Emil verza disgrafia si terapia ei

EIlIL VERZA
flIINRPN
EDITURADIDACTICA
'I
PEDAGOGICA
BUCURE$TI,1983
.p.
{d}

rtr-
(a
!l
4. Lectura dupd lmasini - etapi premersdtoare lnv6ltfii
citlt-scrisului
5. &ris ti intelecl
6. Scris fi motricilale
7. C|UF si lblclesF€
8, Scris-cilitul in Braille
26
27
29
4l
46
46
56
t9
73
115
Capitalul III
B.l6tie * ovolullo tn disgralte-distexle
1. Termlnolosie 9i deflnltie
2. EUologia tJlburdrilor scris-cililLlui
D.zvoltir. ti simltomatolosle ln tulburlrlr€ scris-cititutul
-+ Disgroti, ri dt"kf,ip in ,otrdlirle intelPclurui rnr@l
{. See.lllcltt dtsleliet-disgroli.i Id dellrientii de nellQte cotc
ateic ti scri[ in Brdille .
ililililililililtil
1 :!r4
:), F/,
1" r,]-''
tri
.-|j..]-
t.drct.fr Etlll CANOET
T.hnof.dr.to. ANA TlI'IPAU
Cop.rt.: NICOLAEslR!U
$1t{
. .,, !'nl
CnpltolulI : : I :rrr::ir L")'
Dl'rnl3m ri rolatie ln 6vor{ia rimhsjului . : . l. 13
^ l. Elo.urla llmbajului la copilul normal 13
rI Z. tt"lrrr" linbajului ia handicapatii senzo!:al $i de in!e]ec! 20
- r-ri
Copltalul II
/ totdsres deprtndedror de ctttt-scils
| | 2, Geneza grafismului
t. Vi$ta optimA de thvatare a ciiit-scrisului
3. Dtapele inv6tdrti ciut-scrisultt

In loc de on luzi
Rezmat
Resumen
P€Ioue
disgrdltei $i d.isle ei tn debilitotea nintow
tulburdrilar scris-citituttui ito bolile psibic.
l.'ftqulsttlon des m6cantsm;s db l,€.riturelectue t. t.. . '
1. I-6se optimum d'apprentissage de 1.6oiture-lei,titrd .. 'l
. 129,
. 14?r
. 158
Bolatis dtntre scris-citit ?e3
222
: ,'5
229
234
259
Cio!/.fie rI
2. I-a genese du graphise
26
27
2A
31
4t
45
,t6
3, Irs 6iapes de I'applentlssage de I'6criture-lecture
,1.La le.tue a Dartir des images. it€De pritiminaire de leai-
ture-lectuF
5. Ecrlt@ e! inteUect
6, Ectlture et motricit4
7. l-ecture et compr€hension
Betatlon Gt i+oludotr eD dr.Ciphie €t dlslerie 5s
t. Terblnolosie et defiDitio+ 56
2. L'6tiotosie des troubles de l'€critue - leciure t9
Chap*c Iv
DdvelcDtr.dorl rt sldDtorrstdtolie rt.rs r6e boubto. do l'cc;tiurlRtur€ 7A
A; Dtlg$tthle et dhlede d.ans res condtt{otus ile t'lrrkved norniot 74'
8, Frriture et lecture en Braill€

res halaclies psachiques 117
Les lelations entre tes troubl€s du ii.rftji;frf et le! troubres ite I dcrriure
M.tthodes et procddds poul l! correclion do la di6saaphte et de .i
l, disle:ie
A. Mdtha.leser prccidesganercux
B. Mdfhod€s el procadas togopidisuee
silMAiio'" '
158
170
t79
La relaiion enire I'ddiluro-tatur6' et r! x'ersonnaritd
En guise de .onctusions
203
h2
,225
229
Resume en .oumain
R€sume en franqais
R€sm6 en espagnol ,,
Rdsure eh rus5e
Qa9ltvlorr
b formactdr .le los habltos .le l€ctua_esotlura
1. r,a edad dptima de aprendizaje de ta lectNa-esditura'
daje de Ia lecluaas_ltu.a
e de la lectula-escritura
26
2?
29
31
33
4t
42
45
t6
Z La g6nesis del graJismo
3. Las eiapas del aPrendlai
!1.La lectura Besfn 1as imdsenes - p.evia etapa del ap.en-
5, Esc tura e intelecto
6, Escritura y motrlctdad
?. lectura y entendimiento
8, !a esc tura{ectura en el sistema BratUe
Capitulo frl
B.lel6r y 6volucldo en ls disalalia-dclerla
r. terE nolocia t definlcidn
2. La etlolocla ale los trastomos de 1a escrlba_leciura
Cdpthtlo tV
D€slrroUo y sintomatologi! en ros tBFtornos de la 6scttuta-l..tur!
A,. Dtrgrdlid V d.lsl,xla en los con4lclones del intelecto turn4t
259
56
59
73
7l
D. Les cb-acteristlques (les troubles de I'ecriture-trecturedans lll '
de clebilitane oI" 1"9
trB. Les caracftristiques de Ia dissraphie et de to diIerie che. I m
tes non-oosdntsqut tisent et ecixeltt en Btuttte rrs I ffit '
c. Les cardcteri.stiqll.zsde Id disgrdptie et de Ia distedeen cds T*l' lt.
I

La r.la.idn enlr. tos hasrornos 4oi frabta orst y to de ta Acrirura-
{Votodos y procodimientos ale .oreccidD de la discrafia y dist6xia r .
A. Mebdas ! proce.Llmieftos cle car,icte, getuerat
B. M,io.los 3r procedituietLtos .!. cdrdctet especifi.oment. toga_
B. Et espectllca de la disstdJi'-d.islerid en los delicientes oiedtes
qne escriben V Leetuen el sidtema BftiUe . 1r5
C. El. especiJico de lo dlssralta s disletia .n ra d,ebitid.od mentol 12s
D, Dl, $pectlico de las trastomos de ta escriturd-Iecluro en tds
etetneclarles psiquicds .. 147
158
L7r
779
if lr r
' r:, .! ijn : ,i,
'dolrrpo""*" mrnxor qrcurs ri nrcrma
Sdpilulo I/II
fat,nfi I
{"
n[||rx||rx r ordouen{i r npoqeccepn3rmxc p.q{ . 13
l, Pa$auc peq! lopMarbtrorope6dH(? , , t ,, ,. A
, 2, Pasqtsrrppeq{.y rrrr c yuoBeEtsr! r c9i,tgptsnu.}ertop?fBr:mev,.,. 90
la €rcritura-loctulr y la p€Nonslid.d ?0r,
222
Relumen en
Besumenenf.anes . . . . . . ''fi3Resumen en espanol ). rr
Resume! en 2t9
26
27
29
3l
33
4i
42
45
46
71
I
L OrraMarrHLIt Bdpacr rlJr ooyqeFrqcreH.b ! nrc6M)
2. remlrc r'ncbra
3. 3rai6. o6yeei{r creHro n nnc6uy
4. O6rsesre xa ocHoBanr{na ira{dx Fo6paxexxii 3ra4 npei-
uem}turn o6yqeqrDqreHHos nr.hly
:. Illcbm tr
r. IIHcs t
.7.rlredte r rosrMaEre
:8. t{rin. ! nucEMono cucreMeEpannr. . . . . . . .
S3rs oo?no$afin l| rloiroqrr
^rci.icti
x !xc.p4ix . 35
I. Teprtno.ro.rr I x orpeleiesltr , 56
2. 3fldbrad HapllleHni qrenrJi n rtclMa 59
Itailrrrc I ptinrox.rolor{r. {apyEex.l
A. ZwEeeA u ducrpabunpu jtopton'Box uhr.'.Ere

E. Cne4u.httt .ltciet;euu u )uc.paquu I it4 e Bdp!tuequx.ru )p.tkl
tLuraoq u tututJuux na ct.rew Epanf,, . li
B. Cnt4u.lr|t duc.lefcnu u duipuquu nN lt rtsekHoii 01.ra.nctu 11l
t'. C^.qttquta pdp!tuenui rexue r nu.bu npu n.u!ar.t.ut 3.na.
A3axuocsr3! r€{ay rapyuerH*ir tdnori telx N HapyuenrrMr qred{c
1tl
. 222
Ha ptiridr.rov 22j.
na ooaHu!3cxo!
'3dkc
Jvleroau r nDxeMu no rcnpaBjeBro a{cre{cr{ { Aucrpao(n
!tel,d, r. otprd octtp, o .apotr.pa
r). Tuauqno .btaneducecxue $erc)or u npu..rtl
Or{or.Hxe qren|t
CUVINT INAINTE
l)tofdeauna m-am streduit sa inteleg scris-cititul ce-
l,!'dir jurul meu. penlru ca mi s-a parut.? fiind un
llrcru cxtraordinar :i foarte comple. ,q'n fost ad3-
s('ori imprcsionat de dificlrltatile inlimpinate de unii
copii in irsliiirea scris-cititului Si de aparitia tulbureri-
lor grafo-lexice. Acestea au fost, in primul rind, moti-
ycle care m-au detcrminat str me incumet si scriu o
carlc atit de diIicila. Al doil€a considerent este acela al
dorintei de a oferi specialisiilor h logopedie, cadrelor
didactice si trturor acclora care sc intereseaztr. int.-un
fcl sau ahul. de problemalica formirii Si dezlolterii de-
prirlderilor de scris-citit, de particulariUtile tulbure.ilor
grafo-Icxice $i de terapia recuperatorie a unor asrfel de
handicapuri un tabldu al specificlrlui tor, in functie de
caracteristiciie dc personalitate, de lirstii, de sanit.te
psihici ii dezvoltarc mintale, de etiologie si simptama-
tologie si o rnctodologie atit de utild in acest domeniu.
La inceput m-am gindit se scriu o cartL' numai desprc
scris, despre tulburarile sale 9i despre metodologia re-
cupcratorie, dar mi-am dat seama ce nu pot trata o
astfcl de problcrnaticd fere sI inctud, in egale rnisuri,
si cititrrl. Doue motive au stat la baza acestei sitr.ratii:
I lcgitura intrinseci dintre scris ni citir. inslr)irea )i
evoluiia lor concomitentd, progresele realizate intr-un
domeniu influenlind pozitiv si celiialt domeniu $i 2_tul-
burarca scrisului determini o relative dereplare si in
ptranul ciritului ti invers, prin tulburarea leiiei au l(r
modificdri Si la nivelul grafic. Aceasta fiind situatia, pe
tot parcursul lucr;rii, ori de cite ori ne-am referit la un
nivel, direct sau indireci, a fost subliniat si celelait.
In alti ordine de idei, tinind seama de specificul lim-
bii romane, pe care l-am analizat in lucrare, am insista!
1;
lil
Pcovc tr. i.n.u.rcr r3utr.
|caroNc ra t)coroM r3dxe
22
2J1
2:l!,
tl

iD mod deosebit alsupra tlllbLrririlor s isuiui' deorr.rrL
clc sinl mai fr€cvenic, mai variate li mai complc]i!
Pentru iealjzarea lucrerii am Jecut, adcscori, apel h
exDericnta noastrd, fnri se neelijdm datele valoroase dirL
litcratLrri cle specialitate romaneasce $i striin! Am in-
ccrcai. in accla-sitimp, s:] punem in valoare ceea ce estc
comun in actele grafo_lcnice a1e unor calcgodi de su_
5ie.Li- Crr .i 'p..i':' t r rlburir'lnr ''ri: ri'irLJIu; i
I.'n.lr"
d" ildiiidLralrrat.a r:i rLrlui c hl.
'nn
ro -
rnm ci am inlAhlrat elemcntelc superfllre, tocmai dat.:
riti caractenLlui lor efemer. Dai nu avem nici ptctcnlii
unei enhaustivitAti a problemei; in schimb considerim
ci lucrarea sr.lplinest€go1 1 existenl in litcral ra noa!tr''
DsihopedrsoAica.'
hlr. rrmh cr-ranri'ipdl:e ,'1' orul ri 'drc d
'or,'id-r '
util sri ne fa.A obserlatii pertinentc pentnl imbnnar;li
rea viitoarei editii.
tI
"rN^MrsM,5I
;;-;i" *o",rfto LIMBATuLUT
':, r,iirLcaprccia ce, ln antogenezi, limbajul arc cea mai specta-
,.,r, ,. , ,.r(.tLi- J nrrF lod ^ Lun.liil- p.ihi . Dil-r.nrcle ind.t.
.t,,,t, I I .nafl pregranLe,; d^p nd alil dF . r r.lurd ist-m,rl rl
', '
. i , ,rD1ral,lli tonoarri.uldor, .it .i dc ^rrditiil" 'o'irl-
,'ir,
'.,r,
rarm
-fcra
I nEVi"lia) in .ar' -ar! re ' oprlLrl Faf in-
r,
','1.
limlrarrl rrr .c apzrolLaizJldr d. '1-rdlle lun' 1ii p'ihi e'
'",,,',.
, ' '.'i'oe,
d.liird'o fihi'd onLr'rr'ieun ror i r
'rdrJl
in-
i,',,,r,'r'i ira,rro rl:i .u mcd'rrl 'n.onjuraror' Pr"crP'elc inregi'-
','r,
| . lin:a ,imoaiJlur, onLribri' la l;rb;r' 3 "pcrren!er 'uprlLll!'
.t r'.r. :-ler-n!.li
'i
acn',u a ' sri'r rl-r/a d'lnlrdr'd
"lorlJlr
'
]. EVOLUTIA LIIIIB-{JTJLUT I,A COPILUL NOR}IAT'
I in;r la trei luni, emisiunilc verbale alc copilulri nr.r siDt dife-
r,,rli.rtesi cle sint incadratein aclivitateamotorie. Se constatt ci
r,,
"r,tc,eineza
timpurie, €'olulia vcrbali este corclata cu dezYolta-
i(, moiricitafi.
ln rruneroase li]criri se cvidentiazA IaptLrI ca drrpd modul cum
r)inLricsc obiectele, dup! precizia actirinjlor Fi a miicdrilor sc pot
li|(e prognozc relativ validc cu privire la dezvollarea si evolu1ia
limbaiul;i. Nlotricilatea, mai avansat;, se insoteste cu un plar
nrbai mai .;ariat si in general, cu o dezvoltare a condrilclor actio-
rale s; 'crbalc carc Dcrmit o mai bund relationare si integrare cLL
,l di' ;rr. Chidr mPrsul , rur "'pii :ndi.rca dlrofa "L' adF'r r'
.,.,^i,r ,lL o mai J"r olrara ,apxiralp d- .m:s;t,|li .fbale. Sra r"-
r,r- :.i. <i -,r;d
.i lapt rl a tFrir.l au J I dar ' di'cr't or d" -
,,lL"re far,l (1. bdipl:. aril nP linid del olt r" mnLri':Lir'i cit ii
r rorb;rii.
AUIORUI,

