Parfene, constantin compozitiile in scoala

rr,ll d&
{: '
'jt
1,,
.:,,i'i
Frwa{s-,isr.4s*;^w..*{'d./r'.qsreq('t."-liigi.'1sl1s!ii41i{iifi-i1*t:ql4:....1i!dlsT$i.1.{i1-sllsw€F
F **"
F [ ;'-'1,:-,r.r",r
',i
g,1'ig'-p rtii;,i-1 f:';,1,;!'f t.-l'.ii ,4i $ ,,}
F t :' ,; ' i
F i ffi :ob -4 $;1,.$ iJ
I i h.*ffiffu:* #$] i* :; f f3-ffi e $.ffi * ;
F * s n-* q
$q
Hi ffi?"iq l$
r i .#r- r"ar da .o&x
YF f;4
F{
r fr ffiffiffi{-;rffiffi {*
[] s 14
t k'*** * '*-*;*; LJ
L .u m. -,4--c*' *it- --r 4F,'rKr- "*6-'s'-'d6$d-*tfb'-;6A-at*s-'&r'{i&-'f&{--e--'lE*--"s&'*.&
[Dtft,RA. *rDACT|CA 5l i3g0Asilsl{4, 81.,{{.JRs5Tl

Lilianei 9i
Ma.riana si
fiicelor noastreu
Liliana-Doina.

CAV|IVT I|VAINTE
Intemeiatd" pe teoria lingvisticd actuald, privind comu-
nicarea uerbald, d,in care re{ine a,ttt ctt este necesar pentru
o corectii orientare de principiw Si practic-aplicativd,
vaLorif ictnd erperienla pozitiva de pi'nd acum, tnti.lnitd
in practicrt. procesului de tnudldmtnt de la noi ;i tn unele
lucrdri de specialitate autohtone sau strd,ine, cartea de
{a(d, vine i,n inti.mptnarea unei dorin{e -- tot mai piu
munifestate in ultima ereilLel printre cei ce-;i desfd;oard.
ttctioitatea i,n tnvd;dmtnt - si anume. aceea de a' cleea.
adunste, Lntr-o luuare unitard, problernele capitale tm-
plicate tn procesul formdrii deprinde.rilor de a compune.
Consid,ertn,d acest proces ca parte tntegrantd 4 cunoaq-
terii - care, in esent,d, presupu.ne o interrelat,ie dialec'
ticd. tn cadrul triadei a oliserva
- a in{elege
- a ex-
prirna -,Iucrolea ofer,i nenumd,rate
-ercmple Ei solnlii
'practice,
tn toate compartimentele sule. T'ratind o rnare
'r'arietate
de aspccte - de la exercilii pregdtitoare, pt'nd
/a redactarca propriu-zista a unei compozilii, sau de
/a tehnir:a didacticd a introciucerii in realizarea inven'
!iunii, dispozitiunii ,si elor:u!iunii. pind la aceea o corec-
tdrii gi evaludrii contpoziliilor -, lucrarea se adreseazd,
in egal.d mdsurd, elevilor Si studengilor, cadrelor didac'
tice ( edrtcutoure, irtvd{ittori, prof'esori din tnvdldmtntul
gimnazial qi liceal), cit Si publicului larg, interesat de
prublemcle cont po:i 1i ei.
Autorul insil,d cititorti sd. adopte o pozilie personald'
fa1d, de problernele de principia ;i solutiile din a,ceastd'
carte, fiind conui.ns cd ,,reyeleLe" gata preparale stnt ne'
qvenite pe terenul instrucliei Ei erluculiei. Sttgestiile date
nu pot apea decit o valoare orientativd,.
C.P.
Iaqi, mai 1979.

I
Probleme teoretice
1
prl v lno
comunic area verball.
Implicaqii
didactice
de ordin general
t. Li,mbd' ;i sactetate
Maioritatea lingvi;[ilor accepLd nalura sociuld a limbajului ca un
',.f ""-e^iurla*i.
Ddi ,,o r-u, rolevat incd toaLe.implica[iilo.rola(ioi limba-
-,,.iri"tl, *o afirmii qi se dernonstreazd convingtitor ca, limba esto an
i,.,,ro,i,r,'i ,orial, aducindu-se in tliscu!ie originea limbii, dependenla ei d'e
B0('iotat6 gi funcliunile salo.
Indiforent do solu!,iile propuso (teoria interieclitlor, dup{.caro. primeie
,,,,riniu ar fi apdrub prin'l,ransfor,naroa strigritelor anirnalice involun-
Lirr,tr in ssmnale emis6 intenlionat; leoria onomtttopet'lcrr, potrivit cdroi'r
rrrirnele cuvinte au putut fi inlelese pentru cd au inritat prin sunets antr-
;,;ii;l;-Gi'.i-air-'or'ie"tulor, fiinleloi sau situaliilor denumi;e), rit'dit'ci*..a
s,,,riatu a'Lintbii nu poate ii contcstatl, pent.u .cd..liml-ra
s-a consIitrrib
l-f,,ia * ginAi..u, ta elemenl, inLegrani .al rcluJiilor. om-naturd, ottt-
ill;;"tr, rirul utu* ltin acel mornent rdvolulionar al existen"loi umaniti!ii,
r:incl onrul s-a d,e-natural, adicd s-a desprins do natur5, datoritd muttt-
l,iilor survonite in structura sa biologica. Fr. Bngels a ardtat roh.rl mun-
,,ii in"opu*iiiu fin,,lii qi gintlirii. ,.ln"l,r-un cuvin[ - s6io Fr. Iinqols -
o"'r"nii'in it""nitu ou uTunt sd ail-rd a-9i spuno cova unul albuia' Nc' o-
iitotuu Ei-a creab orgunui. Inceb, dar riflgti gillejul nadezvollaL al rnai-
nruLei sla transform"al datoritd'modulilioi,-ajrrngind la moduln!ii din
;;-fi .; mai comploxe. Organele gurii au invdlat'..tr.onta.t' s.i pronun!o
un,""et articulat dupd altil."l CifornrS,conqtientd do adaptaro a oinll-
lui la rea.litate prin transformarea acesteia, munca a fdcut necosara qt'
--,-l
t. F r. E n g e I s, Dialcctica naturii, Editura politicE, 1959' p' 156'

totodatd' posibild. aparilia limbii qi a gindir.ii. Dar munca, indiferent de
grad de. cornplexiLa[o. p.esupunel rnt'r-o mdsurd sau arta, coraborare
intre indivizi, de unde ioncruzia cd rimbajul s--a
"ei.rt,
i,Jit{ cu gindi-
rea, ln procesu.l social al muncii,. procos. ir,
"aru
;*;i; p;;;"upindu_so
de producerea color necesars exisienlei ,ir"i.u, ,-u u"i"-iarr-t, intr-un
cadru social.
Dependcn,ta limbii' de societate se irustreazd, invocind. aspecte ale
pocabularului (care rofrectd transformdritu ro.i"lr, Irr"Jaji"ou-so. ,,da-
t.oritd dezvottdrii curr,rrrii materiale gi spirituale';-;"r"bii;;ilor,,z), as-
pecto ale morfologiei..(categoriile gramaticare, a. piraJ,*reprezintd un
salt calita[iv in limbd,' trer]erea de"ra rexicar i" gru';Jtital-"conse.nina
,,necesitatea. vorbitorilor do a sistematiza f*;"1";-;"t.iirio" nogionale,
devenitd frecventd"s), aspecte- are sintarei (care exprimfi creqterea gra-
dului de abstractiza'e. qi iomprexitato a. gindirii, ,,determinatr, ra rindur
ei, de continua dezvortaro a viegii materia-re $irpi;it;;i;
"'r"*it"rii".;.1.
Dacd linem sear'a c.f, inLre aparilia limbii qi'a socield{ii oxist{ rapor-
lyl-l:^,t:t^"rdependcn!a,.pdstrate'de_a tung.ui irt"rirl'to.","frn.!irnua
prrncrpard a rrmbii este de a realiza comuriicaroa, schirnbul do
'inior-
rna,tii, idei, sentimente, intre mombrii societUlii'rl;;;;. -''
Designind c-apaci[atea oamcniror de a se inlelege prin intermediul
serynalclor ttocale'sau.al senrnelor scrisr,-limba es[€, in reali[ate.,,o insti-
1:Jt:^:":':ll*l:,,!lglX pe consemnut'tururor membrilor colectivirdlii.
r'a nor' rnstrtufionalizaroa ]imbii este o p.roblemd de gtat. se inl,ereg;
do la sine cd activitdtire privind, ,o*puiriit, drrii, iii,iiiia*intrt nor_
n:i,*r!?":'^!,r:d:I:, parte'integrantd, a' oastei iriiiiliji i""'i"iit'ii"yioiitiii*
a ,m',tl nallonar.e, Am numir, astrer o prinrd impriiarrio didacticd de or-
din genoral.
2. Linfid gi gtndire
Lingvistica modernd cercetoazd relalia dint,re limbd qi gindiro ,,ca
po o unitato lntre cere dour categorii". Aceasta inseamnd'ct',
a) nu poate oxista limhd care nu se sprijind pe glndire;
!). stndirea, la rintlu.r ei,.nu.se pooiu tor-" in afara formeror rimbii.
Din primul aspocr at unitdtii aiarct:tre ti*ti;st";i; l;;;;s_ funclia
trirnbii de a exprima gindurire'oamnnilo. (aeci rrlncli"-ou .i*unicaro),
, ir "i" w .ro. n
5. r d ;',il ,iirtl tirl, 'o,.ornTl",
tn limbd. Editura $tiinfificd, Bucureqti, 1e6e, p. 73.
4. I d e m. op. cit, p. tsl.
5. A. S a u v-a g e b i, Frangais icril, frarqais parli, 1962, p. 226.
rlin col ds al doiloa aspect al unitd.tii rozult6 rolul limbii de a participa
nrrrrriiloeib la fonnaroa idoii.6
Unitatea dintre limbi qi gindiro nu lnsoamnd lnsd identitatea lor"
Prtn gl,ndire so inlelego ,,capacitatea de a oglindi sau chiar procosul
oglindirii realitdlii sub formd de noliuni, judecSli, ralionamonto", iar
pril limbd., ,,conqtiin,ta practicd, reald" (llfarx qi Engels), ,,roalitatoa
rrorrrijlocitd a ideii?. ,,Gindiro" qi ,,congtiin!{" nu sint tormeni echivalon{,i.
'l'r)r,rnerul ,,congtiin,td" numegte ,,capacitatea omului de a roflecta reali-
I,rrt,oa eub formd do idei, ssntimento sau stdri volitive"8. Deci gi,nd,irea
rrst,o o parte constitutivd a conqtiinlei, nu congliinla in totalitats. Expri-
rrrlnrl ,,conqtiinla practicd, roal[", limba oglindoqto nu numai gf,ndire.a
(rrtrf,itrni, judec5,ti , ralionamente), ci qi realitatea simldmintelar qi voin-
1r,r, <irnului. Iatd un prirn aspoct al neechivalon,tei dintre limbd qi gindine"
N4rri sint, qi altele.
Gindirea, de pildi, fiind tnsuqire a materiei superior organizaIeo
o:l,a ideald,, limba esto lnsd materiald, in sensul c{ ,,toate unit{lilo sale
(lrropoziliile, cuvintele, morfemeie etc.) sint prezentate sub formd do su-
rrol,e"e. ,Apoi, funcliunea generald a limbii ests de comunicaro gi do for-
rrrrrlirre rr gindirii, funcliunilo glndirii slnt de reflectare abstract{ a reali-
tnIii qi de transformare activd a lumii obiective. ln fine, limba qi gindinca
r{o tlezvoltd paralel, dar nu identic. Fiind legat[ nemijlocit tle
lrriilrt,ate, glndirea este mai mobil{ doclt limba, so transform[ mai repodt-r"
l)o tici rezulbd neconcordanta dinlre con[inut qi formd, cauza principahi
rr lrlol;resrrlni 1n limbd.lo
I)rocizdrilo tooretice privind rela!ia lirnbd-gindilo sint inclispensabi-
lrr plocosului pedagogic de dozr.oltare a capacitd{,ii de a coniunica verbirl"
(lrrrn s-a mai spus, transmiteroa informa!,iei qi receptarea ei activri sinl"
l)r'occs{l ralionale, caro prosupun anumite op€Jraliuni logico, cum sin{,:
rr rr,l liza, compararea, disocieroa, generalizarea, sinleza q.a. Cercel,Jri
oxporimentalo do psiholingvisticd, urmdrirrd particularit[lile comunicd-
lii vclbalo la copii, ail soos la iveali anurnito lormo do cornunicare,,abc-
lrrriLil", clatorate, tn J:und parto, defocliunilor do ordin mel,odic, rnani-
Iost,ate in stilul do rnunc[ al educatori]or."11
t. Traiat de l,irtgaisticir generald., Ed. Acad., BucureEti, 1971, (capitol red. ds
lrrtria Xlaniu), p. 25.
7. lbidem.
s. lbidem.
:t lhidcm.
It). Lucia Wald, op. cit.,p,43,
11. V. R ti d u I e l, tt Probleme ale perfeclioniirii comunicd,rii cerbale, ,,Limbii ;l
literaturrl", 1975, nr. 1., p. 60- 65, sem.naleazii nrmiitoilrcic fonne ,,aberanl.u":
comunicarea ,,camuflatd" sa.u pseu.docomunicarea (reproducerea unor ,,eganlioanc
verbale" preluate din diverse surse
- exprlnerea edncatomlrii, mannal etc. -,
ele mesaje neelaboral"e mental, din care cauzd erni!trtonrl - elev, degi se exprirnfi
corect, nu lntelege informalia transmisA; prlntle carrzele acestei anomalii sr:

Pentru eliminarea formolor,,aberante,,-ale comunicdrii verbale, qcoala
treb'ie sd ronunte ra murte pd;il1-ir;Jchite. Ea trebuio sd curtivo dsz-
'oltarea
gindirii'in strinsd"ili;iil;;^;"r.birea ;i invers. Rera!,ia dinrro
ir'|losLe calegorii nu poale fi parc.eratd. vorbireii;;;;; irunui" sd fie
ogald cu sindirea coiectd, ,,rru*ai in-iemeiur acesi.i ia*titi.ti iqi inde"
pline;te limbajul
-funclia ru'
".ni*ru.-.u "on..ptolor, a cdroi condir,io
srne qua non esto l.'.r cdci rogos inseamnd ariL ,i,i,ii, cil ci;'i;ai*','ir;
n i f i c an t ;i s c mni f ii a r i, u rb ui' i,:ri] i i" ii',t
"
n r y o I i6,c Lz,.
Formuldm, in concruzio, o artd imprica!io didact,icd de principiu:
e'oraitiile de conmozitic;i stit trii"i'o'ii'iropu,tu ea parte integrantd a pro_
rt'sului dc tuhiv,*e *'gin'aiiii tit;;l;;, iir'"rrto1i, intimd, cu d,eiuortarea rim-
bajului lor.
3. Limbd Et limbaj
A[it pont,ru lingvis.t,icd,.tl.i.sciplinJ teoreticd prin.osonli, cit ;i pontru
procosul didactic ar insugir.ii nbrmoror .on.uni"e.ii
";;b;i;'in gcoard,
r'slo dc mnro irnoorr'an{,d punctul tle vedero din care airiini", aspoctul
l ; t t tbd (.,languo")' de aspectul'or&,,r-1,.pJro[,i:"' -' " qrDurrrBul
LinLba,,oslo un as.poct abstract, general, este, aproximlnd, o sumd de
tleprindor,i
.si.principii'.de organiza;.:;;il sistemu.l caro guvorneazd orice
a' [' concret de comrrnica.u"r', ea esto ao-urr1ol" i"u:iiif"trirr]
Limbu.iul este ,,procesul lingvisiic ca atale, dosf{qurat ln actul comu'
rri.Irii"r4,"concretiiaroa limbii-(sistornului) in comunicaroa verbal{ din-
l,ro oamoni. Aceastd concretizars a sistsmului limbii ln procos de comtlni-
(rirlo so realizsazd in nsnumdrat"e forme, de aceoa limbajul (vorhirea) oslo
rltrmsniul variantelor (inlinitului).
Disl,inc!,ia limbd,-porbire impune, ca principiu -didactic c[l5uzitor,
ubandonaria inswgirii teoretice (in sine) a normeLor liru.bii (a sch,enzei ab'
st,rircl,o), ceoa ce"incd grovoaz{ studiorea limbii romAno ln-qcoald qi. ile-
pl,asure'a accentulni peforrnarea deprinderilot ,de a aorbi"r-de a folasi, ?'n
-e:rprintarea
ind,ividiald., normele limbii. Dipersele eruciyii., dar m"ai ales
coinpoziliite stnt mijloace eficiente pentru concretizarea limbii I'n act al
cornunicdrii verbale.
4. F unc{,iunile limbajulul
4.1. Limba, cum am vdzut, esLe u,n sistem do normo (Saussurels), o
schcntd, (Hjelmslovr6), inparisnt (Em. Vasiiiul?). Limbajul (parole-
Saussure) este limba (sistemul do norme, schema, invariantul) in ac*
[,irrno, adicd. folosiroa practicd a sistomului do normo, in actul viu al co-
rrrrrnicdrii volbale. Rolul limbii oste ds a sluji ca instrttment de comunicare
'lnt,ro mombrii unoi societ{{,i, cu alte cuvinte, do a pune la dispozi!,irr vor-
bit,orilor un tozaul do normo, cars s{-i ajute in a comunica intre oio coea
,ro constituie funcliunea fu,ndamental,d a ei
- cea d"e comunicare,
4.2. Comunicarea plin limbd osto insd u proces complex. Acest proces
Ilrosupuno mai mul!,i factori, care detormind qi_alte funclii, do nuanlare
{rrrn spuno) a limbajului. Dup{ R. Jakobsonl8, factorii constitutivi ai
linfiajuhti (limbd in ac!,iune, in uz) sinL: locutorH.l (,,emi!dtorul"), atlic5
'rol
ce so adreseazd ; mesajal (cooa co so omito) ; d'estinatarnl (,,recoptorul"),
r,ol ce ascultd,; contentul (imprejurarea la caro se refer{ mosajul) 1 eodul
{lrrrrtdl,orul mosajului de la locu{,or la receptor); contactul (nevoia de co-
lnunicaro, de contact).
Fiecaro din acoqti factori del,erminH o altd func!,ie a limbajului.
lnsd o cumunicare verbal5 nu indeplinogto numai o singurd func!,ie, ci
Ibidem.
Ferdin an d do S aussur e, Cours de linguistique gdnirale,Paris, 1960,
p. 30.
L. lI jelmslev, Langue eI parole (ttpld Tratat' tlelingoisticdgenerallt,Ed.
Acad. R.S.R., 1911, p. 212J.
E nr. V a s i I i u, Linbd, uorbire, stratificare, S.C.L., X, {959, 3, p. 469.
R. Jakobson, Lingrtisticdgi poeticd, Edilura qtiinlificd, Bucureqti, 1964,
p.87-96.
nitmArd qi noglijarea de cilre educalori a aderenIei inform.af iilor la nivelrrl opera_
Irrtor monIale sunori.oare are elevilo,r) ; ,iir,,irorro ,.n"deiransariaare.. (emirerea
de i,to,'marii ear'e nu. apar ca prohleme.o" i;irp,*Jiil.i-i,,.,iui;,lfiir.e, din caro
.auzr -.i omunicarea der:ine rips'iti de tunciia. oeirar5^i"jr":.,^.,ifil,.trr dispune
dr.' srocuri mari de in'ormaIii', ,.ao. i" Jb".de't-e incapabil sd se serr.easci] de
ete, inr'rucir acestea nrr
1i l;.! f"ta1"te pii" coiti.uni,i.I ai;d6; rearitatea.,, ci
numai pe cale verbair) ; cont'w,.iccLrea ,,neerrctboratii" 1."*r"i."*"i;;;;" ,,iniorma_
liito nrr sinr rrrilrrare'r in sisremur-""grliliii rirgiirii;i;di"ii*i,:ir;" procesur
rlc <relalrorare r. ..ci .sc slochcazi sib iorrnf--de <rcasete,r conl,orir sistemtrlui
didaclic'': e o consecinId a.orn,,ni.i.li ...]"n
i.r".'"',"tiiru;r;;ili;i;s;;;';;.;ilil;i;i,i),{lllf;,l;i.'i:lL",iil"?ilri:l,*i:il^
sa mentald rru rucreazd,-n, are loc acei did"g;;;.i;';;i;".,:il'informafiile
si se regrupeze in funclie de anumi[e crir.rii ;;i*i;;i;';;r";,:;"[".j: eomunicarea
..ncsrructurord" rnenutin[a fncadrtrrii m"saietor fn"c,i."ra"",i.t".p'",ir;[ 9i tempo-
'ate.
datorir.d necui,o"pie.ri;i;;;;;i;.l:'jil'iie qr gramaricare, pierderire de inror-
rnatii. distorsiunite.
..suprap,,n'erire'r,aoi?..f ;, rfr.lii"i,'";;i,;;;.r'"a ,.blocatd,,
,{rdicd opririre, imobiuzdrii.'-;;-;;;"i;ii'}"i,n. uirerirL ,r.',fr"r"i"nrii, conse.
'cin re arc lipsei de exersare a diverseior r".-. a.i
'
.";*r"rl*Jj"ire ripsei do
adaplabililat e. la parteneri gl conte-xie- diierite).
t3. Tratal de lingoist'icd generald, p. 52.
I /l-
,r
5.
,[6.
'1.
18.
10 11

Ie .implicd.po toato, numai c{ una sau alta sint puso Ia contribulio ou
prioritato.le
Locutorul puno info-rmalia in cod (o ,,incodoazd,,) qi transmito, so-
nor sau vizual, mesajul, iar dostinatarul procodsazd in sens invors, ll
roceptoazd
^(,,decodeazd"), transforrnind somnalul sonor sau vizual'ln
informa.tie. In a-ctul viu al comunicdrii, rolurilo alterneazd succosiv, omi-
!,diorul devenind roceptor_qi invers, concretizindu-so, in folul acesta,'func-
!,ia de comunicaro a limbii ca funclie fundamentald.
., Iatd func,tiile spocialo alo
-limbajului evoluat, caro corospund facto-
rilor conslibutivi ai vorbirii, dupd R. Jakobson.zo
.4.2.. Funclia emotivd,_(san ,,oxprosiv{,,). Esto funclia caro se con-
contreazd asypll enzitrdtoralui insugi, dindu-i posibilitatea autoexprimd-
rii, adici posibilitatea oxprimdrii datolor intime ale personalitdlii salo.
4.2.?. Fulc!,ia conatip.d, este centratd. po destinatar. Se bazeazd po adro,
saroa diroctd gi so exprimd mai ales in vocativ gi imperativ.
4.2.3. .Funclia referenliald (denotativd sau cognitivd). So axeaz{ po
context, inlormeazd despro cova sau cinova, dospro o persoand a treia.
Aro ca domeniu informalia vehiculatd do mesaj, valoarba sa referonliald
propnu-zrsa.
4.2.4. Funclia faticd. slujegte la stabilirea contactului. La nivelur col
mai elemontar, se manifestd-prin semnale do contactare, cum e cazul
limbajuiui primar al pdsdrilor. Mesajul urmdroqbe sd stabireascd, sd pre-
lungeascd_ sau sd intrerupd comuniiaroa, sd r,:orifico dac{ func{,iono'azd
canalul, dacd destinatarul e atent.
,4:2.^5: F.uncjlq metalingvald esto aceoa caro explicd interlocutorului
,eodwl folosit. Utilizeazd, do obicei, formule ca: ,,ireau sd spun c{...,,;
,,acoasta insemnd cd..." g.a.m.d.
. . +.2.9. Funclia poeticd,. So axeazH pe mesaj. In funolia poeticd, mesa-
Jul ctevlne un s_cop,.pentru cd propoziliile sint recoptate nu numai peniru
ceea ce spun elo, ci qi pentru modul curn spun. Aooastd func,tie asociazd
- intr-o formd anume semnificayia.d.e structuia sonord a mesajuiui. Func.,tia
poeticd nu se confundd cu func,tia etpresivd. ln comportamontul verbal,
:Tj"l":i
d"rd moduri principale de aranjament: ieLecyia (realizatd po
baza principiilor do ochivalon.td, asemlnaro sau doosebire, sinonimie
sau antinomie) sj combinarea (bazatd, po contiguilate). ,,Func{iunea poe-
ticd proiecteazd. principiul echivalengei ile pe ara selecliei pe d,ra, combind,rii.
Echivalen,ta devine factorul constitutiv al secvenlei."2r
Roludm ideoa c{ o cornunicaro vorbald nu indoplinoqte numai o sin-
gurd funcfie, ci le implicd po toate, una din olo fiind totugi prioritard. Sd
ue roforim, ds data acoasta, la un exemplu. Reproducem primele soc-
vonle ale dialogului dintre Take qi Ianke, din comedia Take, Ianke gi
Cadi,r (scena 1, actul I), do Victor Ion Popa.
,,?a/re (somnoros qi lehdmetit de cdldurd., lgi gterge ndduqeala, o{tlnd) :
Ooof, cald e!
Ianke: $i ce-mi spui asta mie?
Take: Dar cui str i-o spui?
Ianke: Ce md intereseazd pe mine c[ fi-i cald? Dactr !i-i
qi te rdcoreqte! Ce? Eu pot s{ te rdcoresc?
Take: Dar ce, te-am rugat eu s[ mA rdcoreqti? Las[-m[
Ianke: Ei poftiml Acum eu nu-l lasl
Take: Md rog, lie nu [ii lene s[ vorbegti atlta?
Ianlte: $i ce te privegte pe tine dactr mi-i lene ori nu mi-i lene?
Take: Dac{, !i-ar fi leno ai dormi. (Pauzd,; se aud,e caterinca.)
' Ianke: Uufl Mare cd.Idurdl Aga o cd.ldur[ n-am avut toatd varal
Take: $i acum ce-mi spui mie asta?
Ianke: Dat ce, !ie-!i spui?
Take: Llunci cu cine vorbegti?
lanke: Ce te priveqte pe tine cu cine vorbesc? Vorbesc cu Dumnezeul (Iard,pi
pauzd, pi iardpi se aude caterinca, te,re.)"
Comunicarea verbald ia, aici, aspoctul unui schimb d,e mwaje-replici,
care oxprimd, vag, o anumitd stare oxistsnliald, acooa de pliciisoald in
contextul mahalalei tirgului provincial, moleqit do c{ldura toridi a verii.
Comunicarea implicd aproapo toate func.tiilo limbajului, insd una din
ele oste predominantd. Vorbitorii doclanqoazd dialogul nu atit peniru
a-qi comunica cova procis qi do interes prosant, cit, mai alos, pentru c
se conta.cta, reciproc, pontru a constata dacd existd condilii pentru o ovon-
tuald comunicare autonticd. Este un fel ds vsrificalo a circuitolol, lna-
inte de distribuirea curentului olootric pe ro.toa, un fel de verificaro a
atenlioi intorlocutorului. In dialogul citat, dominantd esto, aqadar,
funclia faticd,, mesajele respective ilustriud bine defini,tia lui R. Jakob-
son: ,,existd rnesaje care [...] controleazd cum funo!,ionoazd ca.nalul gi cir-
21. R. J akobs on, Ling;isticd. 9i poeticd, p. 64.
cald, du-te ln casl
-n plata Domnuluil
t 9. Pentru
lionald.
30. R. Ja
11, p.
drs_cufra. problemei f_unctiunilor limbii, vezi L Coteanu, Stilistica func-
a limbii romd.ne, Ed. Acad. R.S.R., Bucurepti, 1978,
-p.
7j-79.'
-k
o b s o n, Essais de linguistigue'ginirale'(Collectiirri ,,points.,), ch.
210.
12 73

cuitul, atrag atonlia interlocutorului sau confirmd faptul c.d acestn rd-
mino in continuare atont.((zlbis
Insuqirea deprinderilor de a folosi limba ca instrunient de cornuni-
care so infdptuiegto pe calo empiricd (prin contactul dintro vorbitoli,
ln familie, in practica vie,tii sociale) qi pe caloa instrucliei sistematice,
efoctuatd in gcoald, cu mijloace podagogice. Cea de a doua cale do lnsu-
Eire a normelor comunicdrii vorbale (care ne intereseazd aici) prosupuno,
ca indispensabild, ,,o punto de legdturd intro teoria lingvisticd si practica
podagogicd."22
Sintem tn m{sur{ sd formuldm o altd implicalie didacticd ds ordin
general : f,ntregul proces d,e formare gi d,ezvoltare la elevi a deprinderilar ile
a comunica verbal, cu tnarea parietate de erercipii, implicit componipiile
gcolare, trebuie fundamentat pe teoria lingrtisticd, modernd. asLtpra. cornwni-
cdrii ;i, implicit, em.ancipat de sab tatelu teortilor anacronice gi a rutinei.
5. Aspecte ale limbaju,lui
lrr afara distinc,tiei consemnate mai lnainte lntre limbd si oarbire,
lingvistica mai face qi alte disocia,tii, atunci cind studiazd aspecteXe linr-
bajului. In func!,ie de perspoctiva din care acesta osto privit, ea mai dis-
tingo lntre: aspectul flalc (sonor) gi cel semantic (ideal) al limbajului;
aspectul fiziologic qi cel psihlc,' aspoctele mai pupin ingrijite qi aspectul
ingrijit, literar; aspoctul oral qi aspoctul scris. Interss deosebit pontm
lucrarea noastrd prezintd mai ales distinclia lntro aspectele mai pulin
lngrijite qi aspectul literar ale limbajului, precum si aceoa lntre aspoctul
oral ;i cel scris.
5.1. Limbaj popular
- limbaj literar
Limbajul popular esto aspoctui concrel, al lirnbii, constibuit din vani-
antolo indir.iduale alo acesteia, mai mult sau mai pulin divorgente, cu
21 btr R-f ', L
"
b s o n, op. cit. p. 92. Cu privire. ta funcliile limbii st,abilite tle
R.- Jakobson, P. Kuentz emite rezerve. Acesta crede cI lunctiiie limbii, dupl
Jakobson, pr'esupun, mai lntti, existenla unui nivel central al bnunlului,'cfrrtiii
i se adaugA unele nivele secundare accesorii; ln al doilea rind, menlin rolatia
care pleaci de la autor (emifdtor) la lector (receptor) pi nu relalia dialect,icir,
potrivit ctireia, pleclnd de la practica lingvisticl, acianlii se instiLriie ln procesul
limhajuiui. (A se vedea D. Maingueneau, Initiation aur mithodes de lanalllse
d.u d,iscours, Hachette, Paris, 1976, p. 109-110.) Obiecliile sint numai aparCnt
lntemeiaLe, credem noi.
22. F. q a z a c u, . Probleme ale perfecliondrii comu,nicdrii serbale (mas{ rotundf)"
ln Limbl 6i literalurii", 1975, nr. 1; p. 29.
alte cuvinte, aspoctul mai pulin ingrijit, necizelat, Pe caro 1l ia limba
(sistomul) in actul comunicdrii intro membrii mai pulin instruili ai unoi
r:olectivitd.ti. Limbajul popular prezintd particularitdli, caro- !g pot
fi dofinite decit prin rapbrtarea la un model, adicd la Iimbajul literar.
Vorbiroa popularh se carhcterizeazd prin sferd,lexi.caldreilusd'c.aintindore,
pol,isemie- (d,eterminat{ de numdrul mic do cuvinte), simplitate qi uni-
i'ormitate sintacticd, procodee sirttactico specifice: anacolnt, elipsd', repe'
tilie; q.a.21
Limbajul litorar ssto aspoctul cel mai lngrijit qi normat al unei limbi.
Doasupra
-variantolor
individualo alo limbii, ,,so c_onstituie prin prosti-
giu un anumit aspoct mai cristalizat, normat' modol do oxprimare pon'
-tru
toli membrii unoi societd,ti, "2a aspect caro esle limbaiul literar.
Folosind tormonii teoriei comunicdrii,limbajul nu este un cod mono-
litic, ci un sistom do sisteme interdependento. Subsistemolo sau subco-
durilo au o organizare proprie. Dialoctele qi graiurilo localo, de,91qryplu'
sint subcoduri(subsistome) constituite po axa orizontald a limbii. Varie-
tXlilo specifico diverselor activitd,ti profesionalo sau domenii al-o vielii
sociale qi culturalo se constituie pe axa vertical{. Ultimele subcoduri
sint caracteristice limbii literaro, adicd aspecbului celui mai ingrijit al
limbii comune.
Problema centrald a comunic5rii verbale esto concordanla dintre
scopnl com,u,n"icd.rii gi mijloacele lingvistice utilizate. Altfel spus, comunica-
roa devine ineficientfl, dacl mijloace]o de exprimare sint in mod impro-
priu selectate. In actul comunicdrii verbale, in care sint implicali un emi-
litor qi un receptor, seleclia adecvati a mijloacelor lingvistice este o
condi,tie esen.tialh a realizdrii efectitte a comunic[rii. In.tele_gerea integrald.
ri rnesajului emis este dependentfl de structura codului (subcoduJui) folo-
sit. Actul comunicdrii verbale se supune, simultan, atit normei lingvis-
tice propriu-zise, care func.tioneazd la nivelul codului, cit qi normei socio-
tingvistice, care guverneazd. ,,utiliza,rea ad.ecvati a acestuia, in r.apol-t
, rr-interloctttorii, situalia de comunicare (locul qi momentul comuniclrii)
subieclul gi funcgia ajmunicdrii, canalul utilizat etc..."'"
Norma lingvistic[ dar mai ales cea sociolingvisticl determind apari-
lia unor puriinte ale limbajulai literar, aqa-numitele stilnri funcpionale,
ndici forme cu ,,destina.tie speciali" ale limbii, orice limbaj rtefiind decit
,,limba cS.reia i se atribuie o-destinalie special5."20. Este vorba de varian-
23. I. C o t e a n q Stilisticafuncyionaldalimbiiromdne, Editura Academiei R.S'R.,
Bucure,sti, 1973, p. 9t- 100.
2. Tratat de lingvisticd, generald, p. 33.
25. Lilian a ionesCu-Ruxdn doiu, Probleme ale perfecliondrii comuni-
cdrii oerbale,,,Limbd gi literalurA", 7975, 1, p. 53.
26. l. CoLeanu, Stiliiticafuncpionald, atimdiiromdne, Ed. Acad., Bucureqti,
1973, p. 45.
14 T5

