1. I
BAsERicA
ORTHODOXA REAM
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XV-lea, No. 2.
TABLA MATERIILOR. Oc-
Pag.
I. Atanasie Comnen Ipsilant.. . . 97
II. 10 Mai si jubileul de 25 ani al M.
S. Carol I, Regele Romaniei de la
suirea Sa pe Tron. 117
III. Chesari3 Daponte 124
IV, Triodion 127
V. Bis. Ort. in lupta cu Protestants 133
VI. Privire istorica asupra Bis. Arm. 146
VII. Memoriii 178
VIII. Patria, Muma si Fiul . . . 186
IX. Donatiuni. 191
DIJCURE*TI.
tgjraf4a ta Tibiae cgideiteedc.0
34. Ste. Princilifattle. Unite, 34.
I 8 9 I.
E
ti
e emwAy., A v~A
_
>A,
(ty7
.EsCTIA
I 'LA)
----____
/
I $
1
q
Soi
------,L)
%/FAVAIY"~Y/WWW
MAI_
M _ -------
.,,L
fI
. .
I
. . , . . ,
5
. . . . . . . ,
''L.
t'
.
, .--
t..41,21,
i1,
l
11
'
www.dacoromanica.ro
2. BISER1CA ORTODONA RONIANA.
Atanasie Coninen Ipsilant, in scrierea sa intitulata : rapte
Bisericestf i politiee lutamplate dupe caderea Constantino-
polului", ne-a conservat un material f6rte pretios pentru
Istoria 'Astra nationals.
In corpul scrierel gasim causele suiref §i caderef Dom-
nilor Rornant din Prineipatele Moldova si Valahia. cum §i
faptele mat insemnate seversite de et. si tote acestea in
relatie en Istoria Universala, dupe metodul sinehronistie.
Atanasie Comnen Ipsilant, ce a trait in seculul al XVIII-lea,
ajunge en istorisirea faptelor pana la anul 1789. De la
el s'a conservat mantiscriptul numat, pe care l'a publicat
Arhimandritul Gherman Atthonid Sinaitn1 in Constantino-
pol. la 1870. Dupe finele cartel a X are un adaus intitulat:
'000)!.;.cotx-ii; BacalelacObiceiurilii Imperatiei
Otomanicein care adaus, la cap. XII trateaza despre
Obicourile unora din provincii, adica, ale Moldovei i Va-
lahiei. In expunerea faptelor istorice cum si a obiceiurilor
trebue sa dim tota creclarea celor narate de el, pentru cs
pe langa ea era om invetat, deli rosent in Constantinopol,
s'a educat in Moldova si a fost om politic in epoca numita
fanariota ; apot el a ocupat functiunea de Spatar mare
(11paroarca0Cyto0 in Valahia, la 1764, prin urmare enno*tea
de aprope Moldova si Valahia din tote punctele de vedere.
In clecimt de locuri spune Ipsilant ca a veC,lut cu ochit
cele ce istoriseste despre Not, on ca le sue prin sine. Pentru
ca Istorich nostri politics si Bisericesti sa pato, folosi $i a-
'E',Otu.a. .614
1i
ai
www.dacoromanica.ro
3. 98 ATANASIE ONINT,EN 1P ,ILANT
test material, care descrie starea tarel din punct de vedere
militar si economic, precutu si a diferitelor dart catrti Porta,
i causele sporird iributului, am cred.at ca fac un bine co-
mun si am tradus t6ta acesta parte ce ne privelte pe not
Act ,-VNA1:IOI KOMNINOT TIl'IAA.Vf or.
ExAVria-tacrrtx.:Zy 'hod rcoAcrt7.65v TADV ,30.;;E)(7.
13:CALAV VIII. IX. xat X. Ti 6),(03t, pag. 777.
ATANASIE COMNEN IPSILANT.
Cartea a VIII a IX qi a X dup6 ciiderea Constantinopolulul, din
cele dod-spreiece drti ecclesiastics qi politico.
Alipo.; T9tu.4c -mono e-mxpxttitiv. Partea 12. Obicelurile
unor
Se numeste Malichianes o tntindere 6re-care de piimemt
si loc, care nu este Vacuf sail care se tine de un-a. din
Geamie. Sultanul Mustafa al II-le a reinoit Mdechianedele
ce se desfiintase deja, cu aceste Imprejariiri. Cumpart
cine-va un be cu sate multe sail putine sari numal
dupe malichiane. v4snclendu-se la mezatul tefterdarulul. &Ind
o sumC, care se dice Illuatzeles, §i care trebue sa se plAtesch
pesin (Tzscp.',,t), dupe ce i se Incredintaza Muatzelenul trebue
sit pliiteasca anual si- o cantitate de lei, care -se numetste
Miri. La. strigarea telalulul ce se face la Tefterdar-Capusi
eine vs, da mai multa sum& pentru Muatzelon pentru
Miri, acela, devine proprietar Mua.tzelonului. ' Lti stepaneste
Ora more, dupe ce more fl. Ta Imneratul vinde
iarAsi la un alt cumprirAtor cu aeeiasT .forma. Crestinii
Romel n'aii voe s& cumpere Malichiane, numai dragomania
Portei are unul, care este a Mantzupului $i nu a rers6nei.
illucatas este plata ce se &á is o Geamie anual cu tes-
elp retia zapciului pentru vre-un loc de vie, grAdinA, sail
livede, ce se tine de aces Geamie. Este de dotty feluri.
simplu mucatasi si pedeli- usur- mucatasi. Cumperi de exem-
pla via de la G'leorghe cu Bata, dar mucatntia o platesti
anual la Geamie. Cand more proprietarul far5. mos-
(
Romauit.
S.1:,
FLETi T'%10
IB',
Eparhil-Provincii.
unul,
si'l
tarsi
si
turbot
www.dacoromanica.ro
4. SPRE OWICEll RILE I% 0 Bowl VAI Ailit1 99
-tenitor o to Geamia. Tar daca este podeli-usur-mucatasi
grAdina sail livede, daea este pe numele pArintelui n'o
erediteaza, nici fiul nici film; in cat gradina sail livada ce
este podeli-usur-umeatasi este mai rea si chiar de cat Va-
euful, si de cat mucatas, pentru ca pe acele le clirono-
miseste fiiul de la on -care din parinti, acleca tata sail mama,
dar la, podeli-usur-mucatasi grAdina sail livedea (nu insa
si viai, lucrul se intampla cum s'a c is. Vacuful simplu it
clironornisete Oni Ce copil de la ambit parinti. Cand pro-
prietarul more fara, succesori, atunci devine .11ahluli sail
o is Vacuful. Toti muntit Bostorulut eel dm Europa sunt
Mucatas a ultanului Bagiazet. Darea anuala ce plateste
pentru un Vacuf se numeste ltzares. Este mutevelis
muftiulut, tar a geamiilor, a lui Sultan- Mehuiet si a
lui Sultan Selim, este Vizirul Azemi, la a lilt Sultan Admet
Galata Voevolasi, la Santa Sofie este mull orinduit. si. la
altele altii, clironomii ctitorilor sari altil.
iiinarSistema ee se compune din done sau fret sate
impreuna cu agrele din jurul lor, care se Bail mai ales
la Spahii, pentru nutiimentul Fit plata lor.
Zulcadir-Vilaeti si Allai-devlet-rnernlecileti numesc ()to,
manic pamenturile din provincia Asiel Mici, care se milr-
gineste cu munch Capadoeiei. cu Veiia din Siria, cu Ar-
menia Mare, en Arnasia, si Adanu]. Pe locuitoril acestei
provincii Cedrinos ii numeste /1/n7/v/rt.
Maniati stint un popor in Morea, ce locuesc intriun munte
nestrilbatut si ne invins. Sunt 12 relit de resbeluitori, ur-
mast de at vechilor Lacedemonieni. Venetianil n'ttirt putut
sii-I supitn-a, ai Otornanil acum mai in urmil inblandit
in cat-va, prin G-ezaerli Hasan-Papa Capudani-derghla, ne-
dreptAtindu-1 i jAfuindu-1 forte nertisinos. Platesc putint
haragl, pentru act voesc, far nu- pentru cui I locuesc in
munte
Tn jurul Dirahiulin pe confiniile provinciei Venetienilor
-este un munte, numit Monte-negru si locuitoril hit se nu-
mese Munteneg-reni. Sunt Horvati, &tient forte resbolnici si
tie nurnera" ca la 40 mil, cant port acme, si su.nt nesupuF,4
cu total
Moldavia se divide in douil, in cea de sus si in r' a de
jos, de aceea si eel dot Vorniel of el se numesc: V4a.nie
de tara de sus si Vornic de Cara de jos (6'6,1./.. Si 74.p els
aok xai 6'6pvtx Si t.(4:( Si tr,.6.-.). Cea de jos se intirLde sine
,:t
Chea-
haiaua
Imperatiei.
- ft
www.dacoromanica.ro
5. 100 ATANA ilE COMNEN resa ANT
resArit, de la Iasi, metropola Domnitorului, pAnA, la Ti-
gina, care acum se nurneste Bender. Catra are
limits Ga1a01 pe Dunarea gi ca ra apus are limits Va-
lahia si muntii Transilvaniei, carii se intind pe drumul
numit Trotus, carp ai sunt parte din Moldavia, si nu a
Transilvaniei. Alta-data cuprinth a tot& Basarabia pe care
Tatarii aeum o numesc Bugeac, unde suet si don orase
inserunate: Achermanul (numit de. Herodot Oxia si de
Latin' renuroit pentru exilul hn Ovidiu, Tanga
care este si un lac, care de tetra local! se numes,;te Lacul
lui Ovidiu) si Chilia (numit de cei vechI Lycostom) si-
tuate la partea nordicA a gurel celel mai marl a Dunarei,
numitit Sulina-Bogazi, spre Pontul Euxim. Are *i alte
ora*e, edits Benderul pe Nistru, Gherghina pe Siret langa,
Galati, ziditil de Tralan, Craciuna pe riul Milcov, numit
de Herodot Taifalia. Tanga riul Prut spre Falcin, Soroca,
nurnita din vechime 011ionia, pe acelasi riii Nistru, si in fine
Iasul pe Bahlm, departe de patru ore de Prut, care in ve-
chime se numea 1Eras (iipstco.: . Moldavia de sus incepe de
la Iasi si spre rElsArit are acelesi confinii cu cea de jos, dar
spre apus are limite munch Carpati, alt-fel Alpil Transil-
vaniei si se termina in orasul Podoliel Sneat1n. Moldova
de sus are orase intarite Sueeava (Metropola Domnitorilor,
inainte de a se preda Turcilor) orasul numit Neamtul,
Romanul Qi Hotinui.
S'a predat cum s'a aplis, Bogdania (Moldova) Turcilor
ca feud, cu tratat scris, Sultanului Suleiman pentru pre-
rogativele (privilegiiie ei, care tratat s'a conservat in Via-
timie pan: la anul 1686, and Regele Lesilor, loan So-
bieski nal-Mind asupra Moldaviei l'a ars lucrand forte-
nebuneste, dicend Molaovenilor acesta: Vedeti in ce chip
elibereaza pe voi Regale de supunerea Turculm". Pre-
rogativele ce s'aii dat pentru Biserici gi Manastiri
pastrat. Dar peschisul s'a ridicat si sat adaus si damn.
Sultanul Suleiman a resturnat prornisiunea lui sub
un pretext fats, pentru rnAcelul Tatarilor la Chilia. si a
facut gi peschisol de 12 mils de galheni ; a pAstrat ins
prerogative pentru alegerea Domnitorului. Acura nu se
pilzegte nice acesta, gi darea sail Miri este de 130 de pungi,
Tar peg hesurile maT ca n'at margine. Inceput ret1 a unor
ast-fel de peschisuri a fost Nicolae Mavrocordat, care co-
rumpend cu nesatiti. prin ban!, dar de buns -voe, cele ce atuncl
nsiaza-si.
Iu
ve
s'an
Immo
www.dacoromanica.ro
6. DESPRE OBICEIUR1LE MOLDOVA $E VALAH1L 401
intAmplat, cele de bung -voce ail devenit obiceIu inevitabil.
Dar causa mai veche a unor aseminea a fost tefan Lo-
-custa. Cad Domnitorul Petru Rares neprimind adausul
la peschis a Sultanului Suleiman (find invoiala cu 4000
.galbeni, 40 cal si 80 de soimi) a preferat mai bine sa se
dimisioneze din Domnie, de cat sa se fncarce cu adaus de
de dare a 12 mil galbenl, de aceea s'a dus in Transilvania
la anul 1537.
Facendu-se dupe el Domnitor §tefan Locusts_ a primit
darea, si cu trecerea timpului s'a, ridicat mai Inuit, ca sa
fie darea, Miri 130 pungi si lei 139, si Bairam-pesches 170
pungi, afara de cele catra oficiali si peschesurile catra
izir ce sa dail la tersifat. Dar larasi cu trecerea timpului
au erescut si asta -4i asa stet darile : 500 pungi pentru
tevtzihatul de tree atli, 130 pentru Miri, 170 pentru Bai-
ram pesches, 240 la, Curtea lui Vizir-Azemi la tersifat,
30 pentru Lamih-pabasi in curtea aceluiasi, 30 la Ramaza-
nie, 20 Balgi-baslic Hanulul si Calgalei, in totul 1200 pungi
pe faVi la aratare ; dar adese cu cele pe ascuns eraii 1900
pungi. Inc. si geaizesul Sultanului, pungi 500, dupe in-
taiul an, pentru mucarerul anului al doilea se daft 250
pungi si cele-l-alte ca mai sus, de asemenea si pentru
mucarerul a anului al treilea aseminea. Acest mucarer a-
nual este fdrte de curand, impus de -ati-va ant, pe tim-
pal imp'6ratului Mahmut, cand domnia, Mihal-Voda, atunci
and din Domnia, Valahiel s'a transferat in a Moldaviel.
Terminandu-se trieniul sau utz-senede pie tahvil, mai adese
on se suspends din Domnie si ge tidies altul cu aceleasi
dart. Iar 'daca se da', celui ce a fost pe un al doilea trienia,
da larasi aceleast sume. i aceste sunt cele vequte si de
toti stiute, iar cele secrete si promisiunele la unit din mi-
nistri, pentru cttstigarea Donmiei, ce este de trebuinO, ale
mai spline? Intru atata s'a pierdut prerogativa alegerel,
ca la conventiune a fist ca boerii se alega pe care voesc
pewra a le a Domnitor si Impera0a sa-1 confirme, fora
sa se dual in ronqtantinopol, Tar peschisul sa-1 trimita in
Constantinopol °data pe an cu boeri. Ast-fel ail urmat
pans, la tefan Locusts, si atunci marindu-se peF;chisul la 12.
mil galbeni s'a adaus si acea ca sa vina Domnitorul in
fie-care trei an! odata in Constantinopol, sere a se inchina
Imperatulul. Ast-fel erau st dupe Sultanul Suleiman lu-
crurile; dar cu curgerea timpulul resvatindu-se unit din
-s'a
www.dacoromanica.ro
7. 1012 ATANAS E (-0MNEN IPSILANT
Domnitori *i fugind, dupe imprejurAri, unit in Po "Ionia, Tar
altii in Germania, a cerut P6rta boeri Moldoveni ca ga-
riultie pentru Doninitort, sa stea in Constantinopol. Deci
cu timpul sfarimrind Porta prerogativele alegerei a inceput
a da Domnia unora, dintre amintitir zalogt ; deci urmilnd
acesta indeajuns timp a ineeput a da Domnia i unlit
Romeo din Constantinopol, dintre carii eel intain a fost
Dimitrie Caiitacuzin, fdeendu-se Domnitor din girtvaergiu,
in anul 1674. Dupe acesta s'a facut Antonie Rosset
acesta Duca Rumeliotul. apoi Necolae Mavroeordat, a*a
in urma !Ana asta-41 urmeza din ace*tia.
