Ordine, cruci şi medalii române. istoric, legi şi regulamente ivănceanu, vintilă

4,433 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
4,433
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
7
Actions
Shares
0
Downloads
130
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ordine, cruci şi medalii române. istoric, legi şi regulamente ivănceanu, vintilă

  1. 1. ) . .ORDlNR;CRUCI �I -IEOAtI( ROIUE , - ISTORIC, L EGISI .REGULAMENTE ÎNTOCMITE DEVINTILĂ IV ĂNCEANU " , . PETRE P. STERESCU CONSUl GENERAL ŞI C.TÂMPEANU PETRE IONESCU SUBDIRECTORI GENERALI ÎN CONSUl MINISTERUL DE INTERNE / ---:- ��( --- . . . . • BUCUREŞTI , r " IMPRIMERIA. ST.tTULUI i927 www.dacoromanica.ro
  2. 2. ORDINE, MITI $1 MEDIU ROilliNE 1STORIC, LEGI SI REGRAIIENTE INTOCMITE DEVINTILA IVANCEANU PETRE P. STERESCU CONSUL GENERAL SI C. TAMPEANU PETRE IONESCU SUBDIRECTORI GENERALI IN CONSUL MINISTERUL DE INTERNE BUCTJEE$TI IMPRIMERIA. STATULUI 1927 www.dacoromanica.ro
  3. 3. PREFATA Sub numirea .decoratiuni» se intelege.o mare varietate deinsemne, constand in cruet si panglici, coliere, medalii, placi,etc., decernate cu fatal de distinctiune sau recompense. Aproapetoate St, tele an Ordine de cavalerii. Natiunile ain antichitate nu cunosteau aceste Ordine, dar dintimpurile cele mai vecht distinctianile au existat. Bonaparte, inConsthul de Stat, la 4 Mai 1802, cam se discuid proiectul delege relativ la creearea Legiunif de Onoare, ziced : ,,ciesfict stiirti se orate un Stat vechiu ,sau nou in care set nu existe distinc-tiunb). In alley& r, (-facet cercettim, de pilda istoria Ronzanilor siGrecilor, vom afla ca dacii wean cetacean aducea vreun ser-viciu important Patriei, era recompensat, fie ridicandu-L-se ostatue, fte pronuntandu-i-se elogiul dela tribune. La Roma se decernau recompense earl ramaneau in familit4: perpetuau amintirea serviciilor aduse Patriei, ca pilcki siemulatiune pentru urma.Fi. Coroana de mid se da comandan-Nor cari terminasera rasboaie faro important& mare ; coroanade stejar era oferitci cetataenutui care salvase viata altui cetd-Pan, iar coroana de laur incunutza fruntea generalului trtum-fator. Trecand la evtt media observeim ca tradttiunea recompen-selor civice a fost complet ubata, dar gustul distinctiunilor acontinuat sa subsiste si, gratie acestut gust, vedem incepandinstituirca Ordinelor de cavalerie sau militare. Oriuinaacestor Ordine mili are pare neindoios ea dateazti din limpulcruciadelor, epocei in care acei cart mergeau in numele analsprit ideal saelibereze mormantul ma ntuitoruhli Cristos delaIcrusalim, isi plateau o cruce pe piept Dona zeci de Ordine mi-litare sau fondat atunci in vechea cetate orientate, care a ser-vit de leagein creqtinismului_ Toate aceste Ordine aveau destop perpetuarea posesiunii acelori locari si neavand nici o altodeosebire, se distingeatt prin felul cum isi atarnau crucik. www.dacoromanica.ro
  4. 4. 4 Ordinele de cavalerie instituite la aceastei epocei cid viateisi perpetueazd cruciada, nciscOnd asa zisele militii pa pale,adica o armatei eclesiasticei permanents, ai carei slujitoritrifescpe campiile de beitae ale orientului sau in proprietatile Ordi-nelor raspOndite in Europa. Acesti cavaleri nu aveau o patrie care sei.poatei trage in cum-pcinci atasamentul for Mel de interesele papale ; iar alto fa-mille deceit fra(ii infra ideal nu exist() pentru ei. Toti, larddeosebire de na(ionalitate, au o singurd Patrie : Roma. Astfelan fost Cavalerli Sfantului Mormant, Ospitalierii, aiSfantului Ion al Ierusalimului, ai Sfantului Lazar, Tem-plierii, etc., la cari se adaugau si Ordinele cari aveau de scopcruciadele interne contra ereticilor, cum a fost Ordinul mili-tiei lui sus Christos q. a. Distrugerea Templierilor aduse o loviturci de moarte acestelorganizatiuni si aceasta distrugere (1312) marcheazci, defapt, tnceputul decadentei omnipoten(ei papilor, pe ruinileccireia incepe sei se ridice puterea regale sau monarhicei. Atunci apare o noua clasci de Ordine de eavalerie: Ordi-nele regale sl nobilitare de cari Regii se servesc adesea cade un fel de moneta onorifica si ca instrument politic ca sa-piincurajeze partizanii la luptd contra suveranilor vecini sau con-tra vasalilor, duper nevoie. Primele Ordine din aceastei categorie au fost: al Stelei, in-stituit in Franfa de ceitre Jean II cel Bun (1350-1364) ; atJaretierei, instituit in Anglia de ccitre Eduard III (1349). Aceste distincfiuni nu erau conferite insei deceit la o infimaparte din societate si anume : clericilor si nobililor. Incetul cnincetul insei societatea se organizeazei si se ajunge la convin-gerea ea rugaciunile clerului si armele nobililor nar puted sa-tisface toate nevoile Statului si ca burghezimea, in afara debani, dei si un concurs moral pretios si-si varsei seingele in va-luri pe cdmpiile de lupta; ca 3-400.000 soldafi nu inseamneinimic pe Mriga milioanele de cetateni cari formeazei un popor. Trebuid deci sei se gandeasca a recompensd pe tower lumeadupei merit, I111 numai dupei nastere sau ierarhie bisericeascei. Acest fel de a cugeter si mai cu seamy nevoia timpurilor a im-pins la creearea Ordinelor moderne, al ceiror principal scopeste de a recompensd meritele. In istoria tarii noastre gd sim deasemenea distincfiuni in so-cietate; ele inset in timpuri mai vechi nu aveau un caracter paronorific, ci constau mai malt din rcisplatiri in nature Abia la 1860 (24 Mai) un aecret domnesc sanctioneazci pro-iectul de lege relatit, la recompensarea ostasilor cari au luatparte la lupta din Dealul Spirei (13 Septemvrie 1848) prin www.dacoromanica.ro
  5. 5. 5acordarea unei medalii purtdnd inscriptianea: Pro virtute mi-litari.. Dupci cum afirmei colonelul Nersturel, tot Voda Cuza ar ficonceput plant!l creerii unui Ordin (cavalerie) romilnesc, dardorinta lui intompincind probabil piedici din afara, 1111 se rea-lizei dead intrun singur exemplar, care ar fi depus la muzeulnational. IVereuqita acestei conceptii sar puted inser atribul Sievenimentelor cari au surprins pe Domn la 10 Fevruarie 1866. De atunci qi patter azi insti sau creeat peste doirdzeci V cincide Ordine qi Medalii. Aceasta abundentei de distinctiuni ne-a dat ideea sa reunimin aceastei broqurci toate Ordinele, Crucile, Medaliile de Onoare.i cele comemorative cu cari se onoreazo azi de a le purtciaproape 50.000 ceteiteni roman!. Publicul, putin confuz din cauza multimei de panglici qi me-,datii ce vede purtanc,u-se, va geisi aci mijloacele ra sa se leimu-reascci asupra lor. Strangand in aceasta broqurd toate textele oficiale privind aceste distinctiuni onorifice, credem di am putut rezuma sub oformer practicer ci aproape completer tot ce ar puted interesupe cei al ceiror merit a fost deja recunoscut, precum qi pe ceicari aqteaptd recompensa cuvenitci pentru serviciile aduse(aril. www.dacoromanica.ro
  6. 6. ORDINUL CAROL I 1906 CAROL I, Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationala, Rege al Ro--maniei, La top de fop qi viitori, &imitate: Corpurile legiuitoare au adoptat §i Noi sanctionam ce ur-meaza : LEGE PENTRU INSTITUIREA ORDINULUI CAROL I TITLUL I Organizarea §i compunerea Ordinului Art. 1. Pentru a perpetua amintirea anului al 40-lea alDomniel M. S. Regelui Cal-ol I, se institue un Ordin sub de-numirea de Ordinul Carol I. pe ziva de 10 Mai 1906. Art 2. M. S. Regele este Mamie. Maestru al Ordinului, iarMinistrul Afacerilor Straine, Cancelarul sau. Acesta aresinger calitatLa de a rezolva toate chestiunile atingatoarede Ordin. Art. 3. Ordinul Carol I cuprinde 4 grade: 1) Comandori;2) Mari-Ofiteri; 3) Mari-Cruci, §i 4) Colane.. Cine prime§te Colanul are drept Si la Marea-Cruce a Or-dinului. Art. 4. Membrii Ordinului sunt numiti pe vieata; numarulfor este fixat la 80, astfel impartiti:Comandori, 40; Mari-Ofi-teri, 25; MariCruci, 10 §i Colane 5. www.dacoromanica.ro
  7. 7. 8 Depa§irea peste numdtul, de fiecare grad, constitue o vio-lare de lege. Brevetele, prin cari se confera titlurile, vor finumerotate pe grade, in limitele cadrelor de mai sus. Vericebrevet va purta un numar superior este nul, si cel care-1prime§te nu se poate bucura de dansul. Nulitatea este dedrept. Art. 5 Principele Mostenitor Si Principii Familiei Regale,la etatea de 18 ani, poarta de drept Colanul. Colanul se poate conteri si Membrilor Familiei Regale. El se mai confera: Suveranilor, Principilor de sange straini§1 barbatilor de Stat straini, cari ar fi avut ocaziune a aduceun serviciu Statului roman, sau acelor straini cari sar fiilustrat in mod exceptional intro ramura oarecare a activi-tatii umane. 1 Pentru nationali, Colanul se confera barbatilor de Stat cariau avut conducerea afacerilor Statului, ca Presedinti ai Con-siliului, cel putin timp de un an. El se mai confera militarilorajunsi la cea mai inalta treapta ierarhica, in armata, cari aucomandat, ca §ef suprem, o armata in campanie. Se poateInca conferi Colanul §1 barbatilor cari sau ilustrat, in modexceptional, prin opere folositoare Orli §i umanitatii, in ra-mura §tiintelor §1 artelor. Aceasta inalta distinctiune nu sepoate insa acorda decat dupa dobandirea gradelor celor maimarl in Ordinele Romane. Art. 6. Suveranii, Principii de sange, precum si toti strainiinu intra in cadrele determinate la art. 4. TITLUL II Admiterea §i inaintarea In Ordin Art. 7. Nimeni nu poate fi admis in Ordin decat in primulgrad de Comandor. Art. 8. Spre a fi numit in un grad superior, este indispen-sabil sa fi trecut prin gradul inferior §1 sa fi implinit stagiulce se va determina, de fiecare grad, prin regulament. Art 9.La crEearea Ordinului, M. S. Regele va putei sa confere, prin exceptiune §i pentru o singura data, oricare dingrade, in raport cu gradul ce titularul poseda in celelalteOrdine Romane, dupa ierarhia si asimilarea dela art. 13. Art. 10. Faptele meritorii §istralucite pot dispensa de con-ditiunile cerute de art. 7 §i 8 pentru admitere si inaintare inOrdin. Art. 11. Propunerile pentru fapte meritorii si stralucite, in www.dacoromanica.ro