tele: gtiinlificd ;i profxional-tehnicd., publici.stic-politi,cd, oficial-adminis-
trativd,, juridicd, artisticd ya.
5.2. Limbaj literar
- limbaj stanilaril
Termeni ca limbaj standard, uariantd, satt realizare standard a unei
limbi, designeazS. un_ concept pus ln -circulalie de cercetd.rile lingvistice
mai noi. Este insd destul de rdspindit[ identificaroa ,,limbajutrii (tim-
bii) standard" cu ,,limba literar[", lnleleasd ca ,,variantd normatfl., a
unei limbi. Consider[m tndrept5litd opinia Valeriei Gulu Romalo27,
potrivit cS.reia denumirea limbaj standard, este preferabil[ celei d.e lim-
bd. standard, pentrrr cd subliniazd raportul ,,varianti-invariantd,,, dintre
,,limbajul standard" qi ,,limbd". Cercetdtoarea citatd foloseqte termenul
,.,ptandard" 2pe,ntru a desemna formele de manifestare lingvisticfl ingri-
jitd, mode)ele_de exprimare, care presupune la vorbitor un anumit grad
de culturd si de supraveghere, de aten,tie fald de faptul de limbd. Carac-
terul ,,ingrijit" include realizarea standard, a unei limbi in varianta mai
largt^, limbd. literard,".28
Prin urmare,limbajul standard nu trebuie confundat cu limba literard.
El este o form5. particularS. a limbii literare qi, ca atare, se opune varian-
telor teritoriale ale limbii populare.
In cadrul limbii literare, ,jimbaiol standard se situeazd. ca entitate
neutrit",. r.eprezentlnd ,,modalitatea de comunicare lingvisticd tngrijitd
in condiliile relaliilor neprofesionale, ln condiliile vie-tii cotidienelami-
liale qi sociale". Privit asifel, ,,limbajul standard se opune limbajului ad-
ministrativ, artistic, gtiinlific, tehnic-profesional". Limbajul standard,,nu
prezint[ particularitd,ti dialectale, nici nu recurge la terminologia speci-
ficd diverselor domenii de activitate."2e.
. Sintetizind, tr[sdturile limbajului stanrlard sint: caracterul i.ngrijit
;i neutru, absenta elementelor clialectale q u celor care caracterizeazd,'pari-
antele fttnctionale ale limbii literare, ale limbajelor profesionale.
5.3. Limbaj oral
- lirnbaj scris
Realizarea comunicdrii verba_le este posibild pe doud cili: orald qr
scrild, fiecdreia corespunzindu-le dou[ sisteme inberferente ale aceleiaqi
limbi. Sistemul oral se manifestl sonor, printr-o succesiune de fonemeu
sistemul scris se manifest5 grafic, printr-b suit[ de grafeme.
Yezi Probleme ale perfecliond,rii comunicdrii verbale. loc. cit., p. 88.
Idern, p.38.
I d e m, p. 38-39.
ln cadrul comunicdrii, ln funclie de tmprejurdri, omul foioseqte am-
bete sisteme, care sint aspecte coexistente ale limba5ului.standard. Pre-
ponde"ent uiilizatd este varianta o1al.d, Ei datoritd-acestui fapt, limbaiu!
itandard ,,este, in primul rlnd, limbajul adresdrii directe, al conversaliei
a. f" o-'i" orn, ai dialogului sau al"monologului'"30. -
- r*."nu.t folositi este'lns[ qi varianta scrisd a limbajului standard
ca, de pitde, h articole de ziar, conferinle de popularizare, ln cadrul emi-
siuniloi de radio qi televiziune.
- -
Deqi
"orespond.ote,
cele dou6 sisteme nu coincid. EIe au tr5sdturi care
le pariiculari|,ea26.. Dar datorita. faptului cd limbajul standard Pr9sg.:
poiu on anumit grad-de instruclie, o atenlie .mai accentuati acordat{
ixnrim[rii. distania dintre comunicarea scrisd Ei cea oralS,este ,,mai
;;; J; p;. in evidenfd, ln cazul acestei variante a limbii'"3''
' i; cornunicarea orald, nuanlele sin[ marcate prin mijloace specifice:
debit verbal, modulayiile tonului,' pauze, div.erse erpedientesz (repetilii,
.cu-
vinie qi expresii indidente), ordinea specificd. a cusintelor.;.a. Comunica-
"uu
,.iiri irnpun. o mai'iiguroas[ ienzurare a materialului oferit de
limbt, pentnr'a fi deplin coicordantd cu normele gramaticale qi, astfel,
inteligi|ild prin ea tn'sd';i.
D"eosebiri mai mari intre cele dou5 variante apar cind urmdrim con'
structia d.ialogului, care.' tn Jorma gr.al.d, e-sq9ntan, nedirijat, pe.cind in
cea dcrisd, aJesta'. *ui elaborat. Dialogul din comunicarea orald are qi
alte tr5sdiuri: abunden!,a elementelor interogative qi afective, frecvenla
enumeraliilor de tip,,lntrebare-rdspuns",. p^rezenla enunlurilor incsm-
plete, ,,l5.sarea in suspensie a unor enunluri, frecven!,a mesajelor imprecis
i'ormuiate."33
i;;;; cele dou5 aspecte se exercitl lnsd qi intrepS.trunderi. De pildd,
una din formele prin care comunicarea scrisS' inriureqte comtrnicarea
oral|. este construirea unor enln,turi complete, organizate sintactico
ceea ce se observd cu ocazia interviurilor, a anchetelor. Comunicarea
o"ure, ru rindul ei, o in{luenleazd pe cea _scris5,
printre altele_, prin frag-
mentarea frazei in segmente izolate, avind contur de comunicfiri indepen-
dente; prin prezenla"raportrrlui apoziliv articulat p_rin intermediul unui
substani,iv
"r,
sens general (de exernplu: ,,Rezulbatele muncii sint poziti-
ve, fapt care mul{rimeqte pe toli".) etc.
'
Varianta orald este'inovatoaie, cea scris5., mai conservatoare. Faptul
duce la aparilia unui decalaj lntre. ele.
Olstin'c1ia'intre aspectul oral qi cei scris al comunic[rii verbale este
valabil5 qi'tn cazul cimunicdrii didactice (pedagogice)'
27.
28.
29.
30. Valeria Gu!u
31. Idem, p. 39.
32. A. Sauvageot,
SS.Valeria Gu!u
2 - Compoziliile ln ScoalA
R o m a I o, op. cit., P. 39.
op. cit., p. 226.
[t ir m a I o, op. cit., P. 40.
17
16

5.4. Limbajul iliilactie
Prin limbaj didactic sau pedagogic se inlelege comunicarea verbalil
.{rare se desfflqoar[ in circurnstanle qcolare, specifice invdldmintului de
toabe gradele.
Pentru acliunea de cultivare a exprimdrii elevilor, precizarea unor
trdsxturi ale comunicdrii didactice, desfdgurate mai albs in condiliile
i-nvdldmintului-bazat pe principiul magister dinit, pe modalitatea ,,pre-
.ddrii" er, cathed,ra, prezintd un interes cu funclionalitate preventivhi
- Exprimarea elevilor este lnriuritd de diferite mesaje: de celo schim-
b,ate in conversalia din cadrul familiei, in conversalia socialil, de celp ar-
tistice, receptate in ;coald qi- in afara qcolii, de cele aqa-zis pedagogice.
Comunicarea verbald desfdqurat[ in qcoald implicfl, la un pol pro-
fesorul (de obicei, in viziune didacticd tradi,tionald-, emilitor), inanuatul
qi alli factori de_transmitere a informaliei (radio, televiziune) qi, la cel5-
FJl pot, elevul (d,e regul5., receptor, in cadrul aceleiaqi viziuni didactice).
Obieotul comunicdrii este mesajul didactic (pedagdgic).
. Me,sljr1l didactic are mai multe caracterislici,lare decurg din con-
tinutul lui,. din scopul urmdrit, rlin raporturile stabilite tntre mitdtor gi
receptor, din s.ensurile in care'circuld, informayia.
O caracteristicd a mesajului didactic este bd emilitorul comunicd.
elevilor. informa,tii preluate din surse qtiinlifice, apropiate de el, iar re-
ceptorul (elev), la rindul sdu, le retransmite sau d[ rdspunsuri la intre-
bdri legate de tem[. Mesajul profesorului se aseamdnd mai mult sau mai
pulin cu materialul informativ consultat; ,,la fel, mesajul elevului poate
relua aidoma sau modificat mesajul receptat."sa In circumstan,tele-unui
i_nvdldmint bazat pe ,,predare" (verbalizare), mesajul elevului iese destul
de rar din iitera mesajului emis de profesor sau'de manual.
Profe_,sorul emite, ln formd, or,ald,, informa,tii provenite din surse care
fo.losesc-llrubajwl scris. Manualul este, de obicei, gursa principald, de aceea
e considerat ca model, mai ales de cdtre elevi. Aiii trebuie ciutatd"
explica,tia folosirii limbajului scris in formd orald sau a menlinerii mesa-
jului didactic in cadrul ,,limbii scrise oralizate."35
Precizdrile teoretice.referitoare ll
"rp.rt.t"
limbajului pot avea con-
secinle dinire cele mai bune, dacd procesul modernizdrii activitdlilor
privind compoziliile gcolare le va acorda aten.tia cuvenitd.
Dezvoltarea capacitdt'ii elevilor de a comunica verbal incumbS' qco-
Iii. tur primul rind, t;;;;it; at " "-'191q
vorbirea lor de aspectele nelite-
'i):"i'ai).:i. ,hi;;i;;';';;;A; imbii titerare, cu varietdtile a.cesr'eia, pen-
;i;'";;";;; ifi)tTairiiii ii i r, fotosi diferenriat, 1n funclic de scoprir
comunic[rii. principiul didacLic care se ciesprinde de aici esLe cd ercr-
citiite de compoziyie gi'ttiiliiU"ie sd urmdreiscd. d,ezvoltarea-capacitdlii de
;ilir";; i i'ifrrti'tri";;;;;";;-"(stituri) functionale ale limboiutui titerqr
',;;;;;;;, |ilii" tiri, ii iriii' i.bi'1 -t'ini r, li ubt icis t i c- p otitic, af i ci aL a d'
ministrativ, iuridic, a'rttstlc)' ..
Din cele menlioniie"in fegdturx cu relatia limh.aj literar'limbai stort-
aori'qi i"'i.gei".e ;1;;.t,i?;alitatea. comunicativd a celui di n urm i.
desnrindcm ideea, cu valoaiea unui princiniu didactic direclor, cdfns"-
:;;d" Ji;i;jii ii' rii"aiiii' iirb uie sh r
"pi
e zinte unut d in ob i e c t iv ete ir t'
'semnate
ale activitd'1:iiii'i'iiiii io*po'tjute
'scolare',f'nelese
ca mer'ci^1ii
d,e d.ezrtoltar* o
"*pr"iiiafii-
,truttor. i'reghti.ea elevilor'pentru viald tn-
;ffi"fri;"p"intr. uitei.,
"-i
gf iqlli sd dilalogheze spontan ryi lntr-o fornri
lngrijitd, in cono'1rrie-";tiii tgiigiene famifiale qi iociale' ceea co devine
nosibil nrin insuqrr; ;;;iilh"itUpitor timbajuiai standard, care e Iirn-
il;ffi^;{;;tii ait."t", al conversaliei de la om la om'
finlnd seama'
";;i,;[
;;rt "*ti"otu
orald' a comunicdrii ctt gi cca
scrisd se folosesc, .riu"ni,"ii pt*.ti.* rela!,iilor interumane,. qcoala are da-
toria de a le culti#^i" lsire mdsurd'
'Cet pulin..unq gil-consecinlcle
didactice se impune**ii p"r*iqtd aici, in aceisti privintd'. necesitalrt
obisnuirii erevilorca"rl,rii iiiurot, cum porhesc, cu co.idilia ca ei sd' i'nec-t.e
";'";,;#";';"g;i;;;. i[ontaneitatea,' prospetimea' culoarba qi corectitudi-
nea tn exprirnare ; il^;!ii"L pa.tiitia "" ecbilibru dinamic (dc
interdependenl[) tnire^cele dou[ aspecte ale limbaj.ului. ln ccea ce pri-
vesre activitatea di;;.;i; i;g"li i- .compozilie. Ei. st'il,gcolii ti reoinc
:;i";i";";;;iraiiiir", pariatZ erercit.ii, ci syucturi ;i dimensiuni d^tfe
"riii,')rpiiiriitnA onl"itp-uiit".d" mesai_o,ral, c_i,t q^i tipurile, de mesal s*rs'
;'lfi#tl# ii?'J*ffi ff i'f ,*1-;i$f,: :
""$:"#3ffi ,1r'1,,13'i "l"ili :1"
litate de .o*.rrrr.u""""-p".t"'"*la
'conversatiei uzuale fircqti, natural,e'
spontane, avind f"'".i*" fi mesajul elevului fut" d9t!9^de rar din li-
i5*'-iJi:"i"i l*i- d;;;fi"; *'i*ponu formularea unei alte idei, cu
valoare de principio $i a"u-t:-co.mpuncrile practicabit' .f
scoald' tra-
buie sd, d.epind, -ii;;r"';il;;;;;'de tniesnire a",erp_ansiunll*3t' coeficicu-
tutui personat din, ii"iii[|#,-"iiitiril, ain mesaiil oral sau scris al cle-
pului. Cel
"u"* "o*urii.i-.i"tluf
'ui*te nevoia eiteriorizdrii prin.Iimbaj
a nuanlelor celor -"i"?i"-
-"r"-
"o"gtiintui
sale. (gindire, afectivitate,
voin!d), folosind, ;;;';;;, ili:r"*"'irt
-de
e"p"imite to*utte - limkra
31. clara, George^t_a chiosa, Probkme are perfecliondrii comunicd,rii
verbcle, Ioc, cit,. [. 31 .
35. A. Sauvageot, ln Analyse
begte de ,,langue 6crito oralisde".
care reia ideea.
du fran4ais parli, HacheLLe,1972, p. 11, vor-
Vezi gi Clara Georgeta Chiosa, loc. cit., p. 82,
18
o i s, Dictionnaire et d,isscours d'iilactique, ln "Langage"'
19'
36. Vezi J. D u b
7970, P. L4.
19

