut prin blestem si hri- soy de our de cAtre Principele Constantin Racovita in 20 August 1756. In anul 1759 Ialie 7. hotarniei impreuna cu paharnicul Vasile Basota, mo?,ia Mitropoliei Vladeni, facend si o carte de hotarnicie. Afar de aceste consfatuiri, ho- tarnich si consilii domnesti, numitul Episeop sfinti in anul 7266 (1758) Sihastria PutneT. Mai inainte era construita de lemn, in urrua s'a infrumusetat zidindu-se de piatra. (ileum se afla in mina). In anul 1760 Mitropolitul Iacob renunta in favOrea lin Gabriel Calimah; fratele Domnito- tinuta www.dacoromanica.ro
740 1,70RIA EPISC 0 JET DE RADAUTI rulut. Alegerea acestul Mitropolit fu sernnata de Dositei si Ioanichi, Episcopul de Roman. Dupe aceia hotarnici Do- sitei cu George Cantacuzino, marele spittar, rediu Mitro- politulul Sava in capu Branestilor si Men o carte de ho- tarnicie pentra acesta in 20 Lillie 7268 (1760). I) Cat-va limp dupe aceia din ordinul Domnitorulut 7269 (1761) Mart 25 irnpreuna cu spatarn1 Vasile Buhaeseu, hotarnici tote mosiele Manastirei Putna. 2) Mitropolitul Gabriel, E- piscopii Ioaniehie de Roman, Dosoftet de Radauti si 1no- ehentie de lIusi subscrisera. in 1764 o carte de blestem, cu care se intari hrisovul de our a ha Grigorie Calimah Voda pentru desfiintarea vadrdritului cu care se comiteau multe abuzuri. Atunci se alese pentru seaunul vacant de IIrtst Episcopal Iacob. Episcopif Dositei si Leon al Romanului hirotonira impreuna cu tin Arhiepiseop grec pre noul ales in biserica Mitropolitana din Dosotei era renumit pentru onorabilitatea sa si de aceia era ehemat adesea penult hotarnicirea mosielor in litigiu. Asa hotarnici impreunti cu boerii in 26 Julie 1766 din or- dinul lin Grigorie Ghica satul Cremicestit in care se M- euse Inc:dean din partea satuluT sturzesc Calafindesti. De aseminea in 22 Iulie 1767 satele lqamastirei Solca: Suce- venit, Botitsana Hrencesth in care se facusera incaleart din partea hotarnicilor de mosii. 3) Dositei subsemna in anul 7260 hrisovul prin care posesorul Repusinetului -darui locul de prin prejurul schitului Cresceatec. 4) Mai putin de eat cu hotarnicii se ocupfi, Dositei F,Ii en zidini. Chiar la Episcopie erau numat casele trebuinci6se, lar pre marele domeniu Cotmanul pe Tanga bordeile teranilor Inca i o beserica de lemn, mat mult nimic. Cu tote acestea mica clopotnita a biserieei episcopale din li.adatti este de la Do- sitel. Intr'o ferestra, a turnului se citea en cats -va am mai Codrescu. Uriear. t. 1, p. 130. ) Istoria Manastirei Putna. al Istoria Manastirei So Ica, p. 752 §i 153. 4) Colonisarea nemtasca a Bucoviuel. C9nauti 1888, t. 1 , p. 107. Iasi. si il www.dacoromanica.ro
ISTORIA EPISCOPlET DE RADAul I 741 inainte : Prim sirguirrca ostenela Pgrinteltif Ioanichie Dichia ziditu-s'a acest turn cu cheltuiala P. S. S. Episcopul acestei Episcopii, in dilele lubitoruluT de D-deti Imp6rat Iosif II in anul 7283 (1773). 1) Si turnarea sau resturna- rea marelui clopot s'a facut ceva mai tan-lift, cu aceia§i ocasiune, cad inseriptia sumi : Acest clopot este a Epis- copiel de Radaup, unde este hramul Sf. Ierarh Nicolae. S'a fitcut prin Ingrijirea i cu cheltniala Iubitorului de D-dett D. Dositel. Ispravnic lucrulul fu Dichiul Ionite, si (clopotul) a fost turnat la Sf. Episcopie de Petre Nemes, clopotar in anul 1780". Molda p. 283. Biserica Ortodoxi RomAra. G. TIMU.,S. ¢i www.dacoromanica.ro
CULMEA MIZER1EL (Nuvelit-Morala). Un vent rece §i puternic, de toning, mugea cu furie. Pie turf mart §i dese de plaie, amestecate ea spictualft de zapadg, inghe- tau pe oAiurile inlet ferastrai, lipite ict colea cu hartie, a caret vijiitua proveuith." din suflarea ventulul, fdcea ad %i se sbil,rlesca perul §i sa'tt dea Mori de marte prin tot corpul. i de qi orele nu. erau Inca patru dupa atnia4a, totup aglotneratia unor norl grop §i intuneco§i, ce mergeau cu iutela ventului. facase ca, in easa sau mat bine cociaba despre care voiesc a vorbi, abea sa se mai zaresca nenorocitele fiinte ce o locuiau. Temna sosise prea de timpuriu, dupre earn se intempla une-ori. Luna lut Octombrie nu trecuse nici pe jumatate §i totu§i, sobele celor avuti gemeau sub puterea caldurA, pe cand coliba seracu- lul parea un tad. Bogatul, ca tot -de -una, aprovisionat de ea yard, era nepasator §1 infrunta cu mandrie iritatiunea elementelor cart, in acel an, parea ce.. aveau un ordin deosebit de a'qi desfa§ura teta asprimea ; seracul insa lipsit de mijloce, ridicand. numai o- chit spre cer, nu qtia, ce sa mai faca. Mil de fiinte nenorocite suspinau ca intr'un morment. De o septamana aprope, cerul era Invrajbit en omenirea, cN,ei niment nu mat pates e§i 41n casb," ; numat bogatul, caruia nu'i lipsea nimic, avend de tote In dispositiune, facea un pas de la seam sarind in cupeul care '1 ducea in farnilit asernenea lui, la converslie, sau alte petreceri, ca sa omere timpul! Dar pe cand in salanele splendid iltuninate §i incablite ale a- valilor, se petreceau a§a de ineantttere acele seri furtuubse qi triste, in casuta despre care voiu vorbi, ca §i in 'nuke, alte se petnecea o scena din cele mat durerose. Casuta era situata in eea mar mhgina§a suburbie din Bucure§ti, in ea traia o famine forte seraca, compusa din 'mama o femeie intre 50-55 ant, un fin §i tret free. Fiul, care era si cPl. mat mic abea, avea 6 anion; filca cea mare nu fmplinise Inca 14 ant, pe &and cele-l-alte aveau : una 10 an' §i alta 8 an'. Acesta fatnilie care facea parte din class muncitore, dar de o onestitate exemplara, avusese uenorocirea, cu patru ant in urma, a perde pe capul et, un om muncitor, onorabil §i forte respee- tat de intrega suburbie. El murise din causa unet receli, numal in §apte dile, §i nu lasase dupe sine, alt nimic, dar absolut nimic, fara num,' mica casetera in care gasim pe aceste tine' fiinte ne- norocite, ,i care cAsclora din causa ruiner Ivi a vechimet sale, era eel pit in scutia de on -ce dajdie. De la martea capultu famine', mama muncise ca o desperate pe wide grtsea §i pe cat. It platea, ca sa pots amilgi fomea micilor www.dacoromanica.ro
CULMRA M 7FRI T 743 sei copilasi. Sera de si era obosita, totusi se mai ocupa cu fetitele sale spre a le inveta sa lucreze, ea sa pota in curand produce si ele ceva pentru intimpinarea necesitatdor vietei, cm se siintea -cat este de praprulita. Asa treenra pa tru am, pang, cand intr'una din slile, lipsita de puteri, caqu greu bolnava. La inceput, credend ca bola it va fi trecetore, tot se inai ingrija ca. fica sa cea mai mare sa merga in piatk cu niste broderii sau impletituri de Rua', lucrate eum pu- tea, spre a le vinde; de multe on insa, se intorcea acasa fira ea sa fi putut vinde ceva, si atunci desperarea for era ingrozi- tore, cam de si cele alte doua fetite, impleteau pentru a doua 4i, sub ingrijirea, bolnavei, dar ne mai putend vinde lucrul lor, nu aveau cu ce'si procura nutrimentul, asa ca in doua seri de-a rindul se culcasera nomancati. 0 vecina, aprope ca si ei de se- raca, le mai aducea din cand in cand eate ceva de ale manciirei dar ce putea folosi putinul acelei milostive femei, la cinci gum flamitinde ! Mama, cuprinsa de groza, §i inmuiath.," de suferiute, mergea din ce in ce mai r6u. Timpul Tarasi se inasprea. Copiii goi §i neman- cap, tremurau de frig. Tomna sosise, si prin aproprierea ei gro- zaviile erne', inmarmurise pe eel lipsiti de mijloce, cu cat mai Inuit pe aceste nenorocite fiinte care nu aveau nice de unele. Copila cea mai mare nu mai putu esi dim cask' spre a desface lucrul; u§ile se inchisese pretutindeni; ferestrele se lipisera cu bartie ; famurile eseau grose, valuri valuri, d'asupra co§urilor din casele celor mai avuti, rostogolindu-se majestos peste umilele lo- tuinte ale celor persecutati de sorta; tar in casuta despre care ne este vorba, nu. se aft% nisi o g'atejg, ea O. atite focal. Cand mama era sanetosa, se ducea cliva de spala, scutura, sau facea alta munca pe uncle o cunostea, si sera se intorcea acasa cu paine, legume, lumanare, sapun si altele de ca- e avea prima r-e- vesitate ; acum insa, ,tine sa aduca tote astea ? Nu era vorba nu- mai de o cli, doua, cliei ar fi putut sermanii sa rabde fiind de- prinsi cu mizeria; ci era o septamana de and nu capatase un ban eel putin, si vre-o dot lei ce'i avusese, cu o iconomie ne mai ponienita cumparase cite o painisora uscata §i mucigaita pe care o gustau cu apa de ploe ; mourn se ispravisera si aceia de vre-o doua 4ile a5a in cat pentru 4iva urmatore trebuiau sa mora de fOine. Vai! Cala `mizerie !! Si and to gande§ti ea mail se zapacesc inotand in imense avutii, fara a §ti sa dea o bacatica de paine unui nenorocit !!! Era 4 ore spre sera; in casa se intunecise bine, din causa ca cerul era forte inorat si ploia cadea in torente ea o vijiitura in- span-a:nth-tore ; eel dePopii mai midi piangeau de frig si de force, plansul for insa din causa nernanearei, semana mai mult a mior- laitura, 'caci stomacul li se strinsese cu desever§ire ; 'Inca crate -va ciasuri si mOrtea s'ar fi facia stepana pe situatiune ; deja boldul sea incepuse a impinge pe aceste nenorocite fiinte, slabite de fOine si frig. puma era aprOpe perduta, iniorsa spre perete, plangea in as- www.dacoromanica.ro
744 CULMEA MIZERtEI cuns, gi tintind ochii din cand in vand spre icOna Prea Santei Feel Ore, care era aninata d'asupra capului el, o ruga cn laerami sa'i trimOta, sau un ajutor providential, sau un sfirgit grabnic, ne- mat putend suferi durerea fiilor set. Cele douia fetite mai man, Tamp cu ochii inundati in lacfami, stringeau cat puteau in brate pe cei dot micuti gi le abureau su- fland en gura, manugitele ingbetate de frig, mangaindul cu spe- ratite degarte ca sa nu mai plingla. Aga se strecurara doua, trei ore, afara plOia nu fneetase ; un, vint gi mai puternic sgrinta prin hartiele ferestrelor, buind in pe- retii easel cu o putere supra naturara; o sguduitura puternia, care era aprOpe sa sfarme casa Inrnarmuri pe tots, gi eu tote as- tea nu aveati o speranta, drept mangaere. Era culmea mise- riei! Momentul trebuia sa hotarasca de sOrta for ! Un ochiu MO. veghea asupra,-le- dintr'un be Prea Inalt ca path, et vedea. Era ochiul Providintei. Mama leginase din momenta] cutremurarei case, fara ca co can abia se mai luptau cu fortele junetel, sa fi bagat de sem. S'apoi flamani3i earn erau, inghetat,i de frig gi inspaimantati de furia tempestei, aprope amortisera, cand urautura unei trasuri care se uprise inaintea casutei lor, if facu s6, tresar6. 0 voce fememsc/ se aucli, in acel moment, chemand pe alt eine va din trasura Cu umbrela eaci Inc a ploua. In urma o ciocanitura -agora la umila for uga, ii tretli bine, gi tot de odata se Infricogara.' nefiind depringr cu ast-fel de visite ; cu tote astea, fetita cea mai mare, intreband, tine este ? dupa ce i se respunse forte blajin, deschise uca cu ore-care temere, retragendu-se In interiorul easel care era forte intunecos. Ca prin minune casa se ilumina printr'un chibrit aprins de vi- sitatorl, can dete foe unei lurninAri, de ore-ce erau preparata cu acestea, facend ca sa,' se distinga interiorul easel gi personele ce o locuiau. Era un tablou infiorator ! Aspectul unei ast-fel de mizerit niei nu se pote descri. PersOnele visitatOre, un domn gi o domna, ingroziti intr'un mo- ment de ceia, ce vedeau cu ochii, schimbara nigte privirt semnifi- cative, apot darna, care purta un costum nobil dar simplu, potrivit cu timpul, se apropie de patul bolnavei care Inca nu se tredise din legin ; indata ce o privi se adresa insotitorului seu :Joe- tore, usez5, de megtegugul d-tale. Acesta, un barbat Impunetor cu un aspect martial, care proba profunda'i atitudine, dar in a- celagr thnp, cu o figura forte atractiosa gi nobila care 'ti dovedea pe marl uman, apropiindu-se de bolnava, gi observand-o de a- prope, de gi era perduta j3u desevirgire gi leginata, totugi nu se descuraya, ci scotend imediat carnetul, rupse o foie pe care sense ca creionul o ordonanta §i u dada vizitiului en care venise, po- runcinclu-i ca indata sa se intOrca on medicamentele preserise. Pana la sosirea inedieamentelor, se ocupar6 Cu cercetarea celor atte nenorocite fiinte, sari inghesuiti unul in altul, priveau uimiti la tot ce se petrecuse, fara ads putea da sema de situaAiune. In a pit, nici sa'l www.dacoromanica.ro
CUE MEA M ZERIET 745 cest moment, cate-va lacrami se vedura picurand din °chit visita- tore'. care mangaind cu o caldura parintesca pe micii copila§t, dupa ce le dete cate-va prajituri dintr'un equlet ce purta pe mans, le promise ca a doua cli vor avea de tae, tact primul res- puns al acelor copila§t, la intrebarea ce le faeu, a fost : Nt-e frig §i ni-e Rime Dupd un sfert de ora sosind §i vizitiul cu medicamentele, plus un cog en diferite articole de mancare qi cloud sticle cu beuturt Intaritore, aduse tot dupa ingrijirea Doctorului, primul act aL a- cestaia fu de a administra bolnavet medicamentul necesar la a earl' atingere se qi cle§teptd tintind. °chit sperioqi asupra celor din casa. Mat inteiu nu credu ochilor, i se pares un vis, inch i- dendu-i tarap ; insa imediat it redeschise §1 la intrebarea Doeto- rului ce are, sufeEnda, dupa o privire cercetatore, intelegend 6co- pul nobililor visitatort, se intorse spre icona Santet Feetore, o privi indelung, apoi cu o voce melancolica dar destul de deslusita dise : Multumescu-Ti Matca Domnulut : §i intorcendu-se spre vi- sitatori, addoga : Avett mild de ace§ti patru nenoro iii, tar pe Tine me lasatt sa mor in pace, tnultamita ca ruga mea catre St. Femora a fost audita. De acum pot milli impacata, fiind sigura ca vein ingriji de den§it §i uu'i yeti lasa pe drumurt. Aci se opri, lacrimile o podidira plase cu suspin, la a cart] jale, copiii en- prinst de mila, o imitara, in cat abea putura fi potolitt de bine- ne-facetorit lor, can de asemenea, migrate pana la suflet, unira pentru un moment g lacrimile lor cu ale nenorocitelor fiinte. In intervalul cat tinu acesta scena dutosa, vintul §i plata ince- tasP ; norii se deslantuiserd putin sate putin, §i in a curt, cerul se inseninase, stelele sclipeau in tota splendorea pe un albabtru ra- pitor, tar lung en gratiosa-t majestate ca o regind a noptet, artin- eand razele sale pretutindent, nu perdu din vedere nice umila lo- cuinta a acelor nenorocita, ci o seruta cu voluptate, strecurandu se prin saracactosele ochtulete ale ferestrei care cu putin mai *nainte presenta un aspect plingetor. Acesta nobila §i nepretmita bine-facetore, care nu era aTita, de cat Domna de ontire a aces color], pana in acea sera, nu avu,ese nict o cuno§tintd, ea in raionul seu se afl't o asemenea tamilie ne- norocita, cam ar fi putut de mult sa'i vie in ajutor, avend o inima adeverat crestinesea; causa a fost ca niment nu'i facuse cunoscut despre suferinta lor, tact vecinit vetlend ca acea femeie are ca- suta ea qi tree' fiice care lucrad cro§eturt. o credeau fericita; si on de sate on venea cate o comisie, niment nu o recoinanda. Arum insa, acea vecina care o miluia din cand in cand, vetlend pericolul care ameninta pe aresta nenorocita familie, alergase in- tr'un suflet la Domna ae (more, despre al caret domiciliu se in- formase de la o altd, femeie seraca, ii faeu cunoscut grava situati- une §i pericolul in care se aflau acei nenorocita; tar acleverata, Domnd, de onore, intelegendu-§t nobila qi delieata misiune, nu perdu nicY un minut, ci ducendu-se la Doctorul colorer i1 lua, §i impreuna, ii vecluram visitand pe un tiinp a§a de greu §i la o ora deja inaintata, casa nenorocitilor. gi www.dacoromanica.ro
746 (111,MEA MIZERIET Nu e de prisos, cred, a mai spune ce chiar de a doua bol- nava fu internala intr'un spital, de uncle- peste doua septatnani pe deplin restabilita. Cele tree fete fora instalate in asilul Elena. 'Minna, tar bamtul se lash.' spre inangaierea mutnei sale, carnia i se facia si o pensiune bnnicica, multumind Maicei Dom- Milostivitorea cea prea buna a tuturor ca '1-a ascultat scurta dar disperat-i rugaciune, in m °mental ctind se afitt in culmea mizeriet. MIZERIA Geine saracul de nemaneare E gol, haanata, s'a trentuit, Plota, zapada §i frigid tare. _Pam" la ose, vat ! l'a rasbit. Stie c'arasa, copii nevasta, L'a§tepta intr'una din ochi clipind Priveso sa vie, tot la fereAta, Cu painiqUra sau alt merind. Si nu'i nice asta, nice chiar de una, Cam tota sliva a colindat Catfind de lucru ca 'n tot d'una Se 'ntorce acasd, lihnit, uscat. E trist seracul clasta ursita. N'o pOte duce, e disperat, Copiii plinge. mania manita, Cu lacramiare '1-a alinat. ;41-adorm sermauif, e'adese ora, Sperauta diet 'i-a atipit, De si le gora a inimiora, Cam tout ;Elia a chiorait. Ast-fel-le sorta, Ono., in fine Tortura negro, 'i-a cousamat, Si ate unul, trecend la bine DurereamUrteale-a alinat. Preotul ANTON I. SAOHELARIL Srantul Gheorghe Veehiu. si nului, crestinilor, t i, aste-]h ao www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE Literatura Istoriei bisericeF,C se inavuteste pe 4i ce merge cu lucrari de ale invetatilor rusi ; de si ele nu aunt numer6se, dar mai tote se disting prin o intrebuin- tare sirguinci6sA a isvor'elor o cunos,itinta deplinA a li- teratures. Lucrarile aceste yin in mare parte de la fostil students al Academies spirituals din Moscva si aunt o do- vadA despre seriositatea si zelul cu care se cultiva.' acolo Istoria bisericesca. Dar intaiul rang intre tote lucrarile de acest fel de vr'o ciece am aeum, it ocupa scrierea lul Ni- colae Ricanorovict Glubocovski, Licentiat al Academies spi- rituale din Moscva, intitulata : Fericitul Teodorit Episcopvl Cyruluf. Viala si operile sale Studiu islorico-bisericesc, 2 volume (ruseste). 31osva, 1890. Acesta lucrare este una din vele mai insemnate Mono- grafii patristice si pote servi de model on -ciirui teolog, care ar voi sa scrie in ranml acesta. Lucrarea se distinge 1) prin o cun6stere deplinA a operilor lui Teodorit si scrierilor contimpurane. Se vede ca autorul facut estrase copi6se si sistematice, pe care a cladit studiul seg. El a citat si discutat pretutindenea materialul complect, un ce ne mai pomenit in o lucrare din yecul 5. 2) Prin simeiria minunata in care autorul s'a silit a Linea sema de tote inaprejuralrile diverse ale lui Teodorit si de activi- tatea sa literal% asa de feltirita. El e apreciat ca polemic In contra Monofisitilor, ca eresiolog, ca exiget, ca Epis- cop, ca cap al orasului, ea istoric, ca scriitor ascetic, a- semenea in multiplele lui relacii cu Antiohia, Alexandria Constantinopole, Roma etc. Cu zel neobosit autorul cautrt §; st-a www.dacoromanica.ro
748 BIBLIOGRAFIE pretutindenea sa patrunda fondul luerarilor. El urmareste isv6rele ce a intrebuintat Teodorit la corn punerea istorief bisericestf si a scrierii eresnrilor cu aceiasi luare a- niinte ca si itele ineurcate ale politicei biserices,sti ce unea atuncI intre sine marble scaune episcopale. Autorul insist& nu numai asupra cereetarilor dogmatice ci si asupra ce- lor chronologice. Dar in adever de admirat este 3). Cunos- tinta ce autorul are de literatura: rani carp' de istorie bi- cericesca, Bunt inzestrate en o literature asa de imbelF,m- gatagerman,a, englesa si francesk din timpul mai vechiti si mai mil. Mari visterii de dull trebue se fi posedand Academia spirituals din Moscva! Sail unde aiurea sa fi cunoscut autorul atatea opere ? In notele cu care ilustr6za textul, aduce o intrega societate de Ir.vetati germanl, fran.- cezi, englesI si rust. Mal Intel insa, el a studiat forte solid pe maril patristici si scriitori de istorie biseripesca frau- ces'a' din v6cul 17 si inceputul vecului 18, pe care dupes convingerea sa nu'I pot inlocui modern!. Cu tote a- ceste autorul nicairi nu face vre-o parade de cunostintele sale. Intl-6ga espunere este obiectiva, lar controversele a- duse in note aunt unde si undo prea scurt tratate. Planul operel este urmatorui : Volumul I se imparte in sapte capete : eel intaf contine viata lul Teodorit [anti la Episcopatul soli, al doilea it descrie ca Episcop si a) Activitatea sa in folosul de obste al orasului b) Acti- vitatea sa bisericesca ca pastor, inv6tator si combatator al ereticilor. Cele trei capete urmatore cupnind marea con- troversy do2maticii intre scOla Antiohdna si Alexandrina relativ la unirea ipostatica a celor doue fir! in Christos pana la Sinodul talharesc din Efes (459) si depunerea lui Teodorit. Al §eselea Cap espune restabilirea Teo- dorit in Episeonat la Sinodul din. Chalcedon (451) F;i merge Vara la mortea lul (458). Cel din urma cap tra- teza despre s6rta decedatulu! 'Teodorit in judeeata Bise- sericel ales in disputa despre tole trel capete (547-553). Autorul este un adorator al lul Teodorit si catolic orto- doxadversar declarat al lu! Nestoriu, aparator al luI Ciril §i combatator al lui Dioscur. In asa atitudine, el negresit n'a putut fi de tot just fate cu meritele nici fat cu de- feetele lul Teodorit. Acosta se vede din modal in care judeca pe Teodorit ca membru al Sinodulu! din Chalce- don.. Aid autorul nu vrea sa stie nimic despre indoelile eel adica hi www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFTE 749 la care a dat loc atitudinea eroului sett ; ceia ce insa tre- bue a i se trece cu vederea. Dar insemnatatea operei se vede mai ales din Volumul II desfficut In vase !Atli. Partea 1 este o espunere mina- nat de terneinia, despre lucrArile exegetice ale lui Teodo- rit. In partea 2 se discutrt opererile polemice vi dogma- tice ce n'ati fost espuse in Vol. 1, de aseminea gi operile apologetice. Partea 3 tra,t6dti, despre operile istorice ale lui Teodorit. Aici e punctul col mat. luminos esq,minarea istoriel bisericevti a lui Teodorit in isvOrele ei. DesfAvu- rarea devine aprope o apologie, insa just'a. Aci autorul im- pinge cu succes cercetArile sale mai departe s,;i ajunge dovedi en probabilitate ca Teodorit in compunerea istori- ei sale bisericevti nu s'a tolosit de Socrat i Sozomen ci nu- mai de Eusebiti, Rufin vi Filostorgiti, In acelavi mod precaut sunt espuse isvorele vi planul Compendiului fabulelor -ereticilor". Autorul aid intro, cu indrasne15, in critica is- vorelor gnosticismului xi nimie din ceea ce trebue a, cer- ceta nu las5, la, o parte. 0 adeveratrt ina,vutire a litera- tures de felul acesta da, in investigatia sa despre Epitome" care este de mare insemnAtate pentru dogmatics. Sectia din urtna a acestei pArti tratea, despre (10.6a.v.-4 icloom" vrednicia de credinta gi pretul ei pentru istoria monahis- mului. Partea 4 e consacratA lui Teodorit ea orator vi vi predicator, a 5 Epistolilor, a 6 operilor perdute i pseu- do-epigrafe. Conclusiunea este o privire recapitulativA a- supra mul Teodorit ca scriitor. Ast-fel in aceste doue volume de peste 850 pag. 80 ni se presinth, una din cele mai insemnate qi savante Mono- grafiii patristice, si Biserica Rusiei cu dreptul se note felicita di, din sinul ei a exit asemenea lucrare ce dove- devte o erudiciune intinsti, o sirguintA mult staruitore. Neat numai ca lucrarea find scris rusevte nu se va pu- tea respandi vi in streiratate in mesura in care merits. (Theologische Literaturzeitung, Nr. 20 4 Octomber 1990. Leipzig. S. 502 sq). Icon. ALEX. MIRONESCU. si www.dacoromanica.ro
Prirnim urruatorul Jurnal de la Eparhia Sf. Episcopii de Arge§, prin care regulezi budgetul atelei biserici. JURNAL. Asta-41 arm]. 1890 Julia Noembriu ¢iva done-spre-clece, not E- pitropi: vi Preotii Bisericei cu patronagiul Sf. Gheorghe din Pitevti, intrunindu-ne vi cleliberand asupra budgetulut de venitul cheltuelele acestei Biserict pe esereitiul 1S90-1891, i : Avend in vedere ordinul halt Prea, Santiet Sale Parintelui piseop al Eparliiei cu No. 307 din 14 Aprilie a. c. prin care se decide ea Biserica eu patronagiul Sf. Nicolae din acest orav este filiala Bisericei nostre SE. Gheorghe. Avend in vedere ca- Biserica Sf. Nicolae are un numor forte mic de enoriavt, un venit insuficient pentru intretinerea personalului de servici u. A end in vedere ca donatorii averilor lasate Biserieilor au avut de stop ca averea for donata sa serve pentru intretinerea Glerului si radicarea prestigiului sfintei nostre Biserici Crevtine Ortocloxe si pomenirea for in Iocasul Dumnecleiret. Pentru aceste cousiderente am decis : ca in budgetul Bisericei nostre St. Gheorghe pe esereitiul '1890-1891, se prevedem suma de let vase sute (600) ca subventiune pentru intretinerea Biseri- eel filiale Sf. Nicolae. Acesta subventiune va fi reversibile si asupra budgetelor vii- tore, pre cat veniturile Bisericei nostre -nu s'ar micsora de la suma la care se gasevte asta-cb radieata, cand Iuain acesta decisiune. Acest Jurnal se va inainta pe de-o-parte la aprobarea Prea San- tie' Sale Parintelui Episcop al Eparhiei prin Parintele Prot:Heron_ local, iar pe de alta de odata cu budgetul la aprobarea onor. Con- siliu comunal prin Dl. Primar local. Epitropit : (ss) Rdicoviceanu. (ss) 1. H. Nicolau. Preotii : (ss) Pr. N. P. Boerescu. (ss) Pr. G. Popescu. E- vi @i www.dacoromanica.ro
Copie dupre adresa Comitetului Permanent al Judetului Argeg comunicata Prea Sf. Sale Episcopului, in cestiunea regularei lefelor preotilor §i celui alt personal bisericesc. Prea Sfinte, Comitetul Permanent in urrna intervenirilor facute de Prea Sfin- tia Vostra a dispus a da legala satisfactiune reclamatiunilor sluj- bagilor bisericesti cu privite la subventiunile ce au acordat prin bugetele comunelor for respective, a invitat pe de o paste forte serios pe D-nn Sub - Prefect' a pane obligatie Primarilor sa achite Para intardiere subventiunile ne platite dupe anal financiar 18h9- 90, cum §i pentru trimestru espirat diu esercitiul curent, "ar pe de alta pentru viitor a regulat ca plata preotilor si a eelor-1 alt' slujba§i biserice§ti sa se faca trimestrial in modal eel MLl regulat. Subsemnatul dar are (more a ye supune de acesta la cuno§tinta Preasfintiei Vostre, rugandu ye tot de odata a diposa en Parin- tele Protoiereu al Judetului sa privigheze data se indeplinesc la timp aceste disposition' §i in caz coutrariu sa ne incunostiinteze. Bine-voitt ve rog Prea Sfinte a primi fncredintarea prea osebi- tet nostre consideratiuni si stln1 L ce ye pastrez. Pre§edinte (ss) PASCAL. Seeretar (ss) G. N. Tdmpeanti. DONATIUNI. D-na Lelia, sotia D-lui Iancu Oteteli§anu, arendapl mo§iei Cu§- mirul din judetul Mehedinti, bine-voind a oferi bisericel din acea localitate, un potir, o cruce, o lingurita, un disc i o copie, tote de argint; mar Dl. Alexandra Otetelisanu o colimvitra de pleb, pen- ut botezatul pruncilor, li se aduce %if §i caldurase multemirr pio§ilor donator'. www.dacoromanica.ro
754 DoNATH-NY riag 1 leu. Maria, Mares Comsa, veduva, enoriasa 1 leu. Nita Ione- scu, notaru comunet 1 leu. Pantile Dem. Hemel, enorias biseri- cei 4 leu. Stan Gh. Stanciu enoria,s 1 leu. Vasile Gh. Negue eno- rims 1 leu. Gheorghe Mayen Dula, din cotnuna Teisaui 50 bane. len Mgrcu Dita enorias bisericet, 50 ban). Tuturor acestor donators piosi li se aduce caldurose prin publicitate. Domna Alex. Luchia cu fiul seu Harisiade-proprietarit mosiei Sucevern, judetul Tutov,", au daruit biserieet st. Trei lerarhi din Comuna Bogdana, policandru de bronz poleit si incarcat cu cristaluri in valore de 150 leT precum si o iedna, 1VIttica Doinnu- lui format mare imbracata cu argint corduele suflate cu our -in valore de 535 lei. Domnul Ilie Clara, a daruit aceliasi biserici- un clopot in grentate de 103 chilograme care valoraza 700 lei, tar d-nul Mihail Parfene a daruit o crure mare de iemn, zugra- vita pe o parte restignirea Domnulut, Tar pe alta Botezul care costa 45 let, de care apartine si o candela de alarna, cu trei sfe-- nice in valore de lei 15. D-nit Mihail Sitariu si G-h. Gutanu an daruit bisericet numite cel I-id 24 lei Si 70 bans, tar al II-lea 10 si 30 barn. Tuturor acestor plop donator" li se aduce caldu- rOse multamirt prin publicitate. Prin initiativa si neobosita striruinta a d -]uy Vasile Nadejde lost controlor lost Sub-prefect, actualmente Avocat, si cu eheltu- tala poporanilor si a Primaries de Adjud, carea a prevOut in budget rate o sums de lei pe fie-care an, s'a facut in Adjud jud. Putna o biseriea care a costat in total sarna de peste 30 mii Iar ca erestint mai evlaviosi si piosi, care an contrihuit la ridi- carea acestut slant loca,b atat cu bans, precum i cu neobosita, for artivitate stint urmaterele persone : D-1 Custantin Ghica fostul proprietar al mosiei Adjud a oferit 200) let Toiler Masca 900 lei si una icand mare a st. martir Teorlor Tiron zugravita cu chel- tuiala sa. Gheorghe Serban 700 lei. Gheorghe Pacura,riu si fiul 500 lei. d-nul Sotir Vriones posesorul monies Ajud a oferit 300 lei. d-nul Dobrea Dima osebit de barn in diferite randuri a fa- cut o icOna mare en tronul el numita Maim in valore de 700 lei. d. Nica Blanariu deosebit de haul a cumperat un chivot in valore de 100 let d. Lazar (Brailen) Stefanescu, a dtruit una icona marimea de mijloc. tot Mama D-lut, imbracata in our in valOre de 70 ruble. d. Mihai Tutuenu, un policandru de alama in valore de 25) let. d. Gheorghe Gh.eorghel primarul de Adjudul vechi, osebit de ban], un policandru de bronz 200 lei. d-nil Nica Popa, Nanea Mareuta, Constantin Ona, Ion T. Radii, Constantin Buliman. Stefan Anastase si Nichifor Ion, fie-care a farut rate o candela de argint, in valore de 60 lei una, trite 420 lei. d-nil Alexe Boje, Ghita Bloga si Ghita, Radovici, ad oferit dond sfes- nice de alama iu valttre de 50 lei. d-na Ro.alia N. Crivelariu, a eumparat 4 carts, Evanghelie, Evhologiu, Liturghia si Psal- tiria" tote editia st. Sinod, in valore de 56 lei 50 ban' legate en multimie an gi let Let D-10, www.dacoromanica.ro
DONA1 755 pele marochin. d. Die Nicolescu. Dorobantul proprietarul mosiet Ajud, actualmente deputat a oferit jumatate din diurna sa de de- putat. 750 let bisericei si 750 lei spitalului din localitate, si d. Nicu Lojescu actual Sub - prefect al plasei Racaeturn. prin mijlo- cirile de care dispune, ne-a adunat in folosul bisericet 450 let. d. Costaehe Antoneseu, comersant din Focsant a oferit una ea- deluita de argint in valore de 120 lei. Tuturor acestor prea plop donatori li se aduce vii si caldurose mult,emirt pentru acesta ca- ritabila faptA." gi demna de itnitat. D-sOra Maria T. Apostol, d-nul Fi lip T. Apostol si d-sOra Li- lica _neva cu let 700 au procurat santitele vase complecte, tote de argint masiv si sufl'tte cu aur, santitele acoperemiute de atlas de matase roe" ornate cu fir si fluturt tret fete de mese de doe. d-nu Velicu G-anea cu lei 35 a procurat o cadelniri. d-nit Cons- tantin T. Apostol cu let 30, Ivan Constantin en let 16, Ghita si Nicul. Lazitrescut cu. let 8, Niculae Nichifor cu lei 6. Pr. Teodo- rescu cu lei 6, Serban H. Cosac cu. let 5, Panait Candelato cu. let 5, Stanciu Tarachiu, cu let 5, Nichita Moruz cu lei 5 Const. G. Tam' cu let 7,50, Nicolae Nistor cu let 9, Nae Georgescu let 4,50, Spiru Ionescu let 4, Em. Danulescu lei 9,50, I. Christo- lovenu, I. Barbulescu si Gheorghe Ganea cate let 3, B. Rucarenu lei 1,50, Calin Gheorghe let 8 si Dragan JOn let 8, pentru legatul cartilor yacht si procurarea eelor noi. D-na Ana Dongorouzi a daruit imbraeamintele sante' mese si a sant presto], de damase de lana. D-nul Petcu Niculae en let 60 a procurat o cristelnita de arama si s'a oferit a o -pastra in curatenie tot-deuna. D-nul Eane Vergica a daruit pentru biblioteca bisericet 12 volume cart" bisericesti, continua, elen ca Minee, Ceaslov etc. D-nit Const. T. Apostol cu let 24,70. Vasile 1. Manea let 20, Em. Danulescu. I- van Constantin, Dunntru Tecu. Radu I. Filote si I6n Bratu eke let 10 ; d. Boldeno, R. Harjoghe, Stanciu Tar chiu, Jordan Rusea G. Lazarescu, I. Sotronie, P. Candelato, Stefan Cotet si Nae Geor- gescu Cale let 5; Necul. G. Pops. si G. Mortu cate let 4; Ion Rosca, Stoian Dinica. State Milutiu si Grig. Dafinoiu cate let 3; M. Marinescu, D. Antohi, Ion Scorbura, lordache Panait, B. Rit- carenu. G. C. Filote, Vasile Muntenu, Loan Haralambie, G. Chi- rit,a, Oprisan Chririt,a, Jon Arbunea, culea Ilie, Cost. G. Turcu, Stan Oancea, lancu. Dimitriu, Radu Root. Ne su I. Tutor, Ion Tudor, Gheorghe Moraru, Anghel Niculau, Preot. N. Popescu, G-. Danulescu, Apostu sin Al ost, Coman D. Spita, I. Cristolovenu, si Const. Ion cate lei 2; Radu Cochirlenu, Hr. Peneiulescu, Alex. Tanaseecu, Stefan Barza, Stoica I. Tudor, Badiu Len, si Dumi- tru M. Bactu cite let 1,50; Manole Tone, Mitu Stan Ion Shnion G. Vasilache, Neculae C. Filote, Filip Scherer, Mateas Koenig, G. Covrig, Stefan Mustata, V. Tarachiu, Nicolae Manea, Tinca. G. Popescu, Dumitru I. Filote, Lazar Gheorghe, Niculae Belu, Niculae Murgu, N. Vasilescu, N. Uglea, Nita Surdenu, Ion Negru G. Harjoghe, C. Serghevict N. Lefler, St. Mocanu Vasile P. lon Ion Vlad, Zinca Filote, Marin Filote, Tanase Dutnitrache, Gh. Georgescu, Bogdan Popescu, Dumitru Gain-a, Ion Vasilescu, Nicu ICNI : si ; www.dacoromanica.ro
756 DONATIUNI Ionescu, Gh,. Draghiciu, Preot. Petre Bordenu, GriPopescu, Va- Bile Ignat i Mihal Baciu cote lei 1 ; Sandu C, Madgearu §i alte 31 pers6ne cite 50 barn, pentru procurarea unuT rand sacre veq- minte de adamasc de matase. d. Dimitrie Lazarescu a:daruit volum predicT de Antim Ivirenu. Personele notate mat sus, animate de eel mar nobil srmtiment, bine-voind a contribui cu sumele aratate in dreptu-1e, pentru pro- curarea santitelor vase, cumparatul §i legatul cartilor, inflintarea santitelor invesmantarl, reparatul pardoselet bisericer din corn. Gurgueti judetul Braila in numele epitropiel bisericer din. corn. Gurgueti, pl. Vadeni judetul Braila, li sa exprima cele mar vii multamiri, dorind ca esemplul dat de d-lor sa afle cat de multi imita tori. Lista de locuitorii din comuna Luica, Plasa Negoe01 judetul Ilfov, ce au ajutat la pardosela cu scanduri a st. Altar al Biseri- cei din sus disa comuna. Preotul Marin Sachelarie Parohul 40 let. Petre' Dumarescu let. Ilie Radu Dragomir 2 let. Ilie Paun 2 ley. Paun Florea 2 1. Gutu Drape 2 let. Marin G-anea 1 leu. Mitu Ganea 1 leu. Gheor- ghe Ignat 2 let. Ivan Chiru 1,30. Dimitrie Florescu 50 ban]. Te-b odor Popa 2 lei. Voicu Marin 2 let. Stan Gheorghe 2 lei. Gheor- ghe Dinca 2 lei. Nae Ivan 2 let. Savu Necula 2 let. Gheorghe Bu- cw 2 lei. Peste tot lei §i noua barn 80. Tuttiror acestor plop do nators li se aduce vii muitumin. 1 z fat -cleci www.dacoromanica.ro

More Related Content

PDF
Bor oct77 sept77
byDalv Alem
 
PDF
1914 10
byDalv Alem
 
PDF
1902 01
byDalv Alem
 
PDF
1890 12
byDalv Alem
 
PDF
1887 02
byDalv Alem
 
PDF
1893 09
byDalv Alem
 
PDF
Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie)
byIoan M.
 
