Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

3,736 views

Published on

Stefan cel Mare

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,736
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
10
Actions
Shares
0
Downloads
69
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte

  1. 1. ††
  2. 2. •În lunga sa domnie de 47 ani, 2 luni şi 3În lunga sa domnie de 47 ani, 2 luni şi 3 săptămâni,săptămâni, ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNTŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT aa purtat 36 de războaie din care a câştigat 34purtat 36 de războaie din care a câştigat 34 .. El n-a fost numai conducător de oşti şi unEl n-a fost numai conducător de oşti şi un aprig apărător al gliei străbune, un iscusitaprig apărător al gliei străbune, un iscusit diplomat şi un bun administrator, ci şi un marediplomat şi un bun administrator, ci şi un mare ctitor de lăcaşuri bisericeştictitor de lăcaşuri bisericeşti .. După fiecareDupă fiecare bătălie înălţa câtebătălie înălţa câte un lun lăcaş de cult în semn deăcaş de cult în semn de mulţumire pentru ajutorul dat de Dumnezeu înmulţumire pentru ajutorul dat de Dumnezeu în luptăluptă.. •Cronicarul Grigore Ureche ne spune că ŞtefanCronicarul Grigore Ureche ne spune că Ştefan a construit sau consolidata construit sau consolidat 44 de mănăstiri şi44 de mănăstiri şi bisericibiserici, care, care ““au înfrântau înfrânt secole, au biruitsecole, au biruit atacurile celor fără de lege, au rezistatatacurile celor fără de lege, au rezistat cutremurilor şi au păstrat credinţa în Hristos”.cutremurilor şi au păstrat credinţa în Hristos”.
  3. 3. De asemenea,De asemenea, Ştefan cel MareŞtefan cel Mare a contribuit cua contribuit cu danii substanţialedanii substanţiale la zidirea unorla zidirea unor lăcaşuri de cult dinlăcaşuri de cult din:: -- Muntenia,Muntenia, -- Ardeal,Ardeal, -- de la Sfintele locuri,de la Sfintele locuri, -- de la Muntele Athos.de la Muntele Athos. Printre ctitoriile salePrintre ctitoriile sale de referinţă se numărăde referinţă se numără mmăănăstirile:năstirile: -- Putna (1470),Putna (1470), -- Tazlău (1487),Tazlău (1487), -- Voroneţ (1488),Voroneţ (1488), -- Borzeşti (1494),Borzeşti (1494), -- Popăuţi (1496),Popăuţi (1496), -- Războieni (1496),Războieni (1496), -- NeNeaamţ (1497),mţ (1497), -- Dobrovăţ (1504),Dobrovăţ (1504), -- biserici domneştibiserici domneşti răspândite pe întregrăspândite pe întreg cuprinsul Moldoveicuprinsul Moldovei:: Vaslui, Bacău, Iaşi,Vaslui, Bacău, Iaşi, Cotnari, DorohoiCotnari, Dorohoi,, etcetc..
  4. 4. MĂNĂSTIREA PUTNAMĂNĂSTIREA PUTNA HHramulramul bisericii:bisericii: ““AAdormireadormirea MMaiciiaicii DDomnuluiomnului”” Supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc" (M.Eminescu). SSe aflăe află în jud. Suceavaîn jud. Suceava pe valea râului Putna,pe valea râului Putna, la 72 km dela 72 km de Cetatea de ScaunCetatea de Scaun a Suceveia Sucevei şişi la 33 km de oraşulla 33 km de oraşul
  5. 5. Zidirea mănăstirii a început la un an după cucerirea Cetăţii Chilia în vara anului 1466 şi s-a terminat în 1469. A fost sfinţită în ziua de 3 septembrie 1469. În 1481 au fost înălţate zidurile de incintă, cu turnuri la colţuri şi la mijlocul laturilor. Mănăstirea PutnaMănăstirea Putna esteeste pprima ctitorierima ctitorie aa luilui Ştefan celŞtefan cel Mare şi SfântMare şi Sfânt.. Mănăstirea Putna – curtea interioară Biserica “Adormirea Maicii Domnului”
  6. 6. Actuala bisericăActuala biserică a fost reconstruităa fost reconstruită între 1653 – 1662între 1653 – 1662 de cătrede către Vasile LupuVasile Lupu şi urmaşii săi,şi urmaşii săi, ultima oarultima oarăă fiind restauratfiind restauratăă lala sfsfâârrşşitul sec.itul sec. alal XIX-lea.XIX-lea. Biserica originalăBiserica originală a suferit maria suferit mari modificărimodificări în decursulîn decursul aniloranilor din cauzadin cauza:: - unuiunui maremare incendiuincendiu;; - faptului că a fostfaptului că a fost prprăădatdatăă de cazaci,de cazaci, apoi de poloneziapoi de polonezi;; - pputerniculuterniculuiui cutremur din 1739cutremur din 1739..
  7. 7. S T E M A M O L D OS T E M A M O L D O V E IV E I cu pisania de lacu pisania de la Ştefan cel Mare de peŞtefan cel Mare de pe turnul de intrare alturnul de intrare al TURNUL T E Z A U R UTURNUL T E Z A U R U L U IL U I Aici erau ascunseAici erau ascunse bogbogăţăţiileiile şşi lucrurile de prei lucrurile de preţţ ale Male Măănnăăstiriistirii Din fortificaţiile mănăstirii lui Ştefan cel Mare au mai rămas: - Turnul Tezaurului, pe latura vestică şi - pisania turnului clopotniţei în est.
  8. 8. MormMormâântulntul luilui ŞŞtefantefan celcel MareMare,, deasupra căruia străjuieşte o candelă permanent aprinsă. Mănăstirea Putna a fost sorocită ca loc deMănăstirea Putna a fost sorocită ca loc de odihnă veşnică pentru domnitor şi familia sa.odihnă veşnică pentru domnitor şi familia sa.
