1. Valea Lotrului sau povestea râului cu nume de ho care a fost i el... furatț ș
6 mai 2014
Drumul Na ional 7A, a a cum apare pe harta rutier , Valea Lotrului pentru geografi, este considerat poate cel mai pitoresc drum turistic din jude ul Vâlcea, acesta str b tând mai multe zone agroturistice, cuprindeă ă ăț ș ț
nu mai pu in de trei lacuri, cascade i dou sta iuni montane la care se adaug cel mai nou i modern domeniu schiabil din România - Transalpina Ski Resort.ă ăț ș ț ș
Raul Lotru
Valea Lotrului sau Valea Lotrilor are totu i povestea ei, atâtlegenda ho ilor de drumul mare, cât i povestea râului "furat". Pentru c râulcare se vars pe raza ora ului Brezoi în Olt, de i este cunoscut ca fiind râulă ăș ț ș ș ș
Lotru, acesta nu mai e demult râulini ial Lotru, disp rut demult sub munte.ăț
Dar cum a fost furat râulLotru? Simplu. Î n 1965, autorit ile decid construc ia celei mai complexe amenaj ri hidroenergetice de pe râurile interioare. Astfel râulLotru care izvor te din lacul Câlcescu, după ă ă ăț ț ș
aproximativ 20 de km este deturnat din albia ini ial . Se construie te Lacul i Barajul Vidra, iar din lac, printr-o re ea de conducte subterane, râulLotru ajunge la hidrocentrala subteran Ciunget.ă ăț ș ș ț
Lacul Vidra
Aici, dup ce învârte trei turbine Pelton ajunge tot pe sub p mântîn zona M laia. Dar i aici, dup ce trece prin hidrocentrala M l ia i mai parcurge câ iva km pân la Br di or, dispare din nou sub munte i treceă ă ă ă ă ă ă ăș ș ț ș ș
prin turbinele acestei hidrocentrale subterane. De acolo pe sub munte, printr-o galerie iese în Valea Oltului, mai jos de albia sa ini ial . Astfel, râulcare se afl în prezent pe teritoriul localit ilor Voineasa iă ă ăț ț ș
Brezoi, cu numele de Lotru, este de fapt un rest de râu,format din afluen ii vechi care se vars în albia ini ial a Lotrului.ă ăț ț

2. Râulcu nume de ho de drumul mare, a fost astfel la rândul lui furat i dosit sub munte, dar care prin suita de lacuri de acumulare confer un pitoresc aparte pentru turistul care vrea s vad de aproape DN 7A,ă ă ăț ș
Valea Lotrului.
Cine va merge pe Valea Lotrului, nu va uita îns niciodat , cum iau mun ii foc la r s rit i apus, atunci când, pe cataracte, soarele se reflect în mun ii de mica.ă ă ă ă ăț ș ț
De asemenea, se poveste te c aici au fost odat patru haiduci (lotri): Voinea, Ciungu, M lai i Breazu. Voinea era cel mai voinic i frumos, Ciungu nu avea o mân , în urma unei b t lii cu maghiarii de pesteă ă ă ă ă ăș ș ș
mun i, M lai era cel mai risipitor dintre to i, iar Breazu era cel mai iute la mânie. Ca în orice legend cu haiduci, tinerii furau de la boga i i d deau la s raci de pe vale, dar ca povestea s aib romantism s-auă ă ă ă ă ăț ț ț ș
îndr gostit. "Dar numai c nu voiau s r mân statornici în iubire", spune Robert Schell, primarul ora ului Brezoi (întemeiat de Breazu). Cele patru fete care puseser ochii pe cei patru ho i de drumul mare auă ă ă ă ă ăș ț
mers la o bab în sat i au cerut o solu ie ca haiducii s poat fi a eza i la casele lor. Baba le-a dat fetelor o licoare magic i le-a spus s toarne pe-nserat în râullotrilor, acolo unde se sc ldau haiducii. A a auă ă ă ă ă ăș ț ș ț ș ș
f cut i cei patru haiduci au fost vr ji i i s-au a ezat pe vale întemeind astfel a ez rile Brezoi, M laia, Ciunget i Voineasa.ă ă ă ăș ț ș ș ș ș
Lacul Bradisor Lacul Malaia
Barajul Balindru
Î ns pentru amatorii de istorie adev rat , cea mai veche dovad arheologic de pe Valea Lotrului este necropola din prima perioad a fierului de la Valea lui Stan (Brezoi). Aici s-au descoperit 11 morminte deă ă ă ă ă ă