DOC
Cleopa Ilie _Despre credinta ortodoxa
byAdrian Manea
 
Bor oct77 sept77
byDalv Alem
 
1914 10
byDalv Alem
 
1902 01
byDalv Alem
 
1890 12
byDalv Alem
 
1887 02
byDalv Alem
 
1893 09
byDalv Alem
 
Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie)
byIoan M.
 
Cleopa Ilie _Despre credinta ortodoxa
byAdrian Manea
 

What's hot

PDF
1889 03
byDalv Alem
 
PDF
1884 08
byDalv Alem
 
PDF
1893 01
byDalv Alem
 
PDF
1883 04
byDalv Alem
 
PDF
1890 05
byDalv Alem
 
PDF
1890 01
byDalv Alem
 
PDF
1897 03
byDalv Alem
 
PDF
1887 05
byDalv Alem
 
PDF
1884 01
byDalv Alem
 
PDF
1893 02
byDalv Alem
 
PDF
1876 1877
byDalv Alem
 
PDF
1901 02
byDalv Alem
 
PDF
1895 03 04
byDalv Alem
 
PDF
1892 06
byDalv Alem
 
PDF
1888 08
byDalv Alem
 
PDF
1893 03
byDalv Alem
 
PDF
Patericul romanesc_Arhim.Ioanichie Bălan
byAdrian Manea
 
PDF
1881 incomplet
byDalv Alem
 
PDF
Baciu Cristian ro
byMircea Tivadar
 
PDF
Sfantul Siluan Athonitul_intre iadul deznadejdii si iadul smereniei
byAdrian Manea
 
1889 03
byDalv Alem
 
1884 08
byDalv Alem
 
1893 01
byDalv Alem
 
1883 04
byDalv Alem
 
1890 05
byDalv Alem
 
1890 01
byDalv Alem
 
1897 03
byDalv Alem
 
1887 05
byDalv Alem
 
1884 01
byDalv Alem
 
1893 02
byDalv Alem
 
1876 1877
byDalv Alem
 
1901 02
byDalv Alem
 
1895 03 04
byDalv Alem
 
1892 06
byDalv Alem
 
1888 08
byDalv Alem
 
1893 03
byDalv Alem
 
Patericul romanesc_Arhim.Ioanichie Bălan
byAdrian Manea
 
1881 incomplet
byDalv Alem
 
Baciu Cristian ro
byMircea Tivadar
 
Sfantul Siluan Athonitul_intre iadul deznadejdii si iadul smereniei
byAdrian Manea
 

Viewers also liked

PDF
1896 10
byDalv Alem
 
PDF
Toate paraclisele
byAlin Cazacu
 
PDF
Salba de rugaciuni inchinate Cuv. Marturisitor †Arsenie Boca
byVasile Danci Moroşanu
 
PPSX
Religie si putere
byMacsim Constantin
 
PDF
(Liturghierul) iasi 2004
bysepis10
 
DOCX
Culegere de acatiste şi rugăciuni intro 1
byVasile Danci Moroşanu
 
DOC
24 De Ore Ortodoxe Un Program Ortodox
byAlin Cazacu
 
PDF
Carte De Acatiste Paraclise Canoane Rugaciuni
byAlin Cazacu
 
PDF
Culegere de acatiste şi rugăciuni pentru ziua de marţi
byVasile Danci Moroşanu
 
PDF
Pp carte-rugaciuni
byIulian Galea
 
DOC
Carte De Rugaciuni
byAlin Cazacu
 
PDF
Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru
bykarina_bc
 
PDF
11 Exercitii pentru gimnastica mintii.
byLorand Soares Szasz
 
PDF
Cartea interzisa
byAndrei Patrut
 
1896 10
byDalv Alem
 
Toate paraclisele
byAlin Cazacu
 
Salba de rugaciuni inchinate Cuv. Marturisitor †Arsenie Boca
byVasile Danci Moroşanu
 
Religie si putere
byMacsim Constantin
 
(Liturghierul) iasi 2004
bysepis10
 
Culegere de acatiste şi rugăciuni intro 1
byVasile Danci Moroşanu
 
24 De Ore Ortodoxe Un Program Ortodox
byAlin Cazacu
 
Carte De Acatiste Paraclise Canoane Rugaciuni
byAlin Cazacu
 
Culegere de acatiste şi rugăciuni pentru ziua de marţi
byVasile Danci Moroşanu
 
Pp carte-rugaciuni
byIulian Galea
 
Carte De Rugaciuni
byAlin Cazacu
 
Autocontrolul-pas-cu-pas=dan secaru
bykarina_bc
 
11 Exercitii pentru gimnastica mintii.
byLorand Soares Szasz
 
Cartea interzisa
byAndrei Patrut
 

Similar to 1890 09

PDF
1874 1875
byDalv Alem
 
PDF
1887 03
byDalv Alem
 
PDF
1884 12
byDalv Alem
 
PDF
1907 08
byDalv Alem
 
PDF
1885 04
byDalv Alem
 
PDF
1898 07
byDalv Alem
 
PDF
1895 01
byDalv Alem
 
PDF
1893 05
byDalv Alem
 
PDF
1884 03
byDalv Alem
 
PDF
1875 1876 02
byDalv Alem
 
PDF
1875 1876
byDalv Alem
 
PPT
Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir
bycatedralasfantulnicolae
 
PDF
1898 04
byDalv Alem
 
PDF
1907 03
byDalv Alem
 
PPT
Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov
bycatedralasfantulnicolae
 
PDF
1903 1904 bor
byDalv Alem
 
PDF
1888 06
byDalv Alem
 
PDF
Crestinismul parintilor
byIonescu Mirela
 
PDF
1884 04
byDalv Alem
 
PDF
Crestinismul parintilor
byPaul Androne
 
1874 1875
byDalv Alem
 
1887 03
byDalv Alem
 
1884 12
byDalv Alem
 
1907 08
byDalv Alem
 
1885 04
byDalv Alem
 
1898 07
byDalv Alem
 
1895 01
byDalv Alem
 
1893 05
byDalv Alem
 
1884 03
byDalv Alem
 
1875 1876 02
byDalv Alem
 
1875 1876
byDalv Alem
 
Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir
bycatedralasfantulnicolae
 
1898 04
byDalv Alem
 
1907 03
byDalv Alem
 
Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov
bycatedralasfantulnicolae
 