  9. 9. MormMormâântulntul sse află în biserică, pe latura sudică a gropniţei.e află în biserică, pe latura sudică a gropniţei. Pe peretele din dreapta mormântului estePe peretele din dreapta mormântului este tabloul votivtabloul votiv al voievoduluial voievodului cu familia.cu familia.
  10. 10. Acoperământul de mormântAcoperământul de mormânt al luial lui Ştefan cel MareŞtefan cel Mare,, confecţionat din porunca lui Bogdan, fiul său, areconfecţionat din porunca lui Bogdan, fiul său, are următoarea inscripţie:următoarea inscripţie: „Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, a împodobit şi acoperit cu acest acoperământ mormântul tatălui său, Io Ştefan voievod, care a domnit în Ţara Moldovei 47 de ani şi trei luni şi care a trecut la veşnicul lăcaş în anul 7012 (=1504), luna iulie, în ziua a doua, marţi, la ceasul al patrulea din zi”
  11. 11. BISERICA ALBĂBISERICA ALBĂ din Baia, jud. Suceava, la 8 km de Fălticeni Hramul: “Sfântul Gheorghe”“Sfântul Gheorghe” Este ctitorită de Ştefan cel Mare, după bătălia din 14 - 15 decembrie 1467 cu Matei Corvin din apropierea localităţii Baia. I se spune şi Biserica Albă (denumirea populară), fiindcă nu a fost zugrăvită.
  12. 12. Legenda spune că Ştefan a dat foc la localitate, mare parte din trupele maghiare găsindu-şi sfârşitul aici. Chiar Matei Corvin, se zice că ar fi fost rănit în luptă în partea dorsală de o săgeată cu trei vârfuri şi din învălmăşeala care s-a creat, a putut fugi călăuzit de un trădător moldovean care l-a trecut munţii în Ardeal. Se pare că trădătorul nu a scăpat şi, prins fiind, a fost închis într-o mină părăsită din apropierea localităţii Bogata (sat din actuala comună BaiaBaia) cunoscută sub denumirea de Groapa lui Hârjap (sau Borta lui Hârjap). Cheia cu care a fost încuiată uşa de la gura minei, zice legenda, a fost aşezată pentru vecie sub altarul Bisericii Albe.
  13. 13. Astăzi,Astăzi, Biserica AlbBiserica Albăă nu mai astenu mai aste ““albalbă”.ă”. Ea a fost pictată în anul 2002Ea a fost pictată în anul 2002 .. Tabloul votiv al domnitorului
  14. 14. BISERICA DIN PĂTRĂUŢIBISERICA DIN PĂTRĂUŢI; Hramul: “Înălţarea Sfintei Cruci”“Înălţarea Sfintei Cruci” Situată lângă Suceava, este ctitoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din 1487. EEsteste prima bisericăprima biserică păstrată de lapăstrată de la Ştefan cel Mare şiŞtefan cel Mare şi singurasingura care n-a fostcare n-a fost restauratrestauratăă niciodatniciodatăă.. Biserica Pătrăuţi a devenit Monument Unesco în anul 1993, fiind cea mai veche biserică ortodoxă Monument Unesco din
  15. 15. Fiind ziditFiind zidităă dupdupăă lupta de lalupta de la Scheia pe SiretScheia pe Siret, pe care, pe care ŞŞtefantefan a purtat-a purtat- oo îîmpotriva ompotriva oşştilor unguretilor ungureşşti conduse de Hroiot,ti conduse de Hroiot, MăMănnăăstireastirea PătrăuţiPătrăuţi era destinatera destinatăă îîn specialn special îîngrijirii rngrijirii răăniniţţilorilor proveniproveniţţii dupdupăă luptele purtateluptele purtate îîn preajma Cetn preajma Cetăţăţii de Scaun a Sucevei.ii de Scaun a Sucevei. ÎÎngrijireangrijirea bolnavilorbolnavilor şşi ri răăniniţţilor de cilor de căătre ctre căăluglugăăririţţe, se fe, se făăceacea îînn bolnibolniţăţă (un fel de spital de campanie) aflataflatăă îîn curtea mn curtea măănnăăstiriistirii..
  16. 16. În tabloul votiv,În tabloul votiv, Sfântul Ştefan cel MareSfântul Ştefan cel Mare, zugrăvit cu un chip rotund şi, zugrăvit cu un chip rotund şi luminos, încadrat de nişte plete blonde, ţine în mâini machetaluminos, încadrat de nişte plete blonde, ţine în mâini macheta bisericii pe care o prezintă ca pe o ofrandă luibisericii pe care o prezintă ca pe o ofrandă lui Iisus HristosIisus Hristos, prin, prin intermediul Sfântuluiintermediul Sfântului Împărat ConstantinÎmpărat Constantin cel Marecel Mare, înaintaşul său în, înaintaşul său în lupta pentru cruce.lupta pentru cruce. DDomnitorul stă alături de soţia sa, Maria Voichiţa,omnitorul stă alături de soţia sa, Maria Voichiţa, de fiul său Bogdan al III-lea şi de cele două domniţe, Maria şi Ana.de fiul său Bogdan al III-lea şi de cele două domniţe, Maria şi Ana.
  17. 17. BBISERICAISERICA "Sfântul Procopie""Sfântul Procopie" În semn de mulţumire pentru victoria obţinută la 8 iulie 1481, (zi în care este prăznuit Sf. Mare Mucenic Procopie – sfânt militar), în lupta de la Râmnicu Sărat împotriva lui Basarab al IV-lea cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti, Ştefan cel Mare a înălţat între 8 iulie 1487 şi 13 noiembrie 1487 o biserică cu hramul "Sf"Sfântulântul Procopie“Procopie“ în satul Bădeuţi (astăzi parte componeantă a oraşului Milişăuţi) din apropiere de oraşul Rădăuţi, judeţul Suceava. Biserica a fost distrusă de armata austro-ungară în anulBiserica a fost distrusă de armata austro-ungară în anul 19119166..