Onoreaza Imperatu pe Donmito in Constantinopol near
limit de cat pe 13;4ale. Dupe regula Sultanulni Suleiman,
care a imbracat atunei pe Bogdan Voevodul (acela care s'a
predat Impel:10m Int at a veniz pentru intimpinarea Lupe-
ratului in ors ul Sofia) en cued tii en caftan, dandu-i 4i un
cal imparate*te impodobit insotindu-1 pe el and FA in-
t6rce en patru beicizi al Iui, ast-fel si acum it imbrat cu
caVadi, *i impreuna en el imbracit 0 24 de boeil set
inaititea Viziruti 1 la Arzi-Odasi, -care este la PasaCapisi;
apoi en alai de ceau0 *i en 6inent de al Jut i Tersilatgi,
Cu ioti) ripe Ia Patriathie *i se fac cele *tithe tu-
turor in Biseriea Patriarbiti. Dui e ce'o teminl afacFrile
sale, intr.() Marti. and se aduna Galamba- Divan, se duce
la Palat, qi cat timp VIzirul este la Divan Berle Donmul
en Dragomanul Portet i cu boerit lot in o sala situata
Tanga Diva.i. Dupe ce se ridied masa Vzirtilui, dupe obieetu,
adult: masa *i Domnitorulni mAnfinea en ceill3R1 insetn-
mitt din at hit. Dupe aeeea vine Tersifagiul spune gi
se pogard la antretol dinaintea sales sta in piet6re in
rand en boerit lui. InnbrAea pe Domnitor en Cambanita si
Atugzur Aga it plate pe cap Cuca *i t tine Calpacul lui
MugzurAga, and are a dice : Daa, nu vet trai bine, to voin
inebide", sat' ,,e01 din ordinul lanicerilor", imbraca spot en
23 cavade pe 6menit lui Tersifagiul. stati in pieldre.
e*ind din Divan treee pe acolo ca FA se ducat la
Arz-Odasi sore intimpinarea Imp6ratultu se inchina Dom-
nitorill la Vizir and treee, dupe aeeea tree si alp Past *i
Cazascher zt si-Isaluta pe et. Apo) Tercifagiul it to duce
fa, A'z 0 I; si numai cu natl.)] 6meni at lut.Capacilar-Chia-
gbiasi star d la ula Arz Odasi, dupe ceuda permisiune, infra
cu cei pati u boerT at lui, intrand in frunte Capicilar Chia-
*i_dupe
si
*i
*i Vi-
z;tul
ai
ei
ettlihrt,
ei
ei-i
;
gi ell
www.dacoromanica.ro
8. DESPRE OB1cETCRII E Mei EroVEI BSI VALAHIEI 103
ghiasi. Tin pe Domnitor dot Capegi-bast de oparte si de alta.
Se inchina de trei on la Imperatul, si Imperatul dice
ce sta in piciore, spre a-1 spune ca5 audend ineredintarea
ltii 1-a miluit eu Doinnia. De aceea sa nu snpere raiana, sa
sevirsasca serviciile Imperatetr si sa se ingrriatwa de trimi-
terea zahereleY, si se serveasca Cu credinta. Face tti acesta
multemire sl inchinandu-se de trei on, tesind afara de usa
a dotia, incaleert cu boeiii InY in rand, si sta calare -acolo
in aceiasi ordine pana ce va trece Ianicer-agasi, tot retza-
lizit. apoi si Viziru' cu suita lui, i i Dorunul stand calare-
cu $menn lui se inchina la Pasale. Dupe ce tree eu totif
se mit,;ca si el cu suita sa s,i cu alatul seu si incepe me-
terhaneaua (rousica) si &Alva si asa vine pan( la Conacul
sett en Meterhane, lucru ce la alt Vizir, afara de Epitrop
(Primal Vizir) nu se face. Mnsur-ages, daces nu va fi platit
bine nu-t des inapot Oalpacul. Dupe aceea trimite pe boerit
eel mat insemnati at hit ca sa is de la Miri-Atem-Aga stegul
(sangeacul), bele &pin, tugii §i meterhaneaua si o aduc la
casa lot, si la fie-care chindie canta meterhaneaua, lucru
ce n'are drept sro facia Met tin alt Vizir in Conqantinopol
afara de Epitrop. Apo]. se numeste unul din agale, care
se eluarnit Isch4mne-agasi, ca asaze in mum in Iasi.
i roiscandu-se din Constantinopol tem en mare alai, aye id
si pe cei dot beichizi at Imperatuim, dot ac-elnulalides si
dot ceaust si cn acestia se duce pana la Iasi, uncle infra ell
-mare pompil. Se duce Domnitorul la Biserica Sf. Nicolai si
se unge cu mir de eatra Mitropolitul pentru Downie, daca
este intai,
Are Moldova 17 districte si hoer' oficialt de rangul
tau 12, stint si alti ofieiali de rangul al doilea ill' al treilea.
La fie-care din cele 17 districte este cite nit Ispravnic,
prin care se face adunarea darilor anuale. Acesta inven-
tiune a Ispravnicilor este ceva nou si s'a inventat d-e Ma-
vrocordat Constantin Nicolae Voevod in Valahia si de acolo
s'a introdus ai in Moldavia.
VALAHIA.
Obligatiunele Donmitorului catra Porta. din partea Im-
pel atulut stint aveleasi nesehimbate, care s'au spur pentru
D unnitorul Moldaviei.
Valahia are 17 districte on eparhit, dintre care met
sa-1
In-
Viztrtt-
lui,
www.dacoromanica.ro
9. 104 ATANASIE COMNEN IPSILANT
aunt dineolo de riul OltCara-Iflac turceste, pe care le
st6paneste Imperatia de la anul 1739, impreuna cu Bel-
gradul, si care erau mat inainte sub Nemti. Iar cele-l-alte
12 aunt dine6ce de riul Olt, numite Iflac-memlecheti, a
carora descriere
1) Slam -Ramnie a carol capitala este Focsanit Cu dis-
trictul Slam Rananic margineste districtul Braila, care
este un orasel turcesc, cu multi 6meni si ca intariturl (ce-
tate). Iar in districtul Ramnicului la satul G-radistea exists
asa numitul Vizir-Chislasi, alt-fel odaia Vezirului, be ad-
ministrat de turd si acesta departe de satul Gradistea de
opt Ere.
2) Buzeti, care are de capitala' iarast Buzeul, avend si
Episeop ce sttl sub eel al Ungro-Vlahiei, numindu-se Ba-
ze6nul.
3) Secuenii, aicea stint oene si vii multe.
4) lalomita, in districtul acesta este satul Oras pe ma-
lurile Dunaret in fata caruia stA Hirsova, orasel turcesc.
Mat este si alt sat al Ialomitel Liehirestii, in fata caruia
peste Dunarea, este Distra, ()rase' si acesta turcesc,
lade si un Pasta cu trei tugii.
5) Ilfov, a caruia capitala este Bueurestii. In districtul
Ilfovului este oraselul numit Oltenia pe malurile Dunarm,
in fata caruia sta. Turtucar peste Dunarea, si acesta orasel
turcesc.
G) Vlasca, cu acest district se margineste districtul Giur-
giu, care-1 orasel turcesc, cu multi Omen!, din vechime sub
stepanirea Domnilor Valahiei, situat pe malurile Dunarei,
in fata caruia, adica peste Dunarea sta Ruriucu, §i acesta
ora§ turcesc.
7) Teleorman, in acest district este oraselul Zemnicea
pe malurile Dunarei, in fata caruia, adica, peste Dunarea,
este Sistovul, si acesta oras turcesc cu multi Omen!.
8) U tul, in acest district curge pe de o parte riul Olt si
pe de aim Dunarea. In acest district este orasul numit Uda,
(Vede) Tanga care este Cale, oras turcesc, numindu se roma-
neste Turn, la revarsarea din a stanga, a riului. Este situat
si acest Cule ca si Giurgful. Braila si Vizir-C,hislasi pe pii-
tnentul Valahiei. In fata en Turnuf peste Dunarea este Ni-
copolul, cetate si (was si acesta turcesc.
9) Prahova, care are de capitala
10) Dambovita, care are de capitals Targovistea, unde'si
Ploestii.
iat'o
,e
mode
www.dacoromanica.ro
10. DESPRE OBICF It RET E MCLDOVET $r VALAITIET 105
aveati re*edinta for Domnitorif vechf, inainte de a se preda
Valahia Turcilor. Eliserica Mitropoliel din Targovistea este
minunata, avend 360 de ferestre.
11) Muscel, avend capitala Cii.mpul Lung, in acest dis-
trict este si orasul la marginele Transilvanief numit Cane-
nil, de unde yin gazete in Bucure*ti, din st6panirea Nem-
Oor-
12) Argesul, are 4 capitala Pite*tii, in districtul Arges
curge riul Olt. Argesul este situat cam la capatul distric-
tultd Otis Oltu.
Ca sa, descrid si positiunea topografica, a acestor 12 dis-
tricte trebue sa spunem: cti Slam-Ramnic sa compune ai
din localitatl campene si munt6se, prin partea campeana se
margineste cu Moldova *i cu districtul Braila, nunnita, kti
Proilavia, tar cu partea munt6sal.cu Transilvaniasi Ardelul.
Iar cele-l-alte cincl, adica Ialomita. Ilfovu, Vla*ca, Tele-
orman *i Olt, aunt la aes pe campil, fara munti kAi se mar-
ginesc cu Dunarea, curgend pe langa ele 4isul rfn Dunarea
ati urrnaterea situatie. Ialomita _este alaturea *i se mar-
gine*te cu partea ses6sa a, Slam-Ramnicultd, si aceatwa if
urnueza cele 1-alte, Ilfov, V,a ca, Teleorman qi Oltul in
scurgerea Dunaret. Pe partea Ardealului, locurile mutt-
tosetBuzeul se margineste cu partite munt6se a Slam -Ram-
niculut si acestuia it urn eaza cele-l-alte districte de peste
13) Romanati pe *es, pe marginea si malul Dunaret, ca-
pitala acestuia este Caracal, are *i un orasel Izlaz, in fata
Nicopolulni.
14) Dolj, pe ses, pe marginea si malul Dunaret, capitala
acestuia este Craiova, se (lice Jiu de jos, *i are ortilel
Calafatul pe malurile Dunarel, in fata cant% este Vidinul
pima le. Fetislam ; despre malul Dunarea, in partea de jos
spre curgerea Dunarel sa margineste nu numat cu Dunarea,
dar trece departe.
15) Mehedinti, In campie, marginit cu Dunarea o parte
cu munti, prin care parte se limiteaz1 en Serbia Nerutilor,
tar campia Mehedintului sail fot san o parte a districtulut
se nurneqte CampulSeverin. Capitala acestuia este Cernetul
*i in fata lui peste Dunarea este Festilam. ormel si acesta
turcesc. bine populat, putin mat sus de Cernet exista
resturile podulut Int Tralan, mat sus de acesta catarac-
tele Dunarel (Portile de fer), lattga care este si numitul
si
Olt.
mat
gi
s,i
in
si
si
si
www.dacoromanica.ro
11. 106 ATIVslAS1E CUMNEN IP&ILANT
Ada-Calesi, insula in Dunhrea ce suksista de must timp.
Mai sus de confiniile Valahiel se mnrgineste cu Imperatra
Nemtilor on cu riul Vodita, lar in fata insulel este Rusava,
care fare un district situat pe teritoriul Nenutesc, in lungi-
mea Mehedintului.
Lui Ada-Calesi, care pii,geste a,e6sta insula, ii plateste Dom-
nitorul Valahiei 500 lei pe -limb, care sums se socoteste in
darea Valabiei. Intre Cernet §i V9dita este Demir-Capu,
cale forte stranapta, de aceea se numeste acesta si catarac.
tul Dimir-Capi si sunt pietre man, stand in spa si Dunarea
arolo este forte ingusrA si curge cu mare revejune.
16) Villcea. situara indaratul Romanatulni, tot este mun-
tos si se ruargiueste eu Serbia Nemtilor. Capitala acestula
pare Ramnicril en Episcopia de _Hamitic, ce este sub al
Ungro V hahiei. Ocnele marl aunt in Valcea.
17) Gorj, situat indaratul distrietului Doli, tot este muntos
si se margineste cu Serbia Nemtilor. Gorj se (lice si Jiul
de jog. Capitala acestuia este Taligul-Jiulin. Areste orase :
Craiova, Caraal, °erne+ Mamie, Ocnele si
se clic orate marl (óp t.).6cpe), adica capitalei in care stair
Ispravnicii si altir.
Lung-innea Valahiei pe cursul Dunarei, de is confiniile
districtului thrtila pana la partea de pe urma a Alehedintilor,
sau panic la rinl Vodita este de 99 de ore, lar latimea 45 dre.
De la eisa Vodita pana la Rusava este un drum forte
august pe ses, care-1 in stepamirea limper:10u Tureest, prin
care mnbla supusii set neinpedicati din Valalda la Rusava,
in continuitatea acestui drum sunt munti in rota intinderea
1uT care stint granitile Nemtilor. Prin Rusava trece riul
Cerna. Iar sesul nemVse eft este peste Vodita, dincolo de
tuuntii qisului drum si, de Rusava, se numeste Serbia nem
tilor, este Banatul Temesvarului. Dincolo de Duniirea
la Fetislam este agialetul Fetislain, cc se Intinde la o de-
partare de ore.... pe care -1 srepanesre Fetislam.bei, iar scum
o stepaneste Dotnnul Valalaier, luAnd'o ca malichian
Nisangi-pasa. In amintittrl agialet este Indata Semendria, la
malurile Drinpro, ce se Intinde in lungime de.... ore in
care intindere stint in Duntirea cele dona eataracte, nu-
mite Tahtali. La sfarsitul districtului Semendria este Bel-
gradul Tanga care da in Dumirea riul Sava. Pasa de Bel-
grad stepaneste tout Semendria, la riul Sava stepaneste Joe
In intindere de.... dre, dupe care urmeza Bosnia. Iar partite
TargulJiuitti
undo
a hit
www.dacoromanica.ro
12. DES1'RE ORICF11:KILE MOLDOVZI VALAHlEi 107
din fata Saver cunt supuse Nemtilor i aunt Horvati. A-
ce:4e 14 male tureesti, adica: Braila, Arizir-Chislasi, Sis-
tovn. Hirsova, Silistra, Tortocat, Ruseincu,
copolul. Cule, Vidinul, Fetislani, Orsova sail Rusava. si
Ada-Gales', dau mult suprtrare qi pierderi Valahiei.