1903 1904 bor
byDalv Alem
 
1888 06
byDalv Alem
 
Crestinismul parintilor
byIonescu Mirela
 
1884 04
byDalv Alem
 
Crestinismul parintilor
byPaul Androne
 

More from Dalv Alem

PDF
Bor 1882
byDalv Alem
 
PDF
1914 12
byDalv Alem
 
PDF
1914 11
byDalv Alem
 
PDF
1914 4
byDalv Alem
 
PDF
1914 2
byDalv Alem
 
PDF
1913 sf sinod
byDalv Alem
 
PDF
1913 11
byDalv Alem
 
PDF
1913 7
byDalv Alem
 
PDF
1913 5 6
byDalv Alem
 
PDF
1913 4
byDalv Alem
 
PDF
1908 11
byDalv Alem
 
PDF
1908 10
byDalv Alem
 
PDF
1907 09
byDalv Alem
 
PDF
1907 07
byDalv Alem
 
PDF
1907 06
byDalv Alem
 
PDF
1907 05
byDalv Alem
 
PDF
1907 04
byDalv Alem
 
PDF
1907 02
byDalv Alem
 
PDF
1904 1905
byDalv Alem
 
PDF
1902 07
byDalv Alem
 
Bor 1882
byDalv Alem
 
1914 12
byDalv Alem
 
1914 11
byDalv Alem
 
1914 4
byDalv Alem
 
1914 2
byDalv Alem
 
1913 sf sinod
byDalv Alem
 
1913 11
byDalv Alem
 
1913 7
byDalv Alem
 
1913 5 6
byDalv Alem
 
1913 4
byDalv Alem
 
1908 11
byDalv Alem
 
1908 10
byDalv Alem
 
1907 09
byDalv Alem
 
1907 07
byDalv Alem
 
1907 06
byDalv Alem
 
1907 05
byDalv Alem
 
1907 04
byDalv Alem
 
1907 02
byDalv Alem
 
1904 1905
byDalv Alem
 
1902 07
byDalv Alem
 

1890 09

  • 1.
    '.7-7.P.%;1$ troTertp.W.w.reacto4 ii 14 EWA ORTHODOXA ROMANA rsvistaPeriedica Eclesiastica. ANUL AL X1V-lea, No. 9. TABLA MATERIILOR. Pa g. I. Cuventare de I. P. S. Mitropolit al Moldovei cu ocasiunea ina-ugur&rel statuei lui Gh. Asachi . . . 661 II. Mistirio sail sacrament sail Taine 2 din cele 7 de Mitropolitul Ungro- Valahiel Stefan 667 III. Biserica Orthodox& in lupt& cu Protestantismul 690 IV. Inv6tatura Preotilor pe scurt. 703 V. Introducerea sons& si pus& la ince- putul Liturgierului public in 1834 de Mitropolitul Veniamin . . . VI. Mitropolia Ungro-Valahiel . VII. Istoria Episcopiel de Radauti . VIII. Culmea Mizeriel IX. Bibliografie X. Jurnal Qn. Donatiuni BUGURETI. t..90144# cAiciecaleO 34. Sir. Principatelt- Unite, 34. I 8 9 0. 712 718 725 742 747 750 751 TORIE - -. 4 stat..saakalar.st. _ 0 0 003.t0I . . . . . , . . 5 tr.o'fA',4 g; rPA'. c. ' I 11. pr/9d MAN Q 5`. FI . . . . . . . . . www.dacoromanica.ro
  • 2.
    BISERICA ORTODOXA ROMANA. CUVINTARE ciisetde I. P. S. Alitropolit at Moldova ,si Sucevei D. D. losif Naniescu in biserica sit. Mitropolit din IaA in cliva de 14 Octombre anul 1890, cu ocasiunea inaugu- rarel statuei venerabilulul literat ,si patriot Gh. Asache. In numele TatAluT §i al FiTului i al Santului Duh, Amin, Frafilor Sri Fiilor! Asti -qi sever im o mare serbatOre patriotic qi nmio- nala prin inaugurarea statuei venerabilului G-heorghe A- saki, care de la inceputul secolului present §i pang, la sfirqitul vietel sale (in anul 1869) a lucrat neincetat §i cu multi staruinch pe tkramul culturei nationale ; li find cg, in tot cursul vietei sale a lucrat dimpreuna cu feri- citul pkrinte Veniamin Costachi Mitropo]itul Moldovel in bunk inplegere §i in bunk armonie, all putea dice Inca inspirandu-se unul de la altul atat pe taramul culturel nationale, lcolare §i literare, cat ti pe acela al culturel religiose in Biserica nostrk naOonalit, pe care taram, pe care camp, biltrAnii no§tri §i cleric §i laid, din cea mat departatk vechime, chiar de la inceput, au fost tot -d'a- una uniti qi nedespartiV, fiind ca Biserica nostra cre§tink www.dacoromanica.ro
  • 3.
    662 an EN1 ARE otodoxA, este eminamente nationals, si nu putea sil fie des- pAtip, desbinatl, avend inainte in mintea si in inima lor, cultura si a limbel si a moralel, adid, a mintel si a i- nimeI. Astel au lucrat fericitif Mitropoliti de demult Varlaam si Dositeiu dimpreuna cu top bArbat;I cei luminati din timpul lor, si acestil impreuna lucrare a tuturor a dat nastere cunoscutel maxime intre ;top romaniI : rola ,si biserica, biserica , Mei aceste done erati nedespiir- Pte.De acela si eft asta-;11, In acest5, solemmi, si patri- oticA s6rbiltore, am creq.ut ca este cea mal nemeritsa oca- shine a ice si a repeta, cuvintele ba.tritinilor nostri : biserica vi cola vi biserica, §i am inceput linvocitind pre Dum- neqeti adorat in st. Treime en cuvintele dogrnatice si obici- nuite de st. nostrA, Biserica", pe care inert odata le repet : In nnmele.Yatalui, si al Fil.ulzasi al 'antulni Duh, Amin. Fratilor si fiilor ! batranii nostri, conducetoril nearnu- lui rominese, Domnitori, Mitropolip si Episcopi, dimpre- MA cu top. laieil, boerii eel luminap din timpul lor, tote lueriirile, tote faptele lor, Cu D-clew le incepeau si cu le terminati; en nhdejdea in D-clew se intrarmaii eliar si in contra inamicilor patriei romane, si bunul 'I-a inth'rit in tote imprejurarile si in tote luptele pentru Tara si BisericA, pentru limba si credinta stremosasa, a nea- mulm romftnese. Ast-fel, de acela vedem pe tots intinderea terel, din vesrful muntilor si: pans la mare, pamentul romtinese im- podobit cu biserici si monastiri, inaltate de domnitoii eel bstrini si boerii eel in adeve'r luminatl si patriop, intru semn de multumire luI D- ;leis in care el is. puneati tout credinta si speranta lor, indeplinind tot °data prin inte- meerea monastirilor si a treia fapt5, crestin5, evangelica : eaitatea, csc. aci in acele monastiri, pe care el le inzes- trail cu averile lor imense, multi lume nevoiasa, siiraca, gAsea ad'apost si manga,ere. Mal mult incA, bAtrAniI nos- D-deii D-leti oi ocaa, www.dacoromanica.ro
  • 4.
    CUAENTARE 663 tri indatace capataa o movie, o proprietate de pament si voiaa sä intemeeze si un mic satuc, cea d'intairt ingri- jire si lucrare a for era ca sa zidesca, o biserica in care sa se adune-si sa se rege lui Dumneqeit" in limba stra- buna., fiind-ca Biserica era la strabuni centrul de unire -§i unitate nationala, in credinta si in simtiminte, pre cum -trebue sa fie tot-d'auna, si data suntem romani vi bunt' crestini trebue in tote ocasiunile sa repetam cuvintele : biserica si scola, §c6la si biserica, F.Atiind ca §c61a roma- -nesca de la biserica s'a intemeiat. Pe child Inca nu erait scoli sistematice infiintate, Fi4c6la romanesca Incepea in pridvorul bisericel si invetAtorif limber romane erau de- ricil, aceia Inca §i astl-i,11 porta numirea de dasca- lul biserice'. Limba romana in biserica s'a conservat si s'a cultivat : cele d'intaia chili in limba romana de la biserica s'art tradus si s'art tiparit. Venerabilii Mitropoliti de de- mult, ca Varlaam si Dositeiii, in bona intelegere cu vechil domnitort Vasile-Voda, ctitorul st. monastiri Trei-lerarhi din Ias,si si Duca-Voda, ctitorul manastirei Cetatuia din del, art intemeiat si tipografil in aceste monastiri, in care art tiparit carp religi6se in limba romana. Tot ma s'a -urmat si in partea Romaniel de dincolo de Milcov sub fericitul Domuitor Matel Basarab Voevod, cu Teodosie Mitropolitul si Antim Ivirenul sub protectiunea nemuri- torului Doran Constantin Voevod Braneovenu Basarab, -care cu a sa cheltuiala tiprtrea carp' religi6se in limba romana §i le impartia in dar tuturor. Asemenea art urmat §i alt1 fericiti parinti Mitropoliti pans in gilele nOstre, intre caril nemuritorul Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovel, in tots viata a lucrat tradacend si tiparind in limba romana. El la inceputul seeolului present a infiintat §i Semina- rul in Socola, cea §c6la bisericesca-El, in tot tim- pul Arhipastoriei lui a fost in fruntea inve'tamentuluf §i impreuna cu nemuritorul Gheorge Asaki a lu- can na- ,tional d'iathib www.dacoromanica.ro
  • 5.
    664 CUVENTARE crat pentruprosperitatea scolelor romanesti. Gheorghe Asaki, ca un mare patriot roman, a lucrat mult, a stria mult pe taramul cultures nationale, dar tot-d'a-una In buna intelegere cu fericitul parinte Veniamin Costachi, cad ci amendoi avea,n in vedere cultura complecta a o- mului si stiintifica si morale : omul nu note sa fie corn- plect cultivat mai mult san mai putin, de cat cu amendoue aceste elemente, fiind-ca stiinta se adreseza nurnai mimes pe care o lumine4a intru cat-va, iar biserica cu religia se adreseza inimei pe care o cultiva si o moraliseza in aceste momente de n'am cita alte precepte morale e- vangelice de cat numal acela care (lice: di ve iubiti unil pe altil si cum void sa ve &di voue omenil, faced si vol asemenea, cred ca Inca ne este destul, ca religia cultiva inima omului, face pe om moral, omul folositor societa- tei, pe rand stiintele luminela numal mintea clestepta inteligenta. Acesta a fost taramul national, fratilor, pe care vene- rabilul mare patriot Gheorghe Asaki a lucrat in -OM viata lui Impreuna si in bunk' intelegere cu fericitul Mitropo- lit Veniamin Costachi. i o! nepatrunse si neintelese judecatile lui D-clew ! ca si dup6, martea lor, dupa Multi ani, venerabilele for ose- minte, s'aii mai intalnit Inca ()data pe suprafata pamentu- lui, la lumina sorelui! Osemintele nemuritorului Asaki au venit si s' all apropiat de osemintele fericitului parinte Ve- niamin Mitropolitul in acesta mareta biserica acum de curand terminate, la care de la Inceput, la a el fondati- une in anul 1833 an lucrat impreuna. lata, aci avem de- puse osemintele parintelui Veniamin pentru etern repaos aid aunt aduse si ale lui Gheorghe Asaki, ca si cum ar (Pee lui Veniamin: mai bine-cuvintka-me Inca odata. i ell smeritul pe care Dumne;len m'a adus aci in lo- cul fericitului Veniamin ca sa, conlucrez la terminarea a- , si _§i www.dacoromanica.ro
  • 6.
    CUVENTARE 665 cestei mar*biserici, viu a'mi indeplini o santa datorie cu adanc respect si pietate chemand bine-cuventarea D.-cleft asupra osemintelor anAndoror acestor marete si nemuri- t6re figuri istorice. Fericitul par. Mitropolit Veniamin Costachi facut el monumentul sett, acesta santa si mareta biserica. Lui Gheorghe Asaki insa, pans acum nu '1-a, ridicat nimeni nici un monument ca ea aduca aminte si celor nestiutori ca Gheorghe Asaki, barbat luminat si mare patriot a lucrat in iota liata lui pentru luminarea si ridicarea neamului romanesc. Un avent national a inspirat si a miscat pe multi chiar din aces ce Fail cunoscut si cari imprerma cu el ail conlu- crat, ca elevi, pentru ca acum, In semn de recunoi;itinta si veneratiune, sa i se ridice un monument chiar pe lo- cul unde nemuritorul Asaki inceput cariera sa di- dactica si li erara In curfea biserieei st. Trei-lerarhi, uncle prin munca sa Gheorghe Asaki a reusit sa se infiinteze cea d'antaia scold nationals romanesca pe la anif 1829- 1830. Pote cam tarditi s'a f scut acesta miscare de recunos- tintA nationala, dar dupa vorba cunoscuta de toti, tot e bine si mai tardia de cat nici °data. Locul care s'a ales pentru asezarea statue' lui Gheor- ghe Asaki -ere(' ca va fi recunoscut de catra toti ca, e bine ales, pentru ca acest loc, acesta, monastire fondata de bine-credinciosul Domn Vasile Voda Lupu, care% 'i-a numit de patron' pe cel mai marl dascall dintre st. parinti ai Bisericei, st. Trel Ierarhi Vasilie cel mare, Grigorie Teologul si Ion Gura de aur. a fost destinata de fonda torul sea pentru scOla, unde a infiintat si o tipografie in care s'a si tiparit cart' romftnesti, ti religiose, tact cu acestea s'a inceput rola rornftnesca, si nemuritorul Gh. Asaki, dupa dou'e sute de an' aci in acesta localitate din M-rea st. Tref Ierarhi a inceput din nou scold romanesca insult Jul 'el-a tw www.dacoromanica.ro
  • 7.
    666 CUVENTARE cu caresi el §i-a inceput cariera sa didactica §i literark §i tot aci la temelia monumentului sett von) aseqa vene- rabilele sale oseminte impreuna cu ale soOei sale.Onore dar celor ce aft conlucrat la inaltarea statues lul Gheor ghe Aschi, primul Invetator din Moldova, §i eterra sa fie mem oria acestui demn §i mare patriot roman. Ri www.dacoromanica.ro
  • 8.
    Mystirio sail Sacramentsail Taine doll din cele sapte, LIICRARE FAUNA DE MITROPOL1TUL UNGRO-VALAHIEI STEFAN LA 1651 9/ 1MPRIMATA TA.RGOVISTE. Acum de curand mi-a cagut in mani o carte imprimatA in Torgovipte la 7159 (1651), scrisa de parintele Stefan, cu mils lu Dzonnedezi Mitropolit a Iota Ungro Vlaltia, In chide 10.) Mathei Basarab, §i care carte ni-a conservat multe lumini in diferite cestiuni bisericelti si de datine i obiceiuri nationale. Acests cartulie, cum o nurne0e Mi- tropolitul Stefan, are mare insemnatate i pentru limba §i pentru starea de culturA a Clerului Roman, mai ales pen- tru c& can ea se constata tendinta gi anevointa acestui mare si demn de venerat pre/at Roman, care descrie ne- voia siratitA de Sara intr6ga de a inlocui limba slavona, existent& pe atunci in Biserica Na4nalit-Romans, cu lhuba mumk cea romauesa: Drept acea pi Smerenia nostracu voia lu cu lucrarea a Duhulut Stant, afidndu- .ne la Biserica Wilda pravoslavno Catholicesca a Tare .Muntenepti, intru rdndzteala Arhier6sca, a Arhiepiscopii 1111 D-clea si www.dacoromanica.ro
  • 9.
    668 DESPRE MISTE,RULBOTI ZCLI. Mitropolii a 7. drgoviptet pi a atet tara, intru tote Vitae doriam cu inema unde vedeam atetta neptiinta a bog art preott at Tdret. Apof tar ve'dend pre Meintuitorul nostru lisus Hristos cum va sd caute va set ceard sdngele oilor sale cestor cuventetare, carele-mf sint date in samd, tar de la matnele mele ; vedend tar cum ail creptinit tetra im- putare i preotif mat vratos de catret hulnicit de lege cum pentru grosimea ,si grubia nu istim sluji tainele sfintet Be- serect strigd tort tot-deuna en, dastvuesc real pi nesebuit pi clic ca am uftat cinurile, socotelele i obrasirile, chipnrile, nemeririle ,si ate relnduelele tipictirile sfintelor tame ". Apol venind modestul i inirnosul roman Stefan Mitro- politul a argumenta causa scrierel acestia dice : ....Gdn- ditu set tau imputarea batjocoritorilor de asupra ac-e.stet t a- ripare, intdrita de ?Wiwi dreptd a lu Dumnecleil". Apoi simtindu-se dator a se justifica fats, de popor gi mal ales de preoti pentru ce trebue sa lase scrierea in slavoneste a cartel si ea titnpul reclaraa a o scrie in limba patriei, (lice ....Nu cum au lost pond acnzit slavonepte ti- picurile, carele nu le pot pti cinstitit cucernicit Preoti pentru nesebutala lor ; ce tot ronuinepte ate tot pre rUnd, carele lesne intr' alte Molitfelnice nu be vett /rote afla.... cu prostet anevointet ,si ostenedld a smereniet idstre, adunate intr' acesta cetrtulie d8 pre Molitfelnicul Grecesc pi Slavo- nese amandoud infatipate". Pentru a preveni reutatea unora si cerbicia altora cand. l'ar acuza de ce a scris romaneste, el tntru smerenia sa se exprima, asa : .... Drept acea deca vreme ce se rasi- peste ,si se gonepte ck se sparge intunerecul, cu inorarea cetit pi a petclet neptiintef me'le, de am mat dres ronduelele pi le-am prepus romane,ste, pentr' acea nu se cade voce dreptilor mtet ,fat, at Pravoslaviet set v6 imponcisatt ,si sa v6 scrabitt in potriva pastorulut vostru...." Dupe adsta in- demnare i sfatuire a sa, apol ft ameninta pe imponcisetoril in taint. i pe cei indaratnici la minte si voe cu ped4psa CorbuluI eliberat de Noe si care a stat pe un stray, in clic, pi pi pi pi larA0: pi www.dacoromanica.ro
  • 10.
    DE MITROPOLITUL STIFAN 1651 669 loc sa aducA veste bunk stepanului sea, cu hula si re- .volta Istrailtenelor asupra lul Aron pentru care le rema- sera trupurile in pustie de perira, cu pedepsa lui Datan Corer si Aviron pentru ca s'att revoltat se prapadi pd- mentul supt piciorele for si se desfacit de-i Se vede ca F,ti pe timpul sea era o resistentA din par- -tea unora, earii se opuneau la introducerea limbel romk- nestI in Biserica National A, sustinend Slavismul, pe care -nici preotiT, cum ne spune Mitropolitul Stefan, nici popo- rul nu'I mal intelegea, pentru ea nu era graiul firesc al neamului. IatA cum zugaveste de fin acesta lupta Mitro- politul Stefan : A,sa si imponcietorit de cuvent memo -de acme, ca niste aspide surde astupa ur6chile ca sa nu auclet cuventul de invotatvra bung. tar limba st-o ascut spre cuvinte rele si spurcate ; ci pre dinsit va judeca Duni- neclett". Result& dar probat ca introducerea limbel roma- nesti in Biserica au avut pe timpul lui Matheiu Basarab gi Mitropolitul Stefan antagonists on oposanti, si cA nu- mai autoritatea unuia si influinta morala a altma au pu- tut astupa gura protivnicilor. Mitropolitul Stefan, gonind Slavismul din Biserica Na- tionalA',RomknA, se ferea si inadins, evita de a pune cuvinte slavone in locul carora avea cuvinte romane, primite si intelese de popor. Asa el cartea o numeste Mystirio adica Sacrament, infrebuintazA cuventul Biserica Catholiceascd, Catalogos saa Catastih, tefmenT teologici ea: Forma, Ma- terie, nu se gaseste cuventul norod, ci preste tote locurile intrebuintazA popor, in loc de enorie dice norie, dar dice corect epitrahil ; combate Simonia, Baba in loc de 1116,sa, Paresinzt in loc de postal mare, supra in loc de asupra, nimanut fn loc de nimetrut, nzator* in loc de in vrasta, pretutindeni luerure §i nu hecrurt etc. etc. Apoi obsery forte bine si corect intrebuintat peste tote locurile pronumele refle,siv se scris cu e si nu en d, cum si subjunctivul ver- bului en set. Pronumele ce tine locul obiectuluT '1 pune si al www.dacoromanica.ro
  • 11.
    670 DESPRE MISTkRCLBOTt ZIA If inainte dar si in urna. Are expresiuni forte frumOse F,ti romanesti cu totul si care de bunt &ma erail pe atunci in gura poporulul. Tot din acestA cartulie mai inva-tam ca pe timpurile acelea, si mai inainte, actele stare' civile la Romani emit tinute de preoti. Popa sa alba ac6sta car- tulle de Botez §i alla carte (condica) adeca catastihul ce- lor ce se boteza, sa scrie monde botezatilor". Fiind-ca acestri, carte in care este tratat Misterul sail Sacramentul Botezulul si al Ungerei cu sfantul Mir este scris6, de Mitropolitul Stefan ea autor, si fiind-ca multe datine F,ti obiceiuri cum si, multe rde si josnice superstitil se combat Inca. pentru acea am crer,lut, fa o reproduc tom partea acea ronafinescti sere a sA, putea sti, cun6ste si ceti de toV doritorii de cultura nationala si in special de preotil Romani, din care acestia, vor trage nu putin folos pen- tru cunostinta si insemnAtatea acestor doua Misterii ale Sfintei nOstre Biserici Orthodoxa. Romani. Tot ()data a- trag atentiunea Onorabililor parinti asupra casurilor es- ceptionale intimpinate la sevarsirea acestul sfant Mister si care stilt forte bine explicate, cum si asupra nedumeriri- lor, pentru ea dit deslegari positive si care ail valore puny astA,-41 in Biserica nostril. Tot din acesta carte se cons- tata eA, in vechime la Romani erail localitiiti in care nu afundaii la botez pe botezat, al turnail apa din cap, insh Mitropolitul indeamna a sevirsi Botezul prin afundare. A- poi a apa putea fi incaldita, in timpul ternei, dar sa ce- rea sa fie curata si fArti miresme sail dresuri. In fine ca, Papistasii, Luteranif si ealvinil nu se botkail a data bra, cand veneail la Orthodoxie, ci numai dadeati marturisi- rea credintel si se ungeaii cu Sf. Mir. MIa cuprinsul acestei cartulii : www.dacoromanica.ro
  • 12.
    MISTIRIO SAU SACRAMENTSAU TAINE I) DOUA DE IN CUE SAPTE, BOTEZUL SI ST. MIR Acum WO, tiparitei cu- porunca, cu unserdia, nevointa ,si: cu rota chelhdala a cinstituluf de Ilristos Parinte ,Stefan, cu mils lu Durnnecleil, Illitropolit a 161a Ungrovlahia, in Pele Ito Maki Basarab, in Iragovi,ste, intru cinstita cam a lualtarit Donznulut nostru lisus Hristos. vlet. 7,16,9 1,651. mesit. luliu 3 dile. Urmeza semnile Mitropoliel Prei Ungrovlabiel, cum aunt 0i in salonul Metropolia Ungrovlabiei Ili care suet reproduse in Indreptarea legei imprimata in Targovite la 1652 1) Get vechi, stramo§i" ncqtri, ca Mitropolitul Stefan (1648- 1686), Mitropolitul Dositeiu (1673 -1686) etc. nu se temeau de a se Vierde orthodoxia intre Romani pentru eh inlocutau termini' slavoni ca TaIng. prin Mister si Sacrament, ca Ceasoslov cu Orolo- gion, Evhologiu in loe de Molitfelnie. Preasf Episcop de ROmnie Noul Severin Crhenadie posede mai multe exemplare din cal the veal de ritual Bisericesc Romanese si in care terminii slat cu cel original' Greee§tilasand strabunii pe eel Slavoni. (Vedi Catalogui cartilor Romane de Dimitrie larva 1873 ; nOL insa asta-vii ne aratam cam repulsive, pe cand ar trebui sa admi- tem cu Pea mai mare grabire iu sfiutele nostre BiserieT Romane0i cartile de ritual reimprimate cu autorizarea 5f. Sinod Roman, fi- end ca in Joe de buchi, care nu suit ale neamnlui nostru, sent editate cu litere strabune ! Iubita§i scumpa nOstrA Patrie Ro- mania intrebuintazd de mult fillip in tote oficiile sale interne, in Scola si in Tribunals scrierea cu litere strabune, numai Bise- rica liOstrA Nationala Romana, care alta data Linea lamina cultu- re' §i pi omovarea natioualitatel nOstre in mfinile sale, §i pinta facia premergetore a progresului, arum separe ca §'a uitat desti- §i §i si 1010- .00 www.dacoromanica.ro
  • 13.
    672 DESPRE ADSTERULBOTEZULUf PREFATA TEFAN Cu mila la Dumneclen, Arhiepiscop, Alitropolit al Tra- goviflii, Plotu oi a t6tet Ungrovlahia, Exarhul Sfintulut Scaun Apostolesc Costandinopolulut 2). Pre cinstitilor ,si tubi- torilor de Hristos Petruitt oifratt ck pre Duhul Sfent, Epis- copilor, pravoslavnicilor at Beser:cit Aluntene,stt, Cuvioisilor Arhimandria, cinstitilor Pigment, Ieromonahilor, pre cins- titilor Protopopt, cinsti(ilor Preottoi a tot saborul cliro- sulut sae ale,silor Besericit Pravoslctviel. Blagoslovenia a lut D-Oleic, sanatate, rdpaos i de tote bunettettile cate trec- tore fi cele de va stattztdr6, cu priinta prijote pi poht6ote. Omul ciice Taste zidit gi fitieut pre chipul lui Duronedeti, gi eitae Taste cinstit cu deregAtoria, drept acela nu se cade lui sA, fie ca vita Alit grain, ce eAtu-I Taste puterea sit se apropie de Dumnedeti, ea Sfin0a sa invatit pe dinsul ca pe o aptura a sa, sa fie pre pod6ba chipului crtruia facut. Cum gralaste marele intru bogoslovi fericitul Gri- gorie, fAcut-ati dice Dumnedell pre omul fiara mutate; drept, inbunatait, plin de t6te bunatatile, al doilea in- ger, inchinatoriu lui Dunmei,lett, sit inparatescit pre pa- mat intr'acestit lume ce sit vede, ca cu mintea sá vada sa priveseti, i sa caute ceref}tile, pentru sufletul lui in- sufletit Taste de la Dumnecleii, si au fost aprope de din- sul, nil cu locul, ce cu voia. lath pentru p(teatul gre- natiunea sa gi ca un indiferentism o ar fi cuprins.Noi insa speram ca redegteptarea va urma cnraud, cu ti,te lipsarile materiale de care este cuprinsa, Biserica nostra Nationala; pentru ca preotul nostru nu va Iuceta de a fi Roman gi-1 va placea mai malt a ceti Roma- nilor romanegte pe o carte scrisa ca litere romanegti de cat de pe o carte impritnata cu buchi slavone gi de pe care-1 obligat a ceti Romanegte ! Cetiti onorabili pArint,i prefata din Liturgierul impri- rant de nemuritoriul Veniamin gi ye convinge de adever. 2) Acesta-i vechiul title al Mitropolitilor Ungrovlahiei, din care lipsegte aicea gi Locotenent al Cesariel Capadociem, title pe care se pare ca Pa obOnut. mai in urma Biserica Ungrovlahiei. 3) Aicea in inceputul introducerei sale, Mitropolitul tefan do- vedegte necesitatea gi mai ales insemnatatea Botezului, de uncle sa constata ca era un adanc cunoscetor in teologie, un om erudit in cartea Biseric6sca. 5) ca, gi Fait www.dacoromanica.ro
  • 14.
    DE MITROPO 1TULSTI FAN 1651 673 §ala, el ail cadut de aco]o, ca omul pentru suflet Taste nalt, Tarft pentru trup Taste smerit, Tara pentru pacat taste mort, deaceea pentru ziditul de intal stramolul nostru Adam, luta' na§terea nostrh in phate §i fntaT se diode marte tuturor amenilor, dece, ace aft gre§it el maT nainte, drept acela acuma pang in diva de asta-di top ne na§- tem in phcate, ace trace de atunce phcatul, pentr'aceia s'ait i osandit cu marte sa mara. Drept aceia al doile A- dam unul farh de pacate, unul nascut Fitt a lul Dumne- deft Domnul de in Cerlu, slobor,lind pre not de pacate §i de morte, cu trupul in chipul pacatului, §i pen- tru pacate cu trupul aft osandit phcatul. i ail pus §i act inlegiuit sfantul Botez, carele Taste curhtie, a doua na§tere dicend Cine nu se va naite cu aph §i cu duhul, acela nu va putea sh intre la Imperhtia lul Durnnedeil. Drept aceia Sfantul Botez, carele Taste a doua na§tere, Taste ush deschish la Impe'riltia CerTului, push §i tocmith inteacele §apte tame ale Beserecil. Acesta Taste spalarea kti peirea a pacatelor na§teriT de luta', a phcatelor strAmo§ului Adam, Sfantul Botez, Taste- impreunare L apropiare chtra Dumnedea, ace a Intine- rindu-ne cu dinsul, ne facem Iii lul Dumnedeti. Sfantul Botez, Taste cheza§ §i solitoriti a doa6ra al tuturor Pravos- lavnicilor. Sfantul Botez Taste na§tere des6ver§ita a treia, bra, la a doua venire a lul Hristos in dioa de judet. Cine se na§te pre in botez §i se impreuna, lul Hristos, aceia vor fi luT qi mo§n6n1, §i sh vor scula in AMA netrecuta a fin- perittiel lul Dumnedetl. Sfantul Botez, sa chiamh hArAzire, ace a noT amenil ne (land nimica Jul Dunmedeti, ni-1 Sfantul Botez, se chiama Dar, ch, in dar ni se da o bunatate a§a de mare ca acesta. Botez se chlamh, ace ca. afundit §i ingropa pacatul strAmolului, ace a top copiii cand se nasc, atl. de acel phcat, Tar (Meese botez h, 1-a- fund §i-1 ingroph §i-1 plarde pre in Sfantul Botez. Chia - nth-se unsore, ace a mat nainte vreme and vrea sh fach Imperap at. Arhierel atunce le ungea fruntea cu un- venit-au dl. www.dacoromanica.ro
  • 15.
    .674 DESPRE MIT CRUL I 011 ZULU! -shre, asa, si nol crestinii data vreme ce ne fac imperati patimelor, pentr'aceia ne boteza cu Sfantul Botez si ne ung cu Sfantul Mir, si la frunte, si la maul, si la piept, ca ,sa nu albii dracul be sa incape nice la un madular al nostru, la frunte ne ung ca sa nu ne pota birui dia- volul, la ochl ca sa nu vedeua nice s' cautlim bunatatile -ceste desarte, sail peirecaniile.cele bune ale altora, Tara, la maul ca sa nu OM dracul sa ne birmasca Cu apucarile si en jehuirile si intru elite pacate fac mauile, 'lark la piept, ei sa nu ne aducem aminte de ganduri vele, case na aducerea aminte a omului taste la piept. Botezul se cluama lumina, ca, lumineza si luciagte sufletul omului izb,iveste de munca de Teel. Chiama-se haina ne putreda, cace ca cu Stanfill Botez se acopere pacateleornului, si se in- braca omul Cu neputrezirea, adeca nu-1 mai Taste frica omului acelula ca se va munci in lad, ce merge nepu- trei la Imperacia Ceriulul. Chiama-se Bae, race ca spala pre om de plicate. Botezul acesta Taste, stiff ca si cum to -ai naste a doua era fara de plicate 4). Botezul se chiama si pe- eke, cace ca. Taste ca o peeete gi ca un semn Crestinata- tii, ,z,4i cum s'ail uns Ovren pragurile usilor la Eghipet cu singe de miel si nu le-ati stricat mertea nemica ; asa si pe cresting nu-i birulagte dracul, cace ca sint semnal cu Sfantul Botez, si pecetluiti cu Sfantul Mir. Drept acela si Smerenia nostra, cu vola lu Dumnedeti, si en lucrarea a Duhulul Sant, aflandu-ne la Beserica Sfanta Pravos- lavno Catoliciasea a Tarel Muntenesti, intru randuiala Ar- hieresea, a Arhiepiscopil, Metropolil a Targovestii si a tOta Ora, intru tote qilele doriam cu inema unde vedem ata- -ta nestiinta a bogtqi Preoti at Virg apoi Tar vet C"nd 4) Admir romanesca diii acesa frasA, care si Oda asta".-41 se aude in gura poporului. ANT obsery ca limba romanesea, a Mitro- politultu tefan este forte popularA, clara, simpla, dulce §i nesi- lita, ceea ce insamna ca nu este o liinba fabricata ad-hoc, ci ca in tot-deuna Romani' intre el itp vorbeail graful Tor, far slavona era ceva strein, ce nu se prindea de el-. 6) Aceste expresii descriu forte energic dorul si aprinderea sa- fleteseg de care era invapaiat Mitropolitul Stefan de a desrad6.- '), si-I www.dacoromanica.ro
  • 16.
    MITROPOLITUL S'IEFAN 1651675 pre Mantuitoriul nostru Iisus Hristos, cum va sa caute si va sa coca sangele oilor sale cestor cuvintatare, carele-mi slut date in semi lark' de la mainile mole, si yeqend lard cum au ere5tinii inputare, §i Preotii mai vrittos de ultra hulnicii de lege, 6) cum pentru grosimea si grubia nu stint sluji tainele Sfintei Besereci 7), si striga top tot - dolma ca deistvuesc reit si nesebuit, si lie ca am uitat cinu- rile, socotelele, obrasirile, chipurile, nemeririle sj tote ran- duialele si tipicurile Sfintelor taine, pentr'aceia de intaria ce intArit Dumnecleit inpotriva puterii rnele, gandiin sit lei inputarea batjocoririlor de asupra acestii Ori§ore intariti du maim drept& alai Dumnetleti, en mila In Dumnegeti de in cele sapte taine ale Besericii scos-am 2 la lumina, Botezul clic si Mirul, cu tote invecitturile,rttn- dutalele sj teremoniile for 9), cum ye rog mbitorilor cetitori, mai vttrtos de Hristos lubitori, sa citiO sa vedqi cum sint rrisfirate, puse tot pre rand inaintea acestai cArtulii cu a- ceste douii Sfinte Tame de in die sapte, ca le aratrt vre- mile, obice urile, facerile amandurora pre tocmela si perttn- du-1 Beserieii Sfinte, Malca nOstra" a ra'sgritului, carea cum cina superstitia, bigotismul §i ignoranta din clerul qi poporul Ro man, imbracandu-se el cu imputarea batjocurilor aduse Clerului de sub Arhipastoria lui de catra eel de alt neam. 6) Acosta frasa ne spune clar on pe acel timp erau in Cara Ro- manesca forte multi preoti, dar in majoritate simpli in invetatura, nulutelegeau ma,ar limba slavona din cartile de ritual ; daea et pricepeau, atunci ce se mai. tlicem de popor! ignoranta §i superstitie a fost In neamul nostru Hamm pentru ca ritualul era in limba streinA originel nostre, Dumnedeu o §tie. 7) Atata era de grosa §i mare igaoranta In cat an stieau nice seversi Sf. Tame. 8) Mitropolitul Stefan avea in cuget sa scrie asupra tuturor mis- teriilor §i sa dea povatuirile necesare preotilor Romani, dar ea nu cunosc dacA a scris §i despre cele-lalte cinci, cunosc insa ea Mitropolitul Teodosie la anul 7210 a scris un tratat despre Sf. Mistere §i s'a publicat la 1702. In Tipografia Domne3ca din Buzeu §i care are o mare valore §i din punct de vdere national. 9) Asta-di ar fi cam greu a se midi in Biserica nostra cuventul Ceremonie, pe cand Mitropelitul Stefan fl futrebuintizi fara sfiala forte des. DE Brit m'aii $i n'o City °). www.dacoromanica.ro
  • 17.
    676 DESI REMISTERM BOTEZLI.1.31 au luat obiceiu de la Domnul Hristos, de la Sfintil Apos toll, de la sfintele sab6re, nu cum au fost pan& acme slo- veneste tipicurile, carele na le pot sti cinsticii si cucer- nicil Preocl pentru nesebuiala for 10), ce tot rumaneste tote tot pre rand, carele lesne intealte Molittelnice nu le yeti forte afla, race ca socotiMa si usardie cand au scris a- tata apune n'ait vrut intru Sfintele TaIne. Ce multe ail fost lasate ne scrise gi ce trebuit a maujit n), cum sin- guri ve0 vedea cinstiWor cititori Cu prosta nevoin0 si Os. tenela a Smerenief n6stre adunate inteacesta Caqulie, de pre militvenicul Grecesc si Slovenesc amand6a infacisate 12) Drept aceia acuma o Sfinte Clirosule sa nu v'e sfiiti sail sit ve. lenevici a nu cauta si a nu citi si a nu tnvala aceste 2 Taine ale Sfintei Bes6rici, sc6se de in c6le sapte, cace ca sent tocmite pentru spesenia sufletului tart si a tuturor Crestinilor, atata de scumpe cat n'au cu (cu) ce le pretui, '0) Declaratia Mitropolitului tefan ca pant acquit au fost sieve- neote tipicurile pe care nu le pot eeti cinstitit qi cucernicii preop insamna, ea preotii Romani fie din dispreI, pentru ca nu era limba lor, fie din ignoranta, fie din nepotrivirea graiului Romanese cu eel slavon ca pronuntie, fie in fine din on ce cause alta, nu otieau sa slujasca of nu cunooteati ce trebuia sit filch,' in randtuala biseri- cesca, pentru ct, tipicurile erau slavone of nu le pricepeau. De a- ceea et invatau negru pe alb, cei mai multi, rugactunele in slavo- neote oi le pronuntau; fart sa simpta se §tie ce caprincleau. Cand era cestiunea de a sti cand so (Pea o rugamune, 0 ectenie sau alt ceva, atunci de bun-a sama ca nu otieau, qi acesta ni-o spune Mi- tropolitul tefan ! )Trebue sa admitem ca transcriera cartilor de ritual, care era in slavoneqte qi pana dupa inceputulsecululut al XVIII pe alocurea, se facea in taro. de Romani, carii nu otiau limba slavone, ci pres- crienti acia cum vedeau scris ; de acolo urma aceste abusuri in vtergirea unor tipicuri of scrieri mutilate etc. etc. oi pe care le a- minteote Mitropolitul tefan. El a inceput eel intaiu a traduce in romaneote tipicurile oi a lasa fn slavone0e nuinai rugaciunele. Dar pentru a face acesta a creclut ca trebue a se justifica in fata clivititorilor. 22) Aicea ni spune ]impede ca el nu era un om lipsit de inveta- tura, ca otia §i sIavone0e oi greceote, pentru ca dupa originale a lucrat scrierea sa. Apoi observarile sale asupra casurilor la Bo- tez combaterea neoranduelelor ce se faced de preott cu efec- tuarea acestui Mister ne demonstra ca era oi om deotept, iii cu- nootea lava §i lipsurile ei of et era un bray Roman, n'ati 1' gi fi www.dacoromanica.ro
  • 18.
