1883 07

ORTHODOXAROMANA
aunau, 8gPiolicu 863gliagicq
1.1111
VIII
AlTT3-1_, -VII No 7
IULIE.
V
TABELA MATERIET
pag.
I. Papismulsi sta-
rea actual;
bisericeiortho-
doxil In Rega-
tul Romania"... 401
IL Petru Morn
(Biografii) 431
C
Czia ...........
octal
pag.
III. Enciclica San-
tului Simla 454
IV. Sumarele se-
dintelor St. Si-
5(35
III f
111.
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTIILOR BISERICESCI
34, Strada Principatele-Unite, 34;
18E33_ *b.
ftZ r:
nag=7:_ .
ORIE
7'1 C..,Atre
1=1... V
IL/
.I A .4I 4 4_1.4X.A
clltardalakiI4 ,D'Iiterikeiiie4yrelyAUP,trattritieanktrtliiaif
I t
DISERICA
touomca
.
7317:02IE:,
.
i.
n
nodii _I
. 1
--osa--- ..
I
vki
dfii ler ir
t.
N01...10
IP
occ.
41%
1 7
:
rtA.
a
a
N
1,7-0 'e4 ;7,1 ka.-4 *.1 1-74 ;;0 ;ei
C: `,
tt:;:a 414 k 1;4 k..24 r
-----
t-1414
H',Q:1
t1i-4. 0
i I
'etVia
1 ',,* .4
aiwahlambeml
_
I Do, A
74i4
www.dacoromanica.ro

ANUL VII. 131161111E8TE I 3Lffi 1883 No. 7.
BISERICA ORTHODOXA ROMANA
JURNAIXT PERIODICU ECLESIASTICU
_A_PARP b 31D.A.T.A. PP MAUNA
,Predica cuventul"
II. Tim. IV. 2.
PAPISMUL
starea aetuali a Bisericel orthodox In ttegatul Roma
(Urmare gi Fine, veal No. VI, an. VII).
Biserica papala, cu mij16cele ei enorme materiale
i morale, cu clerul eT format de jesuitY §i chiar cu
ordinul Iesuitilor, strAbate cu ochT de Argus in t6te
t6rele de pe globti, qi nu des inapoi nici odatg, dela
telul pus ()data, chiar sute de anT de s'ar cere pana
la ajungerea scopulul sell Ea nu se spAri6 Did de
persecutiuni politice, ilk)." de necredinta, nici de so-
cialisnati qi nihilismu, nici de du§mAnia
nici de nereeqit`d, timpurara. Unde nu p6te, se
inarmezA cu radarea §i Weptarea timpului favora-
bil: unde se cere opositie o comanda organelor sale
cu risicul de a ajunge ei la temnita si a'qi perde posi-
tiunile for sociale, qi glasul papa' tot-de-una este as-
cultat. Papa este sustinut prin o multime de jurnale
in t6te t6rile catholice. Propaganda se face qi inc
cu succes ; aqa in statele Americei protestante, nici-
o-datA numerul catliolicilor fost a§a de mare ca
astach, in timpul necredintei qi al ideeloT subver-
sive; papa a trebuit sa fundecle acolo cilte-va epis-
copate n6u6. In Anglia cea atat de du§man'a papis-
mului,_incii se observes inclinare cAtra biserica Ro-
n'a
21
www.dacoromanica.ro

402 PAPISMUL SI *BM ORTHODdXX IN REG. ROMANIS!
mei, mai ales in aqa numitul partitil ritualist. Ori-
ental orthodoxil este minat de institutele de educa-
tie ale Iesuitilor. In timpul present, dad sciinta da
resboitt disperat religiunif creqtine, biserica Romei
a 'limit lumea prin perseveranta in ideile §i ten-
dintele sale, Printr'un Sinod universal, adunat din
tota lumea catholica, in anul 1870 ail proclamat dog-
ma infailibilitatei Capului seu Papa. Scandalul in lu-
mea civilisata a fost mare. Chiar unix din episcopi s'ati
fost revoltat. Theology renumiti in Germania, ajutati
de marele omit de stat al Germaniei Bismarc, s'ail dis-
binat de biserica Roma qi all format o biserica inde-
pendentagermana, sub numire de Vechii catholici".
Guvernul german a alungat pe Iesuiji de pe terito-
riul statului set, a &cut leg): restrictive contra cle-
raid latind, supuindu-hi la controlul statuluT, a ares-
tat qi esilat pre ca nesupu§i. S'a kinceput o lupta
inverqunata, intre Roma §i guvernul germanil, qi
la urma istecimea Romei a invinsti tOta, agerimea
politick' a liii Bismarcil, §i lucrurile sint aprope a
se restabili in starea de mai inainte ; cad altmin-
tere- nu se p6te pacific statul germane, carele nu-
mera in sine vre-o 16 miliOne de catholici.
Se revenim acum la propaganda catholica in Ora
nostra.
Dupa, ce, precum am vedut, a fost respinsa in Mol-
dova, in anal 1826 ultima incereare a Romei qi a
Austria de a se recunOsce formal petrecerea in Mol-
dova a undi episcop latinescii, acela a continuat a
petrece in Moldova ca persona privata sub protectia
consulului austriac, in puterea pasportulul set, prin
care se declar4 de eclesiastic, vent in Ora pentru
afacerile sale." Dupa densul all urmat altii pAna
in timpurile de, MO, cAnd nime nu maY pone in
cestiune petrecerea §i functionarea a doi episcopi ca-
tholicl in RomAnia, cea toleranta qi liberala. Roma
ins6 nu se multameqce cu atata. Ea voe§ce, cu orl
www.dacoromanica.ro

PAPISMUL ySI 1IS. ORTRODOXit IN REG. ROMANTEI 403
ce pretti cucerirea religiosa a Romania spre acest
sfirsit Papa Phi IX-lea a trimis in Romania calugari
iesuiti, carii mai anIeid in Bucuresti i. apoY in _Iasi all
infiintat institute de cresterea fetelor romane, pentru_
a caror instruire i educare s'ad adus o draie de Ca-
lugarite iesuite, din Francia si (lift Germania. Ase-
menea scoli pe urma s'aA mai infiintat si in alte orase
principale, precum : in Galti, Braila, Craiova. Acolo
o multime de fete romane, de tate starile, se crescd
.se instruescd in dogmele si obiceiurile apusului.
catholict ; cele sarace gratis, cele bogate cu plata.
Multe familii, ademenite tie frum6sele aperente
de ingrijirea parintesca, cu carea se trateza fetele in
acele institute religiase, s'ad trimis copilele spre e-
ducatie la institute de aceste prin sreinatate ; in Ga-
litia, Francia, Germania. Acolo ele invata de tate,
,numai sentiments nationale i dragoste catra reli-
giunea parintilort for nu dobandescd se cresed
instruescii in religiunea catholica, si la intarcerea
in familii aducti cu sine in Ora vra si dispretil catra,
religiunea ortodoxajauda pre cea eatholich-romans;
nu 'le place a merge la biserica orthodoxa, spuind
ca la ea nu e frnmos, nu'i musics, preqii dint prosti,
multe din ele nu se marturisesg, nici nu se comunica
cu sfintele taine la preotii ortodoxl, dar o fac cu pia"-
cere, cane ad la indamana un popa, latinescd. Multe
din copilele 'sarace, ce se educa in institutele iesui-
tice, treed la religiunea catholica, se trimit in streina-
tate, unde se calugarescd,- si ele institutrice
pela aseminea scale. Episcopii catholici visitka a-
dese-ori aceste institute, dad copilelor mid presente,
precum : iconite cu Bfinti catholici, cu portretul papa,
etc. Preqii catholici fac in capelele institutelor ser-
viciul divin in tate c ilele, la care asista tote elevele,
apoi tree in clase. Nu este permis a se predi in ace -
ste scale alts religiune, de cat acea catholici- romans.
Unii din tinerii roman, lipsiti de cultura religiasa
devin ysi
si
si
www.dacoromanica.ro

404 PAPISMUL SI BIS. ORTRODOXA fN REG. ROMANIA
in, Ora, dar firesce dispu0 cAtra sentimentele religi-
ase in strEnAtate, mat ales in Franta, a fost ade-
meniti de iesuiti qi caqtigati pentru propaganda bi-,
sericei romane. Unit, ciisatorinduse cu femei catho-
lice, francese, germane, s'ati catholicit ysi ei i copiil
lor, qi §'ai1 luat eon ductori spiritualT clerici
pentru den0i §i pentru families, lor.
Tesuitii din Bucureri au introdus in biserica papi-
st& din Romania qi calendariul Gregorian, contra u-
sului vechiti de a se Linea serbatorile ere§tine de ca-r
tholici oda& cu orthodoxii, incercat indirect
de a se introduce acel calendar qi In biserica ortho-
dox& a Romanies.
Acum decurend s'a rHicat in capitala terel, a-
far& de biserica numitg, Baeatie," o cathedral& ca-
tholic& mAr4ta, cu bani adunati din -Or& prin
prin darurl particulare dela Romani i prin contri-
butiuni din tate terile catholice, pre care be a cutri-
erat neobositul Monseigneur Paoli, episcopul catho-
lic din Bucuresci, carele pentru zelul set Wept&
dela Papa a fi gratificat cu rangul de Mitropolit al
Bucure§tilor," dupes care pate va urma qi acel de
primat al Romania! Sint semne, cá curend se z-a
dischide in Bucuresd i un colegiti iesuiticu pentru
educatia junilorti romani.
Libettatile nastre ct mstitutionale, inalta proteetiune
streinA, lipsa de cultures a clerulul orthodoxii, indffe-
rentismul religios al claselor culte,ideele anti-crestine,
ce bantue c6la i societatea nostra, n edesvoltarea sim-
tulul s a demnitAtiinationale in popor, shrAcia biseri-
ceinationale : tate acestea slut atatea garantii de re-
e0tA, pentru propaganda catholic& in Romania nostrA.
La Roma se qcie forte bine, ea un popor nu pate
esista f&r& religiune, §i creclend ca religiunea qi bi-
serica oTthodoxg, a Romanilor sent marte, meqterii
eel iscusiti de aoolo, al6rghsa le inlocuesc6 cu ale lor,
pre care singure le cred el nemurit6re i eterne. Nu,
iesuitT,
lot&rii,
gi sail
www.dacoromanica.ro

PAPISMUL SI BIS. ORTHODOXX IN REG. ROMANIEY. 405
este dar de mirare, ca la Roma acum nu se mulcemesc
numaT a le se recundsce cei dolt episcopi, aflatorT deja
in tera, unul la BucurescY qi altur in Ia9T, tarn pans
acum dupre documentele tea era cunoscutf ca
qi vicars apostolic aT Bisericelor catholice
din Romania, i cu titlurT streine de -tern, precum :
Nicopole, Morcopole, Yloan, etc; voe,5cti sa alba'
Mitropolie in capitala card, cu de Mitropolit
al Bucurerilor, ca i cand n'ar esista acolo un Mi-
tropolit roman Orthodoxii; deaseminea, pe ranga,
episcopul catholic din Ia§i, carele negreqit va fi nu-
mit Archiepiscop on episcop de Iaqi, Inca alt-T
episcOpY, until la Galati'. i altul la Craiova, adica
unul cu titlu. Garatianul," celalalt cu titlul Craio-
venni :" tote posturT i titlurT ocupate de Mitropo-
lita, episcopii qi ArchiereiT romani de astadi, de a
carora esistenta propaganda catholica nu vra sa scie
nimica.
Jurnalul francesii din Bucuresd l'Independance
roumaine a nu de multflea adus q.cirea, ca Monseig-
neurul Paoli, cu oc&sia parilor catholice la Roma,
present'and.use la Papa Leon XIII-le impreuna cu
alti cardinall qi episcopi, Papa l'a vedut cu bucurie
qi cu densul a vorbit mat anteiti, intretinend 0 lung%
conversatie despre afacerile religiose ale Romania.
Tot acel, Jurnal ne a comunicat mai anteiti scirea
despre proectul curia romane de a infiin-ta in Roma-
nia uti Mitropolit qi cati-va episcopi( catholico-ro-
manT. A cesta hotarare ne da dovada, ca la Roma
sint siguri, despre triumful papismulul in Romania,
pentru care qi ei inputernicesc mijlocele de propa-
ganda. Cad carea alta ar fi trebuinta de a se crew
inmulti la not Ierarchia bisericei papiste, cand doi
episcopi ce are ea deja aici, sint pre destuT pentru
numarul catholicilor actualT, carele dupre statistics
este ca de 50,000 suflete?
Dar trebuie sa recunascem ca Biserica RohieT
eT
titlu
doT
vi-
sitatorY,
si
ist
www.dacoromanica.ro

406 PAPISMit I BIS. ORTHODOXX IN REG. ROMANIEL
face tr6ba sa, ea, precum am cis, tinde a domni tad
lumea. De secole ne urnadresce si pe not Romanii si
sd, incerch la fie-care Qcasiune fivorabild, a face *I-
va pasi inainte. De reusesce, bine, ea merge inainte ,
de nu, ea face o pauza, lucrezd in ascuns, si apoi la
timp esa pe fats, si asa, neconteiuit.
Ne intrebam inse : ce pate si ce trebue sk, fact
biserica si natiunea romans, in aceste timpuri asa
de critice pentru densa? SA ramand, ea 6re privitore
pasivk, ca pand acum la acesta catastrofd ce vine a-
supra ex, seu sa se sil6scd a o preintimpina din tote
puterile ?
Spre a respunde la acesta intrebare, trebue 86
dislegdm mai intditi alta : Voim not Ore si trebue
Ore isd, esistam ea natiune, natiunea romans, liberd
si independentd in noul regat romaiA, prin nei insi-
ne, prin, puterile n6stre fisice si morale, cu traditiu-
nile si obiceiurile n6stre cele bune, elironomisite de
la mo0 si stramosi, cultivandule si innebilandule ,
ski sk, ne dam pe mana streinilor mai anteiti sufle-
tele, si apoi libertk'tile si Ora, ca ex sa faces cu den-
sele cum le va veni lot la socoteld? ,Eu cred ca nu
siiardsi nu. Ar fl ruOnea si batjocura cea mai mare,
ca o natiune eroich, inteligentd, bogatd, cresting,
capabila a se perfectiona in lime, carea de smile
a luptat crancenti pentru esistenta sa politick, tocma
acum, ajunsd la limanul mantuirel, puss in rangul
natiunilor civilisate ale Europei, sd, renege la trecutul
set , sa defaime pe strkmOsii sex, calif nici-odata,
n'ak Voit sa fie decaf roman orthodoxy, si la carii
biserica, era ca unit zidiu puternic de apdrare, contra
influentelor streine de tot felifi, si and s'aii aliat
cu Turcii, prima- conditiune a fost apararea4i
neatingerea bisericei nationale si a drepturilor ei.
Biserica catholicd, carea astddi vine sa se pund la
mask gata si sa se desfateze in Romania, nu nea
dat mand, de ajutoriti nici-odath in timpurile n6stre
www.dacoromanica.ro