  8. 8. 9orice ramura a activitdtii umane, vor trebui sa arate explicitsi cu deamdnuntul. motivele pentru care se cere decoratiunea.Ele vor fi individuale si transmise pe calea ierarhicA Mini-sterului respectiv, care le va inainta Ministrului AfacerilorStraine, spre a le supune aprobarii M. S. Regelui. Art. 12. Insemnele gradului conferit nu se pot purta decatdupd implinirea tuturor formalitatilor prescrise, afard numaidaca M. S. Regele le-ar fi dat Insu§ cu mana Sa. TITLUL III Prerogative §i brevete Art. 13. lerarhia si asimilarea noului (Min, in raport cuOrdinele instituite, este urmdtcarea: 1) Gradul de Comandor este egal cu cel de Mare-Ofiter incelelalte Ordine romane; insa, insemnele militare de rdsboiale Ordinului Steaua Romaniei in gradul de Mare-Ofiter auprecddere asupra celor de Comandor al Ordinului din nouinstituit; 2) Gradul de Mare-Ofiter al Ordinului Carol I estesuperior celui de Mare-Cruce al Ordinului Coroana Romaniei§i 3) Gradul de Mare-Cruce al Ordinului din nou instituiteste superior celui de Mare-Cruce al Ordinului Steaua Ro-maniei; insemnele militare de rasboi ale Ordinului SteauaRomaniei, in gradul de Mare-Cruce, au insa precadere asupracelor de Mare-Cruce al Ordinului din nou instituit. Colanuleste superior tuturor ordinelor in gradul eel mai inalt. Art. 14. Se vor elibera brevete tuturor membrilor Ordi-nului, exceptandu-se insa Suveranii, precum si Principii desange, can primesc numai insemnele. Aceste brevete vor fitoate in original, investite cu semnatura M. S. Regele si con-trasemnate de Ministrul Afacerilor Straine, Cancelar al Or-dinelor. Fiecare brevet, osebit de numdrul decretului, va purta unnumar de ordine, circumscris in limitele efectivelor determi-nate la art. 4, care numar de ordine, in caz de vacanta prininaintare, prin condamnatiune de o jurisclictiune oarecare lao penalltate de un caracter infamant, sau prin deces, se re-produce pe brevetul celui chemat de a lua locul vacant §i re-petandu-se acela§ numar de ordine se va adauga la dansulo literd, urmata la nevoe de altd cifra, aratand ca acela§ nu-mar de ordine a fost repetat Odata cu brevetul se vor procura si insemnele,in schimbulunei taxe de cancelarie, ce se va determind prin regularnen- www.dacoromanica.ro
  9. 9. 10tul legii §i care va servi la cumparare de insemne. Deaceasta taxa sunt insa scutiti stramii. In caz de deces, fami-Idle strainilor decorati vor festitui insemnele Cancelariei Or-dinelor. Art. 15. Pentru toti membrii Ordinului purtand insemnelein marime reglementara, se dau salutul §i onorurile militare. Onorurile militare se dau si membrilor Ordinului incetatidin vieata, potrivit gradului si conform prescriptiunilor ce se vor determine prin un regulament special, tinandu-se seamade ierarhia §1 asimilarea dela art. 13. Darea acestor onorurise aduce din oficiu §i direct la cunostinta Cancelariei Ordi-nului, de catre autoritatile militare respective, cu aratareanumarului §i datei brevetului de conferire Cu aceste §tiintese comtutica decesul §i de circumscriptiile politiene§ti din co-inunele urbane, resedinte §i nere§edinte de judet. Radiarea din cadre a membrilor decedati tacandu- se numaiin baza extractelor mortuare, ofiterii de stare civila sunt obli-gati a trimiteacele extracte din momentul inregistrarii cazuluide deces. TITLUL IV Disciplina membrilor Ordinului Art. 16. Calitatea de membru al Ordinului se pierdepentru acelea§i cauze cari fac a se pierde calitatea de cetaceanroman. Art. 17. Drepturile §i prerogativele de membru al Ordi-nului se suspenda pentru acelea§i cauze cari fac a se suspendadrepturile de cetacean roman. Art. 18. M. S. Regele, dupe raportul Ministrului Aface-rilor Straine §i in baza unei hocariri judecatore§ti de un ca-racter infamait, ramasa definitive, ordona prin Inalt decret§tergerea din controale a membrulur devenit nedemn §1 su-prima astfel exercitiui drepturilor §1 prerogativelor ce i seconferise. Pentru cazul cand un membru al Ordinului sar face cul- pabil de o fapta care, fara a caded sub previziumle coduiui penal, totu§ ar fi de nature a-i atinge onoarea, Ministrul Afa- cerilor Sttaine, Cancelar al Ordinului, fie dupe o plangere a unor membri ai Ordinului, fie din oficiu, poate constitui un Consiliu de onoare, compus din 4 membri ai Ordinului, cate unul din fiecare grad, care sa judece cazul §i sa dea avizul sau. www.dacoromanica.ro
  10. 10. 11 Dace Consiliul se va pronunta pentru stergerea membruluirecunoscut nedemn, Ministrul Afacerilor Straine va referi M.S. Regelui ; si in caz de aprobare, stergetea din cadre se faceprin decret regal. *tergerea militarilor reformati pentru gre-sell grave contra onoarei $i neprevazute de codul penal se facein bail. hotaririi date da Consiliul tie reforma. Art. 19 Prin ingrijirea Ministrului Afacerilor Straine se.va publica, in fiecare an, un anuar al membrilor Ordinului. Art. 20. Un regulament de administratiune publica vadetermine toate regulele atingatoare de punerea in aplicatiunea acestei legi. Aceasta lege sa votat de Adunarea Deputatilor in sedintadela 8 Mai anul 1906 si sa adoptat cu majoritate de qasezeci§i mid voturi; contra trei. Pre.edinte, Gr. Triandafil. (L. S. A. D ) Secretar, Ccipitan N. Crupenski. Aceasta lege sa votat de Senat in sedinta dela 8 Mai 1906si spa adoptat cu majoritate de captezeci §i unu voturi, contradoaci. Preedinte, C. Boerescu. (L. S. S.) Secretar, C. Niculescu-Dorobantu. Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie inveslitacu sigiliul Statului si publicara prin .11Onitorul Oficial. Dat in Bucuresti, la 9 Mai 19(16. CAROL (L. S. St.) Ministrul Afacerilor Straine Cancelar at Ordinelor, General de Divizie iac ob Lahovari. Ministrul Justitiei, A. A. Badareu. No. 1.776. www.dacoromanica.ro
  11. 11. CAROL I, Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa na(ionala, Rege al Ro- maniei, La loft de Mei, viitori, sanatate : Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor, In baza art. 1 din legea pentru instituirea Ordinului Ca- rol I, Any decretat §i decretam : Art. I. Aprobam : REGULAMENT PEN TRU PUNEREA IN APLICARE A LEGII RELATIVA LA INSTITUIREA ORDINULUI CAROL I TITLUL I Organizatia, compunerea Ordinului Art. 1. Ordinul Carol I, instituit prin legea din 8 Mai1906. are de scop de a recompense serviciile aduse StatuluiRoman. Art. 2. Regele este Marele Maestru al Ordinului, iar Mi-nistrul Afacerilor Straine, Cancelarul San, care in aceasta ca-Mate este singurul in drept de a rezolva toate chestiunileatingatoare de Ordin. Ministrului Afacerilor Straine se trans-mit toate .propunerile de conferire ; el le supune aprobariiRegelui §i face a se execute lucrarile de acel serviciu din de-.partamentul sau, sub denumirea de Cancelaria Ordinului.Propunerile de conferire, inaintate numai prin mijlocirea de-partamentului de resort, trebuie sä cuprinda : 1) numele (defamilje), pronumele (de botez), scrise de intreg , 2) locul §i www.dacoromanica.ro
  12. 12. data (ziva, luna, anul) nasterii ; 3) domiciliul (orasul, stradasi No., sau comuna gi judetul) ; 4) calitatea (in momentul pro-punerii) si 5) decoratiunea ce posedd (ordinul si gradul) inurma conferit, cu data conferirii si calitatea in care saconferit. Cancelarul Ordinului, insa, isi rezerva dreptul dea ardta gradul pentru care se propune. Fiecate propunerese face pe un tablou dupd un anurne formular intocmit cu in-dicatiunile de mai sus. Dacd propunerile sunt colective, ceipropusi trebuie 01 fie trecuti pe tablouri in ordinea alfabe-tied. Regele aproband prin Inaltd apostild tablourile, se no-tificA fiecaruia in parte confertrea ; notificarea este insotita deun buletin (adeverintd) de primire, care arata numele, pro-numele, locul si data na§terii, calitatea, domiciliul si nationa-litatea. Notificarea si buletinul sunt in limha franceza pentrusupusii straini. Restituindu-se Cancelariei Ordinului buletinul adnotat sisemnat .de cel in drept, se supune semnaturii Regelut decretulde conferire. Decretul semnat, se elibereaza o expeditie ti-tularului, ast,fel cum prevede art. 33 din prezentul Regulament. Art. 3. Administratiunea Ordinului este incredintata di-rectorului Cancelariei, care lucreazd direct cu ministrul, aju-tat find de un subdirector, de un tutor de registre, de un ca-ligraf arhivar si de un copist. Scriptele cancelariei se compun din : corespondenta Ordi-nului, tine nominale intocmile in ordine alfabeticd, registrede mutatiuni si nominale, pe grade, de vacante in Ordin, dedecese, condamnatiuni; de intrare si iesire, pentru insemneleaflate in depozitul Cancelariei Ordinului ; de bonuri (cumated) pentru cumpArare de insetnne ; arhi va Ordinului. Art. 4. Ordinul Carol I cuprinde Comandori, Mari-Ofiteri, Mari-Cruci si Colane. Cine primeste deadreptul Colanul, poarta si insemnele deMare-Cruce al Ordinului. Tot asemenea dacd a obtinut Co-lanul pr in inaintare delk gradul de Mare-Cruce al Of dinului. Membrii Ordinului sunt numiti pe vieatd ; numarul for estefixat la 80, asttel impartiti Comandori 40; Mari-Ofiteri 25:Mari-Cruci 10 si Colane 5. Numdrul de membrii mai sus fixat nu poate fi depasit innice un caz si cel care it depaseste comite o violare vaditade lege, care se pedepseste conform legii asupra responsabi-Matti ministeriale. Brevetele prin can se confer titlurile sunt numerotate pegrade in limitele cif relor fixate de lege. Verice brevet ce poartaun numar superior este nul si cel care it primeste nu se poatebucura de dathul, devenind tot deodatd pasibd de art. 208 www.dacoromanica.ro
  13. 13. 15 din codul penal (port ilegal de insemne). Nulitatea este dedrept. Art. 5. Principe le Mo$tenitor si Principii Familiei Re-gale. la etatea de 18 ani, poarta de drept Colanul. Colanul se poate conferi §i membrilor Familiei Regale. El se mai conferd Suveranilor, Principilor de sange straini,precum §i barbatilor de Stat stra ni, cari ar ti avut ocaziunede a aduce un serviciu insemnat Statului Roman, sau acelorstraini cart sar ti ilustrat, in mod exceptional, in o ramuraoarecare a activitatii umane. Suveranii, Principii de sange, precum §i toti ceilalti straininu intra in cadrele determinate la art. 4 $i nici nu sunt supu$iconditiunilor de admitere $i inaintare in Ordin. De regula, nu se conterd Ordinul strainilor decat dupaprealabilul aviz al guvernelor respective, afard numai dacaRegele confers Ordinul motu proprio. Relativ la decorar ea strainilor, membrii ai Corpului diplo-matic $i consular in Romania, se core ca dan$ii sa alba unstagiu de cel putin 2 ani in tars. Art b. Pentru conationali, Colanul se confers barbatilorde Slat cari au avut conducerea afacerilor Statului, ca pre-$edinti ai Consiliului, cel putin timp de un an. El se mai contera militarilor ajun$i la cea mai inaltd trea-pta a ierarhier militate in cadrul de activitate al armatei §icari au condus, ca comandant-$ef o armata mobilizata petimp de rasboi. Se poate Inca conferi Colanul $i bdrbatilor cari sau distins in mod exceptional, prin opere folositoaretariff $i umanitatii in ramura $tiintelor §i artelor Aceastainalta distinctiune nu se poate. insa, conteri, in nici un caz,decat dupa dobandirea gradelor celoi mai marl, atat in Ordi-nul Carol I, cat $i in celelalte Ordine romane. TITLUL II Forma §i dimensiunile insemnelor Art. 7. Ordinul Carol I este o cruce de aur cu suprafe- tele in relief. impodobaa, de o parte $i de alta, cu smalt ro$u deschis $i inconjurata intre ramuri, de cate 9 raze de aur. Are in f to (avers) un vultur, ale carui aripi sunt intinse. Acel vultur are pe cap o coroand $i tine, oblic, in cioc, o cruce $i in ghiare o sabie §i un sceptru. Sub vultur se afla o hand. rota on& lard de aur cu inscrip- tiunea : prin statornicie, la izbanclaa. In centrul vulturului www.dacoromanica.ro
