Gherman, Ion - Prevenirea bolilor parazitare

t
{n ,t:
,1,
i1.
WWffi
%
f
fq-
r*
"te
Autorul, bine cunoscut prin lucririle numeroase pe care
le-a elaborat pini in prezent, se referi in lucrarea de
fafi la mijloacele prin care pot fi recunoscute, combi-
tute 9i prevenite bolile determinate de parazi!i.
Prezentati concis gi clar, in mod adecvat ilustrati 9i
insoliti de un mic dicfionar explicativ, cartea devine
tuturor accesibili si utili.
Lei 7,50

F'r;;r't1: i
n,
Xr!I,fi':r t fixr i
il,"itr**ti,r l
f.'r*rintu salufii praetice ;i r&spunde lq cele
rnrri clif,*rite problem* pe cqre le tntimpi-
ne,-rrn ;ilnic in pr.eo*updrile nn*stre p*rrtru
ir;thLurcta{irec Ai infrur.nuseferrec vie{i!.
*
,tt
b*d*.
.*j
tJ
ffi
q_J
**7*"
*/
_ffi
rffi
LJ
*

Dr" cjr.,e " lon Cherrnarl
RecJi:ctor: lulio f,hagw
Tehnoredcctor: Eugenio Cernea
Coperto: Francisc Kolob
IDl'rL'R.4 C€&C:$
Sui:u;"*i*
), ::;,r:
ffirgyesTfrrem
ffiffiflH$#r
flBffi$'ffiUff€Ae"*

Dedic oceostd
memoriei tiicei
modestd lucrare
mele MEDTNA
Stimoti cititori I
Vd informdm cd incepind cu onui 1986 lu-
crorile din colectio ,,CALEIDOSCOP" vor
opore intr-un formot nou, cu o grcficd gi
o tehnored'o'ctore co,respunzdtoore. Cu o-
ceosto, Edituro CERES vine in intimpinorec
dorinfei exprimote de {oorte mulli cititori
gi coloborotori oi colecliei.
ln speronlo cd qcest formqt nou vq rds-
punde in moi more mdsurd cerinlelor 9i
gusturilor dv., colectivul redoc!ionol ol co-
lecliei ,,CALEIDOSCOP" iii reofirmd do-
rinlo de o primi in continusre sugestii
pentru imbunotdlireo conlinutului lucrorilor
gi diversificqreo temqticii obordqte,

Desenele din lucrsre sint originole
o utoru'lui.
gi oporlin
itd'rRfil:'t-f{:,:ft[
Dintre bolile omului, oceleo core slnf de-
terminate de diferili parazili ocupd un loc
destul de important printre suferinfe/e
ocestuio.
in lucrqrea de fofd, Edituro Ceres mi-a
oierit prileju/ sd md ocup de mdsurile, de
respectores' cdroro depind prevenireo gi
combaterea unor crsemenea boli, ceeo ce
se inNelege, intereseozd pe fieco re dintre
noi.
Acesf lucru opore gi moi justificot, dacd
finem seanro de foptul cd datoritd mijloo-
celor de circulolie modernd gi dotoritd dez-
valtdrii pe core ou luot-o turismul gi moi
oles relofiile economice Si culturale dintre
diferite fdri o/e lumii, nu ne mai permi-
tem astdzi sd vorbim de ,,boli tropicole"
sou de ,,botri exotice" co de boli proprii
numai unor qnumite regiuni colde. Ago se
explicd de ce in lucroreo nooslt{, pe lingd
parozitoze obignuite,,,comune''Fbnt r'ntro-
dus nofiur-ri elenrentore gi despre osenteneo
bali, ntai rore sou chiar necunoscufe lo
nai in fard.
Pe de oltd pr:rte, doresc oici sfr subliniez
cd nu se poote vorbi despre rncisurile de
prevenire ;i de combofere a unor bo/i (pro^
filaxie) fdrs a prezenta dote sumare osu-