    DE 1111TR OPOLITULSTEFAN 1651 677 dupe cuvintul Mantuitoriului. Ca ce schimb (Tice va da omul pentru sufletul lui macar de-ar dobandi i lumea tota drept acela deca vr4rne ce se rasip6ste si se gon6ste de se sparge 1ntun6recul, cu Inorarea cetil si a paclet ne- stiintel m6le, de am mat dreg randulalele $i le-am prepus rumaneste c ic, penteacela nu se cade v6a dreptilor miel fit at Pravoslaviei sa ye inponcisap. i sa ye scrtibi0 In potriva pastoriului vostru '3). Ce ye aducep aminte ea inva- iatura, Arhieresca taste in locul lui Hristos. Dupe cuvin- tele Sfirqiel sale. eine primeste pre vol acela pre mine primeste, si intealt loc. Cina asculta pre vol acela pre mine asculta, taxa tine se lepada de vol acela de mine lepada. 0 iubitorilor ci(ti)tort, mat vratos de Hristos lubitorl, nu ramnireti hitlenilor, nici ye asernanatt celora ce sa In- poncisaza, In taina si stair in potriva puterit Arhieriel m5s- tre 34), eh unit caaceia se inchipuesc obiceiului pasarit carea se chtama Corb; carele Intro nemica nu baga in semi in- vetatura stepanulut Patriarhului sett Noe, ce (lees, lasa co- rabia equ pe stray 15), si'sl lua partea:cu dinsul, asa si im- poncisatoril de cuvint at vrernii de acmk ca niste aspide surde astupa urechile, ca sa, n'auga cuvintul de Invitta- tura bunk tar limba ascult spre cuvinte rele si spur- cate, ca pre db,snsii va judeca Dumne4eu 16). Tara. vol, o illbi- tOrikor eititort, aduceti-ve aminte de Sfanta Scripture, ca 6menil Israltenii ceta ce hulia asupra la Aaron, cl6ca-t 13) Acest lee ni spune ca i pe timpal seu erail oposanti, caril se improtiveau introducereT limber Romane In Biserica, de acea el indeamnd si sfatueste Cu autoritatea sa pe precp de a nu asculta cobiturile esite din gull otravite ca de aspida, ci a se supune In- vetdtorului lor, ca Mitropolit al larei. 14) Se vede cd, era o partida contrary Mitropolitului, Tar acesta de sigur numai pentru el era om invetat, virtuos si voia a des- tepta nationalitatea poporul de jos prin introducerea limber mume In Biserica. 15) Aicea-i asamand pe protivniciT sit cu corbii off clorele ce clon- cdnesc cand se apropie de starvuri. 16) Bine-i mat descrie pe vicleni si ndtangi, nici astd-cli pu- tea gdsi o frasd mat caracteristica de cat a sa prin care sa se des- crie clevetitorii. 2 Biserica Ortodoxl Rorain4. §i In n'ai ; 55, www.dacoromanica.ro
  • 19.
    '678 DESPRE MISTERULBOTLZ. DE MITROPOBITUL SThFAN 1651 scose de la Eghipet, carora el le facea atata bine, atunce puternicul Uulnnec eu curandu-i schimba scraba, ca lor ritmasera trupurile in pustie de peril% ; iar el Aaron die, se sui in muntele Or, cu porunca Domnului, si se pristavi acolo intru multi rugs. Deacia iara Corei, Dalian 0, A- viron, se smilax& asupra lu Moisi si Aaron, iar prea pa- ternecul Duronedeii forte facu izbanda curand, ca se pra- padi parnentul supt piciOrele lor, si se desfrdeu de-1 in- ghiti, si casele lor si pre top Omenii call' era cu Corei, si tote dobitocele lor si tota avutia lor, si mersera de vii in lad, si-i acoperi pamentul, si perira de in mijlocul pohtesc asa inponcisetorilor de acuma, ce cu dragoste aduc aminte, ca sa-si vie in fire si in mintea cea buna si adeverata; drept aceia voi, o iubitorilor cli- rici mai vratos de Hristos lubitori, primiti cu rnul- temire acesta putina ostenela a smireniel n6stre, si sedeti si ye invetati de pre dinsa cu dedinsul, sa ye fie de folosul izb5virii sufietelor; iar pentru Smerenia nostra rog, rugati pre Donmul Dumneleti, ca sä ne vrednicesca cu mils cea bogata a Sfintiei Sale, en sanatate si en pace intr'ac6sta arepa de taras6ra umbra& supt put6rnica dr6pta a lu Dum- necleti, en izbavire de vrajmasi veduti si ne neveiluti, ca sa putem sc6te la lumina, si celea-lalte Taine ca si ceste doua, sa nu ramie inchise, si sa fim indemnatori si ne- voitori si mai la multe si lucrure. C. Erbiceana 6meni- lor. IarA ei nu cititori. marl www.dacoromanica.ro
  • 20.
    PENTRU TAINELE, TOWLELE, ,$ilucrurile carele sint in sl?'jba a Sfinte Tani a Bote- mita, carele 'set cade Pope set le pctz(sca tote, f 2 set le ,stie, far de nu judecatd, oscinda, foc si cu manta iadului ne sfeirsit se urgigste de D-qPzi in vee. In Bes6rica nici un lucru nu taste mai Dumneqeesc, mai mare, mai sfAnt si mai de folos de Cat Tainele, carele sint tocmite de Hristos Dumnecleu pentru nemul omenesc. Drept acea. Popa carele Taste cu none, si-i-e lucrul numai de ac4stea, intal i sa cade sa-si aduca aminte in tot ciasul cum d6istvuiaste 1) ac41e lucrure sfinte; si cum i s6 cade sit fie tot gata in OM vremea la o slujba sfanta ca aceea. Drept aceea 84 se nevolaseit en OM nevoirqa sä petr6e4 §i sa hieuiasea intru bunatati, in euratie, in trezvie, 8i intro Multi, frica a lu Dumnecleu, cAct di sfintele Tame rnitcara de nu pot sit se opresca si sit se spurce de preotif eel pii- c4to8t, necurati, nedestoinici, hitleni si rat; Tariff a8a cant de el deistvuiaste si slujaste, acestea si taste ne curat si ne dilstoinic, acela Popa cade in cazna mortii de v6ci. Popa de sä va 8ti ca Taste ye inteun pacat de m6rte, a- cela inati de nu va durea cu inema si sa jal6sca si sa-i parrs real BA se p4rAsese4 8i 84 se poertiasca, sg, nu carea cum-va 81 indrazndscii sa se apropie la ddistviiiala Taine- lor, ce de va putea 84 alba ispov6dnic si lot, si vr6me cum se cade, aceiasi indata sa, ispovedesca lui tote si sa_ 1) DesavIrOste, efeptur, cuvent slavon. www.dacoromanica.ro
  • 21.
    680 DESPRE MISTERULBOTEZULUI is dezlegare de la dinsul, decia atunce sit m4rga sit se a- propie sit fact% Tone le. In t6te 4ilele si nopOle, irrtot ciasul cand chiama pre popa la deitvuiala vre unor Table, adeca : sa boteze, sail sa is- povedesca, sari sa Pricistulascit bolnav, sail sa faca Mask,. nici Inteun chip sit nu cum-va ad se lenevesca sail sa pre- gete, ce cum mai degrab sib m6rgit, incit mai ales de va fi vre o nevoe, drept aceea 85, invete 6menii des, ca de sa va tampla vre o nevoe ca acesta, degraba si far zabava sa-1 chiame, Tar -sit nu caute citci nu va fi vr4me, sail altit In- piadecare. Popa de elite on merge sit se apropie de aceste sfinte lucrure, de va avea vreme, int T sit se roge putinel 2) si &i chibzuiaseit de ticele sfinte lucrure ce va sit facia, fntM sit vazit cu dedinsul cinul einduialei si tainele la molitvenic, sit citesca tipicul si BA semneze randul sa stie cumu-1 va face. Mud deistvulaste Popa fies-care i sit cade sit se Inbrace in sfitit qi cu petrahirul, 4) bra numai la Taina Po- caeniei, adeca cand ispovedeste, ca acesta sa tampla de multe on a o face si fitra de Epetrahil, dupe cumu-i obiceiul loculul, si cumu-i vremea si cum se si tampla. 5) Popel sit cade sit ambit iangit dins 2 clinic!, Tar de nu macar 1. Pentru treba sfintei sit-1 inbrace, si sit fie si el cu cinste inbracat, pentru ajutoriul slujhei si Pentru cinstea Popa sit se nevolasca sit caute de OM pod6ba Besericii, de sfintele vesminte, si pe ce sg, sterge sa fie tot curate si vasele carele sint de slujba Oltarului sit fie frum6se sf curate. Acesta cartulie de TaTna a Sfantului Botez, de pururea sit citesti sa stir aceste ritndulale carele-s scrise intr'ensa, ni- 2) Diminitivul din pufin, Tar nu nitel 3) Forte corect este acest cuvent si nu insemneze, cum (licem- astAcli. 4) In be de Epitrahil, 2pix1X0v pe grumaz, fiind-ca acest Nesin&nt '1 pane preotul in jurul gatuluT. 5) Mai corect de cat intampla cum 4icem TainA, Tainei. nitelu0. & v §i asta-Oi. gi www.dacoromanica.ro
  • 22.
    DH M1TR 0POLITUL STE FAN 1651 681 mica BA nu adaogi sail sit maT schimbi sail sit ceva (le cum slut scrise. Pope i sA, cade sit 6.61 intAl ceva invetAturit naintea ce- lora ce vor sit la acOstit taInA, $i sit le tlitculascil, $i sa be crate put erea TaineT, facerea, folosul, rAndulalele, ce Ben:meet, dup6 cum e inv6tura a sfintei Besericl a 116sAri- tuluT, sit -T certi si sit-T inveti sit stew cu tOmere $i -84 Ta a minte cu frica luT Dumnecleii. BA asculte tote ritinduialele carele sit fac in sfanta BesOricA le la cum se cade cu cinste, cu socotintA cu mare credintA. Popa cand va sil se apropie, sit obrafascet 6) lucrul Tainef, atunce sa se socotdscit forte cu dddinsul, sit nu graiascA cu niminea nici de un lucru. Popa cand va sit fac fies-ce Tain4, atunce el sa spue cu ritsfirare cu socotintil, obrAsirea lucrulul carele cum i sit cuvine, sa auzit top. Asijderea si tole -lalte molitve si rugI nzironzele, nemica sit nu prestupesca 8) sail sit se grAbOscil, ce sa citescA cu mare nevointA socotintA. Popa nici odatA sa nu citescii derost ca sit nu sa smin- tescA la lucrul ce face, ce citescit tot pre carte, $i tote sit le delstvulascti asa, adeca naintea lucrurelor ce face rAdice mintea la cerTu, i cOlea ce face cu mare so- cotintA sit le Ta aminte. Popa cand deTstvulaste la fie-ce tainii, trebue sit se ne- voTascrt sa nemerescA cu mintea, sail sit si inchipuiascii vola, adeeiti, cand botOzit sit fie acdsta voia sail nemerirea mintil lul, ca pre inbotejunea, sail pre in afundarea 9) in apit 1npreunA, cu grilirea cuventelor, adeca : Crestaetsa, Raba, B.jii, Imn, va Imia, Ota, i Sna, iS.t.g. Dha, atunce sit null fie mintea intialta parte, ce intr'acOste cuvinte, adecit asa 6) Efeptue, faca, savarqasca, cuvent slavon. 7) Ecteniile, se numesc mirOme pentru ca incep in sloveue0e cu cuventul mirom... 8) Cuvent slavon, sa lepede, lase afara, ete. 9) in vechime cum vom vedea la Romani erau ambele forme primite §i afundarea §i turnarea, nu insa §i stropirea. Iasi $i $i sit si si gi gi sit salt www.dacoromanica.ro
  • 23.
    682 DEgPRE VliTERULBOTEnlif sa nemeresti cu mintea, ca, cela ce sii Bot4z5, sn, cutiWzit 10) de pacatele stramosulut, si de tote pacatele, asijderea sa slobozeste de cazne, de vine si de mania a filului peirii si sa face fitu daruluT, si mosnen 11) Ceriulut, aces- tea sa nemeresti preote cu mintea and botezt. Tara etuid ungi cu Mir, ca en ungerea si en zicerea cuvintelor: Pe- e-tat, Dar St. Dulia, Amin. lax& sa nemeresti cu mintea ca ungAnd si dicend, ea cela ce to taina acesta i sa da darul Sfantului Duh, spre intarirea a credintii, adeca a legit, si spre: procopsire intru bunatact, si sa marturisesca nu- mele Domnului Iisus Hristos en indraznire, si sa stea vi- tejaste in potriva draculut, si in potriva trupului si lumil, acestea sit nemeresti cu mintea. Tara de nu va fi voe ca acesta, si nu va putea brodi 18) sit nerneresca cu mintea. incal sit fie asa, adeca cum va sa faca acesta SfAnta Tama, asa sa-i fie obrrisitul, cum face Sfanta Beserica, Tarn el ca un slujitoriu al Besericit. Pen- tru ca, de nu va avea voe ca acesta, atunce sti socoteste- ea el face si deistvutaste ca o jucaree, sat batjocurire, salt ca un lucru prost, drept acela nu numal ce nu obrilsaste talna, ce Inca si lui singur gresaste grew paeat de mdrte, si tine la, riemica Ta. Sit te pazesti si de acesta o preote Mae cu dedinsul, cand alujest ceva niscare randutale de in Sfintele Talne, nice °data nice cum, nemic sa te ispetestr sa Ta ceva, nice de fata nice intealta chip pre ascuns, ce in cinste sa detstvuestt, si de tote simoniile 14) si 10) Se vede ca infinitivul verbului era pe atunei a curata §i nu a curati ea asta-0. 11) Sa vede de, aicea ce insemnare avea la eel vechi Romani cuventul de mokmen, ce se mule i acum intro pram. Acei ce- ereditau in eternitate Imperatia Cerului erau numip- mo§neni, ca §i pe pament, pentru e6, mopenii din nem in nein nu puteati fi, desmo§teniV de parcela for de pament Acosta numire este luat5, dupg, analogie §i in afacerile religiose. in Moldova se nu mean rAzeqi.. 1-) Cuventul este grecese antic din 7rf,ozorpco substantivul npd- xotp;. 1s) Cuvent slavon, gici, intimpla. 14) SO. vede ca §i pe atunci erau abusuri de felul Situonief,. care- a compromis atata Biserica 1111 Christos. Inpgraliel 12) lacomiile, www.dacoromanica.ro
  • 24.
    DE MITROPOLITUL STEFAN1651 683 de tot sa to depitrtezi, ntt numai cu lucrul, ce si cu- gandul. de va vrea vre un credincios de vota hit sa dea ceva, dup6 savar0rea Tainei, in Ice de milostenie, sail pen- tru buni`i socotinta, dupe cum va fi obiceful loculut, tu sa tat, ce §i ac6sta taste pre socotinta a Episcopulm. In §tire sa-tt fie o preote si de acesta, ca ti-se cade sa §tit si randutalele, si cinul numai 5 Taini, adeeA : Botezul, Sfantul Mir, carele e sfintit de Episcop i pristavnincia a trupulut 0 a Angelth DomnuluT, pocaiania sah ispovedania, insurarea Cununia, si Maslul, acestea se cuvin a be face §i ale deistvui popit cu popor; 15) Tar sfintia Sfantulut Mir, §i hirotonia, acestea sa cuvin Episcopilor, tar tu n'aT treba, '6) ca apot vet gresi paeat de morte, si vet cadea in cazna munch de yea Pentru rtindul tocm6la a Mina Sfantulut Botez. Sfantul- Botez Taste u0i a Vieth de vOct a Blagocestiet Crestinesti, carea tine locul intai intre Idle sapte darure, Tame noaa, carele-s tocmite de Hristos Dumnedett, de sint tuturor Omenilor detreba 0 de folos cittrit spilsenie, singur Mantuitoriul nostru marturiselte graind : tine nu sit va naste cu apt si en Duhul, acela nu va putea sit intre la Imperdtia lut Dumnedeti, drept acela sit eade mat cu mare nevointil, sit se facit §i sit se obrfisasca si sg, se to la vr6me CuSi toemelii si cu socotinta. Pentru ca ciltrit darea a acestii sfinte Taini, sint niste lucrure puse de intocmirea lu Dumnedeti forte detr4ba, ca cumpaste Materia, 17)adeeit lucrul, forma, adecit chipul, salt 15) In tots, scrierea Mitropolitului Stefan nu se intimpina euven- tui norod, ci numai popor, pe ane asta.41 se is drept novizm. 16) Acesta expresiune este pans,, astaill in gura poporului in forma, dictatonca §i autoritara. Multe prose intregi din acesta scriere se and numai in poporul de jos. Limba n6stra dar nu'i de Ten nici de alalt6-eri cum vreau protivnicii na.ionalita.01 nostre, pentru ca o lirnba cu expresiunT clasice nu se formeza in doi sau tree 17) Cuventul materie este termin Teologic qi care §i asta4i este, in us §i den Rta partea din mister vestuta §i supusa simtinlor, Tara anti pi seeoli. www.dacoromanica.ro
  • 25.
    684 DESPRE1 MIT BOTEZULLI obrAsirea, si slujitorlul, Tariff celea-lalte se cuvine la cins- tita $i bine sail frumos Inpodobita a et tocm6lit, adecA cum sint randulalele $i .teremoniile, carele sint de mult luate la BesericA, intitrite de tocmelele i canonele apostolilor, ce acelea nice cum sit cade ale 'Asa, tArA de mare nevoe, ce de intiensele voTu sa, pulu aicea ceva pentru incredinta- rea inv6tatura a popilor, ca pentru sA se savarsaseA si $i sa se deistvuTasea pre rand cu pod6ba si infrAmtesare stantA. Pentru nzateria sail lucrul a Stantulut Botez. Intiti sA tie Papa cu norie, 18) eit lucrul al acestii sfinte Taine Taste sii fie numal apA chiar, 19) TarA spre obrilsirea eT adecti a tone!, nice °data nice cum nu i sit cuvine CA fie alt-ceva vre o biluturA sail fie-ce vlagi, Po) s'ai'l altri apt mi- rosit6re. Apa cares i se cuvine sit fie de botez, aceea sit fie lim- pede, curatil, in vas curat, adecit in crest6Ini0, cumu-i obicelul naintea botezului numal cat sip, o sfintescit, cum to invatA $i cum scrie de rand acestit carte. Iar5 de va fi Coconul 3') bolnav atunce pentru nevola mortis 'Ate sfi. se bot6ze si eu apt prospA, insA aesta sa Se tacit numaT la ne- voe de morte 'Tara de nu va fi nevoe de m6rte, nice cum sa Du indrilznescit tine -va sit tacit acesta, apom sit call, supt pa- cate ne morte. Cand Taste Tarna, d6 nevoe sit se Incalzescii apa intr'un vas eurat, i BA a v6rse In citrstilnitit sa o sfintescit, si asa cald<e sa bot6ze coconul. Fies-ce popil cu Jamie i se cade sit alba in Bes6rica lui cristilni0 frum6s1, sail de lemn sail de altit ceva sa-T fie de treba apes, de pururea acoperitA 18) Corect ar trebui sqse fi gis enorie din grecescul ivopCa, pa- rohie. 19) Cuventul eh:al% insamna aicea apa curata, neamestecatti. 20) Vlaga acum insamna altceva, vigore, virto§ie, pe cand aicea insamna lichid. 21) In tota scrierea nu se Intimpina nice cuventul prune, :lie' copil sau plod, ci numa: cocoa, care-: grecesc : ZOOY. :tam si gi si qi www.dacoromanica.ro
  • 26.
    DE MITROPOLITUL STEFAN1651 685 ai curatit, ad, sfintesca intr'insa ai sit facit taTna a Botezului apeT, li aceea nice odata nice cum sit nu fie de altit treba, ce numai de botez. In fiea-ce beserica, sad in fiea-ce unghIu al beserecii. sad In Oltariu, sad afara de beseried, supt parete sit fie un Joe sapat sit nu-1 p6tit calca cu picT6rele, tot acoperit, ea dupa botejune sit yeraT intr'insa apa cea sfintita, sail sa se verse In umivalnita de va putea incapea uncle-al spala _popa manile; Tar de nu, se va varsa la loc cum i sit cade, sad o va varsa de o vor calea, atunce popa ca un batjocoritor de lucrurile sfinte greaaate pitcat de m6rte. De forma sag de obtinsirea a Sfantalui Botez. Forma, sad obraairea a SfantuluT Botez, cu aceste cu- vinte, Taste inchipuit: Creataetsa, Rab, B.jii, Imn, Va, imia, Ota, Amin. ISna, Amin, i Stgo, Dha, Amin, inineT, iprisno, ivavechi vechov, Amin. Forte sint de treb I, ea taT- na lard. acestea nu p6te sit se facit, drept aceea sA cade nice cum sit nu o schimbi, ce acelell cuvinte, numai intr'- aceaaT vreme, cand botezi, sit se (lied : adeed afundand intaiu, inpreuna cu afundarea, aceste cuvinte, i sit cade sit ;Eel : Creataetsa, Raba, B.jii, Imn, Va, imia, Ota, A- min, afundand a doaoa, acestea sa, clica : i Sina, Amin, a- fundand a treia 6rd, acestea sa qica : i Dha, Amin, ininei, Iprisno i vavechi vecov, Amin. Pentru cit Sfantul Botez nice cum nu p6te sit se pofto- reseal fart numai cand va trebui Ed se boteze cu soco- tinta, si socotinta aceea, inteacesta chip p6te sit se ir4e- Mgt : Aate nest createna, Creataetsia, Raba, Bjii, bun, VA, imia, Ota, i proc. ai aceit izvod, nu sit cade sit fie pe- tutindenea, 22) nice in tota vremea, sat fara socotinta, ce de acesta sit se intrebe adeverat cu deciinsul cu mare soco- tinta, acolo uncle nit se domiresc, ai be pare sit Taste Coco - nul botezat sad nebotezat. Sfantul botez p6te sa fie de- 22) Jar nu pretutindenea, www.dacoromanica.ro
  • 27.
    686' bESPRE 1V1iSTIRCLBOTIL'LLT plin, i cand versi apa de iii varhul capului peste tot tru- pill, 2) ca §i Candu-Y Munch de tot In- apa, ce insa fies-ce be- serica, cum seu inveitat a tinea obicetul de mai nainte vrerne, toemela i chipul botezulul, §au eel de intai sail bel de apil, asa sa-se tie, numai de acesta forte sit pazascit en dedinsul, adeca, sa afunde de trel on pre eel ce sa bo- teza, sail de tree on sa verse pre dinsul inpreuna gland si cuvintele dupe invetatura cumu-s mat sus scrise. De poslufhteul sail skijitorial Tenet a Stantutia Botez. Adeveritul socotitor, siujitor a! tainei Sfrintului Botez, Taste Preotul, mai ales eel ce Taste cu norie, ce insk de cate on va fi coconul la nevoe de marte, sau macar nu numai coconul, ce i omul mare carele e nebotezat. de in fies-care limbet, 24) deca-1 soseste ciasul de mdrte acela pate sa se bo- teze, macar ci fail de slujbel, de flees -care crestin, sail de cliric, sail de miren prost, macar si de om afurisit, sail si de carele Taste oprit in canon, sail si carele Taste in bias- tern, si de parte barbiltescel si de rnueresca, numai sa fie lucrul, adeca : apa buna adeverita pre firea el, sa verse cu dinsa de tret on inpreunk dicend, cuvintele obrasirii, a- deca : Crestaetsa Raba, Bjii, Imn, Va Imia, ota, iproc, sa nemerescet cu mintea, dupe cum Taste obicertil drept al Be- sericii Catholicectf. Lira Insa de va fi acolo preotul, atunce sa boteze el, tar nu diaconul ; Tar de va fi diacon, sa boteze el, Tar nu ipo-diacon, de in cliris de va fi fies-tine, el sa boteze Tara nu om prost, de va fi barbat, el sa boteze Tar nu muerea fart numai pentru rusinea, c6 mat bine sa cade muerii BA boteze Coconul, de cat barbatulul, si mai ales, Inca cand nu e ecit de tot de in pantecile mini -sa, sail de va ci eti muerea mai bine, sit verse en apa, qica, obra- senia botezulut. 2) Prin turnare nu trebue a intelege stropire. Acesta insamml ca in vechime la Romani era primita §i acesta forma. 2) Prin limba se intalege aicea Nalie, Neam. sa si ei www.dacoromanica.ro
  • 28.
    DE MITROPOLITUL STEFAN1661 687 Drept acela f6rte sa se nevolascii, Preotul carele are no- rie, ca se deprinzit sa stie, si sit tie Crestinii carii sint in norla lui, adeveritul rand al botezului, Tar mai ales Babele -5) carele sint la facerea coconilor. Cade-se si de acesta a sti, ca mai bine caste sa se faca Dumne4eescul botez de 6mera prosti, de cat de popa blas- temat, sail. afurisit, sau eretic. Tara altuia nimiinui nu se cade sa botke, fiira de preo- tul al Cu! e poporul, dont numai cand se va tarupla ne- voia a rnortii ; Tar de va indrazni alt popa SP boteze, (doara numai la nevoe de morte) fara de voia celuia cu poporul, acela gresaste pilcat de morte, $i sit se canonescl cu pravila. Tata], sail muma, sit nu indrazneseit sit-si boteze pre fiiu-seil, pentru cit cad amandoi, (bilrbatul cu marea), in rudenia suflet6scfi, si pentr'aceTa li se cade sa se des- partit de tot de legatura insurftriT, Tart de nevoe la ciasul de morte, de nu sa va afla acolo alt niminea sit stie sit bo- tke, atunce p6te tatal, sail muma, sa -$i botke Coconul, deacia numal atunce nu intro in rudenia sufletesca. Pentru botejunea a Coconilor. Cade-se popei cu norie, sit Inv* de cu vreme, pre ceia ce sint dupe acea tr6bil, adecii, pre Babele, ce d6ca se nasc coconif aciasi 2 6) trebuesc botezati, si la nevoe de morte Ai boteza 6menii prosti pre in case, atunce fAra d,3 nice o___ shire, cum mai degraba cu socotintA cum se cade Cresti nescii, sa-I ducit la beserica, ca sa nu forte prelungke taina a spiiseniei tor, carea sell fitcut la vreme de nevoe, ca pentru cea ce s'aii botezat de nevoe pre in case, Wit de tocm6lit, si fora de afundare, si film de teremonif si randuiale dupe cumu-i obiceiul, sit se fact si sit se obrii- §ascei tote in besericiti. 26) Adech Mo§ele. 26) Pe data, eurand insamna aicea aceicui. www.dacoromanica.ro
  • 29.
    688 DE$PRE MISTERULBOTEZULUT Niminea sa nu indraznescii sa boteze coconul, cand Taste inchis in pantecile mrini -sa; %Ili de va fi exit capul numal de in pantece si va fi nevoe de marte, atunce sa-1 boteze in cap, deacia de va esi de in pantece viii, nu se cade al boteza a doa oar6, ca e botezat, tarts de va esi alt madu- lariu, si va pricepe ca e viii, si find nevoe de morte, a- tunce sa-1 boteze inteacel madulariu, decia de se va naste vita, sri se boteze cu socotinta, adeca: Aste Nest Cresten, Cresceetga, Raba, Bp, Imn, Iproc. IarA de va esi de in pantece mort, acela ce e botezat inteacel ma- dulartu asa, atunce sa-1 ingrope Cu crestiniT la loc slant. Muerea de va muri grea, nevoindu-se sr' faca, atunce co- .conul cum mai degraba sa-1 scata de in pantece, decia de-1 va sc6te viu, indata sa-1 spele si sa -1 boteze acias; lar de va fi mort si nebotezat, atunce sa nu se ingr6pe la loc sant. Coconii carii se Oa lepadati, afla, deca vet intreba de tot cu dedinsul, si nu vet putea afla botezati shit nu-s botezat!, atunce sa se boteze cu socotinta, adeca : Aste, Nest Cresten, Cre,sceetsia, Raba, Bjii, va Imia, Ota, Iproc. Ovreiul de va vrea Ed se boteze, atunce Popa sr' spue de acesta ProtopopuluI, si altor Preoti mai invatati, si maT intelepti, si de dinsit inta,T sit fie f6rte ispitit, intrebat, si -Credinta invatat, decia dupe multi ispita si dupe multi in- credintare cu dedinsul, si pohteste sa se crestindscil, pentru spasenia, Tar nu pentru ciistigarea avutieT, atunce de acesta, cu vola si cu sfatul Arhiereului sa-1 botezi, Tar de-1 va ajunge m6rtea, si va pohti adeverit. si va marturisi ca Hristos Domnul Taste adeverit filul lu Dumnesled si Mesia pre carele an propoveduit Moisi si alit Proroci, atunce indata sa-1 botezi. Pentru botejunea Coconilor celor ce se nasc cu price sau mane policie. De se va ampla sA, se nasca de ve intr'o rnuere, ve-o price, sail policie sad club, carea cum-va si de nu va a- vi -imia, Ova, si-t www.dacoromanica.ro
  • 30.
    DE MITROPOLITUL S1EFAII1651 689. yea obraz de om, acela sit nu se boteze; Tara, de nu se vor putea domiri de acela ce vor face, atunce sa, se boteze cu acestil socotintA, adeca, asce sel eat colovec, Crestaetsia Raba, Bjii, imn, VA, imia, 00, Iproc. hint de sa, va naste in multe feliure, tsi nu se vor picepe- sA stie unul Taste all mai multi, acela sit nu se boteze, panic se va socoti de acesta, §i socotinta asa sa se facti, adecA de va avea un cap san mai multe, un piept sari mai multe, cace cii de vor fi atAta de multe, atunci vor fi si inimi si suflete multe, si 6meni inpArtiti, si acela fies-care de intru el sit se boteze deosebi, pe fie carele s t versi aput si sit rlicT : Crestaetsa, Raba, Bajii, Imn, Vii, Imia, Ota, Iproc; Tar de va ajunge nevoia, mortis, si se va scurta vremea, de nu va putea sit botke pre fies-care deosebi, atunce p6te popa sit -i boteze varsAnd apa pre top de odatl, dicend :- Crestaiutsia, Rabi, Bjii, Imn, VA, Imia, Ota, Iproc. Ce insA, acestA tocmela, ce sa face tot de °data, nu mai la uniT ca acestea, §i la altif mai multi sa se faca, deca li sit tamplA vreme de merte, ca sit nu merit ne botezati,. Tar undo va putea fi vreme, atunce boteze pre tote de- osebi, Tar alt nice odata nice intr'un chip sit nu se fad", cit apol vent etidea in pricate de morte, si in pedepsa a Pravilii. Iitr cand veT vedea la acea price cit sint doa6 fete, ca cand sint 2 capete, si dou6 piepture, si nu sint bine despA'rtite, atunce intal sit botezi unul de tot cumu-i obi- ceful, du acela si cel-lalt cu socotintA, intr'acesta adeca: Aste nest cresten, Crestaetsia, Raba, Bjii, Imnen, VA Imia, Ota, Amin, ISina, Amin, i sfetago Dha, Amin, inane, Iprisno ivo vechi, Vecov. Amin. (Va urma) C. Erbiceanu. sit-i si chip,. e-.-Cari) www.dacoromanica.ro
  • 31.
    BISERICA ORTODOXA IN LUPTACU PROTESTANTISMUL IN SPECIAL CU CALYINISMUL IN VEACUL XVII-lea CELE DOH SINOADE DIN MOLDOVA CONTRA CALYINILOR DE EPISCOPUL MELCHISEDEC Menibru al Academies Bantam. $9edinta din 17 (29) Martie 1890. (Urmare, wig anul al XI' -lea, No. 8, pag. 601). Pe la anul 1643 era Domn in Transilvania Principe le George Racoti eel betran. Sub influents superintendenti- lor calvini, sail cum ii numea poporul roman popii eel marl calvinisti"-6meni f6rte fanatici si reutacioF,4i perse- cutors al ortodoxiel Rornanilor,principele Racoti a luat mesuri estraordinare pentru propagarea eresului calvinesc printre Romanis ortodoxi, silindu-se a face propagatori cal- vini chiar pe Episcopil rom'ane0 puss de dinsul. In anul 1643 a edat si un catechis calvinesc in limba romana, §i a inda,torit pe Episcopil ortodoxi a-1 citi prin bisericele for §i a-1 propaga in popor. Ast-fel de mesuri silnice pen- tru propagarea calvinismului .intre Romani se ved lamu- gr www.dacoromanica.ro
  • 32.
    BISERICA ORTODOXA ligLUPTA CU PROTESTANTISMUL 691 Tit in diploma data de Racoti in anal 1643 Episcopului ortodox al Belgrad.ului transilvan--Stefan Simonie. Dupe ce diploma princiarA, defaima forte pe predecesorul lul Stefan Simonie, pe Episcopul Ilie IorestI, f!',i -1 acusit cu tote fttir6, de legile, F,li .ca pentru acestea a fost judecat si destituit 1), apoi spune ca s'a nurnit la Mitropolia Belgra- dului noul Mitropolit (Vlildiert) recomandat lul de super- intendentul Stefan Belen, pe care it numeste Episcopul Bi- sericelor ungnresti celor pravoslavnice din Ora irostrrt a Ardelului si pastorul eel d'intdiu al Belgradul0". Diploma descrie mai departe regulele dupe care noul Episcop orto- dox sa se conducA spre propagarea calvinisrnului in eparhia sa. Reproducem cuprinderea unora din ele : 77 Va primi eatichisul, care acum s'a dat for (ortodoxi- lor) si va face ea si altil sa -1 primescA, si cu dea-dinsul si el insusi va inv6ta pre prunci acel catechis, F,4i prin alOi va face sa se invqe". 77 SAnta Taina a eine): Domnului (cuminectitura) se va da numai 6menilor vristnici si virtuosi". Pre &Anti Ii va, cinsti cu cinstea ce li se cade ", adicrt dupa doctrina calvinista. 1) Crucile si icOnele puse in Biserici nu le va, cinsti cu vr'o cinste cucerniciti, ci numai pentru podOba Bisericilor F,;i pentru amintire de patima Domnului". 11Ceremoniele de la inmormintArl le va face dupa obi- ceiul crestinilor, cu didachif gi, cantar1; iar superstitiele cele babesti nu le va intrtri sail inveta, nici va face sit se intrtresa, si sri, se invece de alcii". 1) Aci intelegam, imprettna cu incai, ca Mitropolitul Ilie Io- rest'', nu pentru vinovatii reale a fost destituit, ci pentru ca n'a volt a adopta catehismul calvinPse; caci, adaogsa. Sincai, toti pro- topoph §i preotii ce se pomenesc in diploma, ca an judecat §i condamnat pe Mitropolitul ortodox Ilie, erau Calvin]. (Ve4i in- cal: Cron. Rom. III. p. 41). Acestii tactica viclena a diplomei calvine se vede in tots cuprinderea el', -nude calvinismul iea masca ortodoxiei, de aceea superintendentit Calvini se nuesc EpiscopY bisericele ungure§ti calvinepravoslavnice, pastorit Calvini, carii an judecat §i condamnat pe Mitropolitul ortodox ; protopop. §i preop; roincineqtY. Se 'Ate ca §i dintre preotit ortodox, sa fi fost in taina ademeniti la calvinism. www.dacoromanica.ro
  • 33.
    692 E1SERICA ORTOD(XI IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL Cgsg,toria sg, se faca dupa obiceiul Bisericelor pravos lavnice ungure,sti;" adica calvinesel. Pre romilnii miren1 cleric', caril mi§catl de Duhul Sant, ar fi primit adeverata credin(a pravoslavnicd (adica cea calvinesca) i s'ar fi numerat la Episcopia cea pravos- lavnica (adica la superintendinta calvinesca) sa nu'' smin- tesca, nicT sa-Y supere, In ascuns ci tra- teze cu iubire fratesca, ca E,4i pe eel ce asculta de dinsul". SA tinb, sinOde in tot anvil Cu tot' pastorit de sub vladicia lui, ai sand ar avea vre o nedumerire sg, cera la- murire de la prea cinstitul Episcop pravoslavnic unguresc (adica superindentul calvinesc), carele ar fi in acel timp". Protopopii se vor alege de consistoriti, carele la ren- dul sett va recomanda pre eel ales Episcopulul celzii pra- voslavnic (superint. calvinesc), si acela are putere on a intari pre eel ales, oil a-1 respinge". In cestiunile de judecata, hotAririle Episcopului orto- dox pot fi apelate de partea nemultumita. Apelul se face la Vladica din Belgrad, adica la pravoslavnicul Episcop calvinesc". Popilor roman', sub amenintare de gl6ba de la 6 la 12 florin' i destituire, li se opresce do a cununa, a boteza oil a inmorminta pre vre-un ungur (calvin), afara numal de casul, cand vre-un roman, casatorindu -se cu fata de ungur calvin, ar vrea sa se cunune de un pope roman". (Sincal, Cronica III, p. 38--41). Tete aceste dispositiuni machiavelice §i silnice dovedesc cat de tare era calvinismul in Transilvania §i cat de tare ameninta el acolo ortodoxia. Casul de persecutiune §i crugime asupra nenorocitului Mitropolit al Ardelului Iorest sat. Orest, i1 gasim din par- te descris §i 1a autorul rus N. Muraviev in opera sa in- titulata Cullma' poccia vi) BOCTOROW13 110 'Nan AepROBIThI1111 (347-349), unde se gasesce o epistola a Ierarchilor Mol- clove catre Tarul Moscvel Alexia Michailoviel, prin carea recomanda mile! Tarului pre acest nenorocit Episcop 0- rest persecutat i osandit in Ardel de Calvin' ; carele pu- tuse scapa din temnita puma' prin plata unei sume de 1000 de taleri. El luase acea sums cu imprumutare de orl orl orl fAtis, sa-1 www.dacoromanica.ro
  • 34.
    BISERICA ORTODOXA INLI:PTA CU PROTESTANTISMUL 693 la Racoci si sub chizasia a 24 pers6ne dintre Romani, si pentru a putea plati acea sums Principelul Racop si a elibera pre chizesil s'el de respundere, umbla pribegind, cerend milostenie prin terile ortodoxe. A venit mal intaia in Moldova la manastirea Putna, de unde era de metanie fii dobandind de acolo ore -care ajutor, s'a adresat apol la Ierarhil Moldovei, cavil l'aii ajutat dupre puterile lor sI 1 -au recomandat i Tarului Moscvei cu descrierea imprejurari- lor, din care el ajunsese in ala mare nevoe, solicitand $i de la Tarul pentru dinsul milk F.;i ajutor. Scrisorea Ie- rarhilor porta, data 1645 Tunic 2. Din cnprinderea acestel scrisori se cede, ca Romanil ortodoxi din Ardel, ingrija,ci de sorta credintel si a Bi- sericel lor, sub conducerea Episcopilor impu r lor de pro- paganda calvina, cares lucra sub protectia principilor cal- vini, hotarit intre el sAii alega singuri urr Episcop ortodox, si principele Racoci le-a permis. El air ales pe un Ierornonach din manastirea Putna, anume Orest , i spre chirotonie trimes la Teofil Mitropolitul Un- gro Vlahiei, carele din vechime avea suprematia sail xar- hia Bisericel ortodoxe din Transilvania. Mitropo- litul Teofil a. chirotonit Episcop pre Orest cu titlul de al Ardelului" Ardelenil ortodoxi credeali ca acest non episcop ortodox, bucurandu-se de proteqiunea Domnilor si a Mitropolitilor Moldovel i Munteniel si de influenta acestora la principele Transilvaniel, vor putea sustinea ipal bine religia lor si a resista propagandel calvine. S'au arnagit frisk; cad' Orest, noul Episcop, ducendu-se in Ar- del,si ocupand Episcopatul ortodox in anul 1642, s'a o- pus pravoslavnicilor Episcopi al lui Raco(,i, adiea super- intendentilor calvinl, caril propagaa calvinismul intre Ro- mani, de acea ca4u sub urgia lor. Superintendentul Ciulay Georgie a calomniat ,grozav la Racoti pre Episcopul 0- 1) La Muraviev titlul Episcopulul Orest se pune nal Ardonu- (applonciraro). Not cream ea. este o gresitii retire §i schimbare a ilicerei nAporba cu Apicou in loc de ApAtacKaro: AppimaroLg Biserica Ortodoxi RomAnl. a asupra gi s'ad lad 9. lot" www.dacoromanica.ro