(sistemul). Astfel apare a$a-numitul stil-indioidual, care coincide, in
substanla sa,. cu gindirea ielui care comunicd. De a"eea,-almita stilul
curva
- precizam in alt loc3?
- inseamnd a-i imita, ceea ce este impo-
sibil, gindirea, _in toate articula,tiile ei, iar ignorarl" *..rt.i eviaerill,
in.cadrul activitd-tilor-privind compunerile iri qcoald, duce la anularea
rntegrald a tinalitdlii lor formalive.
6. Comunicabilitate gi limbaj
comunicarea verbald presupune organizarea expresiei de cdtre emi-
-tdtor qi adaptarea ei. la .situalie, la pirtener, pentru ca mesaiul ;t ]i;
uqor qi cit mai complet (fdrd pierderi de sens)^descifrat (inleles) de cd-
tre receptor. Acelaqi lucru- se presup-une din partea receptorului, ad.icd.
stdpinirea unei tehnici de decodare, de adaptai,e Ia situatie, pentru a in-
lelege .cit mai bine mesajul emis. Deci este vorba de respectaria anumitor
condilii pen-t1u a se atinge ,,gradul comunicdrii integraie,,B8, fdrd pierdere
de informalii.
comunicarea int,egrald.,,implicd
-organizarea expresiei verbale, cu
includerea abild a elementelor neverbal6", pre_cum qi ,,dn.odu.." ubilr,
care sd ia ln considerare- toli indicii verbaii dar gi' neverbali, utilizali
de emi,tdtor-qi care, totodatd, sd se bazeze pe o continud referire eficacl
la contexit'3e.
. observaliile acestea au o deosebitd importan.td, dacd ne referim, in-
deosebi, la faptul cd, in -actul comunicdriii omul'recurge mai ales la co-
municarea de formd_ or!!fi, ,,97re, la rindul ei, se desfigoard nu atit ca
monolog, cit ca dialog"a., adicd sub forma schimbului alternativ de re-
plici, inche.gate dupd o sintaxd^ proprie dialogurui. Atingerea gradului
comunicdrii integrale, in cadrul form-ei orale a'comunicdrii esLe in func-
!19 oe mdsura in care p.art.enerii au.deprinderea de a inlelcge replicile
eliptice,..de a stabili legiturile sintactice-la distan!,d, de a sesiza sensurilo
suspensiilor, accentelor, pauzelor, tdcerilor indeiungate etc.
In lumina celor spuse , incomunicabilitatea intre oameni
- despre
care se face atita caz, in anumite contexte socio-cull,urale, unde dste
37. c. P a r.f e n_e, compunerile gcola,re,_ln Metoclica pred,drii limbii ;i literaturii
^^ p*4ry"_(coordonat or l.D. Ldridat), E.D.p.. Bucuiegti, tlii,'-i. ng.
ss.T?l.iaina. slam.a-cazacu, piobreme are perfeciiolniiti"'ro'irnlrdrii ver-
bale, loc. cit., p. 35.
39. Ibidem, Ase vedea'gi. Tatiana slama-caz acu, componente never-
b:!"
l: 1eceenla mesajului. J.po1e-za ,,sintaxci. mixle.i, t" f. bf io'u:Cazacu lreJ;,
,^ 2":":?:r_ry"p:? comunicdrii, Ed. Academiei, Bucuregti, tg7}, p. 155_1b4. "
40' I'atrana slaml-cazacu, comunicarea tn procesur muicii, ]Id. qtiin-
fificd, Bucurepti, 1964.
lrrivitd chiar ca teorie existenlialfl- apare, parlial, ca urmare a creqterii
ilrscepanlei dintre intenliile emi!fltorului (concrebizqte in limbaj). qi
l,osihiiitilile de decodare adecva[5. ale recep[oru]ui. Privitd,astfel, in-
, omunicabilitatea trebuie inleleasd ca rezultat al unor defecliuni surve-
rrite pe traseul emitdtor-mesaj-receptor sau, invocind definirea lim-bii prin
l('rmula: L:L semf L sinf L p, ea apare ca expresie nedoritd a
rlrrfec,tiunilor manifestate in dimensiunile: semanticd' (L sem), sintacticd,
1t, sin) qi pragmatic,t (L p) ale actului comunic'drii verhale. Se qtie cd di-
tt,ensiunei semanticd constd in raportarea semnelor codului la gindire-qi
rcalifals, dimensiunea sintacticd.-in raportarea semnelor intre ele, di-
uiensiunea pragmaticd, in raportarea semnelor la interpreli {emi,tfltor
;i reoeptor). Inadecvarea prezentd in cadrul uneia sau alteia din aceste
rlimendiuni duce la incomunicabilitate. De pildd, abuzul de cuvinte
(rlilatarea exprim[rii emil5torului) este o defecliune manifestatd in
^{limensiunea pragmaticd a comunicdrii, care ingreuiazd decodarea.
Problema realizlrii comunic5rii integrale trebuie lnsd lnleleasd in
rrrod nuanlat. Dac[, in general, limbile naturale pot realiza comunicareao
rrrr e mai pulin adevirat cd existd, in mod obiectiv. in fiecare limbd o
iut.perfecpii a'cuvintelor,,,dacd qi numai dacd le raportdm la emildtor-gi
r',,ie.piori', in sensul cd ,,e exciusd identitatea in Codificare qi decodifi
, arei'4l, mai ales dacd avem in vedere cuvintele abstracte. Apoi, existd
rrrsa-numitul fenomen al transparenlei la semnil'icalie (incadrabil in di-
,rnensiunea semanticd a limbii), referitor la termeni qtiin!ifici de circula-
lie internalionald, netransparen,ti, adicd neinleleqi, care trebuie fdculi
l,ransparenli la semnificalie. prin operalii speciaie de explicitare, pentru
'a pu{ea fi integrali in actul comunicdrii verbale.
Asemenea precizlri de ordin teoretic sint de o mare importanld pen-
l,ru invd!,dmlni, in sensul cd practica didacticd privitoare la dezvoltarea
rleprinderilor de exprimare a-elevilor nu le poate ignora-. Ea trebrrie sd
r. "bareze,
printre aite principii, ;i pe acela ai necesiiilii de a se apropiaaz
r:it mai milt de gradul-comniicdrii integrale, Prin luarea in considerare a
unei,,gramatici a comunicd,rii", care sd pund iccentul ,,pe contentr.pe rolwl
,'1,'meitelor nonverbale, pe organizarea adaplala a cxprimdrii, pe inlerpre'
tarea prin referire la tit i iidicii comunicdrii."ag
41. Alexandru I oEa, Probleme ale perfecliondrii comunicd'rii oerbale, (masl
rotundd), loc. cit., p. 69.
42. Cuvinleie, spunea Iiumboldt,,,chiar cele mai concrele gi mai clare, slnt departe
de a deqtept,a ideile, emofiile, amintirile pe care le pre.supune cel care.le pro-
nun!5",'iar Br6al;,,lirnhajul nu es{e qi nici n-a putut fi vreodatdnotatia^com-
. plel,A a ceea ce se petrec"e in mintea noaslr5". Conotatrile, precizeazd Sapir.
- variazd remarcabil de la un individ Ia altul qi dintr-un rnoment tn altul"'' (Apud
Tratat de lingoisticd generald p. {75.)
43. T. Slama-Cazacu, Problemc ale perfecliond'rii comunicd'rii oerbale, loc,
cit., p. 36.
20 21

7. Limbaj gi retoricd,
Apdrutd ln condiliile demosului antichitdlii greceqti, retorica devine"
prin Platon qi Aristotel, un ideal formativ cetd!,enesc gi politic, o teorie
a comunicdriiaa. In accepliune clasicd, retorica designeazi arta d,e a
conctinge un auditoriu printr-o argumentalie bogatS, riguros organizatd,
lntr-un stil deosebiL, care impresioneazd. In Retortca lui Aristotel, se
pot lntllni sugestii pre.tioase privind folosirea demonstraliei qi argumen-
taliei In vorbirea in public, pentru convingerea ascultdtorilor.
De la o artfl a argumentaliei gi a puterii de convingere, re[orica
ajunge, cu timpul, o tehnicd a discursului ca expresie literarS, oferind un
vast inventar de figuri, de procedee, menite sd ,,lnfrumuseleze" vorbirea"
Dar transformarea sa lntr-un fel de depozit de norme gi figuri lndepir-
teazd., ln unele epoci, retorica de practica vorbirii spontane, naturale.
Cercetdrile moderne de semanticd si semioticS., receptive fa.t5 de
rolul figurilor vorbirii in orientarea lecturii, au adus din nou in aten!ie
retorica (vdzuti ca qtiin!,5 a figurilor), considerind-o parte constitutiv;l
a qtiin!ei literaturii.
Dar menirea fundamentald a culturii contemporane, crede Renato
Barilli, este aceea de a regdsi functrionarea sincranicd, q, tututor planurilor
noastre de acltunea6. Pentru fmbr5liparea totalitdlii planurilor de acliurre
qi de cunoagtere, retorica poate juca un rol de prim ordin. Ea poat,e
asigura reconstituirea unitdtii cunoa5terii.,,Raliunea retoricd" poat,e
p"r'gXti modelul amplu qi domprehensiv pentni mn"e,tiqarea tuturor
planurilor conrstiin{ei umane. Sensul modern al sintagmei ,,raliune rc-
toric6" ar fi sinonirn cu ceea ce Dewey (Logica, teorie a cercetdrii)
fnlelegea pfin logica investigaliei, adicd nu raliune analiticd qi raliune
dialecticd, ci o logicd inleleasd cateorie generalizatd a cercetdrii, construitri
ln aga fel tnoit sd aibd curs pretutindeni unde omul ar deschide un proces
de analizil minulioas5, de disculie, do cercetare asupra problemelor sale,
de la cele mai simple care se lntilnesc ln sfera opiniilor comune qi a gri-
jilor cotidiene, pind la cele mai complexe ale qtiinlelor fizice, psihologice,
matematice etc.a6. Logica formald trebuie considerat[ drept un caz
particular al ,,teoriei cercetdrii", valabil doar ln coordonate restrinse.
Succesul operaliei reductive poate fi asigurat numai dacd ea este fdcutd
6&. Pentru o amplfi qi nuanlat5 trecere in revistd a principalelor aspecte teoret,ice
ale retoricii, a so'vedea Vasile Florescu, Relorica si neoretorica, Bucuregti, Etli-
tura Academiei R.S.R., 1973.
&5. Renato Barilii, Poeticdgi retoricd, Bucuregti, Editura Univers, 1975,
p. 62.
&6. Apud Renato tsarilli, op. cit., p. 62.
..lc baza unei_logici a fluidului, a probabitului, a <rno.tiunilor confuze))
,,i ntt inyers.tta'
' "N;;i;rica
europeand (Chaim Perelnan), cea americanil (Wayne C.
lrooth, Kenneth Burke) aduc prelioase contribulii pe, linia conturS.rii
.t,,,rfrit" dimensiuni ale',,ra1iunii retorice", in contextul culturii Ei civi-
lizatiei contemporane. ilraim Perelman crede c[ ,,noua retoricS'", spre
,f,,"i.[ir. cle logica formal[, disciplin[ -impersonal5.,
atemporald, pre-
,rrr'up&td exclusii de rigoarea corectitudinii, exploreazd ratinnea con'
;'rr;; qi ;ii;;;i, fiind o- logicd deschisd, care nu- exclude neprevd'zutul,
, i il include in sistemul eif ap[rind as-Lfel,, ca o logicl_a totalizlrii care
,.,,siaureard con[inuitaLea rea'lului"at. ln c6ncep{ia lui Booth, abordarea
,rotoricd devine ,,arta dezvaluirii conexiunilor", mai mult chiar, retorica
,,ri.
""l"ursald
prin aceea rd reprezint[ insusi modul de a exista qi de
;r coexista ln r,r*ti-""o"i;-p;t;"t. (,,Credem
- spune
-Booth - in
,,,,r*ouiiur"a ralionald ca mod 4e existenld, trdim de fap.l, de la o con-
j-faillt"'G utiu;*n). In perspectiva unor asemenea opinii, retorica este
,.""..prta m ruttJ lurg,'"o'modalitate d,e comunicare, sau ca transfer de
iaoi, ,i-.oUlf"ri, inteniif de la o minte la-alta (Booth), .ca ,,fo.losirea cuvin-
,l,elor de c5.tre actanii *-""i in scopul formdrii de atitudini sau invitdrii
lri acliune a altor'actan!,i ,t-uni _(
Kenneth Bgrke)50. .Demonstra,tia
,r,ctoric5 incearcd sd puna drdine in domeniul verosimilului qi aIJ valori-
lor.
$coala, unde o retoricd modern[ ar trebuie sd-qi- afle implicit locttl,
rrre- nrintre alt.ele. .a""inu deosebit de importantd de a forma la elevi
;i-;ri;;;;-rigrr. de comunicare verbal5. Indiferent de contextul in
,,aie are loc, lctul comunicfi.rii prin cuvint trebuie sd reflecte fidel, con-
.t,ingetu
,si nuanlat, mi;carea ginairii ,si sensibilitdlii vorbitoritgrt O,13!1-
,.icd' implicatd in proceiul faniitiarizdrii elevilor .cu speci{icitatea,,1a,{L?'
,,;i," TtriArei disciitine de tnrtd.rdmtnl ar contribui, ln mod substanlial, la
iir.ii,ri"".L"-g1"Airii qi, totodaiil, la nuanlarea limbajului, Ia sporirea
4rersuasiunii sale.
' Introducerea elevilor in tehnica elabordrii diferitelor tipuride compo-
,ri1ii, i"
"adr"t
*trAi"rii alferitelor obiecte, trebuie sd lind seama de sugestii.le
,,riiii,c,it mod.erne, inreleasd. ca mod.alitate d.e a surpiinde coneri'unile eris-
'ii1ii,-"a'i-i
gtidi cbrect qi.!"o"1!t: d_t.cr argwmenta.convingd,tor, i'ntr-o
c)rprlmare rtguroasd,, eractdt oiganizatd' ;i erpresivd"
i7. Ibidem, p.63.
'',r1. Apud V. FIorescu, op.cit., p:,{9O'
rg. lioa Sbef an SLoi"6i"",'sineleauttorialcaim'a.nentrri,prefa[dlaReto.'
" 'rtii"rrhi"";r; ;.Vry;; c. roottt, (trad' de Alina Clej 9i
-$tefan
Stoenascu)'
Bucuregl.i, Editura Univers, L976, p. 7.
50. Idem, lo.6.
,, 23