  18. 18. În prezent, din bisericăÎn prezent, din biserică s-s- au mai păstrat nişte ruineau mai păstrat nişte ruine ale peretelui vestic.ale peretelui vestic. Ruinele se află lângăRuinele se află lângă biserica de lemn dinbiserica de lemn din cimitirul satului Bădeuţi,cimitirul satului Bădeuţi, în punctul "Vatra satului",în punctul "Vatra satului", aflat la limita localităţiloraflat la limita localităţilor Bădeuţi şi Milişăuţi.Bădeuţi şi Milişăuţi. Ruinele bisericii "Sf. Procopie" din Bădeuţi au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004.
  19. 19. MĂNĂSTIREA VORONEŢ;MĂNĂSTIREA VORONEŢ; Hramul bisericii:Hramul bisericii: “Sfântul Gheorghe”“Sfântul Gheorghe” Situată în jud. Suceava, la 4 km de oraşul Gura Humorului, constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488, ceea ce constituie un record pentru acea
  20. 20. "Judecata de apoi“"Judecata de apoi“, capodopercapodoperăă unicunicăă îîn lumen lume, cea mai amplă compoziţie, se remarcă prin intensitatea dramatică, bogăţia imaginaţiei, elementele de reinterpretare locală, armoniile coloristice în care predomină albastrul metalicalbastrul metalic şi tonurile aurii. Biserica “Sfântul Gheorghe” Voroneţ şi-a câştigat un renume deosebit în lumea întreagă pentru picturile sale exterioare, de o excepţională valoare artistică, realizate în jurul anului 1547. Faţada vestică a bisericii
  21. 21. Aici, înainte de a construi Ştefan cel Mare biserica, exista un schit de lemn, unde, conform tradiţiei, a trăit Daniil SihastrulDaniil Sihastrul căruia domnul, la ceas de cumpănă în timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat şi ajutor. Printre pietrele funerare de la Voroneţ se află şi o lespede cu inscripţia: “Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil”. Daniil Sihastrul (pictură interioară)
  22. 22. Tabloul votiv, pictat în naos, îl prezintă pe ctitor alături de doamna Maria Voichiţa, o fiică şi fiul Bogdan, toţi în costum de epocă. Pictura interioară a bisericii “Sf. Gheorghe” datează în cea mai mare parte din timpul lui Ştefan cel Mare.
  23. 23. BISERICABISERICA ““SfântSfântul Ilie”ul Ilie”,, SCHEIA, jud. Suceava Situată în satul Sfântul Ilie, com. Scheia, la 1,5 km de Suceava, a fost ctitorită de Ştefan cel Mare în 1488.
  24. 24. Tabloul votiv din Biserica “Sfântul Ilie” îl reprezintă pe Ştefan cel Mare şi Sfânt cu familia sa. Imaginea sfântului a fost distrusă parţial, în timpul luptelor cu polonii lui Ian Sobiesky. PicturaPictura Bisericii “Sf. Ilie”Bisericii “Sf. Ilie” a fost realizata fost realizatăă îînn epocaepoca voievoduluivoievodului,, apoi refapoi refăăcutcutăă îînn sec.sec. alal XVIIXVII-lea.-lea.
  25. 25. BBISERICAISERICA ““TTăierea capuluiăierea capului SfântulSfântuluiui Ioan BotezătorulIoan Botezătorul”” Vaslui A fost ctitorită de Ştefan cel Mare, ca paraclis al Curţii Domneşti, construit în memoria victoriei asupra turcilor de la Podul Înalt. DupDupăă cum rezultcum rezultăă din inscripdin inscripţţia votivia votivăă, aflat, aflatăă pe peretele de apus,pe peretele de apus, BisericaBiserica DDomneascăomnească ““SfSfântulântul IoanIoan”” VasluiVaslui a fost zidita fost zidităă îîn main mai pupuţţin de cinci luni de zilein de cinci luni de zile,, 2727 aprilieaprilie –– 20 sept20 septembrie 1490embrie 1490..
  26. 26. BBISERICAISERICA "Sf"Sfântulântul Nicolae Domnesc“Nicolae Domnesc“ Iaşi Este cel mai vechi edificiu religios din Iaşi care s-a păstrat până astăzi. Biserica a fost denumită Sfântul Nicolae-Domnesc datorită faptului că era situată în imediata vecinătate a Curţii domneşti şi pentru faptul că aici au fost unşi în domnie, cu sfântul şi marele Mir, aproape toţi domnii Moldovei, de la Despot–Vodă până la Alexandru Ioan Cuza. Până spre sfârşitul secolului al XVII-lea, Biserica Sfântul Nicolae-Domnesc a servit drept Catedrală mitropolitană.
  27. 27. LLa sfa sfâârrşşitul secolului al XIX- lea,itul secolului al XIX- lea, BBisericaiserica "Sf"Sfântulântul Nicolae Domnesc“Nicolae Domnesc“ IaşiIaşi a fost desfa fost desfăăcutcută şiă şi reconstruitreconstruităă din temelii de arhitectul francezdin temelii de arhitectul francez AndrAndréé Lecomte du NouyLecomte du Nouy, care i-a, care i-a aduaduss şşi unele mici modifici unele mici modificăări fari faţăţă de planurile inide planurile iniţţialeiale.. AA fostfost rerepictatpictatăă îînn îîntregimentregime îînn exteriorexterior şşii îîn interiorn interior..