  14. 14. 16este un medalion de aur, pe care este reprodusd, In relief,efigia Regelui, avand de o parte §i de alta cate o ramurd delaur. In dosul crucei (revers), tot de smalt ro§u deschis, esteun cerc. cu inscriptiunea : v1866-10 Mai-1906, avand, la mijloc, Cifra Regald. Crucea, in gradul de Comandor, este atarnata de o pan-glicA (cordea), moaratd, albastru deschis, cu cate o dungade aur, pe marginele sale, dunga tesutd cu fire de mdtasero§ie, crucea cu un diametru de 64 mm. §i panglica lath. de46 mm. §i de lungime eg-ald cu periferia gatului. Crucea, in gradul de Mare-Ofiter, este ca cea de Coman-d3r, atarnata de o panglica moarata albastru deschis ca maisus; pe langa truce mai este §i o placd, sau stea, in patrucolturi, cu un diametru de 85 mm. Crucea, ca cea de Comandor, formeazd, impreundsu placa,gradul de Mare-Ofiter. Crucea, in gradul de Mare-Cruce, este de asemenea ca ceade Comandor, insd cu un diametru de 77 mm. §i este atarnatade varful unei lente (cordon) moaratd, albastru deschis camai sus, lentd WA de 102 mm. Si de o lungime egald cu pe-riferia bustului corpului. Pe langd lentd (cordon) mai este §1 o placd, sau stea cuopt raze, avand un diametru de 90 mm. Lenta cu crucea din varful lentei formeazd, impreund cuplaca, gradul de Mare-Cruce. Colanul, de o lungime totald de 73 cm., este un lant deaur, ale cdrui diferite bucati se compun din 12 cartu§e, legateintre dansele prin Cifra Regala, lant de care este atarnata, lamijloc, in fatd, crucea mai sus descrisd, cu un diametru de 61mm., deasupra cdruia este Coroana Regald de otel, din argintoxidat, aplicatd pe small ro§u deschis. Fiecare din acestecartu§e cuprinde pat-tile singuratice ale emblemei romane,precum : a) pajerea Valachiei, pajerea Moldovei, c) armeletarii, d) pajerea Olteniei Si e) pajerea Dobrogei. Lantul impreund cu insemnele de Mare-Cruce formeazdgradul zis Colanul `. Pentru militari, forma Si dimensiunile insemnelor sunt celedescrise mai sus; pentru civili, fard nici o deosebire. Ecranul (cutia) care con:ine insemnele, este de lemn, im-bracatd pe din afara cu piele mat Odra lustru §i lard sapaturi).de culoare albastra deschis, iar pe dinduntru cu plu§ cenuOudeschis; pe deasupra ecranului (cutia) sunt sapate in aur Co-roana §i Cifra Regald conform modelului tip aflat la Can-celaria Ordinului. www.dacoromanica.ro
  15. 15. 17 TITLUL III Chipul de a purta insemnele. Contraventiuni la portul for Art. 8. - De regula, un grad mai mare exclude gradul in-rzerior si, prin urmare, nu se poarta decal insemnele graduluiin urma conferit, cu exceptiune, insa, pentru Colanul, carese poarta in totdeauna cu insemnele de Mare-Cruce a1Ordinului. Comandorii poarta insemnele cu panglica in forma si di-mensiunile aratate mai sus (art. 7), la gat (en sentoir), inrnijlocul pieptului, panglica imprejurul gatului; civilii-tinuta de ceremonie, panglica sub cravata, insemnele numariesite atara de sub tunda cravatei, sau in uniforms civila,panglica sub gulerul uniformei, insemnele numai iesind afaradin gulerul uniformei, peste prlmul nasture cand undorma -este tncheiata (de aitmintrelea ca la frac); - militarii con- -form regulamentelor militare; magistratii in toga, pan-deasupra capataielor cravatei (baveta); siodajdii, -glica sub cravata (baveta), insemnele numai resind afara - clericii in panglica intre crucea arhiereasca si engolpion.Marii-Ofiteri poarta pe langa Crucea de Comandor, ca maisus, si o placa in forma si dimensiunile aratate (art. 7) pepiept si sub sanul sting: civllli in tinuta de ceremonie,-deasupra fracului, sau, in uniforms civilA, deasupra uniformei; milrtarii, - conform regulamentelor militare;magistratriin toga,--deasupra rubei si clericri in odajdii, deasupravest mintelo r sacerdotale. Marii-Cruci poarta, osebit de placa de Mare-Ofiter, ca maisus, in forma si dimensiunile aratate (art. 7), panglica instanga: civilir - in tinuta de ceremonie, deasupra vesteiforma de lenta (cordon), treL and dela umar ul drept spre coapsa(gilet) dela frac (la solemintati Para caracter oficial, sub vestalitarii, -dela frac), sau in uniforms civila, deasupra uniormei; mi- conform regulamentelor militare; magistratii intoga, in esarpa, deasupra 1°1)0 §i - clericii, dupa gat,pe piept (nu peste umar), in esarpa., panglica neacoperind en-golpionul, care, acesta, trebuie sa apara intre crucea arhie-reasca (la dreapta) si intre insemnele Ordinului (la stanga).Colanul, in forma si dimensiunile aratate (art. 7) se poartaimprejurul gatului, crucea atarnand, pe piept, la mijloc, ori-care ar fi vestmintele persoanei care 11 poarta. Doamnele decorate poarta insemnele pe umarul sting ; deasemenea poarta lenta (cordonul), in esarpa, dela umarul Decorallunile Roinane www.dacoromanica.ro
  16. 16. 18drept, spe coapsa stanga, si se prinde pe omit prin o agiafa,(juvaer); tot astfel se prinde si la tal e. Insemnele Ordinului hind eminamente de gala, se poartain forma si dimensiunile aratate, numai in tinuta de cere-monie. Insemnele gradutui conferit nu se pot purta decat dupa im-plinirea tuturor foimalitatlor prescrise, atara numai de cazulcand Regele le dä Insus cu mana Sa. Art. 9. Membru Ordinului (civil) in tinuta zilei, sau chiarla solemnitati fara caracter oficial, sunt autoriza(i a purtapanglica, tarn insemne, in forma de rozeta, la prima butoniera(gaura de nasture) dela reverul din stanga de sub gu erulhainei, rozeta avand un diametru de 10 mm. Numai membriiOrdinului (civil) pot purta rozeta la btu oniera. Este dar riguros interzis persoanelor decorate cu o me-dalie, sau altadistinctiune onorifica, neavand denumirea ex-presa de Ordin, de a purta panglica despartita de medalie,sau de insemnele distinctiunii onorifice neavand denumireaexpresa de Ordin. Contravenientii sunt pasibili de art. 208 din codul penal(port Dept de insemne). Art. 10. Nalionalit, membrii ai Ordinului, cari poseda sidecoratiuni straine, poarta de regula, in tara, Ordinul na-tional, fie in tinuta de ceremonie, tie in tinuta zilei. Se excepteaza, insa, cazul .cand solemnitatea are loc inonoarea unui Stat strain si atunci sunt datori a purta deco-ratiunea acelut Stat strain si dace nu au o decoratiune delaacel Stat strain, ei poarta Ordinul national. Contravenientii la dispozitiunile de mai sus sunt tradusiinaintea Consiliului de onoare, instituit prin art. 18 din lege. Art 11. Lie regula, cel decorat solicita onoarea de a ,fiprimit in audienta de Suveran, pentru a multumi, purtand siOrdinul conferit. Art. 12. La solemnitatile Curtilor Regale si la orice altesolemnitati onorate cu prezenta Suveralor si a FamilieiRegale, este riguros interzis de a purta alte insemne dedecoratiuni decat cele in forma st dimensiunile reglemen-tare. Decoratiunile reduse (in miniature) cu sau fare panglica siatarnate de un lantisor, sunt tolerate numai la solemnitati faracaracter otical. Tot asemenea se poate purta in aceste impre--jurari numai placa de Mare-Of ter sau de Mare-Cruce. Mari-Cr uci nu poarta lei to (cordonul) in saptamana patimilor, laslujbt le biser icesti. Art. 13. Pentru insemnele ce se poarta la gat ordinea www.dacoromanica.ro
  17. 17. 19de precadere este de sus (dela gat) in jos (sere mijlocul piep-tuluil, insemnele punandu-se perpendicular, uncle sub allele(in uniforma, cand act asta este incheiata, dealunguInastu-rilor, rnsemnele numal fiind aparente). Ordinea de precadere pentru placi este sau in forma detriunghiu, cu varful in jos §i adica placa No. 1 si No. 2 peaceea linie orizontald Si placa No. 3, dedesubt, la mill c,sauin forma de romb, cand sunt 4 piaci, sau pe 2 firth orizontaleand piddle sunt mai mult de 4. Pentru lenta (cordon) nu exists ordine de precadere. deoarece nu se poarta nicaieri decat o smgur a lenta (cordon). Art. 14. FurnIzorii (comerciantil) ce insenine. de decora-tiunt cari procurd aceste insenine fara o prealabild autorizarea Cancelariei Ordinului, sau cari le confec(ioneaza §i le pro-cura in alte forme §1 dimensiuni decat cele stabilite prin legi,regulamente, or donante ministeriale, sunt pasioili de art. 368din codul penal. TITLUL IV Admiterea si inaintarea in Ordin Art. 15. Spre a fi cineva admis in Ordinul Carol 1, tre-buie sa fi implinit cu distinctiune 20 ani de funcpuni chilesau militare. Art. 16. Nimeni nu poate fi admis in Ordin decat in in-taiul grad de Comandor. Pentru a fi inaintat la un grad superior este indispensabilsli fi trecut prin gradul inferior, adica: 1) dela gradul de Co-mandor, la cel de Mare - Other, cel pu(in 5 am ; 2) dela gra-dul de Mare-Ofiter, la cel de Mare-Cruce, cel p Tit 10 aniColanul conferindu-se in mod exceptional Ia anume persona-.litati, nu se determina dar stagiul pentru a obtine a. est grad.Implinirea stagiului nu tonstitue un drept la o inainlare i lie-diata, aceasta hind mai tuult la aprecierea ministtulu) aface-rilor straine, Cancelar al Ordinuiui. Nu se fac numiri sau inaintari in Ordin decal In marginelesacantelor ce exists. Art. 17. Prin derogare la articolele precedente §i numaipentru o singura data, la crearea Ordinului, se va putea coa-ted oricare din grade, tinandu-se Insa seama de gradul ce per-soana 1)Ga in ce elalte Ordine romane, dup.A ieral lila siasimilarea dela art. 20 Art. 18. Fapiele strAlucite si meritorii, ca §i ranile grave,in timp de fasboi, pot dispensa de conditiunile cerute de www.dacoromanica.ro
  18. 18. 20art. 15 §1 16, pentru admitere §i inaintare in Ordin. Tot ase-menea cand RegeJe conferd Ordinul motu-proprio. Art. 19. Propunerile pentru faptele strdlucite §1 meritori,in orice ramura a activitatii umane, ca Si pentru ranile do-bandite, in timp de rdsboi, trebuie neaparat sa arate in modexplicit §i cu deamanuntul motivele pentru cari se cere deco-ratiunea. Ele sunt individuale si transmise pe tale ierarhica, data celpropu§i se and in serviciul Statului, ministrului respectiv, carele inainteazd Ministrului Afacerilor Straine, ca acesta sa 1esupund aprobarii Regelui. Art. 20. lerarhia si asimilarea Ordinului in raport cuOrdinele mai inainte instituite este urmatoarea : 1) OrdinutCarol I are precadere asupra tuturor decotatiunilor romaneca §1 straine, in randthala de a le pune pe piept ; 2) Gradulde Comandor este egal cu eel de Mare Ofiter, in celelalte Or-dine romane ; insemnele militare de rdsboi ale OrdinuluiSteaua Romaniei, in gradul de Mare-Of iter, au insd preca-dere asupra celor de Comandor in Ordinul Carol 1 ; 3) Gra-dul de Mare-0 titer al Ordinului Carol I este superior celui deMare-Cruce al Ordinului Coroana Romaniei §i 4) Gradul deMare-Cruce al Ordinului Carol I este superior celui de Mare-Cruce al Ordinului Steaua Romaniei ; insemnele militare derdsboi ale Ordinului Steaua Romaniei in gradul de Mare-Cruceau, insd, precadere asupra celor de Mare-Cruce al OrdinuluiCarol I. Colanul este superior tuturor Ordinelor in gradul cel matmalt. Art. 21. Pentru to(i membrii Ordinului, purtand pe pieptinsemnele in forma §i dimensiunile reglementare, militarii, demice grad, dau salutul, sau onorul militar, la care decoratuleste dator a rdspunde Tot asemenea, membri Ordinului (civilii) isi datoresc intreclan§ii salutul, dela un grad mai mic la un grad mai mare. Contravenientii la aceste dispozitiuni stint tradusi inainteaConsiliului de onoate, instituit prin art. 18 din lege. Art. 22. Onorurile militare se dau de asemenea membri-lor decedati ai Ordinului potrivit gradului, astfel : 1) Pentrugradul de Comandor, onorurile militare funebre ce se cuvingradului de colonel ; 2) Pentru gradul de Mare-Ofiter, cele degeneral de brigadd ; 3) Pentru gradul de Mare-Cuce, cele degeneral de divizie si 4) Pentru Colanul, cele de generalcomandant de corp de armata. Aceote unitati se pot reduce in garnizoanele uncle trupelenu stint suficiente. www.dacoromanica.ro