PAPISMUL §I BIS. ORTHODOXA. N REG. ROMANIEL 407
cele de restriqte dar de multe oti as adus preste
nos oqtirT streiue, spre a ne cuceri politiceqce, qi apoT
a ne papist4i.
DomniT, mitropolitiT, episcopiT, boerii §i poporul
roman s'atl luptat, at suferit necazurT, esilurl,
morte, si q'atL v6rsat sangele penfru tera qi le-
gea lor ; a lor, a natiunei romane trebue sd remand
on6rea de a poseda §i pe vitorili in tote ramurile
esistente sale acesta t6r6. Deed decd voim sd rema-
nem natiune romans, demnh, qi respectata §i inviitorid,
trebue sa ne pastram §i Biserica nostrA nationalA, ce o
am mo§tenit din trecut, dela moOT si stramo§ii nostril;
sA o apArAm§ish orAdicAm, dupre cum cere demnita-
tea actuala a natiunii. Biserica nOstrA orthodox h, pe
laugh, doctrinele sale s'anat6se chreqtine§ci, evange-
lice, are val6rea vechime apostolice si tradiciunile ce-
lor mai marl' da$calT al orientuluT chreqtin, respectati in
t6fa chre§tinatatea§i ce este mai mult are tipul sell §4i
characterul particular de biserica nationala ; ea este
prin timp indelungat adaptata la trebuintele religio-
se, morale qi nationale ale popOrelor, ce o confesazA ;
este infiltrate in deprinderile poporului; ea a format §i
pAstrat limba cultg, nationak unitarA, ea a fost sc6la
bunelor deprinderT poporului §i a ideelor celor
san6t6se. La -tote pop6rAle, ce confesaza, religiunea
orthodox h, biserica a fost si bste premergatore cul-
ture qi a civilisatie nationale. Ac6sta bisericg, nati-
onale, ce e drept, mArginesce activitatea sa numai
in cuprinsul hotara,lor natiuneT sale, dar tocma de a-
ceea i pOte face marl natiunilor sale, and
ea este insolied, de culture, §i phtrunsg de con§ciinta
menirei sale in societate. In t6ta lumea orthodoxh,
natiunile au propriele for biserica rationale, care in-
grijesc numai de cultura religi6sa §i moral6 a na-
tiunilor respective, cultivand limbele nationale, pro-
pagand credintele si, sentimentele religiOse §i nati-
onale, §i propagand moralitatea chreqtin4 cu fapta
;
shed-
cie,
ale
.erviciT
www.dacoromanica.ro

408 PAPISMITL SI BIS. ORTHODOXA YN RE6. ROMANIET
si cu cuventul. Asa este in Rusia, in Grecia, in Ser-
bia, in Bulgaria, in Romania. Chiar in imperial tur-
cesc si austriac, nationalitatile orthodoxe se adapos-
tescil la umbra bisericelor for orthodoxe. Insuqi pa-
triarchia din orient nu sint de cat capi nationali,
dupre cum se intelege nationalitatea la Tura Va-
triarchia de Constantinopole, de0.. ajutata de posi-
famea sa ca capti spiritual al tuturor chrestinilor
ortho4oxi din oriental otoman, void a esercitd o
suprematie bisericesca asupra terelor orthodoxe, ce
faceati parte- din acel imperit ea IA putut lucra
alt-f en% de cat in interesele imperiului turcesc, si
apoi ale natiunii grecesci, din carea se alegti patri-
archii. Natiunile emancipate de sub dominatiunea
turc4sca, s'ad emancipat si de tutela patiarchulul,
infiintandu§T a parte bisericele for nationale, pe basele
vechi ale orthodoxies, §i pa'strand cu patriarchia nu-
mai relatiuni morale de omodoxie. Esemplul acesta
dat de malt mai 'anteia Rusii, in viacul XVI-le,
apoY in vecul present Elinii din Elada, Romanis, SerbiY
si Bulgarii, etc.
Este Inca o mare consideratiune politics, pentru
carea Romania trebue sa conserve, sa apere, sa im-
puternicesca, si sa dea t6ta, disvoltarea putinci6sa si
trebuinci6sa, bisericei lox nationale orthodoxe. Posi-
tia Romania' o face sa graviteze politicesce catra
micele natiuni orthodoxe orientale, care unele se inve-
cin6za, cu dansa, si cu care este legata de provi-
denta diving prin trecut si prin viitorit. Ea, si t6te
micele pop6re orthodoxe : Bulgaria,
MuntenegriniY, AlbanesiY, ca sa pats esistk si a-§Y
pastry indepenflenta for politica sinationala, vor tre-
bui, curend sell max tarzin a se alia, a se confedera,
spre a se putea opune cu succesii contra nasuintilor
de cucerire ale puterilor celor mars. Unitatea for re-
ligi6sa si bisericescava fi o mare forts In aperarea in-
tereselor comune ale vieteY for politice, Atunci §i
l'oa
SerbiT, Grecil,
i
www.dacoromanica.ro

PAPISMUL SI BIS. DRTHODOXA fic REG. ROMANIEL 409
patriarchia ecumenic emancipate de politicZ stre-
ine de bisericA, va intra in rolul e de centru §i de
conducatore a unitatiT dogmatice §i canonice a dife-
ritelor bisericI nationale ale resarituluT orthodoxii.
A§a dar basele dogmatice §i istorice ale bisericeX-
orientale au acel caracterti distinctiy& de biserica
Romd, ca natiunile orthodoxe au biseria nationale,
lipite cu totul de natiunile respective, in serviciul
carora este pus zelul §i §clinta pgstorilor biseyice*d
de sus rana, jos, de aceea natiunile trAesc pre Maga,
bisericele lor, kiar find acele natiuni domnite de al-
tele ma puternice §i mai .mark.
Acest mare avantagiti national lipse§ce bisericd
catholice apusene; ea nu este biserica, vre-unei na-
tiuni; ea este o biserica cosmopolith ea voe§ce a
domina t6te natiunile, De prosperka on retrogra-
d6z6 politice§ce o natiune, ea este indiferenta, numal
catholicismul el se fie asigurat. Decii, natiunea cu-
cerit6re este catholicA, biserica Roma se bucura,
and o natiune ski p'opor mica se sacrifice police§ce,
trece sub alt sceptru catholict. We'd natiunea cu-
cerit6re este de alto religiune seu biserica, atuna,
biserica Roma, ne avend §anse de a deveni domni-
tore in tot statul cuceritoriti, va tot indemna la opo-
sitiune i rebeliune pe natiunea cuceria, pAnA, ce o
va perde de istoyii, d6ca altminterea nu va reuli a
face concordate favorabile d cu puterea cucerit6re.
Ac6sta o videm in Polonia. Pe Polonii supu0 Aus-
tria catholice, Roma catholica, u tine in jsupunere.
Pre ca din Prusia protestanth §i din Rusia ortho-
doxg, deapururea ilinpinge in opositiune i rebeliune.
Acesta se vede §i in Irlanda. Roma papalA .nu nu-
maY nu este favorabila nationalitatilor, ba este kiar
du§mana, §i Ie sacrifieA or cAnd ceril acesta intere-
sele ei. Italia, unde este capitala biserica catholice,
a fost secule impartia in o multime de stature
qi date spre guvernare la membri din diferite familii
www.dacoromanica.ro

410 PAPISMUL BSI BIS. ORTHODOXA YN REG. RomANIET.
Domnit6re din Europa, anume : austriaee, francese,
spaniole. Abia, in ctilelele n6stre, dupa lupte §i re-
volutiuni seculare s'a putut face unirea politics §i
nationala a Ita liei, pe care Papa cu desperare o corn-
bate cu tote mij16cele posibile, §i se, declare priso-
nierg §i mijlocul natiunii sale. In Galicia
contribuece la polonizarea Rutenilor, in Ungaria
la magiarisarea Rotnanilor i a Slavilor. In Franta
pans in chide n6stre se pastrase 6re-care -umbra de
biserica nationala, sub epitetul de Galicana".
lui Piu IX-le all tersu qi urmele acelei esis-
tente de biserica nationala in catholicism) qi au
contopit'o in absolutismul universalitatii sale catho-
lice. Revolutunile nationale francese tote all fost
razbunari asupra, absolutismului papistii. De aid ura
Francesilor asupra biserica, lupta invetatilor spre a
se emancipa de biserica papala, lupta carea a mersti
pans la disfiintarea Monastirilor §i institutiunilor ie-
suitice de educatie; ba kiar pang, la scoterea inve-
tementului religios §i a icOnelor de prin scOlele pu-
blice. Acestea pecate ale papismului all facut in
lumea culta urtte religiunea §i biserica. Aceste triste
impresiuni adus cu sine tineretul nostru din
Franta in Romania, §i persecute §i aid biserica
carea nu are nici unul din pecatele biserica
papale. In Germania dupg, proclamarea infalibilitatii
papale, ca mai insemnati theologii un mare nun:tee"
de cetateni culti de confesiunea catholica romans
s'ati decisti a se disbinA, de Ronia §i a'§i forma o bi-
serica nationala dupg, modelul celor orthodoxe din
Orient. Numeral aderentilor la inceput era la 50,000.
Ea inse a intimpinat din partea propaganda romane
cele mai mall pedice qi tot-feliul de §icane ce se pot
numai ca sa zadarnic4sca intreprinderea :
necontenite procese, ba de press, ba de ingerente in
parochii, ba de rapire de biserici, ba pentru tulbu-
rari qi scandale la inmormentari; in cat acesta mica
Ie-
suitiT
le-ad
na-
tionals,
inkipui,
inkish, in
www.dacoromanica.ro

PAPISMUL SI BIS. ORTHODOXA IN REG. ROMANTEI. All
biserich nationalA are putine sanse de esistenta, maT
ales dupe ce guvernul Berman, a fost silit sá se im-
pace cu papa.
Cum &á Roma nu este pentru bisericele nationale,
nicT le admite, Taal avem dovedY kiar in tera la noT.
papistasT s'atenT din Romania, decA 'I intrebY
de ce nationalitate sint, eirespund, ca sint catholici,
preotii lar sint ilesT din nemuri streine : polonT, ita-
lieni, unguri, nemti, prin urmare nu este a, se as-
tepta dela el sentimente nationale romane. Paro-
chienii sint tinuti aparte de tot amesticul cu
locuitorT romanT, kiar consetenT, nu numai
prin bisericT si cult, ci kiar prin costium, prin petre-
cerT aparte ; nu j6ch la un loot. Femeele si fetele pa-
piste se izol6z6 prin costiumurile tor, tilde kiar bi-
zare, de fetele si femeele orthodoxe. Nu este permisg,
amestecarea cu orthodoxiT. prin casa-torte. Parochul
este stepan absolut asupra vointei for si ei nu fact
nimich fare invoirea lui; kiar petrecerile for in dile
de serbkorT be fac la casa preotulu).' si sub okiT lui.
cole rom'anesd nu se pot infiinta prin aceste co-
n ; Cad se teme popa de ides necatholice. Cu
modul acesta sentimentele nationale nu vor stra-
bate nici-o-data in comunele catholice ; lacuitoriT
de acolo deapururea vor finisce automatT, esploatati
pentru cause streine de tars, s inpovkati cu platT
esorbitante pentru serviciele- religiose, si cu alte a-
suprirl si nedreptatT. Din tote acestea se vede, ca
sistemul blsericeT catholice-romane nu este favorabil
bisericelor nationale ; ele nu intra in programul eT,
ba nici be pate suferi. Dar natiunii romane ii trebue
o biserich nationale, pentru noT si in hotarale n6s-
tre, precum ne-am -deprins a o avea, si prectun o
avem de secule nepomenite. De aceea trebue sa o
apArrim, ca pe un zidit puternict contra nAvAlirilor
papale, ceameninta esistenta n6strAnationala, inde-
pendenta si libertatea consciinteT n6stre religi6se.
PraniY
for
ceea-laltY
www.dacoromanica.ro

412 PAPISMUL $I BIS. ORTHODOXA IN REG. ROMANIET.
Ne presth lug inainte o lupta _mare, lupta, nu in-
protiva trupuluI§i a sangelui, precum dice Sf. Apostol,
ci tn2protiva naultor duchurl rele de supt ceriti. Bi-
serica nostr4 este aminintath de multe duchurf rele
pentru ea. Ast-felid sint : Atheismul, materialismul,
socialismul, care aduc dupes sine necredinta, immo-
ralitatea de tot feliul, qi apdpapismul, care cautti
de§erturi., spre ale implea el.
Biserica romans singur6 in stares el actualk nu
p6te sa resiste in aceste lupte marl; ea trebue s6, fie
ajutatA de tote puterile nationale : de guvernt, de
corpurile legiuit6re, de §c616, de pres4, de t6ta inte-
ligenta qi initiativa publicA i privates; cad biserica
este a nhtiunit 0 n.atiune nu a esistat Path biserica,
nicl pate esista. Dech vom negriji §i dispretui pe a
'n6stra nationals, forta lucrurilor va aduce la not alta
streinA, de nOT qi de trebuintele n6stre.
Datoria Sf. Sinod este de a preveni natiunea de
timpurid, propune mij16cele de indreptare §i
cere concursul.
Am ar6tat mai sus marele avantagid a1 bisericei
orthodoxe In aceea, ea,' ea este bisericg, nationals,
tthere in natie qi,pentru natie, pe cand biserica Ro-
ma este cosmopolith, qi fares natie, de aceea qi este
in lupta cu tote natiunile. Ins acosta biserica are
un avantagid mare in aceea, cá Papa este o putere
mare in lumea catholica dispune de mijl6ce marl
de tot feliul, directe qi indirecte, qi ajuta la trebuinca
pe bisericele sale din tot& lumea. Bisericele ortho-
doxe nationale ins6 n'ad nicairT ajutorit de cat in
launtrul-natiunilor, unde ele esista; c1.4ca, natiunile
respective nu dad concursiil for bisericd, nu o ajutg,
la implinirea misiunii sale; Aka o duqmAnesed, o
degradka, o persecute, el nu'l eemane de cat calea
crucd : a suferintelor qi a martiriulul, ceea-ce nu
face on6re unel natiuni chre,tine martirizeze
at al
www.dacoromanica.ro

t'APISMUL SI BIS. bRTHODOXX IN ItEG. ROMANIA. 418
Biserica (*): De. aceea guvernele §i natiunile cele in-
telefite tot-de-una ati sustinut prestigiul bisericetlor
cu tote puterile for qi au mersii in acord cu biserica.
Cestiunile biserice§t au fost privite ca cestiuni rati-
onale, i biserica a privit cestiunile nationale §i po-
litice ca nedislipite de densa. Fara acesta reciproci-
tate de concursti o biserica nationals nu p6te esista;
ea cu incetul se atrofiaza §i perde tot& insemnatatea
de putere morals a statulut, precum acesta s'a
templat in mare parte Cu. bisericele orthodoxe din
imperiul turcescu.
De aceea Sfantul Sinod trebue : I) Malt Intel de
tote, prin press a de§tepta natiunea despre perico-
lele, de,care este amenintata, biserica nationals, §ti
prin urmare natiunea, de carea necredinta, carea
aduce cu sine demoralisarea familia i a societatit,
de catra propaganda papists, carea aduce cu sine
influenta qi sub-jugarea streina.
II) Al doilea, sa rugam guvernul a nu admite in-
temeerea propagandet papiste in Romania, prin in-
fiintarea de mitropolii §i episcopit papiste, care nu
slut de trebuinta, de cat in viderea inputerniciret
propaganda' catholicismului papist in Romania. Tera
misted nici decum nu are nevoie de o aseminea pro-
paganda, ba Inca siutem datori cu mid cu mart a o
combate din tote puterile nOstre. Nor avem biserica
i religiunea nostra, adusa, cu not in Dacia dela ye
chia Roma cregtina, adevdrat apostolich, era nu pa-
pista ca cea moderns. Roma actuala intrebuin-
(*) Biserica este forta morales, sufletul nnei natiuni. Romanul in naivitatea sa,
ridiciilizand pe tiganu, ea n'are natio, nielterri, se, esprimil : tiganul s'a mancat
Biserica" I In anil din urmii un Invgtat romans a credutti, ca pdte Iriuda natiunea
sa, afirmand, ca Romanif avut Sang, ca Grecri si ete. Dar nn invgtat
Ungur ii respunse ironer : bine 'qi recomanda D. . . . . natiunea sa I Ast -> elfin
de esemplu numai la Tigild se mai elf:Iwo".
Geniul poetiefi al poporului roping a treat o legendii despre modul cum Tiganil
s'ati-maincat, adieit ad perdut biseriea lor. Ideea principals este ca biserica trebue
sa fie bazatr, pe principil morale, si ss urmarescii seopuri morale. Decil ea cede in
roatenialisznil, servesce numai la trebuing sensuale si la scopuri materiale ordinarie,
atund ea devine ridiculit Ili se perde,
in-
--
n'au SlaveniT,
sa's1
www.dacoromanica.ro