pro ogentului couzal (etiologic) gi fdrd o
lua in disculie mdcar citeva dote privind
tobloul clinic al balii (semnele cu core se
ma.nif,estd), modul de rdspindire gi cdile de
imbolndvire a amului, (epidemi6logio bo-
lii) sau din oce/eo core permit oitdzi un
diognostic (recunoogterea bolii) qi un tro-
tament al bolilor in cauz6. In paginile care
urmeozd noi am incercot, in interesul unei
profiloxii eficiente, sd prezentdm oseme-
nea noliuni proctice in legdturd cu fiecare
lroold parozitord menfionotd,
De /o inceput yreou sd mai adaug cd pe
lingd o categorie de parazitoze fdrd nici
o tulburore aporentd Si pe ling6 oce/eq
insofite de simptome moi mult sou moi pu-
fin ugoore, se pot intilni in oce/eogi poro-
zitoze cazuri cu monifestdri zgomotoose 9i
cu o evolulie intr-adevdr seyerd. Atitudinea
core se impune a fi adoptatd in osemeneo
situofii este in toote cazurile de cornpe-
tenfo medicului. Aceasto cu atit mai mult,
cu cit in cozul bolilor parazitore sintem in
ta,to unor boli tronsmisibile, in ccre me-
dicul pe lingd unele mdsuri /egote de co-
zul in sine, trebuie, cu sprijinul nostru ol
tuturor, sd ceord op/icoreo in procticd gi
u unor mdsuri de pralilaxie individuald si
colectivd.
Orice mdsurci indreptotd impotrivo bolilor.
porozitcre hebuie s& {ina seomo de cdile
core duc lc rdspindireo lor gi moi oles de
oceles cqre fovorizeazd imbolndvireo
omului.
O more parte din bolile lo core ne refe-
rim oici, sint boli comune omului si oni-
malelor ;i se intilnesc msi frecvent in ,r-
diul rurol. Ridicoreq stqndqrdului de viot6
A
(s sote trebuie sd fie insolitd gi de cu-
noo$tereo unor boli pe core ostdzi le pu_
tem. moi. u$or preveni gi moi ugor combote.
lncheind oceostd scurtd introd'ucere, lin sd
mulumesc Editurii Ceres, pentru interesu/
depus in aporilio ocestei' lucrlri in can-
ditii cit moj corespunzdtoare.
De osemeneo, pentru sprijinul care mi l-au
ocordot in redoctareq ocestei lucrdri si a
altara intocmite in ultima vreme, .ultu-
mesc Ai tovarigilor Enuicd Veronica (bia-
lpd, Ultgheanu Andreis (osist. mec/icol).
Dorin $tefan (osist. de /oborotor) si ne*
intrecutei dactilografe Jipescu Sobinb.
5,11.1986
Bucuresti
Dr. dac. ,ON GHERMAN,
medic primar parazitolog

: fil-.ii i i'xlil.*,r:il,{rlii
r,ri:
ln categorio ocestoro intrd boli, moi mult
sou moi pulin frecvente, core sint provo-
cote de porozili mici, formoli dintr-o sin-
gurd celuld (protozoore), core nu pot fi
vdzuli decit lo microscop (fiin!e microsco-
pice). Aceste protozooze sou moi bine zis
protozoonoze (more porte dintre ele sint
rdspindite gi printre onimole), opor otit lo
copii cit 9i lo odulli 9i se intilnesc otit in
regiunile colde cit 9i in !dri din regiunile
temperote. De oltfel ostdzi, ogo cum spu-
neom gi in introducere, nu se moi poote
vorbi de boli proprii numoi unor onumite
regiuni colde (boli tropicole sou boli exo-
tice). Drept urmore, in ocest copitol vom
prezento dote surnore despre giordiozd,
rnolorie (poludism), toxoplosmozd sou tri-
chomoniozd, boli in generol moi cunos-
cute, cit gi despre boli co omebiozo, leish-
moniozo viscerold, leishmoniozo cutonotd,
pneumocistozo, bolontidiozo, microspori-
diozo gi sorcosporidiozo, ofec{iuni porozi-
tore moi rore 9i moi pufin cunoscute.
1. GTARD|OZA (LAMBLTAZA)
*' Dqte generole
Giordiozo ssu lombliozo este o porozitozd
din cele moi frecvente in prezent, intilnin-
du-se otit printre copii cit gi printre odulli.
11

Se insolepte de obicei ds nranifestdri di-
Eestive ugodre.
!n cozuri rnoi rore L:oolo
ius cu o sinrptomatologie
mci severd,
I
$
i,;::lsss!s'Nssnd I
g
1"'------*-- -al
+*{-€l
poate insd evs-
generalu vuriotd,
''t-
De cine este, determinotd ?
Agentul etiologic al bolii este un protczoar
{logelot Gisrdia-lsmblio, ccre, sub formn
lui vegetotivd, cgc cum se irrtilnegte in in-
testin sou cunr il gdsim in [:ila, are o for-
md de poro gi masoord intre 15-20 ml-
croni. Inointe de o se elin'lina din orqr:-
nism, odotd cu scr:uneie, purazifii iou c:
formq de rezistenfd, inchistindu-se.
Dqtoritd chistr-rrilor core sint gi moi mici
decit formele vegetative (cco i0 rnicroni),
boolo trece de lq cei porozitoli lo cei ne-
porozito!i.
, Msnifestdrileclinice
Porozilii se fixeozd de reguld in r:ceost&
boold in primo po4iunJ o intestinului
(duoden, jejun). Co urmore, boolq se vcr
inso[i in primul rlnd de tulburdri digestive.
Aceste tulburdri, cu corocter moi oles de
dureri obdominqle, delin primul loc. Uneori
durerile insd sint nein'semnste, gterse, tre-
cu-te cu vedereo gi puse pe seomo cu to-
tul oltor couze. Destul de des oceste du-
reri devenind moi persistente, moi occen.
tuote gi insotite gi de olte tulburdri diges-
tive sou generole, pot obligo pe bolnov sou
in cozul copiilor pe oporlindtorii ocestors
sd se qdreseze medicului. Durerile de cqre
omintim pot fi locolizote in jurul ornbilicu-
lui, in hipocondrul drept sou pot oveo un
csrscter qbdominol generolizot. Uneofi,
ca gi in ulcerul gostroduodenol, dureriie
sint locolizote in epigostru gi pot fi chior
'!2
!
:
'-"_i
, .l :.-:/,i , i
l'- - I lu: atl
.-..r!.- i r:8,,'
tli " ji . ', ri
ii:l--.i r,t {r
i- * r' j 3
r *f lt :tt
i ,_.----."it'
i l , .;:--.,,:"'1
! - ! :fi 'rr -'
ir,
I ' .n.,t
it*4J
i ."!- "-.ul
l. I .i.
. " ,t;
)b
.9
"!
o1
,o
.ll
-n
0)
E
-e
.9
N
o
o
o
c
o
':
-lJ
o-
'U
4t
.13
-t5
o
I
.$
IL
a_.
r
f
h
,-:lt*iri
''ffi
,'.s,,11
!1
I
.---".i
.*:,:i ',J
") i :
' ilrr
I ^-€a{
i ;sS:
i i*,1*.1
' I l'' '"4
i !.il ,
$ lt
i r.*
t'&ffi
i 'FIF
L F+*
lt
it I
,€ffi
.i{r,4 1" ii'. t
ffii'''.isffiH r'
L{6iF# tr