Darea (tributul) Valahiei a font 400 pungi pe timpul
Stiltanu lut Mllet, Manuel Ipsilant, intatul blanar a Viziru-
luT de atunci Ibraim Pala, a organisat prin Mehl:net Cheag a
ca sa se dea Valahia Domnitorulni Moldaviet Ra-
covitzit i se treacsa, Nicolae Vodii din Valahia in Moldova.
0 ast-tel de transferare a 1ui Mihal-Voda a obtinueo
200 de pungt, pe care i-au ordonat Cheltaiarta sn, le trimita
la un zeraf al set, Is un ennosent Ali-Efendi. Din imam-
plare a audit de eantitate Feizulah mulas, cunoscut destul
acesta cu Cheagia, dar amie a lui Neculat Voevoda gi
presupuntuid eit se face pentru vre-un intere3 de Domme,
a instiintat pe luliano Capieluhaiana Ini Neculai Voda, care
au ind de adsta miscare. pentru a o impedica a prom's
adaus Is dare 100 pungi ci cu aces ce era la anul 1720
s'a fitent dares Valahiei 500 pungi cu calemiaua sa. Pe
Tanga acestea s'au adaus si Rite 100 pungi la 1740 pentru
luarea de Is Nemti a aeelor cinci districte de peste Olt, si
site, nou-spre lece pentru alungarea Silistrienilor de Is
mor sI heles,tee si pat si lei 900 pentru Tungul
titighi a Seiculut-Tslam, si 500 pimp pentru Geaizei-hu-
matuni, in anul intaiu, tar in al doilea si al treilea late
400 si 170 pentru Bairarn-peschesi si 240 in timpul Tersi-
fatului, is eurtea V ziruluT, §i 10 uputieli is haunt si ya
Calgan si 1000 pentru Tevtihatul Dommei, la anul
si 500 pentru mucarerul anului al doilea gi cele-l-alte de
aseminea. i dup6 trei ort se mazikste Domnul oni
se da pe alts tree ani en 1000 de pungi numai pentru
Tevtihatul trenulni nou, si 400 lui Ghirpad.agasi pentru
halate si cerahoidt si cele-kt-e ca mat sus, Meendu-se
tote pungt 2250. Aceste eele regulate si pe fata date, dar-
en rele pe ascuns adese intrecea cifra de 3000 pungi.
Muc.trenul nu era in Intrebuintare pe timpul men, g1 ast-
fel au mmat wita scum. Stavrache hirurgul si Manoli
Ce-lebi de la Cuciuc Chtoi prinI sgiatizadL heehimbasi,
Cherseli-Ahmed-efendi si Amenc,li-Suleiman efendi reusit
pe timpul Sultanulm Mahmnd, fiind Vizir Chior-Ahmed-
pasa, se dea Domnia Tut Mihal Voila in, Valaltia snspen-
Giurgiul, N1-
Mihail
arni
yl
et?
ei
ail
www.dacoromanica.ro
13. 108 ATANAS E COMNEN IPSILANT
'land pe Constantin Mavrocordat ce domnea atunci. .Acesta
intamplandu-se, Manole devenind deja Spatar, temendu-se
ca sa nu-1 is Inainte amenii lut Constantin Voda si asa sit-T
domnia, a cernt sa se facA, mucarerin Domnie, sail a se
reinoi in anul 1742 si aceiasi a fault pe la finele attaini
al doilea, pentru conserva domnia; de atunci dar a de-
venit canonic obicend mucarerului anual, $i s'a transmis
obiceitil din Valahia, si la domnia Moldaviei. Dar si astfel
n'a sciipat Manoli de ceea ce se temea. In annl al treilea,
cu trei lum inainte de terrnin si finitul anulul, Constantin
Yoda luand inainte pe Manoli, inainte de a face acela
mucarerul, a luat Domnia cu multe eheltuelt. Acea triminie
a dornnit Mihal-Voda in Valahia, prima la finea, abului al
treilea, insa cu multe suptIrari. Ati cautat Manoli si Sta-
vrache in acest restimp se reia tarast Domnia pentru Mthal
Voda. dar nereusind a invins Constantin Voda si dupe
cele trei luni nu numai s'ati fAcut stepan, dar Inca si pe
Manoli pe Scavrache si pe fitul lui Stavrache, Gheorghe
Spatarul, 1-all trimis in exil.
Ait -fel Romeit Constantinopolului in scurt time, de la
anul 1674 adaugAnd ate putin darile si tributul, acum
pe timpul nostru atI progresat si s'ati idicat mai la ne-
crequt, sari la un grad greti de credut pentru serach cu
total de a3olea, sehinginindu-1 nu nurnai pentru aceste
dart Imperatesti Si alte cheltuelt a Cutlet, dar si de catra
boerit loeali Valabt, en rele moravuri in adever, fiind iubitort
de castig rusinos si adese pentru tolos individual, aeestia
fceatt intrigt si Domnitorilor mana cite odata si pana
Ta destituirt complecte. Cite pre Constantin Mavrocordat
pe nedreptul si f1ra nisi un euvent l'a, predat Nemtilor.
-Cel ce era atunci Protospatar scriindu-le spus si clitta
ora navalirei, ajungend et dupe spusa In! in Bucuresti,
dupe nateclul-noptii li-ati desehis lam vuet Ki in mare Ii-
niste Curcei, prin gardistit Seitneni, care se supun
si asculta on de ce ordin a Protospatarttlui. Dec! intrAnd
in case au gAsit pe Niaolae Voda dormiud in pat, ea unul
ce nn Stia si nici presupunea ceva, on fn genere presimtind
ceva, si I'ati dus sclav in Ungaria, impreuna cu co' din ju-
rul seu, rapind si cele mai multe din averile rut. Nu ,nu-
mai atata, dar adese reclame calotnnio,ce trimitea la Curtea
ImperAteagel contra multor Domnitort. ea alta dath contra
lui Matetu Voda, contra lui Constantin Voda Mavrocordat,
a'si
portile
la
si
si't
a
www.dacoromanica.ro
14. 17T.M'RK OBLCE1111LE MO DOVE! $1 VALA1 1 1 109
calomn'Andu-1 ca a luat clAjdit de la locuitorit Val:Atte'
10 wit de pungt, pentru care calomnit au Post suspendatt
amendot Doutnnorit. De aceste qi multe de felul acestora
i altele nenumerate sunt intrigile lor, pline de calomnit ski
viclen i, pe care a-le descrie, ski pe scurt numat, nu este un lu-
cre cum s'ar intampla, ti a cele(calomnu) contra but Constantin
Cantacuzin Brancoveanu Voevod, indraznind sa be faca sa
le fabrice. Deci intrigile boerilor Valaht lasandu-le revin
]a cele 240 punt, tersifatul Curter Vizirului,, care se im-
part in urrnatorul mod: 80 but Sahip-Devlet, 30 but Chi-
haia-bei, 15 lut Reisul-Chitap-efendi. Ceausulut Aga let.
celor dot TeseherEzibi but Mehtubgi efendi let 250, but
Talhigi Aga let.... Beilicgiului-efendi lut Amegi-efendi
Ghedicilor Agaleti a but Sahip-devlet la C.atiOt
ha lei.... la Ghedtet-Agalari a lut Chiagia-bei iCi Celor
de la Alai-Ceauslari
Are Dornnia Valaltiet i trei grade de oficiall, intre emit
si oficialt de at arcuatet. Si eel al pedestrimet se numeste
Aga, din vechime hind supus Spatarulut si until din ca-
pitanit but prefect, en titlu de Capitan de venittorit Spam-
riet in Bucuresti ; dar cu 90 de ant in urrna, tin Domnitor
l'a einstit pe el cu acetast boerie ti independenta. lar ge-
neralul ettlaretilor se numeate Protospatar, oficiu mare de
clasa intata qi de mare insemnatate, mai cu se rna in rim-
purile Tech]. Are relatit si mat ca o predominare gi asu-
pra celor 17 districte ale Valahiei prin Capitant, fiind
ea c ipitanil aunt sub aseultarea lut i atarna de ordinile
Int. Fie-care dintre Capitant are sub el un numer hotarit
de Menzilt Slugeri, barbati ce erau aka data in cata-
logul armatet prin cant din vechime se se% erte s,i tote
atacerile politice si la cele 17 districte sli prin aeestia i ea-
pitanit for se strangeau si tote ditrile, mat inainre de a
inventa Constantin- Neeulat Mavroeordat Ispravnicti, ca-
rers dat stet anirea districtelor, luAnd'o de la CApitani.
S'a micsurat boeria cu modul acesta i i s'a imputtnat si
slugeril ei ski din eel niulta card ii aveau irnpra,tieti la cele
17 districte, am gasit en numat urmatorit, cud m'am neut
Protospatar in Valahia Is anul 1764 April 2,4. fiind steptin
pe frincfe !Ana la anul 18 August 1765, in care 4i a
venit in Buchresti stiinca despre noila Domnie a lut Scarlat
Ghica.
let.
si
vt
Qi
le-an
www.dacoromanica.ro
15. 110 AIANAsIE CO vINEN IPNILANT
La Slam-Ramnie am gasit capitiivate nou4, si urruatoril
sluj :
Slujit Manzi/.
Avea Capitanul de Focsam la bairacul lin . . 200
Avea cea ce sa cltiamg, buctuen1 sett. 103 -
-Avea Capit. Menzilulul eel de Foclauf . . 40
,, 77 77
77 17 r
77 77 77
77 17 77
77 71
71 77 77
7) 71 77
77 77 77
eel de Burtesco , . . . 6
eel de Crucea-Comis(SLI 25
eel al Incnnietilui . . . 10 50
eel de la, Balta numita
Mortaloit 10
eel din 13elsugata. . . 10
.eel din Maesinern. . '36
eel din Uniur6sa . . . 50
eel din Gradistea . . 50
364 226
L't Gradieea am gasit eine' capitanate:
.Avea CApit. eel din Girbov. 47
77
7, ,,
17 77
77 17
eel din. Stelnica 30
eel din Lichirestt 60
eel din Slobozia . 70
eel -din ora§ 54
411 440
La Iltov am aflat Base capitanate:
Avea C4pitanul eel din Cioeaneet 50
77 71
eel din Obileet 60
77 77
eel dela Podmil Pitarulut sail
al diitrictulm , 40 --
77 77
cel din Oltellita,
17
eel din Glierghita
eel din Copacent71
60
55
66
431. 731
La Vlasea am gasit n )ua capitanate:
Avea Capitanul eel de la Cacalesn :0
77 77
eel de la Calugarent 32
71 17
eel de la Podul D6ainet 50
77 17
eel de la, Battu]. 50
77 71
eel de la Frisineni 20
77
eel de la, Grte§ti 20
77
.
--
,,
.
-
. .
-
. .
www.dacoromanica.ro
16. DE S.PNE C BICEWRII E vo ...DOVI I VA' ATIIEI 1 11
fAujit. Mqt zit
Avea Capitanul eel de la 110-divoi . . . .
eel de la Isvor numit Mortalott 39
77 17
eel de la Vedeni, numitt capi-
tanii Slabului
eel de la. Cimiras-ot-Meri. .
La Teleortua,n
Avea Capitanul
77
77
17
77
77
77
am gisit §apte capitanate
29
4
571 937
cu urmatorii
din Bolagi. 29
eel din Rulit-de-Vede . . . 11 60
eel din Viisora 30
eel din 'Pratra saa Cataneu 50
eel din Zemnicea 40
eel al Vinatorilor 37
eel din Ciolanevi 50
eel din Ilu§ii-de-Calaraip. . 40 11
La districtul Oltuluf am 084 larasi §apte
capitaniate cu urmatorii :
Avea Capitanul de Vede . . .
clel al Banesei
eel de Slatina
eel de Giurgiu
77 77
77 77
77 77
17 77
77 71
7/ 77
77 r,
77 17
eel de Sarbanevi
eel de Visina-Saca
Catanele de Slatina
eel de Buzeti
eel de Ploegtq Praliovei
718 1148
30
11 --
35
20
50
32
40
30 50
30
926 1318
La Set ueni am gasit tree capitanate:
Avea Capitanul de Gag-em . 50
77 77 eel de Margineni 50
77 77
SlUjitorii district-du' 86
1012 1368
La DAmbovita am gasit dour', capitanate:
Avea CApitatul cel din Wein 15
17 77
eel din Florestt 25
Cazacti Agai la rargovistea 80
77
77
la (Allyn-Lung 33
77
71
la Calinesti 10 --
77 77 la Cimirasi-Brane§ti, tot la Muscei. 3
1150 1396
17
-slujitori-manzilt:
/7
77
7')
/7
_ 32
.
. .
www.dacoromanica.ro
17. 112 ATANASIE COMN e.N IPSLANT
La Arge§ am gasit dotal capitanate si alti
slujitori.
Avea Capitanul Vinatorilor
77
eelcel din Loviste sau Ca.nenI
nenumerati
Slujit. Manzi',
20
50
Erad st cei ce se numead Salairucbt . . . 3.
La Pitesti sau Qurtea de Arges . . 14
La Cimiras 8
1220 1421
La cele cinci distlicte dincolo de Olt am giisit slujitoti
si manzilt:
La Romanatt am gasit einct capitanate:
Avea Capitanul de la Caracal 62 30
7/ 77 eel de prada catanelor, qisi
catane si pradaa . 30
Avea CApitanul de Podul-Bali 50
eel de la Leu. .77 77
20
77 77
cel de la Izlaz . , 18
1312 1536
La Dolj am gasit patru capitanate:
Avea Capitanul eel de Calafat. . . 20
,, 77
cel al districtulut sub Iianul
de Craiova 80
77 77
eel de la Tintirent . 40
77 77 eel de la Cioru-lung 70.
,7 I, eel de la poterti, . . . 12
Catane sub acelast Ban al CraioveT . . 64 ____
Calarash de Craiova $i manzilii . . 102 52
1616 1681
La Mehedinti am gasit un spre-dece capitanate sub pol-
eovnicul din ( ernet:
Avea Capitanul din Vodita. 102
,, 1, eel de la Bata de Arama . 25
77 77 eel de la Jilcturri . . . . 10
7, ,, eel de la Dumbravi . . 15
n .7, cel de la Ocol 15
,, ,, eel de la Plamnita . 22
77 77
eel de la Gogosi . . 6
77 77 eel de Plasa MunteluI. . . 10
77 77 eel de Plasa Campului . . 10
r 7, eel de Albanitt, . .
15
. .
1836 1696
. --
.
.
. .
. .
. . .
. . .
.
.
.
.
.