incinera ie în ciste (cuti), considerate de profesorul Dumitru Berciu cu totul aparte, nemaifiind pe teritoriul României ceva similar.ț
Valea Lotrului î i poate trage îns numele de la faptul c ea reprezenta un culoar prin care era ocolit vama de la Turnu Ro u (grani a veche dintre ara Româneasc i Ardeal), lotru însemnând bandit, ho deă ă ă ăș ș ț Ț ș ț
drumul mare. Lucru cert este c Valea Lotrului f cea parte din str vechile drumuri de transhuman ce legau Parângul i F g ra ul, dar aici veneau i ciobanii din m rginimea Sibiului.ă ă ă ă ă ă ăț ș ș ș
Satul Mîlaia, un sat de mo neni este atestat documentar în 20 ianuarie 1505, într- un hrisov al domnitorului Radu cel Mare prin care înt rea M n stirii Cozia dreptul c lug rilor de a v mui m rfurile ceă ă ă ă ă ă ăș
tranzitau Valea Oltului la vama de la Genune, drept pe care Mircea cel B trânîl stabilise pentru ctitoria sa de la Cozia. Locuitorii din M laia sunt înrudi i cu cei din M rginimea Sibiului de unde se pare c auă ă ă ăț
provenit mul i dintre ei, refugiindu-se aici începând cu a doua jum tate a secolului al XVIII-lea, pentru a sc pa de taxele mari din Imperiul Habsburgic.ă ăț
Numele satului Ciunget, sat ce face parte din comuna M laia, înseam p dure desfrunzit , cu ramuri frânte sau t iate, oamenii locului povestind c b trânii obi nuiau s 'ciungeasc ' copacii pentru a da deă ă ă ă ă ă ă ă ăș
mâncare animalelor iarna (consemneaz Cristina Nisipeanu, referitor la toponimul Ciunget, într- un articol publicat în Studii Vâlcene în 1983). Micu a biseric de lemn din Ciunget, construit în 1861, foarteă ă ăț
modest în exterior te surprinde cu pictura mural din interior, atâtde debordant i plin de farmec, prin seria tablourilor votive ce ocup to i pere ii din pronaosul de 8 metri p tra i. Sunt înf i a i ctitorii,ă ă ă ă ă ă ăș ț ț ț ț ș ț
Florea Ionescu i Toma Vangu, cu rudele lor, în total s-au p strat 18 personaje în straie de s rb toare amintind costumele p storilor din sudul Transilvaniei i Banat i mul i arbori ai vie ii în glastr , care, a aă ă ă ă ăș ș ș ț ț ș
cum remarca criticul de art Luiza Barcan, apar ca un leitmotiv în toat biserica.ă ă
Tot în M laia, dar pe munte, la 12 km de vatra satului, pe Muntele Zmeuret a existat un conac al Br tienilor la care se ajungea urcândmuntele c lare, iar pe platoul pe care era a ezat conacul era amenajat oă ă ă ăș
pist de aterizare pentru avioane. Pe poteca ce urc muntele, Vintil Br tianu i so ia sa Lia au amenajat o fântân i au ridicat o cruce de piatr .ă ă ă ă ă ăș ț ș

3. Valea Lotrului, Obarsia Lotrului
Acela i document care atest numele comunei M laia este i actul de atestare a Brezoiului. Dac la începutul secolului al XIX-lea în Brezoi existau 91 de familii care totalizau 308 de locuitori, conformă ă ăș ș
Catagrafiei din 1838, Brezoiul cunoa te între cele r zboaie o important înflorire economic . Aurul a fost prima resurs exploatat de brezoieni. Peste timp resursa valorificat cu prioritate a devenit exploatareaă ă ă ă ă ăș
lemnului. Primul joag r este atestat în Brezoi în 1824. Spre sfîr itul secolului a ap rut prima fabric de cherestea, a inginerului ceh Carol Novac, i acum vin în Brezoi italienii adu i ca for de muncă ă ă ă ăș ș ș ț
specializat în prelucrarea lemnului. Pe la milocul secolului XX, Brezoiul ajunge un puternic centru în industria lemnului i produsele fabricate aici vor fi exportate în toat lumea.ă ăș
AGERPRES / (AS — autor: Liviu Popescu, editor: Marius Fr il )ă ăț
Valea Lotrului la Cataracte
Î mi place · · Distribuie