ritmote de olimenta!ie. Durerile moi oc-
centuote sou inoi pu,tin aceentr"rote se in-
solesc in giordiozd cr: gi in olte porozitoze
de lipso poftei de mincsre, gre{uri (une'
ori vdrsdturi), bolonsri, intoleranld fo!6 de
onumite olimente gi dioree, sou, moi ror,
constipo!ie.
Boolo in formele intestinole poote luo
frecvent ccrccterul unei duodenite, colite
funclionole sou enterocolite, intrelinute de
prezenlo porozitulul in orgonism. ln cozuri
fore, lo unii bolnovi, copii sou odulli, in-
festoli de un numdr mqi more de porozifi,
s-ou semnolqt diarei persi'stente, urmote
de pierderi ir."rportonte in greutote, expli-
este de tulburdrile de digestie gi de ab-
sorblie ce survin in giordiozd.
Cum porozitul ojunge in veziculo biliord
9i chior in caile biliore din ficqt, intr-o
oltd porte din cozuri, boolo se insolegte
de tulburdri gi din porteo sectorului he-
poto-bilior. Astfel, pe lingd cczuri de cole-
cistite determinote de o giordioz6, pcrti'
ciporeo ficotului in oceostd porczitozd re-
zultd din foptul cd lo unii bolnqvi s-qu in'
registrot subictere sou ictere, u;oore he-
polomegolii (mdrireo in volum o ficotului)
gi olteroreo diferitelor probe {unc!ionole
hepctice.
Pe lingd osemeneo fenomene pe core le
exercit6 giordiile osupro orgonelor in core
sint fixote, olte tulburdri sint rezultotul qc-
|iunii pe core o exercitd ocesteo gi lo dis-
ton!6, pe cole toxico-olergicd. Ago :e ex'
plicd foptul cd lo onumili bolnovi, diferite
ofec!iuni respirotorii (brongite, crize ostmo-
tice), oculore (uveite, irido-ciclite etc.) sou
cutonote (urticorie, pruri.t etc.), dispor odot6
14
cu trotomentele ce duc lo eliminoreo poro-
zililor. ln cozuri rqre s-ct constertcrt cd unele
onemii, stdri subfebrile gi chicrr unele mq-
nifestdri convulsive de tip epileptiform, in-
tilnite in speciol lo copii, pot {i determi-
note gi intre{inute de o giordiozri.
,, Diagnosticul
Simptomele digestive gi generale cu core
rrm vdzut cd se prezintd gicrdiozc sint des-
tul de necorocteristice, ceeo ce fnce co un
diognostic cie certitudine pe boza ocestorq
sn fie de multe oi"i imposibii. Din oceast6
cauzd, in vedereo stabilirii diagnostici-r lr-ri
reol ol bolii, medicul opeleozd la ojutorul
loborotorului, cer?nd bolnovului sd prezin-
te pentru onoliz6 o probd de moterii fe-
cole squ recomondindu-i so foco un tubaj
duodenal. Exqminoreo ls microscop o pro-
belor de scoun permite s6 se stobileascd
un diognostic pozitiv prin identificoreo lr:r
cei porozitoli o chisturilor porozitului. Eli-
inincreo ocestoro nu este insd constcnta
gi tJin qceqstd couzd este indicot co ino-
inte de o se infirrnc un eventuol diog-
r"tc:tic de gicrrdiozd, un osemeneo exqnie!.1
so fie repetot de trei ori, lo intervole de
7*-10 zile.
Diognosticul de laborotor ol giordiozei rirsi
pocrte fi fdcut 5i prin excminoreo bilei, ob-
tinutd prin tubuj duodenal. ln bilo proos-
potd, giordiile, reprezentote oici de for-
l'nele vegetative, vor fi utor recunoscute
dupd rnigcorile pe core le prezintd. Une-
ori $i un exomen de bil6 negotiv nu poote
exclude diognosticul. Menlinereo sub ob-
servclie q bolnovului suspect squ institui-
reo unui trotqment de probd, rdrnine !cr
..: preciereo medieulu i.