5
www.dacoromanica.ro
18. DESPRE OB10EIURILE MOLDOVA SI VALAMET 113
La Valcea am gasit doue capitanate:
Slujit. Mangil
A districtului Ramniculul, Capita la . . 41
Avea Capitanul vanatorilor 20
A Catanelor 20
1917 1696
La G-orj am gasit doua capitanate :
A districtului Targul-JiuluI in Capitala. . 112
Avea Capitanul la CarbunestI cel al Pradatilor 10
A Volintirilor 19
Suma celor 17 districte a Slujitorilor-Menzili. 2048 1706
Catalogul sllljitorilor sezetorT in Bucuresti, compusi din
Seimenizi, Socotelnici, Lufegii, Catane de Cara, Menzill si
Catane streine.
Selmenizi cuprinclend in acest numer si pe
eel vase capitani al lor, afara de bas-beluc-basa
si cei. 28 de zapcii si cei doi surmagil. Se im-
part in 7 bairacuri, atata am gasit eu facendu-
me in anul amintit . . 436
Socofelnici, deosebiti in doue-spre-c,lece bat-
racuri, cuprindend in numerul for si pe cei
daspre-clece Capitani al for si pe cei treT-4eci
si case de zapcii sari odapasizi, ceausi si stegari. 608
Catanele de Ora en Capitanul, cu eel tree
zapcif al luf, acestia aunt curieril inscrisurilor
Domnesti la cele 17 districte . . . 67
LufeciziI Spatarului in tree cete deosebiti.
Aduc si acestia scrisorile Domnesti, divizati
sate septe-tied si atata . ..... . . 162
Lufecizii Cripitanului Spatarului Lufecizilor. 108
BucurestiuluI, deosebiti in done cete
§i divizatI eke septe-decl, adeca o ceata. Ati si
Capitanul lor 150
3429. 1856
Adeca totalitatea slujitorilor si a menzililor din Bucuresti
si din cele- 17 districte compun_ suma de 5285 barbati, si
atata am aflat eli cand am fost facut Spatar, de si din ye-
chime erati peste 20 de mil. Dar si asa, nict pe acestia nu
i -alt lasat liberi, ci l-au pus la bir de lel 2567. Acest r6il nu
s'a Intimplat numai la slujitori, ci si la MI birnici,
Biserica Orthodoxi RomanA. 2.
Spatar .....
Menzilii
.
.
www.dacoromanica.ro
19. 114 ATANASIE COMNEN IPSILA NT
cu vointa SpataruluT G-heorghe, fiul lui Stavrache, intatul
Capu-chihaie in Constantinopol a Domnitorului de atunci in
Valahia, Stefan Vod4, fiul lui Mihail Racovita. Voevod, pentru
castig de bane, inselftndu-se forte tare de un °patinas dre-care
cu numele State Z igureanu, sery gi scriitor al lui la inceput,
care a fost si al doilea Vistier al Dornnio si in care avea
t5t4, increderea. Deci irnultindu-se r6lele din multe cause,
pe care si de ale descrie nu-i cuviinclos, si Spatarul Gheor-
ghe a fost spandurat inaintea case lul sitnatii spre Mirc-
Tai4x, si Stefan Vodit dup6 trecerea de 17 luni, in locuI
celor trel ani promist s'a suspendat din Domnie, pentru
nu a putut s'o administreze corect, si din, neactivitatea a-
facerilor politice si din retusul de a primi sf:ituire in acele
ce nu stia si nu avea putere de a le realisa amintitul Domn.
Cheltuelele beschiplut Bairamulza in ban gata.
Cele ce da inlauntru.
La Pa lat 10,000. Sultanei-Valide 5,000, Bag-Cadinel
2,500. Lui Darusaade-agasi 2500. Hasnadarultu-Ago.-Cluurc-
paha 1,000. Lui Pap- us -Saade -agasi 100. Total 21,100.
Cele ce dddea Epitropulu (Mamba Vizir).
Epitropulul 7,500. HasnadaruluT 1tu 500. Tallt.'sgiulut-
aga, 250. Capicilarului chiagiasi 350. Selamulm-agasi 350.
Capicilarului-beluc-pasa 250. Caraculacului 100. Ba-Cio-
hadarului 50 Mehter-pa*a 50. Celor Opte 0-hedic-aga-
lari, adieu Silihtar-aga, Cichadar-aga, Muhurdar-aga, Di-
vitar-aga, Caftan-agasi, Analitar agasi sI Ceamasir-agasi
700. Total 10.100.
Cece ce dddea lug Chiagfa-bet.
Lui ChiagYa-bei 3500. Lui ChTagia-chiapiti 500. Lut
Afendi.Calfa 100. Chehalalei Jul Chtagfa-bei 250. Hasna-
darului lui 250. H Lsnalet-chiapiti a sa 200. Muhurdarului
lui 200. Coroculac dui lui 100. Bag Ciohadarulul lin 50.
Baq Ceaulului lui 40. Perdegiului lui 15. Total 5,205.
cO.
www.dacoromanica.ro
20. ATANASIE COMNEN IPSII ANT 115
Cele ce da tut Tefterdar clench.
Lut Tefterdar efendi 2,500. Chelimalei lut 250. Hasna-
darului lui 150. Chesedarulm, Multurdarulul, Mehter-baser
cate 100-300. Lui Mehterler Clnagasi a lut 25. Lin Bas-
Capi-Cula-aga 300. Marehn Maden-efendi 200. Celui mic
Maden efendi 100. Lui Maden Chesedari 50. Saghirdisilor
lut Maden-Calemiti 32. Caftangiului Im 32. Total 3,940.
Cele ce .da ln' -Reis efendi.
Lui Reis-efendi 2,000. Chehaialei hit 200. Chesedarulm
lui ca lut Musalehan, care erau la, inceput 50 let, 250,
Lin. Ceaus-bat;sa-aga 1,000. Lux Ceau§lar-emeni 75. Lin
Ceauslar-chiapiti 75. Lui Culautz-Ceau§ 40. Lin Doagi-
Ceaus 20. Total 3.660.
Cele ce da celor 1 altr rogializi a Porter.
Lui Pechnic-tescheregi 500. Cluuciuc-tescheregi 500.
Lui Bactupci-efendi 500. Lui Beilicci efendi 500. Lui Ter-
sifagi-efendi 500. Lyn Amegi-efendi cu Musulcahan 500.
LW Tersifagi-Calfasi 100. Lui Tersifagi-Chesidori 100.
Bas-calfet lut Mehtutpi-efendi 100. Chesedarului de la Di-
van-Chelem 100. Chesedarulut lul Mehtupci-efendi cu Mu-
salialtan 200. Lui Iliac Chiaphi 50. Total 3,650.
La, alft ore-care.
Dn. Alai Ceauslari 36. Meterhanelei Sehrihiari 22.
Meterhanelet Sadriali lei 60, 16. Meterhanelet-Culr lei
60, 16. Total 90. T6te cele date in bun compun soma
de lei 47,745.
Cele ce da in blanur)-, materit de atlas pi cumapurr.
Blana de samur Impe-ratulut tahta cu dinainti deosebite;
bland de ris Imperatulw tahta ; Blana de samur Sultanet
Validi, blana de samur bas-Cadinei, bland, de samur lut
Darusaade-agasi, bland de pacea de samur lui Hasne-Chia-
www.dacoromanica.ro
21. 116 DESPRE OBICEIURILE MOLDOVET VALAHIET
gasi cu dinainii de samur, tree blam de pacea de samur-
hu Bostangi-basa, o bland de samur, 10 cot' de stofa si
un donluc
Aceste blani costisesc (valoreaza) 38;300 lei. Tote chel-
tuelele aceste Bunt de 86,046 Id.
Dairelei (musicel) din lAuntru palatului da 24 bucaii de
atlaz (urmeaza numele lor, dar n'ati nice o importanta
pentru noi).
Daeralei de afara 28 bucali de atlaz (urmeaza saresi
numele lor).
Ma! da si altor agale bucalt de atlaz.
Acestea le da tare grey Domnul Valahid la Ramazan--
Bairam, tar Domnul Moldovei la Ourban-Bairam.
C. Erhicena.
31
sal.
www.dacoromanica.ro
22. 10 MAI
'§i jubileut de 25 aul al Iiajestitel Sale Carol I, Regele Romaniei de la
suirea Sa pe Tron.
piva de 10 IVlai este o 4i de marire E i mandrie
-Nationala, pentru ca ea ne aminte§te rede§teptarea
n6stra, reca§tigarea cu bratul bray al soldatilor Ro-
mani independenfa, §'apoi ca o urmare fireasca Re-
galitatea nostra. Din vremurT indepartate Domnii
no§tri Romani purtail pe capetele for corone, pe
care drept in urma urma§il for it pierduse, sub pre-
sitmele pop6relor reli-voitOre Romani lor, inlocuin-
du-le cu Cucele Orzentale. Din independenti de
aka data, cum ne spun cronicarii, am ajuns mai
in urma tributary Turcilor, expu§i navalirilor, jafuri-
lor si truchierilor A ustriacilor i Ru§ilor, §'apoi prada
fan ariotilor nemilo§i. Sabia luT Mircea §i a lui Stefan
numaT era purtata §i invirtita cu atata dibacie de
urmae, Tar bratul puternic si voinic a luT Mibaiii este
intrernmpt prin. tra dare, ca o eclipsa solara in mieclul
Miles. Tara de fapt era prada streinilor, Tar Romanis
in vatra for munceau,t6ta viata numaT pentru a setura
gura fare satin a lupilor streln/ si a eator-va privile-
giatli boerT Romani.
Biserica n6stra Ortodoxa Nationale a imparth,Ot
in totul suferintele §iumilirea cu poporul. Dace corn-
www.dacoromanica.ro
23. 118 10 MAI SI TUBILEUL DE 25 ANT AL M, S. CAROL 1-,
param trecutul trist de trei veacuri ce 1-a indurat
Romanii, mai ca nu-i gasini tovaras de s6rta in
lume. Era mai ferieit6 raiaria din pasalicul turcesc,
de cat Romanii din Bogdania (Moldova), Cara-iflac
(Oltenia) si Iflac-Menalecheti (Valahia).
E mai de suferit o mOrte grabnica, de cat o ti-
ranie pe viata. si acesta stare din urma era partea
Romanilor. Cat de mandre trebue sa fie in regiu-
nel e ceresti astAcli geniile viteze ale poporului Ro-
man, in (pa de 10 Mai, cand privesc la urmasii for
ca s'ati recastigat gloria strtunosasch cu singura
vrednicia bratului lor. Visul si dorul arqetor de
libertate, al stramosislor si parintilor nostri, a deve-
nit fapt indeplinit in timpurile n6stre. Suntem ai
nostri, stepani pe viata, casa si masa!
Nestatorniciile in Domuiele din vremurile tre-
cute, li oprea Domnilor cugetarea numat asupra
presentului; vrajm6siile intre boerii pamentem si
streiui zguduiati siguranta tronurilor si ripeati linis-
tea tare' ; Tar nesatiul Turcilor de barn silea spre
ruinare si pe eel mai tare caracter romanesc.
C'and suferinta Romanilor, umilita papa la robie,
a umplut paharul durerei, redesteptarea on m6rtea
totals nationals trebuia natural sa se fixate. Este o
lege a fires, rectia sa'si mauifeste puterea ei. Misc6-
rile de Independents naticnala in Romani apar in
seculul trecut, cand sub un Horia si Closca, cand
sub un Riga-fereil si Tudor Vladimirescu; Tar din
cenusa for resare, dupe un patrar de secul, ca pri-
mavara prin forta natures, ideia Romanisrnului desa
ca puzd eria, si Romanii dupe revolutia de la 1848 tine
puternic a uni arborile despicat al Romanismului,
pe care numai streinii it culegeati mancau fruc-
tele, cultivendu-1 ca De un miel gatit spre jun-
ghiare.
Duceti-ve si nu ve mai intorceti timpuri fatale-
¢i -i
www.dacoromanica.ro
24. REGELE ROMANIET DE LA SUIREA 'SA PE TRON 119
preste neamul nustru! Intrati pentru vecinicie in
Infern! Bucurie atunci s'a simpte cat este de mare,
cand se ctie bine ci hothrit reul de care al scApat,
pentru acea am descris in scurt cele ce am suferit.
In istoria mistrii, nationals din sutele de Domni
ce ne-all condus destinele tares, in timp de case se-
mile trecute, nu aflam de cat treT, tarsi c'au serbat
jubileul Domniei de argint ; Mircea eel Mare 1386
1418, Alexandru eel Bun 1401-1433 ci Marele
Stefan 1457-1504. Caci Constantin Brancoveanu
in ajunul serbarei a fort martirisat de Turd! Dom-
niatele lungi de eke 32 de am a lui Mircea eel
mare ci a lui Alexandru eel Bun ne-ati pus basele
consolid6rei Statelor nascende Romane. De la unul
avem primele notiuni de legislatiune, organisare
socials, ci institutiuni Religiose ; dela eel -l-alt dovada
pipaita de bravura ci patriotism! simtul de inde-
pendenta nationalA probat prin resb6e crancene
pan6 la extrem. Marele Stefan este ultima fasa in
care Romanic lupta ca leis pentru a'ci scapa casa
ci mocia de cotropirea musulmanA, timp de 41 ant
Sub Domnia lui simtul religios ci patriotic ici
atinge apogeul sell la Romani, catetatelii all purtat,
atatea. Biserici lui D-dell a ridicat, aca se exprimit
Cronicarul.
Bratul eroic ci indraznet al lui Mihaiti Bravul se a-
semana cu un meteor, ce predomina constelatia
firmamentului pentru un timp, dar care nu lass
dupe disparitiunea lui de cat dorul continuu de a
reaparea. Dar el numai revive.
Din aceste date de indelung6 Domnie tragem in-
v6tamentuI popular, sigur ci nestramutat: Schim-
barea Domnilor, bucuria nebunilor".
Trainicia in Domnie este dovada statorniciei unui
popor, ce are de resultate crecterea, desvoltarea la
www.dacoromanica.ro
25. 120 10 MAT $1 JUBILEUL DR 25 ANT AL M. S. CAROL I,
pace qi inflorirea institutiilor acelui popor. Neamul
nostru ne da exemplul eel mai conving6tor despre
acest adev6r. Multi DomnitorT Romani vor fi avut
gandiri bane qi priinciose progresuluT thrilor Ro-
mane, dar desele schimbari T -atr oprit in mersul
lor de a'§1 realisa scopurile lor. Numal stabilitatea
da mijldce indemanatice Guvernatorilor popdrelor
de a se ocupa en ingrijire de inaintarea lor; pentru
care la din contra devin responsabilT §i inaintea
omenilor §i inaintea luT Damneder". Omul este fi-
intd perfectibila; ca colectivitate considerat nu nu-
mai ca nu'§i pierde acestii, notd, ci inch §i-o mai
ere§te.
Poporul stationar In progres este de sigur con-
demnat la disparitiune, ca §i individul la, morte.