  28. 28. Ştefan cel Mare –Ştefan cel Mare – Biserica “Sf. Nicolae Domnesc” IaşiBiserica “Sf. Nicolae Domnesc” Iaşi
  29. 29. BISERICABISERICA ““SfântulSfântul GheorgheGheorghe”” din Hârlău, la 74 km de Iaşi Este o biserică ctitorită de Ştefan cel Mare în perioada 1493-1494, în mai puţin de 5 luni.
  30. 30. Situată în imediata vecinătate a Curţilor Domneşti Hârlău, Biserica “Sfântul Gheorghe” reprezintă unul din cele mai reuşite monumente ale epocii. ÎÎn timpul luin timpul lui Petru RarePetru Rareşş, fiul domnitorului,, fiul domnitorului, bisericabiserica din Hârlăudin Hârlău a fost pictata fost pictatăă, fiind, fiind ceacea mai veche bisericmai veche bisericăă din Moldova care a avutdin Moldova care a avut picturpicturăă exterioarexterioarăă care înscare însăă s-a deteriorats-a deteriorat. Î. Înn anul 1791anul 1791 a fosta fost tencuittencuităă şşii zugrzugrăăvitvită.ă. ÎÎnfnfăţăţiişşarea actualarea actualăă este rezultatuleste rezultatul restaurări-restaurări- llor for făăcutecute,, care au introdus modificcare au introdus modificăăriri regretabile.regretabile.
  31. 31. Este o Biserică Domnească ctitorită de Ştefan cel Mare pe la 1493 pe lângă Curtea Domnească, (nu are inscripţie care să ateste data exactă a construcţiei). BISERICABISERICA   ””Cuvioasa ParaschevaCuvioasa Parascheva ”” din Cotnari, jud. Iaşi CurteaCurtea Domnească CotnariDomnească Cotnari s-a destrămat cu timpul, locul unde a fost situată cunoscându-se după hrubele care sunt, de fapt, vestitele pivniţe domneşti. Se spune că din locurile unde sunt aceste pivniţe ar porni un tunel ce ar duce, pe sub pământ, până la Hârlău.
  32. 32. BISERICABISERICA ““AdormireaAdormirea Maicii DomnuluiMaicii Domnului””,, BORZEŞTI Este zidită între 9 iulie 1493 – 12 octombrie 1494 în satul Borzeşti,oraşul Oneşti, jud. Bacău de Ştefan cel Mare, împreună cu fiul său, Alexandru în amintirea prietenului său din copilărie, Mitruţ, omorât de tătari în acest loc.
  33. 33. Tabloul votiv cu cei doi ctitori, Ştefan cel Mare şi Alexandru-Vodă
  34. 34. BISERICABISERICA ““Sfântul NicolaeSfântul Nicolae”” din Dorohoi, jud. Botoşani EEste o altste o altăă ctitorie a luictitorie a lui ŞŞtefan cel Maretefan cel Mare ,, îînnăăllţţatatăă îînn anulanul 14951495.. ÎÎn 1499, dupn 1499, dupăă zdrobirea ozdrobirea oşştilor polonetilor polone aalele lui Ioan Albert,lui Ioan Albert, ŞŞtefan cel Mare se retrage aicitefan cel Mare se retrage aici ““pentru odihnpentru odihnăă si reculegeresi reculegere".".
  35. 35. Pictura realizată în perioada 1522 - 1525, în timpul lui Ştefăniţă Vodă, nepotul voievodului, este deosebit de valoroasă, păstrându-se în mare măsură şi astăzi. În interior, tabloul votiv al ctitorului şi a familiei sale este pictat în frescă.
  36. 36. Este ctitorită de Ştefan cel Mare între 1494 – 1495. Era o biserică mică, cu obşte de călugări care să se roage pentru domn şi familia sa.. Între anii 1598-1949 a îndeplinit rolul de catedrală episcopală a Huşilor.. BISERICABISERICA ““SfinSfinţţii Apostoli Petru si Pavelii Apostoli Petru si Pavel”” din HUŞI, jud. Vaslui Este refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Hu ilor înș tre 1753 - 1756. Din 1996 i-aș reluat rolul de CatedralCatedralăă EpiscopalEpiscopală.ă.
  37. 37. Este o mănăstire de călugări amplasată la periferia Botoşanilor, în zona denumită Popăuţi. A fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ştefan cel Mare. MMĂNĂSTIREAĂNĂSTIREA PPOPĂUŢIOPĂUŢI, Botoşani; Hramul bisericii:Hramul bisericii: ““SfSfâântul Nicolaentul Nicolae”” DeDeşşi restaurati restauratăă de mai multe oride mai multe ori,, bisericabiserica şşi-a pi-a păăstrat totustrat totuşşi forma inii forma iniţţialialăă.. Ea prezintă mai multeEa prezintă mai multe asemănăriasemănări cu altecu alte biserici orăşeneşti zidite labiserici orăşeneşti zidite la sfârşitul domniei voievodului, şi anume cusfârşitul domniei voievodului, şi anume cu Biserica "Sf. Nicolae"Biserica "Sf. Nicolae" dindin DorohoiDorohoi şi cuşi cu Biserica "Sf. Gheorghe"Biserica "Sf. Gheorghe" dindin HârlăuHârlău..