il
.
Definirea,
lmportanqa,
scopul
Ei locul
compozigiilor
tn gcoali
L. Compozitria ca mesaj
ln lurnina teoriei lingvistice moderne c' privire la comunicarea ver-
bald, orice c-ompozitrie este arz mesaj verbal structurat, apt a realiza
comunicarea interumand. Cu alte cuvinte, o compozilie est-e un text,r,
care, ln accep{,iune structuralisbd, defineste un mod de'funclionare a lirn-
bajului, o activitate de producere a sensului prin explorarea qi prelur_rrrr-
rea capacitdlrilor.de fun-cIionare ale limbii. ln sens
'obiqnuit,
prin 1",.1
tn!*g-gry termenii sau frazele care alcS.tuiesc o scriere s&u o bper.i.?
_ .Definind compozilia ta tertl sa stril,ct,urere a unui *esaj uerbal,
trebuie refinute dou5, aspccte.
a. Tertul este limbaj, altfel spus, coil lingvistic. Aceasta lnseamn{
,::i1 prima realitate cu care luf,m contact la lectura unei compozilii este
rr(icea a limbajului, vf,zutd aa setnn. Sernnificalia ia naqtere in procesul
rcccptirii, care este un act semi,otic.
h. Tertul presupune o organizare a limbajulai, adic[ a sistemului
.rlc semne care il constituie. Regulile sau normele de structurare sint
rrl,it, cele ale gramaticii limbii comune, fapt ce permite ln,telegerea (deco-
rlificarea) limbajului (codului) in care este scris textul, cit gi acelea care
roprezintd abateri de la normele limbii comune. Datoritd acestora din
urrnI, apar devierile de sens (conotaliile) gi, implicit, un limbaj nou
,(codul poetic), caracterizat prin expresivitate deosebitil. Codul informa-
[ional ioexistS. cu cel expresiv, lr cuprinsul aceluiagi text. In funclie
fnsi de intenlionalitatea structurant[, unul din cele doud coduri devine
'rlominant. Intenlionalitatea structurantS. poetici, de exemplu, subor-
rloneaz[ codul informa!,iona[, ti deviazd funclia de informare intr-o
rroud funclie, cea expresivd. Intreaga organizare a limbajului unei com-
lrozi!,ii (text) se face in vcderea comunicdrii vnui mesaj.
Deci orice compozilie este, do fapt, un mesaj structurat qi transmis
lrrintr-un sistem de coduri t Lingvistic-informngional qi poetic (expresiv),
lrrimui fiind dominant in r,ornpozi.tiile care prelucreazi idei, date, fapte
-rlcspre mediul lnconjurdtor, ultimul fiind esenlial in tipurile de compo-
zi!ii cu caracter literar-arl,istic.3
ln perspectiv[ semiotici, textul oricdrei compozilii este un senrz.
Oir atare, orice compozilie implic[ doui planurir cel al semnificantului
(planul expresiei, al codului) qi cel al semnificatuhzr (planul conlinutului).
Ambele planuri &u, fiecare, o formd, gi o substanyd (Hjelmslev,
(ireimas). Aceste observalii prezintfl un real interes pentru teoria qi
Jractica modernd. referitoare la compozi!,iile qcolare.
Forma semnificantului, a expresiei, la nivelul textului o consti-
,[uie propozifiilo, frazele, secvenlele de cornunicare sintacticd., contextul.
Sttbstanla semnificantalui lunei compozilii este ,,cimpul fonio", al c[rui
rsrrport este
- in cazul d,iscursului oral (vorbit)
- tonul. Un text poate
I'i spus qi intre modurile de a-l spune se vor putea distinge diferite moda-
litlli, de la dicliunea monocordd la dicliunea expresivi. De asemenea,
trn text poate fi cintat, substanla-rXminind-aceeagi; ln toate cele trei
<.llzuri, ceea cs se schimb[ e modalitatea de prezentare a substanlei
,(varietatea accentelor, ritmurilor, pauzelor, intensitatea etc.)4. Textul
:scl'is sau tipdrit are ca substanld grafemele, iar ca suport manuscrisul,
<r&rlea, ziarul, in,telese ca obiecte fizice. Este important de rolinut-pentru
',}
,.lt
,,Subsfanta real[ a operei literare o constituie textul (ca sistem al relatiilor inter-
lextuale), raportat la realitatea extralextualtr." (L Lotman, op. cit.)
Gruprrl M, Retorica generald, Editura Univers, Bucuregti, L974, p. 258.
1. A.r{. I'iatigorski defineqte re-."r*J as[fel: ,,ln primul rind, r'orn considera ilrrpt
text numai o com-unicare lixatii sub r.aport spalial iadicil optic, acustic sau
in orice alt.m.od). l' al.cioilea rlncl, vom'considbri o..pf t."f iu"iuio-.o*,,iii-
care a cdrei.fixare.spalial{ nu a constituit un fenomen accidental, ci un rnijlr.rr;
necesar de transmitere conEtientA a rcspectivei comunicdri de cAtre autorii ei
f.atl.9.e cdIre alle persoane. In al lreilea'rlnd, se presupune ca texlu] esto irrt,:-
ligibil, ca nu necesibrl adicii-o.descriptan'e, nu c6mpoiltr dificultdli lingvisLicc,
giqe-s_[ lnrpiedice intelegerea lui". (Aprrd I. Lotman,?ec1ii rle poeiia srricturaki,
Ed. univers, Rrrcurr-gLi, l9;0. p. il7.) Rezrrrnin,j, dunii piati'Eorsl;i. textrrl cslc
a comuni,eare fitati, srtb imprrlsul necesitdtii constiente'de a coiunica ceeta in mrxl
tnteligibil.
Yezi D.iclionar^ile termeni literari, Editura Acatlemiei R.s.R., BucureEti, {97ti,
pas.438-439.
ln-Iioupeau d,ictionnaire des
-synonymes, Larousse, Paris, 1g77, p. 96, stnt, con-
semnate diferitele sensrrri ale cuvlnlulut compozilie: l)'acfiunea, faptut de a
compune, de a face, de a.alc.{tui, de a prepara ieva; i; scriere'(text), operii;
3J smiere-elaborat.il, {erminatr;_4) organiz?rre, contexturd; S) abtriunea Ao d
elabora" de a redacta; 6) alctrtuire, coinpunere.
,
z1
'E

lnsusirea pract,icd a tehnicii compozi!,iei
- faptul cd modalitatea d'e.
prezentare a suhstantei semnificantului capdti o func.tie expresivi,
devenind figuriiretoricri. Varia!,iile de ton, in discursul vorbit, de exemplu,
pot exprima o gamd largd de trdiri, de reaclii emotionale, ca: nerd.bdrr.
re, bucurie, rugdminte E.a. Elemente ca: dimensiunea caracterelor grir-
femelor, cromaiica lc:, spa!,iile albe
- modalitd.ti de prezentare a sub-'
stan,tei specifice discursului scris
- traduc, in planui semnificatului,"
diverse valori semantice.
In planul serunificatulai, substan.ta o constituie universul re&l sl.ui,
imaginar, istoriile reale sau fictiue. In cazul unui text poetic liriu,
substanta se identificS. cu sentimentele, stdrile sufleteqti, cu ,,fondul
originar" al eu-.lui5. Potrivit unei anumite funclionalitSli (informalive,
sau poetice), substan,ta semnificatului este organizatS. intr-o anumit,ei*
formd.
Forma semnificatului unei compozilii esLe discurszl, luat in accep'
liunea de produs struciurab intr-un tot unitar. In discurs, inleles rrr,
text incheiat, e implicati ideea de organizare, de contpozilie. Discursul
nonartistic este organizat i.n vederea comuniclrii exacte, precise, uni-
voce; discursul literar-artistic se siructureaz5. pentru o comunicare su*
gest,ivd, ambigud, plurivocd.
ln qcoal[, compozi,tiile sint considerate erercitrii cle dezvoltare a capil--
citdlii de a comunica'prin intermediul iimbajuiui. In practica strurirr-
rdrii de mesaje in texte unitare, pe baza unor analize comparative siste--
matice ale diferitelor tipuri de texte, se poate ajunge la in!,elegerea a
ceea ce este, in esenla lui, un texb, cum se organizeazd el pentru a servi'
comunicdrii, prin ce se deosebesc diferitele bipuri de texte qi, prin exer-
ci,tii variate, la formarea deprinderii de a elabora, indepertdent, compozi-
lii (texte). Famiiiarizarea cu norrnele celor doud coduri despre c&r€ ;n1rr
vorbit constituie o condi,tie principal5 a in!,elegerii procesului de elabo*
rare a mesajelor verbale, implicib a compoziliilor. l
Fdcind un sondaj mai adinc in ceea ce este nn l;ext, o comunical€"
verbal[ dezvoltat[ $i unitard, putem sd.-i surprindem a]c[tuireh, ca,
tntreg. Constatim c5. orice text lnchegat are anumite elemente reflCrivt
sau afectiv-reflexive care il alcS.buiesc, o anumit[ structurd, ;i o com,pozi*
tie specificd. Pentru clarificarea aeestor termeni, de un real folos poate fi,
apelarea la o perspectivi irtterdisciplinard. In chimie, spre exempltr,
prin elemenl se in,telege o substan!,[ (carbon, hidrogen) care poate formir,,
prin combinare chimicd, diverse alte substane; structara reprezin[,'i
modul particwlar tn care se leagd. diferite elemente constituente ale. unei
substa,nte cldmice cotrlpuse) modul specific acelei substane de dispu,neret
,'patriald. a atomilor. De exemplu, forrnula rnolecularS. a metanului este
(lNl;. A scrie strwctura chimici a metanului inseamni a pune in eviden!,i
trpul legdturilor clintre a,tomi, respectiv covalenlele simple dintre alomii
'1,' carbon qi hid,rogen (care sint elementele constitutive ale metanului):
H
I
H-C-H
I
H
De asemenea) scrielea structurii metanului trebpie sd precize^ze
^qi
ltttzL{iile reciproce in spaliu ale atomilor (cu rrnghiul de vaienld de 109"28'.
u
tt
Frin compozitria unui corp sau glie-ct se furlelege totalitatea elemente-
'ittr
constitntiue aie acestuia, adicl: felul, numdrul qi proporlia (raporlul)
ilr ( a!,e sc g5sesc componentele unele fa{[ de . alLele. In .cazul unei
srrlis[an[e .h"i-i"e co'npuse, compozifia.moleculei cs[e dati de feltrl ato-
rnrlor, nLmdrul atomiloi de acelaqi fei qi proporlia intre atomii de dife-
r.,lc specii. Asb[el, in cxemplul anlerioi a[ mctanului, cu formula clla,
,,t,rnp'ozi!ia substanlei este: L atom de carbon qi 4 alomi rle hidrogen
,irrlr-o moleculS.. Raportul intre ei .rtu, $: f '
Revenind la tert, ca modalitate inchegat[ de comunicare verbald,
6i lncercind o clarificare a alcS,tuirii lui prin analogie.cu alcdtuirea sub-
r;lrrntelor chimice, putem spune cd. elementele constitutive ale sale, vd'zute
, ,r ehtit[1,i ini!,iaid, sint aspecte ale ,,universului real sau imaginar",
..rslorii reale sau fict,ive", id6i, sentimenle, std"t'i de conqtiin,t5, in cduta-
r,oA unor rnodaiibdli cle a{irrnare ca intreg.coer€nt' cu o anumitfl logicS'
irrt,ernd, in stare a stirni anumite semnificalii.
Structnra (lat. sttuctura,,,constructie") textului- presupune modul
;rarlicular in care sc leagd diferitele fapie, aspecte, idei pentru a deveni
un tot unitar, o argum"enta!,ie, o demonstralie, o comunicare semnifi-
5. Liviu Rris,.t, Esletica poezi,ei Jirl.ce, E.P.L., Bncurersti, {968, p. 93-95.
27

cantd. Termenul este sinonim cu ,,alcdtuire", cu Gestalt (Lipar), Pattern
(schem5, relea interrrd a punctelor esenliale ale unui fenomen). ln cazul
unei. compozi.tii qcolare, structura ei (scherna relaliilor reciproce dintre
pdrli) se contureazd, odatd efectuatd operalia de documentare (de bdu-
tare a elementelor construcliei: fapte, idei etc.), in etapa lntocmirii dis."
poziliunii, adicd a planului.
Prin compozilla unui text, sau, dacd ni se permite expresia, prin,,corn-
pozilia" unei compoziyii (in sensul de alcdtuire, de comunicaie verbal6
applu structuratd) tn!,elegem ceea ce Wellek qi Warren (Teoria literatn-
rll, Bucureqti, 1967) numesc motivare, adicd modalitdlil'e de punere in
lumind a rela.tiilor reciproce dintre plrlile constitutive esenliile, inclrr-
zind: ,,metoda narativd: ,,gradalia", ,,ritmul"; gi procedeelei imbinarea.
intr-o anumitd proporlie a scenelor dialogate sau-dramatice cu descrie-
r9l s3]r^.naraliunea direcl,S qi a ambelor cu rezumatul narativ.,, (op.
cit., 288)..,,Compo.zi!ia" unur text presupune, aqadar, tehnica (nLetodeie,
pro cedeele ) r elep dr ii element elor str uctur ale.
Tot cercetarea chimicd ne aratd cd formule moleculare cu aceleaqi,
qlegrelte se pot structura diferit. De exemplu, formula moleculard bruLs,
CB.H6O poate avea dou6 structuri, adicd doud moduri de aranjare a al,o-
milor, ceea ce duce la doud substante distincte, cu proprietdli specifice:
Dorneniul comunicdrii verbale nu se abate de la acest principiu na-
tural. Aceleaqi fapte, date, evenimente, idei, altfel spus, tof ceea ie alcd-
t-uieqte obiectul comunicdrii se structureazd in infinite feluri, in funclie"
de
-personalitatea celui care comunicd. De aceea, ln cazul compoziliiior
qcolare, nu se poate vorbi, ca ln cazul altor fenomene (matematice, biolo-
gice, chimice), de un algoritm unic, universal valabil, deci de o slructurtl.
passe-par-tout. Putem vorbi doar de citeva ,,rnodele" cu totul generale, a
cdror aplicare suferd insd mari modificdri, prin intrarea ln joc a coefici-
entului de naturd subiectivd al celui care compune.
Slntem tn mdsurd a formula, in concluzie, o relativ[ definire a obiec-
tului cercet5.rii noastre.
consideratd fie ca erercitiu de realizare a edacatiei formal-functionale,
fie,tn general, ca mijloc de erprimare verbald,, o compozipie (sau compunere )
este o comunicare structuratd, tn conformitate cu o anumitd piziune ;i tntr-un
anumit scop, avind o logicd, internd., integratoare; cu alte cuointe, compozi-
1ia e un tert bine organizat, care comwnicd, un fapt de naturd, inteteitualfu
sau obiectivd ;i, implicit, un coeficient de naturd, subiectittd, apa,rtini.ncX
celui care cornunicd.6, coeficient determinat de un mod, propriu de a'gtndi.
Si simti, i,n raport ca realitatea,
2. Importanla compoziliilor i,n gcoald
Pedagogia modernd acordS. o deosebitd importanld eliminflrii opo-
zi,tiei dintre educa.tia formald, al cdrei scop principal este
- cum se qtie
- imbog[lirea cuno;tinlelor qi educatia functionaLd,, care urmdresle,
prioritar, dezvoltarea posibilitdlilor creatoare, cultivarea capacitililor
de expresie qi nu memorizarea cunoqtinlelor predate. O judicioasd pla-
sare a accentelor este ln mdsurd sd echilibreze cele doud aspecte ale edu-
caliei. A spori posibilitdlile de exprimare inseamn[ a stimula lnsuqirea
cunogtinlelor necesare qi, invers, dobindirea de cunoqtinle cultivd capa-
eit[,tile de exprimare personal5.
Instrumentul indispensabil prin care se realizeazi atit acumularea
de cunoqtinle, cit qi dezvoltarea posihilitdlilor de folosire creatoare, de ex-
presie originald a acestora esle limbajul
- suport al gindirii;i, totodat[,
mijloc de exprimare a congtiinlei noastre (prin vorbire qi scriere).
Fdrd ajutorul cuvintelor nu ar fi posibile limbajul interior qi limbajul
exterior, pentru cd limbajul este suportul gindirii; gtndim cu ajutorul
cuvintelor. Din aceste adevdruri devenite elementare, reiese, cit se poate
de clar, rolul hot[ritor al exerci,tiilor de dezvo]tare a limbajului, indiso-
lubil legat de gindire, in procesul modeldrii personalitd!,ii umane. Com-
poziliile devin, astfel, instrumente de netnlocuit pentru, o structura,re solidd:.
Ei armonioasd. a mingii, pentru formarea unor creiere capabile sd prelu-
crezla creator cunoqtin,tele qi experienla umanitilii.
In altd ordine de idei, societatea, ca organism viu, autofunclional,"
se caracterizeazd, lntre altele, printr-o strinsd rela,tie de interdependenld
intre membrii care o alcS.tuiesc. Specificul vielii sociale presupune con-
tacte, schimburi de informalii, de bunuri spirituale qi materiale, colabo-
rare, solidaritate ln urmS.rirea idealurilor umaniste. Toate acestea cer
fiecdrui individ s5 inleleagd pe altul qi, la rindul s5u, sd se faci lnleles.
Aqadar, deprinderea de a comunica verbal este impusi de natura spe-
cificd a vielii sociale. Cu clt cineva va fi in stare sd. foloseascd. mai bine.
qi mai nuan,tat limbajul, cu atit se va integra mai operativ qi armonios
in mecanismul de ansamblu al colectivit[lii umane. $coala este chematd
sd preg[teascd omul ln vederea integr[rii sociale rapide. Se desprinde de.
aici un alt aspect al importanlei exerci,tiilor de compozi,tie in qcoalf,:
6. Vez! qi Petre DuIrr, Compunere tnseamnd. comunicare plus organizare,fuu
,,LimbA gi literaturA", 1975, ll, p. 143-Ut6.
cHr--cHr-o*H
alcool metilic
qi HrC-C-CHB
il
o
ace.bond.
28 29