Omul este dar prin firea luT progresist,mane tre-
bue sa fill mai malt, de ce sant astadi. Daca Parintii
no§tri Romanii incruciqati rnanile §i sufereat" a mai
purta pre grumazul lor jugul ru§inos al robieT in-
jositdre, noT n'am fi ce suntem astadi. Un popor
fart' eroT e un cadavru fart' viata. Unde lipsesc
martirT nationali, acolo lipse§te focal sacra ce in-
cald.e §te simtul de Patrie. Dacii, pentru viata zbu-
rdtorelor este necesar aerul; apoT cu atilt mai malt
pentru viata intelectuald este necesara libertatea,
ce-T conditia progresulul. Restrangerea libertate%
nationale se asamand cu lipsa de siinetate a corpu-
luT. EOT._ bolnav, nu poti lucra, esti privat de liber-
tate nu poet progresa. Dulce-T libertatea, arriarA-T
sclavia! Una duce la nemurire, Tar alta la abruti-
sare. NoT Romanii am aruncat departe de noT jugul
robieT ce ne ameninta, ne-am reedstigat en sangele
nostru libertatea si trebue s'o apAram pans, la ulti-
ma respirare. E mandru si maret poporul indepen-
dent, pentru liber qi stdpan deplin pe el §i
destinele luT. E trist §i ovelit eel sclavit, pentru ea
www.dacoromanica.ro
26. REGELE ROMANIE1 DE LA SUIREA SA PE TTON 121
gi cugetarea, Tar nu numaT vorba, ii este interclisa.
Eternit dar amintire in 4itia de 10 MaT 1891 tuturor
Stramogilor nogtri, celor ce sacrificatg'ail lucrat
]a reinvierea drepturilor n6stre de popor indepen-
dent gi la proclamarea liberttitilor sociale.
Pitta de 10 MaT este pentru noT Ali memorabila,
pentru eh s'a gters i ultimele urme ale nenoroci-
rilor ti'ecute de deasupra poporuluT nostru, procla-
mandu-se Tara nOstraPatric din Doniniat la
Begat. Pita de 10 MaT este gi va remanea succe-
siune in secull poporului Roman, pentru ca ea
amintegte Independenta Tare proclamarea Re-
gatulul Roman. pitia de 10 Mai este serbZitOrea
serb6torilor nationale, cad ea resuma vitejia nea-
mulul gi redegteptarea puterel stramosesti, ce face
pogibila continuarea firulul vieteT poporuluT Roman.
Iiva de 10 MO este reala gi adeverata inviere a
sinatulul roma,nesc, este diva dilelor in care Roma-
nul de sine gi de neamul lui, saluta cu
demnitate concertul popOrelor din care face gi el
parte. pitta de 10 MaT cuprinde in sine tote faptele
marete §i pline de glorie nationale pe care poporul
Roman le-a indeplinit in timp de 25 and al Domniel
intelepte gi gloriose a MajestateT Sale Carol I.
pilla de 10 Mal este adeverata cli de Primavara a
poporuluT Roman, cand, sub eerul sett vesel gi pe
primentul stramogesc, plin de frumusetele sale na-
turale, in entusiasmul for de bueurie RomaniT tin-
cjend manile for catra Cer multamesc luT
pentru bine-facerile cu care l'a acoperit, glorificand
numele luT. pitia de 10 MaT este cartea in care
tot Romanul cetegte voTos gi plin de miingaere gi
WA, nationala faptele marl, resboele vitejegtT, lute-
lepcTunea si prudenta, cu care calitatT mad a inzes-
sail
i
mandru
D-clew
www.dacoromanica.ro
27. 122 10 MAI $1 J "BILEUL DE 25 ANI AL M. S. CAI OL I,
trat DumnedeU pe representantul Providentei Sale
la Romani, pe Carol I, Regele glorios si plin de
int6lepciune pentru Romani. 1,)itur de 10 Mai trebue
sh, fie respectath de tutu suflarea romftneasca si
consecrate lui D-cell ca c i de serbatara a neamului.
Numai amintirea faptelor marl si sevhsirea lucra-
rilor nationale ce au avut loc in timp de 25 de ant,
sub mbitul Nostru Rege Carol 1, trebue sh fie astadi
-obiectul convorbiret la tot poporul Roman, spre a
deveni o adeverata 1i de jubilet national. Betre-
nul, garbovit de povara anilor, purtand inch pe
corpul sell urmele trecutuIui trist sh povesteasca
fiiilor easel' ce am fost in trecut, -si cat de fericiti
suntem in timpurile presente, desfasmand cumpe-
nele prize care am trecut si barbatia err care am
luptat! Pain de 10 Mai in fine este clitia in care
poporul Roman va pronunta, cat timp Romanii vor
flinta, cu respect si admiratiune prudenta, barbatia
si gloria Regelm for Carol 1. Numai stabilitatea
lucrurilor omenesti chibzuita prin o prudenta supe-
ridra si de admirat a facut posibi]a serbatorea de
10 Mai. Numai barbatia sefului iucurajaza si in-
deamna la munca variata pe popOre, `far bratul lut
hotarit si viguros impune respect celor ce-1 incon-
jOra. Numai sefii gloriosi al' neamurilor all drept la
respectul si iubirea sincere a poporului lor, dupre
cum Carol I, Regele glorios al Romanilor, pentru
ca prin El si sub El, prin conluerarea Lui si sub
scutul Lui s'au indeplinit faptele marl' ce fac astadi
fala neamului si gloria Lui. pitia de 10 Mai apar-
tine poporulul Roman, dupre cum si insusi Regele
Nostru Carol I, chci si El este proprietate eterna, en
trup si suflet, a istoriei Neamului Romftnesc. In
diva de 10 Alai este si va A vecinic incrustat la
Romani. Ca intr'o stinch de granit, nurnele glorios
al Regelui nostru Yubit Carol, I.
www.dacoromanica.ro
28. REGEIE RC AI4NIEI DE LA SU1REA SA PE TRON 123
Biserica Romans OrtodosA Nationala va aminti
cu recunostinth in seculi nesfarsiti numele nernuri-
tore al MajestatilorLor Carol I si Elisabeta Regina,
pentru c6, sub Domnia Lor Biserica nostrii nationala
s'a redobandit autocefalia sa. Intreg Clerul natio-
nal va pronunta bucuros numele for stump, pentru
ca n'au pregetat a ajuta din resputeri Biserica
Ortodoxa-Nationala, restaurand si radicand temple
in care sa se prea mareasca c ilnie Numele Preasant
al Durnneqeulm parintilornostri. Recunoscetor Cle-
rul pentru atatea bine-facerT ce a primit, nu va in-
ceta de a multami lul D-4eti pururea pentru indu-
rarile darurilor ce a dat poporuhn Roman prin
Regele for Carol I, cerendu-I cu caldurA in tote
pele de a-I adaogi dar preste dar si a-I, avea sub
paza sa plin de sanetate, tarie sufietesc6 pentru
a urma in anY indelungati drumul glories pe care
ni -a condus in timp de 25' ant
Datoria dar a BisericeT Ortodoxii Nationala este a
inalta astaclicatra D-dell, In clitia de 10 Mai si in tot-
de-una ciintarT de multamiri pentru ceea ce ne-a dat
si ceriri cu umilinta pentru a -pazi sanetatea Ma-
jestAtilor Lor Carol I, Regele Romanilor, Majestatei
Sale Elisabeta Damna si Regina Romanies si a
succesorulul Tronului Romania Ferdinand; apm
pentru pacea Tarel, linistea Bisericel: si pentru pro-
pasirea Romanilor pe calea virtutilor crestine, sin-
gurele ce-I pot apropia de Dumnecleii.
C. E.
'4.as
www.dacoromanica.ro
29. CHESARIE DAPONTE.
3IATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA.
Abundentul scriitor grec din seculul al XVIII, Con-
stantin Daponte, numit in calugarire Chesarie, a imprimat
la Venetia in anul 1780, Patericul Santului Grigorie Dia-
logul i '1-a afierosit eruditulm Episcop de Riimnic Che-
sarie, cu acaruia bani s'a imprimat si insa t cartea. De-
dicatia cartel' descriind meritele literare ale Episcopului
carturar Chesarie, tradueend'o o dam publicitatm spre a
.servi de material literatures nostre bisericesti. Iat'o :
Alult respectate al mc-il parinte si stepan.
Propriti este numai lui ca sa faca si se clued la
sfarsit acea ce voeste, ca singurul Atot-puternic, dupe cum
este stria, tote eke a voit Domnul a facut in cerIu si pre
pament". Iar omulut it este proprin sã doresca cele ce se
cuvin si se faca cele placute lut Dumnec,leti, si sa le aduca
la sfarsit tote prin ajutorul lui Dumne4eil, pe unele insa
cu ajutorul apropelut, cand bine-voeste Dumneleti. Devi
si ett smeritul am dorit am lucrat (dupe cum socot eu)
un lucru din cele de trebuinta i placute lut Dumne4eii,
traducend cartea Patericul a celui intro Sfinti Parintelut
nostru Grigorie Dialogul, dar neputend singur o due
la sfarsit reclam (cer) ajutor, i m6 rog ca contribuitor la
laptele bune pe eel dupe Dumneq.eu bun, (de la care este
sa
D-r,tes
ti
www.dacoromanica.ro
30. GLESARIE DAPONTD, MAT. PENTRU LITERAT. B13ERICESCk 125.
tot bunul si frumosul) si dat nestle bun pentru lueruri bune,
si pastor prea bun al oilor cuventat6re si arhiereu pe respe-
ctabilitatea vostra. Scopul ultim al cartel a acestei not tra-
duced este tiparul, pentru ca tiparul se respandeste ; alt-fel
ar fi ca o fonta.na inchisa, si un izvor astupat. fontana
este inchisa si izvorul astupat ce folds avem ? Dec! prin
tiparire se face respandirea, iar prin respandire folosul, prin
folds respectul $i amintirea Sfintilor, iar prin amintire tnAri-
rea lui Dumnecleil, eel glorificat in amintirile Sfintilor lui.
Din gloria lui D -4eu ca din un izvor surge si se respandeste
cu imbelsugare si plata meritata temporala si eterna catra
causatorul imprirnarei. Tiparirea nu este lucrul mew, ci a
6menilor bogati, a iubitorilor de D-4eii pentru suflete, este
treaba boerilor si a Arhiereilor, Si cine este mai iubitor
de D-cleti dintre Arhiereil de acum a acestei demnitati
arhieraticesti ? Sau cine este mai ajutator si mai contri-
buitor la fapte bune si placute lui D-cell, de cat respec-
tabilitatea vostra? Martur pe lang5, altil este Romnieul si
Craiova, scaunul el, in care s'au revarsat neincetat si curg
continuu bine-facerile but-IA.04d tale eel KIT Christos ur-
inatare. Restaurarile Bisericilor, reinflintarile de Tipogra-
fil, infiintari de sae, sprijinirea orfanilor, ajutorinta ne-
voesilor. Si ca sa nu be enumer una cote una ca, tote
le face cele placute sufletul vostru cel cugetetor
iubitor de D-clew. Pentru acestea, prea iubitorule de
ett smeritul cu curaglu v'e dedic ac4stiti sfincitA
presents carte, pentru ca sA se reusasa, a se tipari, spre
care scop s'a fault. Seversindu-se acesta va avea dupe
vrednicie si Theofilia vostra cartea ca vestitor a bine-fa-
cerel v6stre, ca trompeta a dispositiel v6stre eel iubit6re
de binele obstesc pentru cuvintele cuprinse In ea, la care
trebue a se adaugi folosinta si bucuria. D-lett n'a dat
totului ceva mai de pret de cat omului, iar omului de cat
ratinnea, ratiunei de eat mintea, mintei de cat IntelepeI-
unea, Intelepclunei de cat cartea, cartel. de cat adeverul,
adeveruluI de cat folosul si multamirea. Acestea amen-
Wand
lui
si
dic:
D-qeS si
www.dacoromanica.ro
31. 126 C1-1E.SARIE DAPONT1, MAT. PE NTRIJ LITERAT. BISFR'GtSCX
dottA, ca afilt de pretuite, a prey respectate §i sfintite cap,
le cuprinde de-opotriv& inteuna acesta carte Patericul.
In acest torn, 'ea intr'un loc proprit §i de onore cu cinste
se resurnA. Va avea In adever, va avea pe sfintil cuprinsii
In acest tom ca sub un acoperernent, rugAtori pentru harul
fii,cut cu tipttrirea acesteT carp'. §i arhieria vostrA se va in-
vrednici a fi intr'un acoperemint ca el. i impreuna cu
eT .1;i cu to Sfintii sa se glorifice marirea Domnulni, ea
lul se cuvirie tot& mArirea, cinstea §i inchinticiunea in
veacul veacurilor. Amin.
In anal mantnirei 1777, Inllie 1.
A respeetabilitatel vOstre de D-tleu nibitbre
sery smerit
CHESA.RIE DAPONTE.
Cartea lul Daponte pe lang& viata §i dealogurile 1111
Grigorie mai cuprinde si. viata ;4i cuvintele Santulta Epifa-
nie. Canturi in stihuri cats Nascetorea de Dumnelet Ili
un engomit la inchisorea sa in Constantinopol, in form&
de epiStoliti in stihuri, qi ultim, slujba Stintului Marelui
titan asie.
C. E.
---A, T ci i-..
www.dacoromanica.ro
32. Cel Main Trioditi imprimat in romilnete.
TRIODION.
Acum intaIu in acest chip tipIrit in Sfanta Episcopie a Rimui-
caul, si deseve'rsit mai luminat in limba RomanescI asedat.
Cu nevointa si on totri, cheltuiala a Prea Sfintitului li de D-deii
lubitoriului, Chir Inochentia, Episcopul Rimnicului: in anul de la
Christos 1731 Iu lie 20.
Acesta este titlul celui intaiu Triod, tradus in Romaneste
de pe originalul Grecesc de Damaschin, Episcopul de
Romnic de la 1710-1726. Episcopul Damaschin a Post
unul din mail carturari as t,6rii Roraanesci, mai intau pro.
fesor -si Episcop la Buzeu §1 in urma la Minnie. In OM
MO sa s'a ocupat cu traducerea cartilor de ritual biseri-
cesc de pe originalele grecesci. Ca om literat, cacti §tia
limba greca, latina §i slavona, a tradus in romaneste Anto-
logiul tot (adica- mineul prescurtat), apoi Penticostarul,
Triodul, Octoihul si in fine a luat parte activl la tiparirea
intaei Biblii romanesci, sub Domnitorul §erban Basarab
BrAncoveanu. Daca succesorul seri Episcopul Inochentie al
ROmniculul nu spune clar in dedicatia $a, cep tine be de
prefacA la Triod, ca. traducerea Triodului aparcine till Da-
maschin predecesorul sou, si O. el n'a esecutat de cat im-
primarea acelo traducers, acesta rote an facile() fArA in-
tentiune de a tAgildui manta literarti, a ILA Damaschin, ci
www.dacoromanica.ro
33. 128 TRIOD:ON
ca p6te in cadrul unei dedicatit nu putea intra acesta.