  38. 38. BisericaBiserica ““SfSfâântul Nicolaentul Nicolae”” a fost amplasata fost amplasatăă îîntr-ontr-o pozipoziţţie strategicie strategicăă, determinat, determinatăă de numeroaselede numeroasele nnăăvvăăliri ale duliri ale duşşmanilor atramanilor atraşşi de bogi de bogăţăţiile oraiile oraşşuluiului BotoşaniBotoşani. Din acest motiv, cl. Din acest motiv, clăădirii propriu-zise adirii propriu-zise a mmăănnăăstiriistirii i-au fost adi-au fost adăăugate ziduriugate ziduri solide şsolide şi un turni un turn de veghe,de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetconferindu-i aspectul unei veritabile cet ăţăţi.i. ÎÎn prezent, vechiuln prezent, vechiul zid cezid ce îînconjoarnconjoarăă mmăănnăăstireastirea aa fost reconstruit pe vechea fundafost reconstruit pe vechea funda ţţie, conferindu-iie, conferindu-i acestui lacestui lăăcacaşş mmăărereţţia de odinioaria de odinioară.ă. Poarta de intrare în mănăstire
  39. 39. AnsamblulAnsamblul MănăstiriiMănăstirii PopăuţiPopăuţi are o mare valoare artistică şi istorică. Este inclus pe lista monumentelor istorice din jud. Botoşani, fiind alcătuit din două obiective: Biserica "Sf. Nicolae“, şi Turnul clopotniţă. Turnul-clopotniţă a servit şi ca adăpost în caz de pericol, ceea ce explică de ce la etajul întâi intrarea se face pe o scară exterioară care poate fi ridicată. Turnul clopotniţă de la Popăuţi este una dintre puţinele construcţii de acest gen păstrate din vremea lui Ştefan cel Mare. Biserica Turnul-clopotniţă
  40. 40. MĂNĂSTIREA RĂZBOIENIMĂNĂSTIREA RĂZBOIENI Hramul bisericii: ““Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi GavriilSoborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil ”” Ctitorită de Ştefan cel Mare la 20 de ani de la lupta cu forţele otomane “întru amintirea şi pomenirea tuturor drept credincioşilor creştini care au pierit aici” (după cum se spune în impresionanta ei pisanie), este unul dintre cele mai valoroase şi interesante monumente din jud. Neamţ.
  41. 41. PPisania nu menţionează când au început lucrările de construcţieisania nu menţionează când au început lucrările de construcţie,, dardar având în vedere dimensiunile reduse ale bisericii şi experienţa altor ctitoriiavând în vedere dimensiunile reduse ale bisericii şi experienţa altor ctitorii ale luiale lui Ştefan cel MareŞtefan cel Mare zidite în decursul aceluiaşi an, nu este exclus cazidite în decursul aceluiaşi an, nu este exclus ca ridicarea monumentuluiridicarea monumentului să fi începutsă fi începutăă în vara anuluiîn vara anului 14961496, poate chiar în, poate chiar în ziua deziua de 26 iulie26 iulie când s-au împlinit cei 20 de ani de la desfăşurareacând s-au împlinit cei 20 de ani de la desfăşurarea bbătăliei, pentru a se încheia laătăliei, pentru a se încheia la 8 noiembrie acelaşi an8 noiembrie acelaşi an, în ziua hramului., în ziua hramului. AAstăzi,stăzi, Mănăstirea RăzboieniMănăstirea Războieni este o meste o mănăstireănăstire de maici.de maici. AAşezământul are şi rol deşezământul are şi rol de mausoleumausoleu deoarece în groapadeoarece în groapa comună acomună a altarului şi pronaosului se găsesc osemintele ostaşilor moldoveni căzuţi înaltarului şi pronaosului se găsesc osemintele ostaşilor moldoveni căzuţi în lupta de la Valea Albălupta de la Valea Albă , Războieni, Războieni din 1476din 1476 .. PPe pisanie pisaniee ee scrisscris şişi:: ““pentru păcatele melepentru păcatele mele creştinii au fost biruiţi decreştinii au fost biruiţi de ppăgâniăgâni””.. Aceasta înseamnă că voievodulAceasta înseamnă că voievodul îşi asuma înfrângerile, peîşi asuma înfrângerile, pe când biruinţele lecând biruinţele le socotea spre slava lui Dumnezeu.socotea spre slava lui Dumnezeu.
  42. 42. MĂNĂSTIREA TAZLĂUMĂNĂSTIREA TAZLĂU––Hramul bisericii: "Naşterea"Naşterea Maicii Domnului"Maicii Domnului" Este aşezată în localitatea Tazlău, jud. Neamţ, la poalele Măgurii Tazlăului, la 36 km de Piatra Neamţ. Lucrările la construcţia bisericii au început laLucrările la construcţia bisericii au început la 4 iulie 14964 iulie 1496,, construcţia fiind încheiată laconstrucţia fiind încheiată la 8 noiembrie 14978 noiembrie 1497..
  43. 43. MĂNĂSTIREA NEAMŢMĂNĂSTIREA NEAMŢ – Hramul bisericii: “ÎnălţareaÎnălţarea DomnuluiDomnului” Situată în com. Vânători, jud Neamţ, la 12 km de Cetatea Neamţului, pe valea râuşorului Nemţişor este ctitoria voievodului Ştefan cel Mare de la sfârşitul secolului al XV-lea (1497). Este numită şi “Ierusalimul ortodoxiei române”
  44. 44. MĂNĂSTIREA BISTRIŢA–Hramul bisericii: “Adormirea Maicii Domnului” Se află în satul Bistriţa, com. Alexandru cel Bun, jud. Neamţ la 8 km de oraşul Piatra-Neamţ. A fost zidită la 1406 de către Alexandru cel Bun. Ştefan cel Mare a zidit în 1498 un turn-paraclis ce se păstrează până astăzi, fiind cel mai vechi edificiu din incinta actuală a mănăstirii.
  45. 45. La sfârşit de veac, în 1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii de la Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis, după cum rezultă şi din inscripţia votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei: “Evlaviosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această clopotniţă şi biserică aşeză într-însa, întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Albă, pentru rugăciu- nea sa şi a Doamnei sale, Maria, şi a copiilor lor, în anul 7006 (1498), şi tot în anul acela le-a şi săvârşit, în luna lui septembrie, 13 zile”. TURNUL CLOPOTNIŢĂTURNUL CLOPOTNIŢĂ cu paraclisul „Sfântul Ioan cel Nou”„Sfântul Ioan cel Nou”
  46. 46. În biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Bistriţa se află o icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel, făcătoare de minuni.