  • 35.
    694 BISERICA ORTODOXA1N LUPTA CU PROTESTANT 1.+MUT, rest si l'a impins la osindirea 1111, carea consta in des- poIare de totii averea si aruncarea in terrmita. Tot °data au aruncat In temnita si pre multI preo i si creF,4tini or- todoxi partisans t3i apAriitorI al 1111 Orest. Asemeriea pe- depsit, carea se da in decomun trAdittorilor politics, ne face O. credem ca reutaclosul superintendent calvin a a- cusat pe Orest la Principele de tradAtor politic. Bietul ()- rest a stat in temnita calvinescrt 9 luni, si a rabdat mar- tirn1 fart nici o sovrare de la ortodoxie. Se intelege, ca prtstoritiI lui Orest au fiicut tot posi- bilul de a imblendi pe Racoti si a-1 convinge eh' °rest era jertf-. a calomnielor lui Ciu1ay. Pntem deduce, ca all ur- mat F,4i intervenirI diplomatice catre Racotf din partea Domnilor Moldovel si Munteniel eaci in fine Racoti a gra,tiat pe Orest sub conditie de a plats o taxa de 1000 taleri. El nu avea bans, ss insusi principile Racoti s'a oferit a imprumuta pe Orest cu acea sun* insa sub ga- rantia a 24 de chizesI platnicI doue-decl gi patru dintre pastoritii lui Orest au depus acea, garantie. Orest, dupA, ce a sciipat din temnita, cea Inteifi grijiti a lui a fost de a scitpa pre chizesil sel din nevoe, pIA- tind el datoria catre Racoti. De aceea el a purees sit a- dune banil datoritl, prin milostenia ortodoxilor din alte ter1. Reproducem airs insgsi epistola lerarhilor Moldovel catre Tarul Rusiei. ,,A.deverim prea cinstitei si luminoseI fete a imperittes- tel tale mAxiri despre acest Arhiereti anume Orest, din parteeteleIUnguresci, carele din copilitria sa a fost crescut in Cara nostra, in manitstirea Putna si tuns in monahism si riidicat la trepta preotiei. CAnd s'a intemplat mortea Ar- hiepiscopului Ardonskago" (din Ardel) in Ora Unguresca, s,ii au remas Romanis filth pastor, ei au rugat pe Craiul George Racoti sit le permita pune 'Astor dupl voia lo, 13i el ales pre acest Orest. pe carele l'a chiroto- nit Teofan 1) Mitropolitul Ungro-Vlahie. aci este grepla in transcrierea numelui, cam docurnentele si-ad ; a-gl www.dacoromanica.ro
  • 36.
    BTSFRICA ()R101 OXAIN l CP1 A -CU PROTESTANTISMUL 695 17 DupA trei ani a indemnat diavolul pe popa, eel mare al Craiului, pe Ciulay George, carele este in eresulluteranesc precunr si insus,a Craiul si toti Ungurii, si au calomniat pe acest Orest la Craiul, aducend asupra lui un mare ne- adever ; luat tot ce avea, F,ki pre dinsul inchis in temnita, unde a sei,lut nona, lunI, Impreunit cu multi ierei si crestinl, nu pentru vre-o vinovrqie, ci pentru credinta crestinesea, pentru cA, nu voia a se perveti la luteranism. Vedeud credinta lu1 cea, tare, inausi Craiul i-a dat, sub ga- rantia a 24 de chizesi, o mie de taleri, ca dea in vis- tieria craiase si i-a dat libertatea, ca sa adune bani pen- tru acesta plata. El a venit in nnIntistirea sa Putna, unde se pomenesc rnarii Knej! ai MoseoveT. Acolo n'a putut sa adune destui bani, ca sa platesca ac6stri datorie, si pentru acea a venit la imperrttesca vostrA, mArire, ca sa rescum- pere pre aces 24 de cbizesi. De aceia si noi, ver,lend seracia si strimtorarea lui, ni s'a facut mild de el F,4i l'am trimes la, imperatesca vostra marire, sa cera ajutor la pielorele tro- nului WA. (Subserisi): Varlaam Mitropolitul Sucevei, Anastasie Episcopul Romanului.Stefan Episcopul Ra- dautilor,Gedeon Episcopul Husilor". Mitropolitul Ardelului Orest este cunoscut in documen- tele istorice calvino-unguresti sub numele de Elie Ipresti". Acusarile aduse asupra lui de Calvini se v'ed parte in diploma lui Racoti, amintita mai sus, prin carea numesce Ia Mitropolia ortodoxa a Ardelului pe alesul Calvinilor Stefan Simonie ; parte in spusele altui CalvinSasul Her- mann, spunerl pe care le gasim in Actele si fragmentele istorice, pubricate de Timoten Cipariu (p. 191). Repro- -ducan si no1 acest fragment, carele ne dovedesce Wilda evidenta nascocirele si reutatea calvinesca asupra neno- mocitului Orest. 17 In. anal 1638 Matei Voda (Basarab) a recomandat lui Racoti pe un calugar (aflame Elie Ioresti), ca s'a fie Vla- dick Romanilor (din Ardel). Acesta in visitatil a &cut necuratirit (desfrinari), (Racoti) a poruncit de I'a desbra- cat si asa gol, cu nuele batut, afara din Belgrad (in nostre istorice ne arata Ia acel timp Mitropolit al Ungro -Vlahi ei pre 7'eofil. i-ati rat stei lad . www.dacoromanica.ro
  • 37.
    696 BISFRICA ORTODOXAiN IUPTA CU PROTESTANTISMUL anul 1643), ti luat pe sema fiseului tote bunurile, intre care s'aa aflat si nisce scrisori grecesci si romanesci ce le adusese mai nainte din Valachia, in can erati sense tote vistieriele cele ingropate pe la manastiri pe la alte locuri din Valachia si din Arddl, cu cart mult s'a folo- sit Racotii, mai ales a aflat el o scris6re, carea are'ta ma- rea vistierie a Craiului roan al II-lea, cea langa Sibiu la Orlat sub munti, aprope de riul nutnit Sibiu, ingropata. Acolo a poruncit Racoti sa se cape forte afund, mai in doue luni, dar aflat'ati ceva saa nu, nu se scie. Scrisorile, earl graiati .despre vistieriele, ce erail ingropate la manas- tirele din Valachia le-a trimes Racoti lui Mates -Voda, ca-- rele mult s'a folosit cu dinsele". Persecutiunile Calvinilor asupra Romanilor ortodoxi din Ardel aft facut o-prea trista durer6sa, impresie asupra Romanilor ortodoxi din Principate, intocma precum mai pe urma, pe la sfirsitul v4cului, pervertirea unor Romani ortodoxi la unia cu biserica papala, artificiata de iesuiti, and acestia, doborise pre Calvini prin puterea curtil din Viena. Relatiunile intre Romania de dincolo vi de dine6ce de Carpati, stabilite din vechime si continuate de-spururea prin" tote vecurile pana, si in acest actual, erau si atunci forte de aprope si le pot numi fratesci. Ele se basal''rr pe trei base morale forte puternice, care constitue basele fun- damentale ale on -cares natiuni capabile de a se desvolta si inflori ; aceste sunt: identitatea nationals, identitatea limbei, identitatea religiunei, esprimata prin confesiunea Bisericel ortodoxe. Afars de aceste base la strinsa apropi- ere intre Romania Ardeleni cu Romanic din Principate ser- veatt si alte interese ale vietei pentru anaandoue" partile binefacet6re. Ast-felia era : 1) Comertul, pentru care Ar- delenii aveati prin capitalele si prin tote ora§ele Principa- tellr deposite de marfuri, cuprin416re de tote obiectele- necesare, mai ales pentru trebuintele satenilor ; depositele- acestea era cunoscute sub numele de Brasovenii", pen- tru ea, se procure' prin ()rap' Brasov, satl cum fl nu-- i-al si www.dacoromanica.ro
  • 38.
    INSERICA ORTODOXA IN1 UPTA CU PROTESTANTISMUL 697 mese Nemtii, Cronstandt. 2) Te'ra,nil Ardeleni, minii tra- ese in muntii Transilvaniei sub numirea de Mott sail cum le 4icem no! Mocani, neconteitit umblatst cu turmele for -Twin Principate on spre a ierna, or! spre a vera prin cam- piele Baritganului i ale Basarabiel. 3) Intre Ardeleni! gi Romanii de dinc6ce de Carpati eratt legaturi de rude- Itie de aprope sail mai dedeparte cAct de la fundarea Principatelor romane, in vecurile al 13-lea i al 14-lea, n'att incetat emigrarile Romanilor din Ardel in Principate i continua. Ora asWi ; cad §i astql cele mai multe im- paminteniri ce se voteza, de Corpurile legiuitere se raporta la Ardelenil stabiliti in Romania. Emigrarile acestea se fa- ceati in masa, mare in ocasiuni de nenorociri publice, pre - cum : penecutiuni politice on religiose, f6mete, incendil, etc. Sunt in Romania, multe sate, care .;;i astA;11 pOrt5, urmele emigrArel for din Ardel, prin obiceinri gi datine ardelenesci, conservate Ora astA;11. Pe de alta parte in manfistirele nostre, in tote timpurile s'att adapostit Arde- lenii, calif nu avusese in tara for natala mAnAstiri, crtei Ze desfiiniase p-opagandele streine, calving §i papista. dintre aces,4ti calughl Ardeleni ajungeati la demnit41 inalte bisericese!, in Principate i ajutati i pe rudele Ion din Ardel. Romfinii din Ardel priviatt cu dreptul Principa- .-tele romane ca adeverata tera romanesca, ai o numiaii Fo4i o numesc pana, asta41 71116001), dand a intelege, ce el, ') Apropo de clicerea Vera" in intelesal ardelenese popular, imi aduc aminte de un cas intimplat mie, &and calatoriarn prin Transilvania, fn drumul meu la S.-Petersburg, in anal 1S68. Poposisem in orasal D-va. Dinaintea otelulai era o piata, uncle sta o muere romance, vinOnd mere, ce erau frumose la vedere §i espuse pe o masa.. Eu m'am dus sa cumper mere. AlresAndu- me to romanea sa-mr vinda cote -va, mere, ea se nal. duios la mine si-mi Oise : sfintia to e0i din Tem". Me cunoscuse de pe grain si de pe port. Asa! I: respuuseia eu, dar vinde-mi un font de mere". Ea imi alese mai multe mere frumose si nil le deli. La intrebarea men: Cid costa, merele acestea?" Nimiea, imi res- punse ea, ti le dau fara plata, pentru ca e0,1 din Tern" ; aeolo este inima nostra!" Si in adever, la tote staruintele mele de a primi plata, ea imi respundea: nu se 'Ate, WI din Tera". Am .i , Multi www.dacoromanica.ro
  • 39.
    693 RfSERICA ORTODOXAtN LUPTA CU PROTESTANTISMUL find sub jug strein, ungurese, n'aa Ora" in proprita inteles ci inima for este la tera vecitik Romania, carea este adeverata Ora a Romani lor. De aceea gi Romanii din Principate tot-deuna ati avut mare simpatie 4i mila de Romanii din Ardel mai cu semi de acei ortodoxi, si ]a tom ocasia le-ail dat ajutorintele posibile, Dornnii ;;;i Ierarchii gi boierii, gi In genere toti dupre puterile lor. Insa dare Romanii Ardeleni perver- titi on la carvinism on la papism si la unia cu Roma, Romanii ortodoxi din Principate tot-deauna s'an aretat an- tipatici salt indiferenti, pentru care acesti Ardeleni, ctind emigrati in terile romane, on igi ascundeaii retaeirea for religiesa, pe tacute se amestecau contopiaa cu or- todoxii, on singing deelaraa si cereau pe fata a se rebo- teza si a se enumera la turma Bisericel ortodoxe. Asupra Mitropolitului Moldovei Varlaam a faeut o du- reresa impresiune hi a aprins tot zelul lui de ArchipAstor al -Bisericel ortodoxe, cand a ver,lut i cetit catichismul calvinesc acei nu de demult impus- de Racoti Episcopilor ortodoxi de a-I propaga in eparhiele lor; eatichis de ca- rele not am pomenit mai sus, i pe carele Varlaam, pre- cum singur spune, intaia Ora l'a veclut ai .cetit in Tex- goviste la logofetul UdriF;te Nasturel, and se dusese spre a mijloci irnpacarea lui Vasilie Voda en Mateia Basara Domnitorul Munteniei, in anul 1645. Tata cum descrie insusi Mitropolitul Varlaam acest cas, in prefata catichi- sului sea ortodox, publicat pe urma contra doctrinelor calvine. Adresandu-se catre erestinii ortodoxi, be (lice : lubitil mei fit Tirnplandu-mi-se estimp a fi in ptu tile Terel Romanesel C.11 trebi domnesci si a norodului in Ter- govisto, cu eel mai de frunte si mai de fire vorbind, mai vertos en ore-care boiaritt cinstit slovesnie (invetat) gi a teltit destoinicia si intelegerea harnic, drept pravoslavnic reams forte induiopt §i uimit,. §i nu uit pans astk,11 impresia ce mi-a facet dorul eel mare de Ted'," al acestel simple femei diir poporul terauesc ardelen. i ! ¢i gi Qi www.dacoromanica.ro
  • 40.
    I3ISERICA tiRTODOXi INI UPTA PROTE-iTANTISMUL 699 crestin, al doilea logofet si frate Dornnei a bunulul cre- dincios si al luminatului Domn Ion Mater Voevod cu mila Jul Dumner,lea Domnul Terel romanesti, d -lul U- driste Nasturel, carele, ca un iubitor de invetaturb,si so- cotitor credintet eel drepte, in mijlocul altor carti noun ce mi -au aretat, adusu-mi-au si o cartulie mica, in lirnba no- sh% romanesca, tiparita, si dad, o am citit am vedut sem- nul el scris Catechismul chrestinesc, cares, o am a- flat piing de otravg de m6rte sufletescrt, de care Meru in- bitii mei fil, marturisesc inaintea lul Dumneqeti cu firea mea, cg mare grija si multi scarb t au cuprins sufletul si inima mea". ($incai, t. III, p. 45, edit. Iasi, 1853 sub an. 1645). Asa dar Mitropolitul Varlaam, forte tntristat de pro- pagarea calvinismulu! printre Romani prin catichise rite jin limba romang, au botgrit sa combatg calvinismul cu aceiasi arma, adicg, publicand un catichis mic orto- dox dirigiat contra doctrinei calvine, care catichis sau anti-catihism ortodox contra catichismulul calvinesc, sa se'supue mat tntaiu aprobarei unul Sinod local, adunat in Moldova si compus din ierarchii arnanduror te'rilor ro- mane. La acesta hotgrire a Mitropolitului a coneurat faL vorabil si inprejurarea, ca cu ocasia nuntei ficel lui Va- silie-Voda, Domnita Maria cu principele Radziwill din Li- tuania, adunat in Iasi intre multi alt! invitati F,11 Pe- tru Moghila, Mitropolitul Kievulu!, si Stefan.Episcopul Bu- zeului, ca delegat al Mitropolitulu! Ungro-Vlahiei, Teofil. NegreF,iit ei, intrunindu-se in Iasi s'att ocupat si cu ces- tiunea catichismului calvinesc, si de conibaterea lui prin un siwod, si publicarea anti-catihismului ortodox, spre a- perarea Romanilor ortodoxi din tote te'rile de raolima cal- vin6scri. Din nenowcire, nor f6rte putine si scurto date istorice avem despre esistenta si lucrarea acestuf Sinod al doilea din Moldova ; despre existenta lul scim din spusele Mi- tropolitulul Varlaam, carele, dupg ottvintele reproduse ma! sus ()ice: Pentru care lucru am chemat si am strins so- CT: : tips - www.dacoromanica.ro
  • 41.
    700 BISPRI 'AORTODOXA IN LITPTA CtJ FROTFSTANT1SMCL bor dintr'amendou6 prile, si din tera Roranesca si din Ora Moldovel". ibid). Cu OM seracia de documente istorice despre acest Si- nod, totusi avem un document chiar calvinesc, carele ne spune despre esistenta acestui Sinod anume : replica Cal- vinilor ce precede catichismului calvinesc edat fn anul 1656, replica adresata anume sinodului 2-lea din Iasi, pe carele it amintesce de mai multe ori, prin cuvintele: strin- gand sdbor, compus din representantii a cloud' reri, sabo- rul a dou6 t6rt, sfatul a doug (VOi Catechismal cal- vinesc. publicat de Academia Romana, Sibiu 1879. pag. 3, 8, 9, 13, 18). Constatam mai intaiu, ca Sinodul din Moldova al 2-lea a esistat, ca el a fost adunat de Mitropolitul Varlaarn, in anul 1645, si a fost compus din urmatorii ierarhi Ro- mani Moldoveni si Munteni, s3i anume: Mitropolitul Varlaam, err Episcopii Moldoveni : Ev]o- gie al Romanului, Anastasia al Radautilor si G-hedeon al linsilor. Mitropolitul IJngro- Vlahiei Teofil 1) cu episcopii mun- 1) Letopisetui Inl Miron Costin (Letop. terel MoldoveL t. I. p. 284, edit. laqf 1852), vorbind de nunta Domnitei Marie3, fata lui Vasilie Voda cu knezn1 Litvel Radziwill, spune ca Intre alt' re- presentantii din ter& vecine a fost si Stefan, Mitropolitul teref Munteneselu. Nanta acesta s'a facut in anal 1645, adica in ace- Jag an, and s'a tinut §i Sinodul al doilea din Moldova. Ar urma der" ea In Sinodul acesta a fost Stefan ca Mitropolit al Ungro- Vlahici. Nu putem Insa admite acesta, caci documentele istorice ale Munteniet ne arata, ca Intre Ruh' 1637-1648 a fost Mitro- polit Teofil, dupa, mortea 1u1, adied in anal 1648, ia, urmat la scaunul Mitropoliei Stefan, cc fusese 'Ana atunci Episrop la Bu- zed. Spre Inlaturarea deci a acestur anachronism trebue sa ad- ca.' la nunta fete' lni Vasilie Voda, Stefan a participat nu ca Mitropolit, ci ca representant at Mitropolitului Teofil, carele din vre-o deosebita imprejurare n'a putut partiripa personal, ci pi in delegatul seu, Episcopul Stefan al Buzeuluf. Miron Costin era pe atone' Inca copil §i rand a scris letopisetul seu s'a infor- mat neesact despre calltatea Episcopalui Stefan nu de Mitropo- lit ci numai de representant al Mitropolitului. Confusia acesta a putut proveni ysi de acolo, ea mat pe urma, §i Foote chiar pe cand Miron stria letopisetul sea, Stefan aj-unsese a fillitropolit al Un- gro-Vlahief, adica al Munteniel. (Of. mitNm, (Sincal, ai www.dacoromanica.ro
  • 42.
    TitWRICIA ORTODi XXINT T 1713TX (IT pROTFcTANTrqUi'L 701 tent contemporani: Stefan al Buz 6uluT agi Ignatie al Rom- Nu putem positiv precisa locul unde s'a tinut acest Si- nod al doilea, in Iasi oft in Suc6va, neavend date po- sitive. A priori se pot gasi argumente pentru until pentru altul din aceste locum In Iasi era capitala ierel ai Domnia, in Suceva era resedinta stabila a Mitropoli- tului. Pate ca chiar politica lui Vasile Voda fa a cu Ra- coti, Principile Transilvaniei cerea, ca cestiunea calvinis- mulul protegiat de Racoti in Transilvania 8A se tracteze curat bisericesce de Ierarhit romani isolati de sferele po- litice. Afars de aceea anti-catichisul sinodal p6rtA data din Suceva. Not inclinam cAtre acesta din 'Irma locali- tale a Sinodnlui. Sinodul al 2-lea din Moldova al Ierarchilor rorminI a Lost convocat, prectun am ve'clut, sere a combate catichi- sul luterAnesc si a forma un anti-catichis ortodox. Asa da acesta a fost ocupatiunea principals a Sinodultn, pre carea el a si indeplinit'o, dupre cat ne aratrt in scurt documentele istorice ce avem pans acum. Datoria n6strix de scriitor despre acest Sinod este: ca sa dam un cons- pect atat de catechisul calvinesc, combatut de Sinod, cat ski de anti-eatichisul Sinodulul. De si la not n'a ajuns nici catechisul luteriinese, nici anti-catichisul ierarchilor roman! -cam pana acum nu s'a descoperit nici un exemplar ; gi aespre acest din urma scim numaT ceea ce ne spune sin- Cu acesta ocasiune observant cu parere de rea, ca pana scum li not nu s'a gasit nimenea Inca, ca sa dea la lumina o eronica, sau eel putin o lista cronologica despre Episcopit de la inceputul ierarhiei bisericesci in Muntenia gi pana asta(11. Unica lista ce posedam despre ierarhi Munteniei este aeea pit- blicata de pabarnicul L-sviodax in anul 1845, la finele manualului seu de istorie biserieesog, dar gi aeesta este defeetuosa Cu la- cune. Chiar pentru epoca Sinodului at 2-lea din Moldova nu se preeisezi tine emu EpiscopT la Buzeu la. Romnic. Sperant ca priutre tineril nqtri maI ales dintre biserieagi, se vot ivi in curend cultivator' gi in acesta terina paraginita gi data ur- tdrei, impragtiata prin o multime de documente publice gi parti- culare neesplorate Inca. nicului. ali $i Mitl opolitti §i pi §i invetati. @i www.dacoromanica.ro
  • 43.
    702 BISFIA 'AORTODOXA IN 1 UPTA CU PROTESTAN_TISMUL cal, sub anul 1645, carele a avut in man6 un esemplar al anti-catichismului publicat in Moldova, din carele re- produce- numai o parte din prefatil, precum am veclut mai sus ; totu0 not ptrtem intru satisface Reesla, lips* cu ajutorul catichismulni caNinesc din anul 1656, carele este precedat de o introducere polemica, adresatA Sino- dului din Moldova (pag. 1-32), §i uncle autorul se si- lesee a combate tote asertiunile Sinodulul din Moldova, pe care not, adunandu-le sumar, vom dohttndi cupriiisul atAt al catichismului calvinesc publicat pentru Romani sub Prjncipele George Racoti, cat i al anticatichismulul Smo- dului din Moldova. Replica ealvinescA contra Sinodului ierarchilor romans, porta titlul : ,,Scutul eatichismului en re;spuns din Scrip- tura Sitntil, impotriva re'spunsuluI a doue Veri far Scrip- tura &luta 1)". (Va urma) 4 Adica : ignoraute in S-ta Scriptura, cum o triteleg Calvinii cat-va 1, www.dacoromanica.ro
  • 44.
    INVETATLTRA PREOTILOR PESCURT De sapte tame ale Bisericei cu drepte dovediri den Pravila sfin(ilor N rintl, pe timpul till Ito CONSTANTIN B4SARAB DE Chir Teodosie Mitropolitul Intipografia Doninc'scUin st. Episcopic de la Buzau anal 7210-1702 1) Sub Stamba, icona Marrtuitorului en Nasc6t6rea de D in drepta si st. Ion Botezatorul in stinga, Incrata de un. sculptor roman Ur Sul", se citesc versurile urmat6re, fa- cute de meritosul gi literatul Episcop de Hust mat apoi de Buzeii,corentorul si al limbei din Biblia romanesca si a altor scrieri autor, Mitrofau Episcop, care versuri suna nsa : Demme Iisuse pazeste in sfanta Mitropolie Pre al nostril Parinte si in veeul ce va srt fie, Pre Theodosie Vlad(i)ca al 'erel Romanesti, Care la un gand s'ail unit cu Marif Basarabesa De ail scos la lumina, aceste sapte Talni sfinte, Si l'ea imparcit la PreoV sit le is forte aminte, Ca prentrinsele stt sfint6sca norodul crestinesc, Si sal duca la-mfrinnusetatul raiul eel ceresc. Plevatul Poslu§nie :Vitro fan Episcop Acestki carte rara de pret literara i istoric face parte din bogata Biblioteca4i care este proprietatea Inalt Preasf. Mitropo- lit al Moldovel D. D. losif Naniescu pe care mi-a 'imprumutat'o spre a o studia qi pentru care-i aunt profund recunoseetor, c et 1) td. www.dacoromanica.ro
  • 45.
    704 IN t1 ATURA PREOTILOR IT SCURT Mitropolitul Teodosie, emulul in literature a lit Stefan Mitropolitul, predicesorul sea sprijinitorul gi ocrotitorul Antim Ivirenul, neobositul cultivator al grainlui nos- tru romanese, incepe acestrt scriere a sa despre cele 7 taTne .eu o predoslovie titre preott Cu mila lui Dumnedett Theodosie Arhiepiscop i Mitropolit a t6tAUngro-Vlahia voile tuturor preotilor, care ye aflati In Eparhia nostriti de la Arhierelil Arhiereilor stOpanul Christos, pace, If dar, intarire i spasenie ye pohtim , Tara de la Smerenia nostra blagoslovenie". DupA ce demonstreza insemnatatea 'eficacitatea st. misteril in Biserica lui -Christos qicend. ca Themelia pravoslaviel sant cele 7 tame ", apoi spune 4i causa ce l'ati indeninat a scrie asupra acestora: si socotind cele ce videm au4im ,,ea se fac intre vol preotil, am aflat unele care se fun- protivesc invetaturilor apostolicesti, si tainelor sfintel Bi- serici, si mai ales de sf. Botez, de sfinta Cumenecatura si de Mimi cel Mare, care impotrivire in tot chipul ale 17 smulge si ale desradacina, voim si ne shim. De care lion poruneil ca acesta dam : Ca celea ce se vor ye- ,' dea inteinsele a fi drepte ai adev6rate sa, se tie en t6ta paza, Tar cele protivnice si care se fac far de tale sa, se lase si :4 se lepede... Dupa predoslovie unneza descrierea sf. Botez, in care se ghsese urmtttorele deslegari importante : 1) Ca apa de la Botez, ail -nu fie apa me§telugitA sau amestecatA, cu alt 77 ceva, precum iaste apa de trandafir, sau berea, sail altit apa fiarta cu dresurT. 2) De iaste (apa) prea rece p6te inertldi cat se p6tA ritbda firea trupulni. 3). Sa fie atata apa, cat Ote fi afundare Intr'insa de trel ..precum invatiti sf. pArintil la Pravila cap 141. Safi $i a- tata cat p6te fi turnare de fret ori, de vreme ce asta s'atl 37 obicinuit pren multe parti gi aicea la noT a boteza : Ma- car ca, lucru protivnic se vede ca Taste sfintilor PArinti 77 a turna apa preste cel ce se boteza.". 4) La caz gray de morte se boteze iridata pe copil fait a ceti ritualul. Ri lul i 7, 1i $i eau 1i ,,se eel, gi www.dacoromanica.ro
  • 46.
    DE MITRO1 01TUT, TFt)DnSIE 705. 5) Pentru eel ce se intorc din pAgani la credinta nós- trA pravoslavnicA, adicA sail din turd sail din tAtarl sail din jidovi sail din Arian! (AFieni) sa eh' de shit prunci miry indatti 0, se boteze.,....iarA de sent In virstA ,cea ce vine sit se boteze, atuncea ma! 'nainte de botez trebueste sit se invete credinta crestinesca. 6) larit pen- tru Calvin!, Luterani i pentru Papistasi veti sti cit nu- mai II lepadilm de eresurile for invetam credinta cres- tiasea, apoi ii ungem cu st. Mir, larit nu-i mai botezAm n7) larit pe Papistasi nu-I mai ungem, de mArturisesc el ca 1-all tins a! lor, IarA de nu uns ii ungem. 8) Cres- tinil cavil prin sift, violenti sail facia Turd' sail Alien]. sail jidani, davit revin la legea crestinii, ungA numaI cu sf. Mir si sa nu -! boteze. 9) Iar caiit au cAqut in eyes Papistasesc sail Calvinesc sail LuterAnesc, acelora niarasi sit li se citesch molitvele de lepadare de ace! eves, si sit li se dea canon dupit socotintit preotulul, larit cu Mir sit nu-i ungit ". 10) Nebunil din nastere, idiotii sit se bo- teze de aseminea si nesterile disforme, ca cu done capete sail iti mai multe, se boteze capetele, Iar davit n'are figurit de one sit nu'I boteze. Acestea despre st. Botez. La Misterul sf. Mir face atenti pe preoti 1) Ca nu cum va sa indrasniti sa ungeti pre omen! la Zile marl cu santut Mamie Mir (precum am audit ca fac Ore-caril nechibzu- iti), ci la Mile marl sa ungeti pre omeni cu unt-de-lemn din candela 6144 la Bdenie". 2) De asemenea li inter- dice : Niel sit mai adAogiti Mirul eel Mare cu unt- de -lemn prost, dupit ce se imputineza st. Mir. In fine it opreste pe preoti : 3) Inert sit cutezati davit se sfirseste de la rvoi sf. Mir, FA ungeti copii cu unt-de-lemn sfintit la &le- 77 nie sail la Maslurl In loc de Mir Mare, (precum larit am 77 inteles, ca fac unit nepurtAtori de grije a eiti Pravila si alte Invetaturi). La Misterul Preotiei le aminteste urmatorele datoril: 1). Ca sa nu fie lenes si pregetAtor cand va sa slu- ,,jascA vre-o tainA ca eel lenes si pre sine la pe'cat de morte stiti : st -I Lid ei -1 1-ail www.dacoromanica.ro
  • 47.
    706 IN1 gI ATI:RA PRF0T11 OR PE SCURT ,,adesea aduce, si pre multi den crestini la multe primej- dil, eand unii nebotezati, unii neispovediti si necomuni- 77 cati mor pentru lenea, lug". 2) Tarasi dator Taste preotul railcar si ctind nu slujes,ite sfanta liturgie sa null lase .,slujba pravelei sale necitita...ett larasi am audit ca multi Mr de nicT o ostenela, necitindu-si pravila, netrezvindu-se indrasnesc a sluji sfilnta liturgie, care lucre Cu pecat Taste precum ati audit. Sail incit unii, did voe, ca 7/ Ora slujba o lase, F,4 i cand se face alta slujba a Biseri- cei ei nu se gatese de liturghie si Polunosnita sail Utre- nia gi alta slujba a Bisericel nici nu o ascultA, nici nu o 77 citesc, care lucru ffira tale Taste", La Misterul penitentei face atent pe confesor asupra nr- materelor casuri: 1) Sä intrebe pe penitent in conformi- tate Cu etatea, cu ocupatia si s5 tina sema de imprejura- rile and a comis pecatul, in fine data l'a seversit de voe on indemnat de altul etc. 2) Daca preotul este in litur- gie si se intimpla caz de mOrte grabnic in poporul seii, el, preotul p6te trimite pe diacon si alta persona care as- culla marturisirea luT ad referendum, apol it comunica. La Misterul sfintei Comunicaturi atrage atentia preoti- lor asupra urmatOrelor puncte: 1) A servi cu pane dos- pita din faint de grail curate si din apt neamestecata cu alt-ceva. i vinul sa fie Tara nemestecat cu alt-ceva, cu pelin, precum tinem nol in Biserica resraitului. 77 2) Ori mergend sa comunicati pe cine-va, nu fieste-cum 77 s'a, mergeti, amestecandu-ve intre Omeni si vorbind uncle s,ii altele netrebnice si tiind sfanta curninicatura in sin, ci in mini, Inca ai en sfesnic aprins inainte, precuni an facia crestinii mai 'nainte si precum si acum fac multi 77 cre§tin1 iscusiti prin alte parti. 3) Sa se tiny sfanta Cu- nainicatura in be curat si cu totul ferit si respectat ca 77aucjim ea multi din vol nepriceputi, fart de midi o temere de Dumnecleti, nici rusine de Omeni, sfintele in locuri 77 necinstite, pren casele sale, precum pren 101, ca sanu that ostenela sa, merga la Biserica". audit, 77 nici tin www.dacoromanica.ro
  • 48.
    DE MITROI 01,11LI, TFODOSIE 707 i 4) Neav6nd nicI o nevoe sati fuga pentru robie sail bole contangiose sail holera sau cluma sfintele sa se tina in sf. Al- tar in Biserica; Tara de Taste vre-o intimplare de fug crestinii, pentru nis-care nevoi si intimplari rale, atunc! 77 avern slobolenie a purta sfintele pe unde vor fi fugind 77 creltinii , numal lava, sit se tie sfintele in loc curat si en- vios_t intro lada curata. 5) Pentru muerele ce ail, bar- bat' eretici, adica Calvin! sail Lutera,ni, situ Papist* sail pagan' adeca: Turcl sail. Marl sail jidovi, vet' F.cti ca de traesc cu densil numal pentru casatorie si legea, nu F,ii-o lash ...alte prin6se, alte ale for sa le primescit preo- tul, ad;ca luminary si unt-de-lemn si rugaclune pentru 77 ele sa lack 'art prescurile sa nu le primesca, nici li- '77 turgie pentru dinsele sa nu faca, nici sa le comunice, ci '77 numai de se vor fi ispoveduit de pecatele sale sil, le dati 77 AghlaZTnit §i Anafora....Iara cand vor vrea sa, m6ra a- /7 tUnel sit le Itch Maslu ii alte rugh,ciuni si sa le comu- 1) nice" . 6). i pentru tigani inch si pentru Rumfinil calif nu tin poruncile. nici se ispovedesc, ci sunt numal cu nu- 77 mele crestini; Tara v6 dam porunca sa cautatI sit-I 77 invetatl legea lu! Dumnedeil, si sa-1 certati sit se is- povedesca mh'car intr'un an odata si sa spunefi ca aveti porunca ca acesta. Ca de nu vor padi Biserica EA de nu se vor ispovedui macar intr'un an ()data, vett sa -' lasati sil, morn necomunica0. Tart insit vol sa socotiti pre eel ce vetI vedea ca se intOrce si sit ispoveduese sa'' comunicati 77 ori de eke ori vet1 vedea eh, sunt vrednicl si gata. Tart pre car!' vetI vedea ca petrec intru neascultare, or' ti- gan fie, orl Rumiln pe aceia sa nu cutezati a-i comunica in viata lor, fall numal cand se von intOrce cu poet- inch. 7) De muerile crestine ce tin paganil sa le comu- 77 nice preotul la mOrtea 11r, de se vor ispovedui. 8) lara, auqirn eh pentru neinv6tatura vostra, nu-s1 ma! aduc 6- 77 menil copii mici sa-I. comunicati nici la PastI, ci numai 771e daft past! (carele vom da invetatura mai jos ca sil, nu www.dacoromanica.ro
  • 49.
    708 I VETATURA PREO MI OR PE SCI'RT ? le mai dap, pentru pricinele ce le yeti vedea) si asa 77 mor multi necomunicati, cu mare p'ecat al vostru. 9) Ca aw-,lim ea, unit din voi nici fiind bolnavi, nisi alt in- 71 timplare avend, pentru lenea sa, sail fiind beti, el tri- 7, met si pre copilmici de Comunica, si nu mai socotese 7, Ore caste omul vrednic au nu taste. 10) Si iara ye lie: 7,-cand va vrea vre-un preot din vol WA merga in tale ,,unde-va, sail va avea alto zabava., sa r6ge pe alt preot 37 vecin al seu sa-1 pazeasca no'ia sa, iarA sa nu-si lase 77 turma pustie. precum auqirn ca multi fac din vol. CA ,de va peri tine -va necautat, voi vets da searna precum am qis. Am extras aceste locuri din cartea despre Misterii a Mi- tropolitului Theodosie inadins pentru di ele zugravesc a- buzurile si deprinderile rele intre preopi de alta data a terel nostre. Apol acestea descria si starea de cultura, si de devotiune creF,4tina ce a existat la Romani deaseminea si starea social& a poporulul de jos. Dupa Misterii urrneza o descriere a Mitropolitulul Teodosie despre Pasti si a- busul ce se facea cu pasca. Find-ca acesta, cestiune pri- veste direct pe Romani si in care se vede un lucru asa de curios pe care-1 descrie si-1 combate Mitropolitul Teodo- sie, am creclut ca, este bine a da publicitatei in intregul ei acesta descriere. Iata-o: Pentru Pastile ce faced la ziva invieref Domnului Hs. Si dap' omenilor Anaford cu vin. Poruncim aceia sa nu se mai fact!, pentru "unite si a- deverate pricini, si pentru multa strambatate ce sa, face pentru dansele legit nostre cel pravoslavnice. Intai ca, omenii s& lasa in nadejdea Pastelor, si nu sa ispoveduesc in Postul cel mare, si nu se impreuna cu tru- pul §i cu singele Domnului. i pentru cii, multi neprice- puti si neinvetati pot sA socotesca, ca destul le va fi for eatra, spasenie a lua Pasti, precum si aunt multi, si asa in Oa viata sa Pasti numal ce lel si necumenecandu-se www.dacoromanica.ro
  • 50.
    DE MITROPOUTUL STEFAN1651 709 reman asemene dobitocelor pans la morte, si multi pot si in eres ca acesta sh caqh, clicend: ca, acesta anaforh cu yin Taste Taint ca si sfanta cumenecatura, parendu-le ca acea pane prosta, si acel yin prost laste Trupul, si Sangele sfin- tiel sale and trupul si Sangele lui Hristos Taste Tama, mare, si, infricosata, carea sA, sever§eF,de la sfanta Litur- gie, si sh face din paine came si din yin singe, cu o lu- crare ore -carea neveguta, precum am ;1 is mai sus. IarA A- nafora nu Taste taint, nicl Trupul si Sangele sfintiet sale, ci Taste piiine blagoslovit5, din carea sa scate sfantul Ag- net. i ail socotit sfintil parinti st se dea numal celora ce sh comunech peste tout vremea ceialalth, cand sil, severteste sfanta liturgie si nu st cumineca : pentru mai mare curh- tie, si sfintenie a Tor, pentru aducerea aminte de sfanta cuminecatura, ca st se gittesca, §i sã se curatesca mai 'na- inte Oa, ce nu se cumineca, cu rugaminte, cu post, cu is- povedanie, si atunce sP. se precestuiasch, cu sfintele Taine. intru sfintenie si curhtenie, si ertare de pecate, precum ;lice la sfanta Pravila cap, 166. De unde vedem, ct Anafora taste ca cum ar fi o slug si un vestitor al unui Domn mare, carele vesteste ch' vine Domnul. i a'a sfanta Anafora, macar eh nu laste stepri- nul, si Domnul Hristos, dar o dam mai nainte de sfanta Cumenecatura, numal celora ce cu drag astepta venirea Donmului sat Hristos: ci o cinstese ca pre o solit6re a mantuirel sale, si celora ce ghtindu-se sh Ia sfanta anaforh, sa tin intru curhtenie, ferindu-se Inca si de impreunarea trupesch, intro cinstea sfintei Cumenechturi. 1-art nu tutu- rora si celor negata, precum in,vath la Pravila tot intru a- celasl cap. Dec' de vr6me ce Parintil sfinti n'ati bla(goslo)vit sh' Ia toti AnaforA, nu shcade O. se dea tuturor Diet la Pasti; ci precum fac tot' crestinii pravoslavnici in t6th lumea, pre ce' ispoveduiti f,4i grijiti invetandu-i inthiu ce laste sfanta Cumenecatura, duph invetatura mai sus ;list, sh'i cumene- Biserica Ortodoxi RomXna. 4 www.dacoromanica.ro