In prefata Penticostariului insa, imprimat in 1643, tot 1 as
Romnic sub Episcopul Climent se citeste : m'am indemnat
si am dat in tipar acesta sfanta carte ce se amnia Penti-
costar fiind talmacita de pe limba elinesca, slavon4sea
latinesca deplin pe limba nostra roman4sca, prin °stet:161a
s?i rota osardia si nevointa celui intru Dumneqeti reposat
parinte Episcop ti daseal $i al nostru intru Duhul Stant trate
Chir Pamaschin. Inocentie insa nu indrasneste a afirma
nicAiri in dedicatia sa, sit exprima numaf, ca lipsita fiind
Chesariasca Valahie a avea card in limba cea de movie, ce
se chiama romanesca, acesta carte nu s'a dat in lumina
limb i n6stre celel romanesei; precum nisi in alte part'
uncle se afla patria romanesca. Pe langa acestea Episcopul
Inochentie al Romniculut afirma, ca cu tote ea se introduse-
se in bisericele romanestI din ambele Principate pe atuncf
limba romAn6sca de pe timpul lni Vasile Lupu Matei,
Basarab, dar nu s'a tradus imprimat de atunci in roma-
neste tote cartile de ritual bisericesc, ci numai cate-va, ca:.
Evangelia cu Kazaniile luiVarlaam, Molitfelnicul, Parimiarul,
Psaltirea i Prolog-Elle lui Dosethei, Liturgiarul etc., dar car-
tile volumin6se ca Octoihul, Triodul, Penticostarul Mi-
neele abia in seculul al XVIII-lea s'ati putut imprima in
romaneste. De aceia Climent Episcopul Romnicului sa pro-
nunta, c6, se indestula bisericele cu limba elin6sca si sla-
vonesca chiar la inceputul secululuI al XVIII.
In ceia ce priveste titlul dedicatiet. Observam: in timpul
cat au ocupat Nemtit Oltenia, Episcopul Ronanicului era in
relatii eeclisiastice si canonice cu Mitropolitul Belgradului,
ce era sub stepanirea Austriet, tar nu cu al Ungro-Vlahiet
din Bucuresth Acosta insemn4za atata cu: puterea lumesca
schimba raporturile canonice intre eircumseriptiunele mitro
politane dupe divisiunele on cucerirele politice. In ceea ce
priveste limba acestui Triod intrtfu imprimat observam ca
este forte coreeta, curget6re $i exacta, cu originalul grec
ceea ce insemna c?1, nu putea fi traducetorul acestel 011.0
si
si
si
si
gi
www.dacoromanica.ro
34. TRIODION 129
om mediocru, ci un bun cunoseetor al limbelor clasice. In
tot Triodul nu se gaseste de cat o singura nota, dar $i a-
ceea ne complecta pe care pentru curiositate o reproduc:
Acest slant Triod l'am dat eti bisericat luandu-1
un Ali-marzac Cantimir Og lu si trecend pe aid pen Ora pe
la Obi lead m'am intamplat eti aeolo, Constantin Mavrodin
vel- capitan Zalefgiti tai Pam scos de la Tatars si pren ruga-
clunea dumnealut Sterian vatav, l'am daruit la acesta sfanta
biserica , den Bucuresct, hramul Uspeniet liogoro-
dice". Acest Triod a servit ca carte bisericesca in desfiinta-
ta scum biserica, cu ocasia deschiderei noului bulevard, nu-
mita Caimata. Stampele acestuf intalu imprimat suet lucrate
in WA, de un sculptor de, bunk semi, roman, dupe cum sa
cite§te pe o figura cu litere latine Demitir (Dumitru) 7238
egal cu 1730.
PREA.DOSLOVIE
adica Cuvent inainte.
Prea Sfincituhd prea pravoslavnictilut Arhiepisegpulut
al Belgradului Mitropolitulut a tot cre§tinescul norod de
sub stepanirea prea Sfintitulm Imperat at Rome, in Servia,
in Slavonia, in IIungaria, in Horvatia, in Sirmia, in Un-
gro-Vlahia Chesaricesca, in banatul Temis-Varulm, si al
prea Inanatei Chesaricestit marirt sfetnic, Chiriu Chir Vi-
chentie Ioanovici, cu smeritcl plecaciune inchin.
Viti e Domnul $i bine e cuventat eg, yoe§te sA se
mfintuiasai. toi 6menii $i la eunostinta cea adeveratrt sA, vie.
Chipurile ruantuirm, si cararile cunostintei, scrisu-s'att cu
multe felurt de trestii ale limbelor, prin carturart, grabnici
scriiton, prin Petru mat marele Apostolilor, prin
apostoli graind: Tresvici-ve, privighiatt pentru ea piz-
masul vostru diavolul umbla ca un lets racnind, cautand pe
cine ar inghni (Petru. cap. 5). Si tarasi (lice tuturor afar-
situl s'a apropiat, deci intelepc4i-ve si ye trezvicf in rue,-
Biserica Orthodox RomanK. s.
si
si
si
ei
D-den,
www.dacoromanica.ro
35. 130 TRIODION
ctuni (Apostol Jacob. Cap. 4). Lepadand tom spurcaciunea
ramasita reutatei, intru blandete st6 primitt cuventul eel
sada, carele p6te sa mantmasea sufletele v6stre. Prin Pavel
Apostolul invetatorul limbelor : ProslaviV pre Dumnedeit
intru trupurile v6stre in sufletele v6stre, care aunt ale
lui Dumnedeu (Corintheni, cap. 7). Si tar socot4i-v6 pre
vot a fi mortt pecatulut, i vii lui Dumneded, intru Chris-
tos, Iisus Domnul nostru (Rimien, cap. 7). Ca si cum ar
dice: Omorati trupul vostru. cu patimile i cu pohtele. A-
dica sa petrecett in post si in rugaciune prin Iacov, intarind
cu niste cuvinte ca acestea : supuneci-ve hit Dumnedeit,
stair in protiva diavolulut, fugi de la vot (Iacov,
cap. 4). InelepOi-v6 (da) si v6 trezvitt in rugaclunt (1.
Poslanie a iur Petru, cap. 4). Cu aceste doua bunatati, a-
dica, cu mintea intrega cu trezvirea, rugaciunea, cu pos-
tul ca o pasare cu doua aripi zb6ra la Cern]. Multe stint
intru acest lucru bun, in cartea ce sit chtama. Triodion, dar
cu nevointa i cu ostenela ni sh, cade sa le seversim sit le
implinim. Cu ostenela 6menilor celor de Dunanelett alert in
pravoslavnica Beserica, taste noue mos:tenitore. Sa ne ne-
voint i(dar) si not, ca rata ostenela 6menilor celor de Dum-
nedett ales!, (cartea ce sa chiama Triod) taste inaintea
n6stra, care ajunge pima la Sfanta Inviiare a Domnulut
si Niantuitortulut nostru Iisus Christos. Clod vet ceti intru-
acesta carte ?.e sa chiama Triod deplin, care cu osardi6sa
dragoste, cu ostenela gi cu multa cheltuiala, acum de non
adica dintalu Pam tiparit pe limba romanesca cetind cu
cuviinta Cu umilinta, vet afla OW. orandmala Bisericit
folosul postulul si al mantuirei sufletulut. Si vet fi de
acum inoindu-se tineretele tale ca ale vulturulut. Attmcca
gura to intru ac6sta carte va grai intelepciune, ca prin in-
elepciunea lut Dumneden i puterea, vet dice cu psalom-
nicul : Tote cu intelepctune le -at facut (Psalm. 107. stih. 25).
Ac6sta carte, ce sa chtama Triod, lumin6za pre tot omul
ce vine in lume, ca taste candela cea indestulata, cu untul-
si
si
si si ' a
si
§i
si
si
www.dacoromanica.ro
36. TR1ODION 131
de-lemn, de va fi strigare in miezul noptit; Tate mirele
vine in miedul noptii. Ca nu se inputin4z5, dinteensa untul-
de-lem al rugamunet si al postulul, cu fectorele cele inte-
ldpte vei esi intru intimpinare, ca luminandu-se cu lumi-
narea acestor talmaciri ale Triodului, veT putea in t6ta
vr6mea si tot ciasul ca cu o trAmbita en tret rasunari, adica,
cu fret cAntarl a glasui. Imperatul David, numat in dilele
Praznicilor poruncia sa dea glas in trAmbite. Trambitati,
dice, la Irma none cu trambite intru vestitele Mile ale Praz-
nicilor Domnului (Psalm. 89). Pentru aceea antarea
adsta alesu s'au a se data numal in osebitele ;tile cele de
jale ale sfantulm post al paresemilor spre mantuirea su-
fletului. _Cu acesta trambita a Triodului In t6ta vremea vet
putea trAmbita inpreuna cu eel de Dunmerjeu incorunat
Prorocul David, intr'acestasi chip. Sera si dimineta si a-
meza-qi, spunevoiu $i vont vesti, vet au Ii glasul men
(Psalm. 54, stih. 19). Inpreuna cu totf eel ce s'au ostenit
intru acest lucru bun. si se vor nevoi intru acestast chip
cu osardie dupe cum ;lice Apostolul Pavel, acela sa ye
fa,ca pre voi deplin, sa ye intAresca sa ye dea puterea
si sa ye inoTa,sca (Petru Poslanie, cap. 5). Dew eu sate-
ritul vddend acesta Eparhie a patriei nostre, lipsita de o co-
mora ca adsta, care taste f6rte trebuinclosa Sfintei
net al R63arituluT am socotit dar si eu en ce mijlocire as'
putea inmulti talantul Srephnilui mei" eel dat mie, F,,41 intant
am pus in cupt. grija Sitntelor BiserecT, din Eparhia sme-
reniet nostre, dintr'adsta Chesariciasca Valahie, vNend San-
tele Biserict prea lipsite de trebuinciosele carts in limba n6s-
tra cea de movie, ce se chiama ronAn6sca ; dar maT mult de
adsta prea trebuinciosa tolositdre carte ce sa elnama
Triodion, care Taste plina de umilinta i indemnatore spre
pocainta sufletulm crestinesc, fiind-ca de alte cart! in limba
nostra s'au mat tiparit, Tar adsta carte pang, acum mat
inainte din Tipografie nu s'au dat in lumina limber astre
eel romanestT sa se fie tiparit, precum nici intealte DAV
si
si
si
si
ai
Bise-
www.dacoromanica.ro
37. 132 TRIODION
ande se Oa patria romanescA nu s'aft mat tiparit. Ci pAnO
acum cu limba Ellinesca $i Sloven 6sca s indestula $i acestri.
limba romanesca ; care carte, si acesta acum prin Blagos-
lovenia Arhipastoriet tale tiparindu-se, TarAqi ca un dar mic,
dupe datoria mea, (ce) catra prea sfintia to am, o aduc, carea
in pArinte§tele tale brate primeste-o, in vistieriile haru-
rilor tale o a§az5., pentru not flit t61 cat.ra Dumneclett to
fa mijlocitor prin sfintele tale rugaciuni Dumneleit Intru
trite sA-ti ajute intru indelungati ani. Amin.
Al Prea SO,ntieI tale plecat.
INOCHENTIE EPISCOPUL RAMNI CUM.
C. E.
$i
si
si
e--2---://k
6-------A7/A--,----
www.dacoromanica.ro
38. BISERICA ORTODOXA
NLUPTA CU PROTESTANTISMUL
IN SPECIAL CU CALYINISMUL
IN VEACUL XVII-lea
CELE DON. MODE DIN MOLDOVA CONTRA CALVINILOR
DE
EPISCOPUL MELCHISEDEC
Membru at Academies Reutilize.
Sedinta din 17 (29) Martie 1890.
(Urrnare, veclI anul al XV-lea, No. 1, pag. 17).
Articolul X Nol credem, precum ne-am si inv6cat a
crede; in asa numita santa catolica (ecumenical aposto lien
Biserica, si carea intru adev6r este asa, carea cuprinde pre
toti eel ce cred in Christos si de pretutindenea, orT-cine ar
fi et, carif acum, aflandu-se in pamentesca cAla,torie, nu
sail salasluit Inca in patria, cea cer4scl. Insit nicf-de-cum
nu amestecArn biserica chierdre cu Biserica, carea a ajuns
patria, pentru aceea nutnat, precuin cugeta, are-carif dintre
ereticf, una si alta fiintezi, ca amendouli, alcatuesc
ore -cum dourt turme ale until Archipastor Dumnedeii, si
se santesc de acelasi Duch sant. Ast-fel de amestEscare nu
are Lae" si nu este cu putirup fiind-ca una se luptii, si se
aflit Inca pe cale, Tar alta acum triumfeza biruinta, a ajuns
e si
sr
www.dacoromanica.ro
39. 134 BISERICA ORTODOXA fN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
in patrie si a dobandit resplatireal lucru ce va urma
cu tota Biserica ecumenica. Flind-ea omul este supus mortet
si nu p6te fi de apururea cap al Bisericei; de aceea insusi
Domnul nostru Iisu, Christos ca cap, tiind canna, dirige-
ret Bisericet, o dirige prin mijlocirea santilor parinp. Pen-
tru acesta Duehul sfint Bisericelor partiale, intemeiate dupre
lege si care legiuit se compun din madulari, le-a pus.
episcopi ca dirigetori, clipetenil ineepetori, cart
sunt ast-fel nu prim vre-un abus, ci legluit aretfind in a-
cesti paston chipul incepetorului si seversitorulut mantuirei
ndstre, pentru ca societatile credinciosilor sub aasta, di-
rigere s i se inalte in puterea lui. ereticit, inlre
alte necucernice opiniuni, afirma aceea ca simplul preot
§i Archiereul aunt de o potriva intre sine, ca se pate si
Ora de Archiereti, ca catt va preott pot dirige Biserica,
ca a chirotoni pe preot pdte nu numat archiereul ci si
preotul, si cart -va preott pot chirotoni si pre archiereu,
respandese votbe, ca Biserica Resaritului impreuna cu
demi], este pat tasa unel asemenea, ratAcin; de aceea not,
potrivit cu socotinta, carea din vechinge domnesce in Bi-
serica de Resarit, afirmam ca chtentarea Episcopului asa
este de neaperata in Biserica, in cat fart de ea nu numat
nu p6te fi, dar nici a se numi Biserica Biserica, nice cres-
tinul cretin. Caci episcopal, ca urrnas apostolic, cu pu-
nerea manelor supra-chiemarea tiantului Duch, pri-
mind clironomicesce puterta data lui de la Dumne4eu a
deslega i a lege, este chip vin al lut DumneIetl pe pament
dupe puterea cea terutgitdre a santulut Duch, este un
imbelsugat izvor al tuturor tatnelor Biserieei ecumenice,
prin care se dobAndesce mfintuirea. Not afirmam, ca Epis-
copal este atilt de neaperat pentru Biserica, pe cat sufla-
rea pentru om i sdrele pentru lume. Pentru aceea bine clic
dn-carii spre lauda diregatoriei arelneresci: Ce este Dum-
nedeu la cerium in Biserica celor intat-nascuti sdrele in
lume aceiasi este fie-care archiereti in Biserica sa par-
tiala ; asa ca prin el turma se lumin&a, se incalclesce
se face locos al lut Dumneqeu". Ca talna fi chtemarea cea
mare a Episcopului a trecut la not prin clironomie, acesta
este adeverat, caci Domnul, carele s'a fagaduit a fi cu not
papa, in yea en t6te ca se afla cu not $i sub alte forme
ale charuluI §i ale Dumnei,leescilor bine-facert; insa prim
terurgia episcopala comunica ca not intr'un chip deosebit,
pastor],
nind-ca,
cu
In
ti
si
li
1i
ci,
li
www.dacoromanica.ro
40. EISER1CA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 135
petrece Ili se unesce cu not prin mijlocirea santelor tame,
al carora eel inta,Tu deseversitor Terurgisitor, dupre pu-
terea Duchului, este Episcopul, si nu ne lasa sa cadem in
eres. Pentru aceea santul Ioan Damaschin, in a patra sa
Epistolie catre African', dice, ca Biserica ecumenica In ge-
nere incredintat Episcopilor ; ca urmasi ai lui Petru
se cunosc in RomaCliment inthTul Episcop, in Antio-
chiaEvodie, in AlexandriaMarcu ; ca santul Andrei a
pus la scaunul Constantinopolitan pre Stachie ; 'ar in ma-
rea santa cetate a Ierusalimuldi Domnul a pus Episcop
pe Iacov, dupe carele a fost alt Episcop, 'ar dupe acela
Inca altul, si asa pans la not. Pentru aceea Tertulian,
in epistola catril, Papian, pre toti Episcopil IT numeste cli-
ronomi al Apostolilor. Despre a for succesiune, vrednicie
apostolica si putere de asemenea, marturisesce Evsevie
Pamfil si multi din parinti, pre carii ar fi de prisos a-I
numera; de asemenea datina universala si antics a Bise-
icei ecumenice. Vederat este de asemenea, ca diregatoria
episcopala se deosebesce de diregatoria preotului simplu.