  47. 47. BISERICABISERICA DomneascăDomnească “Sfântul“Sfântul IoanIoan Botezătorul”Botezătorul” Piatra Neamţ După indicaţiile pisaniei, Biserica a fost zidită de la 15 iulie 1497 până la data de 11 noiembrie 1498; turnul de clopotniţă a fost zidit în anul 1499, terminat la 24 octombrie acelaşi an. “Turnul cu ceas” este cel mai valoros monument istoric din Ansamblul arhitectural Piatra Neamţ şi printre puţinele păstrate din vremea marelui voievod.
  48. 48. Este situată în localitatea Volovăţ, la 4 km de Rădăuţi, jud. Suceava. Ctitoria lui Ştefan cel Mare, zidită între 1500 – 1502. Nu are pictură exterioară. MĂNĂSTIREAMĂNĂSTIREA VVOLOVĂŢOLOVĂŢ–Hramul bisericii:: ”ΔÎnnăăllţţarea Sfintei Crucarea Sfintei Cruci”i”
  49. 49. Este o mănăstire de călugări amplasată în satul Ruşi din comuna Dobrovăţ, jud. Iaşi, la o distanţă de 25 km de Iaşi şi 35 km de Vaslui. MĂNĂSTIREA DOBROVĂŢMĂNĂSTIREA DOBROVĂŢ Hramul bisericii: ““Pogorârea Duhului SfântPogorârea Duhului Sfânt””
  50. 50. Construcţia Bisericii “Pogorârea Duhului Sfânt” Dobrovăţ, printre cele mai vechi şi mai frumoase, a început în ziua de 27 aprilie 1503 şi s-a terminat în anul 1504, Ştefan cel Mare nereuşind finalizarea ei. Biserica a fost ridicată numai în zidărie, restul lucrărilor fiind terminate de Bogdan al III-lea, fiul domnitorului, asociat la domnie în anul construirii bisericii şi viitorul domn al Moldovei.
  51. 51. OO imagineimagine foartefoarte veche a luiveche a lui Ştefan cel MareŞtefan cel Mare este şieste şi ceacea dindin Mănăstirea Dobrovăţ.Mănăstirea Dobrovăţ. FFiul siul săăuu,, PetrPetruu RareRareşş,, a împodobit biserica cu pictura împodobit biserica cu pictură în timpul domnieiă în timpul domniei sale în Moldovasale în Moldova.. Pictura bisericii este cea originală, datând de laPictura bisericii este cea originală, datând de la 15291529.. Ştefan cel Mare
  52. 52. Tabloul votiv îl înfăţişează pe Ştefan cel Mare alături de fiii săi Bogdan şi Petru Rareş.
  53. 53. BBISERICAISERICA ““Tăierea Capului Sfântului Ioan BotezătorulTăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”” Reuşeni ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare Este situată în satul Reuşeni, com. Udeşti, la 15 km de Suceava. Această biserică este zidită pe locul unde, la data de 15 octombrie 1451, a fost ucis voievodului Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare.
  54. 54. Construcţia bisericii a fost începută la data deConstrucţia bisericii a fost începută la data de 8 septembrie 15038 septembrie 1503 de cătrede către Ştefan cel MareŞtefan cel Mare, dar cum domnitorul a murit între timp,, dar cum domnitorul a murit între timp, biserica a fost finalizată labiserica a fost finalizată la 18 septembrie 150418 septembrie 1504 de către fiul său,de către fiul său, ddomnitorul Bogdan al III-lea.omnitorul Bogdan al III-lea. Rămăşiţele pământeşti ale lui Bogdan al II-lea nu au fost reînhumate în Biserica din Reuşeni, cum voia să facă Ştefan cel Mare. Istoricii cred că trupul lui Bogdan al II-leaBogdan al II-lea a fost înhumat pe 16 octombrie 1451 (a doua zi după ucidere) în biserica din satul Secuieni, cam la 10 km de Reuşeni. În 1937, s-a descoperit un fragment din lespedea funerară ce i-a acoperit mormântul, pe care se mai poate citi, încă, următorul text: „„Acesta este mormântul robului lui Dumnezeu BogdanAcesta este mormântul robului lui Dumnezeu Bogdan voievod, tatăl… oct. 15”voievod, tatăl… oct. 15” (în prezent fragmentul respectiv se află expus la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti).