'ele si,nt mijloace de mare eficiengd' pe linia formdrii deprinderilor d'e a con'
oersa, d,e a comunica, i'n mod nuanla't, cu semenii, in vederea stabiiirii
unei atmosfere de inlelegere, de emula.tie qi ajutor reciproc'
Democralia noastrd. socialisti rezervS. fiecdrui cetd,tean dreptul de
a participa la viala poiitic5, la organizarea qi desf{qura-rea activit5lilor
di{eritelor organizalii sociale, politice gi culturale. Omul antrenat activ
in treburile demosului trehuie sd fie capabil s[ vorbeascX spontan qi
convingS.tor. Sarcina pregdtirii cet[!,eanului.ca activist pe tdrim obqtesc
revine,-in mare mdsur5, tot qcolii. Compozi!,iile sint, in acest sens, im-
portante exercilii func!,ionale; ele contribuie, hotdrttor, la formarea de-
prind,erilor de a vorbi ln public. Exersarea variatelor tipuri de compozi,tii
1rr qcoall duce la crearea abilitn!,ii do a contura atitudini, idei, senti-
rnenie, puncte de vedere, la deprinderea de a argrmenta qi apdra o
.opinie, de a discuta qi critica.
- Importan.ta exerci.tiilor de compozilie lrt qcoalS. reiese gi dil faptul
.cil si.n[ instrumente prin care spiritwl se cttltivd, ;i se rafineazd,. Pfin lec'
turd sistematicd se lirgeqte orizontul cultural, prin reflectarea asupra
celor citite se ascute capacitatea intelectuald. Dar condilia clarifichrii
reflec.tiilor despre c5rlile citibe .gi experiellele trdite este trecerea lor tn
,cuvtnt, irt actul viu al comunicerii prin limbaj. Atita vreme cit o refleclie
nu-qi gdseqte expresia in limbaj, ea rS.mine in stadiul intenlionalitXlii, al
vagutui inform. Cel mai hun exercii,iu de cristalizare a gindurilor 9i 1:-
preliilor rS.mine a;ternerea lor po hirtie sau exprimarea in limbaj. Re-
iultd de aici c[ exerci!,iile de compozi!'ie sint, in qcoaii, mijloace care asi'
.gwrd, i,nsw;ireu conEtientd, qi personal-ueatoare a cunogtintelor din aria tn-
.taror obiectelor de invdtdmint.
ln contextul perfeclionirii contirtue a invdldmintului, in vederea sin-
.cronizdrii lui cu ritmul dezvoltdrii societd!,ii, activitdlile privind compo-
ziliile qcolare capdtS. o importan.td deosebitd, pentru cd sint parte inte-
grantd a procesului de formare a omului pentru via!,d' de dezvoltare
arr,nonioasd a personalit[.tii sale, cu alte cuvinbe, sinb activit[li cu deose-
"bite valen!e educatir'-formative.
3. Scop
Dirr cleosebita insemnitate a compoziliiior in realizarea unei educalii
'formal-firncllionale, reiese compleritatea scopului lor didactic.
Integrate organic in procesul de invd!5mlnt, adic[ in activitdlile
variate de insu,sire a unor cunoqiin.te qi de formare a unor priceperi gi
deprinderi, desfdqurate in cadrul studierii diferitelor discipline (obiecte),
,scopul compozi!,iilor se identificS, de fapt, cu scopul general al qcolii,
{rirre este, cum se slie, formarea multilaterald, a omului, a omului zilelor
rroastre, pasionat iubitor al muncii, cu multiple cunogtin!,e tehnico-
,ll,iin,tifice qi culturale, modest, cinstit qi curajos, capabil s5. se integreze
rapid in activit[,tile social-productive, sd-;i manifeste spiritul de inilia-
l;ivd, capacitatea creatoare. In aceastS. viziune, opera,tiile privind com-
pozi.tiile in qcoald se constituie ca un proces instructiq-educativ, a-l cdrui
i.imp de desfS.qurare nu se limiteazd. numai la studierea limbii qi literaturii
romAne, ci i,mbrdliEeazd. aproape toate obiectele de i,nvd.ldmint, cit qi cele-
lalte activitd!,i de cunoastere ale qcolarilor, efectuate in familie, societate.
Printre aspecteie constitutive ale scopttlui compler urmdrit de gcoal*r
prin intermediul exerciliilor de compozi,tie consemndm, mai lntii,
dezpoltarea spiritwlui de obseruatie. Este limpede cd orice comunicare au-
tenticd presupune o informagie. Ceea ce structureazd informalia in mesaj
comunicabil (text) este conlinutul ei de noutate. Pentru ca, in actul co-
rnunicS.rii prin limbaj, vorbitorii s5. structureze informalii, ei trebuie sri
posede aceste infoirnzal,ii. sil aibi aceste cunoqtin,te. Sursa de informare.
este mediul ambiant (natur5., societate, cdrli) qi propria personalitate.
Itrxerciliile de compozi!,ie trebuie deci sX se lmpleteasc5. cu preoouparea
pentru cultivarea curiozitirtii, cu formarea deprinderii de a observa,
oare nu e toluna cu,,a auzi",,,a vedea",,,a simli" (tactil) etc. Existd o"
disciplind. a obsered.rii, care pune la contribulie ,,toate pdrlile inteligen-
!ei" (Robert Dottrens). A gti s[ observi inseamn5, printre altele, a fi
capabil sd distingi intre ,,a vedea" qi ,,a privi", intre ,,a auzi" qi,,a asculta"-
Odatd cu lucrul, faptul, fenomenul otrservat, se recepteaz5, se fixeazS'
gi cuvintul. Procesul este sintebizat de Deoroly _in trilogia: q observa,
tt. asocia, a erprinta. Rezultir din cele spuse cd prin antrenarea elevilor
in efectuarea unor compozilii tip descriere
- de exemplu
- se cultivd
spiritul de observalie, in strinsd legituri cu deprinderea de a verbaliza,
observaliile respective.
Un aspect de o importanld deosebitd al scopului compozi!,iilor !co-
lare este cultivarea deprinderii de a gi,ncli. Formarea unei minli sdndtoase ,
a constituit unul din scopurile majore ale compoziliei clasice, fapt ates-
tat, printre altele, qi de cunoscuta recomandare a lui Boileau:,,Avant,
donc que d'ticrire, apprenez d. penser", a cdrei valabilitate rS.mine mereLl
actuald. Deprirrderea de a gindi nu poate fi separat[ de deprinderea de
a observa. Impletirea lor este una din caracteristicile congtiinlei umane.
Prin interven,tia gindirii, observa!,iile sint analizate, comparate, core-
late, clasate. Pe baza observaliilor, gindirea generalizeazd qi ajunge la
ahstractizS.ri, cuvintul (limbajul) inso!ind permanent aceste opera!ii.
dar nu ca un element accesoriu, care ar putea lipsi, ci ca element consti-
tutiv al insdqiformativitdlii gindirii, adicd al procesului de cristalizare a
gindirii. ,,A gindi
- spune Luigi Pareyson
- nu este posibil fdrd a ac-
liona gi q forma, nici a ac,tiona fdri a gindi qi a forma, qi nici a formao
30 31

fdrd a gindi qi ac,tiona."? Important[ pentru disculia noastrd este qi ur-
rnStoarea precizare a aceluiaqi autor:,,Nu se poate glndi decit indepli-
lind miqcdri de gindire prin care se trece de la judecatl la judecatd gi
de la ralionament la ralionament, conecttnd qi sistematizind pretutin-
deni, realizind adic[ o totalitate tmplinitd Si mai cu seamd. formaltnrt,
ginduriLe in mod. erplicit, adicl realizlndu-le in propozilii."s
Inainte de a compune este deci necesard o pregltire speciald, care
se refer[ la deprinderea de a observa qi gtndi. A gindi este o deprindere care
s,e dcsd.e,trSe;fe prin exerciliile de compozi.tie sau, cum se exprimd Mario
Roustan, ,pi nous arrons appris A. penser avant d'6crire, nous finirons,
en Acrivant, d'apprendre d penser."e
. l.n scopul compiex al. compoziliilor intrf, qi d.ezuoltarea imaginatiei
{reproductivo qi creatoare). Este vorba de cultivarea capacitd,tii de a'ne
inchipui o ,,lume" cu sens unificator, pe baza datelor furnizate de per-
cepliile gi reprezentdrile noastre gi, implicit, a posibilitdlilor de expri-
{nare a acestei lumi prin limbaj (aqa-numita imaginalie reprodactivdl.
Ilxercilii pregdtitoare ca.: povestirea (orald sau scris[) & unor evenimente
vdzute, tr[ite, auzite sau citite, rezumatul q.a. contribuie la atingerea,
cu precd.dere, a acestui scop. Compoziliile libere-creatoare sint mijloace
.de. culiivare a imagina,tiei care depdgeqte realul, pentru a reveni asupra
lui, altfgl spus, a imaginaliei creatoare, a acelei imaginalii care anticipd
realul. Dac5. munca remine, aga cum spunea Marx, m[sura supremd a
realului, imaginalia poate inspira, la rindul ei, munca. ,,A prefoima rea-
lul-spune Mikel Dufrenne-, lntr-o aqteptare care-mi permite nu
nurn:ai s[ nu fiu surprins qi s[-l reounosc, ci incd de a adera la et
- aceasta
ni se pare a fi funclia esen{,iali a imaginaliei."l0
Am ajuns astfel la formularea uneia dintre cele mai discutate
-
poate gi controlersato
-.probleme qi anume, dezvoltarea creati()itdlii
€a scop al invdldmlrttului qi, implicit, al compoziliilor qcolare.
S-ar putea pune problema dacd nu e impropriu s[ vorbim despre
.creativitate ln cazul gcolarilor, a cdror personalitate se afli in plin pro-
ces de formare. Dacd atribuim creativitdjii sensul mai larg de capacitate
de reordonare, organizare personald, remodelare subiectivfl (oiiginal{)
a cunoqtinlelor despre mediul inconjurS.tor, orice rezerv5 poate disp[-
rea, pentru c5. fiecare elev, ln virtutea structurdrii specifice a persoanei
sale, esto apt a exprima, in felul s5.u, relalia sinelui cu lumea. Scopul
7. Lu.iSt pareys on, Estetica. Teoria formatioitdpii, Editura Univers, Bucu-
regti,1977, p.48.
q I_b i d.e m, p. 43-44 (sublinierea noastrA).
9. tr{ario Roustan, La dissertation litiiraire, Libraire IIellottde, Paris,
p. 46 (subl. noastrd).
10. Mikel Dulren ne, Fenomenologia experienpeiestetice, vol. II, Edit. Meri-
diane, Bucuregti, 1976, p. 29-30.
,.orrrnozitiilor $colare este, printre altele, dezvoltarea, mai inlii, a acestui
tir; d; creativitate. Nu poate fi neglijati insfl nici cultivarea <"releiltrite
1,,'t ,rri a creaLivibd!ii gi anume, virtualitdlile iiterar-arLisLice, a cdror in-
,,,,,4,i0:re se petrete,'i" ,nulotitatea cazurilor,.in aclolescen,td. In acest
,r,,,i1,' .".d.*'irrdrepix,bitl urrndtoarea afirrnalie a. profesoruiui lrancez
ll(}ser Favrv:,,i1 foudra que ces atlolescents soient 9n possession d'une
il,,,lrn*ol"u uo i*n* cLymologique d',,arL de parler eL,tl'cctire", unc gram-
,',,,ire qrri les aidera a cr6cr-_e[d-juger la creation'"]1 Prin llrmarc' com-
uozitiile in ScoaIS. pot contribui la frocesul de reducere a e-propierii' din
i.,ltriio, a liieraturii, in favoarea apropierii ei di'n interi,or, deoarece, cre-
inii ni ingiEl, adolescenlii vor inlefuge mai bine problemele specifice ale
r,r'elti ilor literar-arbis Lice.
Asociind, inlr-o activitate cognitivd complexd, _d.ar
urtitard, Perfep-
ria qinrlirca"' itnasinat ia, exercitiile de compozilie culLivl' in acelaqi tiinp,
'r,l,iiii,;ioiii. tnftl*gbrn, inain['e de Loate, prin sensibilitale o dimensiune
,1 1.11y1s61stt,rii. care nirmeqlc nu numai o stai'e sau un mod de a fi al strbicc-
i,,f,,1"i"'i*1"'realrtd.tii o6iective, ci qi disponi5ilittrtea r.eceptiv[ a subiec-
trrirri fatfl'de obiect, in virtutea cS.reia apare o anumitd corela(ic intre
rrrr,r[,rl de a fi al subiecl-ului Si modul de a fi al oi:iectrrlui' In itcesl st'ns
i,,;i;,*l;;ie expresii ca: ,,minifestd sensibilitate fa.t[ de problemele teli-
-'-.^,i -,*urr*ibiliiate
i4;'d; cultur5.", ,,sensibil la ab.stracliuni". In lian
,rrri,riolic. sensibilitatea csLe corela[ul unei 0nurnite calitd!i a obiec-
rrtii ii *LUiect. ln acelaqi plan, sentintentul irt care se incheie perceplia
;r,;';*i; tiogi", ci canoa;ieri; ernopia este un anumit fel de a reacliona
i; f"!^ aspict'etor rea[ia1i;' desehnoaz,i mi;c5rile subiectului, Puncte
rle plbcare'pentru acliune.lz Co-mpozi,tiile fcolare,. conceprrte in sistem,
,
', i,:o.., ediucativ
"omplex,
trebu-ie s5. urmS.reascd.dezvoltarea sensihili-
r ntil'.itt * iisponibilitdte cognitiad, cttgi ca etpresie.,a.,ry1!;9!ilar amoliac
irlri nonstiintei. Un rol inserinat in culiivare{ scnsibiLitdtii arlislicc, de
i,llar, ii *"'compoziliile lihere creatoare, care pun la conbribu!,ie parti-
, rrl,rrittiti ule codr"rlui expresiv.
-- -ilrrl*'"tl".re
despre
"*re "m
vorbit se, referd,.dg. t*pl' la diferitele
latrrri ale personalitdlii umane, contu.lin4 in ultimfl instanld, run .pro-
t''ii ittirituoi, care determind un fel specific de manifestare, cu alte cuvin te,
'rrn"'ini,iti ttit. Compozi-tiile qc6laro urmS.resc, s5. formeze Ia elevi
, i
".
p ri n o uri'r" ind ispen sat ile' e r prim-dril atribu [elor esenliale al e persoa n ei,
.,rn
"litut"i
ei, obi;nuin ,La erprimdrii,curente, spontane,.f Luide '1i cficace'
,.,J;L."ii cerute dc'via[a socihlfl modern5.. In perspectiva cerinielor irc
n,a,'r. societatea le pune in fala omului contemporal' c-gqgozi-tiile. ;co-
i,|.*
"r*Xrurc,
in final, u,n scip practic, de utilitate imediatl, cotidiani:
I {, o g e r F a v r y, L, enseigneftTent de la littirature eI
^l'
expression libre, ln voi.
,.1,'"',,seignemnnl,
"rle l.i litLdraiure",- Plon, 197L p' 487-488'
i;*rl, ln-".ri.ii p,:ivin1i, ll. n o?renne, Op'.
"it., vol. lI, p. 56-58.
9.t
3 - compozitiile in $coale e?