Dez,ohar€a psihomotorie csic semnilicativ iDtercorelati dirl lI
moii: sc inlcstigb€azh sirlciurilc motricitnlii ca liind semDifiii,
trle pentlo situatiile adaplatil'c genera.te. Totuqi, sc impLrnc ,
p:.':/j1f,: .J n,,.ntr,dam i,,tdbjlilJr-a moLorie a ,r.:-.o,
.r dczvoltarea motriciteFi p€ntrlr ce prima se dalorcst.. irl prir
cipal, Lrnor djsannonii la ni.clul sistemrlui n€rvos ccntral 5au dni
crcii:biliiiti e.-asive,p€.ind a doua csic consecintauuui f,van.
in frinctionarea lui echilibrati. Ca a].are,insiabilitatea motoric nt
numai ca nu coreleazi cu un avans in dezvoltarea comDoitrlnen
r^lor rFrbalc.dar. d. (.le mai mulre ori. pcl. insolili ae ,.tn,.ra
alc limbajul i oral sau scrjs. Asadar, copii cu o d€zloltare motri.n
mai avansali au Si posibilititi verbale mai acc€ntLratc.Fi dupi trFi
luni, suncicle emise de copii sint coDfuze, dar ele eyprimi dirt
ce in ce mai muli .r anumita stare de con{ort sau disconforr sau
o ccrinF. -alce.stcsunete constituie ginglrrit l. Ac€sfca in:ep sa
s€ dilcrenticzc si sd se organizeze in unildti verbale car-e au (j
anumiti semnificatie mai ales prin jntenlie, dar ti prju acordarca
de valori sunetelor ce pot desemna (semnaliza) starea d. t-oarne,
dc sete. de lipsi dc confort, de satjsfactie. de bucurie etc. -q.ceste
slrnetc izolate se un€sct pe Ia 5-6 luni. in sjlabe ce se repeta
(ta, ma. pa), constjtuind asa-numitul pro.ies a1 lalatiunii. Pronun-
tarea accstor combinatii de sunete Fodrce pldcere copiildr, ce.a
ce face sA Ijc rcpctate inclefinit. ln f€miliile in care eyistir o
atmos{.ri ling|istice falorabiii Si se introti.e o comurlrcare in-
sisienti cu cop;1u1,progrcsele in achizilia si intelegerea .,.l]rbirii
sint mai rapid.. O ma.e insemnitatc o are, ir1 acest proc.s, cn-
pacitatea cte imitalie a copilului, car€ incearci sj rcproducri 3nu-
mjte emisiuni verbalc ale acluliului si sA intretini comunicarea.
C:tre sfiriitut prjmului an, copilul arc posibilitatca sA p.rn nlc
uncle (ar'inte simple, ce€a ce contrjbuie 1a o mai hrnA adaptare
si rclalionare cu cei din jur. In'felegerea vorbirii cadti un a{ans
Iati de posibilitilile de pronunlie- lNevoia dc a se la.e intel€s
crett. foartc mult in LLltjmul pitrar al p mului an; de ar..,a co-
pilui {oloseste mimica, vocca, gestnrile, toate mijloacelc ;Jl'sibile
Dcntru a r;spunde planului oornunicarii socjale. lntre nerc3Ltatea
de a se iace inteles si necesitatea de a intelege, aceasta din urm;i
ejtc mai puternici Si mai largi (de accca copiiul va intclege intii
sensulunoi culint si abia mai tirziu ra folosi cu'intul respcctiv).'r-
Psilrologi| copilLlui, Buc!.eqt,, E,D.p., edilia ; II a,
11,r,,,,,,r, ' l' l'l"lr,r.' .islemLlui torrurugi lr
'oPir'
li'e!:'-
L| !di,,rr,,,,, rl .1.,."'r,'rr ' ^. d. pirer' i p'nlrr jno oJr'mrsr'.1'
.,,.,i, ||',,, ,, || ,r1 ,rl:o.'rie dNLarlii ' nihrF .lridrdJ'; '!pi;i
,,,.,r',
' '
,, ; li.Jli l rgi ti"" d''cf rP Totu:j dup; 6-lJni
J ,.,,.'."
',r, '.,'L'. '
irirr" f"n'r'n"l" o'unlat a'
'
op:i :n -un'-
o
',t, ,',' ,l , i':il, funnl^gi'e mdi pregr arrlP Jle I mbii.mrl"r.]e
i",,", ' ', 1 ." .lc .-l- mdi L ur d' .roru rtrt ('o rrerPJ<!r:p
,l, , .,, ',,rt'1,". rloru. 'nnnLio' rt ' rblir d,'i p!ralplj'm rl ilrn-
, i f:l' A.niP. d, 'rir
I rdptul"
':
a'h; tirle 'oorrror
'!rr',1
I ',,rr rrnitLi virsti sint ]a f€l in toatc limbilc, cliar daci
'r,;
',
, ,' ;; ir,l,;voltirc d;feriti. ln insugirea sistemr ui fonolosic
.ril, | ,, r'fir.iDiul siratifkrdrii ce arc la bazi contras'lul maxrm
,
'i
,
',,
, ,1,
",,
Lrnui drum cle la simplu ]a complex si cu tcndinla
,r, i ,r. ri .r, r. i omoc"n:2, r"" .dra.teriti, i
l', r,
'
.l rnL"prc'"c^lrr; r'-l 'ni)
ur' na
"pil'l"i
:n'FP' 'l
''
"ri '
r; 2" " na mulr'.bp; irrd un J
'Pnr"at
ror d' io'1r'
'r1,,rr,
.,Lr numirui cuvjntelor pe care 1( irrlelege si le pronun!''
ji.", .'t
',.A
. l,rF lr.i .n: pird d .ir'
'
m;c D"r d'' ast_' pc-
,',.,,,',', i:rni".lri der n" .,'"roi ,r-. Cupil rl dobnde L" po'ibilila'ea
'. .r , rnrime"Lrcl,rinteic -i oorinr'le nr:n , uvinLe p' ' dF- invat; 'jr
r' l'!, ;n r^el*, r"rmi-,1 ,urLF propo/iiii :i f'lo'i d r'12' 'ormr
,,,,r'i.'r'r" r.:m,r'"'tn. Tor,'i, 'L'r'rn1' I
'srp
olo-it. d''our" 'rr rol
,i'.
' ',,""1:;]"
.i .lesFmrea.d . s;Ludtie or''Atd lnrrPJdJ ru'r'ir'
, .r,l m'oi"rrnan a oF :fL. -j- l'i. /r'unumF dom"ncrrdriF si
'
rrii 1" -
,"1, ,1.
"111e11;norea
''l,rji 'trrdt''c lfollr'c r_l"l"b'd Dr'n ra-
,{,rr. r"d ld no; qrlzr^J ..r')iFcri; sin':ita d- copii dF J uprr'rd'
l'.rl'.,1- i . ..m, ni a "ir 'atii c' dpr''u inr-brdrPa
'uprl'rlLi 'n "iruc'
''r.' ..'r. LimL jul d rii/edr; 'hldlr'
||,'|l"Ll.,illa".npilulri.'a".]a.:ii.ip.lrr|rU|.j'|ar
.,li' I.o: ri."cld ril:. pdrri' ularil:rrl'r ':sr'-rn'rlJi ncrvo rcntral r
.' i rn"i'.;a.i' apararulu: fonoan:culdrnr'' opilul drtPDfF''olar.dre
,' s.rip ,1" dili"rrltdi rn pronu,rlarea I nrecti Dinlrc drFitc crrn'
,
'ioi.,"f..mai
frP.rcrle 'c r.f.rd la ^1i,'iLrrFd {om''iurea unoc
'"r"r"
ar"
"rt'.0,
JFlormar.a unor suncte. i lu'Jircd Lrnnr stret^
|u allele. inversarca rinor sunete in cuvint (metatcza), perseverarea
'.r,r.rcror
ori a s;ldb.lor in cuvi,rt i c
"ltrdgerea
saJ 'on'c-trdr"r
rnor (Linrc
^t,.
T':io a.^-LPa .o'stil r:P Ll:ti"ll'!i dP 'rinrP pr-
rop.ni. otop.ii a.eqlp virstp, "i aLro nar.rr.i fi"iolnts'i'a rJ r ele poi
';?.]r" ,'
".-r'itl""ri"
dettrL'l"8it d da F s" m"nLia dupi 3-4 ani
;;i;'i.,r-;;;; r."; deprinderi srcsite de vorbire Exista labele re-
'Jakobs.n, 8., Les lois phahAnlses
'|u
lansageellJantin
't
leu"
' rioce .idtr 1a phnoloqieqin,rdle, in aol Selected W'itings' vol t
I,honologicatSiudics, r962
l{

laii., ample a]e progreselor de pronunlic ce sc rcatizeazi trcptrt ir:
lrrbir€a copilului anteprefcolar.
Marea capacitate a copilului de a-;i insuti sdnete.:i ciiiaf cu.
vinte noi a atras atenlia multor cercetitori_ N. Cbomskl consi
I Fr'. i d 'rctofir.r sr"r,1ur:i grnc"hrile r tinLaj.rt,,i, i.ui :Ll dr(.
Fosjbjlitatea ca n cuvint insu;it sil foloseasci utterior. ir nc-
numirate combjnaiii, fdr.i sd mai fie nevoie de o invdlare supii
mcntari. Dupa acelasi N. Chomsky, Cramatica translomati.;ali
sc bazeaze pc ansamblod de relatii si reguli sirtactico-semantice,
priu inlermediul cirora se ajunge ]a structui noi r.erbale diD
a1t€ categorii de structuri. Astlel, se ajungc ]a sublinierea iJoten-
iial lui si realului ce este jmplicat in competentd si pcrformarrtd,
ti care in fapt exprimi crcativitatea ljngvistici, c{,rcrctizatj 1r}
ot eraiivjtatea cognitivd I.
E:(isti .lo :r caracteristici proprji insu;irii limbajuiLri. hilnj rsre
cal:aciiatca de a inlel€ge ce irscannd cuvintele. Accasti t3pirci-
'a1e.cn sLL,ri-
-
o'nD,renLd- (c.rcepr Jolo.ir i . u-j,.,,1irtsr;slj.,
'no'.^r'4, d,,r., c"Da,ilaLo(pronuF!ia) FsrF B(€e, u- lolo,'
diferjic cLrfirlte. -ceasti capacitate se indic;r prin tcrDonlil cte
"performanti".
Competcnia;ste, iD general, mji dervottat,i Cecii
pcflormanta (copilul intelegc mai mulr din celc ce i se comunici
decit poatc cl insusi comunica). Cu cit cstc mai mic c.'DiiL{l cu
ali,esl^ m:'
lceasti,,distan!e'( rcprczinti spatiul psihologicdintr€ linbajul
pasiv (al compctcntei) si cel aciiv (al pedormantclor), da"- si in-
tercorclatia jgcneratjvAi (creativitatea lingvislid), poterliirlut gc-
nerator al vorbirii.
I'jrill dczvoltarea nrtensi, in perioada prescolard (:l-.tj ani), Um-
bajul indeplineste tot mai activ fun4i6 de organizare a a4ivititii
psihice. ]letLfi de vorbirca situativi sc dezvoltA loririrea cort-
textualS care exprimi mai binF coclenla, iogica idcitor Laa.east:r
contribuje si cre;terea .olumului ocabularullri si nuanlarer cu-
vintelor.
Spre sase ani, copilul displlnc de un vocabular ca.e n iaciti-
tcazi folosirea de propozitii cu o structure mai compleri;, alci-
tuita djntr-un numer mai mare dc cuvinte si cu sc,mtlificatii di-
i€renliate. In activitatile de marc solicitare, cum sinr cele de joc,
copillrt creeazii noi cu.iite, mai cu seamd cind apar situatii pen-
trr carc nlr gAse:te imcdjat corespondentlll verbal ; chiar dace
-gilir.ca'j
c'steb;zari, ea se irt.grcazi intr-o structuri granati..rl;
normali (r. Slama-cazacu).
I'olestirile prcscolarilor mijl{rcii, si nai ales a1c celor n1ari-
dcvjn mai complexe !i mai nuaDtate prin inteleg€rca inccar smLL-
lui carLzalii prin formarea unui,sim9r'al compozilieinarativc
Rclevjnd importanla limbajului pentru comportamentul si ac-
livitai€'a fiinl.i mane, J. Piaget 1 il comparA cu conduitelc sensrr;-
motorii fi subliniaz, trci mari deosebjri in favoarea crrduitelor
Ierbaie: 1) da|d condui'ta serlsorj-motorie urmirelte cvcnimcntele
Jir:i si poat: anticipa clcsli;urarea acliunii, cond ita verbali ptaic
adopta moclele !i scheme opcrationale anticipative; 2) in rr.'me
ce ...,nduita scnsori-motorie se limitcaze ]a un timp si spatn!
apropiat, limbajrll faciliieazi gindjrii posibilitatca d" a se c).tjnde
in limp 9i spallu nelimitat; 3) conduita scnsori-motorie se limi-
teaz:r ]a actiuni succcsive,ftapi cu etapi, iar gindirea. irtin inter
ncdi l limbajului, reflecli ansamblurile relationale, si|lu1tatle rl.
, '. imcntFl , .i cf, cLelo-probdLil:ci;'e.
Odatd cu jntrarea copjl iui in Scoali, sc imbogdte$te experiinla
.erbala si se dczvolid '('rbir.a titerari culti. In mod deo5eb:r
se actilizeazA capacitatea de a dif€'rcntia, prjn denumiri adectate,
obiecielc si fenornencler.dc a nuanla stiljstic situaiiile, cLea gilrm:,
de a ironiza ti.le a purta disclltii coDlradictodi. Prirr imbogitirea
experientei cle cunoa$terc Si dczloltarea ca]-iililor gind;rli,
-'xpri
nrarea se.liyersificii 9i cnpatii claritate logid, dar in accla;i timP
.restc capacitarea d€ nrl.l€gcrc a informaliilor rec€plionatc. Ulr
rLrl dcoscbit i] are in.Atarea scris cititului care contribltie la or-
ganizarea intcrcselor intelectrale 9i dcschidc Pe$pcctive multiple
ile accesului 1:r cultura. Posibilitilile .crbale tot mai mari, stilul
vj.ri fi pronunlia, relativ corecte. dclermini Si adoptarca unui mod
persoral de exprimare a ideilor. Dacd pini la intrarea in scoali"
riorbirea este invitati mai m lt spontan, sub influcnia proce3ului
clc instNirc limbajul sc insuseste organizat ca 5i reg.iljle gr'ama-
ticalc. ortogtafice ;i lexicale Se poat€ afirma cd la fcolar con-
duita lerbale pune in eviclentn dinamica proceselor psilice )i mo-
dr.rt cum sint asimilate inituentele socjal-culturale, rolul pe c$re
i1 are ljmbajut in procesul cunoa;sterii;i, in generai, al schjmbulri
.1e infor'rna1ii, al transmitedi dorintelor, intentiilor etc.
in clivercilicarea formclor de exprimare orald, cit li scrisd, bo-
garlia ,ocabularutuj joaci n rol deosebit. Volumul mare de cu-
ii;tc Jaciliteazi pro.resul intelegcrii ;i a1 asimilirii inforrnatiilor,
l PiaEct. ,L iii lnhcld€r, 8., La psitch.lagie Ll. leifdnt, Pr-
l6
N.. Le langage et la peflsae, tra.is. p.ii!. :libil
t7

lar in cazdl transmiterii acestora inunluirca logic5 a ideilor nu
se poate realiza in conditii optime in afara operaliilor gindirii cc
Drcsrlpun cit mai mulie cu.inte, denumiri, cnncept€,noiiuni ctare
sr rare lrebuie se fie prcmis€ pentru o enprimare adecvati
.' .,,e td .le r n arrLrrtdr, in ptu" Dr, rru crrp m r:1i durL,ri
'W.
St..r. Cl. St.rn) a I cl.LLrdL inrenGr- ,le numir, l,ri cJecu-
in. Fl Dupdi..r . o'r,rlr'. a.ufpri-d- bogbriaa.Frnra tz.o.
J i' d. , r IF ircip T|l .cpJsra ordirc dF :d.i. rmfres:onei/a
tjailnrilc.aiitative, dar li caDtitative, in achizilia ,ocabularLrlui dc
la o porioad! de virsti la alta. Citeva cifre sint iemniJicative pentru
,rle
"_f-rnrr. nd: . r.: I" un 1r., opitut ooa-cexpriTa , ir.d t;0,1-
.r I. : lr J d, i. .n..1. rlrrul n nim. . d-aur.rmaliL4nn.rvi*l ,
f.diu de 700 800 cul-intesi maximum de 1000 cuvintc; la 6 ani
locabularui minim estc de 1500 cu.inte, mediu clc 2000 c linte si
nraim de 2500 cuvinte:jla sfirgitul perioadei Scotaremicj se in-
registr"eazaull adcvnrat salt | 1500 1600 curintc irr vocabularul
a(t1r-si 4000-.1500 .olumrt vocabularului totat 3.
ln pubertatc. dar mai cu seame in adolescen!;. exist: o preocu-
pare corstienlii pentru dezvoltarea limbajului si insu;;irea unui
,.i L ldr .1r nlai bo8-r SLh irfl r4nrnur.r obie.rF/le inv6tam.nr
'F ^
t 14i./i in ..orl; ci d le(tur:i unur l.r^riri din d terire do-
Il1(lrii, tinerii i;i_Jolm.aze !n stil pe$onal al expllnerii idejtor si
stni preocupati dc folosirea unui hcabular a1es.Debitlrl vorbirii
oralo si scrlse crcste. de asemenea,foarte mult fati d€ pe oada
'crLra mi.a. c r irl.l.
'le
<p-. at rare inlr.Ac, !o .aLL,t";rt a.r,
.r : r
.., r, I . ,n. .not,;t ."tisfd.lii in Jritizaror tor ir .onersatii,
,', l: . ral I iri erb.l.. .-!ntrulerre pr. expunerile sinl inmr_
cate .de semnificatii multiple si mianteri care lArgesc gama ideiior
rxprrmate in co.text. lleoarcce, in aceasd perinadd, invdt,areaeste
o actjvilate fundamcnrald ce se realizeaza prin instrr,rir; scolari.
in care predomj.:l focalizarea de obiective, interese, aspiratii, tind-
rul isi d(:zvoiti strategii a1e in.dlirii tot mai rafinate. de pe
ulnla .reror.r benafjciaze intreaga activitare psihicd, inctlsiv lim-
bai!]. Dar perfectionarea limbaj lui se realizeazi si p.i. imitalii
-<j lnldele in scopul auto€firmirii si a[topcrfectionirji.
La virstelc matune, limbajul este mai organizat Ii sllpus mai
srringent inflLrentelor sociale. Factorii psihologici. aalc slau ta baza
(osiiportammtuhd verbal, se exprimA in primlrl rind ca motivatie
' 6"t ioi," li., !:erza E.. Psit.olasn.rrr/eror,Bucu.esti,E.l
Did, ji Fe.l . l!81, p. 78.
. 1$chiopu, U.. Verz! E.. op. .ii. p. 113.
I S.:riopx li., rr'f7a E. .p. cit p 16r.
IIJ
r'c nudii tr i.,,:i.ludli,,rt.r.dL srimLldLdde.ondiliilc ' 'Fte
rle
'nriu"nL"i*
FClL.,,1:F.Dir lrn, r d' veder" verbdl. la r'Fsic rirsle
;",isit,,1 m"i mdre.apr,;rale dF sJdpr:rF ld condiliilt oc mediu.ri
it"
_"au"uti".
intrucit rcstructurarea 9i mobilizarea
'es
rselor in-
t".," ." *r-u'. pc cJno:tinlPo indiid rlt'i si p' cxPer'enta dP
riala. Iol,:'rc" limbajLlL:este 'r}a' adcc|dti situatiilor oate cx-
prjma
'na br." ,or!inulul id' 'ur 'i €l dorirlelor' rdr aeslrrrr'
mimi.a .i La.t^mimi.a .'nr mai cxpresF ': indepunF" mar r'rne
rolrrl oc miito.cc ririaloare al^ .ompurtampntJlu verlr3l l ,1p r-
,""tion.'na in;jr a"nl"r -,rbJlP (lp .{prjmare. n ronrrib.rliF :nrem-
nati si o a.luc"influ cntele erercitat€ prin intr€aga cultur6' loctut''
l:r;".i-";
-,-
spcctacole,asc ttarci emisiunilor de radlo etc La
""n"l"i
i"
"a ""ce'
o;saturile ctc personalitate, carc imprimd limba-
iului o anumiti colorat rd, un stil proprju' debit mai mare sau
mai mi.. caractcristici de accent Si inionalie etc.
SDre cleosebirc de lrerioad€ic preadolescerrlei5i adolcscenlei ln
rijele:,1 rlr, ..rdo lnr"re" rl 1f "-'r'penrrr
(ulrivar'd unr;. lim-
bai ca . -a c .rjni . r na: murLc , uvin!P alc l;mndJLiri Flevat
""i;nt"
.i
"*rr."iii
carc au o circulatie relativ mica;i carc oglin-
desc o riarecare pretiozitate in lorbire- Aceasta ntL inseamnd c'
.culr;'
""
folu.:
"n
limbaj mai
";ra'
din punct d" rFderc
'alitlli
.i
'arLi1Jri..
Drf a'lri..iiilc pF linl* l;nrb.jul 'i ii pcrm I adulr'rr'r
.; opr;ne, relatir u'or' ur:te d^i'. isa nt' fic pr'o'updL-d.r"-
iir,iii''"-. ui" a'el,a:i m'rie tircrii
"inl
;nLlinaLisor. folosirea
rnor i: :Lo"ne, ,un. dpr; ,d 'a da r
"
not6 distil"l' )i concoNL'r-
*iii.''p.-.'"r"'i,'irii. E (1, ;r,': todrle aleni la modul
'um
estF
lolo.it i mbdrrl, nra"ife.rrd i,riludir: dF de/dprobareJala de PVen-
i",r"i. -," "11
i. e:rp.im"r", dFr""'r'lur' el' lrr schmb ii
"dm:ri'
." n; .arc J; .J|. c r ' *ucalLl,r bog:t i
'
ar' i'oina' r' no
i,r'a ,"r'."r-l.r:.
Se Doaie remarca ca a fi bu4 orator nu inseamna a 1'orbi LLt'
totosincl cuvlnte pe care nu le intsleg cei ce te asculti' Utl i)rn
yorbit.,r' exprimi o mare bogetie de idei in cuvinte pllllne 9r-prm-
*-r" ri-#j acc"s'oil rncnriat d"cnsurr :i cmnrli"arri mLritiDlP-
P" l"'ai dr(.prale F afifmd ca Derc'1alita1^a'rnui om poatF rr
I Lrecl-.1h.prirrre altclP, .i rlLrp, .omp.rtamontLrls'u !crbal Un
,
'bilor
'riFl;g' rt
"-re
.apabil sa c^ addptezcla conLl!ia irlPrl'-
I .r,.rlor, { l. :ntelcdea^xpr,i!ird
ca. mim:'a, Leri'a, sa sesrTeTF
rlacil este receptat si ascultat' cl€ci si comunice cr1 ace;tia Arta
rlirb;rii estc cli{icite; ea presr.rpunesd ftii cit trobuie si vorbeFti,
."
"r"-" "e
comunici, cum st tc aclreseziascuitatorilor !i' foarde
important, se te oprefti cind este necesar' Dar eficienla comunt_
19