414 PAPISMUL BSI BIS. ORTHODOXX N REG. ROMANIA
teze zelul set de propaganda natiunile necrestine,
de care geme globul pamentului propage jidanilor,
Machometanilor, T,atarilor, Budistilor, §iicfololatrilor
de tote speciele. Jurnalul conservator Timpulu, in
N. sea dela 27 Aprilie, s'ar parea favorabil infiin-
Ora n6uelor episcopate latine, pe temeit a) ca spi-
ritul intoleranta religi6se este primejduios; b) ca
Romanii unity din Ardeal nu s'ai1 perdut nationali-
tatea lor prin unire cu biserica Roma. c) Ca Ro-
manul este din fire tolerant, si crede. om de nimica
pe acel ce ren4ga legea lui. aceste observatii fa-
vorabile propaganda latine este u§or de respuns,
Romani]: respinend infiintarea episcopatelor netre-,
buil-fore pentru numerul actual al catholicelor co la-
cuesc astacR in Romania, nu injosesc Intru ceva
demnitatea biserica romano-catholice) -nicY jignesc
intru ceva conciinta credincioqilor vor e-
sercita in tota libertatea cultul lor, ca si 'Dana acum,
vor avea bisericele lor, qi cand 1e vor mai trebui is
vor mai construi Para impedecare ; Tor continua a'f#
avea doT episcopi visitatorT, unul la faqi., altul la Bu-
euresa, carii sint Area deajuns pentru numeral cre-
dincioqilor lor ice se afla, actualminte in Romania.
Cand dar Romanirvor lua mesurY preventive pentru
aperarea biserica lor nationale, nil are nime drept
a se jigni, afara cloth de acer cu, scopuri aseunse,
agresive pe conta biserica ndstre, pe carea ei o uraset
qi a persecute sistematic.
La punctul 2-lea respundem : Pack Romanii u-
nit-1 din Ardelt nu q'ati perdut Inca, nationalitatea
romana, causa este pentru ca a pastrka Inca ma-
re parte din bazele biserica orthodoxet nationale.
Dar unia este primul pas la catholicismu, §i propa-
ganda romana nu se va lasa pang, ce nu'i va face pe
deplin catholici-roman, reformand treptat si pe ne-
simtite totul, p'ana ce'i va introduce in cosmopoli-
tismul sett Autoriul articolului din ,Timpul" , mai spu-
lia
et EY-
Id
:
www.dacoromanica.ro

PAPISMUL BSI BIS. ORTHODO3d flT REG. ROMA.NIET.
ne in fav6rea unbind catholice din Transilvania, ca
Mitropolitul uniat dela Blajt, capul bisericei natio-
male romane de acolo, este independent de episeo-
patul catholic din Ungaria si este subordinat numai
Sfantului Scaun papal." (Autoriul acestui articol
trebue sb, fie insul uniat"). Recomandam autoriulur
ssa cetescg epistola Mitropolitului uniat ulutt din
anul 1862, catre episcopul orthodoxii aguna, si va
videa ce libertate mare de actiune are un Mitropolit
uniat. Excelenta ta, dice ulutd, sunteti In tota
Transilvania, asa ()land un Domnd nemarginit si
neaternat in propria diecesa, inttu cele ce se atingd
de afacerile bisericesci, nu aveti a cere opiniunea
nimenui, a vre unui alit colegd episcopalt, nici a
unui Mitropolit ski patriarcht, cand aveti a face on
a intreprinde ceva. Eu ing, precum bine sciti Exe-
lenta ta, mg aflu sub impregiurari mai grele. Ed, In
administratia bisericei si a credinciosilor nostri din
-Transilvania si din provincia MitropolitanA, am ca
colegi cats -va Episcopi, intre carli este impArtird,
f6sta diecesa a Fagarasului, am un nuntiu aposto-
licd, und patriarchd, ba inca, 9i alts frati nu de ori-
gine comuna, carii sunf f6rte influents, m6 conto-
leza, urmhrescd fie-care past. al met cu un °chid
-neadormit, si adese ors, chiar si in lucruri, la care nu
au nici un drept, ims in legat6 nu numai voia, dar
si consciinta mea" ! (Slavici. Die Rumanen. pag.
102-103). Din causa acestor presiuni morale, si
din necontenita tendint6 de a catoliciza tr'eptat pe
Romanis units, bgrbati mars, ca Maior si ca Sincai,
etc. as fort persecutati si esclusi din clerul uniat,
pentru ea se opuna. la novismele papiste, introduse
in 'biserica units; au cercat chiar ale pune episcopi
catholici, precum spune insusi autoriul articolului
din Timpul," dar turburarea poporului, a silit pe
acest episcop si pe cei ce l'ati pus a's1 da aerul de
episcop unit si a mentinea Inca cultul ortodoxii. La
Off
www.dacoromanica.ro

416 PAPISMUL BSI BIS. ORTHODOXX t 1EG. RONIANIEI
episcopatele uniate se pun numai pers6ne agreate
catholicismului roman, §i care s'ati distins prin ser-
vilismul for causer bisericei romaned Pers6ne renu-
mite prin devotamentul for national, d. e. ca Cipariii,
nu se pot invrednici sá ajungg, nici la Mitropolie,
nici la episcopate! Cel din urmg, argument al Tim-
pului," ca Romanul, de §i tolerant, dispretueqce pe
cei ce'§i reneges religiunea, este neesactii §i se
disminte prin fapte positive. Chiar autoriul spune
un esemplu despre un tenefit romanii, carele §'a re-
negatt religinnea, meat la mortea lui a renuntat la
ori ce ceremonie religi6s6. Istoria uniunei din Tran-
silvania, pe carea el vrea sa o apere, inert este o do-
vada vecluta de tota Jumea, cá §i poporul roman este
capabil a fi ademenit la renegarea religiunii, d4c6,
nu de odata, celputin treptat qi prin amAgire. Afarg,
de uniati, tot in Transilvanii, multi Romani au. tre-
Out la calvinismil, §i apoi contopit cu Secuii
cu Ungurii. Vechia nobilime romana din Transilva-
nia §i Ungaria, tota, trecend la catholicismu s'a
maghiarizat.
lath' dar pentru ce nor trebue a ne pgzi de cur-
sele propagandei iesuitice a Romei : nu pentru a fi
netoleranti in spiritului constitutiunii nostrq, nu
pentru a jigni con§tiinta lAcuitorilor catholici-romans,
ce traescd in Romania qi porn, sarcinile statului, ci
pentru a ne apthi, biserica nosted nationala, §i prin
ea a Len natiunea de uneltirile qi arnesticul streini-
lor in afacerile nostre nationale.
Se intrebam rose pe curia romans cu propaganda-
fide a er primire-ar ea 6re, ca nor Romanic sg, trimi-
tem in Italia un Mitropolit, ski un episcop roma-
nesed la Roma cu titlu de Mitropolitul, ori episco-
pul Romer" ori la Venetia, Milan, Neapole, etc. cu
titlurile acestor ora§e catholice, mar ales sand §cim,
ca acum in Italia sint multe elemente gata, de a for-
ma o bunk biserica nationara orthodox6,,Primire-ar
Wait ysi
www.dacoromanica.ro

PAPIS BIS. ORTI4ODOXk 1V REG. ROM4.TIEL 417
6re s6, facem ceva aseminea pentru alte capitale si
°rase insemnate si ne'nsemnate din lunaea 1;atho-
licA? Nu! pentru c6, ea nu admite nici mortis nostri
a se inmormenta in cimetirele credinciosilor set Noi
rose nu facem asa; ci la casu de nevoie, iumormen-
tam pe catholia in cimetirile nastre, si inca cu tota
randuela chrestinescA a bisericei n6stre ; nu'i de-
partam nici dela cele-lalte tame ale biserica, la Ca-
suri de nevoie, cand ei nu all preoti de ai lor. Si a-
c4sta o facem, pentru ca sA,ntem toleranti, si bise-
rica n6stra, este toleranta in adev6ratul inteles, si nu
este deprins4 a viola consciinta religiossa, pana si a
nechrestinilor. NOT, chiar de am fi in stare, nu am
trimite episcopi si Mitropoliti in Orele chrestine, ca-
re isi au Mitropolitii si episcopii for de on -ce confe-
Siune ; caa acesta nu permit can6nele bisericei n6s-
tre, care sint commie si bisericei. latine. Pentru ce
dar Roma chrestina voesce sa violeze consciinta no-
strA, si sa calce Sfintele can6ne prin numirea unui
Mitropolit in Romania cu titlu de nal Bucurescilor"
seri ,Bucarestensis," and in Bucuresci este capitala
bisericei orthodoxe romane, si resedinta Mitropoli-
tului alu Romania? Pentru ce episcopi cu
titlurile Episcopilor si Archiereilor Romani : al -la-
pilli (Iasiensis), unde este resedinta Mitropolitului
Moldova? Al G-alatilor (Galatzensis), unde este re-
seal* episcopului DunArei-de-Jos? Al Craiovei,
(Craiovensis) unde iftrasi este episcopul Ramnicului
si al Severinului si are un vicaru cu titlu de Ora-
iovenul". T6te acestea ar fi dispretul eel mai mare
pentru biserica nationala romana, si ne arata ca
Roma privesce biserica nastra ca cum nici ar esista,
si ea, ea voiesee acum sa ne facg Biserica si sa ne
trimita eel anteid archiephstori chrestinesci !!
Nu cred ca natiunea romans va o aseme-
nea decAdere a bisericei sale nationale ! Catholicii
din Romania n'airtrebuinta, nicZ de dos episcopi, pre
2
primatA
toleri
Er
www.dacoromanica.ro

418 PAPISMUL IT BIS. ORTHODOXX IN PEG. ROMANIE1
carii IT at deja. Ace Oa vor pu,tea sa lgc,uescg, unde
le va placea in Romania, fg.rg, inse a'§i acapgra tit-
lurile dela localitatile administrate §i supuse pgsto-
riei Terarchilor romans; ci sa fie priviti ca archierei
§i episcopi titulari, cu titluri streine de tern, ca visi-
tatori, cum s'ati privit qi pang, acum. Archierei titu-
larT, cu titluri dela localitatile romane, are §i 'Ate
avea numai Biserica romans, si numai dintre mem-
brii clerului seit Titlurile acestea nu sint cevA &fa
valdre, ci ele implica drepturimari, drepturile episco-
pale, intre care este qiacela de a propaga credinta sa.
Archiereii nostri titulari sint mgrginiti in functiunile
s
lor prim aceea, ca, a se chirotoniseseg in calitate de vi-
cars, supu0 Mitropolitilor §i Episcopilor actuali ai te-
rei, incat ei nu pot functiona nimica episcopal lath pre-
alabila autorizare a eparchiolului respectiv, §i eel ce
an face contrarit, cade sub judecata bisericescg. Nu
este a§a cu un episcop catolic ; el nu este suptis ie
rarchiei biserice§ci a Ord. Prim urmare, cand el va
fi recunoscut ca Episcop orl Mitropolit cu titlu unei
localitgti din Ora, prin. aceea i se recundre qi dref-
tul de a'§i propaga credinta sa in acea localitate §i
a face proseliti. i tocmai acesta este tinta princi-
pals a propagandei papiste.
Pe rang% impregiurgrile aretate in urmg, biserica
Romel crede, ca," acum este timpul eel mai favorabil
pentru propaganda sa; cgci crede, ca not ne-am fi
disbinat de biserica orthodoxy a resgritului, in urma
are-cg,ror ne'ntelegeri momentane, ivite intre biserica
Rostra nationals Si patriarchia ecumenica, si se a-
tepta, ca patriarchia sa ne escomunice dela comu-
nitatea orthodoxg, Vrecum a escomunicat qi pre Bul-
gari, cu vre-o clece ani in urma, pentru carea dupre
afirmarea jurualelor, la Roma s'au pregatit episcopi
catholici si pentru Bulgaria, Inse fapta va dovedi,
ea Roma qi acum se in§elg. ,Nos n'am rupt Telatiu-
pile nOstre unitare cu orthodoxia oriental,, ci voim
www.dacoromanica.ro

PAPISMTJL *IBIS: ORTITODONX iN 12FG. ROMANTrr 419
numai sa, 1e regulam intr'un n3.011 cuviincios si -ca-
nonicg. Orthodoxia .roman nu s'a tinut, plistrat si
aparAt de patriarchia ecumeniert; ci s'a pastrat si a-
perat de patinne si de Mitropolitii si Episcopii -ro-
math. Air fost inse si patriarchi mill ni ail dat un
concurs puternicti, cu sfaturile si cu influerIa, for la
Porta otoman'a, a carora suvenire ne a fiicut tot-de-
una a respecta acea patriarchie si a o recun6sce, ea
centru al orthodoxiei orientale. Nici vom consimti
vre-odata a o inlocui cu adtoritatea bisericei catho-
lice-romane, fie ea on eat de renumit'a si puternic6.
Biserica roman.6 are si p6te sa piba tate mij16cele
morale si, materiale spre desvoltarea sa prin Sine,
'Dana a putea rivalizA, cu orr-ce alta. biserica, cat de
infloria, si a std, neclintita santinela in hotarale te-
rei si a natiunei sale.
III. Ce trebuie inse bisericeT ndstre, spre a putea
cu succesil lupta contra vrhjrnasilor s61 din Iauntru
si din afara? 0 cultued, intelectuala si morala, cat
de intinsA. Biserica prin natura sa este paladiul in-
-vetaturei, ea trebue sa invete necontenit pe .sine si
pe altii tot, ce trebue omului, spre a fi bunt' cetAtenu
chrestint, en bun credintrt il faptele sale, cu jude-
cata sauet6sa si cu viata bine-nttravita, si sa, com-
bats vitiul pe tote atile, Ca mustre, sA, doj enesca, sá
indemne necontenit la bine. Cared era). 6menii mai
simpli, moravurile mai apr6pe de legile natures, bi-
serica putea a'si implini misiunea sa cu mai putinA
invetatura. De aceea bisericasii invatati in genere
numai a ceti, a cant6, a s'e'versi formele cultului, si
apoi pentru instruirea for si a poporului mai cetiall
prin bfserici vietele sfintilor ci invttaturi morale de
ale sfintilor paring(. i lumea era multamita cu atata.
Astacli inse card a sporit sciinta, si s'a disvoltat cu-
getarea si impreuna cu ideele gnet6se, ati strabAtut
si stfabat in societatea nOstra tot feliul de retaciri,
pe care unile mints stAlcite le respandescil cu. fapta,
www.dacoromanica.ro