Trotomentul
ln trotomentul giordiozei, s-ou folosit 9i se
moi folosesc gi in prezent diferili deiivoli
de ocridin6 de genul ocrihine!, otebrinei
scu,mepocrinei. Dote dupd metodo closica
in dozele de 3 toblete pe zi, timp de 5*7
zile lo odult qi in cioze corespunzdtocre
virstei lo copil (o9o cum se odministrou
gi in molorie), preporotele din cceostd co-
tegorie duc lo indepdrtoreo pcrozililor din
orgonism intr-o proporlie de peste 800/s.
Locul. oce:stor preporote, core nu sint lip.-
site.de efecte hepoto-toxice gi core ou 9i
unele controindicclii, este luot de moi
nrultri oni de preporctele din grupq metro-
nidozolului. Lo indico!iile medicului, trq-
tomentul lo odult se foce cu 2-3 toblete
pe zi, timp de 8-10 zile. ln doze core:-
punzdtoore virstei, metronidozolul este bine
suportot gi de copii. Rezultotele dote de
preporotele din qceostd cotegorie sint
bune, lntrecind pe oceleo inregisfrote dupfi
derivolii ocridinici. O proporlie gi moi mcre
de vindecdri, noi om obfinut osociind me-
tronidozolului, furozolidono gi fdcind doud
cicluri de trotoment, de cite 5 zile, sepc-
rote intre ele de o pouzd de 10 zile. Ase-
meneq trotomente combinote, co oceleo Ia
core om recurs, ou devenit in prezent ne-
cesore din couzo rezistenfei pe cqre pore
s-o-fi cdpdtot porozitul in ultimo vreme,
Sub roport teropeutic, noi considerdm cd
trotomentul moi cornod, de o singurd zi,
(trotomente ,,fulger") cu preporote-de ge-
nul Fosiginului, nu reugeSte sd ducd intot-
deouno lo eliminoreq definitivd o oorozi-
lilor din orgonism. $i in ocest coz un trs-
tqrnent prelungit lo douq sou trei zile de-
16
vine moi eficient, Orrcum, numoi medicul
vs stabili in fiecsre cqz atitudineo terq-
peuticd ceo moi indicotd,
. Cum se rdspindegte giordiozo ?
Chisturile infeclioose" ole porozitului, eli-
m!note odotd cu moteriile fecole, pot,'des-
tul de des, ojunge moi peste tot in mediul
extern. Lotrinele prost omplosote gi in-
corect intrelinute, din mediul rurcl, co gi
vintul, apo de plooie, mu;tele etc. contri.
buie Io imprd;tiereo chisturilor in nsturd.
Astfel, ocesteo vor puteo ojunge pe sol,
in opd, co gi pe suprofolo fructelor, zorzovo-
turilor sou olimentelor neprotejote. Conto-
minqreo zorzovqturilor este frecvent fsvo-
rizotd $i de utiiizorec dejec!iilor omului
co ?ngrdgdmint ol terenurilor in core se
cultivd ocesteo,
Modolitdli de imbolnfivire
Omul se infesteozd, in generoi, prin inter-
mediul miinilor nespdl,ote sou pe coleo
fr"uctelor, zorzovoturilor sou olimentelor pe
cqre ou ojuns chisturile infectiosse qle
porozitului" Copiii din colectiviidti, ca 9i
rrrembrii oceleiogi fomilii ou Sqnse sporite
de o se imbolndvi, putind luo chisturile
porozituiui direct unul de la qltul.
- Mdsuri de prevenire 9i cie cornbotere
ln vedereo prevenirii giardiozei, este ne-
cesqr sd fie depista!i gi trotcrli cei poro-
zitoli, ccre constituie sLtrse de infeclie.
Exqmindrile periodice c,rre se foc in co-
lcctivitd{i r:rgonizote sa'l in di{erite lccoli-
t,:iti, ou tocmui scopul de o descoperi pe
c,li porozitoli pi de o-i troto inointe de o
contrihui lo rdspindireo bolii.
lr'otomentul, fqcut dupd indicoliile medi-
cului, trebuie sd ducd lo indepdrtoreo de-
17