  19. 19. 21 Daca membrul decedat avea un grad militar superior ce-llui pentru care in Ordin se cere darea onorurilor militaretunebre, atunci se da preferinta onorurilor ce se cuvin gra-dului militar. Pentru membrul Ordinului care nu a yea nici un grad mill-tar, onorurile militare funebre se dau numai la domiciliul de-functului sau la biserica unde se savarseste serviciul religios.Pentru darea acestor onoruri, trupa este asezata -n fata caseisau a bisericii, conformandu-se regulamentelor militare, sireintra in cazarma dupa trecerea cortegiului. Darea onorurilor militare funebre se cere, prezentandu-sebrevetul, comandantului pietei sau sefului garnizoanei, acolounde nu se afla comandant de piata §i care, dupa ce pune vizasa pe brevet, perforandu-:l, da ordinele cuvenite. In lipsa debrevet, el refera telegrafic directorului Cancelariei Ordinului,care este dator a raspunde in data. Dupa e area onorurilor militare funebre, comandantul depiata, sau seful garnizoanei, comunica indata directoruluiCancelariei Ordinului, data la care sau dat aceste onoruri, cuaratarea numelui si pronumelui decedatului, a calitatii, a do-miciliului, a gradului in Ordin, precum si a numarului si da-lei brevetului. TITLUL V Brevete §i taxe Art. 23. Fiecare membru al Ordinului are drept la unbrevet. Se excepteaza Suveranii si Principii de sange, cari primescnumai insemnele. Regele, insa, ordond prin inalt decret in-scrierea in controale. Toate brevetele vor fi in expeditii originale dupa decrete.Aceste expeditii sunt semnate de Rege si contrasemnate deMinistrul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinului. Fiecarerxpedi tie, osebit de numarul decretului, poarta si un numarde ordine, circurnscris in limitele efectivelor determinate de..tge, care numar de ordine, in caz de vacanta, prin inaintare,prin condamnatiune, de ic lurisdictiune oarecare. sau dupaavizul Consiliului de onoare, instituit prin art. 18 din lege,sau prin deces, se reproduce pe brevetul celui chemat de alua locul vacant, si repetandu-se acelas numar de ordine, seadauga la dansul o litera, urmata la nevoie de o alta tifra,aratand ca acela§ numar de ordine a fost repetat. www.dacoromanica.ro
  20. 20. G.H Art. 24. ()data cu brevetul se procure titularului si in-semnele Ordinului. Nu se vor libera ins nici brevetul, niciinsemnele, mai inainte ca cel in drept sd achite taxa cuvenitd;ast el : Comandorii lei 125 ; Mari-Ofiteri lei 195 ; Mad-Crucilei 360 ; Colanul impreuna cu insemnele de Mare-Cruce lei1.040 si fare aceste insemne, lei 680. ()data cu notificarea deconferire se oune in vedere achitarea taxei. Pentru achitarea taxei cei in drept prezintd. directoruluiCancelariei Ordinului, pe langa adeverinta de primire a noti-ficArii de conterire si recepisa, constatand ca sa consemnatla cassa unei administratiuni financiare costul insemnelor incontul Ministerului Afacerilor Straine, Cancelaria Ordinului. De aceste taxe sunt scutiti supusii straini ; insemnele suntinsa restituite Cancelariei Ordinului de familiile strainilor de-cedati exceptanau-se Suveranii si Principii de sange straini.Despre aceasta restituire se face mentiune si in buletinul(adeverinta de primire) ce insoteste notificarea de conferireca, in caz de deces, sd se restitue insemnele Cancelariei Or-dinului. TITLUL VI Excluderea din Ordin Art. 25. Calitatea de membru at Ordinului se pierdepentru aceleasi cauze cari fac a se pierde calitatea de ceta-lean roman. Radierea din controalele Ordinului, pentrwcauzele mai susaratate, se face prin decret regal. Art. 26. R.gele, dupe taportul Ministrului AfacerilorStrame si in baza unei hotdriri prontintatd de o jurisdictiuneoareca re si rarnasa definitive, sau in baza avizului Consiliuluide onoare; instituit prin art. 18 din lege, ordona prin Inaltdecret excluderea din controale a membrului devenit nedemn§i suprima asttel exercitiul drepturilor si prerogativelor ce ise conferire. Procurorul si judecatorul de instructiune sau co-misarul regal si substitutul de comisar real, pentru instan-tele judecatoresti militare, sunt tinrrti, indata ce se pane ac-tiunea publics in miscare, pentru delicte de un catacter infa-mant (abuz de incredere, Pals, escrocherie, bancruta frau-duloasd, tuft, viol, dezertare, port ilegal de insemne, etc.), saupentru crime (tentative de omor, omor, etc.) a cerceta daceinculpatul poseda, sau nu, un grad in Ordin, si in caz afir-mativ, a consemna aceasta in procesele-verbale ale instruc-tiunii www.dacoromanica.ro
  21. 21. 43 Pre§edintele instantei judecdtoresti, in caz de condamna-liune ramasa definitive, pronunta, odata cu hotarirea, for-mula urmatoare : vai lipsit de onoare, declar ca ai devenit nedemn de a mai purta Ordinul", §i dispune apoi trimitereade urgema, din oficiu, a unei expeditiuni de pe hotarirea iude-catoreasca Cancelariei Ordinului care, in baza acelei huta-riri,supune semnaturei Regelui decretul de excludere dintremembri Ordinului. Odata cu trimiterea hotaririi se inainteazd si brevetul deconferire, de care condamnatul este deposedat. Pentru mai multd siguranta ca sau implinit de justitie in-datoririle ce ii incumba, Inchisorile civile $i militare vor cer-ceta, intotcleauna, prin Cancelaria Ordinului, dace cel incontra caruia sa emis un mandat definitiv de depunere, pentruuna din cauzele mai sus aratate. poseda, sau nu, Ordinul sivor trimite de urgenta si din oficiu, Cancelariei Ordinului, oexpeditie de pe mandatul definitiv de depunere cu Mate sem-nalmentele si cu aratarea gradului in Ordin. Neobservarea obligatiunilor de mai sus, atat din parteaautoritatilor judiciare, cat §i din a inchisorilor civile §i mili-tare, atrage dupe sine pedepse disciplinare si chiar revocareasau destituirea din functiune. Art. 27. Pentru cazul cand un membru al Ordinului sarface culpabil de o fapta, care tare a cadea sub previziunilecodului penal, totus ar ti de nature a-i atinge onoarea, Mi-nistrul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinului, fie dupd oplangere a unui membru al Ordinului, fie din oficiu, poateconstitui un Consfliu de onoare care sa judece cazul si sa deaavizul sau. Acest Consiliu de onoare se institue prin decret regal si secompune din 4 membri ai Ordinului, cate unul din fiecaregrad. Until din membri Consiliului sustine acuzarea. Pree-dintia revine de di ept celui n ai mare in grad. Acel comiliu mai judece si infractiunile la prezentul regu-lament cu privire la portul decoratiunii (T tlul Ill). Daca consilipt se pronunta pentru excluderea membruluirecunoscut vinovat, Ministrul Atacerilor Straine, in baza ho-taririi pronuntate de Consiliu, raporld in scris Regelui. Aprobandu -se prin inalta apostila raportul, se ordona ex-cluderea prin decret regal. In cazul cand membrul citat ref uza a se prezenta inainteaConsiliului, hotarirea se da atunci in lipsd. tergerea din controale a militariior, membri ai Ordi-nului, reformati pentru gre§eli grave contra onoarei, catom §i ca militar, neprevazute de codul penal, se ordona www.dacoromanica.ro
  22. 22. de asemenea prin decret regal, in baza hotaririi date de-consiliul de reforma, cari sunt linute de a transmite, deindata si din oficiu, Cancelariei Ordinului, o expeditiune depe hotarire. Art. 28. Radierea din cadre a membrilor decedati, fa-candu-se numai in baza extractului mortuar, ofiterii de stare-civila din comunele urbane, resedinte si neresedinte de judet,stint obligati a trimite, din momentul inregistrarii cazului de-deces si direct Cancelariei Ordinului, extiacte depe actelede deces cu arAtarea gradului in ordin si a numarului sidatei brevetului de conferire. In lipsa de brevet ei refera le-legrafic directorului Cancelariei Ordinului, care este datora raspunde indata. Relativ la membri decedati in comunele-rurale, extractele de pe actele de deces se transmit Cance-lariei Ordinului, prin mijlocirea prefectilor de judete respec-tivi, ofiterii de stare civila din comunele rurale conformandu-se regulelor de mai sus, pentru ofiterii de stare civila dincomunele urbane. Pentru mai mita siguranta ca ofiterii de stare civila ob-serva cu stricteta indatoririle de mai sus circumscriptiunilepolitienesti in comunele urbane, resedinte si neresedinte dejudet, sunt linute a comunica de urgenta si din oficiu directorului Cancelariei Ordinuluilincetarea din vieara a membrului-Ordinului, cu aratare a numarului si datei brevetului de con-ferire. In lipsa de brevet, circumscriptiile politienesti refera tele-grafic directorului Cancelariei Ordinului, care este tinut a ras-punde indata. Verice abatere dela regulele de mai sus atrage dupa sine-pedepse disciplinare si chiar revocarea sau destituirea dintunctiune. Art. 29. Toate dispozitiunile contrare regulamentuluide fata sunt si raman abrogate. Art. ILMinistrul Nostru Secretar de Slat la Departamen-tul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor, este insarcinatcu executarea acestui decret. Dat in BuCuresti, la 9 Mai 1906. CAROL Ministrul Afacerilor Straine Cancelar al Ordinelor,General de divizie lacob Lahovari. No. 1.77 www.dacoromanica.ro
  23. 23. ORDINUL -STEAUA ROMANIEI 1877 CAROL I, Prin grata lui Dumnezau si vointa Nationala, Domn a;Romani lor, La toti de fata viitori, scindtate : Corpurile legiuitoare au adoptat si Noi sanctionam ceurmeaza : LEGE TITLUL I Organizarea §i compunerea Ordinului Art. 1. Ordinul ,Steaua RotOnieia este instituit pentrt .a recompensa serviciile militare civile facute StatuluiRoman. Art. 2. Inaltimea Sa Domnitorul este Capul Suveran §iMarele Maestru al Ordinului. Art. 3. Ordinul .Steaua Romaniei. cuprinde Cavaleri,Ofiteri, Comandori, Mari-Ofiteri of Mari-Cruci. Art. 4. Membrii Ordinului sunt numiti pe viata; numarul-lor este fixat la 1.000, astfel impartiti : Cavaleri 500 Ofiteri 300 Comandori . 120 Mari-Ofiteri 60 Mari-Cruci . . 20 www.dacoromanica.ro
  24. 24. 21) Art. 5. -- Strainii vor fi admisi a purta decoratiunea, darnu fac juramantul, nici nu sunt cuprinsi in cadrele determi-nate la art. 4 Art. 6. Forma decoratiunei si chipul de a o purta se vorkletermina prin un regulament special. TITLUL II Admiterea si inaintarea In Ordin Att. 7. Nimeni nu poate fi admis in Ordin, decat in1-iul grad de Cavaler. Art. 8. Spre a fi numit la un grad superior este indis-pensabil sa fi trecut prin gradul inferior. Art. 9. La crearea Ordinului Inaltimea Sa Domnitorul vaputea numi indata, Vara a se supune prescriptinnilar art. 7si 8, un numar de membri ai Ordinului, reprezentand a 4-aparte a tiecarei categorii. Art. 10. Ranile grave §i faptele mei itorii, in Coate ramu-rile activitatii umane, pot dispensa de conditiuntle ceruteprin art. 7 pentru admiterea sau inaintarea in Ordin. Art. 11. Propunerile vor trebui sa explice cu amanuntullapta pentru care se cere decoratiunea. Ele vor fi transmisepe cale ierarhica ministrului competinte, care le va prezintaCapului Statului. Art. 12. Nimeni nu va putea purta decoratiunea graiuluila care a fost numit sau inaintat decat dupd indeplinirea tu-turor formelor prescrise de regulament, afara numai dacaDomnitorul i-ar h dat singur decoratiunea. TITLUL Ill Pensiuni, Brevete si Prerogative Art. 13. Militarii Cavaleri ai Ordinului vor primi o pen-siune. precum urmeaza : Subohteri 240 let pe an Caporalii lb° 7, PI RP Soldatii . . 144 Art. 14. Breveteie investite cu semnatura Domnitoruluisi contrasemnate de Ministni respectivi se vor elibera tu-turor membrilor Ordinului numiti sau tnaintati. Art. 15 Pentru toti Cavalerii Si Ofttern Ordinului purtanddecoratiunea in mod aparinte, soldatii sub arme vor lua laumar. Pentru celelalte grade superioare se va prezinta arena. www.dacoromanica.ro