420 PAPISMITI, ySI $IS. ORTHODOXX IN RE(. ROMANIEY.
cu cuventulsi scris6rea, pang. si in poporul de jos,
atAcand in primul rang religiunea si morala chres-
tina ; astasli cand propagandele streine vor sá co-
plesesca biserica si natiunea n6stra, negxesit ca bi-
serica nostrg, neap6rat trebue sa se radice la nivelul
culturei bisericelor natiunilor civilisate ; cad si bi-
serica nostra are de suportat acelesi lupte, pe care
le suporth si bisericile altor natiuni civilizate ; cad
civilizatia nu aduce cu sine nurnai bune, precum
cred naivil, ci si o multime de rele. Omul eel bunt,
cum slice Evangelia, din inima sa cea 'bung. sc6te cele
bune, era eel rUi din inima sa cea rea sc6te cele rele.
Acesta este natural la 6meni, fie el simpli, fie civili-
zap. Deosebirea este numai, ca omul ret si civilizat
sc6te mai multe si mai marl rele, de cat 1.6111 necivi-
lizat. De aceea in tote terile civilizate clerului se dA,
cea mai intinsa culturg intelectuala si disciplinara. Asa
In terile catholice la fie-care episcopie este si un
seminar, set institut theologic pentru formarea pre-
otilor. At universitati pentru formarea profeso-
rilor si episcopilor, si o multime de alte institute bi-
sericesci, pentru fornlarea de omen): pentru serviciul
catholicismului ; n sfatele protestante, spre a deveni
cine-va pastor, trebue satreca mai anteit liceul, apoi
facultatea theologicg. In Rusia orthodoxa, la fie-care
episcopie este un seminar de 7 8 clase, de -wade
elevii absolventi devin mai anteiti cantori pe la pa-
rochil si inv6t6tori in scolele atesci, apoi, la vacante,
se inaintersa la preotie. Elevii fruntasi din seminarii
se trimit la faculatile de theologie, care in Rusia
sint 4. Licentiatii theologl se numesc mai anteit
profesori pe la seminarii, catecheti pe la sc6lele pu-
blice. Apoi la trebuinta, dintre densii eel mai capa-
si mai distinsi se redicA la treptele cele mai
inalte ale ierarchieibisericesci. Inregatul Eladel sint
seminarii, pentru formarea preotilor paroehiali, si o
facultate theologica. pentru formarea profesorilor de
bily
www.dacoromanica.ro

PAP1SMUL sa BIS. ORTHODOXX. tN REG. ROMANIEf 421
Theologie si pentru clerul malt. LicentiatiT theologT,
carii au mijloce, so due apoT pe la faculatile de The-
ologie ale Europ', ma' ales in Germania, spre a's1
perfectiona sciinta lor. Orthodoxil din Austria : Ro-
mani' si SerbiT, tot' au inalte institutiunT theologice,
pentru formarea clerulul. Asa cella' mai vekiii este
acel serbesc dela Carlovitil dar perfectil este
acel din Bucovina; cheY Biserica Bucovinei a avut
mij16ce ma' marl, in fondul monastirescil, pre carele
guvernul austriac nu l'a deturnat dela destinatiunea
luT culturala : pentru bisericA i scales. Acest in-
stitut, acum nu de mull s'a prefacut in facultate
theologica, pe lang6 universitatea din CernAutT. Ma'
sAracT in cultura theologica dintre ortho/doxiT din
Austria pans acum sint Romani' orthodox' Tran-
silvania cad acolo Biserica nationals roilaan4sa, in
adeveratul inteles dateza abia dela nemuritoriul An-
aguna, prin a chruia intelepciune si chres-
tinese i romanesc s'a infiintat ma' anteiu ierarchia,
adicaMitropolia si episcopiele romanescT dela
Caransebest i Aradt, apol Seminariul din
pentru carele a trebuit sa, se formeze mai antelii
fondul trebuitoriuz prin colecte benevole, actunate de
cleril dela bine- voitoril chre§tini. Cand Saguna a
vent anteia &á in Diecesa sa, ca episcop locotenent,
a gAsit clerul roman ignorant si forte decAclut mo-
ralicesce. Sal ascultam pe el insul cum se tangu-
esce de ac4sta in una din primele sale circularT ca-
tra clerul diecesan : Ascultati rughmintea mea, slice
el derului, rugdminte, pre carea eu din adencui su-
fletului meu o adresez cAtM voi : vaT mie, de nu
voiil vest invkatura cea buns, chci datoria me' si-
lere qi diregatoria Intl este incredintatA pentru
ac6sta . . . Cu inima adenc-intristat6 si cu o ne,
spusg, mirare m'am convAls, ca multT dintre preotii
nostri au obiceiul, Duminicele si serbAtorile, dupes
santa liturgic nu se intorc acasA, ci se due drept la
maT
din
dreit
Sibiit,
Sibiit,
;
.
www.dacoromanica.ro

422 PAPTSMTJL .$1* BSS. ORTHODOXA. tIT'REG. ROMANIEI
cra§ma, ci acolo petrecand cu 6menii ordinari, beau
i intretin conversatii necuviinci6ge". Apoi le pre-
scrie, cum sa se inbrace qi cum sa se p6rte, cared
vin in ora§il, §i ameninta a pedepsi dupre fapte pre
totl cei-ce se vor aretd, in public cu inbraeaminte
murdara qi cu p6rul nepeptanat (Slavici. Die Ru-
manen. p. 99 100). aguna prin zelul sell neo-
bosit §i prin institutul sea theologicu, qi prin trimi-
terea tinerilor romans pe la facultatile de theologie
din alte te', in curgere de trei-cleci §i cats -va de ani
al archipastoriei sale, a pus temelii solide culturel
clerului orthodox al Transilvaniei, carele astash nu-
mera mai 'multi barba_ti instruiti §i multi preoti, earii
an conviinta datoriei for spirituale.
Adev6rat, Romania nostra in timpul modernil Inc.
a facut un pas bun in cultura clerului. In loe de un
singur seminariil4 carele esista in Moldova dela in-
eeputul viacului present; incepancl dela anus 1834,
treptaI infiintat Inca cate unul pe 7a tote epar-
chicle, in cat astacli avem 8 Seminarii, cu cursuri
mai mutt saii mai putin intregi. Dar ceea ce ne lip-
sere slut, afar, de mid esceptiuni, profesori capa-
bill, care sa aiba riinta qi zelul trebuitoriil pentru
a forma bunt servitors ai bisericei, ale insufla con-
qciinta datorieT de apostoli ai moralitath chreqtine,
de predicators ai evangeliei, cu un cuvent de apostoll
ai nemului nostru romanesc. Elevii seminarielor n6s-
tre nu due la parochiele tor, de cat o mica provisiune
de cunorinp: ale culturei generale, pre care curend
le uita §i acelea, remaind mai tot atat de saraci in
cuno§cinte, ca §i sateni. ET nu cunose santa
Scriptura, carea este izvorul ccl nesecat at inv6ta-
mentului chre§tinese, §i cu deosebire preotese, au
forte sterpe notiwg de istoria bisericei, a dogmelor,
a datorintilor pastorale; a canonelor nici decum.
Sfantul-Sinod, indata dela infiintarea sa in anul
1873, a intorsil luarea aminte asupra institutelor
s'ad
ceia-lalti
.
www.dacoromanica.ro

PAPISMUL SI BIS. ORTHODOXA fN REG. ROMANIEY 423
acestora de educatie a clerulul; a fAcut i de multe
or a propus projecte pentru reorganizarea semina-
rielor, qi projecte de regulamente pentru disciplina
lor interns, Deaseminea necontenit s'a cerut infiin-
tarea und facultati de theologie, unde ses se p6td,
pregAti bunk( profesori pentru instruirea §i educarea
viitorilor pastori §i ArchipOstori demni de biserica
nationalh romans. Dar t6te aceste incercari ale Si-
nodului phua acum ail remas zadarnice qi ca neve-
nite. Este adev&at, cd, unit din profesorit actuali
dela seminarii, temenduqi positiunile lor, au combd,-
tut prin presO cu inver§unare reformele propuse de Sf.
Sinod. Dar viitoriul bisericei, carele este legat cu al
natiunii, este uri interes general; el nu trebue legat
cu interesele egoistice ale unor individe. Quvernul
§i Corpurile legiuitdre trebue sO, ne dea legile pentru
reforma seminarielor qi pentru facultatea de Theo-
logie, ca tem sd, p6tO a'§1 pregati luptAtori, vrednici
pentru aperarea bisericei nationale de dumanii in-
terni §i esterni, pre care I am numit mai sus.
IV. 0 mare pedich, pentru cultura clerului, mai
ales a preotilor de rair, este prostalor positiune ma-
terials, din care causes ei tot timpul trebue sh.-111 pe-
treed', muncind la tering i acasa, pentru ca sh'§i p6td,
agonisi hrana pentrd deriqii 1i pentru familia lor. Iso-
lati de centruri de cultures, fail mijloce de a'§I pro-
cures earti, ca -sa se, insfruesca prin cetire, uita §i pu-
tinul, ce inv6tase §i traes0 viata ordinara ca toti sA-
ten,ii, in locu ca preotul sA, tI6tO fi dascalul qi peda-
gogul sOtenilor, se face 'i el aseminea lor intru t6te.
In t6te t6rele civilisate guvernele el regulat positi-
nut materiale onorabile pentru preotii lor. In Rusia
fie-care biserica parochiald, are o portie de pament,
pang, la 100 desetine, care se inparte proportional
intre bisericaqi, apoi mat ail salare dela comune ; pe la
orate biserica§ii au venituri dela comune §i salare
pentru predarea religiunii in sc6le. In Bucovina,
www.dacoromanica.ro

424 PAPISMUL r B'S. ORTHODOX4 fN REG. ROMANIEY
preotii, at ate 24 fhleY de pament §i salare din fon-
dul religionar, dela 500 panh, la 1000 fiorinipe ant.
In t6ta Europa sint create prin legit mijloce de in-
tretinerea clerului, prin fonduri bisericeqci §i prin
subventiuni dela stat. Chiar in Romania positiunea
preotilor catholid este bine asigurath; 1) prin ma-
rimea parochielor, care numera mai multe sate la un
loc ; 2) prin o catime de pament intreith qi inphtrith,
deck ce se da unui preot orthodoxt, §i aceea lucrath
de parochieni i aduse rodurile la casa parochuluY ;
3) prin casa preoteseh Meath de parochienT in curtea
bisericei.; 4) prin tare de plats stabilith pentru fie-
care ierurgie preotesch. A§a nu de mult unt lAcui-
torit din o aseminea parochie imY spunea, ca popa
for nu inniorment4z6, d4ch nu i se da pentru acesta
50 de franci, etc. Taxe forte esorbitante, pentru
care, precum, vi pentru conduita despotica a multora
dintre acei popi, lh' cuitoriT adese-ori se tanguesc;
dar n'are tine 'T asculth. NoT nu dorim pentru preptiT
no§tri, ca sa fie satrapii satenilor; ci adeverati pa-
rinti suflete§a; dar tinem, in-preuna cu Sf. Scriptura,
ca vrednicu este lucratoriul de plata sa"; qi : fine
sluj ere altariului. dela altarit trebue sa se hranesca".
Sf. Sinodd in ac4sth privire sa nu inceteze a starui
qi a aminti guvernului, ca sa puns in viderea camerel
legiuit6re projeetul, votat de senatul trecut pentru
imbunhtatirea positiunii materiale a preotului Ro-
manu.
V. Mai departe trebtie ase spori mijlacele i or-
ganele de privighere qi administratia disciplinary a
clerulut in present esista, pentru privigherea §i ad-
ministratia disciplinary ate un protoeret de judett.,
in totul 35 de ProtoereT, cii un salarit anual numai
de 2000 la din care, scotinduse c eciuiala, cu restul
abia 41: pot intretinea familiele ; dar slut cu total
lipsiti de mijloce de transport, spre a putea visits
bisericele qi clerul din judete, spre a preveni neo-
F1,
www.dacoromanica.ro

PAPISMUL SI BIS. ORTHODOXA IN REG. ROMANIET 425
randuelele, si a cerceta si a aplana, certele, ce necon-
tenit se ivesc intre preotT si pastoritif lor. Spre acest
sfirsit trebue a se mai adaoge la salarele protoiere-
ilor cate o diurna macar de 100 la pe hula, adica
anual 1200 lei, osebit de acesta ale se da ajutOre ad-
ministrative prin infiintarea de subprotoiereT, ski
preotY proestosi de plasT ate unul de fie-care plasa,
cu salaria macar de ate 1200 la anual, cariT sa
ajute pe protoerei in multiplele for indatorirT de
ordine si disciplina bisericesca prin comune. PreotiT,
lipsitT de privigheresi control, parasesc, pe ce merge
tot mai mult datoriile for religi6se, si poporul se
sgbatacesce moralicesce, bunele naravuri familiare
si sociale se mineza de coruptia de tot feliul, pe ce
merge tot maT mult.
VI. Monachismul Ili monastirile reclama o ur-
gent& indreptare, si punere pe calea morals, facan-
duse organe de cultura si moralisarea poporului. In
societatea actual& romana, monastirile nu pot avea
alt rolii., de cat ca asilurT pentru betranT, cariT, dupg
ce s'a t. ispravit rolul in societate, doresca a'si sfirsi
viata in linistea monastiresca. Pentru care sfirsit tre-
bue a se destina un anume numera de monastirT;
era tote cele-l-alte, sa se prefaca in institute de cul-
tura nationals, prin infiiintare de stole populare de
industrie nationals, de spitale pentru bolnavi, de
ospicil pentru soldatil invalic1T, de asilurT pentru Ca-
licit caril umbla cersind pe ulite si la drumurT. Prin
acesta, monasririle, care sint monumente istorice ale
trecutuluT nostru, pe de-oparte se vor al:Ali de ruina
totals, carea astag le ameninta, era pede aka parte
se vor legA, maT strins cu natiunea, prefacanduse in
institute de bunt crestire, de industrie si de chari-
tate ycare tote slut unite en biserica si predicate de
morala chresting. Mai ales prin monastirile de maTce
usul traditional., si o multime de nevoT sociale, ne-
bagate de nine in sama, face pe o multime de
www.dacoromanica.ro