  • 51.
    710 1N g1 ATURA PREOTILOR PE SCURT cap; lark pre pruncil eel mid sk'l cumenecatl &A de nici o indoialk, precum ati audit. lark intamplendu-se vre-o smintela cut -va din eel ce s'ail obicinuit a se cumeneca si nu va putea sk se cuminice, acela sk, is Anafora, cum Taste obiceiul, lath de se va fi gAtit sk is Aghiazmk, WI dati si aghiazma ; ckci ck mai multk gktire trebuiaste sk albk, cela ce se gateste sa is aghiazma. Asa si celor ce nu s'aii cumenecat nici odatk, pentru nepurtarea de grija a mantuirel sale, de se vor fi ispoveduit sk le dap ana- fork ne amestecata cu yin, pentru ace scandklk ce am dis mai sus, sail cu bunk socotelk Ffi aghlasmk, sk dati celula ce sa va fi ispoveduit, si sk, va fi grait cu gktire bunk, si WI certati cu invetkturk cuviesa, sk se gatesck In celelalte posturi ce vor veni ca sk se curninece. Tara celor neispovgduiti nici o data, si celor ce nu sk supun jugului legit, nici aghimmk, nici anafora sk nu le dap, ca sk valk ck, si acelea sant daruri sfintite, si nu sk cade a le da tuturor. Si sk'l certati precum v'am in- vetat mai sus, spuindu-le el Taste porunca sfintilor pkrinti sk fie si osebiti de credinclosi, unit ca aceia nu cum sk li sk dea aghiazma si anafora, pink ce se vor supune jugulul legei. °Ace ca nol alte pasti nici nu credem- a fi fark de numai Hs. Mrintuitoriul, carele se da neue intru sfiinta CumenecaturA, deci nici sa numim alte pasts, nici sk dam credinciosilor acest fellu de pasts. A doua, ca sk, nu sk smintesca cineva din vol, sk a- mestece cu Anafora ceva din sfanta curneneckturk, precum intelegem ea Inc a, ii fac unii nesocotit,i. CA asa facend ON anafora sk va uni cu trupul si cu sangele lui Hs, si in loc de anafora va da celor nedestoi- nici Trupul si Sitingele Domnului Hs. si as,ta pre sine sk va osandi ca si Iuda, carele aiii dat pre Domnul sett in mainele celor nedestoinicl. .5i land darurl, precum aveti obiceiu vol popil a lua oao sail bans pentru Patti, si fi- ind pastele amestecate cu sfanta Cumeneckturk, vinde Tru- pul F,11, Sangele lul Hs, ce nu sk dä inpret ci in dam, precum www.dacoromanica.ro
  • 52.
    DE MITROPOLITUL STEFAN1651 711 -scrie la Pravila cap '9 list. 8. Tara tine ar baga Cumene- caturA In pasti si sit va afla, aceluia i siti va lua si popia ca unul vinetorill de sfinte, cand impreunA cu Anafora va vinde pe Hs. Inca .i aceluia ce va Indrasni de va cere plat6, cad cumeneca pre cineva i srt, , lua Popia ; ca lar4, auclim c5, unit din voi fac niste eresuri ca acestea, ca nu vor sa cumenece nici pre san'etos, nici pre bolnav pana nu'I plateste. i Tani 1: cela ce va mai face acesta de va mai da 6menilor Anafora cu yin, unul ca acela de la trio' mare certare va avea, C. Erbicean a -------;-"---- www.dacoromanica.ro
  • 53.
    INTRODUCEREA SCRISA PUSA LAINCEPUTUL LITURGIERULUI PUBLICAT IN 1834 DE MARELE PRELAT AL ROMANILOR MITROPOLITUL YENIAMIN. Prin care arata natnrala cerinpi de a se iniocni envintele slavone intrate in limba Romfinii, ca ne incalese de popor §i ca nepotrivite firer Umbel mistre Rontane. Am transcris si dat publicitAteT acesta prefata a Liturgierului din 1834 spre a vedea si sti cu sign- ranta cum cugetati si lucrau strabunii nostri,ca re- presentanti aI SfinteT ndstre Legi stramosest/ si al' neamului RomAnesc. Dupa cat eunosc, limba n6s- tea, Romaneascg, de cand s'a introdus si in Biseria si in Sc61a si in afacerile Statuldi Roman, ne'ncetat a cautat in on -ce publicatiY, maT ales in chrtile de ritual, a se curati si desface 6re-cum pe incetul si treptat de t6te cuvintele si expresiile -neproprii ge- nuitatei limbei nationale, care-iinjosiati siputerea si frumseta, si-T opreaii desvoltarea. Asa s'a lucrat la inceput prin Mitropolitii Stefan, Theodosie, Varla- am si Dosotei.u. Seculul trecut si inceputul Secu- luluT nostru prin influintY streine si ocupatiT silnice ni-ati introdus din nal cuvinte streineslavonein cartile nastre de ritual si in limba oficialh. Contra acesteY influents periculOse si daunatare cultureT lira- bei nationale sit radica Mitropolitul meritos Venia- www.dacoromanica.ro
  • 54.
    INTROD. DIN IITURG..1834 scRiiA DE MITROP. VENIAMIN 713 min Costache si declara neamulul seu Roman: ca, tine dintre popare IsT pYerde limba sa, 10' pIerde °data cu ea f3 i nationalitatea sa. Deacea reforma, reactiunea contra cuvintelor streine era reclamata de timp, caci dach s'ar mai fi prelungit a remanea in ar fi periclitat existenta nostia de Romani. Reforma o pune acest Roman Mitropolit sub scutul Bisericel, spunend preotilor Si poporulul Roman: ca de cate on avem cuvinte potrivite in limba a ex- prima terminil si expresiile slavone, introduse arbi- trar in limba, sa le inlocuim cu cele Romanesti ale neamuluT,pentru ca acum limbs n6stra s'a cul- tivat mult prin sc(ile de Profesori; Zar cand n'am avea cuvinte cu int-ales potrivit sa luam termini' de ritual din originalele Grecest" asa cum gut, si nicT odata din cartile slavone, pentru ca ar fi a ne im- prumuta de la o limba ce si ea a imprumutat din cea Greaca. Pe acesta tema, punendu-se, inbunatatitul Mitro- polit, scrie acesta Prefata, ce o publicam acum pen- tru cunostinta Cleruldi si Poporuldi Roman. Tuturor celor impodobi0 cu sfintita tr6pta a Peoriet, emit vor ceti aasta a nostra pastorescd inainte cuvontare, Bine-cuventare Cerescet le arem de la incepeloriul Petstori- lor, nostru liszts Hristos. Precum limba Greceasca este flea limbel elineFAI, de a- seminea limba nOstrk Rom'anescA, este flea limbel latineF.;ti, carea au fost limba Romanilor stramo§ilor no§tri, eel ce la 105, dupe Mantuitorul Hristos ne-au adus din Italia, veachea patrie §i Limit aicea in Moldova, Cara Ro- mk'nescA, Ardealul Banatul, care .ceri se numea pe a- tuncea Dachia, fiind-ca se lacuia de o G-inta numitg, Dachi. Pe ace§tia bAte'ndu-I Romanic i starpindu-I, pamentul for impArtit de Imperatul Roman Traian la veni01 din Italia str5mo§i, precum Impartit pAmentul Pales- tine) Istrailtenilor dupe starpirea Hananenilor. limbs, ne-at s'at si Ilantuitortulut Qi s'ad www.dacoromanica.ro
  • 55.
    714 INTRODUCEREA DINLITURGIERUL 1834 Noi darn carii ne numirn Romani pentru ca ne tragem. din Romani' acia, am avut precum limba curate a Roma- nilor, asemenea si scriptura, adeca slovele limbei for; a- poi cu vr'o 400 ani inainte, adeca pe la 1400 de la Hristos, in clilele Domnulul Alesandru eel bun, precum marturi- seste T)omnul terel Cantemir. lepadandu-se atat de prin Biserici, cat si din canteleriile ocarmuirel, literile precum si graiul Romanese, s'aii introdus slovile limba serbesca. Acosta limba strelna ati fost intrebuintata, prin biserici si canteleril peste 200 anl, pans in s-Tilele Domnulul Vasile Voda, carele zidind Monastirea Sfintilor Trei-Ierarhi din Tesi au infiintat si o Academie in limba Latinesert, munia. limbei nastre, si afi randuit ca sa se Inv* decia si sa se scrie si in limba romaneasea, infiintand in acesta Manas- nire si o tipografie la enul 1644. Intro cele intant carp tiparite In acea tipografie Dom- neasea, pre cares aft fost trimis-o Area invetatul Moldovan Mitropolit al Kievului Ierimia Movila, fratele Domnulul Moisi Movila Voevod, este talcuirea Evangheliel, talmacita, de Mitropolitul de atuncea Varlaam, in a carnia prea cu- ventare se arata urzirea tipografiei. Al doilea And de arti bisericestt ivite in limba Ro- manesca sint cele tiparite de Invetatul Mitropolit Dosoftel, carele alt statist in qilele Dornnultu Duca, ctitorul Ceta- tuel, la anul 1674, de cand mat cu same ineepit a se ceti prin biserici iu limba Hants randuIala Bisericei. Asa este Psaltirea In versuri si in prortt, Parimierul, Litnrgia, Cea(so-) slovul, Prologanul sau vietele sfintilon_pe scurt, Octoihul pe scurt, pate si altele. Tote tiparite in tipografie Mitro- poliet, harazita de prea fericitul PatriaLh al Mosevel Toa- d-Aim, precum marturiseste insist Mitropolitul in urmata- rele stihuri, tiparite in Parimieriu, fata 130, qicend: /I Laudata direptul pornana In ceriu si pre lume fall de prihana, Ca si de la Moseva lueeste lueare, Intindend fungi raze, bun nume sub sore, Ioachim Area Stantul a sfanta Cetate, Acea imparatesca de Crestinatate, La densul de mila, tine nazueste, Cu obilit suflet bine-1 daruieste, C'atn naznit si not la sfanta lui fata Primitu -ne al bine ruga cu dulceata, 8i iambi www.dacoromanica.ro
  • 56.
    SCRISA DE IMTROPOLI1UE,VEN(AMIN 715 Din Patriersie tipare, In sufleteasca treaba si bine ni pare, De-ii Dumnerleil parte si'n terra De a rondul cu sfintii sa se fericesca". Aruncata dar limba Romaneasca si invetatura precum vklut prin done sate de ani, caud pe urma, incepit a se talmaci in ea cartile bisericesti din cele serbestl, tal- macitoril au aflat-o ajunsil la atata saracie si stricaclune, uitandu-se multe cuvinte ale el romilnesti, si in locul for intrand allele streine, mat vartos serbesti sau slavinestI, cu prilejul intrebuintoreI acelor limbs, in cat nunailii ne- avend Grarnatica, neavend. Lecsicon Romanesc, neavend de nude sit Inv* regulat limba, s'ait ver,lut nevoid a a- mesteca o multime de cuvinte slavinesti, cu carele au stri- cat forte mult curatilnia gralulul Romanesc, ce avea mal nainte de a se lepada scrisorea si cartea latineasca. Ase- menea fel de stricaciune limbel romanesti fac pana asti141 earturaril neinvetati, in cat clack' nu se va pune stavila in- trebuinprel cuvintelor streine ne rornane, precum stint cele Serbec,4 sau Slavinesta, Unguresti, TurcestI si altele aserninea, si data in locul acestora nu se vor lua inapor cuvintele cele adeverate Romanesti parasite si ultate, care se pastreza parte prin cartile si docomentele vechr, parte prin gut a poporulul, si data nu vom intrebuinta pe aceste In locul celor streine, precum au filcut tote natiele ce au voit a se cultiva, apol se va inpresura gralul national din ani in ani pall ce va lipsi en totul, si prin acOsta va peri Naria _Nostra Romanesea, precum au perit t6te vatiele, CB f' au pardsit limbo lor. DrPpt acela tuturor tarn se impo- trivesc cuvintelor adeverate Romanestl, ce acum au ince- put invetatil natiel Iarasi ale intrebuinta, friut sa fie ca se fac dvmani natia for Romeinesa. Vechilor talmacitori de cartile Bisericesti nefiiind cunoscute cuvintele romanesti potrivite cu chyriolecsia (insemnarea dicerilor) celor elinest1 sau slavinestI, de pe carele facea talmacirea, in multe lo- curl aft stricat si norma sfintelor Scripturl. De amendoue aceste adeverurl incredintatI, dupe a doua nostra suire in tronul Arhipastorier, cu prilejul pretiparirei artilor Bisericesti incepute la 1814, in loc de : Atuji-se-vor gralurile mele ca, au putut ca grasimea pamentuluI s'ail rumpt pre pamant. Neintelegend bine tecstul Elinesc : 'Ax.o6cov-rat tz pkt.ori p.v) Ott -ilF,ov(rrio- (nu ii3uvil0ia-atv), sa lucIascil s'ati data -ni -au www.dacoromanica.ro
  • 57.
    716 1NTRODUCEREA DINLITURGIERUL 1834 Tccyo:; (grosime nu grosime) ft); ippiy1 yil;. Si iari% in loc de a talmaci: langa piatra judecato- ril lor, die : langa piatra judecatorilor, saa precum unul au talmacit sfantui Dionisie Ariopogitul (din ghiata lui A- rie), de care fel de gresale, sati mai chiar mil sint in talmaci- rile vechl. Aseminea indreptare ne-am sirguit a face si in cuvinte introducend adev6rate Romanesti, in locul celor streine, precum : In loc de Blagoslovenie se pote dice Bine- cuventare, Tresfet6e Trisfintita, cantare, Pravoslavnic Drep slavitor, Blagocistiv--Binecinstitor, Oglasenic Che- mat, Predsferena. Inainte sfintita, Pogrebanie.Inmor- mentare, ingropaclune gi petrecanie, Dvera ugh, Prestol Sfanta mash, Cadelnitatarnaetdre,cadeste tamaiaze, Zdvez- daStea, Kopie, lance, Poiasbrilu sau incingkr, Ruca- vite manecare, PolonosnitaMezonoapticil, rugh',ciune, Utrenia--rug aciunea manecaref, Vecernierugaclunea ref, jertva se dicea din vechi sfara, arsura, tarnaere, no- rodulpoporul altele. Iar cuvintele ce nu se pot rosti in graiul Romanesc mai de euviintA, este a se Linea asa precum intaii alcauitori, adica Grecil precum .4icem : Litie, Panahida, Liturghie, Proscoraidie, Antitone, Potiriu, Katapiteazma Ic6na, Tetrapod, Analogu, Evan- ghelie Felon, Epetrahil, Stihariu ai altele asemine, pre care fel de cuvinte numite ofitiale, le intrebuintaza si muma limbei nostre Latina,. Si pururea pe acele care nu vom pu- tea ale talmaci Romanes,;te, mai bine este a le lua de la cei intal alcatuitori, adeca de la G-recl. de cat de la tal- macitorii acelora precum an fost Serbii, carii fost recomandat limba Ion. Deci: mai bine este a dice Docsologhie de cat Slovoslo- vie, Orthodocs de cat pravoslavnic, Evharistie in be de Pricistanie, Mister de cat Taina. ce ar avea o mai mica intelegere de cat cuventul Misterie, Sinod de cat Sobor, Evhologit in ice de Molitevnic, care va sh dick Rugaciu- neriu, Chinonic in be de Pricestna, VahodEsire, Vazduh Aer, VosglasEcfonima,. Limba nostra incepend acum a se prelucra dupe ana- logul intoemirel i indeplinirei graiului, urmeza, a se in- tocmi i a se indeplini tote tale din lipsa cuvintelor sau ale intelegerei feu talmacite. Pilda indemnatore la acest fel de fapta imbunatatita avem pe insusi Imperatia carea in gilele marelul Petru prin Patriarhul Mose- c871 iTrt le-an Ro- siei, iaghifitu-s'au sta- qi Paneled, ni-ad www.dacoromanica.ro
  • 58.
    SCRISA DE MITROPO6TULVENIAMIN 717 vel, ati indreptat dupe originalul Elinesc pe tote talmaci- tele cal -0 bisericestf. Deci darn' fie-care cetitor stiind scoposul s,i folosul unor aseminea Indreptarl F,;i cuvinte Romariesti, intrebuintate in loeul celor streine, impresuratore limbo' nostre, nu numal sa nu se desenteze sau sa carteasca asupra lor ; darn sh le primesca cu bucurie neindoindu -se cat de putin de fo- losul lor, ca de un mantuitor lucru atat stiflete;tte cat F,;i trupeste, caci a nu voi tine -va indreptarea cea man buna, sau a critisi lucrurile de care nu are stiinta, nice; cundote cuventul indeajuns pentru carele sa fac, se supune pre sene de asemene criticii adese on si prilutinirel ; ca dupe Apostolul si inteleptul, man fericitu4 a tacea F,ii a asculta, de cat a vorbi sail a porunci fare intelegere. Aceasta sfinta carte pe carea o tinetl in maim lubiti- lor cetitori, fiind Liturghia ce am tiparit in anal 1818 sa o primitI cu dragoste F,4i sit vo indeletniciti intru deprin- derea celor ce s'all indreptat pe la unele dupre cum mat sus aratam, nemirdndu-v8' de prefacerea sau schimbarea unor cuvinte sag nume, tact avem pilda pe alte limbs Want; vecht de cat aceasta Moldo-roma'neasca, dupre cum limba cea Elli no-greceasca, carea este de atatea min de ani, apzath de marl intelepti si filosoff, pe temeiuri neclatite ale maestriei gramaticeW si a altor sisteme ale invetatu- rilor, avendu-s,if inceputul sat ma de intemeiat, In cat im- prumuteaza si pre alte limbi cu multe cuvinte; si asa find, Inca pana astacli primeste de la fiii sel eel iscusitI si in- bitori de intelepciune, sere pod6ba sa multe indreptart. Dar cu cat man vartos a nostra carea nisi pre un temelu din cele man sus aratate nu este as,;ezath, ci se ye mirati de negraita intelepciune a t6tei fapturi Ziditoriulni cum din nimica pre tote le -ani adus Intru a fi, precum si pentru aceasta, limba atata de impresurata de multe altele o at suit la atata inaltime si vrednicie, in cat sä bine-voeasca a ne Invrednici sä-1 aducem printe6nsa doesologhil, cereri ..si multemiri, inchinandu-ne sfintel Treiml intru o Fiintiti, Parintelui si Fiiului si Sfantului Duh, Amin. Fiti pazindu-ve cu darul Domnulul nostru Iisus Christos intru indoita fericire. Veniamin Illitropolital Moldaviel. Ia§i 1834, Tipografia SE. Mitropolh. C. E. www.dacoromanica.ro
  • 59.
    MITROPOLITUL UNGRO-VALAHIEI NEOFIT 1738-1754 In anul1876 lunu Fevruarie am inceput publicarea u- net visite canonise a malt Area Seintitulta Alitropolit al Ungro-Valahiet Neofit'). Prin darea de seamy despre ma nuscrisul, din care am traelus visita publieatet, 4lic6m: In dins& (manuscris) se cvprind doe serif A note, tetcute in doe calatorit pastorale prin Cara, una in anul 1746 ,si alta la 1747 ; acesta din mina este Trunzat bzceputa 5). Apot la 1877 tot in Luna lut Fevruarie, sand am ajnns cu publi- carea calatoriet intaia la cape'tul et, am aclaogat : iya, cand circumstarile ne tor pemite, speram, ca vom da pub- lieitatet ,si pre acesta 3)" (adeca calatoria adoa). Asta-cli sand imprejurarile impedecatore au disparutl sand ,si la not lumea a inteles cat Ant de folositare descri- erele vnet t rt, biserici, eparhit, seu Iczar numai ,si a tenet lo- calita!t isolate ; tend in stirsit au ajuns a fi scumpe Ro- manilor tote descrierile ,si notele isiorice, fie ele jacute din punct de privire rckfios, politic, economic eie ; not reluant firul publicatiunet intrerupte. cautand a Linea pre cetitort in curentul particularitailor din textul manuscrisulni. 1747. lumie 22, diva Luni 4) insemnarea calatoriet a cloa, ce am jacut in eparhia nos- tra, tot in chicle Prea lnaltatuluf Constantin Voevod Ma- VII/cordat. Luni 22 Iunie ora 8 din di 5) am plecat din Bucurett gi am ajuns sera, Iu satul numit Dragomiregtl, pe care it stepanegte ser- a Vetli Itev. Biseries. Ortodox.t Romans an. II, Ni. 4 peg, 311;-327 X, pag. 632 -640; X13, pag. 737 - -744 An. 111, Nr- I, peg 6-22, V, pag. 175- 183. 2 Biserica Ortoiloaa Roman:1 An. Ill pag. 317. ) Idem An. III pag. ]83. 4 Notele acestet a dens caliltotit aunt serise de mane P. S. Neofit in limba gteea, dupre corn all fort scrise gi cele ale rid:amid intha, gi de aces tai /del iii incepe tt ateriile cu carte:[ I, cap 1. Find frisk' cii de la Millie acelagi an notele s au tinut de o alta persona, iu limba remain-1, gi fruit de impattirea mateiiilor pe capitule, comunic nt Intel acesta. filrii a mai pune cat tea gi capi- tolul. 6) P. S. Neofit, ea toff timpulni seu nuinerrt cesurile, ono se dice la not turcegte, gi prin urmare ora 8 din di corespui de cu dupli, amiazii-di de astlitA.2 www.dacoromanica.ro
  • 60.
    719 MITROPOLIA UNGRO-VALAHIFI darul Mihail Falcoenu. .Este a§edat acest sat pe malul drept al Dimbovitei, care curge de sus in jos, spre Mecla-cli. Are §i Bi- sericA de lemn. cinstita cu numele ma,I marilor arhistratigi. Este departe (satul) de Bueurestl distanta de doe ore. Tar diminetl, dupli santa cilia, Marti 23 Junie, plecend de aio, am ajuns sera la monastirea, numita Gaisenii ; 0 cade acesta monastire Gaise- nil In judetul 6) Vlasea, i einste§te pe st. Nicolai. Este monastire a teret 7). Si de aici pleeRn 1 la, 24 Tunie, dioa Mercuri, am ajuns sera la satul nostru Petreia 9). Si sfersind serbaterea, ca §i anul trecut 9), i remitnend aici in total. 10 fie, la 6 Julie dioa Lunt am pleat de aim Fsi am ajuns la monastirea, numita Rancactovul, care este aseclata in jucletul Mussel si este monastire a terei. Are hramul Intrarea, in Riserica a N tseetket de D-cleu. Si o- dihnindu-ne acolo, dimineta am liturgisit la 7 Julie, (liva Marti, 0 am plecat de aci, ajungend sera la terguprul Pite§tii, uncle am dormit in casa unui ore-care postelnic, Slndu Bocpnescu. Mercu I ditninetn la 8 Julie, liturghisind acolea, si odihnindu-ne tag. 4 ua aceia, acolea in Pite§ti, ne-am dus §i la nio0a nestra, numita Fle§tii, earea din mila lut D*u are semanaturi multe, porumb], pail etc. qi farasi ne-am odihuit in aceiao casa la Pi- te§ti. Jot diminetn la 9 Julie am plecat de acolea §i am ajuns sera la monastirea Arge§. Si remaind. acolea Vita cjioa, urmateire Vi- lle.], 10 kale, am liturghisit §i am dormit sera in monastire. Sambata 11 Tulle, plecend dupa pranz de la Arge, am sosit sera, la satul Bucsinqti al D-lai Sandu logofet za vist ierie 1 ) si leste de la monastirea Arge pan la acest sat tale de trei cesuri. Acest sat Buco,ne§tit ca le in drepta Argesului, cum curge apa clespre Miada-nepte spre Mia-cIa-4i. Si ieste o cetatue a lui Vail Voila Tepe§, care iete facata depaicior de la mal in sus suet polele muntilor. Si de la cetatue in jos teste o ripa forte mare, uncle pre acolo surge apa Arge§ului. Si ieste eetatea faeuta pe mo0ea Vieras, In satul, ce se Iciarnekeia, intre dot munti, §i cur- ge apa printre munti. 1,./ic Omenit, c acesta cetate s'au facut cu Tergovi§tenit i 4ic, ca In zidirea eetat,,t au fost un Manole vat av §i surpAndu-se ziclitil, i-ar fi zidit muerea lin in zidiu, ca sh stea 6) La 1747 districtcle se numeau judete. In text st./ : aotycerCo, 7) Adecii neinkinata. 5) La 1876 am numit acest sat Patr gia; el insa este Pardia (Bis. Ort. an. II. pag. 634 9) Alusie la sell) tdrea st. Apostoli de la '29 Iunie, ellud se fileea gi Blew. la PLtrOia, tinend 8 4i1e (ibidem . 79 De aici 'extol este romiine,.P, scris Cu litere rondo si sevarlitm I, care nu este scris do Alitropolitul /seofit, ci de un cleric, ce-1 inso %ea; pole kiar Aibi diaconal sea. Ae6sta se intrevede §i in teest. www.dacoromanica.ro
  • 61.
    720 MITROPO: IAUNGRO-VALAII In zidiu. Si in Vele acestul Domn, VIad Voda, au fost venit Ta- tarii cu Turch si au batut cetatea cu tunuri dintr'alt munte des- pre Resarit, unde pazesc phitasii, ce se chiama posada. i dupa ce au batut cetatea, pe nimeni n'au gasit intr'insa, ca Domnul gl-au potcovit tail indarat it) 0 au fugit pre alt plat in Iera Un- guresca. Si Sambata seta am mas acolo la Buesaegth Dumineca 12 clile ele lun(ei) lut Julie am slujit liturghie In Bi- seria si am geolut -Loth, Oioa acolea. Si Luni farasi am slujit larasi am zlhovit acolea gi Luni, gi Marti, gi Mercuri Mile am purees ditnineta de acolea gi viind spre Apus, am tre- cut pe la un sat, ee se kiama Aref, gi acest sat ieste megiegescu gi acolea in del de-supra satului am ve4ut not langa un per, 0 s'au strfus norod mult, barbatf gi mueri si le-am citit molitva de ertaciune in doe randun, gi apot de acolea am plecat Carats' tot spre Apus, gi am ajuns sera la un sat al Mitropoliei, ce se loama Salatruc, care se Incepe hotarul de la calea oi, cum vii despre Resarit spre Apus. Si pre langl, acest sat curge apa Topologului, insa satul remane in stanga spre Resarit gi To- polog in drepta spre Apus, cum curge apa despre Meth -nOpte iu jos spre Si la acest sat al nostru 'este gi Bese- rica facuta de piatra, hramul lerarh Nicolae , Mereuri sera am mas acolea gi Jot am seclut tota (lioa acolea, si am mas. i Vineri dimineta am slujit liturghie si am citit molitva de er- taciune la norod, gi am mas Vinert sera, Tar acolea. Si la acesta rnosie a nOstra feste padure de fan earii fac mult jir, si feste li- ved forte frumos de fanete. Si avem dot mill* mart, caril merg pan5, la Ora Unguresca. Si pe acesta movie avem more, cu pio, gi pometurile rumanilor. La mogia acesta Sakitrucul fiind jir malt, sa se trimita rim6torii Mitropoliet la soma Maria mica sa s'afle rimatorii in plain, gi de acolea sfersind, vor merge la CionAgesti, mosia Valenilor cu a Moranglavuluf. Sambata Iulie 18 plecand de la Salatruc, am mers pe Topolog in jos, si am trecut riul spre Apus gi am mersu pe campul Cars- tienegtilor, care'T (tic gi Ione", mosia Mitropolief, unde leste tot campul acela rice semenata. Si In eapul campului, trec8nd riul spre Resarit, am exit la carciuma MitropolieT, tot in Carstienegti, unde a pimnita de piatra, qi casa indilitk a Mitropoliet, §i de a- colea am (Tat (in) campul skitulaT Valenilor pan drept .5uTcT, qi am trecut riul spre Apus o am mers la casele luf Stefan capit(an) Balot. Are case mart de piatra gi calk de zid nalta pentru hoST, gi le- n) Espresie popularrt, cu care icomanul arktii, o fug ad_cri urmela tailor cu potP6vele IntOrse in be sit mitts o dna, aimu1Eia o intercere. ET turgitie, gi 15 Meclarcii. s -talon 8.9C111;1145.; gi www.dacoromanica.ro
  • 62.
    ATITRoPOLTA UNGRo-vALA H.E.1721 stesi siligte cu sat, si dupa ce ail sec ut acolea parintele putintel, nu- mai de cat am trecut riul tar spre Resarit, gi am mers in jos pe) Topolog gi am ajuns la Cepari, la casa lut Balot gi am mas sera acolea. Dominica Julie 19 au facut parintele liturghie la beserica din sat, si acesta beserica teste de piatra veke de In let 7041 (1533 Ili 'este facuta in delul Topologulut. Si Dumineca dupa prang lile- cOud de acolea si mergend tale de un cats, trecend Topologul spre Apus, am ajuns ]a Barsestt la casele Utascai si am mas coTea, si ieste case mart de piatra. Luu 20, in Ilion de st. Ilie, plecancl de la Barsegt, am trecut riul spre Resarit, gi tar am dat pe drum Topologului in jos, gi am venit pan drept Tigveni, si am trecut riul spre Apus, gi shit case mart de piatra ale Comisului Ionita Tigvenul si sat gi bese- rica de lemn teste, dar nimic nu an abatut parintele acolea, far numal la drum an statut de an invetat pe preop sl p6 cregtint cele, ce sa cade sa faca, si de acolea am dat pe la carciuma ma- nastiret Cotment gi am setlut putintel. Apo], plecaud am urcat pe malul Galmanului, teste mal forte inalt de se urea cu anevote carele si apt am ajuns sera la manastirea Cotmena, care ieste fa cuta de Mircea-Voda eel batrin la let 6-300 (1292 12) gi pe de vale de manastire, despre Resarit curge o apa mica ca un parau, ce't die si apet tot Cotmena. La acesta manastire am mas Lunt sera si,dimineta am slujit sfanta liturgie. Si am qeclut acolea in manastire si Marti, gi Mercuri, si Jot dupa liturghie am plecat de la manastire si am dat pe la Rekitele, gi merge 1 tot in jos pe apa Cotmenii, am poposit putintel in campu, drept satul Paduroitil. cade satul despre Resarit in drepta ape]. Cotmenet. Satul Teste megieqescu. Sau strinsu norod =It de barbatt si de muert si le au citit parintele molitva si 1-au invetat ce sa cade sa faca, ca sa pa- z6sca biserica gi altele. Si de acolo am sosit sera la satul Sa_pata gi am mas acolea. Si teste sat megiegescu in malul ape]. Cotmenit despre Resarit. Vinert dimineta 24 am plecat de acolea, si mergend tot in jos pe apa", am dat pe la un sat de-i die Ceegti, gi ieste sat gi beserica. Side acolea pe la Stolnici, si ieste sat gi beserica gi case boeresti. Si de acolea am ajuns sera la Urluent, gi acesta 'este sat megiesscu, are tret beserici intr'ansul. leste pus satul in malul apes Cotmenii, despre Resarit. cum curge apa despre Meda-nOpte spre a 310a- di, gi am mas noptea acolea. 12) Aicieste enure de aprOpe nna suta ant. Monastirea Cozia esto zidita in 1383, tar Cotmena en putin inaintea acestia. a.- Si www.dacoromanica.ro
  • 63.
    722 M1TROPOLIA UNGRO-VALAHtET Sambata25 plecand de la Urlueni am trecut apa Cotmenii, oi am luat drurnul cam spre Apus, oi am trecut apa Vedei, aprope de satul Talent, uncle curge Vedea acesta p6 marginea satula vi a- cesta apa ieste hotarul judetului Teleorman, oi apol am ajuns la ValenT, la casele D-nuluT Mihai Fa 'emu biv. vel Sardar vi ani- mas acolea. Daminica. in 24 ale lei Ellie an faeut parintele liturghie aco- lea la beserica boieresca vi ati oeclut tots cliva acolea vi au mas lax sera acolea. Luni dup'a liturghie, plecand de la Valens, am dat pe la skitul Galmeile, skitul Mitrop. oi ne-am abatut acolea vi am oedut pu- tintel de am vedut skitul. 'este skitul pe o costa, in vale vi are im- prejuru skitului vie frumesa, lucrata, pogone 8112. De a^olea ple- cand am ajuns sera la Comani, la casele reposatulni Radu Co- man biv. vel. paharnic. Acosta movie leste tree part], Gheorghie ComnenuIcu partea lui despre Apus vi Radu Goinnenul pah. in mij- lo,; cu beserica, mare noao de piatra oi Mitropolia cu partea et des- pre Resarit. Se hotaraote on Draganesti oi ieste acesta movie cu ara- turi de gran, de porumb oi de malai, lunca Oltului, find Ca mo- sia Testa in malul Oltului despre Resarit, vi are spre Re- sarit de sine padurea ca un cos vi jumatate, uncle ieste ghinda multa vi padure ieste lax trei parts, tot unul ca altul stepanesc. La acesta movie, la casele Radul Corn. pah. am mas Luni sera. vi Marti sera vi Marcum am facet sfamta liturghie, oi apoi am plecat pe apa Oltului in sus oi am ajuns sera la Slatina vi am mas acolea. Jot am slujit sfanta liturghie la Bes. Dom. oi am mas acolea, vi Vineri iaraoi am zabovit acolea, vi am mas sera tot acolea. La Slatina ieste ispravnic Scarlat cah. ieste orao in malul Sambata dupa liturghie, intaia, iii a lei August, plecand parintele de la Slatina, am luat slue Resarit, oi reste o apoora, ce se ktama... 18) oi acolea au oedut parintele de prandu oi s'au odihnit putintel oi omenii sfinkiei sale. Apoi plecand, am ajunsu sera la skit G-recii, care ieste al Mitropoliei vi an mas parintele acolea. Acest skit ieste inkinat Mitropoliel de Tudor pah. Grecenul vi da la Mitropolie pe an cera oca dace. Are skitul viioore dinaintea monastirii des- pre Apus ca vre-o 4 pogone ; are vie oi la Slatina pog. 81/2, are oi stupi, oi oioere vi vita de vac', ben oi rimatoraoi vi movie, care ieste skitul pe dinsa pi mai are o parte de movie mai in sus de skit. Dumineca 2 ale lei Avgust au fault parintele liturgie, vi an se- to Lipselte numele apet acesta Oltului. www.dacoromanica.ro
  • 64.
    MITROPOLIA UNGRO VALAHIEI72:3- slut OW, 4ioa acolea of au mas of sera, oi Luni in 3 dupN, litur- ghie am plecat, of mergend ca la un ces of jumetate am ajuns la Serbaneoti la satul Dm. vor. Cretulescul oi am mas sera acolea, testa at mare of beserica mare de lemn gi adoa 4i Marti au fa- cut parintele liturghie, of au poutenit pe Dm. Vornec, of pe Dom niei i couacirea parintelut au fost la casa lut Vlad capi- tan, of dupa ce au mancat de pran4u, apoi am plecat, mergend ca la un ces, am ajuns la Unguret la casa Dm. Clue. Matet of am Inas sera acolea of Mercury au facut liturghie, of indata dupa Ii- 'tu numat de cat am plecat, oi am trecut Vedea, despre A- pus spre Resarit, of din apa Vedii am inceput a merge pe mooia eel clic Inghimpatit. IVIooia are aratura de grau. care Pau secerat acum, ieste gi porumb of malai It). Si lacustele pe acolo n'au trecut, era oi doao turme de ot. S'au vindut suhat la un negutator turc in tal. sese. Si mergend tot in sus spre Resarit, am dat pe" la Balaciu, pe la mooia Hrizai Ba.lacenu. Si ieste beserica de piatra mare pustie of o pimuita mare de piatra ispravita of boltita pustie, ieste of heleoteu mare cu peote. Apoi am trecut apa Teleorinanului, of am dat pe din sus de Negreni, uncle e sat oi serica de lemnu, of am ajuns sera, la monastirea Glavaciog, care 'este monastire veke, facuta de Vlad Voila calugerul la let 7004 (1496) 15) cum scrie pisania in porta.. Arata la o predislovie a bibliei, care o face Dositheu patriarh Tarigradului catre Serban Voda Canta intro care dupa ce'i pomeneote nemul eel mare al Cantacuzinilor, dentru care se trage, pomeneote de impera- ia lut, adauge acest cuvent de 4ice, ca despre mums ieste basarabescu den basarabeytii veld, precum au fost Vlad voila to let 1525 de la Hristos, care precum se ctaloote acest Vlad voda ieste acela calugarul, care au facut manastirea. Si au oeclut la manastirea Glavaciog tree 4ile of au slujit liturghie doa 4ile of am plecat Dumineca Si am trecut pe la Obislav, of am mersu sera la Corbeni, la satul Din. Corbenul. Si au slujit adoao cli litur- ghie Vinery, §i am purees de acolo of am mers sera la Nucet of am oeclut Sambata of Duminica au slujit liturghie of Luni. _tar manastirea Nucetul ieste prefacuta de egumenul, kir Di- onisie Arh. of Marti dupa pranz am mersu sera la Mitropolia '4) Pe timpul P. S. Neofit vorba malaiu insemna nu Mina de porumb, ci seinenta mein, cum se dine in Moldova. Pote ca notarul P. S. Neofit era mol- doyen de origing. ii) Anul acesta ar corespunde en sfersitul domnier Itu Vlad cxli garul, dupre -cum ne spune capitanul Constantin (Mag. ist. A. Pr. Lauria '1, I, pag. 1 )9-110). Dar Fotino (loe citat pag. b9) dice, ell GlaN a logn1 este infiintata de Vlad Te- Telus Qi prin urrnare nainte de 1476. Safta, gi Iitropolii, be- gi-1 rnogilor gi www.dacoromanica.ro
  • 65.