  25. 25. 27 TITLUL IV Disciplina membrilor Ordinului Art. 16. Calitatea de membru at Ordinului se pierde pentru.aceleasi cauze cari fac a se pierde calitatea de cetateanroman. Art. 17.Drepturile si prerogativele de membru al Ordi-nului se suspenda si pentru aceleasi cauze cari fac a se sus-penda si drepturile de cetatean roman. Art. 18. Cipul Statului, dupa raportul Ministrului res-pectiv, poate suspenda in tot sau in parte exercitiul dreptu-rilor si prero4ativelor, precum si peniiunea ce le este acor-data si chiar a exclude din randurile Ordinulut pe membriicondamnati de o lurisdictiune oarecare, cand natura delictuluisi gravitatea pedepsei pronuntate contra for cer aplicareaacestei masuri. Dispozifiuni generale Art. 19. Se va publica in toti anii, prin inzrijirea si subdirectiunea ministrilor respectivi, un Anuar al Ordinului. Art. 20. Toate chestiunile atingatoare de punere in apli-satiune a acestei lei vor face obiectul unui regulament deadministratiune publica. Aceasta lege sa votat de Senat in sedinta sa de seara din9 Mai anul 1877 si sa adoptat cu majoritate de 24 voturi,contra a 12. Vice-pmedinte, M. Kostaki. (L. S. S.) Secretar, N. Keimeird$escu. Aceasta lege sa votat de Adunarea deputatilor in sedintadela 10 Mai anul 1877 si sa adoptat cu majoritate de 50voturi, contra a 20. Preqedinte, C. A. Rosetti. (L. S. A. D.) Secretar, M. Ghelmegeanu. www.dacoromanica.ro
  26. 26. os Promulgam aceasta lege §i ordonarn ca ea sa fie investith.Cu sigilul Statului §i publicata prin Monitorul Oficial. Dat In Bueure§ti, la 10 Mai 1877. (L. S. St.) CAROL Ministrul Secretar de Stat la De- Ministrul Secretar de Stat partamentul Afacerilor Strdine, la_Departamentul Justine, M. KogaIniceanu. I. Campineanu. No. 1.108. www.dacoromanica.ro
  27. 27. ORDINUL STEAUA ROMANIEI 1906 CAROL I, Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa Nationala, Rege alRomaniei La toti de fatez qi viitori, siinatate: Corpurile legiuitoare au adoptat Si Noi sanctionam ceurmeaza : LEGE Articol unic Articolele 2, 4, 5, 9, 11, 12, 13, 14, 15,18 §i 19 din legea dela 10 Mai 1877 pentru infiintarea Or-dinului Steaua Romaniei se molifica astfel: Art. 1 nemodificat. Ordinul Steaua Romaniei este instituitpentru a recompense serviciile militare §1 civile facute StatuiuiRoman Art. 2. M. S. Regele este Marele Maestru al Ordinului,iar Ministrul Afacerilor Straine, Cancelarul Sau. Acesta aresingur calitatea de a rezolva toate chestiunile atingatoarede Ordin. Art. 3 nemodificat. Ordinal Steaua Romaniei cuprinde:Cavaleri, Ofiteri, Comandori, Mari- Ofiteri qi Mari-Cruci, Art. 4. -- Membrii Ordinului sunt numiti pe vieata; nu-marul for este fixat la 2.000, astfel impartiti : Cavaleri 1.000,Ofiteri 720, Comandori 200, Mari-Ofiteri 60§i Mari-Cruci 20. DeMirea peste numarul de fiecare grad constitue o vio-lare de lege. Brevetele prin care se confera titlurile vor fi numerotate pe grade, in hmitele cifrelor indicate in lege. Orice brevet ce va purta un numar superior acelor cifre este www.dacoromanica.ro
  28. 28. BOnul si cel care it primeste nu se poate bucura de dansul. Nu-litatea este de drept. Art. 5 StrAinii admisi a puha decoratiunea nu suntcuprin§i in cadrele determinate la art. 4. Art. 6 nemodificat. Forma decoropunii qi chipul de a opurta se va determine prin un regulament special Art. 7 nemodif cat. Nimeni nu poate T admis in Ordin de-cat in tatili.,41 grad de Cava ler. Art. 8 nemodificat. S re a fi numit la un grad superior esteindispensabil sa fi trecut prin gradui inferior. Art 9. La crearea Ordinului, prin deroilare la prescrip-tiunile art. 7 §i 8, se va putea numi in gradele superioare,-MA a fi trecut in gradele inferioare un numar de membrireprezentand a patra parte a fiecarei categorii Art. 10 nemodificat. Reinile grave .i faptele meritorii, irrtoate ramurile activitopi umane, pot dispensed de conditiunilecerute prin art. 7 pentru admiterea sau inainturea in Ordin. Art. 11. Propunerile pentru rani grave §i fapte meri- torii, in orice ramurd a activitatii umane, vor trebui sa arateexplic t Si cu deamanuntul motivele pentru cari se cere de- coratiunea Ele vor fi individuale §i vor fi transmise pe ca le ierarhita Ministrului respec+iv, care le va inainta Ministrului Afacerilor Straine spre a le supune aprobarii M. S. Regelui. Art. 12. Insemnele gradului conferit nu se pot purta deck dupe implinired tuturor formalitatilor presciise de re- gulament, afara numai dace M. S. Regele k-ar ti dat insus.cu maim. Sa. Art. 13. Militarii, grade inferioare, Cavaleri ai Ordi-nului cu instmnele de rasboi, vor primi o pensiune precumurmeazd: subofiterii 240 lei pe an, caporalii sau brigadierii 180 lei pe are §1 soldatii 144 lei pe an. Aceasta pensiune nu este reversibila asupra utmasilor Si inceteaza din momemul inregistrdrii cazului de deces. Ea in- ceteaza inca atunci cand militarul, grad inferior Cavaler al Ord nuitii, este condamnat de o juridictiune oarecare la o penalitate de un caracter infamant. Militarul, grad inferior, care a dobandit gradul de Cavaler al Ord nului in campanie, va pastry pensia chiar dace este lnaintat la un grad o iteresc. Aceasta dispozitie nu are efect retroactiv. Art. 14. Se vor elibera brevete tuturor membrilor Ordi- nului astfel : In gladele de Mare-Ofiter §i de Mare-Cruce In original ilivestite cu insu§ semnatura M. S. Regelui st contrasemnote de Ministrul Afacerilor Strdine, Cancelar al Or- www.dacoromanica.ro
  29. 29. 31dinului, iar in celelalte grade in copii depe decrete, cer-tificate conforme de directorul Cancelariei Ordinului. Fiecare brevet, osebit de numdrul decretului, va purfa unnumar de ordine circonscris, in limitele efectivelor determi-nate la art. 4, care numar de ordine, in caz de vacanta, printinaintare, prin condamnatiune, prin deces, se va reproduce pebrevetul celui chemat a lua locul vacant si repetandu-se ace-la§ numar de ordine, se va adatiga la dansul o iitera urmatd_la nevoie de o alta cifra, ardtand ca acela§ numar de ordinea fost repetat. Art. 15. Pentru toti membrii Ordinului, purtand pe pieptinsemnele Ordinului in marime reglementard, trupa sub arme va da onorurile militare. In caz de deces al unui membru se vor da de asemeneaonoruri militare, potrivit gradului si dupd prescriptiunile re-glementare. Comandantii de piata sau de garnizona in comu-nele urbane sunt tinuti a comunica, direct pi dal oficiu, Can-celariei Ordinului ca sau dat aceste onoruri, cu aratare a nu-mdrului §i datei brevetului de conferire. Cu aceste §tiinte secomunica decesul si de circumscriptiile politiene§ti din comu-nele urbane, resedinte si neresedinte de judet. Radiarea din cadre a membrului decedat facandu-se nu-mai in baza extractului mortuar, ofi erii de stare civild suntobligati a trimite Cancelariei Ordinului extractele mortuare-ale membrilor decedati, din momentul inregistrdrii cazuluide deces Art. 16 nemodificat. Calitatea de membru at Ordinului sepierde pentru aceleaqi cauze can fac a se pierde caldatea decettitean roman. Art. 17 nemodificat. Drepturile qi preroqativele de membrual Ordinulut se suspenda pentru aceleaqi cauze cart fac a sesuspendd qi drepturile de cetatean roman. Art. 18. M. S. Regele, dupd raportul Ministrului Afaceri- lor Straine si in urma unei hotdrii i judecatore4ti, rdmasa defi- nitive, prin care un membru al Ordinului este usandit la a pedeapsa cu un caracter infamant, ordond prin lualt decret stergerea membrului devenit nedemn si suprima astfei exer- citiul drepturilor si prerogativelor ce i se conferise. Pentru cazul cand un membru al Ordinului sar face cul- pabil de o fapta care, fiird a caded sub previziunile codului penal, tutus ar fi de nature a-i atinge onoarea, Ministrul A a- cerilor Straine, Cancelar al Ordinului, fie dupd o plangele a unor membrii ai Ordinului fie din oficiu, poate constit.it un Consiliu de onoare, compus din cinci membri ai Ordinului cate unul din fiecare grad care sd judece cazul si sa dek www.dacoromanica.ro
  30. 30. n.avizul sau. Daca consiliul se va pronunta pentru stergerea membrului recunoscut nedemn, Ministrul Afacerilor Straine va referi M. S. Regelui; si in caz de aprobare, stergerea dincadre se face prin Ina It decret. Art. 19 Se va publica in fiecare an, prin inglijirea Mi-nistrului Afacerilor Straine, un Anuar al Ordinului. Art. 20 nemodificat. Tonte chestiunile atuigatoare de pu-aerea in aplicare a acestei legi vor face obiectul unui regula-ment de adminstral e publica. Aceasta lege sa votat de Senat in sedinta dela 9 Fe-vruarie anul 1906 si sa adoptat cu majoritate de 53 voturi,-contra 4. Presedinte, C. Boerescu. (L. S. S.) Secretar, Grigore Goilay. Aceasta lege sa votat de A lunarea deputatilor in sedintadela 21 Fevruarie anul 1906 si sa adoptat cu unanimitate de67 voturi. Prqedinte Gr. Triandafil. (L. S. A D.) Secretar, St. Gheorghiu. Promulgam aceasta lege si ordonarn ca ea sa fie investitacu sigiliul Statului si publicatA prin Monitorul Oficial. Dat in Bucuresti, la 2 Martie 190d. (L. S St.) CAROL Ministrul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor,Ceneral de divizie lacob Lahovari. Ministru de Justitle, A. A. Badareu No. 954. www.dacoromanica.ro
  31. 31. CAROL I, Prin g-ratia lui Dumnezeu §i vointa Nationale, Rege atRomaniei, La toti de tap qi viitori, scincitate: Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de Stat laDepartamentul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor, subNo. 21.949 ; In baza art. 20 din legea pentru instituirea OrdinuluiSteaua Romaniei, Am decietat Si decretam : Art. 1. Aprobam : REGULAMENT PFNTRUPUNEREA IN APLICARE A LEGII RELATIVA. LA INSTITUIREA ORDINULUI STEAUA ROMANIEI TITLUL IOrganizatia, compunerea Ordinului, propuneri in Ordin Art. 1. Ordinul Steaua Romaniei, instituit prin legea.din 10 Mai 1877, are de scop de a recompense serviciile ci-vile §i militare aduse Statului roman. Art. 2. Regele este Marele-Maestru al Ordinului ; iarMinistrul Afacerilor Straine Cancelarul Sau, care, in aceastacalitate, este singurul in drept de a rezolva toate chestiunileatingatoare de Ordin. Ministrului Afacerilor Straine se trans-mit toate propunerile de conferire ; el le supune aprobariiRegelui §i face a se execute lucrarile de acel serviciu dindepartamentul sau, sub denumirea de .Cancelaria Ordinului . Propunerile de conferire, inaintate numai prin mijlucireaAepartamentului de resort, trebuie sa cuprinda : 1) numele Decoratiunile Romane. www.dacoromanica.ro