finitivd o porozitului din orgcnisrnul celcr
infestoli.
Fentru o se preintimpino imprdgtierea chi:'
turilor in noturd, se recomondd construirec:
de lotrine corespunzdtoore 9i folosires lor
corectd. Dejec!iile folosite co ingrdgdmint
in grddinile de zorzovqturi vor fi in preo-
iobii inoctivote, ior olimentele vor fi puse
lo odopost de eventuqls lor contorninore"
De o importonld deosebito in prevenireo
imbolndviriior este intrefinereo igienicd c
rniinilor ;i sp6lorec insistenti o "fructelor
pi zcrzcvcturilor sub un jet de oPa.
2" MALARIA {PALUDISMULI
Dqte generole
Mcrlorio este o boold pcrrozitord core in
trecut o ovut in !oro noostrd un csrocter
,:ndemic, fiinC reprezentotd de un numdr
mqre de cozuri, din cqre unele destul de
groie. De peste doud decenii gi jumdtate
boalq este eradicotd, Rcm6niq {iind prin-
ire primele ldri care o roportot un qserne-
neo succes pe plon sonitor. ln prezent
rnslci rio Is nai este reprezentqtd de cozuri
cu totul izolste, din core unele sint d!rr
import (oduse din !dri in core boo!o n-u
fost incd lichiclot&), ior qltele cu cor<rcter
sutohton, c"rpdrind ls cei ccre ou focut
trons{u;ii cu s?irge provenit de ls vechi
molcrrici, pi"rrtdtr:ri vechi 1i inaporenli oi
po rozitului.
ffi De eine este determinotd ?
AEentul etiologic ol molqriei este un pro-
tozocr dirr q'lnul PlosmodiLrm, qore cu"prirr-
d6 speciile P. vivcx, P. {olciparum, P. ma-
18
lorioe gi moi rcr P. ovole. Porozitul, pe
lingd o fozd tisulo16, pe core o petrece
in celulele hepotice (hepotocite), trece
printr-un ciclu qsexuot eritrocitor (in glo-
bulele rogii) in singele omului gi printr-un
ciclu (sporogonic) sexuot core se desd-
virgegte in orgonismul insectei vectoore
(1in1orul onofel).
Monifestdrile clinice
Din punct de vedere clinic, molorio evo-
lueozd cu febrd, onemie gi splenomegolie
(mdrireo-in volum o splinei). Cqrocteristic
in qcesstd boold este sccesul moloric
csre constd din frison, febr6 9i tronspiro-
!ii. Accesele in moloria dotd de P. vivox
gi P. ovole se repetd tot o treio zi, in ceq
determinqtd de P. mcrloriqe tot o potro zi,
ior in molorio provocotd de P. folciporum,
occesele se pot succedo neregulot sou
ziln ic.
Boslq se prezintd sub o formd acutd sou
sub o formd cronicd gi uneori se insolegte
cle inrplicolii cordio-vssculore, pulmonore,
disestive, renole sou nervoose. Molorio in
f.imp evolueoz6 spre o store de extremd
slcibiciune cunoscutd sub numele de co-
".exie
moloricd. Complicolii de temut ole
bolii, qdeseori fqtole, sint accesul perni-
cir:s, corns mqloricd gi febro bi!ioosd
hemoglobinuricd, determinqte mci frecvent
de specio P. folciporum.
'' Diognosticul ,
ln zonele endemice de bool6, semnele cli-
nice ole bolii sint destul de edificstoore
:;i un diognostic probobil este relotiv,u9or
cJe fdcut,- Diognosticul devine mqi dificll
,rcolo'unde boqlo este mci putin cunos-
cutd gi in regiunile, cum este ;i loro nocs-
19

trd, din core oceosta o fost erodicotd, In
osemeneo cozuri lo bolnovii suspectali de
molorie se vo incerco un diognostic pozi-
tiv prin cdutoreo porozitului in singe. Exc-
menul porozitologic ol singelui se por:te
foce pe frotiu colorot . sou in picdturd
groos6.
in zonele in core molorio o fost erodicotd
9i core sint sub o strictd observo!ie (pen-
tru o se preveni o noud reoporilie o bolii),
un diognostic corect trebuie stqbilit cu cit
moi mult6 Erijd. De oceeo, lomele core
prezintd dubii co gi cele declorote pozi-
tive este indicot sd fie revdzute gi de lo-
borotoore de speciolitote. In molqrie este
posibil gi un diognostic irnunologic, opelind
in ocest scop lo reoclio de imunofluorescen-
{o indirectd. Semne indirecte core sd ple-
deze pentru o eventuqld molorie pot qpcre
;i irr tobloul scnguin, unde pe lingd o scd-
dere o numdrului de globule rogii gi pe
lingd punctolii bazofile in cele rdmose, se
moi pot remorco modificdri de formd, de
mdrime 9i colorobilitote ole ocestoro,
I Trotonrentut
Locul chininei, plosmochinei squ qle de-
rivc!ilor ocridinici, folosi!i mulli oni inqinte
in trotomentul rnoloriei, o fost luai de clo-
rochind, primochind gi pirimetomind (Do-
roprim, Mclocid) preporote eficiente pi moi
pufin toxice, cole sint cu succes utilizote
otit in trqtqmentul curotiv, cit ;i in troto-
2A
mentul supresiv (cu rnenireo de cr impie"
dico oporilio occeselor rnolorice), sou pro-
filoctic (in scopul de o preveni) crl ocestei
boli. Medicsmentele se odrninistreczd nu-
moi de cdtre medic, dupd prescripliile in
vigoor'e ole Ministerului Sdndtd!ii *. De
oltfel bolnovii, chior cei cu forme necom-
plicote, se spitolizeoz6.
lp Cum se rdspindegte molorio ?
Cu prezenlo omului bolnov de molcrie sgu
o purtdtorului sdndtos intr-o regiune este
osigurotd primcr veriEd o lcrnlului epide-
mic, surso de infeclie (rezervorul eJe virus)"
Cind ls oceosto se odoug6 gi prezenlo
iinlorilor din genul Anophe/es (A. maculi-
pennis), linfori core de{in rolul de vector
ol bolii, se osigurd $i-o douo verigd r:
lcnlului epidemic. ln sfirgit, ceo de o treis
verigd cu rol in epidemiologio bolii este
omul sdndtos, opo-zisa mosd receptirrd.
i$ Modolitdli de imbolndvire
Infestoreo omului se fcce prin intermediul
iinforilor din genul Anopheles core, odct6
cu inlepoturo, inoculeozd prin mico ploE<:
iccutd 5i o picdturo din solivo incdrcstd
cu sporozoi!ii infec!iogi. Acegtio ojungi in
crgonism vor reluo ciclul de vio!6 osexu,rt
moi intii exoeritrocitor (tisulor-hepotic) 5i
npoi eritrocitor (in hemotii) provocind
boqlo.
Mclorio se moi poote tronsmite pe cole
congenitold, de lo momd lo fdt 9i pe cole
tronsfuzionold. Dupd cum om omintit, co-
" lnstrucliuni, nr. 30223 din 22.111,1967, privind m6.
surile de intretinere o ersdicdrii moloriei, Bulet.
Ministerului 5dn6td!ii 'l 96?, XlX, pog. 34-45.
21

