1. PROCESUL DE EVALUARE
„Succesul în afaceri presupune pregătire, disciplină şi muncă multă. Dacă nu eşti speriat de
aceste lucruri oportunităţile sunt foarte mari.” -David Rockefeller
2. CE ESTE PROCESUL DE
EVALUARE?
Procesul de evaluare reprezintă o procedură
sistemică utilizată pentru a estima într-o manieră
credibilă o anumită valoare a întreprinderii.
3. SCOPURILE EVALUĂRII
Scopurile evaluării sunt:
• Stabilirea raportului dintre rezultatele obținute și cele intenționate.
• Corectarea rezultatelor în sensul dorit.
Prin procesul de evaluare se urmărește:
Progresul înregistrat în raport cu obiectivele și termenele propuse;
Costurile – gradul de utilizare a resurselor planificate;
Rezultatele – respectarea indicatorilor de realizare a obiectivelor propuse;
Calitatea – nivelul realizării obiectivelor propuse (”valoarea adăugată”,
”valoarea creată”.
4. FUNCȚIILE EVALUĂRII
funcția principală a evaluării este dezvoltarea nu
judecarea;
evaluarea este transparentă și eficientă ;
evaluarea este cantitativă și calitativă;
evaluarea ia în considerare progresul realizat
(”valoarea adăugată”, ”valoarea creată”;
evaluarea se realizează pe parcursul desfășurării
activității (evaluare formativă) și la finalul activității
(evaluare sumativă);
evaluarea poate fi realizată de către cel care
realizează activitățile (autoevaluare), de către
ceilalți participanți la realizarea activității
(interevaluarea) și de către terțe persoane
(evaluare externă).
Principiile
evaluării
sunt:
5.
6.
7. ETAPELE PROCESULUI DE
EVALUARE
PROCESUL DE
EVALUARE
DEFINIREA
PROBLEMEI
DIAGNOSTICUL
ÎNTREPRINDERII
APLICAREA
ABORDĂRII
ACTIVE/ VENIT/
COMPARAȚIE
RECONCILIEREA
VALORII ȘI
ESTIMAREA
VALORII FINALE
8. 1. DEFINIREA PROBLEMEI
a.Identificarea întreprinderii evaluate
presupune stabilirea coordonatelor firmei
ce va face obiectul evaluării:
denumire și forma juridică; forma de
proprietate;capital social; ramura de
activitate; proprietarii; managementul,
etc.
a.Identificarea acțiunilor ce trebuie
evaluate prin care se vor stabili
acțiunile ce trebuie evaluate și
compartimentul în care se desfășoară
aceste acțiuni.
a.Scopul evaluării și
destinatarul raportului.
a.Definirea valorii estimate
presupune prezentarea scrisă a
valorii estimate care explică
informațiile selectate și modul lor de
analiză, susținerea logică și
credibilitatea valorii finale.
a.Data evaluării și data
raportului de evaluare.
a.Ipoteze și condiții limitative se includ în
raportul de evaluare pentru:
a proteja evaluatorul;
• a informa utilizatorii raportului de evaluare.
9. 2. DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
Prin diagnosticarea unei firme, în vederea
evaluării, se urmărește sintetic evidențierea a
doi parametri cheie:
rentabilitatea;
riscul.
DIAGNOSTIC
COMERCIAL
JURIDIC
OPERAȚIONAL
RESURSE UMANE ȘI DE MANAGEMENT
ECONOMICO-FINANCIAR
10. 3. APLICAREA
ABORDĂRII
ACTIVE/
VENIT/
COMPARAȚIE
ABORDAREA PE BAZĂ DE ACTIVE (abordarea
patrimonială) se bazează pe principiul substituției care
spune că un activ nu valorează mai mult decât costul
de înlocuire al tuturor părților componente.
ABORDAREA PE BAZĂ DE VENIT se bazează pe
principiul anticipării care afirmă că valoarea provine
din beneficiile viitoare anticipate care urmează a fi
generate de proprietatea deținută. Metodele utilizate
cel mai frecvent sunt: capitalizarea profitului și
actualizarea cash flow-ului sau a dividendelor.
ABORDAREA PRIN COMPARAȚIE se aplică atunci
când sunt disponibile mai multe tranzacții similare și
relevante. În acest tip de abordare evaluatorul este
pus în situația de a aprecis gradul de similitudine între
firma evaluată și tranzacțiile comparabile, dar și
diferențele dintre acestea.
11. • vizează analiza pieței pe care operează întreprinderea, obiectivul
urmărit fiind estimarea pieței actuale și potențiale a întreprinderii
și a poziției sale pe piață.
DIAGNOSTICUL COMERCIAL
• are drept scop analiza aspectelor legale privind activitatea firmei
evaluate.
DIAGNOSTICUL JURIDIC
• presupune o analiză detaliată a factorilor tehnici de producție, a
tehnologiilor de fabricație a produselor, precum și a organizării
producției și a muncii.
DIAGNOSTICUL OPERAȚIONAL
• are în vedere de către evaluator a resurselor umane din punct
de vedere al evoluției, structurii, comportamentului și eficienței
utilizării lor, precum și prezentarea și analiza echipei de
conducere a întreprinderii.
DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE ȘI
A MANAGEMENTULUI
• urmărește înțelegerea de către evaluator a performanțelor
financiare ale întreprinderii pentru estimarea capacității acesteia
de a genera venituri.
DIAGNOSTICUL FINANCIAR
12. 4. RECONCILIEREA VALORII ŞI ESTIMAREA
VALORII FINALE
Evaluatorul trebuie:
• să analizeze credibilitatea şi aplicabilitatea
fiecărei abordări la speţa respectivă,
• să înţeleagă şi să explice diferenţele între
rezultatele aplicării mai multor metode,
• să analizeze gradul de credibilitate şi
relevanţă al tuturor informaţiilor care au stat
la baza aplicării fiecărei metode etc.
• să propună o valoare (sau un interval de
valori).