  32. 32. 3t(de familie), pronumele (de botez), sense de intreg ; 2) loculsi data (ziva, luna, anus) na5terii ; 3) domiciliul (orasul, stradasi No ,comuna si judetul) ; 4) calitatea (in momentul propu-nerii), si 5) decoratiunea ce poseca. (Ordinul din urmaconferit si gradul, cu data con erirn). Cancelarul Ordinului,insa, 1st rezervei drep.ul de a areita gradul pentru care se pro-pune. Fiecare propunere se face pe un tablou, dupa un anumetormular cu indicatiunile de mai sus. Dacd propunerile suntcolective, cei propusi trebuie sa fie trecuti pe tablou in or-dinea alfabetica. Propunerile fara indicatiunile de mai sus complete nu suntadmise. Regele aproband, prin Inalta apostild, tablourile, senottfica fiecaruia in parte conferirea ; notificarea este insotitade un buletin (tot titular de adeverinta de primire, avand la-sate in alb : numcle, pronumele, locul si data nasterii, calitatea,domiciliul si nationalitatea, precum si decoratiunea ce poseda(Ordinul in urma conferit si gradul). Notiticarea si buletinulsunt in limba franceza pentru supusii straini. Tablourileodata investite cu Inalta apostild a Regelui, nu li se mai potaduce nici o modificare. Restituindu-se Cancelariei Ordinului buletinele anotate sisemnate de cei in drept, se supune semnaturii Regelui decre-tele de conferire. Decretele semnate, se libereazd o expeditietitularului, asttel cum se prevede la art. 24 din prezentul re-gulament. Acei cari nu restitue precum se cere CancelarieiOrdinului buletinele anotate si semnate sunt considerati ca.neprimind decoratiunea si nu sunt prin urmare trecuti in de-cretele de conferire, anulandu-se si notiticarea de conferire. Afard de cazuri exceptionale, nu se fac nnniri sau inain-tail in Ordin decat la 10 Mai si numai daca sunt vacante inOrdin. Propunerile trebuie sa fie inaintate cel mai tarziu panala 1 Aprilie. Dupa aceasta data nu mai sunt admise propu-nerile de conferire de 10 Mai. Cancelaria Ordinului comunicade mai inainte impartirea a se face intre ceielalte Departa-mente potrivit vacantelor in Ordin. Art. 3. Adminisbatiunea Oilinului este incredintata di-rectorului Cancelar ei, care lucreaza direct cu ministrul sieste ajutat de un subdirector, un tiitor de registt e, un caligraf,arhivar si doi copisti Scriptele Cancelariei se compun din : corespondenta Ordi-nului, ttse nominate intocmite in ordine alfabetica ; rr gistrede mutatiuni §i non finale pe grade (vacante in Ordin, numiri,inaimari, decese, condamnatiuni) ; de intrare si iesire, pentruinsemnele aflate in depozitul Cancelariei Ordinulut ; de www.dacoromanica.ro
  33. 33. 35bonuri (Cu matcA), pentru cumpararea de insemne ; arhivaOrdinului. Art. 4. Ordinul Steaua Romaniei cuprinde : Cavaleri,Ofiteri, Comandori, Mari-Ofiteri si Mari- Cruci., Membrii Ordinului sunt numiti pe vi(ata ; numarul lor estefiixat la 2.000 astfel impartiti : Cavaleri 1 COO ; Ofiteri 720 ;Comardori 200 ; Mari-Oiiteri 60 si Mari-Cruci 10. Numarul de membri mai sus fixat nu poate ft depasit innici un caz, 5i tel care il depaseste comite o violate vaditade lege, care se pedepseste conform legit asupra responsabi-Rath ministeriale. Brevetele prin can se confera titlurile sunt nurnerotate, pegrade, in limitele cifrelor fixate de lege. Verice brevet poartaun numar superior este nul si cel cafe it prirneste nu se poatebucura de dansul, devenind totodata pasibil de at t. 208 dincodul penal (port ilegal de insemne). Nulitatea este de drept. Art. 5. Principele Mostenitor ri Principii Familiei Re-gale, la etatea de 18 ani, ooarta de drept Marea-Cruce a Ordinului, care se mai confera membrilor Familiei Regale,Suveranilor si Principilor de sange straini. Suveranii, indpii de sange precum si toti ceilalti straini,nu intra in cadrele determinate la art. 4 si nici nu sunt su-pust condittunilor de admitere si inaintare in Ordin ; decretelede conferire nu se publica. Art. 6. In conformrtate cu legea din 17 Aprilie 1880, mi-litarii de orice grad, Cavaleri ai Ordinului. cu Insemnele derasboi, nu intra de asemenea in cadrelei dela art. 4. De regula nu se confera Ordinul strain lor, oricare ar finationalitatea lor, decal dupa prealabilul aviz al guver-nelor respective, afara numai daca Regele- confera Ordinulamotu oprio.. Relativ la decorarea strainilor, membrii ai Corpului diplo-matic si consular in Romania, se cere ca dansii sa aiba un stagiu de cel putin dot ani in tail. TITLUL II Forma §1 dimensiunft insemnelor Art. 7. Ordinul Steaua Romaniei este o Cruce de smaltalbastru-inchis, Inc( njutata de raze puitand deasupra Co-roana Regala. Centiut Crucei in forma de medalion, ete destrait roku, avand in fata vulturul si in dos Coroana si CifraRegale. Imprejurul medalionului de smart TO§U, in MO, este www.dacoromanica.ro
  34. 34. 31iun cerc de small albastru-inchis, ca mai sus, pe care ,stascrisa deviza (zicatoarea) : »In fide salus. (salvarea in cre-dinta). Cercul de smalt albastru-inchis este inconjurat st elde o ghirlanda de ramuri de stejar verde, care de asemeneaeste si imprejurul medalionului de smalt rosu, in dos. Insemnele Ordinului sunt de argint pentru Cavaleri §i deour pentru celelalte grade. a) Cavalerii poarta Crucea, cu un diametru de 40m"1, atar-nata de o pa. glica moarata rosie cu cate cloud dungi albastreinchis pe fiecare margine, dungile interioare late, fiecarede 3mm §i cele exter oare (depe marginea panglicei) 2m.m.; b) Ofiterii mai poarta o rozeta deasupra acelei panglicI,la centru si Crucea, cu acela§ diametru. Panglica este lath. de35mm si lunga, in partea aparenta, de 50m-m. si se fjxeaza pepiept, in toata latimea ei, adica fard alte indoituri deckcele dela extremitati, de care, pe de o parte, se aiarna Cruceade pangiicA, iar pe de alta parte, panglica de piept, capataelepanglicit prinzandu-se cu copci dedesubt. Este riguros inter-zis de a purta panglica in alt mod. Rozeta pentru ofiteri areun diametru de 251nnt ; c) Comandorii poarta de asemenea Crucea atarnata de aceeas panglica moarata rosie cu dungile albastre-inchis, camai sus, Crucea insa de un diametru de 60m m. si panglica rata de 45m"1- si de o lungime egala cu periferia gatului ; d) Marii-Ofiteri poarta, osebit de Crucea ca cea de Coman-dor, o placa sau Q stea cu opt raze indoite, diamantate, pestetot de argint, cu un diametru de 90"1m.. Pe placa, la mijloc,se afla reprodusa in relief intocmai Crucea ca cea de Coman-dor, insa cu un diametru de 50m.m, cu vulturul la centru sicu deviza : In fide salus». Crucea, ca acea de Comandor,formeaza, impreund cu placa, gradul de Mare-Ofiier ; ei MariiCruci poarta o Cruce ca cea de Comandor, insacu tin diametru de 70mm si care este atarnata, sub o fundsin forma de cravats, de varful unei lente (cordon) moaratarqe cu dungi albastre-,inchis pe fiecare margine, lenta (cor-don) lata de 100mm. si de o lungime egala cu periferia bustu-Iui corpului, iar dungile albastre-inchis late, cele interioarede 8m.m- si cele exterioare de 5mm. Ei mai poarta o placa cacea de ,Mare-Oliter, insa cu un diametru de 95mm §i pe carese afla reprodusa in relief, la mijloc, o Cruce intocmai ca ceade Comandor. Crucea dela varful lentei (cordon) formeazaimpreund cu placa si cu lenta gradul de Mare-Cruce. Pentru militari, forma decoratiunii este ca acea des-crisd mai sus pentru civili, cu diferenta numai ca fiecaregrad are, sub Coroana Regala si deasupra Crucii, doua www.dacoromanica.ro
  35. 35. 37spade incrucisate cu varfurile in sus si de acelas metalca insas Crucea. Militarii, insa, numiti membrii ai Ordi-nului pentru fapte meritorii, timp savarsite in de ras-boi, poarta pe Cruce insas acele doua spade incrucisate,avand numai manerele si varfurile aparente intre raze, sicare (spade) la Cavaleri si Ofiteri figu eaza si pe panglica,dar numai cand mrlitarul poarta brosa (placa) de campanie,adica brosa numai cu panglicele si lard insemnele respective,potrivit regulamentelor militare. Insemnul de rasboi se poartaalaturi cu insemnele civile sau militare de pace ale oricarugrad, considerandu-se insemnul de rasboi ca o distinctiuneonorifica deosebita de insemnele civile si militare de pace. Ecrenul (cutia) care confine decoratiunea este de lemn,imbracat pe din afard cu piele mats (Fara lustru si fard sä-paturi), de culoare rosie-inchis, iar pe dinduntr u cu plus ce-nusiu-deschis; pe deasupra capacului cutiei sunt sapate inour Coroana si Citra Regala; pentru modul de confecitonareintocmai a insemnelor, a panglicei si a ecrenului (cutia),a se veded modelul-tip aflat la Cancelaria Oldinelor. TITLUL III Chipul de a purta insemnele. C Art. 8. De regula, un grad mai mare exclude gradulinferior si, prin urmare, nu se poarta decat insemnele gra-dului in urma conferit, cu excep(iunea, insa, pentru insemnulde rasboi, care se poarta alaturi cu insemnele civile si mili-tare de pace ale oricarui grad. a) Cavalerii si Ofiterii Ordinuluf poarta insemnele cu pan- glica, in forma si dimensiunile stabilite (art. 7) pe piept, si deasupra sanului slang : civilii in tinuta de ceremonie frac, cravata alba si manusi albe, sau cravata alba si ma- nusi negre in caz de doliu oficial), deasupra fracului sau in uniforms civild, la inaltimea intaiului nasture de sub gulerul uniformei; militarii conform regulamentelor militare, magistratii in toga deasupra robei, si clericii dea- supra vestmintelor sacerdotale ; b) Comandorii poarta insemnele cu panglica in forma sidimensiunile aratate mai sus (art. 7), la gat (en sautoir), in mijlocul pieptului, panglica imprejurul gatului: civiliiin tinuta de ceremonie, panglica sub cravata sau in uniformacivila, panglica sub gulerul uniformei, insemnele numai iesindafara din cravata sau din gulerul uniformei peste primul nas- www.dacoromanica.ro
  36. 36. 38 ture, cand uniforma este incheiata (de altmintrelea ca la frac); militarii, conform regulamentelor militare ; mtgis- tratii in toga, -- panglica sub cravata (baveta), insemnele numai iesind afara deasupra capataelor cravatei (baveta), §i clericii in odajdii, panglica intre crucea archiereasca §i engolpiouul ; c) Marii-Ofiteri poarta pe langd Crucea de Comandor camai sus si o placa in forma si dimensiunile aratate (art. 7), pepiept si sub sanul stang : civilii In tinuta de ceremonie,deasupra fracu ui, sau, in uniforma civila, deasupra unifor-mei ; mil tarii conform regulamentelor militare ; ma-gistratii in toga deasupra robei, sr clericii in oda."idiideasupra vestmintelor sacerdotale ; d) Marii-Cruci poarta, osebit de placa in forma §i dimen-siunile aratate (art. 7), panglica in forma de lenta (cordon),trecand dela umarul drept spre co rpsa stanga : Liviliiin tinuta de cer emonie, deasupra vestei (gilet) dela frac (la so-lemnitati fdra caracter oficial, sub vesta dela frac), sari, inuniforma civila, deasupra uniformei : conformregulamentelor militare ; nagistcatii In toga in e§arpddeasupra robei, §i, clericii , dupd gat, pe piept (nu peste urnar, in esarpa), panglica neacoperind engolpionul, care,acesta, trebuie sa apara intre crucea arhiereascd (la dreapta)§i intre insemnele Ordinului (la stanga). Doamnele decorate poarta insemnele pe umarul stang ; deasemenea poarta lenta (cordonul) in e§arpa, dela umarul dreptspre coapsa stanga ; lenta se prinde pe umar prin o agrafa(juvaer); tot astfel se prinde §i la Mlle. Insemnele Ordinului in gradele de Comandor, Mare-Ofiter Si Mare-Cruce, fiind eminamente de gala, se poarta,in forma Si dimensiunile aratate, numai in tinuta de cere-monie. Insemnele gradului conferit nu se pot purta decat dupdimplinirea tuturor formalifatilor prescrise, afar% numai dacaRegele le cid insu§ cu mana sa. Art. 9. Membrii Ordinului (civili), in tinuta zilei sauchiar la solemnitati far% caracter official, sunt autorizati apurta panglica Vara insemne, in forma de fund& in gradulde cavaler §i in forma de rozeta in celelalte grade, laprima butonierd (gaura de nasture) dela reverul din stanga,de sub gulerul hainei, funda in forma de cravatd, lata de5nui§i lunga de 15auu §i rozeta avand un diametru de lOwu .Numai membrii Ordinului (civili) pot purta funda sau rozetala butoniera. www.dacoromanica.ro