,nr.l .i d r^ceDrie:
-
Lr dFp:ncjp. .. ex.tJ-irirdLp, n rm i .tp cJli_
lar..' "rL'itoFrlLri. Tn r-.rsra ,.rdinc de idej, .n D.ihot,,E,, $.1
st !'i,'r. In.lur..Lip ,,,
"rrL
qile jj mar:mca grup rrilor, roiJt .l:tF.
rridr.r rFrptp dF. nrrni,arp .i .i:.icn;d drFrrnra. DF.saLi. Jc ijn_
rJorrdfri rr.-1ru pr.,rcr I de .i rc,cpriunare .n. r:,
lri1. ||rerp. r.onat. .i nisLrjLuria iprarhic; d .otj. I". r,,.
"a..
i"
'nLl.pl;n,*. mcmbrii AruDului in cErp rp rorbe.te . C,im r.t,arer
ireiruie
.se s-A acomod€ze problematicii puse in disculie, si tini
r,i.ma d,.u^rriF.do.drr.rari"rici, de tocrL:nde aro loc (in Jc.
-rnatn ,dL ,n ac1i. n: di:iradivo or: dF ju.), dF catirrttsr memLri_
llr rnrc participd 1a c.,rnlnicarc 2 etc.
r(xab larLrl s€ rezume la cileta cuvinte
'le
strrcLa ne{iesrlarc il
f*ljd**u'ft'fff
$*"'"$rb#
irs$#ll+ti{{*'$f$i*ilrl.
[*W;i--i$:*$;+A
f*tq*ilt+l:.r+rt
g'$#$*ts*ar
ft#*qsti+il'"{liHi#{iii.rry$::iitildfii
2 Fl'Or,ijTI-{ Lr$rBltuLUI LA II_{NDICAT'TII SENZOT&L
SI Dtr INTELECI:
i :'m'. - "
, apjl I norrndl i-i i,- r.- ,t . orlrirFd mdi mull sDn_
J,,.
'... ld ir,Lra'.d ;n .,u,tr. ,"r d^/^trarpJ f.:hi ? se rF"ti_
.'.:/- pr,,gr..v,
.hrnJ:,ipari: ,, ",r:dli. .i mr. , u J-erna cei dc
'i:prF-r. d {prn da ,,9.ibi1ira:i rn rl' m"i r,.d,,_. .i marifajra star_
:r- r. c. nrurjr I .nb rj rlu:. Ir , rmai drror.rd def .ipntei d;
pr n, nr.^ pe .r+ o du. drf ri I} rrL tap.r.r .a prr,L,"nFIF :nr.rn_
lr'rd: arc r- ii jrrJJr,a,,a rtr-un cctpm rl",-mrni..,rc r:er_
m.d .r , n I D. a,.-a. td inrrare" i, ...url.t. , u: .rt hdr di. nt)at mi | .
ar Dr./'ri. i cp6riprrrj Frb1l; tim.liti, , Fed .c fr, e diiifil
ljn, F rl.d. rnu:'re j , Lrno-r:rret^" .i i.rnrorpd .irir-.cr:sutui Le.i
_.n
,J7, rilp dp hdnd,dp r.or. et drp po.ibil LarFdsa irrntcapa voi_
:.rpr ce:.r Ll n jur i rcu-c-,e sr sc rr.a .r.telF prin cuv"inte s:
p', r.. 'ii
-r
rtF. rr u d"aruir,. sjmp!r'catA oin pu"cr cle r.ederi
Lr, 'r. lical. rlimD:r,.r r^rL.i .iir, rtlrli orFgnantc ir (e prit.e.tc
spniwtio..ri rrlo" )i in exprimar., difercn-
iFL,r si. nuantclor Joarte numeroase ce e!;sta in'timtxj.
Inertia_ psihica si .,ocabu1aru1 s:rac sint irrtncipatii j"actori, ati-
r'r".'p.sldba m,,bil trr,. inirltut s.i,ur
"l
pn, e.clor ;nLetectirc,
ampr.-1a pc r'itelFBpr,a r.oroirii. Expr;mdrea cnn_
,rLrrFtor. rorUdlp p.te
"'mot:fi.dri. C..mndraii - | ,.op;tul normi,t,
r., Jr,JtaruL Landicapat't.r e.tc r"d rs rr mJ: p rl:n d. JL:rniilate.iar i. situaliile unui dcficit de lntetccr sau senzorial accentual.
1 Verz!, E., Particrlontnfib
.l..ii hot.licdPdti, in Limbire
insu$rii limbii si littbdjul[i Lle cnhe
moalerne in scoala, aol l Rocurctu'
stimnldrti actititdlii psthic"rtt
hiondi.dpati.,in Rerista de psihio
rr)oDes.u-Ne earu, P., (_uj .t. psiholagie
ljjrog|aIia Universitetii Bu.ufeiti, 197i, !. 45,
: 1' n c i c o v - B o s d a n l., j,sihatalie generata ,i
v,r. 1, Bf.ufesri. !dLtura Lli.ta.|.i si pedagogi.i,
! Vc.za, E., PTticuldritarti ole
deztroltar.a tinbojtlLt Ia ele'ii
1rtli, r. ti.l.

:i ir cond!!ii]-^ unei activifaii de siimulare organizati a limbajutui
(tr jrr.,ccsul ;nstrlrctiv-edlLcatir). ca urmare a capacitelilor dife_
rit€ dc receplionare, in iunclie ale gravitarea handlcapul;i.
In scoald, dcficicntui iD:atd si faci eforturi ;i sa asimiieze
i r:r.u., , ielc n moJ nrgdniTdL, J5 .1,,.ti-nii/erp oipF-r^lF imLd-f
d? pruo . rl :n.Lru.1i€o r.-ri, sa deri.a na' orgo.i/.; ;n dciir :
i rirdirF -.: n gcn^ral 6-.i dis"ipli.e,,r inrre,lPaa..:r: ale DSi-
hi.i. I' u oir- l^ i..arp r:;-jit I "o -ifi-. pro,;rLi,i .n..ru"i.!_
,rJ.r,r.!1r' ,p adJr,8; .i arri.ira1iocga. ./ale o. _Lmrlrr, J timbr_
Jir |l {., e rm s-c pru,Fdd' .u dfLpr ayp,cimc.]|i,ta),.. pot obrire
progresc insemnate. 1a majoritatea subiectilor. in dezvotiarea Dro
mqlor .oEr'iri- i '. fcrrnarer ,'. r 'r'i.., . r ,1. n r onJ-ieL"
care fa.iliteazi'r iDtrgrarea 1or i.j coiectivitatc. Cd toit( efort riie
de!.use 1a handicapalii de intelect, se m€nlin o scric (ie caracre-
ristjci spccifice limbajului involuat, in care nota dominanti cste
nceca a.omunicirii jn.oerente si a progrcsulLri lerli pc linia flrnc-
liei s-"miotice a vorbirii. Handicapatii senzorjati din gnipa experi-
meriale (mai .u s{rami (Fi de vedere) inregisircazd progresc ,-vi-
clente ir dczvoltarea limbajului atit sub raport cj_titati., cit 5i
cartitati'- c€€a ce lc irrmite si {oloscasci constrlrelji lingvis-
tice tot n1ai complcr.e. La aceasta sc adaugA formarea opera{iilor
mentalc implicate in aciivitatea dc gnrdire si cie inteleeeri. bazat.
pe o m.Jtivatie tot mai clar conturatd si tx, dezlrltarca aspiratiilor
in ccrrturarca deprinderilor cognitiv-cuturale, asemilnitoarerpersoa-
nciof no-malp.i c€"F spm*ifica .omppn!dr.a dcti'ie r,,I sFrzor'alF.
Di,' ,. . ra'il. organizar-, d . oi. pr"c, -Jl -rrL,Li, , d,,,dt:
rczultA,.i, chiar.in cazut handicapatilor dc irtelcct, limbajul se
s pr c mai usor influentelor pozitivc, in raport cu celelalte funciii
psihicc si cir atare estc necesar ca prin intermediul acestuia sA se
organiTezeintr0aga actiliiate compensatorie Si rccuperaiorie t.
La handicapatii de intelect, dccalajul dintre dezvoltarca limba-
iului fi celelalte functii psjhice este foaltc evident, dalorita Japlu-
lui ci posibilitdtile dc inlelegere ii ideatie rdmin limitate, in timp
ce capacitatea clc exprimare inregistrcazA proglesc intcrcsantc.
Pentrlr handicapatii alrditivi situatia se pre"inti astfel: alezvolta-
rca psihici generald inregistrcad progrrse remarcabile, in timp ce
stmctur;le limbajului avanseazd lcnt in procesul demdtizirii, iar
la dcficientii de vedcrc caracteristicite vo.birii se apropje tot rrai
mull dc ccle ale normalului ti de.in suport pentru stimularea func-
tiilor psihice superioare. Ipare aici, cfident, fenomenul de hete-
i$',*r:":*xJ:a**::fin"",:lt'."*-:1""-
:m*"H"i:':"':t:'"i:d'%";'"i:?J1"ffi
'1'i'i:Ti:",$iTiiar,orabile.
,*:;;*li*;,t'"r;"'l;;':"i.il,.l"il',1,ffi.*"'i'i*':lii;::"iifililii
:l**"-**.*:.:".'rsr"ii::,t"i::1"
ll,i,::;,1H"#ifi:i:ffi::i"{"":"r"iifi*"*1":tr1:l:?
:i:Ti,:i"f,,?:r"-::i,
""'l*llll'l"L':l'":l;:
iH:ii:iij'i'::::{li
:::ii:.;l':;l'*'.:;:,iffii,il'iTili:";';?:il'i!'1il;i::i;:
tj:'""i"g"';;;l:1,:t1,";.:'r !:i; r;:11;il::iili:
il*iiilT.f":lT*:;#ul'Lr'*i:1"::'fr':5.'l1T
*"*iui r"l n:,"gr :i.,::l=:":"""
crra'ieristi^'crrr'rJr'or
),tiit"i,"l,""T,l"'ilili); ililiiliiil f :lift:';;Jiii;
ft*i"t.lru;n*":ix:'::il:,1;:'i"::f"t'J6"e:..,:*ry;1
il-'i't1t'iti"i;"i-":ll]'t#ir'$i.iliiiii+
],:::Tl"?*'i:i-'ii.i:iii::iliil*:l,r""li3.
iT.','$.''.r"Tsl"i.:;.I:'i:ffl#JHift;;;;n".."ry"f",1e
Lfit**i*x#**;*tr;."'r,:*::{n:"iJ""
:ii:i,ru*i"*:"11";'*'1:",..:"i*
l v er ta, E., catnluita l Verz€, E., Dishrtd .tt
, putan, C.i Proble?ne
si Ped. 1982,P 59
r!fd,io Pi. Bu esri, Edit D'd r P' l11-
.le sudapNihalogie, vol IJ, Bucure'ti' Fil Did'
2:t
.,
^.tt
o .-ola,it.' ni.i, Erl Did. ,' Pcr