426 PAPISMUL SI BIS. ORTHODOXA. IN REG. ROMANIET
copile sArace qi orfane, a cauta acolo azil. Ace le
copile crescand acolo, fara nicT o destinatie qi pre-
gAtire socials, nevoia de a putea teai le impinge la
cAluggrie, i de aceea la fie-care ssesiune a sfantuluT
Sinod vinu o multime de cererT de aamitere la cglu-
garie a unor aseminea fete tinere, in adeverti Deno-
recite. Saracia §i lipsa de cultura le indemnA a'qT sa-
crifica viata fara nici un toles, nici pentru densele,
nick pentru societate. Aceste copile sara,ce qi orfane,
care cauta azil qi adapost in monastiri, nu trebue a-
lungate de acolo, ci trebue ale se da mijloce de cul-
tures intelectuala §i aplicare la industrii casnice, cu
care ele, ajungand in versta, sa p6ta a se re'nturna in
societate qi a'qT procura mij16ce de esistenta pe cAT
legale qi morale. De aceea prin tote monastirile de,
Make trebue a se infiinta scale primare pentru car-
te, qi ateliere de industria casnicA, aka ca fetele cres-
cute in monastire sa pats in lume deveni bune §i
harnice gospodine. Ideea de a infiinta scale de carte
§i de lucru prin monastirele de Mace s'a esprimat
in Moldova inch dela inceputul viaculuT present.
Aqa in chrisovul DeranuluT Alexandu Moruz din
anul 1803, pentru organizarea monastirelor de Mace
anume se legiue§ce a se infiinta in monastirile de
Mace de atunci, Agapia Varaticul, scale de carte,
dupe ideele de atunci pentru invetatura cartiY, §i a-
nume : de carte grecesca qi dines* apoi atelieruri,
unde s'a se invete lucru de mang, 7, adica cusuturT, i
hranyuri, i chilirauff, (adiea teseturi de scerturI) i cu-
seturT de vestminte archieresd, i alte iscusite lu-
crurT, care acele sint pentru cinstea §i folosul for
(monastirelor) i pentru pod6ba patriei." Inse ac6sta
mantuitore idee nu s'a realisat pant asthcli, i mona-
stirile de maTce au mers tot mai molt spre decAdere.
VII. in fine este urgent ase infiinta pe la tote scolele
din telt, mai ales primare§isecundare, catichetis'ati.
inv6tatori de religiune, dintre preotiT parochialT, ca-
qi
www.dacoromanica.ro

PAPISMIIL $I BIS. ORTHODOXA IN REL.. ROMANIET. 427
rid sa, insufle tinerimeT principiele religi6se §i morale
chre§tine, si sa fach, educatia religi6sh a el; chef pe
ce merge tineretul inch din varsta frageda, tot maT
malt se instreinezh de moravurile chrc§tine, ceea ce
este un mare pericol pentru societatea nostra.
VIII. Tote aceste §i alte inbunhthtirT in ramul
bisericesc reclamh mij16ce materiale §i o me mare
latitudine actiunil bisericesci, carea asta4T este mar-
ginita mime in putinele mijloce budgetare, ce i se
dab. prin budgetul statului, destinate qi acelea fhrh
participarea bisericeT, §i fare a se Linea soma de ade-
Wratele §i multiplele trebuinti pentru demna intre-
tinere qi activitatea cleruluT in trebuintele morale
li riligiOse ale natiuniT.
Ac6sta mare pedech se va inlhtura numaT atuncT,
cand se va destina din veniturile bisericescl o anu-
me parte pentru biserich, carea sh formeze o cash
aparte, sub administratia SinoduluT in intelegere cu
Ministrul cultelor, cariT sh, formeze budgetul biseri-
cesc dupre trebuintele morale §i materiale ale bise-
rice, pe care Budgetti apol Ministrul Alt supunh
la aprobarea CamereT, ca §i cele-l-alte budgete ale
StatuluT, precum se face d. e. cu eforiele spitalelor. Tot
aseminea sa se urmeze qi cu socotelele. Reservele §i
iconoiniile intamplat6re sa rhmana in casa biserice-
sch, spre a forma cu timpuI capitalul bisericesc ne-
cesar. Panh, la formarea aceldi capital, guvernul sa
dea pe fie-care anti la casa cleruluT patru mili6ne ley,
pentru intretinerea bisericei §i pentru formarea Ca-
pitalului bisericesc viitorin, cand statul va fi scutit de
a maT contribui banere pentru acesth ramurh, §i va
intrebuinta tote resursele sale pentru alte imbunata-
tiri nationale, dupa ce va fi asiguratt pe viitort esis-
tenta materialh a bisericei nationale. Tote bisericile
nationale din alte terT at capitalurile si fondurile for
propril de intretinere §i prosperare, pe langa care la
neajuns adauge qi guvernul ajutOrele sale. Aqa bise-
www.dacoromanica.ro

428 PAPISMUL BSI BIS. ORTHODOXA IN REG. ROMANIEf
rice rusesca are un capital de cate-va sute de milione
ruble, din ale cAror procente se intretin institutiunile
religiose. Biserica Bucovina are un capital de deue4
spre-dece milione de fiorini, cu un vent anual mai bi-
ne de un milion de fiorini. A seminea biserica serb4sch",
dela Carloviti. Biserica TransilvanieT, dupA ce s'a or-
ganizat prin Mitropolitul Saguna cea anteid tints a sa
a fost de a'si forma un capital bisericesc, la care a
depus Saguna Insul prima contributiune din propria
sa avere, si apoi a apelat la tot clerul si poporul de a
contribui la formarea acestui capital bisericesc, ca-
relei cu modul acesta sporesce pe fie-care and, si In-
lescesce biserica Ease imbunattirile necesare.
Noi Inse nu avem drept a face apel la natiune de a
forma capitalul bisericesc; cAci tote lumea scie, cg,
biserica nastrb, nationals a mostenit dela pa'rinti o
avere mare, de carea astAch dispune guvernul. Nere-
gularea positiunii bisericei nostre dupa luarea ave-
rilor bisericesci, pe langa lipsa cea mare de astacy
ce sufere biserica, a facut Inca si alt red mare bise-
ricei. Sentimentele chrestine de a dotg, biserica, deo-
data furs paralizate. Nime nu mai cuteza a face do-
natiuni bisericilor, temendu-se ca ele vor fi Instrei-
nate si luate de guvernd pentru alte destinatiuni. fle
aceea acum se cere imperios a se declara prin o le-
ge speciala, ca biserica romana, este persona juridica
si pate poseda avere in Romania, si a o Intrebu-
inta pentru scopuri morale, pentru cultura si desvol-
tarea sa si a poporului.
Aga dar lupt6, contra necredintei, a materia-
lismului , a indiferentismului religios a immorali-
atii, a papismului cotropitorid; staruinta si coo-
perare ne'ntrerupra pentru degvoltarea si cultura
clerului prin reformarea seminarielor, prin infiintarea
facult4ii de Theologie, prin inabunAtittirea positiunil
materiale a pleotilor, prin infiintarea unei case a-
parte pentru formarea capitalului necesar pentru
a'sT
www.dacoromanica.ro

PAPISMUL II BIS. ORTHODOX fIsT REG. ROIVIXNIEf. 429
buna qi cuviincidsa educatie §i intretinere a cleruluT,
c;i pentru n.eatarnarea lul in privinta materials. De-
clararea bisericeT de pers6n4 juridica in statul ro-
manii., reforms monastirilor, ca ele sg, devina l'aca-
uri de bine - faced, de moralitate, de cultura si de
industrie nationals. Eta programul, dupe care tre-
bue sa", lucreze Santul nostru Sinod, pentru ca s6,
p6t6 sta la inaltimea sa de conductort spiritual al
poporuluT §i de autoritate superiors a bisericeT nati-
onale. Spre acest sfarqit noT necontenit trebue sa
aeqteptam pre guvernul orthodoxii al Ord nOstre,
§i aretam trebuintele bisericeT nOstre nationale,
cerendu-I concursul, find ca, tote mijlocele materi-
ale, de care biserica are nevoie, sint In manele gu-
vernului. Sa grupam pe langa noT pe tog 6meniT de
bine, care 10 iubescii tera §i biserica nationals qi
slut duqmani coruptiuniT; sa grupam mai ales tots&
inteleginta clerului nostru, sa opunem la lucru prin
predicarea cuventului lui Dumned.et prin biserica,
prin conferinte publice pentru cleru qi poport spre
a face cunoscute pericolele, ce ameninfa societatea
nOstrA, prin uitarea qi pafasirea invetaturei si mora-
lei cei sanaldse a chreqtinismului; prin press,
spre a dWept6 opiniunea publica in favorea biseri-
ceT n6stre nationale, carea este din multe parti. ame-
nintaa, §i spre a de§tepti in pastoril no§trii ceT su-
fleteqd consecinta datoriei for de dascAli si peda-
gogT aT moralitatiT poporului cu fapta si cu cuventul;
Vastori carii, dupre cuventul DomnuluT Christos, pA-
zesc si ingrijesc de turma lor, 6r6, nu n'aimitT, carii
grije de oilelor, nicY dad -yea, eh' vine lupul qi
resipesce turma §i ucide pile. Cu cat vom da mai
mult semne de viata duchovnic6scA, qi cu cat mai
mult fIe vom face datoria n6stra de conductorT spi-
rituali pe calea virtutilor chreqtineri, cu atata maT
mult se va aprinde dragostea qi stima chreqtin6sa,
asupra cleruluT qi a bisericeT nationale; ea va deveni
sari
n'ati
www.dacoromanica.ro

430 PAPISMUL BIS. ORTHODOXX. IN REG. ROMANTET
o adev6ratA glorie pentru natie, 8i duqmanii eT nu o
vor putea cuceri, ca pre o cetate tare 8i ne'nvinsa.
Acesta espunere a situatiunii bisericeT ndstre na-
tionale qi propunerele pentru paza i imbunatatirile
reclamate de densa, scitt dinainte ca esprimA, sen-
timentele religidse qi nationale ale tuturor confrati-
lor me! intru Christos. De aceea et le-am espus dupre
modesta mea pricepere, 8i le depun la apretiarea
Sfantuluil Sinodit. Rog" a se discut6, a se amenda,
aqa ca ele 86 devins o profesiune de credinta, o pro-
grama a bisericeT ndstre nationale, dupre carea sä se
conducg activitatea qi zelul pastoral al Arcbipasto-
rilor qi pastorilor spirituali ai RomAniei Orthodocse,
8i dupre care 8i Dacia s`a, pdta aprecia qi secunda ac-
tivitatea morals a bisericei ndstre. Rog aseminea ca
aeesta program6. a Sinodului roman" s6 se comu-
nice qi guvernuluT terei, spre a cunOsce qi el nevoile
bisericei nationale, qi prin press s6 se comunice in-
tregei natiuni, pentru ca top! bine-voitorii chreqtinY
ortodoxi, sit dea puternicul for concurs" intru ape-
rarea, intemeerea 8i prosperarea bisericei ndstre na-
tionale, carea a remas mult in urma cu desvoltarea
sa culturala i morals, cerute de starea actual& a
societ6tii ndstre.
Episcop Melchisedek.
$1
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA
(Biografia)
(Urmare. veqi No. V an. VII).
II.
Spita n6mului Movilescilor. In seculul al XVII-lea
simtimentul. nacionalit la pop6rele dela Dunarea, si special-
minte la Romani se contopia cu celtl religiosii. Obiceiul pa-
m6ntuluT" cu legea" erati pentru Romano doe concepciunT.
demne de tota, stima i conservaOunea, formait avutul popo-
ruluT romanti, fore acea distinccitme, ca unele fenomene facii
parte din avutul luT cell religiose, Tar altele din cell
nab, propriit ciisti. De aid intrebuinVarea fore distineciune a
ecspresiunilor de Mai crestine" Mai Romane," pre-
cum §i afecViunea cea mare a poporuluT romanescri pentru
Biserica ortodocsa. De aid{ relaunile continue §i amicale
ale Romani lor cu trite p9p6rele ortodocse, ca cu niece fratT
de aciasi lege, si ferirea for de contactul cu pop6rele, care,
de§i puteit sa fie de acelasi sange, dar av4ti o alta confesi-
une, ca cea protestanta, s6u catolica. Nedistingerea acestor
concepcinnT la Romani a favorizatti pre Grecii din Fanar,
caril facuse de nAult din ortodocsie unit -mijlocu de specula.
ET incrucisatti cu familiile boerilor Romani §i all desk
moscenitii si pre ackta tale pre poporit economicesce §i faca
-Cu simtimentul -n4ionaltl l'a dusti pen6 la indiferencl. Din a-
ceste timpuri au RomaniT pre multi din aristocraiii for de o-
rigine neromAna si tot in aceste timp-arT avut locul
unde limba romans abia>ecsista, ca studiul neobligatoriti.
Dar sa si3uneinil lucrurile pre fata. Ore, de mult s'aintrodusil in
facultatile i liceele n6stre studiul limber roman, ca
na0o-
set
;
object-a
s'au
si-an see-
lele,
www.dacoromanica.ro