  37. 37. 3) Este dar riguros interzis persoanelor decorate cu o me-dalie sau cu orice dlta distinciiune onorifica, neavand de-numirea expresa de Ordin, de a purta panglica despartilade medalie sau de insemnele d stinctiunii onorifice, neavanddenumirea expresa de Ordin. Contravenlentii sunt pasibili de art. 208 din codul penal(port ilegil de insemne). Vericine. observand o contraventiune la portul decora-tiunii, poate depune o plangere in scris Cancelariei Ordi-nului. Agentii fortei publice sunt in tot momentul autorizatide a cerceta st de a se asigura daca cineva are drept saunu la portul decoratiunii, cerand prezentarea brevetului, §1constatand o abatere, sunt datori a pune actiunea publicain miscare pentru darea in judecata a delicuentului, rapor-tand st Cancelari i Ordinului. Art. 10 Nationalii, membrii ai Ordinului, cari po-sed si decoratiuni strame, poarta de regula, in tare, Ordi-nul national, fie in tinuta de ceremonie (insemnele in ma-rime reglementara), fie in tinuta zilei (funda sau rozeta). Se excepteaza, insd, cazul cand solemnitatea are loc inunoarea unui Stat strain si atunci sunt datori a purta deco-ratiunea acelui Stat strain, si dacd nu an o decoratiune delaacel Stat strain ei poarta Ordinul national. Contravenientii la dispozitiunile de mai sus sunt tradu§iinaintea Consiliului de discipline, institut prin art. 18 dinlege. Art. I I. Eticheta cere ca cel decorat sa solicite onoareade a fi primit in audienta de Suveran, pentru a multumi par-tand §i Ordinul conferit, sau sa multumeasca in scris. Art. 12. La solemnitatile Curtilor Regale si la orice alte olemnitati onorate cu prezenta Suveranilor §1 a Familiei Re-gale, este riguros interzis de a purta alte insemne de decora-tiuni decat cele in forma si dimensiunile regulamentare. Decoratiunile reduse (in miniatura) cu sau fare panglica siatarnate de un lanti§or, sunt tolerate numai la solemnitatifare caracter oficial. Tot asemenea se poate purta, in acesteimprejurari, numai placa de Mare-Of iter sau de Mare-Cruce. Marii Cruci nu poarta lenta (cordonul) in Saptamana Pa-timilor, la slujbele biserice§ti. Art. 13. De regula decoratiunile ce se poarta pe partea stanga a pieptului nu se pot aseza pe dou5. randuri ; insem- nele punandu-se in linie orizontala pe piept in uniforma, lainaltimea intaiului nasture de sub gulerul uniformei ; iar Inrac, - dacd sunt mai multe de trei, in directiunea reveru-im hainei ; in primul caz, ordinea de precadere se socote§te www.dacoromanica.ro
  38. 38. Iiicu incepere dela mijlocul pieptului spre unlarul stang ; iar incel de al eoilea caz, dela prima butonitra (gaura de nasture)a reverului din stanga de sub gulerul fracului in dir ectiuneareverului, in jos. Pentru insemnele ce se poarta la gat, ordinea de pre-adere este de sus (dela gat) in jos (spre minuet. pieptului),insemnele punandu-se perpendicular, unele sub altele, (inuniforms, cand ateasta este incheiata, dealungul nasturilor,insemnele numai tiind aparente). Ordinea de precadere pentru placi este sau in forma detriunghiu cu varful in jos, 3i ached : pl,ca No. 1 si No. 2 peaceeas linie orizontald sr placa No. 3 dedesubt la mijloc ; sauin forma de romb, cand sunt patru placi, sau pe dot. a iiniiothontale, cand placile sunt mai mite de patru. Pentru lenta (cordon) nu exists ordine de p ecadere,de oarece nu se poarta ni..aieri decat u singura lenta(cordon). Art. 14. Sub nici un cuvant, nimeni nu poate confections§i procura insemnele Ordinului fara o prealabild autor zarea Ministerului Afacerilor Streine. Contravenientii sunt da:ijudecatii Si pedepsiti conorm legii. Tot asernenea cand con-fectioneaza si procura insemne in alte forme §i dimensiunidecat Lele stabilite prin legi, regulamente sau ordonante mi-nisteriale, char daca purtatorii de insemne ar pretinde delacomercianti sa li Se procure insen ne sau panglici de decor a-liuni Lonfeetionate in alt mod. TITLUL IVAdmiterea gi Inaintarea in Ordin. lerarhia asimilarea Ordinului. Prerogative (onoruri, pensiuni) Art. 15. Spre a fi cineva admis in Ordinul Steaua Romaniei, trebuie sa fi impiinit cu distinctiune 10 ani de func-tiuni civile sau militare. Art. 16. Nimeni nu poate fi admis in Ordin decat in in-taiul grid de Cavaler, °mare din grade ar avea in OrdinulCoroana Romaniei. Pentru a fi inaintat la un grad superior, estepensabil sa fi trect,t prin gradul imediat inferior, adica1) dela gradul de Cavaler la cel de Ofiter cel putin 3ani ; 2) dela gradul de Ofiter la cel de Comandor cekputin 4 ani ; 3) dela gradul de Comandor la cel de Mare-Ofiter cel putin 5 ani, si 4) dela gradul de Mare-Ofiter ;a www.dacoromanica.ro
  39. 39. itcel de Mare-Cruce cel putin 6 ani. Implinirea stagiului nu,constitue un drept la o inaintare imediata, aceasta -hind maimutt la aprecierea Minisirului Afacerilor Straine, Cancelarat Ordinului. Art. 17. De regula trebuie sä treaca un interval de cel putin4 ani dela o conferire de decoratiune la alta, chiar daca cinevaar avea stagiul implinit in grad, fie in once Ordin. Art. 18 Faptele stralucite si rneritorii, ca si ramie gravein timp de rasboi, pot dispensa de conditiunile cerute de art.15, 16 si 17 pentru admitere si inaintare in Ordin. Tot asemenea, sand Regele confcra Ordinul «motuproprio Art. 19. Propunerile pentru faptele straluci:e si meri-torii, in orice ramu a a activitatii umane, ca si pentru ra-nile dobandiie in limp de rasboi, trebuie neaparat sa aratein mod explicit si cu deamanuntul motivele pentru care secere decoratiunea. Molivele sunt afatate de insasi autoritateacare face propunerea Cancelariei Ordinului; aceasta la ran-dul ei, le expune in raportul sail la Rege. Propunerile, inacest caz, sunt individuate si transmise pe cale ierathica,daca cei propusi se atla in servidul Siatului, Ministrului res-pectiv, cari le inainteaza Ministrului Afacerilor Straine, caacesta sä le supund aprobarii Regelui. Art. 20. lerarhia si asimilarea Ordinului, in raportcu Ordinele in fiinta, sunt precum urtmaza : 1) OrdinulSteaua Romaniei este inferior Ordinului Carol I, dar su-perior Ordinului Coroana Romaniei ; insemnele mili-tare de rasboi ale Ordinului Steaua Romaniei au pi e-cadere asupra celor civile si militare de pace ale aces-tui Ordin; 2) Gradul de Cavaler at Ordinului Steaua Ro-maniei este superior celui de Cavaler al Ordinului Co-roana Ron aniei si este egal cu cel de °filer at acestuidin urma Ordin ; 3) Gradul de (Miter at Ordinului SteauaRomaniei este superior celui de Ofiter al Ordinului CoroanaRomaniei si egal cu cel de Comandor al acestui din urma Or-din ; 4) Gradul de Comandor al Ordinului Steaua Romanieieste superior celui de Comandor at Ordinului Coroana Ro-maniei si egal cu cel de Mare-Ofiter al acestui din urma Or-din ; 5) Gradul de Mare-Ofiter al Ordinului Steaua Romanieieste egal cu cel de Comandor at Orc4inuad Carol I; insemnelemilitare de rasboi ale Ordinului Steaua Romaniei, in gradulde Mare- Ofiter, au insa precadere asupra celor de Coman-dor at Ordinului Carol I; Gradul de Mare-Ofiter al OrdinuluiSteaua Romaniei este superior celui de Mare-Ofiter al Ordi-nului Coroana Romaniei si egal cu cel de Mare-Cruce alacestui din urma Ordin; 6) Gradul de Mare-Cruce al Ordi- www.dacoromanica.ro
  40. 40. 42 nului Steaua Romaniei este inferior celui de Mare-Cruce al Ordinului Carol I; insemnele militare de rdsboi ale Ordi- nului Steaua Romaniei, in gradul de.Mare-Cruce, au insa pre- cadere asupra celor de Mare-Cru e ale Ordinului Carol I. Art. .21.Pentru toti membrii Ordinului, purtand pe piept insemnele in forma si dimensiunile reglementare, militarii, de orice grad, dau salutul sau onirul militar, la care decoratul-este dator a raspunde. Tot asemenea, membrii Ordinului (civili) isi datoresc intre ddnsii salutul dela un grad mai mic la un grad mai mare, cAnd poarta insemnele in forma si dimensiunile reglementare. Contravenientii la aceste dispozitiuni sunt tradusi inaintea-Consiliului de disciplind, instituit prin art. 18 din lege. Art. 22.Onorurile militare se dau de asemenea membrilor decedati ai Ordinului, potrivit gradului, astfel: 1) pentru gradul de Cavaler, onorurile militare funebre ce se cuvin gradului de Locotenent; 2) pentru gradul de Ofiter, cele de,Cdpitan ; 3) pentru gradul de Comandor, cele de Maior;4) pentru gradul de Mare-Ofiter, cele de Colonel si 5) pentrugradul de Mare-Cruce, cele de General de brigade. Pentrudarea acestor onoruri funebre, irupa sub arme se confornd,Vara deosebire, regulamentelor militare. Aceste unitati se potreduce in garnizoanele unde trupele nu sunt suficiente. Dace membrul decedat aved un grad militar superior ce-lui pentru care, in Ordin, se cere darea onorurilor militarefunebre, atunci se dd preferinta onorurilor ce se cuvin gra-Aului militar. Pentru membrul Ordinului, care nu aved nici un grad mi-Dar, onorurile militare funebre se dau numat la domiciliuldefun.ztului sau la biserica uncle se savarseste serviciul reli-gion. La darea acestor onoruri trupa este asezata in fata ca-sei sau a bisericii §1 reintra in cazarma dupd trecerea corte-giului. Darea onorurilor militare funebre se cere prezentandu-sebrevetul comandantului pietei sau sefului garnizoanei, acolounde nu se and comandant de piata si care, dupd ce puneviza sa pe brevet, perforandu-I, da ordinele cuvenite. Inlipsd de brevet, el referd telegratic directorului CancelarieiOrdinului, care este dator a raspunde indatd. Dupd darea onorurilor militare funebre, comandantul depieta sau §eful garnizoanei comunicd imediat directoruluiCancelariei Ordinului data la care sau oranduit aceste ono-ruri, cu ardtarea numelui §i pronumelui decedatului, a call-tAtii, a domiciliului, a gradului in Ordin, precum §i a ntima-xului si datei brevetuli. www.dacoromanica.ro