  55. 55. "Tradiţia spune că pe c"Tradiţia spune că pe câând Ştefan era unnd Ştefan era un flăcăiandru, a fost luat de tatăl său,flăcăiandru, a fost luat de tatăl său, Bogdan VodăBogdan Vodă, la o nuntă în, la o nuntă în ReuReuşşeni.eni. Noaptea, în toiul nunţii, a năvNoaptea, în toiul nunţii, a năvăălit pe neaşteptatelit pe neaşteptate Petru AronPetru Aron, fratele, fratele domnului, cu o ceată de oşteni şi, prinzdomnului, cu o ceată de oşteni şi, prinzâându-l pe Bogdan,ndu-l pe Bogdan, ll-a omorît.-a omorît. Ştefan atunci, de frică, a fugit şi s-a ascuns în pădure, într-un stejar.Ştefan atunci, de frică, a fugit şi s-a ascuns în pădure, într-un stejar. Zadarnic l-au căutat oamenii lui Petru Aron ca să-l omoare şi pe el, că nuZadarnic l-au căutat oamenii lui Petru Aron ca să-l omoare şi pe el, că nu l-au mai găsit. După ce a ajuns domn al Moldovei,l-au mai găsit. După ce a ajuns domn al Moldovei, ŞtefanŞtefan cel Marecel Mare aa ridicat aici,ridicat aici, înîn cătuncătunulul Mănăstioara, satul PlăvălariMănăstioara, satul Plăvălari,, comcom.. UdeştiUdeşti,, din lemnuldin lemnul stejarului în care şi-a aflat scăpare, o biserică, în amintirea acestui fapt".stejarului în care şi-a aflat scăpare, o biserică, în amintirea acestui fapt". BISERICA MĂNĂSTIOARA construită din stejarul care l-a ocrotit pe Ştefan cel Mare când era urmărit de ucigaşii tatălui său. PPe un deale un deal didin mijlocul unei păduri tinere,n mijlocul unei păduri tinere, la 3 kla 3 kmm dede drumul judeţean care străbatedrumul judeţean care străbate comcom.. UdeştiUdeşti din jud. Suceava,din jud. Suceava, ssee ridicăridică biserica care "poartă pe umerii săi"biserica care "poartă pe umerii săi" legenda stejarului lui Ştefan cel Marelegenda stejarului lui Ştefan cel Mare::
  56. 56. MĂNĂSTIREA BOGDANAMĂNĂSTIREA BOGDANA – Hramul bisericii: “Sfântul Nicolae”“Sfântul Nicolae” Este o mănăstire de călugări situată în municipiul Rădăuţi, jud. Suceava.
  57. 57. Biserica “Sfântul Nicolae” este ctitorită de către voievodul Bogdan I, străbunicul lui Ştefan cel Mare, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânda în lupetele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber şi independent la răsărit de Carpaţi, în Ţara Moldovei. În acest sfânt lăcaş sunt îngropaţi domnitorii Moldovei de la Bogdan I până în timpul lui Alexandru cel Bun, dar şi rudele familiilor domnitoare.  Între anii 1479-1482, Ştefan cel MareŞtefan cel Mare a pus pe mormintele domnitorilor Moldovei, înmormântaţi aici, lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obişnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripţii în limba slavonă.  Întemeietorul Moldovei, Bogdan I, se află înmormântat în colţul sud - estic al naosului, având pe mormânt o lespede cu următoarea inscripţie: ““Din mila lui Dumnezeu, Io Ştefan Voievod,Din mila lui Dumnezeu, Io Ştefan Voievod, Domnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumuseţatDomnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumuseţat mormântmormântulul străbunicului său, bătrânul Bogdan Voievod,străbunicului său, bătrânul Bogdan Voievod, ......””  Pe unul dintre clopote se află inscripţia: “Io Ştefan, voievodul Ţării Moldovei “.  Pictura a fost completată sau refăcută de către Ştefan cel MareŞtefan cel Mare.
  58. 58. Tabloul votivTabloul votiv din Mănăstirea Bogdanadin Mănăstirea Bogdana ((din tablou sunt identifica i cu certitudine doar Ştefanțdin tablou sunt identifica i cu certitudine doar Ştefanț ccel Mareel Mare şi una dintre so iițşi una dintre so iiț ))
  59. 59. •ÎnÎn Ţara RomâneascăŢara Românească ŞTEFAN CEL MAREŞTEFAN CEL MARE aa zidit o biserică înzidit o biserică în oraşuloraşul Râmnicu SăratRâmnicu Sărat îînn cinstea victoriei asupra lui Radu cel Frumoscinstea victoriei asupra lui Radu cel Frumos,, cu hramulcu hramul "Cuvioasa Parascheva""Cuvioasa Parascheva".. PPiatra de temelie a fost pusiatra de temelie a fost pusăă îînn 14741474.. Azi e ruină.Azi e ruină. •ÎÎnn TransilvaniaTransilvania, tradiţia populară, ca şi unii, tradiţia populară, ca şi unii istorici, îl consideră ctitor al bisericilor dinistorici, îl consideră ctitor al bisericilor din VadVad, pe Someş şi, pe Someş şi de lade la FeleacFeleac, lângă Cluj, lângă Cluj.. ††
  60. 60. BISERICABISERICA “A“Adormireadormirea MMaiciiaicii DDomnuluiomnului”” din Vad, jud Cluj, pe Valea Someşului, la 16 km de Dej Din vechea podoabă a bisericii din Vad nu s-a păstrat decât icoana Sfântului Nicolae, aflată azi în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Istoricii datează biserica în ultimii ani de domnie ai marelui voievod.
  61. 61. BISERICABISERICA ““Sfânta ParaschevaSfânta Parascheva”” din Feleac, la 7 km de Cluj-Napoca Lăcaşul a fost ridicat cu sprijinul domnitorului Ştefan cel Mare, pentru românii din zona Clujului, fiind terminată la 25 octombrie 1488. Biserica a fost zidită din piatră, în stilul bisericilor din nordul Moldovei.
  62. 62. CCtitorind lăcaşuri detitorind lăcaşuri de închinare pe întregînchinare pe întreg spaţiulspaţiul geografic,geografic, eetnictnic şi lingvistic românesc,şi lingvistic românesc, Ştefan cel Mare şi SfântŞtefan cel Mare şi Sfânt a contribuit şi laa contribuit şi la afirmarea conştiinţei deafirmarea conştiinţei de unitate româneascăunitate românească,, el fiind un adevărat simbolel fiind un adevărat simbol aall unităţiiunităţii naţionalenaţionale româneştiromâneşti..
  63. 63. ŞŞtefan cel Maretefan cel Mare a ctia cti-- torit bisericitorit biserici şşii mmăănnăăstiri nu doar înstiri nu doar în Moldova, MunteniaMoldova, Muntenia şşii Transilvania, ciTransilvania, ci şşi lai la Muntele AthosMuntele Athos , situat, situat înîn nordulnordul GGrecieireciei..