432 PETi217 MO VILA
special §i demnu de atenCiunea Romanilor? Se face unu pro-
iectll de lege pentru infiintarea unei facultiitt de teologie
studiul istoriei bisericelci a Romanilor este contopitil cu istoria
generala a Bisericilor cre§fine ; lucru, ce nu se petrece nici la
pop6rele, uncle vieCa politick a poporului a fostu distincta de
cea religi6sa. GuvernanCii carii an misiunea de a or-
ganiza via sociala a Romanilor de asta-ch, 'Inca, nu cunoscil,
se vede, ca istoria biserie6sca a Romanilor, contopindu -se cu
cea a cre§tinismului in genere, dela 1864, data reorganizarei
seminariilor n6stre, nu a pututti pune in posiCiune pre elevii
serainariM, ca la e§irea for din §c61a sA cun6se6 §i ei crate -va
date §i fapte din istoria Bisericei for . . . . Si apoi, trebuie srt
se mai scie, si ac6sta, ca Romanii au avutti o vi6ca istorica,
continua', numal in Religiune; in respecal politicti via for
a fostti supusit la multe circumstance nefavorabile §i care ii
obligati, de a§i tot skimba centrul politicti dupre impreju-
rari. tea, dupre opiniunea nostra, causa cea adev6rata, pen-
tru care Roslerii §i Gasterii vedti inceputul viecei istorice
romanesei abia in seculul al XIV-lea, iar Golubinskii ne tinti
pagAni p6"ne in seculul al IX-lea . . . .
Avendil Romanii astti-feliu de vivid asupra ortodocsiei
fiindti eesploatati de Grecii din Fanar in acestil
men; nu putemil sa clicemti, ea din t6te familiile boieresei
lipsia cu total simCimentul nation*, propriti. clisll. Familiile
boieresei romane, §i kiar o parte din poporul romaneseu, a-
deck celti din Transilvania, fiindu in contactil. cu creqtinii
de alte confesiuni, nu numai nu s'ati incrucilatti cu elemen-
tul streing, ca familiile boieresei din principatei dar a venitti
kiar la ideea bine determinate, ca el fact. parte dintr'o rasa
distincta de a conlocuitorilor lor, §i ca ei au o naCionalitate.
De aid seculul a) XVI-lea §i al XVII-lea in istoria poporu-
lui find. considuratu in genere, ca epocha sca-
panel' Romanilor de cultura slavica §i a renascerei romanis-
mului, ace§ti seculi de altit parte, pot fi privici §i ca epocha,
tend Romanii, ce au fostil in relatiuni cu elementul Greet.
ortodocsii, au trebuitti sit renunta la nationalitatea ,lor, Inca
pentru unit seculu qi mai bine t;ii sa indure consecinCele in-
si
postai,
romanescit,
ci eimli-
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX 433
fluintei fanariotice kiar IAA in presentii, Jar ce aIa
fostit in relatiuni politice eu creqtinii neortodo es', sit caltige
sinatirnentul nationalti, avendit pre cell ortodocsil tot ata de
pronuntattl, ca qi ceia-lalti. Si mai muit, avendii aid ocasiu
nea de a se i- cultiva, Rom &nil, dinteacesta partida politica
radica ortodocsia pon6 acolo, in cat o facil distinctit de r.on-
fesiunea catolica §i cea protestanta, qi barbatul biografiei
n6stre, Petru Movilit, care facea parte tot dintre Romanii, ce
pun611 aperanta in cre§tint, in decursul seculului al. XVII
ni se presinth, ca Romanti, deriva nemul kiar din Ro-
ma, i care are fericita ocasiune, de a d.eveni pdrintele
Ortodocse-moderne,
Eca cum vedemil. not ,4eculul al XVII -lea in istoria Ro-
manilor i la aceste vederi ne impinge rolul Movilescilor in
istoria T6rilor romAne gi a Biserica ortodocse in gerere. De
aceia ne -arms luattt obligatiunea, ca sa ecspunemit cu ocasiu-
nea, biografiei lui Petru Movila, i spita intrega, a ndmului
Movilescilor aga, cum ni-o presinta istoria gi membrit acestei
familii.
D. OkolskiAn opera, citata de no' ma' sus, facendu genea-
Iogia.MoviIescilor, pre baza documentelor §i a traditiunilor
din acesta familie, radica inceputul Movilescilor p6n6 la
Muciu Scevola. Tot astil-feliti faceti §i insu§i membrii fami-
lies cel numerdse a Movilescilor, and li se .presenta ocasiu-
nea, dar no' sa ecspunemti aim spita n6mului Movilescilor in
modal cronologicil :
I. C. Mains Screvola este dupre documentele contimpurane
Petru Movilit strabunul Movilescilor, qi dela din-
sul 1§i derivati to' membrii familiel spita n6mului lor. Acestti.
Scevola , care ..se numia G. Muciu, care Vi-a primittl su-
pra-numele de Scamola-stangaciul in urmarea perderei
mane' drepte (anul 507 n. d Christos), este acelha thArti ro-
manu, care a bagatil frica in tabara Etruscilor, prin arderea
de buna-voie a mane' drepte in castrul lui Porsena. Dupa
ce C. Muciu a ,aratatii Etruscilor actele, de care stIntit capa-
bili Romani'; §i dupa ce i-a comunicatil lui Porsenal ca trei
3
Rom Anil,
ce -$s
i te-
ologie't
sus families
qi
www.dacoromanica.ro

434 PETRU MOVILX
cute de tinerT, chotitrati ca qi dinsul, IT cautti m6rtea; atuncT
EtrusciT an despresuratd Roma si ati ciiduttl la pace.
Okolski, pre long& afirmatiunile' §i_ documentele familiet
Movilescilor, care derivd, spita nemului for dela acestd ro-
mind, maT d.etivit §i 'Liar armele familiel Movilescilor din ar-
mele IuT Muciu Seevola. El afirmil, eh' cele doe sabil incru-
ci§ate din emblema familieT Movilescilor stintit o transforma-
tiune din doe maciucT herculane ale EmblemeT Scevolilor.
Din operele, publicate pre timpul lui Petru Movild., dedi-
cate hi i care radio, spita nemului Movilescilor la Muciu
Scevola, este demnti de t6t6, atentiunea panigiricul, intitulatti
EUxapterrAptov §i publicatd in Kiev, la anul 1632. In acestd pa-
nigiricti SpudeiT" (studentii) colegiului, infiintatu de Movila
in Kiev, represintit in forma de Albumtt dot' muni;T-Heliconul
i Parnasul. Pre cell dint-till kit 1118110 Petru IVIovil,t in vest-
mintele de Archimandritd, lax pre al doilea stramoqul
Muciu Scevola. Muciu tine in mena stangit sabia, tar dreptd
o are in focd i cu fata este indreptatd spre ceriu, de uncle
doe mini, e§ite din norT, IT presintd, crucea, sceptrul qi co-
rona. (a)
II. Q. Mucins Setevola a trait pre la anul 217 -n. d. Christos.
Acesta a fostit pretorti in Sardinia i era considerattl, ca iu-
ristul eel maT talentattt de pre timpul sett. Get doT fit at hu,
Quintus qi Publius ereditatit in propagarea nemului,
precum qi irk mdt4inerea reputatiunei parintelut for (b).
III. Q. Nueius Survola Augur, nepotti alit celni de sus, iuris-
consultd qi oratord distinsti. In anul 47 n. de Christos el A,
fostd consuld invingendd pre DalmatT, a obtinut asupra
for und triumfit complectd. Intre discipulii set de oratorie
el a avut pre Ciceron, care mat pre urrnit a push pre inve-
.catorul sett intre pers6nele convorbitore a dialogilor seT des-
pre amicicie republics (c);-,
(a) Din aceste Euchalistirii sung cunoscute sciintei dog. Unul se aflii tn bibli-
°tees. Academie! de Kiev sub No. 11144, 1, qi altul in biblioteca sciintilor din Pe-
tersburg.
(b) Dictionnaire utiversele d'histoire et de Geographic. M. N. Bouillet Paris,
1857 pag. 1614.
(a) Ibidena.
sett,
si
fti
rail
www.dacoromanica.ro

PtTRIT MOV1LX 435
W. Q. Mucins Screvo la, vera -alit lui Augur si buna al> luT
Pompeiu. La anul 95 n. de Christos a fosta consul si apol
proconsul in Asia. In acesta, provincie el s'a fitcuta iubittl
pentrtt dreptatea si desinteresarea sa. El era si itiriscon§ultu
distinsti si a muritti asasinatti din ordinulit tinerului Ma-
rius (a).
V. Mutin, decoboritorti din familia luT C. M. Scevola. El
s'a strarautata in Imperiul roman-11 de Resaritti si a caruia
urraasT alt ajunsti One in Orele romane. Ac6sta trebue sa
se fi petrecutti dupe Mare le Constantin, candin provinaile
dela Dunare incepuse incursiunile barbarilor si cand acestu
transformandti znaciucile herculane ale lui Scevolain
sabii, le-a aplicatit cu atAta succesti asupra barbarilor, in
umplendti cu cadavreje for ripele Dunarei, capatatit
dela locuitoriT slavI aT acestor laturi supra-numele de Movi/et,
prin care familia Movilescilor I T radicrt- spita n6mului for
One la C. Mucius Scevola al Rome. Dar sA lasam pre 0-
kolski, ca sa ni spune el aceia, ce a auclitti la anul 1641 dela
membriT famili' luT Ierernia Movilrt, si anume dela Ana fiica
acestuia, precum si aceia, ce el a citita singurti in documen-
tele stravekT ale acesta familiT :
' Mutius, hic ex Romano iMutiu, acesta resbofndu-
Imperio primus in Graeco- se, celd intaiti a trecut6 din
rum Imperium bellando de- Imperiul romant in celu gre-
venit , culus, post modum cescu, a caruia posteritate
s'a asedatti In Transilvania,
posteritas in Transyluania, Moldova si Dacia (b). Si fi-
Moldauia et Dacia consedit. ind-ca in Roma familia Mu-
Et quia Mutiorum familia tiilor, at caria models de iu-
Romw gum fuerat norma bire al patrieT, era M. Sce-
amantium patriae, M. Sce- vola, purta in emblema ne-
-vola, in Tesseram gentilitio-
murilor doe maciucl hercu-
lane, dupre cum atesta si
rum duas clauas Herculeas Petra Santa, in emblemele
defert, sicut tradidit et Petra nemurilor,, de aceia acela
Santa in Tesseris gentilitiis : (MuIiu), aseclandu-se in (mij-
(a) Bouillet. Ibid.
(b) La ce o fi fileendii Okolski alusiune en acestii nume? Il rea el in sensul ge-
neriefi de a-representa prile Romftnilor, sdu in sensul, cum flit intelsge D. Papin
de Tern romiln6sert, Valachia? Nu scim. Not ;RI miintinemil,
cat, §1-a
www.dacoromanica.ro

436 PETRU MOVILA.
alterius gentis
incola, ne clauis vedeatur
antecedere gentem, ad ipso-
rum consuetudinem clauas
in frameas convertit, et pro
gentilitiis recepit. -
tae 'item in parga-
meno Italico ideomate con-
scriptw in Archiva Illustris-
simi Ducis Samuelis Korecki,
qui filiam Hieremi Mohila
Palatini Valachiee in consor-
tern tenuit. Hoc ipsa Rom
familia afirmat. Mohila, cog-
nomen nobilitatis acquisi-
turn in Bessarabia vel Dacia,
vbi Sclavorum linguae usus
manet, significat autem Mo-
hila cipum, sub quo occiso-
rum hostium vel bellatorum
cadavera Eorrduntur. Et quia
descendens ex familia Muti-
orum magna et suprema
Martis tentando plurimos pa-
trim host-es gladio demetie-
rat atque sua virtute bellica
tumulis hostium ripas Da-
nubij repleuerat, cognomen
Mohila accepits (a).
locul) altu/ poporti, ca sa nu
pars, ca" stI in fruntea-popO-
rului in puterea maciucilor,
a skimbata, conforms -usu-
lui acestora, maciucele in sä-
bii, si le-a primau ca emble-
me ale nernurilor. Ecsista,
-pentru o asa origine, in ar-
ichiva prea ilustrulul Samoil
Corecki, care sine de sotie
pre fiica lui Ieremia Movila,
Palatinul Valachiel(b), urice,
scrise pe pergamena si in
limba italics. Acesta (origi-
ne) romanica o afirma in-
susi familia. Movila este tint
supra-nume al nobilitate4
c4tigattl in Basarabia sea
Dacia (e), unde 'este in ust
limba Slavilor,, si in care
(limba) Movila insemneza
santul mormintelor, in care
se clepuna cadavrurile osta-
silor ucisi, sea ale resboito-
Tilor. Si fiind-ca era decobo-
ritort din familia Mutiilor,
mare si suprema in ale luT
Marte, a taiatu cu sabia cea
amerintatore multi inimid
ai Patrier si cu calitatea sa
de resboitora a umplutu de
movill cu inimici ripele Du-
narei, (pentru aceia) a pri-
mita supra-numele de- Mo-
vilas.
f a) Okolsld opera citati (Thesauril de monumente-istoriee peutru Romknia. A.
P. Ilarian Btxcuresti, 1862 T. II, pag. 145.)
(b) Inca o dovad t, ea Okolski nn avea nisee termini proprii pentrn a representa
'Odle romane. Alai intrebuintezi Valachia in load de Moldova.
(e) Pre la 1641, timpul lui Okolski, Basarabia era o numire generidt, ce insem-
na Dacia, edit prile Romanilor, dar se observii cii el, ca Rusii de astit-di, vede in
acestil nume o origine a Besilor, vekilor locuitori at acestor si nu a Basara-
bilor, familia domnitore in Valachia.
ills-nnquam
si
Tdri,
origine
www.dacoromanica.ro

PETRU movu,A, 437
tea barbatul, ce in familia Movilescilor servesce , ca
punte de treca6re dela elementul latinescii la cell. roma-
nescti. Strilmutarea acestui Mutiu in Terile romane, si speci-
alminte in Transilvania, cuibul romanismului dela Dunarea,
pare a se fi petrecutt. atunci, card laturile Dunarei erati i-
nundate mai mult de incursiunile barbarilor, si cand limba
sla,vong i§i ecipatase dreptul de limbtl, oficiala a tuturor Ro-
mhnilor. Cu alte cuvinte strilmutarea lui Mutiu in Transil-
vania, aistocratit din Bizanpu, trebue si se fi petrecutil. nu
mai nainte de finele seculului al IX-lea, epocha lui Metodiu
Chiril, inventatorul literelor cirilice (841-884y p6te
liar in ,seeulul al X-lea, cand curtea bizantina se grecizase
si devenise imposibila pentru nobilimea romanica, ca a lui
Mutiu, si cand la Romani se introdusese, ca limba oficiala,
limbA slavica.
D. Okolski in genealogia Movilescilor,- anteridra seculului
XVI-lea, ni da numai personele, ce au jucatti roluri mai in-
s6mnate ; sell p6te ca D-sa a scrist acesta genealogie sub con-
ducerea membrilor familia lui leremia Movila, care in linie
femeninci eraii stabiliV. in Polonia §i care de altar parte, nu e
curiosii, -nrmariati §i intererul, de a dovedi lumei, 0, pre-
cum Mufif all domniticcu topi la Romano-Bizantini, aka qi
domnindii in Transilvania, stabilitit in Moldova
in persona, lui loan Movill, ea administratorii §i cumnatti al
lui Alecsandru Litpusndnu, i fiii acestui Ioan Movil I, Ieremia
si Simeon, ail fostd tottl domnitori in Moldova. Documentele
istorice, de care dispunemit, ne autorizti, s t admitemtt, In
stabilitt in Transilvania de aici ei aft
venitti in Moldova, dar numai acestit aotil s'a petrecutu en
mult Inaintea anilor 1564-1569, data stramuttrei In Mol-
dova a lui loan Movilit, Simeon Movila si burden!
lug Petru Movila. Documentele, publicate pene acum, ni a-
testa c, Movilescii all inceput a se arata in principatele TO-
mAne Bela finele seculului al XV-lea, atrall se vede de
fama marelui Stefan ; §i anume :
VI. Pan Mochila &plot tea unit MoviJA, care de siguru
este venitil tot din Transilvania si care la 1499 ocupa func-
gi gi
ect
-et
.adev6rtiMutiii gi ct
tatald lift
Inc&
Mo-
s'ad
s'ad
www.dacoromanica.ro