Caci preotul se chirotonesce de Episcop, Tar Episcopul se
chirotonesed nu de preotf, ci dupre canonul apostolic, de
doi sail de tree archiere!. Pe langa aceea preotul se alege
de Episcop, Tar pe Archiereu it aleg nu preotiT sau prez-
viterii, si nu puterea lumesca, ci Sinodul Bisericei superidre
din acea tera, unde se afla cetatea, pentru carea se menesce
eel chirotonit, sau eel pun Sinodul aceleT province, unde
trebue a se face Episcop. Une-ori insa alege si intrega
cetate, dar nu simplu, ci alegerea sa o face cunoscuta Si-
nodulu!; si, daca ea se va arata potrivita cu canonele,
apoi pre eel ales it deseverese prin nnjlocirea chirotoniei
episcopale, prin chiemarea santului Duch. Mara de acesta
preotul primesce numai pentru sine puterea si chant] preo-
tiei, Tar Episcopul preda acestea si altora. Cel dintAiu pri-
mind preotia de la Episcop, seversesce numa! santul Botez
cu rugamunile, ferurgisescQ jertfa cea fitra de sange, im-
parte poporului santul Trup Sangele Donahului nostru
lisus Christos, unge cu santul pair pe ceT botezati, cununa
pre eel ce cu cucernicie infra in casatorie, se roga pentru
bolnavi, pentru mantuirea aducerea la cunostinta a-
deverului a tuturor Omenilor, Tar mat cu gala pentru ter-
tarea lasarea pecatelor ortodoxilor celor viT si celor morti,
si in sfarsit, find -ca el (preotul) se deosebesce cu cinema--
bra
:
eel
si
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro
42. BESER1^A ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 137
Artico/u/ Xi/. Credem, ca santul Duch Invata pre
Biserica catolica, OA el este acel adeverat mangaetor, pre
carele Christos II trimite de la 'Fatal, pentru ca sA invete
adeverul alunge Intunericul de la mintea credincm-
silor. Santul Duch inva0 Biserica prin sunlit pArinti si
dascalii Bisericei catolice. Cad premm tota scriptura, du-
pre universals adevericiune, este cuvint al Duchului sant.,
nu pentru ca el nernijlocit o a grait, ci a gait In ea prin
apostolf prin proroci: asa Biserica se invata de la
Incepetorul de viata Duck, dar nu altmintrelea, de cat prin
mijiocirea santilor parintt si dascali (ale cAror canine sunt
adeverite de sin6dele ecumenice, lucru ce nor nu vom in-
ceta a repeti), pentru aceea ,not nu numat suntem con-
vinsi, dar marturisim fart Indoiala, ca pre un adever
tare, eft Biserica catolica nu p6te sh gres6sca sari sa rAtti-
.cescA, sad sA grAiascA minciunA in loc de adever ; caci
Duchul sant carele de-apururea lucreza prim servitorit cu
credinta pArintl si dascali al Bisericei, o feresce de OW.
ratacirea.
Artico/u/ X///. Credem, ca omul se indreptha nu
simplu prin singura credinta, ci prin credinta confap-
Anita de caritate (dragoste), adica, prin credinta si fapte.
Ideta ca credinta, tiind locul faptelor, agonisesce Indrep-
tarea cea intro Christos, o marturisim deseversit necncer-
nica. CacT credinta, In, asemenea inteles, s'ar putea insusi
-fie-caruia, si n'ar fi mel unul, carele sti nu se mantwasca,
lucru ce vederat este minciuna.
71
D121 contra, -not credem, ca nu unica mascA a credintei,
ci credinta, carea este in not. ne indrepteza, in Christos prin
-fapte. Iar faptele nn be socotim numai marturie, carea In-
taresce chemarea nostra. ci rodurt, care fac pe credinta
n6stra lucrat6re dupre dumnedetasca fagaduinta, pot sA
aduca fie-canua resplatirea mefitata, buna sari rea, potrivit
cu aceea ce a facut el cu trupul sed.
II ArticoM IV. Credem, cA ornul, caqut prin calcarea
de lege, s'a asemenat cu dobit&ele cele fa'ra de minte,
atlica s'a Intunecat si s'a lipsit de perfectie si de nep6,ti-
miciune, dar nu s'a lipsit de aceea natura si putere, pre
carea o a luat de la prea bunul DumnelEti. Cacr la casul
contrariti, el s'ar fi facut nerational prin unnare neorn ;
ci el are acea natura, cu carea s'a plazmuit, si puterea na-
si sit
si
si
si,
si
1i
www.dacoromanica.ro
43. 138 B.SERICA ORTODOXX IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
turala, sloboda, vie, lueratore, asa In cat el dupre fire p6te
sa alega filch' binele, pate a se feri si a se infiora de
Iar cum ca omul dupre fire pate sa theft binele la
acasla arata Domnul, cand dice, ea pag'anii iubesc pre
aces ce-i Tubes° pre densii, qi forte larnurit invata Apostolul
Pavel (Rom. I. 19 §i In alte locum), unde dice, ea pageinit,
neavend lege, din fire fac ale legit. De aid este vederat, ca
binele, pre earele II face omul, nu pate sa fie pecat caei
binele nu pate sa fie -reit (Binele acesta) fiind firesc, face
pe om numai sufletesc, ear nu duchovnicese, si el singur
fora de credinta, nu conffiptuesce spre mantuire : fnsa nisi
nu servesee spre osandire; cao binele, ea bine, nil p6te fi
causa reului. Iar cei renascuti prin char, el (binele), fiind im-
puternieit de char, se thee deseversit $i face pre om vred-
nic de mfintuire. Cu tote ca omul, mai inainte de renas-
cere, pate fi de la fire plecat spre bine sa alega $i sit faca
binele moral, dar pentru ca renasei3ndu-se, sä alega gi sa
faca, binele duchovnicese (caei faptele credinto, fiind causa
mantnirei $i ca seversite de charul eel mai presus de fire,
ordinar se numesc duchovnicesci), pentru acesta este ne-
ape'rat, ca charul sa precede, precum s'a dis despre eei
predestinate, asa in cat el (omit]) tm p6te singur de la sine
sa faca lucrun vrednice de viata cea intru Christos, ci
pOte numai sa dorasca sa nu dorasca a lucra in co-
nunire cu charul.
77
ArtiCOlill X 17.Credera, ea in Biserica cunt Taine evan-
gelice, in numer de septe. Nici mai putip, nisi raqi mult,
de cat acest numer de Tame in Biserica nu avert). Nu-
mend Tainelor, afara de septe, s.a nascocit de nepriceputii
eretiel. Iar numerul de septe al Tainelor se baska pe S-ta
Scriptura, asemenea ea cele-l-alte dogme ale eredintel
ortodoxe. Si mai intAiu S'antul Botez ni Pa predat Domnul
in aceste cuvinte: Merge'nd invera0 t6te limbele, botezon-
du4 in monde Tatalui si al Fiala i al SantuluE Duch
(Mat. XXVIII. 19). (,'el ce va crede ,si se va boteza, se va
mcintui; i'ar eel ce nu va crede se vo oscindi (Marc. XVI. 1(3).
Tacna &Minim Mir sari a Santo mirungeri de asemenea
se intemtiaza pe cuvintele Mantuitorului : Jar vot sedett in
cetatea lerusali2nulut, pana ce ye vets i9nbraca cu putere de
sus (Luc. XXIV. 49), cu care putere Apostolii s'att im-
bracat dupe pogorirea Santului Duch asupra lor. Puterea
si set
real.
sail
si
si
;
si
www.dacoromanica.ro
44. BISERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISML'L 139
acesta se comunica, prin tama mirungerii, despre carea
judeca si Apostolul Pavel (2 Cor. I. 21, 22), tar mat
Dionisie Areopagitul. Preotia se intemeiaza pe ur-
matdrele cuvinte: Acesta sit /ace ft intzt pomenirea nzea (1
Cor. XI. 24); asemenea: Ort-cote vett lega pe pament, le-
gate vor fi la cerurt: si ort-cote vett deslega pe pament, se
vor deslega la cerurt (Mat. XVI. 19). Jertfa cea fare de
singe pe tele urmatore: Luati, mancart, acesta este trupul
men; bets dintr' acesta toff, acesta este songele men al noulut
osezamint (1 Cor. XI. 24. 2); de nu veil' manta trupul
Fitulut omenesc, nict veil beasangele int, nu vett avea viata
intru vot (Ivan VI. 53). Tama nuntet are teraeiti Sn cu-
vintele lut D (lett insust, pre care le-a graft despre ea in
Asezam1ntul vechitt (Fac. II. 24), pre care cuvinte le-a
intarit si lisus Christos, clicend: Ceea ce D-deu a preu-
nat, sa nu desparta (Mat. XIX 61. Apostolul Pavel
numeste nunta, Taina Mare (Efes. V. 32). Pocainta, en
carea se intrunesce marturisirea secreta, se bas6zti pe a-
ceste cuvinte ale Scriptures: Carora vett feria
terta-se-vor lor: si carom be vett tinea tine-se-vor (loan XX.
23), de asernenea : De nu ve vett pocai, toil asa yeti peri,
(Luc. XIII. 3). Despre Taina Santulm deft (Maslu) salt
despre eleul santit prin rugactune, pomenesce evangelistul
Marta, ma! lamurit marturisesce fratele Domnului (lac.
V. 14. 15). Tainele se compun din lucrurt firesci si su-
pra -fig esci, si nn sunt numat nisce simboluri ale faga'du-
intelor dunmedeesd. Not le recundscem de organe, care
prin char neaperat lucrezli asupra celor ce se apropie de
densele. Insit lepedam, ca pre o streina de invqatura cres-
acea socotinta, ca perfectia Tamet are be numai in
timpul intrebuintarei (d. e. tend se mananca s. a.) lu-
crului pantentese (adica aceluI ce e3te santit prin Tama,
si care dupe santire r6rnane lucru simplu). Acesta e-te
contra Tomei comunicarei, carea find asezata de euvintul
eel supra-fiintial si santita prin chemarea Santului Duch,
se seversesce prin presenta celor ce se insemnis, prin ea,
adica a trupultn si a sangelul lui Christos. i s6versirea
acestel Taine neaperat precede intTebuintaret ei prin co-
municare. Cam dacti, ea nu s'ar fi sever§it mai inainte de
comnnicare cu ea, atunet eel ce se comunica cu nevred-
nicie nu ar manta si nu ar bea spre judecata sie (Cor.
XI. 29); pentru ca, el s'ar comunica simplu cu pane si
la-
rnurit
maul
pikatele,
tina,
www.dacoromanica.ro
45. 140 I31SERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
eu yin. Dar comuniandu-se Cu nevrednicie, el sie Jude-
cat& mAnancA, i bea. Prin urn,are Tama Eucharistiei nu
se seversesce chiar in timpul cornunicAret en ea, ci ma!
inainte de acesta. Tot in asemenea mod not socotim de
tot mincinosA si neeuratA acea invetaturA, chi prin neper-
fectia credintet se surpA intregimea perfectia Tame.
Caci ereticit, pre emit ii primesce Biserica, and el se le-
pedA de eresul for se unese cu Biserica ecumenicA, all
primit botez. perfect, rnAcar ca. avea credintA neperfectA.
Si and el in urmA dobAndesc credinta perfecta, nu-i bo-
tedi, din not.
17
A?' tiC0 X17.1.Credem S-tul Botez, carele este
poruncit de Domnul si se seversesce in numele Santa
Treimi, este neaperat. Cad fat% de el nimene nu se pote
mantui, precum graesce Domnul : eine nu se va nasce din
apa ,si din Duch, vu pdte sa intro in imperatia lui D-cleu
(Ioan III, 5). Pentru aceea el este trebuincios pruncilor,
cAci si el cunt supust pecatulut origami si far& de botez nu
pot priori lertare de acest pecat. Si Qomnul, aretand a-
cesta, a grAit MrA de nici escludere, simplu : Gine nu
se va nasce; adicA, dupe venirea Mantuitorulut Christos,
top eel ce a1S sa infre in impe'rAtia cer6scA trebue sa se
renasca. Deci, dacA, pruncii au trebuintA de mtintuire, apol
ail trebuintA si de botez. liar eel nerenascup, earn pentru
acesta primit tertare de pecatul strAmosesc, neaperat
aunt supusi pedepsei pentru acest pecat, ski prin urmare
nu se mtintuesc. Si asa pruncilor, botezul este neaperat
trebuitor. Pe MITA aceea pruncil se mantuesc, precum se
dice la Evangelistul Mateiu, dar eel ce nu se boteza, nu
se mantuesc. Prin urmare pruncil neaperat trebue sa se
boteze. Si in Fapte se spune, ca se botezaft top casnicil
(XVI, 33), prin urmare si pruncii. Despre acesta lAmurit
'inarturisese i vechil parinti at Bisericet, anume : Dionisie
cartea despre ierarchia bisericescA, si Justin in intre-
barea 57 dice : Pruncil se invrednicesc de bunurile ce
se daruesc prin botez, dupe credinta celor ce-I aduc pre
et la botez". Augustin de asemenea marturisesee : Este
traditie apostolicA, ca pruncil se mantuese prin botez".
Si in alt loc : Biserica da pruncilor _pictOrele altora, ca
sat mergA, inima ca sa credA, limba ca eft marturiseseA".
Si Inca : Maim Biserica le dA, for tii inima cea de mumA".