  64. 64. Pe Muntele Athos sau “Sfântul Munte” îşi au locul: – douăzeci de mănăstiri; – patrusprezece schituri; – o mulţime de chilii călugăreşti ortodoxe, în care
  65. 65. La Muntele Athos, se află cea mai mare ctitorie româneasccea mai mare ctitorie româneascăă, cunoscută în documentele vremii ca "M"Măănnăăstirea domniei mele"stirea domniei mele", şi care poartă pecetea marelui voievod moldovean Ştefan cel Mare, pe nume MĂNĂSTIREA ZOGRAFU, cu hramul “Sfântul Gheorghe”“Sfântul Gheorghe” , considerată a noua în ierarhia mănăstirilor atonite. Este situată în partea de nord-vest a Muntelui Athos, la o oră de mers pe jos de la ţărmul Mării Egee..
  66. 66. Potrivit tradiţiei, mănăstirea a fost înfiinţată de fraţii Moise, Aron şi Ioan, monahi originari din Ohrida (Macedonia). Aceşti trei fraţi au sihăstrit aici într-o desime mare de copaci, căutând şi găsind locul au zidit Mănăstirea de o frumusete nespusă pe la începutul sec. al X-lea. După terminarea construcţiei, monahii nu se puteau hotărî ce sfânt să-şi ia ca ocrotitor. Unul dorea ca Maica Domnului să le călăuzească mănăstirea, altul îl voia pe Sf. Nicolae, iar al treilea se gândea la Sfântul Gheorghe. Neajungând la nici o înţelegere, au decis să lase această alegere în seama lui Dumnezeu. Au pregătit un lemn după mărimea unei icoanei şi l-au pus în biserică, încuind-o. Apoi s-a retras fiecare la chilia lui, rugându-se lui Dumnezeu să arate cărui sfânt trebuie închinată biserica. După trei zile de rugăciuni cu post şi priveghere, în timpul nopţii, au văzut cu toţii o lumină puternică în biserică. Dimineaţa au avut surpriza şi bucuria să vadă pe scândura care fusese goală, strălucind ca un soare luminos, chipul Marelui Mucenic Gheorghe. Aşa a devenit SfSfântulântul GheorgheGheorghe patronul mănăstirii, numită Zografu, adică icoană zugrăvită prin minuneicoană zugrăvită prin minune.
  67. 67. Icoana făcătoare de minuniIcoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Zografu de pe Muntele Athos SfântulSfântul GheorgheGheorghe Necrezând această minune, a venit din Constantinopol (Turcia), un arhiereu. A pus degetul sub ochiul drept al chipului Sfântului Gheorghe şi a întrebat cu îndoială: ““Aceasta este zugrăvealăAceasta este zugrăveală făcută cufăcută cu minune?minune?”” Dar vrând să ia mâna, n-a mai putut căci degetul a rămas lipit aşa că a fost nevoie să i-l taie, care se vede şi astăzi la icoană.
  68. 68. Ruinată din cauza condiţiilor istorice, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire în secolul al XV-lea, datorită ajutorului dat de unii domnitori români. Perioada de vârf a fost atinsă, însă, în timpul lui Ştefan cel MareŞtefan cel Mare. Acesta a refăcut mănăstirea aproape integral, între anii 1466-1502. Voievodul - dă mari fonduri de bani pentru înnoirea bisericii şi a bolniţei (spitalului), - zideşte la malul mării turnul şi rezideşte portul pentru corăbii cu o pisanie care consemnează numele său, - reface din piatră corpul chiliilor, trapeza (sala de mese) şi zidul de incintă. În anul 1502 Ştefan cel Mare zideşte din nou biserica mare şi o pictează în frescă. Domnitorul român făcea mănăstirii şi o danie anuală în bani de aur şi argint, galbeni ungureşti sau aspri de argint (monedă turcească).
  69. 69. Astăzi Mănăstirea Zografu este chinoviechinovie bulgăreascăbulgărească (mănăstire de călugări), care numără doar 15 călugări. Actuala pictură a bisericii “Sfântul Gheorghe” datează din anul 1817. În pridvor sunt pictaţi în şirul ctitorilor, la stânga împăraţii bizantini şi regii Serbiei, iar la dreapta: - Alexandru cel Bun, - Ştefan cel MareŞtefan cel Mare, - Vasile Lupu. Biblioteca mănăstirii păstrează un număr foarte mare de manuscrise, unele pe pergament, în limbile greacă, slavonă şi română precum şi unele din donaţiile inestimabile ale lui Ştefan cel Mare.
  70. 70. Pictură pe lemnPictură pe lemn Sfântul Ştefan cel Mare a luptat pentru credinţa ortodoxă. De aceea, în timpul domniei sale, Moldova a fost văzută ca poartă a creştinătăţii.
  71. 71. DDatorită evlaviei saleatorită evlaviei sale, sinodul, sinodul BisericiiBisericii OrtodoxeOrtodoxe Române,Române, întrunit la 20-21 iunieîntrunit la 20-21 iunie 19921992, a hotărât, a hotărât canonizareacanonizarea domnitorului subdomnitorului sub numelenumele „„ DreptDreptcredinciosul Voievodcredinciosul Voievod Ştefan Cel Mare Şi Sfânt”Ştefan Cel Mare Şi Sfânt” ,, iar ca zi de prăznuireiar ca zi de prăznuire s-a fixats-a fixat data trecerii sale îndata trecerii sale în ““cămările cereşticămările cereşti””,, 2 iulie2 iulie..
  72. 72. Material realizat deMaterial realizat de înv.înv. LUCIALUCIA BĂLANBĂLAN Şcoala cu cls. I – VIII, nr. 200Şcoala cu cls. I – VIII, nr. 200 BucureştiBucureşti

×