    724 M17ROPULTA UINGRV-VALAHIElt Targoviotei, Avgust 11, oi am fost sera la vicernie. Si an slujit sfanta liturgie in dioa de santa Marie of s'au adunat norod cat Mitropolia s'au umplut, oi am oeclut la Mitropolie 21 dni (dile) pang la Avgust 31. Si intru aceste dile cat am oedut la Mitro- polie, am mars of la sfanta manastire Delta, oi au slujit dum_ nedeesca liturghie of am pomenit pe reposa-Vi ctitoet of la Aug. 31 dni, Luni am purees de la Targoviote, la manastirea Margineni of am 'oedut acolo Marti, Mereur: of Jot. Tar Vinerl ern purees dupa porunea, ce au venit cu carte de la Maria Sa vodg, ca sa facem anaeomidi 16) replaat Scarlat, unkiul Marii sale, ce ieste in- gropat fn pavecernita 17) sfintei manastiri Targovistil. Si intea.- cesta cli, Vineri sera au sosit la Mitropolia Targovioti. Si adoao Ali Sambata b Septembre 725(3 (1748)18) am kemat pe to-0 preo- -01 oraoulm, carii au fost si not am slujit sfanta liturghie, of am scos Osele reposatulut Scarlat si s'au pus la locul eel oranduit, si facendu-i pomenire cu tote cele ce se cuvine, dupa oranduiala euviesa a sfintei legs. hraol dupa molitvele of rugaerunele, ce s'au facut catra D-deu, iar s'au aoedat in mormentul seu, of prune of vin of luminarl s'au dat la tot noro lul. Si dupa sfanta liturghie ne-am intors Sambata sera la Margineni, of Dumineca am slujit sfanta liturghie. Si acestg sfanta manastire ieste facuta den ceput de 1 ) tar acum de iznova din temelie o au prefacut cu_ viosul egumen kir Anthim, forte desfatata manastire ieste, intru slava lot D-cleu. Tar dupa liturghie Dumineett am purees, of sera am fost In vecernie la Tailor, of 'este facuta de Antonie voda. Si in clioa de Santa Marie mica am slujit sfanta liturghie, oi de acolo am purees, de am venit la Ploeot), la casele capitaneotT of ne-am o- dihnit acolo Mercuri, Jot am purees oi am venit in Ruptura, la skit Mitp. §i acolo amn mas. Iar Vineri am venit la manastirea Snegovul, of am oeclut acolo Sambata, Dulninica am slujit sfanta liturghie of Lunt taraol am slujit sfanta liturghie in (Tiaa InaltareT sfintei Crum Avg. 14. Cu aceste muntdmim lug D-deu, ca ne-a invrednicit, a ne indeplini o fag aduinta, data cetitorilor Revistei Biserica ortodoxa romana la anul 1877. GHENADIE AL RIMNICULUI 'Avwx,01),-/I8-4 strernutare de remrtsitele mortuare. As ii-dt acest termen gre- cesc este inlacuit cu desgrop rea mottilor. 17) Numirea este luatrt de la rugaciunea cu acest nume, ce se citeste prin monast:ri duprt ru,aciunea de sera, (vecernie) si ait1 se intelege locul din Bi- seriet,i nde se citeste acestil rugiiciune; adecit narteca 18) Inert o dovada, cat la 1748 anul incepea, eel putin pentru bisericasi, tot de la Semptemvrie, dupre calculul auilor de la Adam. 0) Lipseste ctitorul fundator mutt, Qi of pi www.dacoromanica.ro
  • 66.
    1STORIA EPISCOPIEI DERADAUTI. (Unnare. Vegi anul al X1V-lea, No. 8, pag. 617). 22) Teofan din Mdnitsfrea Putna a fost mal intliu E- piscop la Hust. Ca Episcop de Radauti se aminteste im- preund cu Mitropolitul Gedeon si Episcopit : Sava at Re- manulul si Dositet de Husi, intr'un document din 10 Mai 1658, pentru regularea unor afaceri privitare la tigani ; apoi intr'un document din 16 Deeembrie 1659 pentru o danie facuta Mandstiret Agapia. Se mai nutueste impreund cu Mitropolitul Sava $i Episcopil : Dosotei al Romanului si Serafim al Husilor, pe tnnpul luf Stefanita Voda fiul lui Vasile Lupul, 1) child acesta in anul 1660 Ianuar 4 in- china Manastirea sa thineea Minastiret Arghiro Costri- diana in Rutnelia, si in anul 1664 Februarie 29, sand Prin- cipele Dabija eu inchierea sfatului Wei inchind Miinasti- rea Teodoreni (Burdujent) Mdnastiret St. Paul din Mun- tele Atos. In anul 1667, Teofan parilsi scaunul Episco- peso si se retrase in 1VIandstirea Putna, unde se facu Schim- nic. Mormentul sell se afld in Manastirea Putna in partea despre resarit, cu urnadt6rea inscriptiune: Acest morment $i l'a ft-tent D. Teofan, Episcop de Rddduti, cu metania din Putna, care s'a inmormentat in anul 7178 (1670)". 23) Dupe retragerea hit Teofan sa sui pe tronul Episco- pal din Radauti Serafim cu metania din Aldndstirea Agapia. Pe timpul unef fomete ce s'a intamplat atunci sub Prin- ') 1st. Episcopiei de IIu§), p. 125. Biserica Ortodoxi Romans. 5 www.dacoromanica.ro
  • 67.
    726 ISSTOR!A EPISCOPIETDE RADAUTI cipele Alexandru Elia, cumpora el (7175 (1667 April 24) o vie la Varcen1 de la Tdder Herescul in Hasnasent cu dot galbenT. Ca dovada cat de rare si costisitdre erail cartile pe atund in Moldova, ne p6te servi o insemnare scrisa tot ca in felul celeI redactate de Efrem pe o carte de ruga- mune, care spune : Cu vointa Tatalui, cu conIncrarea FiluluT si cu sever- siren Sfantului Dub, a tot stiutorul si prea bunulul Dunane- deii. Inceputul si sfersitul, inceputu-s'a si s'a s6versit acesta carte, numita Molitvenic, en porunca, aratarea si buna-vo- inta a Prea Sitntitului Parinte D. Serafim, Epi4copul de Radauti, cu metania din Manastirea Agapia, ca sa fie spre pomenire lul si parintilor Int, Amin. lar cine din indem- nul diavolesc ar indrazni sa o lure, salt sa o venza fara bine- cuventarea numitulul mat sus parinte, acela en, nu fie Ter- tat de Dumnedett, de Domnul si de prea curata sa maicii. In dilele lul Io Ilia, Alexandru Voda in anal 7176 (1668) si sfarsita in luna lul Mai 8 Zile. Mult pecatosul Monah Daniil a scris acest Molitvenic. 1) Episcopul Serafim in- cunjura, un acaret in 1672, pe care-I daduse Principele Petriceico la hirotonie luandu-I de la Siret daruindu 1 Manastiorei Sf. Onufrie. 2) Acest principe si sotia sa Maria dadu Episcopiel si un ceaslov, ce se afla inca acolo. Epis- copul Serafim cumpera (7184 (1676 Mai 29) de la locui- torn din Targul Nerntului, numit ast-feliii de la o colonie de nernti, care in parte se afla si pe atunci, si anume : Va- sile Felten oltuz, Dimitrie Hanos, vatav de tunarl in Ter- gu-Neuatu si a., o mora cu dreptul de a face acolo si o be- rarie. Serafim a fort contimpuran cu Arhiepiscopul si Mi- tropolitul Dosotei, cu Episcopii: Ion al Romanului si Ka- listru de la Hust, en acestia si cu boerii este amintit el in- tr'un document din Iasi 1677, prin care Dosotei inching. Manastirea Pobrata (in livkla), Sf. Morment in Ierusalim, 2) 1) Ist Episcopiei de Roman, II, 280. 2) Ist. Manastirei St. Onufrie, p. 57. 3) Co Iresnu, Uricar IX, p. 133. @i www.dacoromanica.ro
  • 68.
    ISTORIA EPISCOPIEI DERADA1.31 727 precum si in contractul din 9 Ianuar 1680 unde serveste ca martor pentru mosia Glavanestii, din Judetul Iasi, pe care o cumpera Duca Voda de la Vistiernicul Teodor Iordachi. Moldova nici odata n'a dua lips6 de ManAstiri si bise- rici, mail multe inert, de cat stele institute de culturiL Deja Stefan eel Mare ben in Iasi o biserica inchinat Sf. Nicolae. In decursul timpurilor ruinandu-se cu totul, a fost restaurata din temelie de principele Antonie Ruset, inz6s- trandu-o cu chilli, cu ziduri si un turn pentru clopote, clan- du-i din venitul vamilor 120 oca de unt-de lemn pe an si alte inbunatatirt. Dupe chibzninta ce o avura, impreuna cu Mitropolitul si Arhiepiscopul Dosotei si Episcopii : Ion al Romanului, Serafim al IVadautilor si Calistru al Husilor si cu sfatul intreg at boerilor o facu In Iasi Biseria, Mitro- politana ca si cea din Suc6va. A fost prin urmare cea an- telu biserica, a Mitropoliei in Iasi, remaind si cea din Su- ceva 29 Martie 7185 (1677). 1) Serafim in unire cu Mihail, egumenul din Agapia, facu o invoiala. Inca in anul 1682, cu Vistierul Toader 1ordachi pentru piste moil' ale Manas- tirei Agapia ce se aflati in Icusent la Jijia. Se mai aniin- teste tot in anul acela Mart 9, pentru un schimb al sa- tului Havrilestii la Cotman. Retragendu-se din Episcopat, se duse larasi la Manastirea sa, unde cumpera in 22 Au- gust 1689 un sat pentru Manastirea Mira. Ca fost Episcop se mai aminteste in anii 1685 si 1691. Urrnasul WI la E- piscopia de Radamj fu : 24) Episcopul Misail din Manastirea Secu. Impreuna cu contimpuranul sett Mitropolitul Dosotei si Sava Episcopul Romanului, lua parte to sfatul terei la acordarea privilegie- lor, ce Constantin Cantimir Voda dada in 4 Mai 1686 ne- gustorilor din Iasi. 2) Arhiepiscopul Dosotei ca partisan al lui Petriceico Voda partisi tronul sell Mitropolitan si se re- it Mitropoliei Moldovei gi Sucevei gi a Mitropoliei de Iagi. Constantin Erbiceanu. Bucuregti, 1888 (romanegte). 2) Codrescu Uricar, c. II, p. 35 gi 37. Istoria Si www.dacoromanica.ro
  • 69.
    728 ]ST('RIA EPNCOPIETDE RADAUTT trase impreurill cu Sobietki in Polonia 1686. La scaunul parAsit al Mitropoliel veni Sava, Episcopul de Roman, tar in locul seu Episcopul Misail si h Rtidttuti veni Lavrentie. 25) Lavrentie a foss mat inainte Igumen in MAnastirea Bogdana. Ca Episcop de Mid Anti lila parte im- preuna cu Mitropolitul Sava si Episeopii : Misail de Roman Varlaam de Hull in sfatul terei, cAnd Constantin Duca VodA 1 Julie 1693 in intelegere en Dosotei Patriarhul dadu o reguli pentru protectiunea averilor Manastiresti ale Sfantului Moment. 1) Mai tarcliil zidi el in Zubravita Maniistirea Adormirei Maicei Douinului, pe care principele Antioh Cantemir (1696 Julie 23) o inzestra cu trei streini ca avere proprie si alte privilegii. Pe timpul acestui Episcop Polonit purtarti, (sub regele Ion Sobietki) un resboin ingrozitor cu Turcii, pe pitmen- tul Moldovei. Po loth' aveau bisericele for in Suceva, Malt si Soroca, cart orate impreuna cu Campu-lung le ocupara el pAna la pacea de la Carlovit 7208 (1699) Ianuar 26. 3) Tot pe atunci 1697 Mitropolitul ortodox Atanasie din Tran- silvania trecu la unirea cu biserica Latina. Negresit ca pe un Episcop ca Lavrentie putin l'a incantat faptul acesta. Dupe terminarea acestuT resboi lint parte acesta in 1698 Martie 1 la un consiliti de stat, in care Principe le Antioh Cantemir orindui vacAritul. 3) De aseminea hut parte el si cu Mitropolitul Sava si Episcopii : Misail dc, Roman si Varlaam al Husilor 1698 ca consilier in sfatul t6rei, and Antioh Cantemir inchinA Manastirea Kupriana din Basa- rabia Manastirei Zograful din Muntele Atos. 4) Episcopul Laurentie se aminteste ca martor intr'un document din 1700 Martie 30, prin care Stefan Elul lul Palle' darui Bradicesti o rezasie in Nicoresti. Cu bine-cuven- tarea celor patru Arhipastori amintiti seuti (1700 Febr. 15) 1) Codrescu. Uricar. t. IT, p. 92. 2) CI onica lui Nicolae Costin v. II. 3) Istoria Episcopiei de Roman 1, p. 313. 4) Uricar, v. ITI, p. '230. Ie- rusalimulut, Mit- nastire] calagtir si ti www.dacoromanica.ro
  • 70.
    TiTORIA EP:SCOPIEI DERADAL11 729 Principe le Antioh Cantemir Manastirea Barnovsehi din Iasi de tate darile si in parte chiar de oerit albinarit. 1) Dupe suirea 1ul Misail la seaunul Mitropolitan, Laurentiu trecu la Episcopia de Roman (1702). Mai cunoscut de cat acesta, si ca rirmas,ail lui Lavrentie is Episcopia de Radauti in 1701, si mai pufn cunoscut este Nicolae 2). 26) Gedeon din Manastirea Agapia. Pe acestal antin- teste ca Episcop de Radautt hrisovul din 2 Dec. 1703 at principeliti Mihail Racovita pentru regularea starei mate- riale a preotilor din Iasi, 3) preerma i documentul din 12 Septembrie 7213 (1704) cu care Mitropolitul Misail, Epis- copii : Gedeon si Lavrentie at Rornanulut si tott boerii cu ocasia presentei Patriathulm de Ierusalim Dosotei propuse acestui piincipe o Dona regula pentru itnbunatatirea starit materiale a Man istirilor Sfantulut Moment. 4) Episcoppl Gedeon en Anastasie Arhimandritul din Agapia face un schimb in anal 1706 Ianuar 7, land Logof6ttilin Constan- tin Costache satul Vicolenii din Judetul Falciu, daruit Ma- nastirei acestia de Aron Vodd, luand in schimb saint ()soul, care mai inainte facea parte din Branistea domnesca. langa, 'mt. In anul 7214 (170G) M.irtie 23, Gedeon Ina parte in Sfatul terel, intarind cumperarea tezasiet Chircanii principelut Antioh Cantemir. Episcopii de la Calistru 'Ana la Dosoftel (1709-1752). Gedeon fu ales si instalat Mitropolit. Carja Episcopiet de Radituti trecu in manele lui Calistru, care a fost calugar si egumen in Putna, nn contimpuran al Prineipelut Mihail Racovita, Nicolae Alexandru Mavrocordat. Din ordinal llti Racovita (1709 August 29) se duse impreunil cu Con- stantin Sbiera in satele : Hrincestii, Radeuti i Dra,ganesti, 1) Bohotin, Istoria Cernautulul, p. 8?). 2) Istoria. Epis .opiet de Huo. 3) Documente Mitrop. de Iav, 1st. Episeopiet de Roman 1 p. 315. 4) Istoria Manastiret Solea, p. 87. si si si www.dacoromanica.ro
  • 71.
    730 ISTORIA EPISCOPIF!DE RADAUTT sere ale delimita, ceia ce si fricura el si la satele reclesesti : Iacobesti gi Romanesth. 1) Tot pe atunci (1709 Aug. 291 Calistru se gaseste ca martor si consilier impreuna cu Mi- tropolitul Gedeon si Episcoph : Pahomie at Romanului si Sa a al Husilor, cand nuruitul principe dadu Episcopiei de Hug], care pe timpul lui Varlaam era deoclutii, 20 de poslusnici. Urmasul principelui acestuta fu Mavrocordat, care imputernici pre Episcopul Calistru 7218 (1710) Iulie 17, a stepani satul Bahrinestii. Pe timpul acesta acoperi Episcopul Manastirea Petrautii, carea mai mutt timp re- milsese pustie si restaurandu-o, o dadu tarasi calugaritllor impreuna cu satele : Petra'utit gi Mihovenii. 3) Ca martor se gltseste Calistru intr'un hrisov din anul 1711 Martie 217 prin care calugarita Anisia darui Mitropolitului Gedeon sa- nn] Penisora. Se mai aminteste impreuna cu Mitropolitul Gedeon si Episcopul Pahomie inteun document priu care principele Nicolae desfiintaza dijma si oeritul pentru preo- time si boerime in anul 1712, 3) si inteun hrisov din anul 7212 (1713) Noembrie 2, iara0 cu Episcopul Pahomie, &and Domnitorul da fn stepanirea Episcopiei de Husi schi- tul Bradicestit. 4) Calistru a fost un Episcop forte activ, de si numal in afaceri, care erait streine de chemarea sa, mai ales in lu- cruri lumesti si in afaceri de haul*. Asa in anul 7221 (1713) April 28 T6der Malai, Clipitanul si Vasile Rapcan dadu in manele lui Calistru o tidula pentru niste imposite- domnesti in val6re de 2731/2 galbeni unguresti pe care Voda le impunea s4-1 phi.t6sca, fiind ca nu se ajungea Bai- ramlticul din tinutul Suc6va, pe care el it primiserA. Ei trebuiati sa adune banii din sat si sa-1 dea in mana luf Calistru. Acest Vasile cu fratele ae Sandu (Muni, lui Calistru un inscris pentru 3761/2 lei. In anul 7221 (1713) 1) Istoria Mallastirei Solca, p. 37. 2) Istoria MAnastirei Petegqi, p. 225. 3) CoJrescu, Uricar V, 248. 4) Documentele Manastirea Nemtul. www.dacoromanica.ro
  • 72.
    1STORIA EP1SCOPIE1 DERADXUT 731 Noembre 2, sa face cunoscut lui Calistru i celor laliii tree! Arhierei, ca Gabriel Miclescu, renunta la mostenirea Bra- dicestilor, ce i-o lasase fostul Episcop Varlaarn, ca avere bisericesea. In anul 1713 perdu Episcopia de Radauti o parte din eparhia sa. Acesta se intampla asa : Pena in a. 1713 ti- nutul Hotinului se Linea de Episcopia de Radauti in a- faceri bisericesti. Atunci tinutul Hotinului' fu ocupat de turd impreuna cu cetatuia E,;i prefgcut in pasalic turcesc. In urmare trebui sa 83 formeze o noun. eparhie, eare'§I u propriul el Episcop, sate ()data insni apartinea Mitropoliel de Braila (Proilawe, Proilavum) unde (1716) a Post Epis- cop mai inteig Ionichie. De Mitropolia acesta se tineau tote locurite ocupate de Turd la Dunarea si Besarabia. Nu- mai orasul Galati se Linea de Episcopia de Roman ; cu tote ea, Mitropolitul Brailei avea pretericiuni §i asupra a- cestuia in 1746 de $i fara succes. Din contra Dubasarul ce se afla pe partea stamp a Nistrului in Ucrania trecu in anul 1716 dela Eparhia Husilor la acea din Braila. Ca fie- care Mitropolit asa si acel de Braila era supus numai pa- triarhulul de Constantinopole. In anul 1771 Mitropolitul Daniil din Braila administra si Episcopia din Hotin, muri insa in acel an. Find ea in anul acela Rusin oeupara Prin- cipatele Dungrene, remasa si Eparhia Proilavei (Braila) fart arhipastor. Cu consimtimentul lui Romantov, feldma- resalul rusesc, Hotinul i cu imprejurimele veni Iarit§l la Episcopia de Radauti. Chiar dupg, inehierea piteel Intre turd §i rust 1774 Episcopia ocupa ca si mar 'nainte parte din tinutul Hotinulut. Afacerile spirituale ale aeestui tinut se deslegail de Episcopia Radautului, far Bugiacul si Du- basarul se tineag. de Braila. Ast-fel remase luerurile pang la ineorporarea Bucovinei (1777). In anul 1782 Decembrie 2 Gabriel Amfilochie fu ales ca Mitropolit al Hotinului. El era si egumen al Manastirei Zagaria de Tanga, HArlati unde'si avea si resedinta. Am- filochie intrebuinta timpul liber cu traducerea unel Geogra- a: ai www.dacoromanica.ro
  • 73.
    732 ISTORIA EHSCOPIE1DE RADAril fiy a iezuitulu! Claud Bissier pe care o publica cu unele schimban (acute de el si o Aritmetica. Duna luarea Ba- sarabiel de rusi se institui pentru acest5, tara o noufl Epis- copie in Chisineit en care s'a unit si Episcopia de Hotin. In anul 1771 se desfiintase i Mitropolia de Braila, care Lisa dupa pacea din Cuciuc-Cainargi 1774 se reinfiinta In anul 1778 veni partea stingy a Dunriro la Mol- dova §i locurile de a solo fury impartite, parte la Episcopia de Hull, rar party la cea de Roman. Aeestii istorisire in- tercalati aid! despre Braila. Dubasar 5i Hotin privesce nu- mat in parte Episcopia de Radauti, dar apartine la istoria acestia, ca presenta Suedilor sub Carol XII in tara, child o parte din armata for in anul 1709, en t6th departarea de patria lor din diferite imprejurari ajunsera in Moldova. pupa nenorocita lupta de la, Pultava, acest indrasnet i vit4z, dar tot odata nefeiicit rege a fugit la Bender tre- cend Nistrul can o parte din armata sa, cam la o snot de suedezt. Indata dupa acera Stanislait Leeinsai regele po- lonilor Cu tdta armata "i de la unguri G-roful Iosif Potocichi cu trupele sale yenira in Moldova. Potot dhi, p6te ca in a- mintirea rude! sale Mogila, Ina reedmta, in Manastirea Sucevita facutA de el. Aci se furarti ma! multe °dare, co- pone de our $i alte obiecte de vq.l6re. Trimitendu-se turci- lor un dar de 15 pungi de barn, nrimira, un Ferman si un aga spre apara. Din causa ac6sta Mitropolitul Gedeon cu deosebire Episcopul Calistru avura destnle superarr ; de si se prinsera o parte din hots si se 1nel-risen, obiectele insa remasera perdt te. Pototchi se indrepta gi care prin- eipele Nicolae Mavrocordat cerend despagubire i num' cu consimcimentul veziruluf dupa ce se retrase t6ta ar- mata polona i se acorda tint] pungi 1). Dupe, trecerea acestor suparan in 1714 Mart. 1 Calis- tru impreuna. en Mitropolitul Gedeon, en Episcopul Teo- dor de Husi furl, martori pentru dania Elenel, Cronice, Nicolae Costin. farad. t6ta si borer!] si '11 a-1 si si www.dacoromanica.ro
  • 74.
    ISTORIA 1 P-1COPIEY DE RADAtil i 733 sotia cancelarului Nicolae Costin, cand acesta darni ManAs- tirei Nemtul satul Piskani sub Egumenul Pahomie. Ca martor se mai. gdseste si in anal 1715 Oct. 28 cand Mi- tropolitul Gedeon CUMpera tin tigan cu 30 de lei. toti Episeopii luau parte ca consilieri in divanul domnesc, act fu ,i Calistru in 20 Decenibre 1714, en Mi- tropolitul Gedcon qi episcopal Sai a din Rowan la statul cand Nicolae Mavrocordat Odieg pogonari al de pe vii ; wi en Episcopal George de is Roman iii statul terel din 24 Aprilie 1718 cand Pacovita Vod L deslimtl rmpo- situl pe, sare din tinutul Sucevel. Pro ..ese MAnastimtr nu lipsean nici odatt: in Moldova; asa si Manastirea M(1- dovita ziditA de Alexandra eel Bun la 1401 mu o c6rtl. en vecinii s6: din sand V ima. A .6st i in Irrtsnela o pla- teau adesea scamp Manastirilor. Et zidir.t case si pe local Manastirei in Campa-Lunz fr sal plAt6sca. Phingendu se calf:garb pentra a-esta, Mihail Ra.covita 1718 Martie 22 riinclui pe Episcopal Calistru, Cnistantin Zb - rea Vasile Gtndin soltuzul din Varna ca sa. dqiime tale easele F, :i ogr: zile din Climpu-Lung. In anul 1719 ralistru priori ordin iarasi inipreuna ea doi bo ri s.ti cerceteze certa intre calugarh din Moldovita veeina lor. H )t rirea for fa confirmata de Principel- Rqcovitt 7227 (1719 Au- -gust 15 1). Cu a,esta nu se canna e4rta. Calistru twn de a face in anul 7228 (1720 Martie 1) ine'L cu un proces Cu dmenh din Mandrilestl 2) Precum s'a ais, Episcopal Ca- listru era mar malt om de afaceri de cat preot. Asa cumparii el 7226 (1718) Aprilie 28 dela Sandu Tanasi 51, pogeine de vie in Odobesti cu 150 lei, si capitanul Hanel" ama- neta (7231 (1722) (Hombre 20) partea sa din mosie in Maniornita pentru 60 lei. In 1724 Mai 15 cumpara de la boierul Ida Ball cu 300 galbeni satul Telebecinea pe ma- lul Siretulm si'l dhrui Manastirel sale Patna 8). 1) Istoria., Moldovitei 35, 113 §i 116. 21 Codresnu, Uricar vol. V p. 254. 3) Documente anexe la 1st. Man. Putna. Mind-ea Dlih,iil si F,tio peas-a- lit '1 www.dacoromanica.ro
  • 75.
    734 ISTORIA EPISCOPIETDI RADAU1T Pe timpurile acelea vita calugiirilor din Moldova era cam trAndava., in tot casul nu asa de asprit ca in Schitul mare din Pocutia. Negligenta cea mai mare era prin Manitstiri cu deosebire fn Bradicestl. Ac4stii, Manitstire o adusese in de- cadenta Episcopul Varlaam, si ce mai remasese se perdu prin negligenta calugarilor, asa ea. chiar viile se pustiira. Mitropolitul Gedeon en Episcopil George de Roman si Ca- listru de Radauti &anti in anul 1740 Februare 15 unele din aceste vii pAraginite Manastiresti Episcopului Iorest din Husi. Calistru avu de a face malt cu satul Ropce. Vasile Rope6nu din satul acesta, dfidu la mana Iii Calistru un z ipis pentru 100 de le! cu care'l ajutase spre a scapa din robie i pentru eare'i amanetase a patra parte din Ropcea en vecini!. Si Vasile fr.1tele lui Sandu &du Episcopului un inscris 7229 (1721), ca sa se .stie ca duo mdrtea fra- telul sett ail remas ore-care datorit. Episcopul le luau asn- pra sa si dupa ce se fiteu socot41a, s'a constatat ea i se da- tora 147 de le!. Pentru banii acestia s'a amanetat jume- tate din satul Scheia, cu conditie ca banii sa se platesea la 26 Martie in (lima de Pasti ; data nu se va tinea de euvent sit r6mAe Prea santia sa bun step n. Ac6sta invo- iala este serisa de Macri, fost mare staroste de CernAuti, care spre mat mare incredintare a subscris si el 1). Calistru ca un bun econom, ceia ce este ma! de preferat, de cat un risipitor, un om care face datori!, petreeend pe soco- telile altora, cumparrt 7229 (1721) si de la Ion Iosipescu un pogon jumatate ski o prajimi de vie in (Mini Odobes- tilor Tanga via Episcopului (pe care o cumpitrase de la Sandu Zisu, vamesul), cu 40 de lei; apoi in 7230 (1721) Octombrie 9, de la Lepadatu Manilescu din Vrancea 11/2 pogon, care vii erati pe lAngli via Epi;copiel de la Odo- bestr, cu 30 lei ban! vechi Inca 10 pogone de vie tot la Odobesti. Tate acestea remaserit dupii mortea lui citlu- garilor din Putna unde primiie tunderea. Si ma! diirui in 7235 (1727) Martie 30 si o prisaca cu tote stiubeile din 1) 1st. man. Patna §i 4 doe- anexate. ski ski ski www.dacoromanica.ro
  • 76.
    ISTORIA EPISrOPIET DERADAtif 735 Kamenca, precum satul Podogra 1). Pe lftnga acestea'f facu stepanf si pe jumatate din satul Barbin la Nistru pe care'I stepanira mu:nal cat-va timp 2) Chiar si staretul din schitul notinulto, inchinar Mangstiora for renumitei Ma- nastiri Putnk 3) Calistru innpreun't eu Iorest, Episcopul de Ilusi (1725 Iunie 28) intari o danie a calugaritei Si lion, ce o Meuse Mitropolief, 4) El dada marturie (7235 (1727) Martie 9). ca jumatate din satul Crasna era a luf Miron Gafenco, si fiind-cii satul acesta eta l'anga moF,;ia Manasti- re Putna, nu avea voe sal vinda nirnanui, ci se remae rezmie MAntistirei Putna 5) In anul 1729 Calistru se pa- retisi din Episcopie si se retrase la Manastirea sa Plana. La asemenea demisiuni, episcopul incredinta Paterita (atria episcopala) ca emblema a demnitatef si puteret sale, in mina Domnitorultu, de uncle o si luase, dand si o carte de paretisire. Dupit aceta depunea omoforul pe altarul bisericef sale, ca simbol al alegeref si santirei darului Episcopese care'l pArasea. i ca fost Episcop, cumpnra el jumatate din satul MArtinti §i Meliseutul de jos en vecinif pentru soma de 200 galbenf, lua si Meliseutul de sus in anul 7141 (1733) August 30, pe care'I darui suro- ref sale 6). Calistru a facut o invoiala en rusii din Putila, pate cam nedreptl pentrn Kinastirea Patna, ca mat tar- diti 7270 (1761) Ianuarie 8 Ion Voevod porunci oltanzu- luf din CampuLung a le lua cu deasila invoiala ce o a- veati pentru muntii Manastiref si a o da Mamistirel : tar cu 6menit sit se faca o noun invoiala 7). 27) Intre Episcopit, Mitropolitif Arhiepiscopii ce e§ira din Maniistirea Putna, ce era renumita prin marimea *i a- verea sa, era §i Antonie care se gaseste ca Episcop de Ra- ist. Man. Putna. 2) Vesli docum. au. 7. 3) Ist. Man. Putna. 4) Ist. Mitropoliei. 6) 1st. Man. Yutna, 6) 1st. Man. olca, p. 98. 7) 1st. Man. Yutna. si si 1) www.dacoromanica.ro
  • 77.
    736 ts-roatA ENscoeiFTDE RkllMIT dauti intr'un document din 10 August 1729, eAnd plati un rest pentru un lot ce'I cumperase Episcopul Calistru in orasul Cernauti. 1) Mal tax4iu fu si Mitropolit si se a- minteste ca atare in anil 1731 si 1742. 28) i Misail, urmasul tut Antonie pe scaunul Episco- pal era in 1733 calug(r si Igumen al Milnastirei Putna. Dupe paretisirea sa veni larast in Maniistirea Putna, unde primi ca schimnie numele de Mina, ) 29) Varlaam fu mai inainte Episcop de Hush Ca Epis- cop de Rad tuts Ina parte in divan pentru o danie a Prin- cipeluT Constantin Mavrocordat (1735 Ianuar 30) si sub- serise impreuna cu Gedeon de Roman documentul din 6 Martie 1735 cu care Grigorie fiul principelm inehin t Ma- nastirea Mavromolu din Galati MitropolieT de Iasi. 3) De as.m'nea subs rise el si documentul (1738 April 18) cu care Monahul Daniel Miht ea darui Mitropoliei mosia sa e- loboe. Pe timpu acesta se fiat iaiasi reibot intre turcl si rust (1738). R ts't infrara in Mol ova in primavara anului 1739. Ctuerira llotinul si venira la. I 1st. Aci, dupe ce fug' Ghica Vo primi Mitropolitul Antonie, partizinul 1or. Ei temas ra, acolo in anul 1739 si 1740 in care an se hut pacea la Belgtad. Cu urrnasul tut Antonie, Mina- 1)014111 Nechifor, cu Episeopit Gede n de Roman si Teofil de Husi a hst fat t Varlaam sand Grigorie Ghica Voda dartti Mantstiret Barnovschi din Iasi (2 April 7249 (1741) din ruostenirea Medelnicerului Geoi ge Ursachi, satul Sujca cut Tenesenha, Lencestil Cwisna si Berhometele, pentru ca sa se fact, acolo in fie-care an o pomenire pentru re- posatul Boer Ursaki. 4) Pe Tanga acestea Varlaam a luat parte si la regularea hotarelor Iusinetilor si Stanceni din partea Malatinetului, in 8 April 1738 si a fost martor in 4 April 7250 (1742) la regularea hotarelor intre satul E- 1 Locum. apex. 6. 2) lstoria Manastirel Putna. Insemn trey fostului Episcop -7249 (1741) de cele ce a dat Manastirei Putna. 8) Istoria Episcopiel de Roman I. 4) Bohotin, p. 109. Li, it : Mieoil www.dacoromanica.ro
  • 78.
    TSTORTA EPISCOPIEI DERADAinT 737 piscopal HlivestiT si mosia Malatinet a Ecaterinei lei George- Cantgenzino. El, Gedeon de Roman, hi Teofil de Hui luara parte in divanul domnesc sub Principe le Constantin Ma- vrocordat, unde a fost fata, Partenie, Patriarhiti Ierusa- limuluT, unde se lua o noun hot wire pentru buna starea mlnastirelor inchinate Sfautulut Morment. De aseminea au fost fats en treT Arhierei, child Maniistirele: Pobrata, Taz- laul, Casinul Soveja au fost din noti inchinate St. Mor- ment, de si fostul Patriarh Dositei renuntase la ele, fiind prea saraee, F,d se introdusera igumeni roman". Afara, de acestea Episcopal Varlaam din Radauti facu si o tipografie, unde se tipari un Catavasier pe timpul let Nicolae Mavro- cordat si a Mitropolitului Nichifor, care dura doi ani incetil din viatt in anvil 7254 (1745) Varlaam In gi Mitropo- lit. Devenind vacantft Episcopia de Radar4T in 11 Au- gust 1745 se sui. 30) Jacob, Igumenul din Putna pe tronul Episcopal lacob nu era un Episcop de rand ; totusi, cunostintele sale, zelul activitatea sa remasera nefolositdre, absolutismul si nelamurirea vederilor sale adusera mai multa incurca- tura, de cat se serl &ca. adeverulut. Patin a lucrat el ki pentru luminarea. elerului. C 4,1 menirea acestora si en de- osebire a calugarilor nu era pentru a strange avutii ci a se ocupa cu cartea sfiinta. Manastirele ar fi putut servi forte bine pentru acesta chemare, fiind destul de bogate, calugstrii ar fi avut si timp 4i abondenta pentru culti- varea spiritului. Totust cu putine esceptiunf aveail putina dragoste pentru cunostinti i stiinta, si tot asa de puOnii, nazuinta la lucre si la munca. Mind ea mai inainte se cla- dea in Moldova asa de putina atentiune cultural clericale, de aceia traiau preotit de rnir mai mult din luerul manilor, Tar calugrtrii avea en indestulare veniturile Manastirele. Mal mult% grija pentru cultivarea spiritulul avura uniT domni- ton, si cu deosebire Grigorie Ghica. Fiind-ca pe atunci nu tots locuitorit, si mai ales cef puteau trimite co- piii for la sedla in Iasi, de aceia infiintti acesta (7256 si saraci, ¢i 1i si gi Qi www.dacoromanica.ro
  • 79.
    738 ISTORIA EPISCOPIII DE RADAUTY (1747) Dec. 25) in int6legere cu Mitropolitul Niehifor si cu Episcopii: I6nichie al Romanului, Jacob al Radautilor si Irotei al Husilor la fie-care din cele trei Episcopii ale terei scoli romanesti si slavonesti, asupra carora aveat E- piscopii privegherea. Dasealii erati platitl cu 80 galben anual, pliitii jurnatate la Sf. Gheorghe si jumatate la Sf. Dimitrie, fiind scutiti de on -ce dare si angarale. Pentru cheltuiala, sc6lelor si intretiner-a lor avea fie-care preot si diacon se platesca acuni numai un galben in loc de 4, cum plateau mai inainte. BaniT se adunati la Mitropolitul, care imparta si Episcopilor partea cuvenita pentru plata dascalilor. Mai ales acest imposit pus asupra preolilor -eea se6la urita. Un fat de scola, unde calugarii primeati instructiunea pentru serviciul Bisericei, era si in Manasti- rea Putna. Totusi Jacob se ocupa mai mph cu inbogatirea, inzastrarea, si infrumsetarea Putnet unde fusese tuns. El facu o invoiala en Macarie Arhirnandritul si cu tot sobo- rul 7257 (1749) Ianuar 22 ca sa lucreze el pe timp de 6 ani cele 10 pog6ne de vie de la Odobesti pe care le cum- ?erase Episcopal Calistru, si se intrebuinteze el trei parts, Tar Manastirei sa dea o parte din produs. 1) El lua parte cu Mitropolitul Nichifor si en I6nichie al Romanulni intr'un consiliti mare ce se tinu in Biserica Sfintilor TreT Ierarhi sub Constantin Mavrocordat Yob, unde so hotari ca veciniT sit nu mai fie robi, si prin acesta se desfiin0 robia. a) Din ordinul Principelui Mica in 27 Julie 7255 (1747) a in- dreptat si hotarile mosielor Manastirei PetrautT din par- tea Costinei. Jacob fu apoi instalat ca Mitropolit in 13 Noembrie 1749 31) Urmasul lui Jacob in Episcopia de Radauti a fost DosoteT tot din Manastirea Putna, unde a fost ca Igumen. Alegerea si ipopsifiarea Episcopului Dositel s'a facut in 13 Noembre 1750 de catre Mitropolitul Jacob si cu Epis- Istoria Manastirei Putna. 2) Ilajdeu, Arhiva istorica 11, p. 288. CoOlniceanu, Cronice 111, 262, lap 1846, §i Uricarul lui Codrescu. li fit - www.dacoromanica.ro
  • 80.
    ISTORIA EPISCOPIET DERADAL11 I 739 copil Ionic:lie al Romanulul si Irotei de Husi, supunend'o la aprobarea Voevodului Constantin Racovita. Ca Episcop lua parte Dositei in sfatul Terei si al Bisericei. El lua parte la Sinodul tinut in Iasi in cliva de 1 Ianuarie 1752 im- preunti, cu Episcopul Ion al RomanuluT si fostul Episcop -de IInsi Irotel tinut sub presedentia Mitropolitului lacob, uncle s'a interc,lis streinilor a ocupa vre una din Episco- piele Wei; MA parte si la decretul sinodal (25 Septem- brie 7272 (1753) en care se intari autocefalia Bisericei Mol- dovinesti, recunoscutA de Imperatul grecesc Manuil Paleo- logu si regula impreuna cu Mitropolitul Iacob si Episco- pul Inocentie de Husi veniturile boerilor teref, introduse de Midas Ghica Volt, sub densul sa Mitzi in 1753 Mai 1 un tigan Mitropoliei de Iasi. Episcopii de Radauti petreceati in mica for localitate, dueend o via uniform& remaind pe Tanga obiceiurile vechi. Asa era si sub Episcopul Dositei. 0 schimbare se -facu sub Imperatul Iosif II, prin care se thidu o alts, di- rectiune Episcopiet. De-o cam data remase Dositei cu ocu- patiele dinainte. Asa in 25 Sept. 7263 (1754) lua parte in divan impreuna cu Mitropolitul Iacob si I6nichie, Epis- copul de Roman, sand Domnul Matias Ghica hotari sa se desfiinteze darea pe pane ce se impusese proprietarilor de la venirea Tatarilor; _si (in 23 Noembrie 1756) la o se- dint t sub presedentia Mitropolitului Jacob, eand s'a blestemat vaearitul ; si tot arnendoi Episcopii la desfiinta- rea, nApastei pe vadrarit, ce s'a facut prin blestem si hri- soy de our de cAtre Principele Constantin Racovita in 20 August 1756. In anul 1759 Ialie 7. hotarniei impreuna cu paharnicul Vasile Basota, mo?,ia Mitropoliei Vladeni, facend si o carte de hotarnicie. Afar de aceste consfatuiri, ho- tarnich si consilii domnesti, numitul Episeop sfinti in anul 7266 (1758) Sihastria PutneT. Mai inainte era construita de lemn, in urrua s'a infrumusetat zidindu-se de piatra. (ileum se afla in mina). In anul 1760 Mitropolitul Iacob renunta in favOrea lin Gabriel Calimah; fratele Domnito- tinuta www.dacoromanica.ro
  • 81.