l:, . ".
." râlirFa/d i , . .apLa
-.i cLc nern.luct.cd sau stridpntj,
{rnu nu rc respecta accentui
u('.,rp,c la ha..dirapdLii de cd"r. nu csrp itfe,.dLa ir,reqrilarca
inr r-zrorjtor Frbomotor:i dud r', iar d.zoltarea inr..lpcri; cstc
ir li., ,io"m?la. poc b l;r;lilr de .r ,u)iro i oroirii s:r.r mri marr-
1ir - T.l.ntr.r
,i"t .!t f,,r.tr.ri rr .rr.r ,rar.a d.riirJrii p:hi.^l
-.{.rr" cl |hL 1J1 sF ctatorer. si s]ab, i i,rrFI"Seri in nurnrar-a or-
lll1r,,r,-,*
J :'l1Do"ibilirari: d. I p.r,.Dc iz.r I mijtoac,.Ie
Trm 7u gPsrr. rl.n -c ômplcfâ.,, ,
^murj.arcd prL,r:J. Tor dr_
ro'ir. rmiJ..ilJ I:1;1ii imiL6r'i .:. udl- a n:.cerilur sp-.iii.^
"rr'cJ.Inr'r.
'Dnr.
lipa de jir.roni/drp . m c larn ada",3:- .,
"U "r1r1u.'u
',rr,,ldtop
pcnrru pronL.ra /, ,Lr,..lptor. .s1-t, ,i,,i aI.;.r.i".'r' n tnrt rin.l. J,cr^ sr,r,.la i ,re rrc..c.LJ m:r,;ir; orAdrr.,.^1i.r:
t;
_.. . L ,.-. / .t,. D. aocnr^n'a. airdt c, oard.r.r trccverrrt,
'r.r..,rroflt. umi"iLrnit-. aui rgir:r_ .i .Jo.rirr;rt.
"r., -
In, | .tor,
:,'
d srrdbtstor-i.r,i.1 .lor {r -,j o. r||tori. pr.nrr, .dr. tor_
i.r^... s,mb). ON, rll, M. Dura.u d, ,r"n,,n,,r,,, ,.t.,.r:mF|1d,.
'!
l,rGa pcr(erj ri' tFt..i . -b:l.f rt.. .i a mj..Ar:lur t,
" ".
,1,._
rcrmr o diti,Lrtlrli in,-1 Drdre. ro,r r.:i .i d...u.Lili,.rrr., .onri,,r.'Lri, r. .Fndrti. tr. tdDl *"LF urbd dp , on,ir rt rl ,.md r..,
"i
,,,
nr,ni.r'ii n,,,,
'
erbdle (CN ) crrp ,nsolc,rp irtr, a8" .ord rira er_
Iira DHri lrrnJ,rpali de ,a-r" r I Ll:ri.ultdli,- m€t ,u seJmj
rl,'n_i ,:nd , n ,:in rr rl rclor crp.rma,. ar/ i.i jdrd,lpr do:Lra.r sau
.,nn con.polctI cr iare op.reazd r I te pu.re j-apor.d ta ,maginel
,ir'rnt5. "..r.r+y ru.roriuri
"1"{in.r1e
sa dj,,ld td o delvo:rdrc
., Lmr . . L,L . a5 minitorrc n:
"
rormal-lor.
C, "
.drd' Lcrisli.a gFrerdli. Loatc caregoriilF o,. hdnd.cJpati.
"rm'r ' r,sFarna,î d^ rniFtc.r .i d,roiiii. inlimpina diti.utr;ri aril
rn r'ri .Scr,,d curr.ont.fut ri in
âr.
F dcslasodrA coidLr tJ vcr_
bali, cit ti in plasarea comunic6rii intr-un coniext organizat. Daci
atenl in vcdcre cele trei stratuxi contextuale, descrise-rie T. Slama_
Caza.u 3,
$i anumc: corrtcrt?rl total ce nt es1,eidenti. cu contextul
situatioDal, cantextul e$plicit care cste mai evident ir limbajul
'rr) ,i ca tp.ttut r,rboi sau discursiv. dp ndrura srric. Jin€visri;a,
ubFr;m,; eF nu sinr- organiaare ir.omuricare ta,,anJi.apa1ii
dc intele,l .i la cFi auditivi. si r:ci nu apar binF delimit.re. tn
gr r(fal, atit r'n ceea ce privcite ceracteristicile de expresie, cit ti
r,. 11(cptie sc crL'€azi impresia ci elc nLrse slrpun legilor dc in!3-
l, N,rc a ansambluril,rr funclionale r:omplexa ;i dinamice ale limba-
tirlLri pcrlrru ci tlansforirLl ii asimilarea nr{ormaliei se rcalizsazi,
i|l. rr,lc mai m lre ilrl. incomplert saLtlt.olgatliztrti irlir-u11 slsfem
Ir,)Lr] '.nitar al cunostxrl€Jor.
(irduita .rl)ali a handicapalilor este dominati de caracteris-
li, ilc cmotilnal afectile care nu totdeauna inhegesc cor4inutul se-
Irir rlic, c:. dimpotrivA. estompeazi cognilia La acestea sc aciauga
n,Lrltreiemenl:r nocscnl,;ale!i Fdundante cal.eingreuneazi rcceplia
l, l,rrnali(i .lo citre auciitor si in final. intreaga comunicare esle
t I r, fali pe scns si nu pe scmnificalie.
I iAla;ea cir,irscrisLrlui iArgc;te orizontul tlf cunoa;tetc a1 co-
t.rl,. : ' ri- ||p ." ifl ,,dr.d i'nd'r'i .I. lr Tcesle on-
''rti, o nL,,; dr.d o .inP. i' 8"n,r',1, ma: ";r'dti u
'lem
ntc
,r1,)ri.c, iar centrarca pe somnilicalic pun€' itl cvidcn1il organiza-
rr opcr.rtiilor gindirii li totodati, mociaiteli supericare dc inl,-i-
t,t, .'L't
'.'
r' 'nrl
c"rrjLv, ciL .;.n P moL:atinn"l LJ r'nciul
i,r. .rp.r:',i. .ogriliid .i irtelisenL' s'bP.t'lri d.:r, ta(t"ri
I rrrmjiatori in organizarca planurilor verbalc 9i a intelegerii
,1..'.f5i., :i,r' . Lr: |
'
r"a ar ' rfdi4le i, "n. "" 'rdr' 'l
,,rlistactie c implicalii importartc in formarea personalitdlii Ca
,rl,r|',.rr numai la copilut normal, dar;i la ce1 cu handicap dcr
lr,l(,lict s.il1 serlzo.ial se dil'ersifici gama precEup6dlor pentru
,l, rvol1area conduitei verbale ca factor hotiritor in organzarca
rl r(,rarhizarcacomportamentelor gencral umane.
I ve.za, E., Relolia .l1trtre dez.ôttarea litubaiitni si e1r1!t,@ sea_
zoriol psihicd, in Berisia de pedagogie, nr, 11r'1982.
: f rai s se, ?-, Pia get J., Trdtt' d,e pslch6logi.: erparitnetrtdle,
vol, VIII, Parj8, P.U.F., 1972,p. 47.
t Cazacu-Slama, .t., Litubal ti cotrierfi Bucu.esti, Ed. gtiintifice,
19t9.
24

FOR}IAREA DEPBINDERILOE DE CITIT-SCRIS
Formarea deprinderilor dc cjtit scris depirde dc o seric dc fac-
tori printre car'e cei mai importanti se refera la dezvoltarea psi-
bica generali $i in primul rlnd dez.oltarea intelectriluj, dezvol-
t€,reamotrici gcnerale :li a chjnestezici miinii in {tDr{ial, de nivelul
achizjliilor :crbaie si calitatea conduitci verbale, motivalia pentru
activitatea rcspectil.a ;i intersul subiectului de a-si insusi cit mai
repede n.rile achizilii etc. Dacd acegti factod tin de caracteristi-
cil€ subiective ale individullri. insusirca aclului citit-scrisului are
la bazn si lactori de natura obiectivi care privesc mctodologia
predirii cuno;tintelor necesarcsi miiestria €ducatorului de a forma
bisaturi emotional-afecti,'c pozitive, menite si stimllleze proce-
s€le c(Enitive ale subiectului ca qi atitudinlle evaluatilc si nivetul
d,'
^:gcr15 oroprii in l^garura cu a.tiitarea d.sfa urrra.
PirA la intrarea copilului iD scoald, cind de fapt incepe, ln mod
crganizat, invatarea citit-scrisului, familia si gridinita rcalizeazd
o oarecarc prcgetire nu numai psihologicd, dar ti practici a aces-
tuja..A.vem in vedcrc, in primul rind, formarea unor deprinderi
de autosen'ire, de a fi atent, de a urmiri desfi;rrarea evenimeo-
telor, cle a intreba,si rispunde politicos, de a sahrta, toate ducind
Ia organizarea activitalii practicc, dar $i a planurilor intelectuale.
Referindu se la rolul scolii mode re, ,{ndr6 CasteillaI estc de
parcre ci ea :rre un dublu scopI acela de a forma o scriere lizi-
bil:i, cursivd si rspidd. Datoritd conditiilor vietii trepidante, spe-
cifice secolulti in care tdim, s-a renunlat la scderea caligraficd
li s-a adoptat scrierea ,,dir€ctd( carc estc in lavoarea cregterii ra-
podititii si a aclaptirii clevilor la viala icolari. ln sporirea vitezei
scrirului, o atenlie cu totul apade trebuie aaordag trascului
. ,r,tria, ilr care rolul principal il arc - dupi autorlrl amintit -
lxrlnrrnenilrl .ic scris, suportul Ei subiectul. Astfel, se constatd ce,
irl'fihca pixr1,ri, a stiiouhi cu pisu Si a celui cu cerneaiii, permite
o n.fiorc mai cursive. deoarece conh"ibu;o la i eturarea tendin_
lill rtpiiului de a apdsa ti, ca atare, miEcArile devln mai suple. In
'$'r||
(o prive:te caictelc utilizate pentnr invelarea scrisului, A. Cas-
lnllIr rccomand:r .a el,r si fie liniatc orizontal, vertical ;i oblic.
la 0 irnumirli clistanid care si permild efectllal'ea optimi a buclc-
l,r hi si faciliteze scrierea inalinate'.
I'r ljnal. succesul in formarca deprindcrilor de scrir cstc in-
lll|,,rrlat ti de exercitiile prcg:titoare, cum sint cele de {olosire a
tr',i ,rui
'
r.'ird or- ' 1r., .: ,hi,lr 'Jldra mici. 'r .copul Je
'
| ,,1)i
'r,
p- .op . c1- . fFl-yp , nu,,rlaturd D' ,fr a r'Paliza
rrr,rl{,mu1saLl.ruvintul.:lintr-osirgurA trisiture. Cu sigurarlF, con-
tr,luL pemlancnt cxercitat de in.eliior asiguri rculita scolard, in
Lii,ri(ral, si a scris-cititului in special.
Pr,rlc o parte, se formeazi caractcrislici generale Psihice de in-
l ,tincre a o cerei act;vitdti manuale, ca indeminarea. atenlia in
irlnr|rrea obiectelor, r.alizarea corectd a miicirilor jmplicate in
dl|tr)sorvire, imbrdcat. spelat, alimcntatie etc. Pe de al"i parte, se
forlnfazd. in familie ii rc.ra1e,mici ind€rniniri lcgate d. tinere.l
! rntd a (.reonu1u, efectuarea de desene,pictuii- O scrie de jocuri
,!r,manipul:fe. jocuri de constNclic, incastralie, decupai, legarca
fI sfoar';, ]ipitl1l, confeclionarea de juc6]ii de hirtle etc., antrc-
r.r,zir miscdrile miirii in actiYiteli felurite, flexibiie, suplc $i cJi-
,,lr'nt('.Designr, dezvoltarea psihicd generau, {ormarea capaciteUlor
il,,r fi at€nt. de a persista in oricc activitate, pinl la finisarea ei,
rt'lfitul de ordinc si de rationalizarc a migcaribr etc. au o mare
lnrportanli ca str cturi psihice d€ iltrelinere a tuturor felurilor
Ir. notir.iteti si - bineinteles - constituie structuri de garantie
,r rctivitdlilor relativ comple-rreimplicate jn formarea dep ndedlor
1. 1'IRStA OPTIMA DE TNVATABEA CITTT-SOBTSULTJT
Sr) poate considera ca din punct de vedere psihic Fi fizic coPilul
,lr (l ani este apt pentru inveFrea citit-scrisului. Asuel, in plan
L|,logic are loc o crestere a intregului organism 9i se evidenliazd
lnrrcsul dc osiJicare la toate nivelurile de vi$td, a coloanei ver-
l|l)lale. a toracelui si claviculelo. etc. Un rol important in activi-
2
2(:i
,., Sc.icr.a cursitd m.tlernd, Bucurc-sti, ld. Did. ti
' Caste illa, A., op cit, p 47,

[{E',.*iil-,l*il'$].+;.9+ft*}*i::i'ft
l"ri,i*iq*if*fi:r::d"#il*:sriil:H'*r#j:'sx
mitin.l ,; mai buni adaptabilitate a accstora-
Cu cit chinestezia miinii este mai dezvoltati cu atit au loc
:::l:lllll,"xi"";llT,x:::.""i:ili""#."fii'1:;.sJ"'i#'iii'":
instaleaz:ratit dc lepede.
,lciivltatea .l. sc.ierc e"t. subordonati iD toate planu le sale
*"*tll :l:l,.:*l':1,tll,,i.i,1ll**,"**;i:xr,,'",1?iT':""'!li
li.;H,"iltrs'"l1xi'fi:i:i:ii1l:i"til$x:1i.''?e'"!!l'*u"*:;
:.:."ll.li:*rrmlT:;;;l:'u;::tiln':'':1il*xl'ff'tffi:
i;tt*_;qr1qi.5i,""':U[ri::,r#rffirl*1]:r'*i!
i:#riirtr:tir',;,iit"ir1iri:*'",;[*li:iilsi-*
"li*+,.t",**'mirr:iinii'i:,#l'=Ii3m';';;
;:n*:: ;"i;::*j1'*,'i.i,ii':ff?iilLrli'11'i;:li':?:;!:'i;ta
*tltitil*,lwx"r"".".1:';.'-l*l*:""*lll.l''Lll"l'0ffi
*ixltii::*m ff$"'"[;':li
sunet-riterssisune't-s'Iafern'
::::.',.i#,:"".?1:i'""P,*"1:m"::{i';iiiliflk;;"":':citit-scris.
*"r.r'""t:.rE"p*'rzup*${:i,n:ftl"},"r'"i#l=i ivf. ii
"".".i
urr fo'd opereptir' :i 1l scn'ibilizeaT' Di'ntrL ac-
[t!,tq.*r*l*j"+is**S*qSix*E***ljt"*"-:"-*l
28
l*ffiffi,wf:, GEEZI GR]IFTSIIUI'IJI
*ruNr'*
-#*trffr A a:l r.. esc u,
'<,,
S.ufii trtori' d scristlsi, Bucu.esti, Editura
l"ltl; l.]tll;. Linetiirico rJe interes.tttttto'!' Bucuiesti Ediiu'a
II;1.-,"iil'i'ili,i;"'"1'i;.0,' siro'|u'|'i rr ''rnarPaai
Lti'n'
I r:;;;: "::l.tI',,:;;l';'"i:i:l';,i',]i"j,,,'','*"".

.n rl ..;mb,,li,dJ .i rFtt..rn | .t, m, r r, t,, ; r..irier,.p ar. L,e.Idru-
r;r'i I,i rdlii m.nrr'-. :n,J tu Or,. ,"o""r..r.", .i :rn_eli,. mple. ,1..-nplp. omulu: eyprima r. red:fer-n1iar, g."ar.", Ct;O';t,,
i!on,r.1
.:n',,;ti.. PosiLil,latiJe d. .umun.car.. pfl.
.nr,
-tr,-di rl
pictoardl:,i..rJr Imilalp in l:mp.i
"p€jiu.
ia",,r'r.. _i inrpl^s.
r^c d.p.',dra dp ^apa,,l;rilp
.i experipr,ia de !;r.d,, iiai';dufui.
-Ee.LUr - $rr rl|' r.Dr^zcn1., Drin p:ctngr,rfii Frd it ,t. trim^hr ,l
(on-cDLud,r ar I I .yprim,rii esc-!i,rtr.tui din planrt ide,t,Fi.
s, rje,r"J hicroRlifi.6 depa-.,r^ liniretF p:cr;e-atiej. Lld_ dFvino
m.u c Jt,,ta 4 LJ, ndiri, l p, 1 r ,J .:n boli?1rer , -rp,Fa D-r_
'r1u: , onlinLt L,F :Jei 1lai b,,Liil p, ..rr. a u rl
r^rege. . rr roce.rr; o odrFcdr^ i.r'ri^rc ,i . .z o rdre d Do)ibitj_
ra!rinr r'p .,b.l"a.1ilire .r LHn-rdJ,,,f. j ,. r,.d " . q. rdr,'n.en.;
r) n.rrur,(,u,, Dlasad/i d,Lfi ,,nr.L,zr,ir. .,..,.t.c i( !oprdlica
-FIrnirrLd
croluria psihica d omrlr ..je.,otl.r.d
",rp,,
l;lii;r;;i;
de idFal'F .i zddptar. lp..ndi,iil^ dp m..ii ,a .j,b,p.rrrea d:n_
tre melr1brji socielatii.
Cdati cu d€zvoltarra lorbirii articulate sc simte tot mai mlrtt
i p oio A;s r't 1r'.' fufrne , umplcyp Jo transplriFre .r otan-, crrfi..
.dr..ci ljatd ..rprindr' ,,,LreaqdoopariF d idiitor, p".t.
"
paitc, tar
pP dp Jlta prrl,.
";
p.rmita crpFr,r,tiil. rijro.re
.sl1cl, , apjruL .cri, red dliabet, .. .iar (l.r,ra un ,o-pli"al prucr.-
de.carit6ri Si eforturi suslinutc. Saliut a fost, mai ates, dc-ordin
Scrisul reFezinti o actilitate comptexd.le comlrnicare cc consti
in tr3nspun€rea gr:aficA a struct rii fonetice a vorbirti si mar_
clreazi stadiul.desfaf r;di gindirii, a evotutiei psihice, in ienerat,
in ,-r' orgdni.arpa mcnratd .i f^rmarca
-rraieeirlor ;,,r"t"..rutui
nil] T t_trdlr nem tlo,jt In tapl, s.mFUl cr3fi. r, prFlr rra, in(Dr;,rl grrr.c. etpmFntut snnnr ,l orbirii, oroir,a arr',.rlatd. ia.
continutul activitdlii mentale dobind€ste valoare numai in raDort
de semnificarir .. o pfe/irra mcsajul Llp id, i Spm.tr.l F:r",i. nu
Dre/ rti in.:nc n ar,..mira cmn;ficarje. in r.himb,,nr,:,mucaza
L1n elemcnt sonor al limbii - fonemul'. Recunoattcr.a semnelor
!rai', F .i
-.rddr"d
de F ., Jr:r, i. ret.:er"a cn,:1 , , .1,; ,
"
,y
r' prP/r' la s ri^rFa. .e re"lil.d,,e pri r ciripF. E:re d,ri( ,
-; rrasezi
n r.rFra
'r.
damarir, p inrra .cricr^
"i ,.:r're .,.ac,d .. pel|{ru
ra|Tui (a r' pror.rl i' ,iructiv elp s^ i.alir run,omrr, fr s.r:(.raa
nu se poatc insuii h af:ra citirji - si acesta este n fapi de ne_
contestal Mctodele carc preconizau invitarea s.Iicrii inaintea
i ltlrii - cum este notatd metoda Freinci - exaccrbau activitatea
"iiriri.
,.;" ,' trorna 'rrrr"g rlu' pfn'e" dc ''riFrp p' abililater
,1,.,,.p;FrpLr-' pur '1 , lit.relor 'i ' l-:ar , u irt'lor i r
-paliu'
'r.,,iu
L.rn.,oni^nL '"
i",r'r"r,o ci o torm; d. .irirP
ir,r.rru. reLiiicr core'L:iLrd:n... lor "'rsF.
D1r I rire'l
-e
poalL
j"",'fo',* rr'r 'r"r'ii pr ' dl 'ri rii h'r I4dnn[l- r^' rir
, ,.."iinc.t, ,t,...d
",
. r' rm;ncl.? - r:{'l fr.pL- :L:tu]
s.i- ',l J r i"pl'rl .J drli,ulJred d nrr' Der'opFredlorrrp vrr'rarP
., ti.,:et. r , 1,.:^r'nu'; .i ,F rorliz.d i mai u .r :i m"i - a'ril daca
s' f.,,' o- mi'^r'L . r rFp-F/pnLdredla" 8'af'(d Ci d i r''1i '-
ll,sli inlr. linbi straini, iar apoi lr:ci 1a insutirca scrlsulrL
,llfi(:ultitil-" s.ac1 simi,itor, iar lormarea deprindcrilor grafic:r se
,,.||ljzcaziintf tLntimp mai scd.t.'
iii" p,*.t dc l'ederu psihologic, scrierca fonetice are o evohtie
,,',um:rnitoa.e cunoa:tcrii umane, fiiDd infllrcnlati pozitiv de
,'r1.,:rd5: .l .i,, d r;.oJl P:, m llo. do rcali,'rr' 'i lrnpursar'
r^ nu , eo Po . tirjlil, onbi ,-1Jr'i ' ' 'e rcrli/eal; i: tr' d:le-
l'r' t rra'.'r llrs' ...; ldt'i, 'primdf i "i o l-iuie I
' 't'
l,rli..rrl, i .
-t.'"1;r'zar,
r .perali lor m.n Jlc. SPre c"s'l'ih d
,,l,la1tc f.rn. d3 aomunicare,scrisLtl:rrc o d€sfiguraremai rigu-
r,sa care obfiga nu numai pfocesele intelectulul la organizarc ii
,,
',. "*
l3r impune 'i "iiecnte
lei'ale j grdmali'irlF "p-or'tF'
l)" i.-mpn..,, s ri.re" p n^ ma' ine ir c'd"r!5. d^_ r aila lorme
"1,'
si;;t;ii, particulariielilc de pcrsonalitate ale individLrlui Pen-
rnr id lom mai reveni asrrpra acestui aspcct, sii menlionim ci
. rr,rnoind;c , form,, ]rlbs-r.a i, p lirl Srdfi" lr;rim'd "i- rdFlor-
I r'rrilc oi r-
-rdf"mF'i
dju-gi o la :l :i n nlinLl LoaLP
-rrL 'rc-
. tni,nt^rF r","r'rr'r"_.r,o. L"r"d erJi sdrrIcle
':r'ia
rr dparllrp
.,.i.rr .: ' r.i r rirFl ,lui ,i^ . ll.rr. .i .le roltarP o'hi'a a rr;-
I inrrtr:l.f , ir.,, Ldr'i .P -i ^r1.rPra0r'
Lel a
"rl'll
I r'lrl
'are
, ;:;;;;-P.
'.,...
tl-.; e'annogia se .orstitui€ ca un domeniu tot mai
'||rlr'. ir r. ' |
'r
' a'. un6 prarI ' n
'l r. ITApELE lNvATArarr cratr-scnlsulur
Ni,i r'i.'Li '
,crc.L; or:lof
"or,':
lcra ^a p'nlr'r ir;r1red ciLit-
',' .itri , ' pitut r' Luic
'a
aiba o Prdr" m:ntala {'rriralent;
'u
cer
r..l;f .r Ja lP ' iIci dni Sc dpre'ia/i
"
ld ac'"t n'vcl pPr'cprra
;,
'';"
.""". i g:n.l red ( 1pat; Iorld ne-sarl oc linid organizdrii
'.1 . .1 nr"lil
'rii,
ia.,r ra. Doirril, trdnsprrreraa grdl r; a cureLelor
li, .-L re r drri( LrlalS i l,Fl.grr, J simbolisr:'ii literelor I e dF
r Rosettl, Al., !1xro.t-!cer. In Jrneiic,i, Bu.lresti, rM{rni.sso.i, NL. D..r.opefireo .oPihtui Bucufesii Editua Did'
30