438 PETRU MOVILK
tiunea de pacharnicti pre longii, marele Stefan. Acestti Mo-
viii, este mentionatti de documentul lei Stefan celti mare,
carele la 1499 Noembre 14, remunerk i serviciile boerului
Duma ,Brudul cu satul Tapescii pre apa Thirladului (a).
VII. Moisi Movila. Acesta este venitti la 1534 in Tdra roma-
nescit tot din Transilvania §i ajutatti fiindii de Stefan Mailat,
Domnul Transilvaniei,voia a ocup a tronul aceste1 Teri. Flindti
inse Stefan Mailat invinsit §i prinsti de ctitre Petru, Domni-
torul Valachiei, qi kiar predate pre rnAna Turcilor, carii fa-
vorizaii Domnia lei Petru in Tera romAn4scti, Moisi Movila
se vede necesitatii a se reinforce in Transilvania, cuibul fa-
miliei §i a r6manea aici pentru tot-de-una (b).
Viii. Pan Mohila. Pre timpul 1ui Petru Rareq, 1546 Mai 15,
se face menOune de acesttt Movilti in calitate de parcalabti
al Chotinuliii, prin documentul, datti. Episcopiei de Roman
§i. cu care documents Domnitorul daruesce Episcopiei o jurne-
tate din Satul Oltenii, precum §i alts mill (c). La 1548 Martie
2, Domnitorul Iliaq, fiiul lui Petru Rare§, inv6cti in caltate
de martoru pre,. panul Mohilj, Orealabul de Chotin, prin
cu care se confirm, nisce ditiruirT, &onto mOnastirei
Mmtului de ciitre EpiscopiT Macarie al Romanului si Teo-
dosie al Radauplor (d).
IX, X. Viscan Movila §i Ioan Movila. La 1555 Mai 9 clile, A-
lecsandru Litpuqndnu inttiresce cu uricti cumptirrttura satu-
lui Gil destii, ficutii, de crare fra0i Michailit §i Glig1. Prin a-
cestti documents 17-bean Movilti, este citatti, ca marturtt al
vencittrei §i in calitate de postelnicti, jar Than Movila aici are
functiunea de mare logofett.. (e) Despre Ioan Movilti, D. 0-
kolski ni spune, ca s'a meqatti in Moldova pre timpul ltti A--
lexandru Ltipulndnu, veninthi din Transilvania; ca eravea
de sotie pre fiica luiPetruRareqMaria, care traia in Tran-
( a) Chronica Romanului Ep. Melchisedee, BucurestY. 1874 Part. I, pag. 150-153.
(b) Magazind istoricii. A. Tr. Laurian si N. Biacescu. Bucuresti. 1845. T :.111.
pag. 195.
(c) Chron. Rom. part. I, pag. '172.
(d) Chronica Roman. Part. I. pag. 178-180.
(e) Arch. ist. a Rom. B. Bucuresti 1865. T. I, part. I, pag.110-111.
No, 155.
Movilescilor
P...111jdoA.
o-
rlon!,
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA. 439
silvania la castelul Ciceul, si prin urmare a devenita cum-
nata al lul Alecsandru La,pusnenu, ce avea de sotie pre fiica
cea mai mare a Petru RaresRucsandra si in fine ca a-
se4endu-se in Moldova si deveninda 6umnatul lui Lapusne-
nul, a administratti tatzt Moldova in calitate, p6te, de mare
logofeta. Dar sit eitiimit §i aici din opera D, Okolski :
tIoannes Mohila hic no- (Acesta loan Movila atata
minis sui gloriam in Hunga- lauda I T captitase numeluT
ria ita plurimum belii mo- sea in Ungaria, in conduce-
deramine dilataverat, et Hu- rea mai multor resboie, si a-
niades familiae amor et de- th,ta intuneca fama si dra-
cor extiterat, ut filiam Des- gostea familiel Huniadilor,
potij in coniugem ipsi obtu- in cat 1' lua de consorta pre
lerit. Hic utriusque Vala- fiica unuT Despotu (b). Acesta
chine fuit administrator per- a fosta administratoru per-
petuus sub Alexandru Prin- petuu al unel Valachil sub
cipe Valachix, cui etiam ex principele Alecsandru al Va-
Despotiis coniunx fuerat,, lachieT (Moldovel), (c) care
nam debilitate oculorum et avea si el sotie dintre Des-
corporis consumebatur. Re- potT; dar a fostu consumata
liqutit hos-filios., (a) de suferinta okilor si a cor-.
pului. I-a remasa acesti
De la acestit Movila se trage familia Movilescilor din Mol-
dova ,si Polonia ,ii tot el este bunicul lul Petru Moviln
I). Ieremia. Moviln. Acesta este fiiul ccl mare al lutIoan
La in ceputul anuluT 1596, dupa catastrofa lui Aron Voda in
Transilvania, si_dupri infrangerea ostilor lui Razvan, Iere-
mia Movila, se Buie pre tronul Moldova): cu ajutorul ostirilor
poloneze. Pre timpul luT Ieremia Movila in Terile Romanilor
erati tre) curenturi politice. Curentul suzeranitatiT Porte). o-
tomane, care se multemia cu starea din trecuta a Terilor,
stability in Moldova de dttre Stefan edit mare prin fiiul a6n.
(a) Okolski locul cit. si Tesaurul, ist. etc. P. Italian pag. 145. Niesieckiego Her-
barz. VI, 449.
(b) Acesta a fostti. fiica lui Petra Rares, Maria, carea locuia in castelul piIrin-
tesell, Ciceiul din Transilvania.
(e) Cum, Okolski voitsce a tutelage, ca Ioan Moviln admiuistra ambele Ti5rl ro-
inane sub conducerea lui Alecsandru? Nett prin eespresiunile : ,,utriusque Vala-
chio3"-Intelege una din eels doh Valaehii, adecii Moldova. atunci lucrul e regulatil
fatif, en istoria. Dar 'Ate aici el voiesee a se face echoul familial Movilescilor,
care avea pretentiunl asupra tronurilor din ambele
fiT :
;
Movild,
Tint ...
www.dacoromanica.ro

440 PETRO MOVILA.
Bogdan, si nu voia a- se supune luptelor continue cu Porta.
Curentul naCion-altt, care in pers6na fur Michar bravul, -voia
a uni T6rile romAne supt -un sceptru independentil si curat-
romAnesett si numar la necesitate admitea suzeranitatea ere-
stinA, din partea Imperatorulur Austria Rudolf II-lea. i in
fine -curentul political, representatti prin Ieremia Movila, ca-
re iarAsr urnaria unirea prilor in pers6na membrilor fami-
liar sole, dar sub suzeranitatea fur Sigisumnd al III-lea,. Re-.
gele Poloniei. Curentul politiett din urml a avatti o mica, in-
fluenCA, numai in Moldova si in pers6na anume a lui Ieremia
Movilg, care la 1597 Martie 25, dup L ca a fosttt restabilitt
pre tronul Terer de catre ostirile poloneze, conduse de catr6
Zarnoiski chatmanul, a primittl decretul de investiture, din
partea Regelur Poloniei, Sigismundtt al III-lea. (a) Ieremia
imediat &tin mdrtea lui Michar bravul (1601), a
voitti si-intinde curentul politicti poloneztl si a-supra Terer
romAneser, si prin papa Romei, Climent al VIII-lea, a ciin-
tatti. sit punt ire tronul Terei pre Simeon Movila, fratele
seu eelti mai mica, care era ehatmantl. si phrealabti de Cho-
-tin. Dar aici RomAnir dupe, catastrofa lui Michar revenise
la vekiul calcul politico, e L e- mar bine cu suzeranitatea oto-
manii, rle cat cu cea crestint §i pentru acesta art alesu de
Domnitorti pre erban Basarab, ingr5indit a restabili ve-
kile reladunr de suzeranitate eittr6 Port.); (b). Ieremia, Movila
nu era unti poleno-fil4 eselusivistti. lincrAndti cn Polonir
contra curentulur de independenC5, nackmala, a lui ,Michar,
el credea, cit, cu ajutorul Polonejilor, caseigattl in virtutea
devotamentulur 8611 etitr6 casa domnitOre si en sprijinul no-
bilimef din Transilvania, pentru care a §i luatil de femeie pre
Elisaveta Ciamartai fiica until' mare magnatti de aici, si in
fine, la nevoie i ea recun6scerea suzeraniti4er Otomanilor,
va putea Linea Domnia tot -o -data, va scapa Tdra, de laco-
mia vecinilor eotropitorr. Dar sa lits5mti aici s6, ni vor-
biasce D. Okolski, care ni -hi descrie forte bine pre Ieremia
(a) Okolski local chat tTe3aurrt de mon. istor. P. Dalian. T. II, pag, 146),
(b ) Chronica RomAailor. §ineal. IasY. 1853. T.. II pag. 296.-300,
gi
1llov la,
si
www.dacoromanica.ro

PETRTT MOV1LA. 441
Movila din punctul de privire, ce not
face cunoscutii :
Hieremias primus filius
Palatinus Valachia. Hic fan-
turn declarabat in Regnum
Po Ionia afectum, ut etiam
mori pro Regno non -dene-
gabat. Ob cuius maiorem de-
clarationem-, indigenaturn
petijt et inter nobiles Regni
computari voluit, quern ad
sues nobilitatis arma Ioannes,
Zamoyski Supremos Cancel-
larius et Exercituum Regni
Dux, et Philippus Padniew-
ski -Episcopus Cracovien et
dux Seueria admiserunt. De-
mum ut effunderet animi sui
candorem, filias suas omnes
magnis nobilibus et Prima-
tibus Russia et Regni in ma-
trimonij vinculum, opuien-
tissime concessit. Verum ne
verbis ipsis tanta res propo-
siti censuram teneret, in me-
dium liceat privilegium hoc
adducere. His __ex privilegiis
et genus et officium, affectus
atque merita in Regnum, Lu-
ce clariusieremia Mohila de-
mons_trantur. Habuit in co-
niugem ex Palatinatu Trap.-
silvania filiam ex Senato-
ribus primi de familia Cia-
martorum Elizabetham, ex
aici rii-am propusit al
tIeremia, intiiul flu (al
luT Ioan),fu Palatint al Va-
lachier (domnitoru ally Mol-
dova) Acesta atata se decla-
rase de afectatti catre Rega-
tul. polona, in cat nu s'ar fi
lepadanl kiar de a muri pen-
tru Regatta. Ca dovada maT
mare a ceruta indigenatul,
si a volt 4 se numera intre
nobilh Regatulur, pentru ca-
re loan Zamoiski, supremul
Cancelarti si Duce al ostiri-
lor Regatulur si Filip Padni-
evski, Episcopul de Craco-
via si Duce al SeverieT
ad rhist in arm el e no Vilit ateT
tor. In fine ca sä arate since-
ritatea inimeT sole, a indes-
trata forte bine pre tote fi-
iceLe sole si le-att mtiritatil
dupes nobilit cef marl si pri-
marl aT RusieT si ar Regatu-
lul. Dar, pentru ca sa se va-
de, ca aceste idel I T au vp-
lorea _tor nu atata in vorbe,
trebue sa aducenau aid a-
cestu privilegit (a). Din ace-
ste privilegil se demunstreza
cu lumina cea maT clara ge-
nul, demnitatea, precum a-
fettiunea si meritele fur Ie
remia 1Vlovila catre Regatil.
A avutu de femeie pre o fi-
ices din Palatinatul (domnia)
Transilvaniel, dintre primil
senatorl si din familia Cia-
martailor, Elisaveta, din ca-
( a) Aiei Okolsid pune In eestensd deeretul de investiture al lut Ieremia Diodill
din partea Regelui Roloniei, Sigiainund al 111-lea. 1597. Mal 25.
- Fad
www.dacoromanica.ro

442 PETRU MOVELA.
qua suscepit filios et filias, e-
rant arma nobilitatis ipsius
due lung; media iuncta ad
inuicem extremitatibus con-
cavitatum, et supra eas crux
non tangens lunas. Habent
quandam conformitatem ad
arma Ostoia. (a).
rea a avutd fiT si lice. Eras
armele nobilitateT elf doe Ju.,
ne, neatinse intre dinsele la
ecstremitatile cavitatilor, si
de-asupra for crucea, ce nu
atinge lunele. Pre l'onga a-
ceste, (ele) at asemenare cu
armele Ostoia, (b).
Aceste stintt datele, ce le avemit despre Ieremia Movila
dela Okolski, i pentru scopul nostru din dinsele resulta, ca
familia Movilescilor avea de embleme dela Mugu doe' setbiX
incrucipte, Yar dela familia Ciamartailor o cruce, asseclatet
intre doe lune, care era intOme eu partea stirbitet afaret de
cruce. Ieremia Movila en sofa sa Elisaveta as avutti fiT
lice :
a). CONSTANTIN, Cul eel mai mare al luT Ieremia Movila,
se sui pre tronul MoldoveT dupg mOrtea unkiuluT seti, Simeon
Movila §i in virtutea unuT hati-htunai-um al Porter Otomane,
data pgrinteluT sett. pentru ereditatea families acestuia. 0
parte Ins din boeril TereT, darii tinki cu familia luT Simeon
Movila,, as proclamatti de domnti pre Michail, fiiul acestuia
si de aid: impgrekerea boerilor i irnortirea Terei in doe
tabere inimice. Certa a fosta curmata, numal prin forta ar-
melor gi Constantin, lama ajutorti dela- Regele PolonieT, a
bhtutti 6stea veruluT sea, Michail Movila, compusg din 25,000
omen]: la Stefanesci pre Prat, si s'a suitti pre tronul Moldo-
veT la anal 1608. N'a pututti r6raanea multi timpti Domni-
tot* din causg desfrgnarilor, la care se dgduse qi dupg unit
anti §i cote -va lunT de domnie, a trebuitti s face, loco la fro-
nt-a TereT luT Stefan Tomqa, 1610. tea, ce (lice §i D. Okol-
ski despre acestti f iti al luT Ieremia Movila :
(a) Olcsolski loc. cit. (Tesaur. pag. 145-147).
(b) Nei nu cun6scemii armele Ostoia, ca putemii judeca despre ase-Miinarea
for cu armele Movileseilor. Din cele ecepuse aid de clitril Okolski, so vcde ins6,
ca adoa Belie de insignii din mijlocul emblemeT Movilescilor este o cruce qi nu
unit pumnalil, dupre cumii amu creguta no pgnii acum, a¢edata intro dog lune.
Pre lOngit aceste insigniile din cestiune sfintri armele familiei Ciamartailor, eredir
tate de dare Ieremia Movi1a prin sotia ga Elisaveta Ciamartai,
Despre Ieremia Movila #i ceialalti membril al familiei Mivilescilor ve(ji #i Arch.
ist, T. 1t1 pag. 35-84.
§i
sip
www.dacoromanica.ro