zurile izolote core se intilnesc in prezent
lo noi sint de cele moi multe ori provocote
de tronsfuzii de singe provenit de lo pur-
tdtorii cionici de P. molorioe.
# Mdsuri de prevenire ;i de combotere
Pe lingd mdsurile moi complexe ccre in
zonele endemice de bosld trebuie sd se
odreseze veriqilor gi tuturor foctorilor ccrre
osigurd gi fovorizeazd rdspindireo bolii,
unele mdsuri trebuie cu stricte{e respec-
tcte gi in zonele oltddot<i molorigene, din
core boolo o fost erodicot6. lntr-o ose-
menes situolie de zond erodicotd, se gd-
segte gi toro noqstrd, in core o suprove-
ghere epidemiologicd octivd trebuie sus-
linutd in continuore, o$q cum o recomondo
cu sni in urmd renumitul moloriolog 9i
sovorrt romdn Mihai Ciucd. Foptul cd pind
in prezent, dupd moi mult de 25 de ani de
lo erodicore, boolo se menline lo noi lo
un numdr redus de cqzuri izolote, este im-
bucurdtor, dqr ne obligo, in ocelogi tirnp,
lo respectoreo in continuore cu aceeogi
grijd o mdsurilor de intrelinere o erodicdrii
moloriei, preconizote de lnstrucliun i le o mirr -
tite qle Ministerului Sdndtdlii. ln mod de-
osebit fiecore coz suspect vo fi cit moi
complet controlot ior cozurile confirmote
vor trebui supuse unei cit moi riguroose
onchete epidemiologice. Atit medicii 9i
personclul sonitor in intregime cit 9i toli
ceilclli sintem dotori sd colobordm in oc-
22
Jiuneo de o preveni reintosrcereo unei
boli core o fdcut otiteo victime printre
populolio din mediul rurol in speciol.
Aceosto cu otit moi mult cu cit |inforul
qnofel (4, maculipennis), insecto vectoore
o bolii, existd 9i trdiegte in !oro noostrd,
o$o cum ero inointeo lichid6rii b'olii.
3 TCIXOPLASMOZA
Wl Dote generole
Toxoplosmozo este o porozitozd relotiv
frecventd, core la nou-ndscut se prezint6
sub o formo clinicd moi grcvd, ior lo co-
pilul moi more 9i lo odult sub o formd
lotentd, ugoord, odeseori trecutfi cu ve-
cl ereo.
t$r De cine este determinotd ?
Agentul etiologic ol toxo,plosmozei este
un protozoor de 6-8 microni foxoplosmo
gondi, lo core trofozoi!ii poroziteozd ce-
lulele sistemului reticulo-endoteliol in in-
teriorul cdroro se' muliiplicd. Chisturile mai
mori (15-100 microni) rezultd din oglo,.ne-
rerreo q sute de trofozoili.
')i Monifestdrile clinice
ln generol boolo se poote prezento co o
toxoplosmozd cigtigotd (dobinditd), de re-
guld moi ugoord, sqLl congenitold, ocl*-
seori moi grovd, ln toxoplosmozo dobin-
dit,: boqlo poote imbrdco forme limfo-gan"
glionore, exontemotice, encefolitice, ocu-
lore, viscerole etc. core ou o evolutie frec-
vent fovorobilq. Nu ocelogi lucru se poote
spune despre toxoplosmozo collgenitold,
core se insolegte de implico!ii potologice
severe gi importonte. Astfel dqcd trecereq