alu parie-, se poate creea o motivatie corespunzitoarc pentru sus-
tioerea efortului volitional (prezeni) intr-o asemenet activitate
complexi si sc con5tientizcazAmomentctc jmpticate in fiecare etapd
spccjfice insusirii citit-scrisului.
In procesul instructiv-edrLcati:, invetarea citit-scrisului are loc
in foDctie de
-o
serie de factori ce lin atit cle particutaritaJitc su_
Liprriv'. pFifice elpuh r. .it ji de celp ob,rrire," prives, mp_
todolugia Dredarii .LrDo.r:nrelori .dlitArilF d^ pcdal.opale inva-
:i1.ru1.rr.RFrpriirlu-s. la parii(r tdrilArito psini,o
"1"
,upilLrJu',
| . , h,oo | .LrbJ.njdl4.in prim, I riid, fF,o-n. r, I (te nedrenLi.
care ingreuneaza invitarea cjtit-scrisulrri si care sc poate ma;i-
festa in doui fclr.rri: este vorba de copji nearcnli, a;tivi, agitati
rDotcr, ceea cc duce Ia manifcstiri de instabilitare si distmge"c.
si cop;i_neatenlj, pasivi ce sint llnitti1i, da" se giniesc mai tot
timpul la altceva. Si intr-un caz si in al'tu1pcrmaientizarea aces_
1or (it'ratii . ' cornib':e ld orgdiizar.a pro;Fetnr,oEririvp _i td
ocTvollarF molidlie DF tr.r f.rmared abililalit^" , ,.-"ara .itil_
s(]isului. Cauzelc unor asemenea manif€stiri treb ie ci tate in,
tr-uD mediu educati. farnilial Deadecvat sau in un.le er.acerbiri
.l-D-tjp temperamenial (mai ales mlernrii ercesi'i).
,
Tn dnaLiz. ir"r,rrii .i .tel,,trari: aoitiri(ii Jp r ,': .i scrip sp
.li'tine trei frlDF md imDortdnr.: p""ob,."cl.rr,. nt'.."doto i
p'stLtb,,."dnrJ.In errpa pr"abac"dato se dFzohd , do.,.iratedcopj_
lui ,i .lp a di..rjmina .i .omb'nd rr.itar'lF ro,.Ft.,.. ,'e a forma
parlr 'i ;nljegi.,Fed.o hc:liLpazi ;nsu.jred "mool .r:,,i c:rit_s,ri_
"ul,,i. .qi.i srnr ..tici.arF tre,renr upFraliitaJ- a'laliz; i sinr.Tri
ae!,r". copitrt FstF pu5 in .iLua(ia dp a de,parrj.,inlelo ia
silab. .i sLrh-re.;ar pc dc alr; parF.a ajunga, prir. .rnirea si)a-
r)cr.- .r a ...r-..ctor. ra .u1jnrc. La d.casla conrribJip
"i faDtul
,i m L(l s.olar rcallzpazari liecarc ,uvint ar. ,, anumit6 semni-
ficatie si desemneazi obiectc ;i fenomene.
Dtapa a dona, abeceilarat,s. caracterizeazd prin aceea ca sco-
iarul posed6, in planul ideatiei, capacitatea do a stabili raport ri
r'nire gr:ifeme Si foneme. Dezvoltarca inlelegerii sensullri cuvjntelor
Si a coniextullri poate, pe de o parte, usura prccesrt ciiirii, in-
irucit percepe mai ugor literele ce compln cllvintul si cuvintele ce
,omour, prupuziria,iar pp de alia partc o ascmencdsilualie poatc
ingrerna citirea, atunci cind copilul are tendinta de a glici ce ur-
meazi si nu deplne elortul necesar pentru a citi fie.are unitate
m parte.
19chiopu, U., Psitrologid .opi?!tat, Bnclresii, Ediiure Did.
1967,D. 218.
lD etapa po.too
"
ar|d, ,opil rl puseddrni''ani'fi 1- rerloa:P ne-
(.3rc si p;ate rcaliza cir't-scri.ul pe ba/d exisl.en{eiuno. deprin-
dcri ce s; pFrfc,tio-pa./d .onlinur. Dilicultalile in discr:minarca
flrrlcmcior
"e
co-putt cuviniul pentru redarea in scris 9i cele le-
lintc de unilicarea fonemelor pentru citit se rcduc tot mai mult in
l(r.aste Perioadi.
/tit cjtitut cit Fi scrisul au la bazd caracterul intenlional. Pro-
l|csele. in fornarba cteprinderilor, sint legate insi Fi de exercitii'
iir' caracteristicile acestora. Constientizarea Jiccdrui mom€nt al ci-
tlt-sLri.rir,' d^rcrmind u ;nlFlegeramai protdnda r semnifical.iei
rl|vinl.'lu "i a unilatil, r .af. il ,umpun. Formdr'" eb l l;'ilor
doDin.l si cle integritatea analizatorilor. DacA pentru citit analiza-
toirrl aurlitiv si vizual joaci un roi insemnat, pentru scris, ia cei
(loi analizatori menlion;ti se aalaugd$i interactiunea 1or cu anali-
,/olorul chinestezic.O mentiune spcciale trebdie Jicuti pentru auzul
t{)nematic, carc se poate dezvolta pri[ exerciliu, dar pentru care
('(krcalia, chiar cea Scolari, Jace inci dcstul de pulin.
.. LI.]CTURA DIPA T}L{CINI _ ETAPA I'REMERGATO'TTE INTATARTI
CITrT-SCAISULIT':
Lecfura dupi imagini este importanti in comunicar€a pcr'ccPtiv-
vorbala, d€oarcc€coirstiiuie o componenti a actulLli de culturalizare
d copiilorl ' a r reeaz.i LrFmise fa'nrdoil- r)"nrrLr'n'. 'ired ciriL-
(ri.ulLi .i, ca Lrmarct consritLlieo elapA .e .e mpune a I'
Dilrcursi dc cAtre copilul prcscolar. La aceasti virstd, unii autori
I('losescsi citir-.a de filme ce prezinti scurte istorioare, ca metoda
{rirlitico-vizuald pentr invSlare 1. Lltr-un studir cfectuat asupra
l)rlncip.Llelorcalacteristici ale limbajulrri copilului de vi$te pre$co-
lnfti. iD lectura dupa jmagini i, am surprirs o seric dc asp€cte cu
Inrplicatji dircctc in insugirea citit-scrisului z.
Ccrcetarea s-a desfdEurat intr-o g.idinila de copii cl1 orai sdp-
timiDal qi intr-una cu orar redlls $i a constat din prezentarea unor
lmlqinj cr ajutonll cirora se puteau alcatui povestiri, de pildd
t Mialaref. G., si Maloudoin, C., Etule .le la ftconstitltiion
.t 1ln racit che7, |'enJant d paftit d'un lirm iire, in .,Enfancc", nr. 2.
1962_
* Esle rorba de analiza cafacledsiicilcf lorbirii .opilului din mediul
lrban. .u limba hai€mE romani.
j rerzr. E, Lectura dLpd imagini ld c.pifuI pfer.olor, in Rcv, de
pcrlasogic. n.. 1?/1968.

iocul de-a porestca. Experimentul s-a desfiiiurat in doud Yariante.
Ln cu$L1lprimei varianic, s-a prezentat subieclilx, pc r.ifld, un grup
de trei, apoi patru, ulterior clnci imagini, Eubiectul a.!.ind sarcjna
de a Je aranja in ordinea impusd de aceritea.Ulterior, et treboia s,
povesteascd,sA creeze o povestirc din imaginile respcctive. ln ca-
drul variaDtei a dolra, acclea$i imagini erau araDjate corcct, iar
coptii aveau sarcina se povesteascd.Varianla a cioua s-a desfisurat
.u aceia'' subic.li, dupi tr^i zilc d" la prima ,n..r,r,r.. pr:n.rr-
mare,este vorha dc rr€i po.Liri in varid,.raprima si de tor dt;tcJ
In varianh a dou:r
-
Ca atare, o prima prcbleme inclrlsd in cercctarc se ref(,ra la son-
de.ea caracteristicilor priviDd ordinea aranjrrii imaginilor in cazLLI
,rnor situs!;i gradato ca dificullare tJ, .t, J lmaginir.-ln J doud vd_
rirnr;, ordinea ers ddr; de expcrimcntator. S€r,.ina rumuna, in
.rmbelcvarianio,.onsta in organizarcaporesiirii pc margineI punc_
lelnr de rcpPr creatcde seriile de imagini. Ac€st mod u" soli.itarc
x caprcitAtilor verbale se utilizeazA astezi in vederea deDistlrji Do_
iLilitllilnr pr,,itscrivFverbalc,fio ub forma soliciterilnf (lo d c;ca
,y1l"xt
"pi.
ri interprntativ unei ilustratii. fie sub f,.rm" or.ani-
7an.
.Dropfl -zice a povesfirii din imagiri De,i. noi am (nmbin"t
cL.l.doul morlalilatid Lrrilizan-,a imaSi'riLr.rt'rra indoialr, po!s_
tirile copiilor crtprind numeroasr asFcte extraverbaie (perc€plia,
observatia, gindirea, imaginalia, chiar ii deblocAri afective). Ne
tom referi, insE, numai ta aspecteler.erbato (vocabular si pdrti de
cuvint) pe care le-am relevat_ S-a lucrat cu un lot de 51 cte coDii.
roprFTentlrdrirc I7 copii din fiecarc grupa din gradinita.
.ln cadrd experimcntelor, se nota timpul necesararanjdrii jma-
ginilor, timpul de povestire il tot ceeac€ verbaliza copilul'cu ocaaia
c,)ntactului cu imaginile date in experirnent. Notati; timpului arn
considerat-o necesarr, deoarec€ ne-a permis o sondare a .itezei
rolative de structurare a contextului verbal in situatiile considerate
la copiii din cele trei grupe pregcolare.
Dintre cei 17 copii din grupa mica (in cadrul povestirii din trei
imagini), nici Lrnul nu a putut sesiza ordinea logich a succesiunii
imaginilor- Aranjarea imaginilor s-a ftrcut la intimplare, in general
copiii (nu se gindeau) nu aveau in vedere ansamblul Dovestirii. ci
pricau, c.r r.uriozitato.imaginil" ir -nod eparal. Timpul clearan-
Jare a imaginilor, foarte scurt, atit ca timp gloLral, cit ii ca
timp speciJic pentru fiecare aranjarc, a pus in evidentd lipsa de
atparieii de preocupareporrru aceasra.Tjmpul necesarpove.ririi
(tdl.elul. nr. l) qi povestirea copiilor din aceasti gruptr reftccta
incapacitatea de a lega logic-verbal imaginile.
3{
.I'oveslirile copiilor din grupa mica sint un fel de lectJre a con_
lllu-tllluj
separat al imaginilor i ei nu reuqescsd inchege o povesle.
ue aluet, lipsa de ordine logicd a aranjdrli imaginilor li_a inReuiat
tr mar mult sarcina. In relaterjle copiilor djn glupa mica eaista
illr. L," :3.".
nu."". gAsescin iEaginile date tn eiperimen! con_
jl:j"
^:l i"1,"]
exterioareSi,de cetemai multe ori, fera nici o legd_rura cu rmagjruledate, manifesrindu_seastfel prezentafunctiilorproiective-ale personalitSlii,exprimate hao6c Si si-pfiiicut. in o"-rt'strreadupi4imaginile aranjate de experimentatoise observi ormuundtalrrea cdlitAlii povesdrilor coplilor $i o largire a conli_
nuturul
.d:_tapte cu clcmen[e noi. ceeace arat ci Iectura un;rpr)vest|rrdin rmagini estede fapt active la aceastAvirstd. Diterenta
flc trmp Intre povestiriledupd imaginile aranjatede experlhenE_
ror esle evidertd,-rn sensulce in prifta varianta timpul este maj
marc,dclr povestireaestemai arida Si mai scurtd.
. l'Elrul ca atare ne face sa ne gindim la oportunitateaactivitriti_
lor libere.camodalitali de educafea planului intelectual.Oricum,,l
l,l:::.itlc..u semniticalii
-ambigue
se pare ca btocheazE,I;nrca$ratrsta, posibilitateade a strucfura un sens al povesdrii,
.
(,i'piilor li..s-auprezentat,spre lecture, imaginile povesfirli ,Cei
Tinlll la lovcsrire.
il!p, ioaginile aran-
late @ ci?€rnncntator
E
35