PETRU MOV1LA 443
(Constantinul , filius pH-
rims Hierernix, quern Regia
manus per Ioannem Poto-
cki geheralem Podolia et
Capitaneum Camenecensem
fusis viginti quinque milibus
hostium ad Stepanowce, in
Palatinum 1Vloldaviae dedu-
xit et constituitti, (a).
b). ALECSANDRU este alit doilea fiiti ahi lui Ieremia
care cu ajutortil maicel s41e Elisaveta a umblata dupe DQM-
nia Moldova, dar n'a pututit s t ocupe tronul aceste prY,
de cat cate-va luni din anul 1615, si acesta cu fratele sett
cell mai mica Bogdan si sub conducerea mama for Elisa-
veta, Decoboritorii lui Ieremia Movila perdu pentru tot-dd-
una tronul Moldova, fiindti duo' la Constantinupola de cure
Skender pasa, care intrase In Moldova cu osti turcesci, spre
a 46da pre tronul pre pre Radul Mihnea. Alecsandru inse
se- vede, ea, a sca,patil in Polonia. Ia' Okolski despre Alec-
sandru ;lice :
tAlecsander alter filius', et (Alecsandru al doilea
ipse successerat in dominium si el a urmatt in domnia
Moldovicum, multa constan- moldovenesca, luptanda cu
tia .contra rebellisantes pug- multa insistint4 in contra re-
nando,, (b) bailor),
C). BOGDAN este Mill eel ma! 1 icu all lul Ieremia Movila.
Acesta impreuna cu mama, -sa Elisaveta §i cu fratele sett A-
lecsandru, a citutatil sti, ocupe tronul Moldova, dar
fiindti de Skender pasa si dusti la Constantrimpol, s'a-tur-
dupa ce Elisaveta a devenitti cadanr6. tea cum re-
_presintri, sdrta urmasilor Ieremia si Okolski
(Bogdanus tertius, filius, (Bogdan al treilea fiia al
qui in curia Othomanica ob- lul Ieremia Movila, care pre-
sequia redendo, ibidem oc- clandu-se ingrijira otomane,
cubnit, (c)., acolo a si
d).. REGINA Sgl, IRINA este fata cea mai mare a In Ieremia
Constantin, intaiul frill
at lul Ieremia. Acesta a fost
introdusu si filcutq Domni-
loru al- Moldova cu ajuto-
rul Regatulul, prin Joan Po-
totki, generalul Podoliel si
Capitanul Camenita, dupa
ce all fostil invinsi la Stefa-
nesa 25,000 de inimid.
(a) .0kolski locul citatil. Tesaur. T. II. pag. 148. Arch. ist. T. III pag.
(b) Okolski locul
(c) Okolski loc. citatil.
prinsti
luT
81-83.
citatu.
Movila;
fiik,
oitk,
muritk,.
www.dacoromanica.ro

444 PETRI; MOVILA
Movila, pre carea el am aritat'o, inainte de anul 1603, dupa,
Michail Coribut, ducele de Vis,novitki. Despre Ir Ma Okolski
se ecsprima, :
vero Hieremi fu-
erant Regina Michaelis Du-
cis in Visni-o-wiec Korybuth
consorss (a).
gIar fiicele luT Ieremia ate
fostu Regina, consorta lul
Michail Coribut, ducele de
Visnovias.
Regina a avutit dol copil cu Coribut :
aa). Ieremia §i
bb). j . . . consorta a capitanului de Lublin, despre
care Okolski (lice :
'Ex hac superest filius
Hieremias in Repub : orna-
tissimus et fidelissimus ciuis,
in castris vero perpetuus et
maximns miles, superest et
filia cum speciositate forme
virtutum specimine lucens,
Capitanei Lublinensis coni-
unxs (b).
'Din acesta ecsisa -unt
fiit, Ieremia, care este ceta,-
Ong ilustru si prea credin-
ciosti al Republicel, si in ar-
math el este militarti mare
si perpetuu. ET i-a remasit
§i o fiica, care stralucesce cu
frumuseta si virtutile si
este consorta a capitanulul
de Lublin,.
e). MARIA a doa fiict a lui Ieremia Movila. Ea, clupre cum
ni spun incai, a fostti maritata dupa Stefan Pototki la
1603. (c) Acesta Marie a intratti si in adoa cas itorie cu. Ni-
colaT FierleT, palatinul Sendomirei. Maria din ambele diet-
torii a avutti mai multi fii doe dice, asepndii pre fii in
armata poloneza, Tar pre fiice maritAndu-le dupd magnatil
acestei Ton% Okolski despre Maria en fiuT ei glee :
'Maria altera filia flos vir-
ginum ob pulchritudinis ye-
nustatem decor matronarum
ob morum grauitatem, erat
primo matrimonij foedere
iuncta Stephano Potocki,
Palatino Braclavien : gene -
rali Notario Exer-
cituum Regni Zelinen.
ceialalta fiicA, fl6-
rea virginelor pentru frumu-
seta ei cea mare, ornamen-
tul matronelor pentru gravi-
tatea purtarilor ei, a fostti u-
nite in prima invoia de ca-
sdtorie cu Stefan Pototki, Pa-
latinul de Braclavia, genera-
lul Podolia, Notariul o§ti-
I a Ibid.
II) bid.
(0, Chronica Romanilorr, G incaT 1853. /W. T. 11 pag. 304.
-
et
i
Ca--
(Marra,
.Filim
i i
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVLLA 445
menenen : Laticovien, Liti-
nen : Prwfecto, et reliquit in
ornamentum patriae filios et
Alias. Secundo matrimonio
fuit consors Nicolai Fierley
Palatini Sendomirien : Lub-
linen : Casimirien : etc. Pra-
efecti. Hxc una cum sorore
germana, Anna Castellani Si-
eradien : consorte Viennam
descenderat, ut in comitatu
Serenissimm Regina2 Ceci-
li Renatae Vladiglai IV, ad
Regnum Polonix, fieret iu-
rata et sincerissima duc-
trix, (a).
rilor din Regiunea Zelinet,
Prefectul Camenitei, Latico-
vieT si al Litvaniel, si i -au re-
masa spre onorea patriet fit
si Mee. In casatoria a doa a
fostu cOnsorta luT Nicolal Fi-
erlet, Palatinul de Sandomi-
ria, Prefectu alU Lubliel si al
CasimirieT. Acesta, impreuna
cu adeverata sa sora, Ana,
consorta castelanului de Sie-
radia, a plecata la Viena ,
in calitate de conducetore
devotata si sincera din es-
corta Reginel Cecilia Renata
a lul Vladislav IV, ca sa o a-
duce- in Regatul Poloniel,.
Maria, din casnicia en N. Ferlet a avutil doh fiice :
aa). ., cons6rta lur Ra4evil, sub-camerariul Lit-
vaniet si
bb) sofa Prefectulut de Bouslavia. Pre fiicele
Mariel Okolski ni le presintt astt-felit. : ,
(Filie illius cunt Radziui- iFiicele acestia sUntU, -con-
lij Succamerarij Supremi M. sorta sub-camerierulur su-
D. Lit : coniunx, et Altera premu al M(arelui) D(ucat)
Notarij Campestris l3ohusla- al Lit(vanieT) si alta (sotia)
vien etc. Prmfectus. Filios Notariulul campestru al Bo-
sub-armis Pilava considera- uslaviel etc, ce erasiPrefectt.
bis, (b). Pre fiii for it putemt observa
sub armele Pilavei., (c).
f). CATRINA a fostit a treia fiica, a Mr Ieremia Movila si
consort), a lin Samuil Korecki, despre care eca cum se ecs-
prima Okolski ;
-,Catharina , quam ipse
maritus moribus grauem,
virtutibus insignem declara-
vit. Erat namquam consors
cCatrina, pre carea insust
barbatul et a declarat'o gra-
va, pentru purtarile et si in-
semnata pentru virtutile eT.
a, Okolski. locul ettatti.
(b) 1kolski loc. cit.
(cY Aici IntitInitnti maT multo numirT, care pard a,S numele unor provincil al e
Regatulnl polonezd, dar despre carenu ni putontil da eomptil eu aigtuantii.
www.dacoromanica.ro

446 PETRU MOVILA
illius bellicosissimi Ducis So- Si era consorta a celul mai
muelis Korecky, cuius res et. belicost Duce, Samuil Ko-
Triumphi aeternitate vigent, reki, 2 caruia fapte si trium-
reliquerat filiam Lesczinscij furl vort straluci in eternita-
coniugem (a). te. Li-at rernast o -flick so-
tia lul Lesczinski .
aa). singurul copilt al Catrinel cu Samuil Ko-
recki, si care, dupre cum am vecluttil a devenitu sotia lui
Lesczinski.
g). ANA a patra si ultima frier. a lul Ieremia Movilit. In
casa acestia, aflandu-se Okolski, a vedutt documentele fami-
ne' Movilescilor si a auditti dela nunciul apostolicfi, Santa
Cruciu, interpretaciunea celor doe sabii din emblema for fa-
despre Ana Okolski dice :
'Anna ultima filia Hiere- Ana, ultima flica a fuT
mix Maximiliani Przerebscij Ieremia si consorta lui Mac-
ante Castellani Sieradien : similian Przerebski, ( care a
fostu) intait castelanti. deturn Palat : Lencicien, Mos- Sieradia , apol palatinu de
tice : Medicen : Litinen etc. Lenticia si prefectt de Mos-
Prxfecti consors, reliquerat tice, Medice si de Litinie. I-a
filios duos sed maiorem in- remast doi fil, dar pre celt
vida mors vigesimum tan- mai mare l'a rapitt
sa morte, ajungenduld la a-
x
gentem annum cripuit, rema-
. nul al doe-decelea. I-a re-net magn expectationis mast,fiiul Carol Sigismund,
us Carolus Sigismundus. Po- de o infatisare mareta. Du-
stmo-dum erat Ianusij Czarn- p i acesta a devenitu con-
kowski Comitis de Slopa Ca- sOrta a lui Janus Czarnkov-
stellani et Prmfecti Drahi- ski, comitul de Slopa si Pre-
men, consorss (b). fectt de Drachim,.
Prin urmare Ana din citsii,toria, cu Macsimilian a avutit
dol Iii :
aa) , care a muritti la etatea de doe -deco ani §i
bb). Carol Sigismund, mai 'midi al Anei din crtsittoria
cu Macsimilian.
2). Gheorghie MovilL Acesta este al doilea flit al lui Ioan Mo-
vila. Fore putea determina data nascerei, calugorirea lnl
[a) Okolski loe. sit.
(b) Ibid.
,
negatiO-
miliarg.. Si
flirt
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX. 441
Gheorghie Movila, precum li alte circurastairte din vi4a lui,
not ilti gasimit la artul 1580 Episcopal de Radaup, qi pare a
continua, in aasta, funcciune pone la anul 1589 (a). Jn acestii
anti gasimit pre Gheorghie Movi la sub-semnatti intr'unti
actit al lui Petru Skiopul, Domnitorul Moldovei, prin care a-
cesta declarrt Pape. Sicst al V-lea, ca este gata a uni Bise-
rica Moldova' cu cea romana, dar acum in calitate de Me-
tropolitti al Moldover, care se titluia al Sucevei" (b). Pre la
anul 1592, dupa retragarea lui Petru Skiopul §i suirea pre
tronul Terei a lui Aron via, Gheorghie Movila se retrage
dela scaunul Metropoliei de Sucdva, sub influinia intrigelor
Iesuicilor qi nu revine la Metropolie, de cat la anul 1597,
pre timpul domniei lui Ieremia Movila, fratele sou (c). Aid el
pare a r6mAnea 0116 pre la anul 1605, s6ii 1606, cand se
vede a se fi retrasti pentru tot-de-una dela scaunul Metropo-
her ski a,cdsta Inca pre timpul luiIeremia Movila, care la 1606
Ianuarie 20, audit anti actti pentru confirmarea inkinitrei mo-
nastirei Golia din Iai moniistireiYatopedului din Aton, men-
lioneza de Mitropolitti al Sucevei pre Teodosie Barbovski (d).
Istoricii streinT privescti in genere la Maropolitul Gheor-
ghie Movila, ca la o persona favorabila uniei BisericeT Mol-
dovei cu Biserica romana (e). Noi nu in-Minim-a nimicti de
feliul acesta in chronicarii romans, §i mai ales la Ureke, care
ilti vedemit ala de scrupulosti faVi, cu pers6nele istorice, and
e vorba mai ales d9 cele ale legei". Din contra, judectindu
dupre circumstantele istorice, in bare sV aflattl Gheorghie
Movila, ca adeca, el a traitti pre timpulti lui Petru Skiopul §i
a lui Ieremia Movila, care in actele for politice inclinati catr6
staturile creltine 3 §i apoi mai scfindti, ea kiar Ieremia Mo-
vila, fratele Metropolitului Gheorghie, omit civilti qi nu cle-
rical, a facutti attrtea acte favorabile ortodocsiet din Regatul
I a) Chronica Romanului. Ep. Melehisedec. BlicurestI 1874 Part. I. pag. 211-221.
(b) bid. pag. 221.
(c) Ibid. pag. 222-223.
(d) bid. pag. 237.
(e) Herbarz. Niesieckego. V), 450. Monnmenta Polonite et Lithuanhe. Tainer.
TAIL No. LII. Kparniil ogepn% ncropia npanocaanatax% Aepicnett Boarapcnoti,
Cep6coilu Pymblucitoll. Golubinski pag 379. Orpannunl... 1882 N. p. g. T.1, pag-: 6.
www.dacoromanica.ro

448 PETRU MOVILt .
cell mat catolicil, §i anume din Liovul Poloniei; nor t6ta
corespundel4a 1m Gheorghie Movila cu cardinalit si kiar cu
Papii Romer nu o puteind considera, deck ca, acte politice
ale Domnitorilor Teret, uncle era trash sit "ub- semneze ysi
Gheorghie Movila, in calitate de Episcopti al Iladru4ilor,
de Metropolita alt Moldovei. Eca ce ni spune qi D. Okol-
ski despre conduitalul Gheorghie Movila, In cestiunea unier
qi de uncle resulta numa atata, c el a- avutti o politic, idol-
tict eu a fi.atelur seri Iereruia Movila §i mat molt, ca a obti-
nutti dela Papa permisiunea, ca ctolicii din Moldova sit -se
-0116 de calendarul Iu liana. Dar mai apriat :
Georgius alter filius loan-
nis, qui ad dignitatem nobili-
tatis Polonix 1596 receptus
fuit. Et cum vitam spiritua-
lem ritus Greci elegisset ,
Metropolita Terrarum Mol-
daviw etectus et confirmatus
est. Hic, dum correctio Ca-
lendarij in Romana Ecclesia
recepta, approbata et pro-
-mulgata in christianitate fuit,
particulare priuilegium ut
catholici in Valachia existen-
tes iuxta anfiquum Calenda-
rium festa celebrant, ob tran-
quilliorem vitam inter Grx-
cos a Sede Romana obti-
nuit. Extant literati Cardina-
lium Eminentissimorum a-
micabiles ad ipsum in Mo-
hylorum archly°, (a).
Prin urmare §i al doiea Biu al lut Ioan Movila, adecti
Gheorghie Movila, este renumita prin nem., ca. a fostu E-
.iGheorghie fu al doilea
fiiti al lui loan, care a fostu
admisg la demnitatea noble-
/5o lone in anal 1596 (b).
Si fiind-ca era cu vieta spiri-
tuala de ritul grecescp , a
fostu alesti si confi-rmatu de
Metropolitil al pamenturilor
Moldovei. Acesta, dupa ce
corectia calendariulul a fostd
admisa in I3iserica romana si
a fostu aprobata si promul-
gate in ton crqtinatatea (c),
a obtinutd und privilegid
particularq dela scaunul ro-
. giant , ca catolicil, ecsis-
tAnclrin Valachia, sa celebre-
ze s6rbatorile dupre_ calen-
dariul veldt, pentru a avea
o vieta liniscita nitre Greci.
In archiva Movilescilor Se pa-
streza epistole amicale catre
dinsul ale celor mai Insem-
nati
[a] Okolski loc. eitatii.
(b ) tea. o trilsura comunA Intro Gbeorghie si leremia Movila.
(e4 Okolski nu vede erestiniitate, de cat in BisericaTomauiisi eon protestantil.
Pentru din ul ortodocsia avea rangul numal de ritti greeesel
sett
h
lei
cardinall..
www.dacoromanica.ro

1883 07

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Similar to 1883 07

Similar to 1883 07 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1883 07