    740 1,70RIA EPISC0 JET DE RADAUTI rulut. Alegerea acestul Mitropolit fu sernnata de Dositei si Ioanichi, Episcopul de Roman. Dupe aceia hotarnici Do- sitei cu George Cantacuzino, marele spittar, rediu Mitro- politulul Sava in capu Branestilor si Men o carte de ho- tarnicie pentra acesta in 20 Lillie 7268 (1760). I) Cat-va limp dupe aceia din ordinul Domnitorulut 7269 (1761) Mart 25 irnpreuna cu spatarn1 Vasile Buhaeseu, hotarnici tote mosiele Manastirei Putna. 2) Mitropolitul Gabriel, E- piscopii Ioaniehie de Roman, Dosoftet de Radauti si 1no- ehentie de lIusi subscrisera. in 1764 o carte de blestem, cu care se intari hrisovul de our a ha Grigorie Calimah Voda pentru desfiintarea vadrdritului cu care se comiteau multe abuzuri. Atunci se alese pentru seaunul vacant de IIrtst Episcopal Iacob. Episcopif Dositei si Leon al Romanului hirotonira impreuna cu tin Arhiepiseop grec pre noul ales in biserica Mitropolitana din Dosotei era renumit pentru onorabilitatea sa si de aceia era ehemat adesea penult hotarnicirea mosielor in litigiu. Asa hotarnici impreunti cu boerii in 26 Julie 1766 din or- dinul lin Grigorie Ghica satul Cremicestit in care se M- euse Inc:dean din partea satuluT sturzesc Calafindesti. De aseminea in 22 Iulie 1767 satele lqamastirei Solca: Suce- venit, Botitsana Hrencesth in care se facusera incaleart din partea hotarnicilor de mosii. 3) Dositei subsemna in anul 7260 hrisovul prin care posesorul Repusinetului -darui locul de prin prejurul schitului Cresceatec. 4) Mai putin de eat cu hotarnicii se ocupfi, Dositei F,Ii en zidini. Chiar la Episcopie erau numat casele trebuinci6se, lar pre marele domeniu Cotmanul pe Tanga bordeile teranilor Inca i o beserica de lemn, mat mult nimic. Cu tote acestea mica clopotnita a biserieei episcopale din li.adatti este de la Do- sitel. Intr'o ferestra, a turnului se citea en cats -va am mai Codrescu. Uriear. t. 1, p. 130. ) Istoria Manastirei Putna. al Istoria Manastirei So Ica, p. 752 §i 153. 4) Colonisarea nemtasca a Bucoviuel. C9nauti 1888, t. 1 , p. 107. Iasi. si il www.dacoromanica.ro
  • 82.
    ISTORIA EPISCOPlET DERADAul I 741 inainte : Prim sirguirrca ostenela Pgrinteltif Ioanichie Dichia ziditu-s'a acest turn cu cheltuiala P. S. S. Episcopul acestei Episcopii, in dilele lubitoruluT de D-deti Imp6rat Iosif II in anul 7283 (1773). 1) Si turnarea sau resturna- rea marelui clopot s'a facut ceva mai tan-lift, cu aceia§i ocasiune, cad inseriptia sumi : Acest clopot este a Epis- copiel de Radaup, unde este hramul Sf. Ierarh Nicolae. S'a fitcut prin Ingrijirea i cu cheltniala Iubitorului de D-dett D. Dositel. Ispravnic lucrulul fu Dichiul Ionite, si (clopotul) a fost turnat la Sf. Episcopie de Petre Nemes, clopotar in anul 1780". Molda p. 283. Biserica Ortodoxi RomAra. G. TIMU.,S. ¢i www.dacoromanica.ro
  • 83.
    CULMEA MIZER1EL (Nuvelit-Morala). Un ventrece §i puternic, de toning, mugea cu furie. Pie turf mart §i dese de plaie, amestecate ea spictualft de zapadg, inghe- tau pe oAiurile inlet ferastrai, lipite ict colea cu hartie, a caret vijiitua proveuith." din suflarea ventulul, fdcea ad %i se sbil,rlesca perul §i sa'tt dea Mori de marte prin tot corpul. i de qi orele nu. erau Inca patru dupa atnia4a, totup aglotneratia unor norl grop §i intuneco§i, ce mergeau cu iutela ventului. facase ca, in easa sau mat bine cociaba despre care voiesc a vorbi, abea sa se mai zaresca nenorocitele fiinte ce o locuiau. Temna sosise prea de timpuriu, dupre earn se intempla une-ori. Luna lut Octombrie nu trecuse nici pe jumatate §i totu§i, sobele celor avuti gemeau sub puterea caldurA, pe cand coliba seracu- lul parea un tad. Bogatul, ca tot -de -una, aprovisionat de ea yard, era nepasator §1 infrunta cu mandrie iritatiunea elementelor cart, in acel an, parea ce.. aveau un ordin deosebit de a'qi desfa§ura teta asprimea ; seracul insa lipsit de mijloce, ridicand. numai o- chit spre cer, nu qtia, ce sa mai faca. Mil de fiinte nenorocite suspinau ca intr'un morment. De o septamana aprope, cerul era Invrajbit en omenirea, cN,ei niment nu mat pates e§i 41n casb," ; numat bogatul, caruia nu'i lipsea nimic, avend de tote In dispositiune, facea un pas de la seam sarind in cupeul care '1 ducea in farnilit asernenea lui, la converslie, sau alte petreceri, ca sa omere timpul! Dar pe cand in salanele splendid iltuninate §i incablite ale a- valilor, se petreceau a§a de ineantttere acele seri furtuubse qi triste, in casuta despre care voiu vorbi, ca §i in 'nuke, alte se petnecea o scena din cele mat durerose. Casuta era situata in eea mar mhgina§a suburbie din Bucure§ti, in ea traia o famine forte seraca, compusa din 'mama o femeie intre 50-55 ant, un fin §i tret free. Fiul, care era si cPl. mat mic abea, avea 6 anion; filca cea mare nu fmplinise Inca 14 ant, pe &and cele-l-alte aveau : una 10 an' §i alta 8 an'. Acesta fatnilie care facea parte din class muncitore, dar de o onestitate exemplara, avusese uenorocirea, cu patru ant in urma, a perde pe capul et, un om muncitor, onorabil §i forte respee- tat de intrega suburbie. El murise din causa unet receli, numal in §apte dile, §i nu lasase dupe sine, alt nimic, dar absolut nimic, fara num,' mica casetera in care gasim pe aceste tine' fiinte ne- norocite, ,i care cAsclora din causa ruiner Ivi a vechimet sale, era eel pit in scutia de on -ce dajdie. De la martea capultu famine', mama muncise ca o desperate pe wide grtsea §i pe cat. It platea, ca sa pots amilgi fomea micilor www.dacoromanica.ro
  • 84.
    CULMRA M 7FRIT 743 sei copilasi. Sera de si era obosita, totusi se mai ocupa cu fetitele sale spre a le inveta sa lucreze, ea sa pota in curand produce si ele ceva pentru intimpinarea necesitatdor vietei, cm se siintea -cat este de praprulita. Asa treenra pa tru am, pang, cand intr'una din slile, lipsita de puteri, caqu greu bolnava. La inceput, credend ca bola it va fi trecetore, tot se inai ingrija ca. fica sa cea mai mare sa merga in piatk cu niste broderii sau impletituri de Rua', lucrate eum pu- tea, spre a le vinde; de multe on insa, se intorcea acasa fira ea sa fi putut vinde ceva, si atunci desperarea for era ingrozi- tore, cam de si cele alte doua fetite, impleteau pentru a doua 4i, sub ingrijirea, bolnavei, dar ne mai putend vinde lucrul lor, nu aveau cu ce'si procura nutrimentul, asa ca in doua seri de-a rindul se culcasera nomancati. 0 vecina, aprope ca si ei de se- raca, le mai aducea din cand in cand eate ceva de ale manciirei dar ce putea folosi putinul acelei milostive femei, la cinci gum flamitinde ! Mama, cuprinsa de groza, §i inmuiath.," de suferiute, mergea din ce in ce mai r6u. Timpul Tarasi se inasprea. Copiii goi §i neman- cap, tremurau de frig. Tomna sosise, si prin aproprierea ei gro- zaviile erne', inmarmurise pe eel lipsiti de mijloce, cu cat mai Inuit pe aceste nenorocite fiinte care nu aveau nice de unele. Copila cea mai mare nu mai putu esi dim cask' spre a desface lucrul; u§ile se inchisese pretutindeni; ferestrele se lipisera cu bartie ; famurile eseau grose, valuri valuri, d'asupra co§urilor din casele celor mai avuti, rostogolindu-se majestos peste umilele lo- tuinte ale celor persecutati de sorta; tar in casuta despre care ne este vorba, nu. se aft% nisi o g'atejg, ea O. atite focal. Cand mama era sanetosa, se ducea cliva de spala, scutura, sau facea alta munca pe uncle o cunostea, si sera se intorcea acasa cu paine, legume, lumanare, sapun si altele de ca- e avea prima r-e- vesitate ; acum insa, ,tine sa aduca tote astea ? Nu era vorba nu- mai de o cli, doua, cliei ar fi putut sermanii sa rabde fiind de- prinsi cu mizeria; ci era o septamana de and nu capatase un ban eel putin, si vre-o dot lei ce'i avusese, cu o iconomie ne mai ponienita cumparase cite o painisora uscata §i mucigaita pe care o gustau cu apa de ploe ; mourn se ispravisera si aceia de vre-o doua 4ile a5a in cat pentru 4iva urmatore trebuiau sa mora de fOine. Vai! Cala `mizerie !! Si and to gande§ti ea mail se zapacesc inotand in imense avutii, fara a §ti sa dea o bacatica de paine unui nenorocit !!! Era 4 ore spre sera; in casa se intunecise bine, din causa ca cerul era forte inorat si ploia cadea in torente ea o vijiitura in- span-a:nth-tore ; eel dePopii mai midi piangeau de frig si de force, plansul for insa din causa nernanearei, semana mai mult a mior- laitura, 'caci stomacul li se strinsese cu desever§ire ; 'Inca crate -va ciasuri si mOrtea s'ar fi facia stepana pe situatiune ; deja boldul sea incepuse a impinge pe aceste nenorocite fiinte, slabite de fOine si frig. puma era aprOpe perduta, iniorsa spre perete, plangea in as- www.dacoromanica.ro
  • 85.
    744 CULMEA MIZERtEI cuns,gi tintind ochii din cand in vand spre icOna Prea Santei Feel Ore, care era aninata d'asupra capului el, o ruga cn laerami sa'i trimOta, sau un ajutor providential, sau un sfirgit grabnic, ne- mat putend suferi durerea fiilor set. Cele douia fetite mai man, Tamp cu ochii inundati in lacfami, stringeau cat puteau in brate pe cei dot micuti gi le abureau su- fland en gura, manugitele ingbetate de frig, mangaindul cu spe- ratite degarte ca sa nu mai plingla. Aga se strecurara doua, trei ore, afara plOia nu fneetase ; un, vint gi mai puternic sgrinta prin hartiele ferestrelor, buind in pe- retii easel cu o putere supra naturara; o sguduitura puternia, care era aprOpe sa sfarme casa Inrnarmuri pe tots, gi eu tote as- tea nu aveati o speranta, drept mangaere. Era culmea mise- riei! Momentul trebuia sa hotarasca de sOrta for ! Un ochiu MO. veghea asupra,-le- dintr'un be Prea Inalt ca path, et vedea. Era ochiul Providintei. Mama leginase din momenta] cutremurarei case, fara ca co can abia se mai luptau cu fortele junetel, sa fi bagat de sem. S'apoi flamani3i earn erau, inghetat,i de frig gi inspaimantati de furia tempestei, aprope amortisera, cand urautura unei trasuri care se uprise inaintea casutei lor, if facu s6, tresar6. 0 voce fememsc/ se aucli, in acel moment, chemand pe alt eine va din trasura Cu umbrela eaci Inc a ploua. In urma o ciocanitura -agora la umila for uga, ii tretli bine, gi tot de odata se Infricogara.' nefiind depringr cu ast-fel de visite ; cu tote astea, fetita cea mai mare, intreband, tine este ? dupa ce i se respunse forte blajin, deschise uca cu ore-care temere, retragendu-se In interiorul easel care era forte intunecos. Ca prin minune casa se ilumina printr'un chibrit aprins de vi- sitatorl, can dete foe unei lurninAri, de ore-ce erau preparata cu acestea, facend ca sa,' se distinga interiorul easel gi personele ce o locuiau. Era un tablou infiorator ! Aspectul unei ast-fel de mizerit niei nu se pote descri. PersOnele visitatOre, un domn gi o domna, ingroziti intr'un mo- ment de ceia, ce vedeau cu ochii, schimbara nigte privirt semnifi- cative, apot darna, care purta un costum nobil dar simplu, potrivit cu timpul, se apropie de patul bolnavei care Inca nu se tredise din legin ; indata ce o privi se adresa insotitorului seu :Joe- tore, usez5, de megtegugul d-tale. Acesta, un barbat Impunetor cu un aspect martial, care proba profunda'i atitudine, dar in a- celagr thnp, cu o figura forte atractiosa gi nobila care 'ti dovedea pe marl uman, apropiindu-se de bolnava, gi observand-o de a- prope, de gi era perduta j3u desevirgire gi leginata, totugi nu se descuraya, ci scotend imediat carnetul, rupse o foie pe care sense ca creionul o ordonanta §i u dada vizitiului en care venise, po- runcinclu-i ca indata sa se intOrca on medicamentele preserise. Pana la sosirea inedieamentelor, se ocupar6 Cu cercetarea celor atte nenorocite fiinte, sari inghesuiti unul in altul, priveau uimiti la tot ce se petrecuse, fara ads putea da sema de situaAiune. In a pit, nici sa'l www.dacoromanica.ro
  • 86.
    CUE MEA MZERIET 745 cest moment, cate-va lacrami se vedura picurand din °chit visita- tore'. care mangaind cu o caldura parintesca pe micii copila§t, dupa ce le dete cate-va prajituri dintr'un equlet ce purta pe mans, le promise ca a doua cli vor avea de tae, tact primul res- puns al acelor copila§t, la intrebarea ce le faeu, a fost : Nt-e frig §i ni-e Rime Dupd un sfert de ora sosind §i vizitiul cu medicamentele, plus un cog en diferite articole de mancare qi cloud sticle cu beuturt Intaritore, aduse tot dupa ingrijirea Doctorului, primul act aL a- cestaia fu de a administra bolnavet medicamentul necesar la a earl' atingere se qi cle§teptd tintind. °chit sperioqi asupra celor din casa. Mat inteiu nu credu ochilor, i se pares un vis, inch i- dendu-i tarap ; insa imediat it redeschise §1 la intrebarea Doeto- rului ce are, sufeEnda, dupa o privire cercetatore, intelegend 6co- pul nobililor visitatort, se intorse spre icona Santet Feetore, o privi indelung, apoi cu o voce melancolica dar destul de deslusita dise : Multumescu-Ti Matca Domnulut : §i intorcendu-se spre vi- sitatori, addoga : Avett mild de ace§ti patru nenoro iii, tar pe Tine me lasatt sa mor in pace, tnultamita ca ruga mea catre St. Femora a fost audita. De acum pot milli impacata, fiind sigura ca vein ingriji de den§it §i uu'i yeti lasa pe drumurt. Aci se opri, lacrimile o podidira plase cu suspin, la a cart] jale, copiii en- prinst de mila, o imitara, in cat abea putura fi potolitt de bine- ne-facetorit lor, can de asemenea, migrate pana la suflet, unira pentru un moment g lacrimile lor cu ale nenorocitelor fiinte. In intervalul cat tinu acesta scena dutosa, vintul §i plata ince- tasP ; norii se deslantuiserd putin sate putin, §i in a curt, cerul se inseninase, stelele sclipeau in tota splendorea pe un albabtru ra- pitor, tar lung en gratiosa-t majestate ca o regind a noptet, artin- eand razele sale pretutindent, nu perdu din vedere nice umila lo- cuinta a acelor nenorocita, ci o seruta cu voluptate, strecurandu se prin saracactosele ochtulete ale ferestrei care cu putin mai *nainte presenta un aspect plingetor. Acesta nobila §i nepretmita bine-facetore, care nu era aTita, de cat Domna de ontire a aces color], pana in acea sera, nu avu,ese nict o cuno§tintd, ea in raionul seu se afl't o asemenea tamilie ne- norocita, cam ar fi putut de mult sa'i vie in ajutor, avend o inima adeverat crestinesea; causa a fost ca niment nu'i facuse cunoscut despre suferinta lor, tact vecinit vetlend ca acea femeie are ca- suta ea qi tree' fiice care lucrad cro§eturt. o credeau fericita; si on de sate on venea cate o comisie, niment nu o recoinanda. Arum insa, acea vecina care o miluia din cand in cand, vetlend pericolul care ameninta pe aresta nenorocita familie, alergase in- tr'un suflet la Domna ae (more, despre al caret domiciliu se in- formase de la o altd, femeie seraca, ii faeu cunoscut grava situati- une §i pericolul in care se aflau acei nenorocita; tar acleverata, Domnd, de onore, intelegendu-§t nobila qi delieata misiune, nu perdu nicY un minut, ci ducendu-se la Doctorul colorer i1 lua, §i impreuna, ii vecluram visitand pe un tiinp a§a de greu §i la o ora deja inaintata, casa nenorocitilor. gi www.dacoromanica.ro
  • 87.
    746 (111,MEA MIZERIET Nue de prisos, cred, a mai spune ce chiar de a doua bol- nava fu internala intr'un spital, de uncle- peste doua septatnani pe deplin restabilita. Cele tree fete fora instalate in asilul Elena. 'Minna, tar bamtul se lash.' spre inangaierea mutnei sale, carnia i se facia si o pensiune bnnicica, multumind Maicei Dom- Milostivitorea cea prea buna a tuturor ca '1-a ascultat scurta dar disperat-i rugaciune, in m °mental ctind se afitt in culmea mizeriet. MIZERIA Geine saracul de nemaneare E gol, haanata, s'a trentuit, Plota, zapada §i frigid tare. _Pam" la ose, vat ! l'a rasbit. Stie c'arasa, copii nevasta, L'a§tepta intr'una din ochi clipind Priveso sa vie, tot la fereAta, Cu painiqUra sau alt merind. Si nu'i nice asta, nice chiar de una, Cam tota sliva a colindat Catfind de lucru ca 'n tot d'una Se 'ntorce acasd, lihnit, uscat. E trist seracul clasta ursita. N'o pOte duce, e disperat, Copiii plinge. mania manita, Cu lacramiare '1-a alinat. ;41-adorm sermauif, e'adese ora, Sperauta diet 'i-a atipit, De si le gora a inimiora, Cam tout ;Elia a chiorait. Ast-fel-le sorta, Ono., in fine Tortura negro, 'i-a cousamat, Si ate unul, trecend la bine DurereamUrteale-a alinat. Preotul ANTON I. SAOHELARIL Srantul Gheorghe Veehiu. si nului, crestinilor, t i, aste-]h ao www.dacoromanica.ro
  • 88.
    BIBLIOGRAFIE Literatura Istoriei bisericeF,Cse inavuteste pe 4i ce merge cu lucrari de ale invetatilor rusi ; de si ele nu aunt numer6se, dar mai tote se disting prin o intrebuin- tare sirguinci6sA a isvor'elor o cunos,itinta deplinA a li- teratures. Lucrarile aceste yin in mare parte de la fostil students al Academies spirituals din Moscva si aunt o do- vadA despre seriositatea si zelul cu care se cultiva.' acolo Istoria bisericesca. Dar intaiul rang intre tote lucrarile de acest fel de vr'o ciece am aeum, it ocupa scrierea lul Ni- colae Ricanorovict Glubocovski, Licentiat al Academies spi- rituale din Moscva, intitulata : Fericitul Teodorit Episcopvl Cyruluf. Viala si operile sale Studiu islorico-bisericesc, 2 volume (ruseste). 31osva, 1890. Acesta lucrare este una din vele mai insemnate Mono- grafii patristice si pote servi de model on -ciirui teolog, care ar voi sa scrie in ranml acesta. Lucrarea se distinge 1) prin o cun6stere deplinA a operilor lui Teodorit si scrierilor contimpurane. Se vede ca autorul facut estrase copi6se si sistematice, pe care a cladit studiul seg. El a citat si discutat pretutindenea materialul complect, un ce ne mai pomenit in o lucrare din yecul 5. 2) Prin simeiria minunata in care autorul s'a silit a Linea sema de tote inaprejuralrile diverse ale lui Teodorit si de activi- tatea sa literal% asa de feltirita. El e apreciat ca polemic In contra Monofisitilor, ca eresiolog, ca exiget, ca Epis- cop, ca cap al orasului, ea istoric, ca scriitor ascetic, a- semenea in multiplele lui relacii cu Antiohia, Alexandria Constantinopole, Roma etc. Cu zel neobosit autorul cautrt §; st-a www.dacoromanica.ro
  • 89.
    748 BIBLIOGRAFIE pretutindenea sapatrunda fondul luerarilor. El urmareste isv6rele ce a intrebuintat Teodorit la corn punerea istorief bisericestf si a scrierii eresnrilor cu aceiasi luare a- niinte ca si itele ineurcate ale politicei biserices,sti ce unea atuncI intre sine marble scaune episcopale. Autorul insist& nu numai asupra cereetarilor dogmatice ci si asupra ce- lor chronologice. Dar in adever de admirat este 3). Cunos- tinta ce autorul are de literatura: rani carp' de istorie bi- cericesca, Bunt inzestrate en o literature asa de imbelF,m- gatagerman,a, englesa si francesk din timpul mai vechiti si mai mil. Mari visterii de dull trebue se fi posedand Academia spirituals din Moscva! Sail unde aiurea sa fi cunoscut autorul atatea opere ? In notele cu care ilustr6za textul, aduce o intrega societate de Ir.vetati germanl, fran.- cezi, englesI si rust. Mal Intel insa, el a studiat forte solid pe maril patristici si scriitori de istorie biseripesca frau- ces'a' din v6cul 17 si inceputul vecului 18, pe care dupes convingerea sa nu'I pot inlocui modern!. Cu tote a- ceste autorul nicairi nu face vre-o parade de cunostintele sale. Intl-6ga espunere este obiectiva, lar controversele a- duse in note aunt unde si undo prea scurt tratate. Planul operel este urmatorui : Volumul I se imparte in sapte capete : eel intaf contine viata lul Teodorit [anti la Episcopatul soli, al doilea it descrie ca Episcop si a) Activitatea sa in folosul de obste al orasului b) Acti- vitatea sa bisericesca ca pastor, inv6tator si combatator al ereticilor. Cele trei capete urmatore cupnind marea con- troversy do2maticii intre scOla Antiohdna si Alexandrina relativ la unirea ipostatica a celor doue fir! in Christos pana la Sinodul talharesc din Efes (459) si depunerea lui Teodorit. Al §eselea Cap espune restabilirea Teo- dorit in Episeonat la Sinodul din. Chalcedon (451) F;i merge Vara la mortea lul (458). Cel din urma cap tra- teza despre s6rta decedatulu! 'Teodorit in judeeata Bise- sericel ales in disputa despre tole trel capete (547-553). Autorul este un adorator al lul Teodorit si catolic orto- doxadversar declarat al lu! Nestoriu, aparator al luI Ciril §i combatator al lui Dioscur. In asa atitudine, el negresit n'a putut fi de tot just fate cu meritele nici fat cu de- feetele lul Teodorit. Acosta se vede din modal in care judeca pe Teodorit ca membru al Sinodulu! din Chalce- don.. Aid autorul nu vrea sa stie nimic despre indoelile eel adica hi www.dacoromanica.ro
  • 90.
    BIBLIOGRAFTE 749 la carea dat loc atitudinea eroului sett ; ceia ce insa tre- bue a i se trece cu vederea. Dar insemnatatea operei se vede mai ales din Volumul II desfficut In vase !Atli. Partea 1 este o espunere mina- nat de terneinia, despre lucrArile exegetice ale lui Teodo- rit. In partea 2 se discutrt opererile polemice vi dogma- tice ce n'ati fost espuse in Vol. 1, de aseminea gi operile apologetice. Partea 3 tra,t6dti, despre operile istorice ale lui Teodorit. Aici e punctul col mat. luminos esq,minarea istoriel bisericevti a lui Teodorit in isvOrele ei. DesfAvu- rarea devine aprope o apologie, insa just'a. Aci autorul im- pinge cu succes cercetArile sale mai departe s,;i ajunge dovedi en probabilitate ca Teodorit in compunerea istori- ei sale bisericevti nu s'a tolosit de Socrat i Sozomen ci nu- mai de Eusebiti, Rufin vi Filostorgiti, In acelavi mod precaut sunt espuse isvorele vi planul Compendiului fabulelor -ereticilor". Autorul aid intro, cu indrasne15, in critica is- vorelor gnosticismului xi nimie din ceea ce trebue a, cer- ceta nu las5, la, o parte. 0 adeveratrt ina,vutire a litera- tures de felul acesta da, in investigatia sa despre Epitome" care este de mare insemnAtate pentru dogmatics. Sectia din urtna a acestei pArti tratea, despre (10.6a.v.-4 icloom" vrednicia de credinta gi pretul ei pentru istoria monahis- mului. Partea 4 e consacratA lui Teodorit ea orator vi vi predicator, a 5 Epistolilor, a 6 operilor perdute i pseu- do-epigrafe. Conclusiunea este o privire recapitulativA a- supra mul Teodorit ca scriitor. Ast-fel in aceste doue volume de peste 850 pag. 80 ni se presinth, una din cele mai insemnate qi savante Mono- grafiii patristice, si Biserica Rusiei cu dreptul se note felicita di, din sinul ei a exit asemenea lucrare ce dove- devte o erudiciune intinsti, o sirguintA mult staruitore. Neat numai ca lucrarea find scris rusevte nu se va pu- tea respandi vi in streiratate in mesura in care merits. (Theologische Literaturzeitung, Nr. 20 4 Octomber 1990. Leipzig. S. 502 sq). Icon. ALEX. MIRONESCU. si www.dacoromanica.ro
  • 91.
    Prirnim urruatorul Jurnalde la Eparhia Sf. Episcopii de Arge§, prin care regulezi budgetul atelei biserici. JURNAL. Asta-41 arm]. 1890 Julia Noembriu ¢iva done-spre-clece, not E- pitropi: vi Preotii Bisericei cu patronagiul Sf. Gheorghe din Pitevti, intrunindu-ne vi cleliberand asupra budgetulut de venitul cheltuelele acestei Biserict pe esereitiul 1S90-1891, i : Avend in vedere ordinul halt Prea, Santiet Sale Parintelui piseop al Eparliiei cu No. 307 din 14 Aprilie a. c. prin care se decide ea Biserica eu patronagiul Sf. Nicolae din acest orav este filiala Bisericei nostre SE. Gheorghe. Avend in vedere ca- Biserica Sf. Nicolae are un numor forte mic de enoriavt, un venit insuficient pentru intretinerea personalului de servici u. A end in vedere ca donatorii averilor lasate Biserieilor au avut de stop ca averea for donata sa serve pentru intretinerea Glerului si radicarea prestigiului sfintei nostre Biserici Crevtine Ortocloxe si pomenirea for in Iocasul Dumnecleiret. Pentru aceste cousiderente am decis : ca in budgetul Bisericei nostre St. Gheorghe pe esereitiul '1890-1891, se prevedem suma de let vase sute (600) ca subventiune pentru intretinerea Biseri- eel filiale Sf. Nicolae. Acesta subventiune va fi reversibile si asupra budgetelor vii- tore, pre cat veniturile Bisericei nostre -nu s'ar micsora de la suma la care se gasevte asta-cb radieata, cand Iuain acesta decisiune. Acest Jurnal se va inainta pe de-o-parte la aprobarea Prea San- tie' Sale Parintelui Episcop al Eparhiei prin Parintele Prot:Heron_ local, iar pe de alta de odata cu budgetul la aprobarea onor. Con- siliu comunal prin Dl. Primar local. Epitropit : (ss) Rdicoviceanu. (ss) 1. H. Nicolau. Preotii : (ss) Pr. N. P. Boerescu. (ss) Pr. G. Popescu. E- vi @i www.dacoromanica.ro
  • 92.
    Copie dupre adresaComitetului Permanent al Judetului Argeg comunicata Prea Sf. Sale Episcopului, in cestiunea regularei lefelor preotilor §i celui alt personal bisericesc. Prea Sfinte, Comitetul Permanent in urrna intervenirilor facute de Prea Sfin- tia Vostra a dispus a da legala satisfactiune reclamatiunilor sluj- bagilor bisericesti cu privite la subventiunile ce au acordat prin bugetele comunelor for respective, a invitat pe de o paste forte serios pe D-nn Sub - Prefect' a pane obligatie Primarilor sa achite Para intardiere subventiunile ne platite dupe anal financiar 18h9- 90, cum §i pentru trimestru espirat diu esercitiul curent, "ar pe de alta pentru viitor a regulat ca plata preotilor si a eelor-1 alt' slujba§i biserice§ti sa se faca trimestrial in modal eel MLl regulat. Subsemnatul dar are (more a ye supune de acesta la cuno§tinta Preasfintiei Vostre, rugandu ye tot de odata a diposa en Parin- tele Protoiereu al Judetului sa privigheze data se indeplinesc la timp aceste disposition' §i in caz coutrariu sa ne incunostiinteze. Bine-voitt ve rog Prea Sfinte a primi fncredintarea prea osebi- tet nostre consideratiuni si stln1 L ce ye pastrez. Pre§edinte (ss) PASCAL. Seeretar (ss) G. N. Tdmpeanti. DONATIUNI. D-na Lelia, sotia D-lui Iancu Oteteli§anu, arendapl mo§iei Cu§- mirul din judetul Mehedinti, bine-voind a oferi bisericel din acea localitate, un potir, o cruce, o lingurita, un disc i o copie, tote de argint; mar Dl. Alexandra Otetelisanu o colimvitra de pleb, pen- ut botezatul pruncilor, li se aduce %if §i caldurase multemirr pio§ilor donator'. www.dacoromanica.ro
  • 93.
    754 DoNATH-NY riag 1leu. Maria, Mares Comsa, veduva, enoriasa 1 leu. Nita Ione- scu, notaru comunet 1 leu. Pantile Dem. Hemel, enorias biseri- cei 4 leu. Stan Gh. Stanciu enoria,s 1 leu. Vasile Gh. Negue eno- rims 1 leu. Gheorghe Mayen Dula, din cotnuna Teisaui 50 bane. len Mgrcu Dita enorias bisericet, 50 ban). Tuturor acestor donators piosi li se aduce caldurose prin publicitate. Domna Alex. Luchia cu fiul seu Harisiade-proprietarit mosiei Sucevern, judetul Tutov,", au daruit biserieet st. Trei lerarhi din Comuna Bogdana, policandru de bronz poleit si incarcat cu cristaluri in valore de 150 leT precum si o iedna, 1VIttica Doinnu- lui format mare imbracata cu argint corduele suflate cu our -in valore de 535 lei. Domnul Ilie Clara, a daruit aceliasi biserici- un clopot in grentate de 103 chilograme care valoraza 700 lei, tar d-nul Mihail Parfene a daruit o crure mare de iemn, zugra- vita pe o parte restignirea Domnulut, Tar pe alta Botezul care costa 45 let, de care apartine si o candela de alarna, cu trei sfe-- nice in valore de lei 15. D-nit Mihail Sitariu si G-h. Gutanu an daruit bisericet numite cel I-id 24 lei Si 70 bans, tar al II-lea 10 si 30 barn. Tuturor acestor plop donator" li se aduce caldu- rOse multamirt prin publicitate. Prin initiativa si neobosita striruinta a d -]uy Vasile Nadejde lost controlor lost Sub-prefect, actualmente Avocat, si cu eheltu- tala poporanilor si a Primaries de Adjud, carea a prevOut in budget rate o sums de lei pe fie-care an, s'a facut in Adjud jud. Putna o biseriea care a costat in total sarna de peste 30 mii Iar ca erestint mai evlaviosi si piosi, care an contrihuit la ridi- carea acestut slant loca,b atat cu bans, precum i cu neobosita, for artivitate stint urmaterele persone : D-1 Custantin Ghica fostul proprietar al mosiei Adjud a oferit 200) let Toiler Masca 900 lei si una icand mare a st. martir Teorlor Tiron zugravita cu chel- tuiala sa. Gheorghe Serban 700 lei. Gheorghe Pacura,riu si fiul 500 lei. d-nul Sotir Vriones posesorul monies Ajud a oferit 300 lei. d-nul Dobrea Dima osebit de barn in diferite randuri a fa- cut o icOna mare en tronul el numita Maim in valore de 700 lei. d. Nica Blanariu deosebit de haul a cumperat un chivot in valore de 100 let d. Lazar (Brailen) Stefanescu, a dtruit una icona marimea de mijloc. tot Mama D-lut, imbracata in our in valOre de 70 ruble. d. Mihai Tutuenu, un policandru de alama in valore de 25) let. d. Gheorghe Gh.eorghel primarul de Adjudul vechi, osebit de ban], un policandru de bronz 200 lei. d-nil Nica Popa, Nanea Mareuta, Constantin Ona, Ion T. Radii, Constantin Buliman. Stefan Anastase si Nichifor Ion, fie-care a farut rate o candela de argint, in valore de 60 lei una, trite 420 lei. d-nil Alexe Boje, Ghita Bloga si Ghita, Radovici, ad oferit dond sfes- nice de alama iu valttre de 50 lei. d-na Ro.alia N. Crivelariu, a eumparat 4 carts, Evanghelie, Evhologiu, Liturghia si Psal- tiria" tote editia st. Sinod, in valore de 56 lei 50 ban' legate en multimie an gi let Let D-10, www.dacoromanica.ro
  • 94.
    DONA1 755 pele marochin.d. Die Nicolescu. Dorobantul proprietarul mosiet Ajud, actualmente deputat a oferit jumatate din diurna sa de de- putat. 750 let bisericei si 750 lei spitalului din localitate, si d. Nicu Lojescu actual Sub - prefect al plasei Racaeturn. prin mijlo- cirile de care dispune, ne-a adunat in folosul bisericet 450 let. d. Costaehe Antoneseu, comersant din Focsant a oferit una ea- deluita de argint in valore de 120 lei. Tuturor acestor prea plop donatori li se aduce vii si caldurose mult,emirt pentru acesta ca- ritabila faptA." gi demna de itnitat. D-sOra Maria T. Apostol, d-nul Fi lip T. Apostol si d-sOra Li- lica _neva cu let 700 au procurat santitele vase complecte, tote de argint masiv si sufl'tte cu aur, santitele acoperemiute de atlas de matase roe" ornate cu fir si fluturt tret fete de mese de doe. d-nu Velicu G-anea cu lei 35 a procurat o cadelniri. d-nit Cons- tantin T. Apostol cu let 30, Ivan Constantin en let 16, Ghita si Nicul. Lazitrescut cu. let 8, Niculae Nichifor cu lei 6. Pr. Teodo- rescu cu lei 6, Serban H. Cosac cu. let 5, Panait Candelato cu. let 5, Stanciu Tarachiu, cu let 5, Nichita Moruz cu lei 5 Const. G. Tam' cu let 7,50, Nicolae Nistor cu let 9, Nae Georgescu let 4,50, Spiru Ionescu let 4, Em. Danulescu lei 9,50, I. Christo- lovenu, I. Barbulescu si Gheorghe Ganea cate let 3, B. Rucarenu lei 1,50, Calin Gheorghe let 8 si Dragan JOn let 8, pentru legatul cartilor yacht si procurarea eelor noi. D-na Ana Dongorouzi a daruit imbraeamintele sante' mese si a sant presto], de damase de lana. D-nul Petcu Niculae en let 60 a procurat o cristelnita de arama si s'a oferit a o -pastra in curatenie tot-deuna. D-nul Eane Vergica a daruit pentru biblioteca bisericet 12 volume cart" bisericesti, continua, elen ca Minee, Ceaslov etc. D-nit Const. T. Apostol cu let 24,70. Vasile 1. Manea let 20, Em. Danulescu. I- van Constantin, Dunntru Tecu. Radu I. Filote si I6n Bratu eke let 10 ; d. Boldeno, R. Harjoghe, Stanciu Tar chiu, Jordan Rusea G. Lazarescu, I. Sotronie, P. Candelato, Stefan Cotet si Nae Geor- gescu Cale let 5; Necul. G. Pops. si G. Mortu cate let 4; Ion Rosca, Stoian Dinica. State Milutiu si Grig. Dafinoiu cate let 3; M. Marinescu, D. Antohi, Ion Scorbura, lordache Panait, B. Rit- carenu. G. C. Filote, Vasile Muntenu, Loan Haralambie, G. Chi- rit,a, Oprisan Chririt,a, Jon Arbunea, culea Ilie, Cost. G. Turcu, Stan Oancea, lancu. Dimitriu, Radu Root. Ne su I. Tutor, Ion Tudor, Gheorghe Moraru, Anghel Niculau, Preot. N. Popescu, G-. Danulescu, Apostu sin Al ost, Coman D. Spita, I. Cristolovenu, si Const. Ion cate lei 2; Radu Cochirlenu, Hr. Peneiulescu, Alex. Tanaseecu, Stefan Barza, Stoica I. Tudor, Badiu Len, si Dumi- tru M. Bactu cite let 1,50; Manole Tone, Mitu Stan Ion Shnion G. Vasilache, Neculae C. Filote, Filip Scherer, Mateas Koenig, G. Covrig, Stefan Mustata, V. Tarachiu, Nicolae Manea, Tinca. G. Popescu, Dumitru I. Filote, Lazar Gheorghe, Niculae Belu, Niculae Murgu, N. Vasilescu, N. Uglea, Nita Surdenu, Ion Negru G. Harjoghe, C. Serghevict N. Lefler, St. Mocanu Vasile P. lon Ion Vlad, Zinca Filote, Marin Filote, Tanase Dutnitrache, Gh. Georgescu, Bogdan Popescu, Dumitru Gain-a, Ion Vasilescu, Nicu ICNI : si ; www.dacoromanica.ro
  • 95.
    756 DONATIUNI Ionescu, Gh,.Draghiciu, Preot. Petre Bordenu, GriPopescu, Va- Bile Ignat i Mihal Baciu cote lei 1 ; Sandu C, Madgearu §i alte 31 pers6ne cite 50 barn, pentru procurarea unuT rand sacre veq- minte de adamasc de matase. d. Dimitrie Lazarescu a:daruit volum predicT de Antim Ivirenu. Personele notate mat sus, animate de eel mar nobil srmtiment, bine-voind a contribui cu sumele aratate in dreptu-1e, pentru pro- curarea santitelor vase, cumparatul §i legatul cartilor, inflintarea santitelor invesmantarl, reparatul pardoselet bisericer din corn. Gurgueti judetul Braila in numele epitropiel bisericer din. corn. Gurgueti, pl. Vadeni judetul Braila, li sa exprima cele mar vii multamiri, dorind ca esemplul dat de d-lor sa afle cat de multi imita tori. Lista de locuitorii din comuna Luica, Plasa Negoe01 judetul Ilfov, ce au ajutat la pardosela cu scanduri a st. Altar al Biseri- cei din sus disa comuna. Preotul Marin Sachelarie Parohul 40 let. Petre' Dumarescu let. Ilie Radu Dragomir 2 let. Ilie Paun 2 ley. Paun Florea 2 1. Gutu Drape 2 let. Marin G-anea 1 leu. Mitu Ganea 1 leu. Gheor- ghe Ignat 2 let. Ivan Chiru 1,30. Dimitrie Florescu 50 ban]. Te-b odor Popa 2 lei. Voicu Marin 2 let. Stan Gheorghe 2 lei. Gheor- ghe Dinca 2 lei. Nae Ivan 2 let. Savu Necula 2 let. Gheorghe Bu- cw 2 lei. Peste tot lei §i noua barn 80. Tuttiror acestor plop do nators li se aduce vii muitumin. 1 z fat -cleci www.dacoromanica.ro