toxoplosmelor in orgonismul {etol se {ace
de exemplu in primele luni ole gestoliei,
fdtul moare gi vo oveo loc ovortul squ se
no;te un copil cu molformolii. Din oceosts
couzd, pe bun6 dreptote, toxoplosmozc
congenitold este considerstd ,,co uno din
cele moi frecvente couze ole anomqliilor
congenitale grove 9i ole mortinotolitd$ii
prin infeclii" (M. Vaiculescu, 1981). De qse-
rneneo, in nagtereo premoturd fdtul poate
rnuri prin leziuni grave 9i diverse mqlfor-
mo!ii (hidrocefolie, microce{olie, onence-
folie, mongolois'm, molformo!ii cordio-vas-
culore etc.). Molformotiile oculore din ose-
meneo cozuri (microftolmio, iritele, irido-
ciclitele, cotqroctele etc.), sint 9i ocesteo
severe gi numeroose.
ln formele subocute, co 9i in cele cronice,
boolo imbrocd un corocter clinic moi ote-
nuot. Totugi se pot remorco gi lo ocesteo
occese epileptice sou epileptiforme, con-
vulsii gi tulburdri psihice. Un loc importont
il pot ocupo tulburdrile cordio-vosculore,
monifestdrile oculore 9i semnele de ino-
poiere ole dezvoltdrii mintole. Prin toote
ocesteo, toxoplosmozo congenitold este
considerotd .co o .boold grovd gi cu un
prognostic destul de rezervot.
'EF Dicgnosticul
In toxoplosmozd, in speciol in ceo dobin-
ditd, monifestdrile bolii sint otit de voriote
incit stobilireo unui diognostic clinic este
oproope imposibil6. Punereq in evidenfd
o porozitului printr-un excrmen direct (in
singe, sputd, lichid cefolo-rohidion, exudat
omigdolion, suc gonglionor etc.) docd nu
este chior imposibild, este oricum, excep-
lionold. Porozitii sint de obicei in numdr
24
rrric, fiind destul cie greu de identi{icct. De
oireee, in prcctic6, cl!ognostict.li bolii se
{'':rce msi frecvent prin exornene serologice,
di:r core msi folosite sint reaclio de hemtr,
glutinare indirect6 gi n'roi cles reoclia de
inrunofluorescenld indirects, pe core on.l
introdus-o gi nci in practico loborotorului
de porozitologie, in prezent rezutrtqte su-
perioore in dicqnosticui toxoplosmozei se
pore cd vor puteo {i ohlinute prin n.retc-
rJele imun.;errzirnstice de tip Fl-i5A.
li, Tro'tunientul
in trfltomentLji toxoplcsmozei se benefi-
ciozo cje po urmo unor p;'eporcte ccre c,Nor.r
rezultute CestLil de sciisfccdtocre. Asi.l,:1,
lririrnetorn inq, osocio t,i cu su i iq mide (.51r I Fo -
c.liczino), odnrinistrctd in doze corespun-
;:dtoare si p<l perioade mai lunEi se L:u-
cur'6 de un nume bun. C gri:a c{eosebitr:
r'e qcordc in trcitanrent,-ll t:rroplcrsrn,:rli
Ir-.i',reii gr-cvide, cc;i in tr"crtr:nrentul le.:ii.i-
rriior ocuicire scu ol bolii intilnite lr:r iiruns-
r:onrpronrisi.
: frr*ri'l se re"tt:;:inCelt; t, r*pl.:rsnlerrm ?
tlt,lul cje principcl re:orvor dc i;rfeciie ;. i
tor{oplssrnozci rc,.rinc pis!cii, :inqi.lrui crni-
r-ricl la cure pcrc:iiili inscri': un ciclu eyc,
l,r'll',r ccmplet. l;r ini.estin-l ;-:isi1;1 oroLlspi:lt
inie:tetc, pci"czilul ::{-i muiiiplicr si :;e
irrnsfornrd irr gcirneicciii rrrc culi gi femcl!,
cc.rre dupd fect.rndqre','cr do norctsls occhil-
tilor. Acegtio ojungi odatq cu dejeciiile pi-