;1,ntru ilustfnre, red;m po:estirc?rieiilci Lcnu!a Ci (poleltirea
',tr ''r1!
' il- rr, jale J.,ol ;:) r.' Jrr'L m ;
1. ia.i piii!a,i.. An !az!t ci]jehl. Mai vid o pisicuJi
:. Pisl.a. virl pisictrlcle. NIri r:id pisi.ulc. Ai.i red toi !isi.ut.
3. fai rid pisi.tr1c red pisi.ulc si in.A una... riLd pisic!;..
l'o'estirelt a.rcl,ria;i .opil, clrpii lmashik' aranjai.r d. eperF
1. vid pisi.uli. ,:irt... .nr. a sifi.. pitillia j, apl vi.l liri !r balauf-
! Vid pisicut. .r.. se joaci. :d(i pisictle. ritl pisic(1a .4. i. di cu
pisjca asr,arri.i. lri 1,eCii .1oni Pisn'i sr rnra.
il. '4.1 d.ui Diri.i .arc s.amini. 'id pisi.uli ctr p:sili afl. (!.a14 cu
nini). 'Iri lid ii o !isi.,i cafe. ia p. pisici si st !..i D. lisica €sta.
rtai i:d. |iil.rJA.are pnne {rr-Dil a.!li hi r ii.L r) Disl.rriii .afe slri
L.r grup:r nijlo.ie, sobjociii manifcs Lrnele preo. ipi:tri if lcgi-
tor:i . ar,rnjarer logidr a imatinilor, iar rlnli dintrc ei rcu)esc sa
g:'iseas.:lf(irma corcspunzitoarc.Copiii .lin grupa mijl(xie in.cgis-
treaT:Lprogrcsc irsemnat(, in rc(lar.a povcstirii, j:r citirea imagi
nitor seiraratecstc intocuiti .u o rdatr.c (r arc legitori logice,
coniinLrilateinirc imaginile daric.Clr:ntcrul logic ti
calitat.a p.''cstirji duDil imagjrilc ararjar,ede exporimcnt.rtorsint
in <rontiILLare.prezerllem polcstjrca .r'alirnt:r .1(' c.irilLn Valer-
iin P. IIai inl.ii, povcsleadupi imaginile ararjate de copil.
t. Tf.: pisi.l a| iz!'. un tresrc.are ! s.os {ni)rl din apil'foale ti'i pisicile
.Lu.aLr!.:n ,Dii :i r! i.iii dln lpi si pr u.na bal-- . litau un. la olta.
: T.,ii. tf(i rlsi.i rLr lizut o bfoasci jn la!:i:ii au lrtri si su tae: in
budrn. a)i s-a! Iufdiifit de.eDuie si efau !cefe d. lot lf.a1e ..ci !i3i
.;1. ie lrlrau la br@sci!.
3.'r'oate irci pisi.ile vo. s.i se bege in .utie ti pisicutr .tr s-a Lilsli Pe
rrmir do!l Di(i.u1r' i+rtr Lisal .3DLil &.1o. Ai.i pisicu-rele al.a s. Lriiau
la !.ri..l ii.i.i q.rkre]rrl fugea si pisicLitcle roiitu si ltsE riuri i.ficcL
Poreslirea ciLtpri inaginilc aranjatc cLe e:rpeljmerlatr,r:
L foalc l-i.i Diii:n!.1. sc uiiau h ua pertisor:ii !. rD:ri aLr .ii,u! ir aDi.
Si Fe urni pi5i(:Lriel-A{ind s au scos .!rg.a aPa d. pc clr.
2. Pi.jculcl. ioa'.. sc !iia! Ir blcaeril. ti !e ufdi ioar-- lisiculel-" ti b.o3s.a
ar rf!1 se s. tase nr b!.lad, Si at., r.ar. au iesjt rleg:. si e tfei:r ere
I lrnna {r.r 3 i.sit.
36
I I isicutele se uitau la .loricel .are efa cenuriu Fi Dc urmi lori"nri tt'r1en
,i s. ;ita la lisi.trlc Si pe urmi lia neasra si 'cnutie
c'au uliireie $i
,r'rclrLl t a b!3at irLtr o cutie si D. ufDA dc i pisi'arlc s a! l)irrt cu
, , trLLin cuin: si lna de aLia isi birsa calr(]. $j pe rinri ]ri;icnlclc ciin
i rir aia ru iesii loate rlbe
{'ir qi in c:rzul coirillor din grLrpa mici, la Preicolarii mijlocii
1lr,t,rrl .1. aranjare estc mai scurt ca cel al polestirilof iat timpril
1,,',,'tl.ltor, (lin cndrol ariar)tt'i intii, est. mai indclungat ca in
i ,rirfh a cloua,dalorila laptrllui cA, jn larianta a clolra,imaginile'
ll rrl araDjate d. cxperimentator in slrccesirnea logidt facilit'az:i
, rl r( rr lor !i inch.garea povcsijrii de c:ttrc copii-
l'f,)itrcscle rcalit.,tc de copiii din grupa marc sint superioare alit
i,r (tia cc pfiveilc r€darea povestirii, cit $i
jn aran.larea logicl a
rr,r|irilor. A(ieastil c,ici.nliazi salt l.alitati.fi cilrtiial"iv in dez-
1,,lr,rroa psihjc;].
l'r1 /frl'rir si .lin gmpa m:ire povestirea rcaii2atii .l|' i€li!3
(r'ri,yll L. F., dLlpA jmagbite aranjate de ea:
| (il 1ri Disni A losi odaii trei pisoi .arc s-au dtrsla l!. Si pisoii lceia
r rizul, un pcite si s-au repe2it si-l ia Si Desiclea plc.al. Pis.ii au si.it
lr' irfri .ii a sifil apa in sus ii !u iesil uzi l.oarci. sc uil! br la altul
'r inul s|a .u hba la su.i.
r! i,.Lir.ra s. nunr.ite c€i if.i pisoi. ,1 Io6', .{lalii .a ni.ioial,i hti pisi
, Lrf au plecni ]a pbnDar., Un pisoi a lizut o broas.ri. Broac.a s-a uitat
r',,t!,i
'si
a r;i/ui pisoii si a ln!ii taf., Si nn Disoi sutca pe buturuei si
r[r!.! l-n lorit 1a labi ii ! miorliii taf. ii i€r a intilni: broa{o ti un
t,r;)l a i.linq )aba. 5i Ln dr suLt pe o :sa si v-.m spus potestea aia.
I i l,rl .rLrie ca niciodati, ci d. n ar li nr s.ar )ov.sti tf.i tisoi si pi-
n')i rnr ziril dn !oarc... l,is!!i au lugit du1)i ioareN si I prinCd. $orre-
, I ,r lr.jit rib€ ti s a biq:'t in cdzrn. Pjsoii dupi cI ii lis.ii s at scos
l" ,,olo ii o pisiculii s-a uiiai dup:i 5oar..c ii Du I a zlfit. Pe uri cci
LI )in)i an pl-".at si ioar..cle 1or a fueli si . l:lcut o.hii nari. qi n-atn
, r r r' o { :ir ,,:a spus Dorcsi4a qsa.
l)1,)ri jmaeinile aranjate de experirncntalor :
ca sc numcite .ei trei p soi, A Ios1 odati ca niciodati trei
t ru dls la ur la. si au zarit un pe,ste $i a sirit toti dupA eL
ros rpoi diD apt ii .urgea apa de !E ci. $i m-ad srit pe o ia
,r
'
,.r s. numesie .ei tiei pisoi, A fost o.lati ca nicioCali rrei
,
'
:LLrpL..at la plinbarc. Si au zirit o broasce
'si
alr ln.eput si

.lcrsc bfoasca. 9i lnd er€ negru. Si bfoas.a cind a l,tdui pe lins, el
I a lovit. Apoi a fugii rnri departe 5l s-au asezat .ite uul si au plecai
3. Povesta ms se num€nle cei trei pisoi. O lost odaLd .a ni.iodail! cA de
r ai Ii nu s a. pov€sti, trei pisoi carc au pldot la plnnbae si au drit m
5ori.el 9j au inceput sli fugii dupi c], $i ,soficeLur ea blgat in cazan, ti
rau begat dupi el. qi s au scos Si nu I au Dui ziril, ii au phat. $i m s
mt pe o ia 9i v-am sps po1'$tca ala,
Copiii de virsti preicolari marc confirmn linia progresuiui, atit
in ccea cc privegte preocuparea pcntru ararljarea imaginitor in c,r-
dinc logicd, cit si pcntru a crca cadrul povesiirii in algoritmui tipic
de poveste. A fost odate... Posibiltijile dc redare, intr o forma
avansatA, a povestirii sint mlr]t imbogdlite, conteJitr-1iepic al
po.estirii incepc se aib! cursilitatc. Preocuparca pentrr a gnsi mo-
tivatii ale episoadelor descrlse creEte.
Comparind relatdrile prctcolarilor mari cu relatiriie copiilor de
viNta prc.jcolare micd, din pllnctul de '€dere al slructurii logicc,
constatdm, in primul rind, cd propoziliile enuntatc dc uiijmii se
limiteazi, aproapc exclusir, la denumirea elcmentelor din poves-
tire. Rellectind o inlelegere in.omplcti a tuturor elemenlelor dina-
mice, copiluj pre;colar mic sesjzeazdin mici misurd caracterui di-
namic aI legiturii logjcc dintre imagini. Faptul ,.ste cu atit mai
evident cu cit comparlm rcznltatele celor doue lariante experi-
mentale,
In cadrul povestirii, dupi;maginilc aranjate de copii, Iipsegte,
de reguli, legetura logicli dintre momentcle ilustrate si legdtura
crL'7rle di l-o d.ri ,:lp LrncijmJSini :i c"lF djn ;mag:nedpre.e.
dFrra. In vrriar la a dora, pore.lir^a dupd imag nil^ ard.jlrn dc
experlmentator, apar uncle legeturi cauzale, dar, tot intr-o forme
incompletd, reflectind gradul relativ scizut al intelegerii copihlui
la aceasti virctd.
Un progres eyident se realizeazAincepind cu copiii de virstA pre-
gcolara mijlocie, cind naratiunea devine mai complexe Fi mai
nuanFta. Copiii doved€sc inteiegarea mecanismuhd cauzal care
std Ia baza naratiunii, in acest experiment, si desprind firul togic
al povestirii. Toiu9i, g"adul desprinderii de imagini este incd des-
tul dc redus, caracterul enuntiativ al propoziliilor lorrnulate de ei
Jiind loarte evident. Este vorba, de Japt, de o descriere a conti-
nutului imaginilor, descdere in care apar unele elemente de ac-
liune, de naratiune.
38
La virsi,apreFcolardmare,copiii dovedcscnu numai o capacilatc
"nJ"ira
a" n'int"g.u imaein:1"prezentateintr-o porcLireconcratS
'l,r
.i Lr' s,mi Jl compo,/:l'Fi nardlive''''
i^-i,;:-" . dupa im"Cinit; arar jote dc copil lirr'l potcsiirii
.Pste
r..{onsr'LLrir,In majorilaiea cazurilor' ca 9i atJn( . clno .lmaglnlre
hi,rt ardniaLe da FrpPr'mentalor' A'edsta dFr uli 'apa'rrareJ 'o-
iiiii. r,.,1'
"r.': -u.i
co , ."",o unitarealosi-a dir rre clPmerl'ele
i.' lc-ir fost prezentatc disparat
CoDilrl ora ' olar mare i .'earca s; (miL; 'i Jtele judFceli dF
vi,l i'rF r
_
.ar urr cu .(ii riitP pe
'df,
le e'' tu(azd pcrso-a'ele
,,i.11,..,tir,i" ..1'i1ind 'i o cJrd.LPrnlogiein imatini q'F:'lJ ir-
' '.'mnd n F^r'eperea mJSinii sc n.ar' a de "Fmniii'a
ii'
'Ji,aii
(l,nlinut de vjalb, fapt carc permite si se organizezeo logici a ac-
{iuDi;, imaginea respectivrl r'eprezentind un moment al acliunii.
Ar:easL:]viisiA punt in evidenld faptul cd perceplia se subordo-
rr,rz:i actului da gindire pc care tot ea il stimuleaze. In dinamica
ir(r'stl1i proces, vorbirea are un rol esential. Prin 'urmarc, se im-
tnrrrc,) coiclozie ce meritd toati atenlia in procesrllde educarea
,,,tri1riui pre:colai mare: esle posibil ca irltersectareaalcatorie a
s(nnificrliilor cLrcrre se ir.carc.i{ic.a.e imagine.lin po1:estjresA
prna irt eri.lenla modul in.arc sc constjiriiel.eflelc lerbalc 1-r
.tri'stc vjrste. a)r, aceslca aper jr .1)nle:{i sr} (l.uii 3sp.i:te: uniit
,ir rnultilateral:1 complehre a reprezefiirjlor prin iicArcarea lor
r ll semnifjcalii ce permit sl se organizeze o leg;hrri fluenti intre
ti)rte datele mai jniportante ale fiec6rei imagjni, ir frrnctie de suita
irnaEinilor, iar al cloilca, ca o cre$tere a complexitltii sistemului
rL'redare, arlici a sistemului de simbolr'lri rerbale cu care se ope-
r(,nze per:rll rcdaxea spalio-temporald a cclor exprimate in suita
,lc imagini.
Datc fiind toate acostea,ni s-a pirut important sd iacem o ana-
lili' mai delaljati a caracteristicilor simbolisticij verbaie prin ana-
lizl structurii gramaticale a vorbjrii copiilor clprin$i ln cercetarea
(lc faE.
ln aceasii ordine de idei, p mut fenomen cc ne at'age atenlia
r1)rsti in IaDtul ci apare o cre:iterc sensibild a numdrului de cu-
vinlc o dati cu crestereavirstei (tabelul nr. 2).
rsp.ct te rclevate in ta.b€lul de mai jos, cit li cele aritate Pini
r, rm, purl in evidcnti citeva caracteristici mai importante :
i. in varianta intii. cit si in a doua se observd o creltere a ntl_
rr.rfulrri de cuvinte in functie de creqterea numdrului imaginilor
(t'in t.eaerea de la trei la patru si apoi la cinci imag;ni)' cit li in
firn(lic de cresterea, in virsta, a copiilor, la toate c'elc trei grupe.
3$

--r.
ctr/inrclor lo1o3it. dc
..pii in p)Tiistir.d nup:r
i.rltiniie a.anjat. d. ei
r. cnTintelor lolosite de
c.tii jr pr/estirca dupi nnd
snrile ararjatc dc crp.ri-
]ro1a]
I
lrtrrcptiei, subordonate feluriteio. tipuri de $lecture( proprii co
trllariei timpurii realfabctizate.
T.ebuie sLlbliniat ce lectura dupi imagini este complcmeniari
ll premcrgitoare invitdrii cititului. Ea faciliteazd, in bunn mlsuri,
InvAlaxea cilitului si contribuie la insugirea mai rapidi a acestd
t)n)r'.s,clea cc re face si acceutuam importanla ei majori penirlr
2. Ficind o comparatie illtre porestirile dupi jmaginilc aranjate
de copil (prima variantE) si porestil.ile dupi imaginilc aranjate de
experlmentator (varianta a do a), s-. observi o crettcre nu numai
a canfiii!ii clLvirtclo., dar ti a calititii povestirilor dir larjanta
a doua a eriperimcntului nostru.
3. Timpul de povesrire nu eslc direct proportional cu cle:tere3
numerului de cu,inte, in larianla a doua timpui fiind m:Li mic ca
in prima.
frccasie siluatie sc cxpiic.:rprirl ace.'aci polestirea copiilof mici
este redusi, in cele mai multe cazLfi, la numlrea elem"ntelor care
apar in imagine, in timp ce pre$colarii rnari rcus.rscsd incllrda fie-
care clemerlt iDh-o acijune, si-i dca cursivitate si semDilicatic,
si aduci sitLralii 5i lapte noi, mcnite s:i inlregeascd naraliunea. in
felul acesla,pirlilo de cuviDt se divc.sific:l, iar formcle lor grama-
ticale se imbogilesc-
Se r€marci, deci, o crettere a calitelii 9i cantiteqii povestidlor
in 1'arianta expcrimentului in carc autorul aranjeaze imaghile in
orCi-e logi.a. tal:L^c rre impli atii p. lrnpeJasogi. n .rocpcLl 'iF
'dr.'r'.
., pr' ,olrr:lnr. Tn drid ta . doud - mlr. rp ofi i^nla
dczvoltirii limbajului Ei sc asigua ,n mod corect de pregi6.e a
prescolarului prirl stimularea procesuhri cognitiv. Toate acestea
relevd progresele mari in lorbirea copitlor prcscoran, odati cu
crc$terea virstei, ca urmar€ a acirizitiilor efectuate pdn activitatea
spontani ocupalionale, dar, mai ales, progresele suNenite in struc-
turarea vorbirii ca lecl'urd dupe imagini, in cazul in carc imaginiie
inseSi permit acest fapt. Dupd cum sc ltie, litcratura pentru copii
incepe cu lectura dupa imagini.
Concluzia acest€i cercetari prezintd interes pentru planul cultu-
ralizerii Si fam;Uarizdrii copiilor cn ceea ce este ilustrat Fi servegtc
48
5. SCRIS it ITEIICT
l)inbc nratc formele limbajului, sfrjsul preslrpune cea mai rigu-
',,irs:t
orgrnirjare mentali ::i reglare constienta a acielor motdco-
, Irin(zestczi{io-vizual-auditi.e, impLicind efortul l.oluntar in rapod
, Lr gra.lrri de formarc a stereoiiplrril()I dinamict si cu conlinutul
r ,;rli! ce se .ei: iranspus iD nris. Dificultiiile majoru alc scrisului
r|| lin alir d:r elecularea fizici a grafemelor, cici aa:stea se depd-
',,sc
in linii gererale dupi citcva luni de ercrcilii hlcnse, ci dc for-
t|rrlarea ci)nccptuald si strlr(iiurarea menlali a materialului- Pe de
,rlltl parte, o serie de dificlrltdti se datoresc li faptului cd Iimbajul
{l ris este impersonal, mijlocit. iar ca.actcrld relati! abstraot pro-
rl||rf djficultiti ale lranspozitiei grafice. Da.ri avem in edore ce
rll)oririle scrisrilui inf luenleazi nemijlocit mecanismele idcatiei,
llf (lcr!'g1ilrilc din planul mental sc reflecti nu numai ln continlr
{rrl (clor scdse, dar ti in cxecutarea gratici a simbo}isticii rL'spec-
ll!f, inlelogcm corelatia dialectice nltre e.olulia intelectllllLi;i a
r,l lsului.
lD caclrul elabordrii, organizArii si planificirii ne.tale subieclul
,,tf(] sc marifesti in s{rr;strcbuie sii aiba in vederc c:1ciritorul estc
r.{ ||nosrut sau ca acccptareamaterialului €ste diferiti de 1a un ci-
rll,)r la altul;i ca alar.e,forta comunicativi a iexilrlui depinde atit
'!,, (,nstxuclia logice a propoziliilor, a fnazelor, cit si de cor€rtitudi-
||,I Brilmatica]d,o.tografice si stilistice. De aici qnqtiinla cd, in scris
llrt implicate ii alte compon.rnte, pe linge cele intelectuale, cum
,lr,l : .flc a{ective, volilionale, motivalionale, temperamentale,
r'rl, li(r', pcrceptivc etc. Ca atare, scrisul nu sc reduce la o simpli
rr,rrrit)Lrrtf{rgraficd a vorbirii, ci este un act complex deosebit de
l,itr,l,rluaiizatsi se elaboreazamai anevoios,dar in care constrlrc-
(1ll, l(,xi(,aleSi gramaticale ale ljmbii sint mai bine reprezentate.
l'i'r l ,irlrn it:itile memorici ti Inr€gistrdrile mnezice ar_ro importanF
,1,!r,,1)i1ipcntru fixarca cadrului lingvistic aI contextului. Desi de-
d./olr;rrca vorbirii. .crierca presupuneo .oncenrr€re
,,r'ri ri n idejlor cornunicate prir adoptarca unor principii rigu-
l'','j62-
r'28
2 5i-l
!.
: r::tre:
{l