dep,rinderea de a se erpriry.q tn forme cotnpozitionale intya,te tn trzoitul obig-
nu,it.d,e uia.1d, (scrisoare, bilet, dare de seaml, proces-verbal, raport, me-
rnoriu etc.).
_ Aqadar, scopnl compoziliilor nu poate fi limitat la unur sau altui din
obiectivele rnen,tionate .(pe^ care ggmai din considerente metodolorii,ce
le-am discutat separat). compoziliiie qcolare nu trebuie privite liui
9+ !c9p in-sine, ci ca imporLante mijl,ogce de educatie formal-?unc!,ionaXe.
s_intetizind, scopul lor const[ ln ciltiparea ,,spirilului de ubservai[c". .,t,
gi,ndirii" ;i ,,imaginatiei" . (reproduclipe si cr'eatoare), ,,a scnsib'iLil,tii',
cognitivo-afe9tiy.e, a v-oin1ei, in indisolubiid legriturd iu ,,capccitatea t,!t: a
erprima ucrbaL'', ttral ;i'scris, toate accstc alrlibuLe ulc con;iiintei &tit$t?c.
4. Locul compozitriilor f,n f,tzQdtd.nztrzt
. .Importan!,a qi scopul complex acordi compoziriilor rrn ]oc deosebit
ln lnvd,tdmlnt. Programele qcolare actuale de limbd qi litertrturd rorpdqd
sint o mS.rturie ln acest sens. Totuqi, conceperea programelor de limhd
qi a manualelor. respective nu este incd de naturr a realira integrat insu-
qirea practic-eficientd a cuno;tinlelor, deziderat mai vechi al'scolii ro-
pe199^ti. Jlp{og.grya de limbd-.qi t11e^ratqr4 romdnd, inrocmitd'pe hazft
Legii tnv5ldmlntului secundar din-1899, Spiru l{arcb spunea: ,,i'n gene-
ral, cursul de limb5 romanS" trebuie si fie mai mulb de naturd.praitiefi,
decit teoretic5; el trebuie nu numai sd faci pe qcolari sd posed-e un *,r-
mdr de.cunogtinle, ci_sd-i deprindd a se seivi de acestc crrnoqtinte"il.
cgncep!$,care std la baza prbgramelor si manu;rlerol actuale dc linrh;I
(clasele III-IV; V-VIII;liceu-pedagogic) ni se pare anamonicd, pen-
tru.c5. propune. un studiu.prea a-bstraci, Tdrd a.tine seama cle psihologla
copilului qi.a limbajului. Dottrens f5.cea urmrtoarea remarci: ,)se men-
line tn qcoli predarea limbii intr-o manierd care presupune c[ elevii au
o_capacitate mintald de aceeaqi structurS. cu accea a adul[ilor, cle rrntle
a.buzul de reguli, de exerci,tii formale, ln detrimentul unei veril,irfuile
cultivdri a mijloacelor de exp1ir1are"14. observa!,ia este valabil[ gi pentru
feiul ln care e conceput studiul gramaticii tn gcorile noastre. o verita-
bild cultivare a mijloacelor de elprimare lnsea'rnir cultivarea la r:levi
a deprinderilor de
-a
se servi practic de cunoqtin{cle de limb6. penLnr
atingerea acestui obiecLiv, ewicipiile de contpo'ti lie lrebuie sd itLSo!cirg{:t,
sktematic,.procesul tnsusirii linUit maternc, ar'il pe trcbuin1.7.,'it,;cre-
sele, posibilitdtile ;colarllor. Deocamdat[, exerciiiil; de .omfozilie ,ure-
il;;Jr.,rCr't dr metod.icd a timbii pi literaturii ramttne.E.D.p.. Bucureqli, 1974,
p. 8.
li. Itobert Dotttens, ,4 educapi aiustrui, E.il.p., Iiucuregli, f970, p.83.
r,.i.,rute in programele gcolare rru sint- implicttte-in _procesul cunoaqterii
glirmaticii.-llle tricituiesc, in^ciclul primar, ia clasele
-a
IIl-a-;i-a Ir-a,
il,r fel cle ctisci,p!,ini" spcciald.ln ciclul gimrrazial (clasele v-vlII), exer-
,.iIiile de compozilie-sinL integrale in procesul sLudierii lccturii literare,
[iiid hirie repr'ezentate. in prima treaptd_de liceu, compoziliile fig-ureaz[
irr ,.:.drrrl pr,ogrlmei de litciaLurd, fapt observabil. recenl, si.in noilc pro-
l{ni}nrrc gi manuale pentru clasele dirt a doua treaptd..In invdldmiltul
,ul,cr"ioi. nu sc intilneqLe nici o preocupare programatici pe linia desir-
r iiiirii tleprindcrilor rle compozilie, care sint, t'urn se..f Li9r. parLe inie-
gn,,nrtir a iehnicii studiuiui individual qi a cercetdrii qtiin!,ifice. Fapl,ul,
,lr,,"ir:n noi. nu este normal, mai ales daci este privit in lumina impera-
livuiti modernisirii sistemului de a preda qi a invd.ta qi in inv5![mlntul
sli!Lrriur. Str-rtlcnl,ii - poate c5. mult mai mult decib elevii
- trebqie puqi
irr sitrra!,in tle a-si tlezvolta capacitatea d.e a studia, de a participa activ
lrr procesul de dobindire a cunoqtinlelor qi,
-mai
ales, {e a-qi aprecia rezul-
t,lt,t,le dlrpd alte criterii clecit capacitatea de a reproduce, in cadrui unor
(fii.rnene orale sau scrise, informaliile primite.ls
,qa cpnr atestS. programele qcolare lrt vigoare,. cornpoziliile i:rpar ca
clr.rnente accesorii ale grocesului de studiere a obieciului limba gi lite-
r"rrf,ura roinan5.. Ne putem intreba: e normal s[ fie aqa? Nu ar Ii rriai
inclirat ca activit5liie privind compoziliile si se constituie ca un obiect
tlrr-sine-st[tritor, e.rl cirui studiu sd fie e,salonat pe mai mulli ani? Pdre-
rlle pot Ii impilrlite.
A{ai lnl,ii, avincl in vedere specificul disciplinelor limba ; litera,tura
rorntinL qi sarcinile lor speciale pelinia cultivdrii.exprim[rii elevilor' cre-
{crn r'lii e norrnal ca, ln cadrul studierii lor, exerci,tiile de compozi!,ie sd-qi
gisr,;rsLri-r rrn larg cimp de utilizare;cd e firesc, de asemenea, ca obliga{,iile
lelc rnai rnari lrivind lormarea deprinderilor de tt compune si revinS,
proiesorilor de limba qi literatura romAn{.
in al doilca rind, gindindu-rro la avantajele perspec_tiYei interdisci-
plinare in procesul cunoaqberii in general qi in-acela al educa,tiei in spe-
irial, linind seama cd a cunoaqte lrrseamni a obserua, a asocia, a enprima,
ovind in rredere, in fine, cd. scopul general al invd![mintului este forma-
rea omului penlru viatrd, capabil si se
-exprime
uqol., .p,rin intermediul
cui.intnlrri, in riiverse circumstan.te, credem c6. erercitiile de compo:itie
tiiel,iie irnpticate i.n procesul tnsw;iiti taturor d,isciptiielor de i.noigdmint
6,7y',:, priil,-natura loi, perrnit acest luuu.- $tim 9t odatd cu.obiectul, cu
f,:nomenul real se fixeazi qi cuvintul; odatd cu ideea, cu ralionamentul,
s0 fixeaz[ qi conslruct,ia lingvistici (sintagma, proplzilia, {raz-a, textul).
Cunoaqlerca se liirgeqle prin contribulia tuturor obieclelor de inviti-
15. rezi gi N o t m a n I'I a c k e n z i e gi colab., Arta cle ct preda si arta de atne,dla,
!1.D.P., lhrculr:;ti, 19;5, p. 1r8-49.
.?5
34

rnint" Toate acestea, ca niqte afluenfi, lgi revarsi achizi!,iile in allria mar"e
a cunogtin.telor despre lurne gi via,td. comunicaleer verbajd a i,*r*iior
cuno;tinle. beneficiazd de elementele de limbaj specifice domeniilor
cercetale. In consecin!d, compozi,tiile trebuie sd devinJ exercjtii iJ,E f',tt-
wr,ativitdtii cnnoasterii din fiecare domeniu sau obiecb de invxlxmint:
istorie, geogra{ie, qtiinleie nui""ii .a""*gi- cetd!,eneascx-etc. ciealle p,e
o asemenea viziune, programele gcolare ale diferitelor obiecte ar tf,eirrri
sd eqaloneze, ln sistem,.d.e la cele mai simple pin[ la cele mai complicate,
diferite tipuri de erercitii preg[titoare qi de-compoziii, care si fie efe,:-
tuate ln procesul insuqirii disciplinei respective. Floritul comun al {,rlu-
ror. profesorilor pentru cultivaiea exprimdrii elevilor ar &rrea un suSiort
solid qi ar inceba sd mai fie doar un deziderat.
ITI
Factorii
rerl$itei
in formarea
deprinderilor
de
a compune
t. Dupf, tl 6 I e n e R o m i an, it propot des apprentissages pricoces, tn- vcl.
Pot.r urte atru'e pidsgogie tle la lc:ctuie, coll. ,,Orienlations/83", CasLerrtran, Paris,
1976, p. 42.
Iiormarea capacildlii ele'r'ilor de a alcrlt.rii compozifii este condi!io-
nirlS iltt,,,ai muili ;,,'.iori. ?ncr:rt'lirrt si tonsettlndrn. in conl.inuare. l'ac-
l,olii t:are cluc Ia reu;ila, in pr,ocesul insugilri tehnicii conrpozi!iei.r
1. IYivelul, dezcoltdrti fizice. Ijsto vorba de tlezvoltirrea liziolcgici
norrnalil a copiilor. Ba prc-strpune iiritrcnarea corrLinttir a sim!uri lor {r'tiz.
lrrz etc.), intielinerea $findtdIii, purLru o btrnii coordonttre rnotrruir gi o
vi0!d psihicd lireascd, corespunzdtoare dezvotLlrii sLadiale a lor.
2. Nivelul dezvoltiirii intelectuale. Presupune caiitatea de a. mernor'a
l.exte poetir:e, de a po.i'esli (relata) scurte inlimpldri obscn'itte sau tu.o-it,',
f rlrd rnodificarea brdinii eYenimcnlelor, de a in terprel,a im+gliriltr
sirnple int,uite. scenele tririte, de a cleteela simililudinile gi deoserbirile
dinire aspectele qi for.nrerle realitti{ii ol'servaLe (fi.guri geometlice elc.).
Calitatea'in disculie se clezvolLii pe mdsurfl ce copilul pdtrunde, treptat,
in viald, in mediul lnconjurdlor.
3. I)ezvoltarea soci,o-afaclivd,. Sc lelerti la relalia individ-grup, copil-
colectivitate qi inclicd rnisrira in ciLre se realizeazI integrnrea. iie+i'izr"i,
fn mod speciai, disponibili tatea ltentnr aeLivitalea cu alfi c,opii, in radr'ul
grupci, pentrrr colaborarea in tinrprrl jocuiui sau all,or at;tiviliif i,. gli'ija
lrrla de at,itudinea proprie, in reirr{iile cu al!ii, fa!d de linuttr. Yestilrlen-
lrrri, respectarea indica!iilor, sfalurilor, inslruc!iunilor.
JI

4. Nivelul dezeoltd,rii psihalogice. se idcni,rficd cu interesul copiilor
pent,ru tot ce-ea ce ii lnconjurS., pentru lumea cdr{ilor, cu formdjarea
de intrebdrl despre cuvinte qi semnifica!ia diferitelor sernne.
5. Nivelul dezooltdrii limbajului.Indic6 achizi!iile cie limbaj care sinb
fn misr-rr{ sx dea exprirndrii r'jcrbaie claritare qi prccizie qi sir iac[ acce-
sibili lectura: oo.ibul", suficient, *inlrri*r,'altoni,nei i'!eregerea .,u-
vinielor intilnite in manuale ;i alLe cirti, exprimarea propriilor"glnduri.
6. Acestor factori _li s-ar mai putea adiusa, nu insd in ultinrul rind,
ca importan!,d, cilindu-l pe rlichei cirnaz?, disponibititatea luiricd, cu
alt'e.crrvinLe,pldcerea jocului. Relalia elevului cu practica elaboririicorn-
pozi!iilor.(Ei cu practica lecturii, ciealtfel) trebuie sri lic o relalie dc pl{-
cete, de joc, pentru cd numai astfel el poate, pe parcursul acestei acti-
viLS!,i, sir.se proiecteze in afarr, in r-iitoi, sir peisonalizeze cunoa.sLerea a
I oe,'r re. ll inconjo,rrd."
I t" t='r. .tr'i,t,, p as.
3. i:lrprrrlrrcem un text,, fn siil parodic. redact.al de un e)ev, care ilrrslreazii elec-
telr-'..surprinztiloare alc lmbinf,rii acLivitililor de !,nvd.1are cLi pledispoziliile tudico
aic {iinl,ei urnirne.
CRONICA
Pe la antl ttna mie norrii srtc-;aptezeci ;i nouir se cli'rtlu si'aril in tarir si clilg tn
lirq ,,t :;i.irrc,,alrit ar'ei oSLeni. rlc le zi,,c elcvj, s;i-yi ;rsi rrl;'r lr.utrelc d,. sciis. ,,i so
q,it'"r:"it de o lrrllate le-i zice lczii.
. Si allinti qi unui, pre. nurncic siu.Ioncl, pohti pe megicqul siru Georgicii la din-
sirl alasir. Sc gindiril ce;i nrm, ca s;-r izbindtitrscii. i)upir i1 lcacl de f.inrp, f-loolqird
|1irut)se 1a.pr[viilia mai mulLo-r_ nc-gustoli,.i]are s0 cltetrrnir nragiizin, sir tii!r'uie lrirtie.
'lj t.ilqtti gi cernealil, tocmai din lara []irinci ar]usi. Apoi, zi.i-au ionel sti Laio aoea
hir[ir', sit facf, un hrisov nrie, cib s,'i incilpir in nrini. $i sr:r'isc lririctrrl cu slor.e ntir:i
;ie cc,r ltittie, ca sI taci iuIocmtri i e ct..rlallir miti malc. (]a sit rru f ig isr.octit clo
nlrne, il Lirgir in.minec,aregminl,ului. La Lel Iacu;i Georgicri.,poi, nrull,urlil.i, pur-
crser;-r sir tirguic acadcie.
. .Si venind amlndoi megie5ii la;coalh,;i-au poilivil, hrisoavelc ilcelea in minrl
;i nintt: n'a
^sim.!it'.
Iaril ns051ea sc'chernau Iituici. CSpitanrrl rnai mare in r,ir.si.ir
n:trt .r':izttL..$i zib-arr-c:ela-cesirscrie_pctezir.,$i'si:r'iinclirlrLorilai ,ripoa"c,t.hirtirr!i,
t'cpede Ilrintrririi treaba. l-rar, r'i-tzinrl cir acci t,5l.eni se riii,ir in jos crr iticlcnir.'. r-,,,ri
fll'ol'rlsortrl 5i r-iizu accle hrisoave si se otirri foalte. Apoi, 1.re ctii tloi mcgieq! ii lrrir
gi-i dLrse.,i,nIr-un loc.unde sc aclun;i cripitanii mai mari,,icji rit,c,,,i",r,rtoffo. $i .;;ii
si-rrn pr',olesor. care-i crurroytea mai birrr', ciu'c $e chearn:'r r_liriginie. $i diriginl,clo se
siropsi'-ta ei $i {,art:-i petleirsi. lntr-alL lrrjsov rnilt mirl mare,''rio-i zice caiilog. le-a
ir.ris tri."te rlumore de rtt;iitie, de ie zice nole rclc. Toli trltcnii ii rnrsbr,arir pc lonel qi
U-c,::i.'i. ilr ;lr'0ll i;r po,'iiirr-s-arr.
$i de asta allal-arn en qi o jstnrisesc si dornniilor voast,r.e.
S'-:,b*arn ctr in lunn lui CircSur ln unsprczcce zile,
Gi{{i;OnE (ia-l de) I1RECIIR (pt. conf. RADU-IfUGEN ST,N, elev Iaqi)
(Toxt, reprodus din Urzica, {979.}
Fundamenhati pe teoria tingviscicri modern,i. despre comunicnrea
verbtrld, pe inclicatiile didact,ir:e d,e principitr. desprinse din acetist5 teorie'
&ctieitaieA pra.cticii cu privire ltr. organizarea ,;q-i desfdquralea.procesului
instructiv-educativ pe care il reprezintd, de fiqr-t, compozif,iile qcoi{lre
trebuie s[ !,in5. seaina tle citeva cerinte n'tetodologice fundarnentatre.
1. Pornind de la complexitatetr acestei activit5li - in realitat'e un
proces didactic inlins pe mul{i ani de ;colaribaLe -) respect&ret c{Ira"c'
ierului sistemic se impune de Ia sinr:. Aceasta inseamnS. cd, in func1,ie,
pe de o parte, de pailicularitllile psi]ricc trlc elcvilor, pe de allir pari,e,
tle gradui de tliticriltaLc, contpoziliite trebuie sd. se egalone!.e Pe ci.r:luri d.e
ittpitdmlnL, clase, prin in&ina:rc,t prinripiiior concenlric ;i liniar. Silural ia
tle fipt satisfacc'it,
"ea
mai mardparl.e dezidcrat,ui, in sensul cir in ciclu-
riie primar, gimnazial qi in liceu se prevede pri:tclicarea gradati a unei
intinse game de compozi!ii.
Caracter sistendc trebuie si aibl nu numai eqalonaretr in tinrp a
compoziliilor, prin programele cle inr'[!.irntnt, ci qi actii;itatesiTlv]1fitori'
l,or gi profeslrilor)incepind 0u operaliunile de antrenare a elevilor !n efec-
tuarei d"e erercigii preghl,ita&re, continuincl cu introducerea lor itt tcLtnicct
cLabordrii de compo zi,1ii Ttropriu-:lse, apoi su cotect&rea ;i clisctr'tarea
acestora qi termintnd cu ee(Iluil.rec lor. O palte din cadrele didactice nu
acordS. atenlie tu,turor aspectelor ment,ionate, activitat,ea lor avlnd un
caracter intimpldtor? nesist€illatic qi, in consecin{5, inefic'ient.
IV
Cerinqe metodologice
de bazd
privind
formarea
deprinderilor
dea compune
90
dU
39