$i
si
1
ca
ci
0
n'aul
in
www.dacoromanica.ro
46. BISFRICA ORTODOXA ftt LUPTA CU PROTESTAMISMUL 141
,Ce se atinge de rnateria Tainel Botezului, acesta nu
pote sA fie alt fluid, afarA de apa curata. Ea se sevesrsesce
de preot, iar de nevoe p6te sA, se seversescA, si de omul
simplu, dar nurupi sA fie ortodox, si pe langa aceeasA
intel6gA val6rea dumnedeescului botez. LucrArile botezului
in scurt sunt urmAt6rele : intaiu, prin el se dAruesce ier-
tare de pecatul stramosesc si de tote cele-l-alte pecate fa-
cute de eel ce se boteza. Al doilea, eel ce se boteza, se
sloboqesce de pedepsa cea vecinicA, cAreia este supus fie -
care. precum pentru pecatul innascut, asa si pentru pro-
priele pecate de morte. Al treilea, botezul dAruesce fericita
nemnrire; c,ci, slobodind pe 6meni de pecatele anteri6re,
ti face lAcasuri ale lui D-deli. Nu se p6te dice ca, botezul
nu deslegA de tote pecatele anteri6re, ei, cu tote ca ele
reman, NA, nu mai au putere. A inveta in acest mod este
o estremA necucernicie (asevie), este dArlmarea credintei,
iar nu mArturisirea et. Din contra, tot pecatul, care fiinteza
sail a fiintat inainte de botez, se nimicesce, se soc6te ca si
nefiintator, sau ca si can(' nici odini6rA n'ar fi fost fiintat.
Caci tate tipurile sub care se irifatisezq botezul, arata pu-
terea lul cea curatitore, i graiitrile Santa Scripturi, atin-
get6re de botez, dati a intelege ca prin el se capota curatire
deseversita ; lucru ce se vede chiar din numirile botezului.
Daca el este botez cu Duch si cu foe, apoi vederat este,
ca el aduce curAtire desev6rsitA, cAci f3uchul curAtesce de-
8676'1.14 ; daca, el este lumina, apoi tot into nerecul se go-
nesce de densul, data el este renascere, apoi tot ce este
vechiu trece; data eel ce se boteza se desbraca de omul
eel vechiti, apoi se desbracA si de pecat ; dacA el se im-
brad, in Christos, apoi in pdever se face farA de pecat
prin botez; cAci Dumnedeti departe stA de pecatosi, si
Apostolul Pavel lAmurit grAesce despre acesta Proem
prin neascultarea unul one mu4t s'au facut pecdfog, asa
prin ascultarea unuia, multi drepti s' au facut (Rom. V. 19).
Deck, data dreptlapoi si slobo;11 de pecat; cad in unul
si acelasi our nu pate -9A petreca viata, si martea. DacA
Christos inteadever a murit, prin urmare este adeverata
si lertarea pecatelor prin Santul Duch.
De aici se vede ca foci pruncii, caril au murit dupe
botez, tar& indoiala primesc mantuirea, in puterea mortei
lul Iisus Christos. Cad data ei sunt curatI de pecat, pre-
cum de eel comurl (stramosesc) pentru ca se curatesc de
www.dacoromanica.ro
47. 142 BISERICA ORTODOXA. 1N LUPTA CU PROTESTANTISMUL
dunmedeescul botez, de asernenea si de cele propril, caci.
ca prunci, Inca nu au . vointa lor, si pentru aceea nu pe-
crttuesc; apoi fax& de tata, indoiala el se mantuesc. Bo-
tezul pune o pecete nestersa, cad celui ce s'a botezat le-
ginit nu este cu putinta a se boteza a data bra, macar
de ar fi facut el dupe aceea mil de pecete, sau chiar de
s'ar fi lepedat de credinta. Cel ce voesce a se intorce ca-
tre Domnul dobandesce prin Taina pocaintei infierea cea
perduta.
Artico/ul X 17/1.Credem ca, tot s-ta Taint a SanteI
Eucharisiii, pre carea nol mai sus o am pus a patra in
numerul Tainelor, este Taint pruncita, de Domnul in
acea nopte, in carea el s'a dat pre sine pentru mantuirea,
lurnel. Cad' el, luand pane si bine-cuvintand, a dat uce-
nicilor si apostolilor 861, dicend, luati, mancati, acesta,
este trupul meti.". Si luand paharul and lauda, a dig:
beti dintr'acesta toti, acesta este sangele meu, carele pen-
tru vol se varsa, spre iertarea pecatelor". eredeni ca in
acesta ierurgie este present Domnul nostru lisus Christos,
nu simbolic, nu tipic, (Tyr:m:4. eizovvz.04). nu cu prisosinta
Charulul, orecum in cele-l-alte Taine, 1111 cu supra-venire,
precum unii din Wit ci rliceau acesta despre botez, si nu
prin impanire (mc-r Evapttcruov.per impanationem). asa ca
si cand Dumnedeirea cuvintului sr intra fiintial (15-coararc-
zw;) in panea propusa pentru Eucharistie, precum destul
de neinteleptesce si nevrednic tfilcuesc urmatorii lui Luter ;
ci intru adever si in fapti, asa in cat dupe santirea panel
si a vinului, panea se schimbt, se transubstantiaza, se
preface, se transforms in insusi adeveratul trup al Dom-
nulul, carele s'a nascut in Vetleem din purure-feelbra, s'a
botezat in Jordan, a patimit, s'a inniormintat, a inviat, s'a
initiltat, Bede d'a drepta lui Tatalui, are sa se arate pe
norii Tax vinul S P preface si eP substantiszt in
Insul adeveratul sange al Donmulur, carele Iu timpul pa-
timirer lui pe truce s'a, versat pentru viata lumei. Inca,
credem, ca dupe santirea panel' si a vinului, ele retrain nu
insusi pane si vin, ci insusi trupul si sangele Domnului,
sub forma si chipul panel si a vinului.
credem, ca acest prea curat trup si sange al Dom-
nulul se impartesc si intra in gurele maruntaele celor
ce se comunica, at at ale celor cucernici, cat si ale celor
D-deli
et-1111M
Inca
si
www.dacoromanica.ro
48. BISERICA ORTODOXA IN LUPTA. PROTESTANTISMUL 143
necucernici; de catcelor cucernici si celor ce primesc en
vredniciele aduc lertare de pecate si via veelnica; Tar
celor necucernici si celor ce le prirnese Cu. nevrednicie le
gatesc osandire si chinurl vecinice.
Inca credem, ca trupul si Angela Domnulul, cu tote ea,
se impartasc si se filing; ins& acesta se face in tatna en-
minicaturet numai cu formele panel si a vinulul, intru care
ele pot fi vedute, pipaite, lar insust ele in sine sunt dese-
vesrqit intregi si nedespartite. Pentru aceea si Biserica ecu-
menica dice: .,Frange -se si se impartesce eel ce se fringe,
dar nu se imparte, eel ce de-apururea se mananca, si nisi
odini6ra nu se imputinezh', ci pre eel ce se impartasesc
(se intelege eu vrednicie ii santesee".
Inca credem ca in fie-care parte, pang, la sea mai mica
particica a panel propuse si a vinulul, se afla nu 6re-care
deosebitit parte a trupului si a sangelui Domnulul, ci tru-
pul lut Christos de-apururea intreg si in tote pArtile unul,
si Domnul Christos este present dupre fiinta sa, adica en
sufletul si cu Durnnedeirea, ca un Dumnedett deseversit si
om deseversit. Pentru aceea, cu tote ca in unul si acelasr
timp se fire multe Terurgisin in tota luniea, insa nu sunt
multe trupuri ale lul Christos, ci unul si acelasT Christos
este present intru adever si in fapta, un trup al lul un
sange in tote deosebitele Biserici ale credinclosilor. *i a-
cesta nu pentru ca trupul Domnulul, ce se afla in cerurr,
se pogara pe altare, ci pentru ea panea propunerel, carea
se pregAtesce in deosebT in tote Bisericele, si carea dupe
santire, se preface si se transubstantiaza, devine una si a-
ceeasi sit trupul ce este la eeruri. Cad tot-deuna Domnul
are un trup, Tar nu multe in multe locum. De aceea tam,
acesta, dupre socotinta comuna, este cea mat minunata,
ajunsa nurnal de credinta, tar nu dg rationamentele inte-
lepcinneI omenesci, pre a eareia de§ertaclune §i Debunk'
cereetare in privirea lucrurilor celor Dumnedeesci o res-
pinge ac¢st& jertfa Banta s,i de sus menita pentru noi.
77
Inc4 credem, ca acestul trup si sange al Domnulul, in
talna encharistieT trebue a le dt deosebita cinste si adora-
-tiune cuviinci6se lul Dunmedeii. Gael en ce fel de adora-
tiune suntem nol datori insusT Domnuluinostru Iisus Chris-
tos, cu aceeasi si trupului si sangelni Domnulul.
Inca credem, ca acesta este jertfa adeverata, milostivi-
tore, carea se proaduce pentru toti acel ce vietuesc cu eu-
1i
www.dacoromanica.ro
49. 144 BISERICA ORTODOXA !N LUPTA CU PROTESTANTISMUL
cernicie, §i pentru eel reposatI si, precum se ;lice in rugA-
clunile acestei taIne, cele predate Bisericel de Apostoli
dupre porunca Dornnulul: Pentru mantuirea tuturor".
Inca credem, ca jertfa acesta, precum inainte de intrebu-
intare, indata dupe santire, atsa si dupe intrebuintate, pAs-
trata in santitele vase, pentru comunicarea celor ce repo-
seza, este adeveratul trup al Domnului, nici cum deosebit
de trupul lui, asa ca si inainte de intrebuintare dupe n-
tire, si in insist intrebuintarea, si dupe aceea, de-apururea
remane adeverat trup al Domnulul. Inca credem, ca 4i-
cerea transubstantiare (u.s-cown4)g,c)prefacerea, nu lhmu-
resce- modul cu care panea §i vinul se prefac in trupul §i
in sangele Domnului cite' acesta nimene nu pate cuprinde,
afar% de insusi Dumnec)eft si opintirile eelor ce doresc a
cuprinde acesta pot fi urmare numat a nebuniel si a ne-
eucerniciet : ci ea aratA numai aceea, ca panea si vinul,
dupe santire, se schimbl in trupul si in sangele Domnulul,
nu tipic, nu simbolie, nu en prisosinta charului, nu prin
comunicare numai, sari supravenirea dumneckirei Un-nAs-
euttilut, si nu vre-un are-care intamplator avut al panel
si al vinulul se schimb in vre un intamplator avut al tru-
pulut si al sangelui lul Christos prin 6re-care schimbare
situ amestecare, ci, precum s a cps mai sus, adeverat, real
si fiintial panea se face insult' adeveratul trupul Dornnulul,
iar vinul insult sangele Donmulul. Inca credein ca acesta
taina a saiiteI eucharistel sit seversesce nu de fie-carele, ci
numai de cucernicul Iereu, carele a primit preotia de la
cucernicul si legIuitul Episcop, precum invat6., Biserica
llesAritului. Tata o scurta invetaturii, a Bisericei ecumenice
despre taina eucharistiei; lath adeverata maxturisire §i cea
mai antica, traditie. pre carea eel ce doresc a se mantui
si lepeda nouele §i nangiiritele pseudo-filosofisarr ale ere-
ticilor, nici inteun chip nu trebue a o schiMba ; din con-
tra stint datorl a 'Astra in intregime Ili cut -nevAtAmare
acesta legiuita. traditie. Caci pre acel ce o schimonosese,
Diserica -cea catolica a lui Chriltos fi cateriseste §i it
blesternA.
,Articolul XVILLCredem, ca sufletele mortilor se fe
ricesc sad se chinuese, potrivit cu faptele lor. Ele des
partindu-se de trupurl, indata tree sail la bucurie, sad la
intristare si mahnire ; 1110, nu simtesc midi fericire per
;
www.dacoromanica.ro
50. BISERICA ORTODOXA tN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 145
fectii, nici chin perfect; cad perfecta fericire sat chin per-
fect fie-carele va lua dupe obstesca inviere, and sufletul
se va uni cu -trupul, in carele a vietuit virtos Bait vitios.
77 Sufletele 6menilor cOuti in pecate mortale, si care, In
timpul mortei nu s'ail desnadajduit, ci Inca inaintea des-
partireI de viata actuala s'au pocait, de cat n'au apucat a
aduce vre-un rod de pocainta (precum : rugaciunl, lacrami,
ingenuneheri in timpul privigherilor la rugaciune, infran-
geri, mangaerea seracilor si o reala esprimare a dragostei
cab% Dumne;leil. si catra apropele, pe care tom Biserica
catolica chiar din inceput le recun6sce insuflate de Dumne-
clea si de bona trebuinta), sufletele unor-ast-fel de dment se
pogork in lad si sufer pedepse pentru pecatele facute de
densii, fara insa a se lipsi de nadejdea usurarei de ele.
_far usurare primesc ele dupre nemarginita bunatate,
prin rugaclunile preotilor $i prin bine-facerile ce se sever-
sesc pentru cei morti ; $i mai cu sem& prin puterea jertfei
cel fara de singe, pre carea in deosebi o proaduce san-
titul servitor pentru fie-care crestin si pentru cei de apr6pe
al lul ; 'far in genere pentru tots o proaduce Biserica cea
catolica si apostolich.
Biserion Orthodox Romani.
(Va urma .
4.
www.dacoromanica.ro
51. PRIYIRE ISTORICA AMA BISERICEI ARMENE.
(Urmare. Vefy Nr. anul al XV-lea, p g. 33).
10. Starea Bisericei Armene dupe Sinodul din
Chalcedon.
Cea mai mare parte dintre istoricil bisericesti, si mai
ales ar.ei mai noT, nu impArtAsesc nisce idel solide in pri-
vinta Bisericel Arrnene. clic cum ca, ideile Arhirnan-
dritului Eutihie in privinta dogmei hristologice din seco-
lul al cincilea, nu numai, ea au aflat resunet intre Episcopii
armeni, ci dogma monofisitil a Post recunoscutit in Arme-
nia ca bunk si hotarirea, Sinodului armenesc de la Va-
garsabad (491) in contra hotarirelor Sinodului din Chal-
cedon, a f&cut pe ortodoxi, ca privesca pe Armeni ea
pe ruste monofisiti. Dar 6 ast-fel de espunere a incepu-
trim de desbinare intre cele doll& Biserici este de bun&
sem5, pieziF,a. Nu trebue a se privi Biserica Armera numai
de cttt ca o Biserica eretica, pentru e espunerea scolas-
tic& a invetAturei desp e cele doll& natur1 in ilisus Chris-
tos a venit numai superficial& in Armenia ; ei n'ait con-
simtit en hotarirele Sinodului din Chalcedon ; dar ei nu
arAtat inver§unaV In contra inveyaurei ortodoxe, ci
mar mult defensivi; ei conservA', ca i Piserica ortodox&
simbolul nicean ca temelia credincei lor. Iat& acest simbol,
care s6 vede ceva deosebit (19 al nostril, dar de unde s&
cunosee forte bine, ca ef n'aii primit invecaturile lui Eu-
1,
XI
0,
:'ail
www.dacoromanica.ro