ro:rsealc economiei. Prin accasla ru se simplific:i conlinlltul cornu-
ni.a.ii ci cLimpotrivi, complexitatea ei €ste dati do sers ri ii sem-
r1ilicalii implicite ca urmare a crolterii valorii contextulu;. Pe mi-
sffa perfecti.rndrii scricrii se produce desprinderea de unil.itih
jiilabi(! si se ajunge la slsteme scmantice, cer.'ac.edcnota o maibuni
orennizare a limbii. Referindu-se la progresul 1n limbi, L. Walcil
noteazi'rcontinutul convenlional, reorgrnizare:r unitAlilor roprezen-
late prin simplificarea semnelor li stabiljrca echivalenlci cLLurli
tililc fonetice.
Studiile efe.tuaic do Perron, Gobineau, Oleron pe formarrtr tle
pf;nderilor;i invhlarea scrisciiitlLlui ca;i cele care yizeaze;mpli-
.aljile psiiropatologice sau scmnificaliile cicfectoloeicc alc scris|lllri
reli(IeazA, pe de o parte, legitura dintre manifestirilc gra{ice si
.vohrtia inleledlrl i, iar pe de alti parte, rclalja dintrc .raractcds
iicile scrisuhri ii particularitAtile de personalitate ale individului
6, SCRIS SI MOTBICITATE
Dace relalia dintrc c.olulia lorbirii 9i a motdcitdiii este u)or'
de observat si la indemlna oricui mai cu seamn cind ne referim la
copilul de circa un an;i ulterior, dacd perioada do constitu;re a
torbirii, de ep mar€ si de forrnare de propozitii ii Iraze, este, dc
ascmenea, spo.tane Si observabile, in ceca ce privest€ s(Tislll si
mor)ricitatea raport rile sint mai compl€xe, iar nivciul operativ
devine condilie ncloesari ii mijlocitoare in formarea m€canismelor
impljcate in scrjs, fapi 1a care ne-am mai reledt in parte in pa-
giailc ant€rioare.
D€zoltarea molorie generali dctermina orgaDizarea activitdtii
d! coo.donare 9i sustinere a miqcdrilor specificc in execttarea sem-
nelor eraficc si, in raport dc aceasta,o r.ai fini difercnliere inh'c
selnr€lc trasatc. Organizarea 9i dezvoltarea temporospatiali devine
o conditic a perfcclionerii ;i discriminirii in senzatjiie vizuale, au-
ditive, cineti.e si taclilc le stau la baza formldi abilitdtilor de
scris-.itit. Afestca sint in frnclie de anirenamentul 9i cxpe enta
copilulu;, crea ce o face pe Flodca Bagdasar sn prccizeze cd,.o
buni exersare a scrisului este asiguratd de precizia succesiunij
risrerilor in spatiut grafic Fi de secvenia lor pr€cise in timp. Di-
recfia, rlurata, intcnsitatea miicerilor, dirijatc de impulsudle ner-
voase corticale, prin exercilii multiplc ;i variate se jniegreazi, crl
t,",rr',1.ld ri,.l D;nJ,, drLomdtiri JFre. 'ort.xtLl fezefindu- '
ftlil ,t, c,.rrot i 'nrF-rao-r. :r d'eea.i urd;nF d" jdei. aJioarFd
drnlrliLa subiiniaza ce, datoriti dificulta{ilor ce se manifestd in
rll.r(riminar€a componentelor cuvintului, este ne{resarsa se acorde
rtonlie Spartc simplificidior srirationalizdriior in predarea Fi in-
rrlrirfca scnsurut '-
(l cit progrcsul in dez1''oltareamotricitatii este mai mare cu atit
r, lormeazn mai rapid abilititi ale scrisului Un rol deosebit de
lrntDrtant l1 are dezloltaxea miscirilor fine aie degetelor;i chiar
r(l, miinilor deoarece,in fehi acesta, sint antrenatc grupe rntreSr
,l, muschi si ligament. care fac pcsibil: rcalizar.a sincrona si eto-
u,mi.oas6 a mi;cirilor. in fapt, dezvoltarca psihomotr;citilii cste
L,,rlatide evolutia sistemului nervos qi leflecti matudzarea psihicri
|ncrali cc se implicd in intregul sistem a1 limbajului si, in spe
, ilrj. r'n scris. Unii autori au gesit o cor€Iatie semnificativi int.c
r|l'zvoltarea psihomotorje 9i capacitalea de repr"ezentaregr'afici .a
lifo lor geometricesau a dcsenirii de objecte J.Piaget9iB Inhel-
,t"i'"ta.ilesc patru stadii cc pot constitui ghid pentnr etapele de
t)rcalfabetizare si marcarea perioadei favorabile inceperii Scolad-
;Arii : a) stadiul zcro, cc se incadrc€zi intr€ 2 ani 9i 6 luni Si 2 ani
iii 11 luni, in care principala caracleristici este mizgettura, iar
rnodelul exterior nu exerciti inflrienF asupra activitalii respective ;
It stadiul L ce se subdivide in doue substadji, primul de la 3 ani
,si6 luni la 3 ani si 10 luni, dominat de mizgeltr'Lri execlrtate sul)
influenla modelului, iar al doilea dureazd de la 3 ani ii 10 luni pine
la circa -l ani. cind se poate aprecia activitatca dc desenar€bazati,
rloseoli. pe reproducerea in detaiii a modelului; c) stadiul II in-
(cDe De ia 4 ani, cind so pot realiza cliferentieri tot mai clare a
fieurijnr :i dt.iaaiJl IlI. carc in.eoe od'rra,u implinireJ ir5rei d(
d;ni .' 6 luni sau 7 ani .i ,ind,opllul poa!€ r^llizd or;"" fS!r;
Dcsi la inc€pulul invaldrii sodsului, c'opild se bazedza pe rcpro-
ducepa modelului dupd principiul desenerii literei sau chiar a c!r-
vintului. totusi desenul nu se rezume la o simpE reproducere per-
{rcptiv5.deoareceintervin actiuni motorii care fac posibilA, in tormi
lncipiente. schematizareagraJice 9i ordonarea grafemelor in spatiul
liber al paginii. Dezvoltarea psihomotdcitAtii 9i antrenamentul, im-
preund cu factorii ce tin de intelect, de motivatie 9i de afectivitate,
1 B a c d a s a. T., Inpartanld nedroliziatog.cd a relaliei sctiptatspdtiu
gralic in predare@ sctietti, ln Rcvista ile peilagog4. nr. 12l 196?,p.32.
: Basdasar 1,, lspecte neuo-psiha ttziolagi.e in deprindeteo ssie-
rii, in Rlieta ale p€iholosie, nr. 1/1964.
42
i WaIC L,, ProgresLl tn limbd, BrLcuregti. Ed. 9tinliifici. 19691
43

(levi. condilii iDdispensabile in realizarca progresidui la scris. S,
jmplrnc aici o prccizarc : dezvoltarea motricitntii generalc se c-
prjmi, printrc altcle, Ei in manifestiri comportamentale vioalt,
aclive, lon;ce, dar nu trebulc confunclate cu accle acliuni executalt
rapicl si neorganizat, caracteristice copiilor cu agitalie psibomotou
sau instabiliiate motorie. Accasii categodc dc copii manifesti ,
falsi dezvoltare motolie, ceea ce ili punc amprenta pe formar(',
rrilui scis mai pul;n lizibil.
Copiii care au o buni dczvoltare motoric nu numai cd scriu rnrL'
rapjd si mai fromos, clar nici nu obosescatit de rep.dc ; c! :Liar.,
ei mrnifesti o atitudine pozitive fali dc activitatc. Coordoniril
.incti(ic, ca ii ccie oculo-motorii, se inscdu in categoria filctoril4r
Irmctamentali ce concur; la dezl'oltarea actului grafic. iar cieficientr
lor dcvine cauze,de cele mai inulte ori, 3 tulburi.jlor il. scris-.i'.11.
R. PcrroD Si F. Coum€s1, relerindu sc la virsta clprinsi inln
lj-11 anj, dcscriu trei etape principale in dezvoltarea grafismulLli
iuind ca jncLicator de birzd starea motricitnFi : prima elapi cr1
prjndc copiii de 6 7 ani, in .rarc prcclomini dificultiti rnotorii, ccea
c.r irfllLentcaz:i calitatea grafismrdui qi pe care autorii citali o ntr-
m, f
'/,..r
re.IArrfr'd-:, dolra ^ro
!
'JrnlFriTed/:i
pri
n'a a .'.Jrr ,opi..rl
^l m na rncle 'in
d:'rulralil' roiorii ; '^
insialeazi u. relativ echilibru grafic, ajungind la o fazd ,'cali
grafice*: in a treia etapi, dupi f irsta de 10 ari, echilibrrrl estc
din norr pus ]a incercarc, fapt pentru care se poate numi fazd r'post
calipra{i.iitr *. }'e temei t acestor.ionsidcrente, J. de ijurlaguerra
si Nl. Aozias' sint de parcre cd invetarea !i matr-uizarea devin
iaclori determinanli ai insuiirii depdnderilor de scris. InveFrca
este in fonclic ti sc rcalizeaze prin mekrdelc de predarc 9i de
anrrenament. Aici se impune o remarca cc meriti atentia cuvcnita
in cadrui melodologiei de predarc-invalare a copijlor din ciclril
primar. Pc de o parte, nu exista o metodA sau mctode unitarc cle
Fl'r,,,'in .Erd 1 .rs'.:LLIr',
l:.",$ ii.:;l'.,li,l:;:;'
il'.1:'t:li.;,, T:i;; i"l;'.j'.',1,'i,'"J.,0,,"r;1..,u,inman,e'-
if l,-;;lkl:SL',:ll'i#,iXT"j,i#ii:;0,',:1',i":ol-f"ff",il
vlrdn:,
-r:arlri
(dP 7 I3ri) se ma rilP"ti Jr trdl'cm I''rrnJi
#;: ,ii".,;; .11 .p'e
"tirga,
iar ir altF "irJali sralismlrl F--te
l'"i r",r'.:'
"
. po.:urn rii:.ii. al1-rnind cind i'lr-u /ire'r'r'
'i
rJ
i,,
',ri,.
i,l . r.rJ rorr'd, a'.F trl 'p pur pe r'l "rrul
et'rinl
il ,,,1,r(1,.Jl'orF ril rdi , ,i Li-ibilili,i" i''l r'
l .ju.iasf.rra de J.. "cuzias, l{., Denner A., Sqisul cozt
?rlri, ro1. I, Buclretii, Ed. Djd. 9i Ped 1980,! 66.
' Am prclerat sii n€ rclerim ]a prezent@ iD rezlmat, a eiapelo.
respective de 1a pag, 113 din lu.rae citati pcntru ca ni se pare
mai realisti, nrai ales a virstelor cc se in.adr.aza in accste etape
decit descfi.fea a6to.a de 1a pag. 21-26 din €.Nii luc.are ln
Iapt, apar unele .ontradictii intfe ccea ce afirme autodi cind descriu
etapelc din prima partc Si preze.tarca rezumaiild a acestora in par
: Ajuria:rue.ra de J., Auzias !t., Denncr, A., ap. cit., p.71J
7, CTTIBE5I INTXIE(;DR!)
s, risrl si cilitul sirt striras legate inlre ele atit pc iiria inviiiirii'
, ,;- , , -..-,; r L.ler-.ri:. To J'i s r' 'r-d
J' lai ' l i
..'.",;
-,,
i:'" In.!;re ' o."om'Lcr''. dcr' "
r'Fa
'J
I'r r' i
i1,,,
",, -. o;r-' ' ,':hiri,ionu.'" cel"ilrlr' lr' ' ' ir 'l r"' -
;,,,i,.;.;.: t: ,
'
, -",' na..it" .lp
'
irir. 'F tormâ/a mdi fapi l Llp'ir
;,,1,.,i" .;t ." :
-r.r
rnai srr:n. lArr. d' F^r'j'iJ lJ r"rLa
"r
||]ci de nanifesiarc, comparativ cu soierea, citiroa a fost ttcnu-
"iii,r
i."i.,,1...1 n,"i pl"i - In r'aliidre. 'a rl e-r'delo' i':'1'
;:t;',r .1,; , r"t rim n m"i l' hspc'Lrl i l"lFecr n 'r 'lP o
,liiicar.! (elor perccpute dc.''inc conditie escntiala li necesarrrp'{
|l'Lr iormarea alilitiiilor- Daca Ia inceputul ir-rsu;irii citituloi' co-
r)ilrl Der.cpe unjtitilc clin carc este alcitnit curintul in mod scpa-
j:.'i
'
r.,,,,", ,lorrJri îJFn,
o.nLr'sinr'.d I r"L timoil pcr-
"
"-
,'
';"i 't 0..;
"
er''o"'r. :" 'l
er ur' r r' 'Pcrâ Plo''''l
'.
",l"."..
i,.
î
:i r' ' arr', In' d jlur
'i )tJBm'L' F SrJLI'rl"i, 'l
.,...1"
'" - ' I rrme.'r , "1 dP a ralizi
,teco,l.r, ,r.. :nl'lF6-r-a P r' p"rer 6lobrl' 'r"r'ri i a lP'r rrrl
..a t"..,a cle :uromiti,"rea , tir: 'i '" mtn:rFrLi pri | ' fp'1ar"u
."piri,i"; . | ' . r-Jr. drFrr'ci 'r'
jdFrle rf n' ip'lF
b serie de cercet:rtori siau axat pr'ocuparea pe studiul l.econ-
siiauir;j literelor in raport ctc locul pe care il ocupi cuviDt Ast-
i"i.-l,cil]"';i Friedr,an alr ajLrns la con'iluzia cd reconstituirca
i'ltl-rlor ritcre se renlizcazi mai usor dccit cele carc ocupi o po-
)iti".i";"""o"t, pentru cd accstealin urmi sint ptrtitoare' cLupi
',"- "ll*',i
to."u", u unci cantitili de informaiic mai mare' iar
lrirner s; Cllol,rL at alemonstrat c:i i|lburarca citirii ale o ari'l
de exiiDdere m:i mare, clad se Ptoctuc emisiuni ale litcrelor care
44
45