  41. 41. at Art. 23. Militarii grade inferioare, Cavaleri ai Ordinului-Cu insemnele de rasboi, primesc o pensiune anuala astfel :subofiterh 240 lei; caporalii sau btigadierii 180 si soldatli144 lei. Odata cu conferirea gradului, ei sunt inscrisi intre pen-sionarii Ordinului. Aceasta pensiune nu este reversibila asupra urmasilor siinceteaza dar dirk momentul inregistrarii cazului de deces.Aceasta pensiune inceteaza Inca atunci cand cei care a do-bandit-o este condamnat de o juridictiune oarecare la o pe-nalitate de un caracter infamant. Militarii, grade inferioare, Cavaleri ai Ordinului cu insem-nele de rasboi, continua a primi pensiunea tor, chiar Bacasunt inaintati is un grad ofiteresc in armata. Aceasta dispo-zitie neavand efect retroactiv, nu se pot folosi de dansa mi-litarii, grade inferioare, Cavaleri ai Ordinului din ultimulrasboi, cari, la inaintarea for la un grad ofiteresc, au incetatde a primi pensiunea sau cari, din o cauza sau alta, nu auprimit de Joe pensiunea. TITLUL V Brevet e Art. 24. Fiecare membru at Ordinului are drept la uttbrevet, care ramane proprietatea familiei decoratului, dupaincetarea sa din viata. Numai in caz de condamnatiune, potrivit art. 26 si 27, ti-tularul este deposedat de acel brevet. Nu se libereeza brevete Suveranilor si Principilor de sange,cari primesc numai insemnele. Regele, insa, ordond, prigmalt decret inscrierea in controale. Brevetele sunt in expeditii originate depe decrete, investitecu semnatura Regelui si contrasemnate de Ministrul Aface-rilor Straine. Cancelar al Ordinului, pentru gradele de Mare-Ofiter si de Mare-Cruce; iar in celelalte grade in copii depedecrete,copii certificate confurme de directorul CancelarieiOrdinului. Fiecare expeditiune, osebit de munarul decretului, poartasi un numar de ordine, circonscris in limitele efectivelor de-terminate de lege, care numar de ordine, in caz de vacantiprin inaimare, prin condamnntiune de o juridictiune oarecaresau dupd avizul consiliului de disciplina, instituit prin art. 18din lege, sau prin deces, se reproduce pe brevetul celui che- www.dacoromanica.ro
  42. 42. mat de a lua locul vacant, si, repetandu-se acelas numar deordine, se adauga la dansul o liters, urmata la nevoie de aalts cifra, aratand ca acela§ numar de ordine a fost repetat. Nationalli, la conferirea Ordinului, prirriesc numai bre-vetele. Strainilor, insa, se procure de Cancelaria Ordinului, odatacu notificarea de conferire, si insemnele, cari, la incetarea lordin viata, sunt restituite de familiile strainilor decedati, ex-ceptandu-se Suveranii §i Principii de singe straini. Despieaceasta restituire se face menliune si in buletinul (adeverintade primire) ce insote§te notificarea de conferire ca, in caz dedeces, sa se restitue insemnele Cancelariei Ordinului. TITLUL VI Excluderea din Ordin prin condamnatiune de ojuridictiune oarecare, dupa avizul Consiliultii de onoare instituit prin art. 18 din lege, prin deces Art. 25. Calttatea de membru al Ordinului se pierdepentru aceleasi cauze cart fac a se pierde calitatea de ceta-lean roman. Drepturiie si prerogativeie de membru al Ordinului se-suspenda pentru aceleasi cauze can fac a se suspends drep-turile de cetacean roman. Radiarea din controalele Ordinului, pentru cauze:e mai susaratate, se face prin decret regal. Art. 26. Regele, dupa raportul Ministrului Afacerilor Straine §i in baza unei hotaliri pronuntate de o juridictiune oarecare, si ramose definitive, F au in bin avizuiui Consi- liului de onoare, instituit prin art. 18 din lege, ordona, prin Malt decret. excluderea din controale a membrului de% enit-nedemn si suprima astfel exercitiul drepturilor §i preroga-tivelor ce i se conferire. Procurorul si judecatorul de instructie sau comisarul regal§i sutstitutul ae comisar regal. pentru instantele judeCJorestimilitare, sunt tinuti, indata ce se pune actiunea publics inmiscare pentru delicte de un caracter infamantl (abuz de in-credere, fall, excrocherie, bancruta frauduloasa. furt, violdezertare, port ilegal de insemne, etc.) sau pentru crime-(tentative de omor, omor, etc.), a cerceta prin Cancelaria Or-dinului dace inculpatul poseda, sau nu, un grad in Ord n; si, in caz afirmativ, a consemna aceasta in procesele-verbaleale insti uctiunii. www.dacoromanica.ro
  43. 43. "5 Presedintele instantei j.tclecatoresti, in caz de condamna-tune ramasa definitive pronunta ()data cu hotarirea, for- mula urmatoare .at lipsit la onoare declar ca ai devenit )-«nedemn de a mai purta Ordinul si dispune apoi trimiterea,de urge*, din oficiu, a unei expeditiuni depe hotarirea ju-{lecatoreasca Cancelariei Ordinului, care in baza acelei ho-tariri supune semnaturii Regelui decretul de excludere dintremembrit Ordinului. Ottata cu trimiterea hotaririi se inainteaza si brevetul deconferire, de care condamriatul este depusedat. Pentru mai multa siguranta ca sau implinit de justitie in-datoririle ce-i incumba, inchisorile civile si militare vor cer-cetit in totdeauna prin Cancelaria Ordinului, dace cel incontra caruia s a einis un mandat definitiv de depunere, pen-tru una din cauzele mai sus aratate poseda sau nu Ordinulsi vor trimite de urgeniii ,si din oficiu Cancelariei Ordinului,o expeditie depe mandatul definiiiv de depunere, cu toatesemnalmentele si u aratare a gradului in Ordin. Neobseivarea obligatiumtor de mai sus, atat din parteaautoritatilor judiciare, cat si din a inchisopilor civile si mi-litare, atrage dupa sine pedepse disciplinare si char revo-carea sau distituirea din functiune. Art. 27. Pentru cazul cand un membru al Ordinului sarface culpabil de o fapta care fara a caded sub previziunilecodului penal, tutus ar fi de natura a-i atinge onoarea, Mi-nistrul Afacerilor Strame Cancelar al Ordinului, fie dupe oplangere a unui membru al Ordinului, fie din o iciu, poateconstitui un Consiliu de onoare care. sa judece cazul si sa deaavizul sau. Acest Consiliu de onoare se institue prin decret regalsi se compune din 5 membri ai Ordinului, cate unul defiecare grad. Unul din membrii consiliului sustine acuzarea. Acel Consiliu, cu atributiuni disciplinare, mai judeca. siinfractiunile ia prezentul regulament cu prtvire la portul de-coratiunii. (Titlul III, art. 10 ; titlul IV, art. 21). Dace Consiliu] se pronunta pentru excluderea membruluirecunoscut vinovat, Ministrul Afacerilor Straine, in baza ho-tarirti pronuntate de Consiliu, raporta in scris Regelui. Aprobandu-se prin Inaita apostila raportul, se ordona ex-cluderea prin decret regal. In cazul cand membrul citat refuza a se prezeita inainteaConsiliului hotarirea se cid atunci in lipsa. ,Stergerea din controale a militarilor, membri ai Ordinului,reformati pentru greseli grave contra onoaret ca om si ca mi-litar, neprevazute de codul penal, se ordona de asemenea www.dacoromanica.ro
  44. 44. ecprin decret regal in baza hotaririi date de Consiliile de re-forma, cari sunt tinute de a transmite, de indatci $i din oficiu,Cancelariei Crdinului o expeditiune depe hotarire. Art. 28. Radierea din cadre a membriior decedati, facan-du-se numai in baza extractelor mortuare, ofitern de starecivild din comunele urbane, resedinte si neresedinte de judet,sunt obligati a trimite, din mornentul inregistrarii cazului dedeces si direct Cancelariei Ordinului, extracte depe actul dedeces, cu ardtare a gradului in Ordin si a numarului si dateibrevetului de conferire. Acel care mijloceste inregistrarea decesului, este tinut api% zenta brevetul. In lipsa de brevet, ofiterul de stare civilarefers telegrafic Cancelariei Ordinului. care este datuare araspunde indata. Relativ la membrii decedati in cot unelerurale, extractele depe actele de deces se transmit CancelarieiOrdinului prin prefecturile de judete respective, ofiterii destare civild din comunele rurale fiind obligati a le inainta dinoficiu prelecturii judetului din care face parte comuna. Ca siofiterii de stare ci vita. din comunele urbane, ei pot pretindeprezentarea brevetelor si, in lipsd de brevete, ei reterd tele-grafic prefecturii, care is avizul Cancelariei Ord milli. Pentru mai multa siguranta ca ofiterii de stare civild incomunele urbane obseiva cu strictete indatoririle de mai sus,circumscriptiunile politiene;,ti io comunele urbane, resedinte neresedinte de judet, sunt tinute a comunica de urge* Sidin oficiu, directorului Cancelariei Ordinului incetarea dinvieata a membrului Ordinului, cu aratare a numarului si dateibrevetului de conterire. In lipsd de brevet, circumscriptiunile politienesti referd te-legrafic Cancelariei Ordinului. Verice abatere dela regulele de mai sus, atrage dupdsine pedepse disciplinare si chiar revocarea sau destituireadin functiune. Art. 29 - Regulamentul din 6 August 1835, pentru punereain aplicare a legii relativa la instituirea Ordinului Steaua Ro-maniei precum si toate dispozitiunile contrarii regulamen-tului de fa a. sunt §i raman desfiintate. Art. IL- Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamen-tul Afacerilor Straine, Cancelar al Crd,nului, este insarcinatcu executarea a esiui decret. Dat in Castelul Peles, la 11 Octomvrie 1906. CAROL Ministrul Afacerilor Straine, Cancelar at Ordinelor, ,General de divizie lacob Lahovari, No. 3.505. www.dacoromanica.ro
  45. 45. ORDINUL COROANA ROMANIEI 1881 CAROL 1, Prin gratia lui Dumnezeu pi vointa Nationala, Rege al Romaniei, La tofi de Ma gi viitori, seindtate : Corpurile legiuitoare au adoptat §i Noi sanctionam ceurmeaza : LEGE Art. I. Se institue o decoratiune nationals, numitACoroana Romaniei. Art. 2. Conditiunile si modalitatea conferirii acestei de--coratiuni se vor stabili printiun anume regulament. Aceasta lege sa votat de Adunarea deputatilor in §edintadin 9 Mai 1881 Si sa adoptat cu majoritate de 54 voturi,contra 22. Preqedinte, C. A. Rosetti. (L. S. A. D.). Secretar, S. Guritd. Aceasta lege sa votat de Senat in §edinta din 9 Mai 1881§i sa adoptat cu n ajoritate de 32 voturi, contra 7. Vice-pregdinte, G. Lecca. (L. S. S.). Secretar, General A. Angelesca. www.dacoromanica.ro
  46. 46. iS Prornulgant aceasta lege si ordonim ca ea sd fie investitac 1 sigiliul Statului Si publicatd prin Moulton!! Oficial. Dat in Bucuresti, la 10 Mai 1881. (L S. St.) CAROL 4Cuistru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Strdine, Cancelar a! Ordinelor, D. Bratianu. Ministru secretar de Stat la Departamentul de Justitie, M. Pherekyde. No. 1.244. www.dacoromanica.ro
  47. 47. CAROL I, Prn gratia lui Dumnezeu §i vointa Nationale, Rege alRomaniei, La tori de /ate Si viitori, sanatate : Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de Stat laDepartamentul Afacerilor Straine, Cancelar al Ordinelor, subNo. 21.950 ; In baza art. 2 din legea pentru instituirea Ordinului Co-roana Romaniei, Am decretat si decretam : Art. 1. Aprobam : REGULAMENT PENTRUPUNEREA IN APLICARE A LEGII RELATIVA LA INSTITUIREA ORDINULUI COROANA ROMANIEI TITLUL IOrganizatia, compunerea Ordinului, propuneri In Ordin Art. 1. Ordinul Coroana Romaniei, instituit prin legeadin 10 Mai 1881, are de scop de a recompense serviciileaduse Statului. Art. 2. Regele este Marele-Maestru al Ordinului, iarMinistrui Afacerilor Straine Cancelarul Sau, care, in a-ceasta calitate, este singurul in drept de a rezolva toatechestiunile atingatoare de Ordin. Ministrului AfacStraine se transmit toate propunerile de conferire; el le su-pune aprobarii Regelui si face a se execute lucrarile de acelserviciu din departamentul sau, sub denumirea de .CancelariaOrdinului.. Decoratiutille Romane. i www.dacoromanica.ro

×