2. Avind !n vedere unitatea indes'lructibilS dinr"re gindire qi limbaj,
baza activitalilor privind cornpoziliile o constil,r:ic cuna;tintele si dispo-
nitli.Litd.lile afecti<t-irielectise ale eleoiLor. Fiind mijloace de conruni,-are
verbirlJ a gindrrii ;i scnsibilildIii, r'onrpoziIirlc i rehuic s[-;i aibI prrnclrrl
de plecare in acumularea unui anumit bagaj inforinalional, prtn intuirca
cie a lumii inconjuritoare, ceeil ce se reiilizeazS. folosind, sistematirr,
diferite rlodalit.{li, de la exerciliiie de ol.,servatie,lettriiie intnitiue, disculii
pe rnarginea experien[ei de via!,[, pinl la le$rlra organizatd si profitntld
a cdrlilor. In krmina celor ele rnai sus t,rebuie inleleasS plopozil,ia iui
Buffon: ,,Nos connaissanbes sonb les gennes cle nos produclions",
3. Compoziliilc qcolare
- indifcrnnb dc ciclul de inrJliminb in r';ric
se practicit -- trebuie conc?pule ca instrurncnte de folosire a sislsnttl.ui
lit$,iiin actttl piu al contwnicdrii verbule. ln viziune rnodernil, concoldirrri,d
cu rezultratele cercetdrilor psihofizioiogice, insuqirea limbii (ca sist,em
de norme) trebuie $5 porrreascd de Ia specificul vie.|,ii copilului. ,.Copilril --
spune RoberL Dol,Lrens * nu se poat,e expriura ca aduiLul;penbru aceirsta
nu-i llpseqbe numai cunoaqterea liinbii, dar qi mijloacele sale rnintule
sint deosebite."' Studitrl abstract al limbii - care se practicl incir in
,.roa.la noastrd
- l,rebuie sii lase locril a,rl,tir:(trii mijl,o*,celor pro"ctict tie
euprirnare, pornind de ir stadiile tle clezr.ol{,are minfaid a copiiior. cle la
lrcbuin{ele, intelesele gi posibilitn!ile lor. llxercifiiic de compozifie
devin astfel mijloace pructice eficiente de traclucere irr limbaj-a trebuini,e-
1or gi intereselor copiilor, pe miisura posibilitir!iior lor. In crrltivaroa
exprimdrii qcoiarilor mici, ,,nu sistemul lirlbii trebuie sd fie agezaL pe
prirnul plan, ci psiirologia lirnbajuiui"2.
4. ln contextul operatiilor scolare urm[rind cunuoFtered oprei lite-
rare plin contactul intirn al elevilcr cri texbul, con'tpozitiil.e trebuie sd,
der:ind, mijloace de reteptare crc{rtoc,rc a litera,tu.rii. Scopul studierii literil-
l"r:rii irr Ecoalr{ esle modelarca pclsonalitS!ii omrrlrri. prin iniIir:rea intr-o
nrodirliLate specilic[ de expresie qi prin stirnullrrea creativit[lii. Exerci-
liiie de cornpozi.tie pot contribui la realizarea acesLLri scop.
5. Cunogtinlele noastre constituie miezui cornpoziliilor noasLre. Sirr-
sele docnrnenlirii sini rnulbiple, printre ele carLca impuntndu-se ca de-
osebib de import'ant5. Munca de documentare cu ajutorul cdrlilor presrl-
pttne sl[iriniiea unei tchnici speciale. ln aceaslS. pe.rspectivH, iontpoziti,iie
grtl.ttre trebu,ie concepttte c& parte integrantd a activititl,ii de iniliere a elevi-
1. R, o b e r t D o ttr e ns pi colab., A ed,uca pi a instrui, E.D.P., Bucureqti, 1970,
p. Bt.
2. Ibidem, p.83.
lor tn telutica stwdiului indieidua,!, cu, t:!,!"te cu.(';ntet tn ttknica m,u'ncii inf.e'
lectuale, De aici docurge llecesiLat{:}a inLr*drri:erii eieviior in proirlemeie
specifice, d.e slricti te[rnirtiitrl,c, ridjtrate cic eiaborirrea unei compuneri.
Familiarizarea cu cartea ca instrtrlnent' der docurrenLare, obiqnuirea cu
t{iverse forme de ertragere a iaiejiar drn-ir-un-text qi de con.tctl,tt,re fl &t:€s'
{,ora. initierea in probiemele ridicai"cj de ei,ahor.rrea propriu-zisd (inven-
linnea, Ciispoziliuirea? eloolrd,ilrnea] sini, asper,rte esen!.iale ale. activitllii
i,rivind compozi Iiiie, (.;,re. dc iaoi,, c; ructerieeirzri si lclrnit'a trtuntii
iiitelectuale.
-/izirrnea
sisternici ireS.iuie s{ ghicieze rsi eicest aspect cu
r"rrrrt'tct' prrr lelrnic.
6. $tiut fiind fapl,ul c5 nu se,,$Irereaz5" eieeit indeplinind. executtrnd.
altfel spus. cI nu se ajunge la,,-rea]iriri" dri;iI, priir lncr,'rcdri spre reu,iqit:,
qtobindirea deprinderiior de a conlpunc nil e posibil[ decib puniird, siste-
matic, elevii in sit,ua!,la de a crei"io, cie a-"oi {crmuln. gindurile in msd
expiicit, adioir de a Le,,rcaliza" in pro[,ozi!,ii, in;iruri inchegate.de prl'-
po^r;1ii, in texle {ioerenlc. Aceastii inseiruiit;.i td. tdtnica, alaltord'rii c.on'i.po.-.
,;Litior: nu se it;u;egte prin ,,tnuri1(j,rce," uyLot' nati.un.i learetice, prinr:ipii
,ii.. ,i pi,rli,t "i*.,ii
t',,u,{ fac[ii, .,0,i *prr..''o". []hdia sucec.qului ih forrcia-
nea'deyulindci'ilor de a comliunc et'Li exerstu'ea cortlinud si' sistent'atitE.
7. Punint]. clevii in siLua'1
'n
irE a €x;ers{t sr.sianzclzc. srl itnpune, ntintr,i-
deei;, fonluliit'ci'r ttllei alte ccrin!e eie ur'eiin n]CLodolob-ii": inciIar.rt. e.visEn-
t*:i $colir.riior cle {, nnlqLtttc tn ccn{'crrrti.;ale cw Ttrr,ritt'itt, lor inclividut;ii^
i*'te'qi origirLuLitatr:,' ,,iracslrui <iiriicllzi'l cpertr!-!r'rrietl qoola'rulrli firs a
vioja fi ii-indrurnij acestuia minil. liirir a i se srihsl,itili, iar in',"elven'ui;r
leri eslb cu atii, mai eficace cu cii, res1recLS rnai rnuli,, i.ra ciriar pflstrc+-zii
qi prcl,incle inclividurlital.e:r de neiniicuii, 9i aliionornia nercpeiabilh_a
opera!iunii elcvului."s A1i,ie] splrsl c()!xpczi!iiie ";ccolir'e trehuie sE fiq;
o'qcr,taliL a creati,;itd,tii si origirindtir:11, c,are presripllne-.o t'nrit.ia sd'.fir:
rio'i tngine, dr:scr,perir.du-nc iit cltii.-Elevul 'inr.'aiit sii fie originel,-tiac.'r
ae descoper.il pe
^sine,
in etl,lrl imiftirli trt;d':lclor. {)ortttt.ctiti ct.t, nzadeiel'c
eenslituic" ageiri,*r, o ceri,n.1d in$i:;pr:nsabiid, i.n ltrur.:lic*,
'ittstt.;ir[i talt,ttttii
&ii?rlo zi lteL.
8. Practica [reervents privind compozi{iiie ,,scoiirre i}r'o ul"t tlilrrrl:t,cr
trtrea restriclilr, 1n sensui c;l elevii sinb, adcsea, crinstrinqi si compunri
in,.r-o anumits zi qi la o a.numili or5, cle asorn€l1e;r.. s5 l,ratese un subieell,
cle celo mai muit.e ori irnpus. O asernenca practicS. genereazit clin parbea
elevilcr o afitudine aversil.& fairi dc cornpozifii, iar din oarlea educatori-
8. Lrrigi I'areyson, op. cit., yt.215.
1!
4A

lor, fornralism. De aceea, practica adecvaLi impune respectarea cerinlei
o,ligrrl,a,i pr:eferengiale a nzintentului gi snbiectu,lwi pentru compozilie.
-Q. compoziliile gcolare sint rnijloace lormative ;i nu activitili cu
u.ogi i^ slnl. nie contriltuie in mocl hotlritor ia formarea ornului pentru
'iairi.
pentru acLivitatea social-product'iv5, care devine din ce in ce
t;i' ;;,,,li complcxd, in conclifiile
"imprcsionantei revolu!,ii-tehnico-qtiin-
ili,,r* Ei cultJrale actualc. in conse"inlit,.co.nzpo.ziliile ;colare trehu,ie sd'
it,Lbrdti,sc;e o g,cuttd, esri{rliy rte ererciXii, de ta simplul reznntat,_pin[ la
l,,iro,ini tL, siitr.zti; cle ln srrisoare pinl a du'ea tle seumtL; de la inter'
r'fltlle pind. a cliscurs; de la jnlornzatic pinil la cranicir"
T*
F
Tehnica
elaborXrii
cornpoziqiilor
A. Aetivit5,,fi preg*,titoare funt.!arntnf*Ie ?n veilcrea f orrui.ri!
deill'irarlerilor dc []i ctur]pum.c
Se irrpune, de la inceptrt. si l;lcem o distinc!.ie crlari-i lnt.re el,if;ororeu
propr!.u-zisd, a unui texl (t;orrrl.rczrtii) tle r5.lre s:ic...i qi insw;it"ea, tr;tlj!uwe-
lor tehnice care vor ugura. itceilslit Ehl:olare.
tlealizarea. uriei cc'rnpoziiii esie o ir-t'lilii,;:te inttlcctr-ralii conipXr:r;i,
(.rl-r{j presupLlne o rtrirxiilii 1r;rriir'ipirre 1 r-,gltli.iittlei ,li si,iipilirct i'clll-xil
ir urlor opcrr,rlii teirnice ;rril-ind i:r.[nunicrii:e;i vcl'balii.. Cotn;tdtttlu ir.t
matr:rie tle courpozif,ie (ru;r.ll-e ci;rrint.0. ariiit,illeir. o,bsen'atic'i. ijexihiii-
lr,'.tea gindirii, im:rgirrt{ici qi scnsilrilil 5lii, trr.niislc*{tr er:Felicnlci r}e
r.irr.15. ni.,'elni cultrrrii gent'riilii qi do sPer:il.iit,iiLtt. i ttnoilqlci'la gm.irrr1i,. ii
iirtcrne stu a r:o11r;lui eoinllr:i,rlirii tl'iu trirvinl), irit, gl pcrfr;, !n.{nllt!, (adir::1
tnanifesl,area r:onclt:til, in allc tle r:cliiul'li,.;lli'c qi l[e intet'plcL;rlc iur]rsri-
ieior, a l'cmpeten(ei) sint rezrrli.aLui ulnli lioccii itrsli'uct,ir--Iunnirl.iv
intlu1ungal,, t.iesliryur;ri, po nirrl{,iple pla.nuri : l'rlrnilinl. qcoitrr, l;ri(riill"
tli:oiilil ingd are rnenircr,l cle a ccirtl'ilriri irrili"iliiol iii ririie:irca pct'r.lirir:lr{;i
,.. corlL,atlc?1,iei,1i 7tt,rfannotlt:i privintt $1,t'iti;Llit"lu'eil tllesijeirlr vui;r'Lie.
lrrrporl,irnt, esLc r.rir olice irtcel'r;;it'c de r,l'r:, Ict'e ii con?iiel,e.rtler. eierilor lrcr-lirll
r:l;tl-,onlea de oornpozil,ii sli urlrriilelsctl, sirnitltirn, ri clczvoi{ilf,'ir ulpr(, i-
liifii lor ds a fol,r:ii tretder ilr:cast,ii conpcl.,cn[,ii, rlcci a prr{orrnu,nt.ti..
i)onzgtctentrtt, penir'r1 coml,ori{ii esle {riill,rrl at tii'iii'i;icr: insl,r'tict,i';-r;dtirei-
livi: desfiiqura{e in caclrt.il siirclii:r:ii i{tli;ilrr di::r.:iplir:r:lo:' r-1in phr"ul dc
ir.,-ir'r,drrlnf. Vizincl, in s'i)cL:irLl. t:tt;iiif"estttree r:.aricrctit, ln liutli.,ij, il ('.rileir i-
iilf ii afcctir.-intelcctire ;i iingvirtice, lttri't;rzrsrel{,r ipf.I'e cil Lir'riri{re €r
rrpnr.irurrire"[ear ae tit'itiir gi c.rr;'cllr i S,,i'egiititonrr.
'ti"sl'J.ljulill
e. r;'l;ri elcs"
Ilc p&rcilrsrrl studicrii l;rnhii qi literatllliri iorndnc. 0 hr-ln[ parte diLn anli
A?

Parfene, constantin compozitiile in scoala

Parfene, constantin compozitiile in scoala

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Parfene, constantin compozitiile in scoala

Similar to Parfene, constantin compozitiile in scoala (11)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Parfene, constantin compozitiile in scoala