..upd poTilia jnilialal. lrrlelcgereaunui texr iecturat deDird..,,,
iumar de capn.it6tile inl.clecrualeale subiectului li de viteza tr
",lilirJi'i;fl?i.l'11"T1""s""i;i';,i,T:"J":ltilili:ai:i:i
i:iiti'1r1,*-,1:$iTii*:xli;:1,:,,|,19'"191uj[,,ii:
*t*'if?i,l,'.ffifld*tii**,f4+liAfffl,'ffi;fii'"l;:;l;"#iH;rlii:';:"t1;$:,i."*i,.,[friT";$#h.i''
8. SCRIS-CIIITUL IN BBAILLD
"":;":"H1"""""";t1t:"[TftT::,i:,"::'"'"utate,
o.seric.reincerce,;
:**;r*',,',#$$jgii'filffi tH#'#T"Hf
i:pl+*'r,'tl*"T{$'l*li"',*Tl#iftlj,[i.rrrnta p-f'n pip5irea cu degetut. Metod
;''rl*Fll*r*pill*:#nqq*i:[ii::-,*:fif;4"1fi """ir';';T$:=""'"#ffiS'',""'S"J,",Ji"liljl'T,nTii,f:
,,11":l'j"::":,x;"':::#"lxiffjf".""hif "'urionareainsbuiriiDevi-
xlit"l";:*:#*fu#;:;illi#i**t""l"r#?#'s:T::
;iTTJi:",:*"::'#l'li,*i?l,l'i"ll"oJi?'.:,{*;:,ln,f*:'}
' ctjar-dyld Popescu-Neve€nu,p., c&s ae psrhotosieseneroli
-
oi. II, Tipoc.afia t.nrr'6ilatii Bu uetti. I9??,p. 60.: verza, E. Anastdsiu. G. Tutbuftri dte sri.f,t ta Bralltr !o
nexn dhri, tn Anatcle thiversjt?ifii B!.ure9ti, psihotoeie. tg7i, D. 126.
Itrrl -r
lr, t,r.rirl c,r poL.cle degurnlor L Br. llP
'cJ)c-t'
s; r' d
[a.u,,,'."rir,l '
formir Jin 7rj s=cmnPdiferite' Iie"rre semr)liir'l
ifrrr,,Jt rttn I p, )r Ia 6 puncte Cclc 6 puncte.care i'rmeazi gruiJ'
[rg'lralr'lrttlld,.iul aranjatepc dL'ud
'L']"ane
paralel
'
Irecarerlrn I
iliir,itrl ittn ;l r','n tc
"e
s. nu*".olcr/a !tfel: incefind din slingJ
[l '
t, f, it i din dreapta sus - 4, i, 6. Puncteleur o inallim
li t rnrn.:t ,i aisLanp, din .er)trul ficcdtuia, egali 'u
2.5 mm
Ar,"rd cnrnrlcnsli.i alc ineltimii s; dislantsi corespund Pragulur
trt|r,nul rl scfsibilititii tactilc ale corpusculilor senzitivi. Primele
.r,.' lltr,r(. ale alfabctului se barcazi pe folosirea punctelor 1' 2'
I r,r I (lin Srupa fundamentali, mai ex.rct a celor '1 puncle din
|nrt',r de sus a acc'steia.Decada a do a este formatii prin adirr
{ ' ' lrunc!'rlui I - stinga ios la fiecarcsemn din I'rima delad:r
l', '..|lr
(l(',ada o rr' ia sc adaug; pl|n,rLI 6 - dreaplI J". Ia [iecare
arr, (lln decadaa doua. (Sjsteml D
1,, mar<:areamajusculelor se rJtilizeazi un semn particular, lot_
rrir ,lln punctele I si 6 care prcced litera tespectira, iar pcntrlr
o|t,rr,;i cifrc'lor de ]a I la 0, sc folos-'s. semnel.: l)r"imei dccadc.
,r,,ll,I incit ficcnre semn sA fie precedat de un scmn particular
l,,rn,;,1din punctrlo 3, 4, 5 $i 6 ti care poartedenunrirta ,,semnde
l, .tapa finali, I-. Braille a pornit dc la cele 64 combinatii po-
1l,rl,.prin schlmlra.ea pozitiei celor 6 puncte ale grupei funda-_
,|lrrl:rle ii a ajuns la alcetuircaunui aifabet punctilotm, in telief'
! r r,i semne. Acest alfabet ofere aceleafi posibilitati de exprimare
|r,,lr(e cu cel din alb-negr:u. Alfabelul B.aille in liml)a romane a
l,|l.luat neschimbate primele trei decade ale afabetului braille
filn(ez, iar in cea de a patra decade au fost introduso unele semne
p,rrricuiare, spccifice limbii romlne: i, $, t, i, a (vezi alJabetul
l,rirille.sistemul aI Il-iea).
I'rdnd Ii lotosit 9i pentrlr notarea semnelor matematice, muzi-
ci'l, , a forrnulelor fizico-chimice etc, sistemul de scriere punctr-
f,nm6, in relief, constituie un mijloc optim de exlrlimare 9i conru-
l|i(rrre a continutului gindirii, iar pentru caracterul seu sintetic,
'.itirca
qi sc.ierea punctiformS are, in principiu, aceleali caracte-
, istiri ca li sistemul nomal - alb-ncgru r'
spre deosebire de scrisul alb-negru, in scrisul braille litera
scrisi nu estc simibre cu litera cititi pentru ca aceasta eBte, dc
frpt. opusul imaginii litcrei scrisc. Pentrr.r scrierea in braille se
foloscste o pldcuti cu casute care il ajutl pe nevizetor si intepe
46
,Verza, E, A nas tas i u, C,. un ,il. p. 127.
4i

I
l)
c
d
f
a
h
i
.j
q
x
s
t
a
I
I
t.
v
P
l:
te
I
lr
I
lc
I
l,i
j
k
I
n
t8
ALTAqilUTEfrAlUT
DECADAT DECADA A
r
e
t
I
.t
a' r
:: c (krus;s)
.. d
,e e .. o
f o. P
.. I .. l"
t .. ,S

A/-d t/n.on. d!
.. z a.
.. t !?rusi u)
. a t/n.oo.s)
. t c(s)
. . J (i,t rus; a)
:: i (a'*;u)
:;
sc,oe(h.o-.//
DECADA.U
DECADA.E
SEUAJ.IEDEPU TTUAT/E
:
l
1,
:; -
(sb;!n:/:.nerft
o a tnantaefe)
a
. 4p05lt"al, db.erBoe, o/d/o!.
- [ lrnt4drd,/
?
.a
P (peraqralau ol
aa
.. at
. a ,bnn denuna'r
,, (ghi/rne/epcntru
leschi/e/e)
Maiuscu/i
'. | | '. r-,tt desuEeue
5l

C/ffflE S/ SE64/UELEl"lArtl'lAI/CE
ffllit1.+*#E'*5i$h:;11.,i;$
ml**;+i*.m*
***$*
:'ii'i';;i::,l ;';;;;''ih,:,-l:,t:::ii:"1:i"'"d,,'*,llfl;i",1:
S'rii:iriilri|;*.,1;:'ryj:m*ii*ftt.;':r,s
,Damaschin, D., DelectorogieTeatll tli practtca campensatiei'
"i?Tfifi "i'i;l',I;,],1";-,.o,n*,,",
Mosco!..EdA@d.d'
' l;ii;i Tlit"l'j'":t "i:i' ""'".'"' c' co!ea,D,u'ele
l'*,"*r:gl:i;,**:mj;:3:;i::T,lli]l?';i;:;:P;J"
*'
lfr1;ilirl'*i'nr,''***'i:riia;:{
aa _!
1(0/
J (c)
.. J(e)
.. o(t)
:: r(9)
.. O(n)

llDificate in vederea realizerii intregului, a citirii cu,'irrtului si a
Lrnititilor mai mad.
Atit penbu scris-cititul normal, cit Fi pentru cel in braiUe, cla-
ritatea $i pxecizia glndirii, calitefle acesteia contribuie la lormarea
deprinderilor, dar mai c1l searnd, la corectitudfurca lor, iax scris-{i-
titul, o dati elaborat, organizeazi gindirea si faciliteazl dezvoltarea
oDeratiilor mentale. ._a
',
RELATIE $I E'OLUTIE lN DISGRAFIE.DISLEXIE
Asa flrm este formuhu chiar in titlul capitolului, se pare cd pro-
blema complicd Si mai mult dificila relaiie dintr€ tulburarile limba-
jului sd'is qi a celui citit. Dar noi dorim sd ne menlinem la ideia
forraulath deja in capitolul II, avind cu adevbrat so dngerca ce o
tratare separatA,chiar 9i didacticd, a celor doua lorme de limbaj nu
este in avantajul eluciderii, problemelor. Pe de altd parte, nici in
invdtarea scris-cititului qi nici in tulburaxea acestoranu se pot face
disocieri deoarccefenonenele rcspccti.,'esint legate atit in plan psi-
hologic, cit $i in ocl neurologic Ei psjiromot c. Totuqi qi aici, ca Si
in alte tulburari a1elimbajului, specificul limbii imprima o anumite
pondere a disgrafiei ilr raport cu dislexia. Astfcl, la limba romAnd,
limbajul scris are un caracter pronunlat fonetic, iar ortogralia este,
in general, mai logici, ceeace poate explica, intr'o oarecaremesura,
frecventa tulburerilor citit-scrisului sj locul ocupat de diferitele de-
regleri in raport cu altele. E:.iste, desigu, qi alte limbi cum sint
italiana, franceza, daneza, spaniola, latina, greaca etc, care au ac€ste
proprieteti Si carc, comparate cu engleza, spre e].emplu, determind
un curs specific tulburdrilor scris-citrtului. La limba romani, disgra-
fia ocupd un loc central fale de dislexie, avind o fr€cventi mai rnare.
Dar, in majodtatea cazudlor, disgrafia este insolite de forme u$oare
de dislexie, iar existenta tulburerilor de citit constituie, totdeauna
ti un indiciu a1 tulburarilor grafjsmului. La limba engleza predo-
minA tulburdrile cititului, degi Macdonald Critchley I neaga ce disie-
t ia ar 1i intllnitd, mai des, in Anglia ; situa-tia se datoreazd dupi
parerea sa faptului ce dislexicii sint identificati mai uspr ca urmare
a dilicultatilor de stlpinire a ortograJiei demodater' a limbii en-
gieze. AcelaEi autor considerd un paradox explicarea frecvenlei mai
1 Critchley, M. lhe Dgslexic chfld, London, william Ileircm€nn
MediEal Books Limited, 197r.
54

reduse a dislexici priD ortogralia mai togici a unor tinbi deoarecc
l::1.'",.: !.,.
f..r..mai dpef ba mcrncreror i or.. -d..,or d" pr..
!are a DmDrtrespective.
in literatura alespeciali,tar_e,iutburirite leicc si grafice sint ra_
tjoriate la o scrie de factori strucrurali-ILrDclionaii,-p.it .t"gi"i, p"_
.lda,i., : .i . l iar . r .arrcr, r .c.iu-e,, nom..i O,. p"
" -.r. r,'".:ii;' ..
.l',r'. r, ., p np, ir,ddr.,
^d rJ rr"rilor,,,,r, .;i* ;..i-i"n1,
,,.,1'
- lT". :;
'n
. rb,i,. m ,' .-rs.nati.;i..: .o,arr. i-r fe.1. : rrlp, mA! rjl. Druf,tr,tj,F iJFr-p, i,e ., ctenlF,r. a,p.. m
", l'r 'l.ql ,dii.nal. id. nt-grlrc ,",:L.prof.::on"lr i, r,.,,ci...iil-l|.r || tr. r .lita i , JLordJr.," Dr.,h,Fn.ri.i. pro:n n, r mj.:I'rr .,.n.r1rcd I riri d .p..:"1'..: or..drr nai r :..:mi rj.r, ti nire.-:
i
prF.'.
'|nr
,lr',lo;re: .i .nd,iie.lrr.,.
"rir o^ .jr.idr. rlp . rlb rrd_r, , r rer.ru-b"!1tr....t'fF, p rtin ..1 (,,:dr .por"d . i1,,..1cluti. rr-ri.
r.r -if i"Lal,.i- p rti .rta-irdlilr lp per..,rJl ra.e .i ld .jp.nl."r. Fseizorjali 9i mentati_a togopatilor. ln fine, nLr
"int ",,".";" "il;consistente aslrpra lutburi.jtor lei.o_grafice in sistemut Uralle ii.,lian(llcapatitor.te vedore. Noi r'om inccrca si sLrptinim,
"hi.; "j
i;;traj, accsto_lacLLnc;cltitorut r.iminc sa aprcclez,Arn ce masrri amreLrslrsaro facem.
r. TEEMllioLoGrD IiI l)trtarll.rE
ai mult ca nr o care tulburare dc tjmtraj, in titeratlra de sDe_
.ialitate circLLti o pluratitare de termeili, p""i". a"."-"".." tii"_
riril. r l.i .-;joi,p.rnr^ i,i jr. urigir.. In ".:,,logi,.-,ta tr b /dpr,,,..-"-r
,t..,orn^nr
lr i .i.. i ..
:rc rnr..p del, rn nj impu":Litiri.pd dFzvutrariia.iti o..lnr, p ri _
,ir:r Ir, : mr lri ir, rori i r.to...-r. in Ji,dt. d.n p, I I d. =dFrp
:inptomatotrogic, ei sc referi ta acecasi sfer; d" f;lr"rn"; po-;;i;
r) clLp.incl.m azi sub dcnumirea dc disgrafie_distcxie, pentrJ;utbu_
xirilo partiale, si agraJie-alexie, pentrLr tutb ririte i,Lr.
"r*
*
";1i-19ru1"r;
iu intindere 5i profunzime. Di,,tre acestia, o;i"c;a_
o au: intirziere in citirca specifici, iocapacitate irl ci,frr-c,asp:cifici, tegastL,nie,ainbliopia clrvintuIuj, f:*aif..ic, Lilfc,f"_r'c.,' ilal^ s,r:prica.
"., iLatep.ihi.h., :r.rJri i.."ri,,
""r.,.
i.,,:-.bol,lIr, oisleri. g.nFli.i. dj.j.xjc rongFrit ,la. di.t..r,j,..,,lrr;,.8,
tulburiri inniscute atc citit-scrisului €tc.
-Cei-mai
mulgi autori nu comentcaze terminoiogia folositA, daf o.rtloptil pe cea care o consideri ci are o sferi de cuprindere mai
t*rllri 1rfrrrl,merului De pild;, ,rrDld 1 esi{Jde p;rcre ca iermenol
rl{ll,'rnri . rrds uLFdle ,jriL r rr' rlri PxPr:maaLil ' o.r:r'LrJl. (i(
il rrl,'l,,ri;rrulb' rariior i {o-8r"1 , dr prin prc /arca o"nponer'-
Lt rrr"rt,-t.rr"1r.n"le .,''.m" "z..drrgoria
dP .r 'iP'ri 'i r"ndrl
i-rturt,'r','rI u'Jn ,rFr1,lu;i. s: I psin:,. DuD; ,c r''PirBA' rird p
ii rt r,r,n,r,ii i'.r ...,r'. ( .it.' I r I. oore"L" ld rr(i 'un,np. L]
h'.' "
,-.-. :i o!"r' r," .n ll.rar' : d 'le.' 'pc' ili';
rihh rit r,volutir'ri;i dislc:{icerolutivi sPecifici,jar p.ntru caz rilc
Ilh.l rr(sto tulburiri se asociazi tlr dciicienle c€r(rb.ale,tcrmcnur
rr,lrlvil (sti:.3I de disler.nrsimDtomali(riLl literalrrramedicai:is{l
1,,t,,,,,r.,,,u prccidere, o terminoioglecarc pleaci de la idec.rci,
l|' ri.rrlul, lulburirilc.:Le citi.c li sclier. si[t:lsociate crLo defi-
,l|r,li rercbriJa.Clriar in cadr l l'cderatici}{ondialc de Nelrrolc,gic,
rrl' l . |
-
!l . i
" 'l
ri; . "LUlinrJ/;.: -
l' ,t., r."'r , r' ri c^n, ri i . re mt.l
".,i '-o
r rr i Prul| i' t -
I'rrrlnl si 3 iace distircfia jrl raporl cLr rLislcia Dropriu zisii cc nr
.r,. I l)'Vi o deteriofare cercbrali]. Alli alrtori d€ formalie medi{nii.
, ri Ni,(;lanrlad (liloli), apeleazi la lennenul dc dislellc cornple;
'rc
,
',t,
rl aceca;i sleri de fcnorncne ca 9i dislcriia simploinatici Luind
lr r!)rsidera-tio .omponenta d.zvolt.irii mentale, Hinshelw(lJd (191?)
llr,t)rJ)c terner]rl de disl€xie congl'nii.ala pentnl subieclii care au
r, rr,rt)oierc u:oa.d, dlcr.i.r congenitale peDtrr slrbiectii a ciror inca-
l,,|rit,Ltclexicald se detoreazi enclusiv dcbilitalii minralc li recitate
,,,r|j{ rilali penirLr caz r;le consi(lL't-ate ca fiind simple han.ticapuri'
lrf llrtbinoilch (1951) fa.e distinctia inlrc lrci catcgcfli de hdndica-
lr,rlt: a) sobiecli cu intclect normal li handicaP:n citjre, ca urmare
,, Lrir). factdi exogeni, avind o .,intirzierc i1l citirea sccllndara{ i
)ilbiecli cu handicapuli lexi(', ca cfect al .leteriorilii crcientlui
rl ,) subiecli cu,,inapoicfe primara irl citirc" (re au la baza f:lritori
, Irlogcni, ferd .lctcrioriri ale creierLLlui. Ca bazi Pcniru dcparla-
t,|1r loeopatitor au losl considerate rezllltnteiL' la tcstltl do irt.:li-
r' rlaL t'cdrsier. Cei mai mlLlli autori scandina:i folos-'sc tej:menul
,1, (lislcxie speci{ica, iar pentnL cazurile cind haldicap l se asociaza
,Lr tulburari lingvistice, neurologi(1' sau psihiatricL' se pot adopta
..!,'..'re Jjzi 'luri. dlc i-l ri(.i e'ol rti.._. Lr 'r 'r'1. ,.r 'P cl r':
,i,,',za
',.
pri prop",'^.". Iui ,l Fr tlU5+). a " r" ad, f" n ulli
irutori Eermani, de a se foiosi tctmcnul ,'defcct inescLlt in citire ti
,nr|icre't pentnr cd asa cum subliniaz; Critchley el este ambiguu Fi
'r(.nngajant.
Daci avem in."edere preocupirile mai apropiate dc noi,
t Luchsineer R.,
sprdchreiikzn.le, trie!,
! cf i tc h1. t M., op.
Arnold E. C. L.hrb!.h der ttimm ur&
Sprnrscf-leflag, l9i!.
57

Emil verza disgrafia si terapia ei

Emil verza disgrafia si terapia ei

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Emil verza disgrafia si terapia ei

Similar to Emil verza disgrafia si terapia ei (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

Emil verza disgrafia si terapia ei