sicii in mediul exterior, igi vor continuo evo-
lulio, tronsformindr"r-se in oochigti cu spo-
rozoili. Oochigtii sub qcesstd formd, rezis-
tind destul de bine lo condiliile de mediu
extern gi postrindu-gi infecliozitoteo, vor
puteo, pe o cole sou olto, ojr.rnge in or-
gonismul omului squ lo olte gozde.
ffi Modolito{i de irnbolndvire
Boolo poote ojunge lo om pe cole oroid,
prin intermediul {ructelor squ zorzov,rturi-
lor, cinci ocestec sint coirsurnute fr:ro q fi
bine spolote. lnfestoreq se rnoi poote foce
9i prin corneo core conline chisturi, con-
surnqts insu,iic!ent fiortq sdu friptd.
Oochigtii rnqi pot ajunge in orgoriismul
omului gi pri n intermediul miinilor nespd-
lote, contorninote in urmo contsctului cil
solul p,oluot squ cu pisicile infestqte.
in ofqro de cceqstd cole digestivd core
osigurd tronsmitereo toxoplosrnozei cigti-
gote, moi existd in flceastcr porozitoz6 qi
coleq de tronsrnitcre tronsplocenlcars, de lq
mom6 lo fqt, csre osigurd tronsmitereo
toxoplosmozei congenit'rle. in s{irgit, in cs-
zuri rore, toxoplosmozo se poote tronsmite
prin tronsfuzii de singe ({dcute c."r sirige de
lo persoane in stadiul de pcro::itism) scu
prin irr{eclii de Ioborotor.
S Mdsuri de prevenire gi de comhstere
in preveilireo toxoplosmozei sint reco-
mandqte mdsui-i de igiend individuold
(intre!inereo igienicd o miinilor) ;i mdsuri
de igieno olimentord (spdloreo corectd o
fructeior si zorzovqturilor, trotoreo termicd
suficientdr cr cornii etc.). Mdsuri speciole
sint recomqndqte in profiloxio toxoplosmo-
zei congenitqle, Lq grovidele lq cqre in-
fec{io o s'-rrvenit in primele trei luni de
26
.;rrlcind, r:vortul teropeutle poote fi incliest,
',r ci:ielulic le poate institui un trr:turnent
, rr syironricirlc. juprovt'.qhereo femeii qr,J-
',r'ie s-c do;edit de o Jficlenlo c.leose"bitcr
rrr profilaxio trolii.
,i. n [t['e[4s[d$fl{gAz,q ufficffi HNTTALA
,ti Dste Eenerole'
I richomoniazo este o pcrazltozu frec,;entc,
r:u csroctsr veneriqn gi core lq femei se
rrronii:esi,i sub forrnq unei voglnite, ior io
borbcit cel muli sub formo irnei uretriir:
r rioil re.
'i' ile cine este determinofq ?
/gerrtui etiologic ol bolii, Tricharncnas vq-
<1inalis, este un protozoor cu 3-5 flogeii,
,n fcrmq de poro ;i care poote sc ojuirgc
rrr lirngirne pino lc 25-30 microni^ pqru,:i-
tul se prezinto numcri sLrb forms vegetotilo
,lr-. trofozoit, necc-inoscirrdu-se pirro
"in pre,
,'()nt o formo ci-risticd. hier_,xistrnd o icjrrns
rlr: rezisten!d, trichomoniozq se tronsmiie
irr mocl clirect pe cole sexuqlcr, prin inter-
rrr cd ! u I fcri.nqlor vegetotive.
Mcnifestdrrile clinice
l)rio1* 1o fenreie se prezinti, co serr"rne lo.
,;,rie, cLr o secreiic vogincl lc (le-,-,:t-rree), in-
',otita cie.senz,:tii d._, orsuri gi ,Jc pruri.l
lrriincorimi) vulvcrr. Lci irrceput secretirl €-jrto
rrrcri r.rbundelrtd, usor p_Liruientr:1, goihuie ;,i
rr,rrli nroi rc.:r ',,er;iiie. Dupa f,;zJ oc;utcr ,:r
I lii (rJe 10-- 15 ziie) sec;.elic devine t,:rt
rrr,ri pufin cbun€ienici 9i ccpctc un cqrccter
il,rid, cu c culcqre cllbiciocscr, lcrctescento.
I'4irosul p,rote fi uneori fooi-te nepiacut.

ln formele ocute de boo[6 sint frecvente
crsurile v,:gin,rle gi pruriiul vulvo-vcgincrl.
Aceste doud monifes'tdri loccrle pot ccpatcl
un ccrscter uneoni persi:tent, tencce, o9o
incit vor puteo determinq stdri de nelinigte,
nerv,czitqte, insornnii ;i chiar sindr,came
neuroste.n !f orme.
Alte nrcnifesi,lri din porteo cpcrctului ge-
nitul cqre insolesc uneori triciromoniszce
(metrorcgiiie $ou ner"eguloritdlile cic!ului
menstrr.rql, mcnifestdrile hernorogice lo gro-
vide, disporeunio, durerile extrovoginole
sou tendin!r: de svorturi), sint intilnite de
diferi{i or.itori in propor}ii preo vqriote,
ceeo ce ne permite sq bdnuim cd nu pot
fi intotdeouncr ptlse pe seqmo oces-
tei ofecliuni. Exomenul obiectiv (ex, fizic,
tocful voginol, exumenul cu vaivei, poq-
te pune in evidenfo edemul gi iritofic
vulvqrd, o iritolie o perineului 9i c pielii
coopselor, leziuni de grr:tcr.i (scclrpinot) 9i
eventuol de intertrigo gi o rnucoosd vagi-
nol6 congestionotd, presdrato cu mici zol'tu
ulcerqte. Pe lingd toate ocesteo, un ccntrr:l
completot cu un exsrnen colposcopic;i
eventuol cistoscopic oratd cd boola se
poote osocis gi cu o colpitd (gronulcrnc-
toosd 9i ulceroosd) ;i chior cu o cistitii ca"
torold.
Dqcd lo cele menlionote moi oddugdm
foptul cd porozitul T. vaginalis se csociozd
frecvent cu o flord nricroi:isnd vcrriotd (co-
iibocili, streptococi, stqfilococi etc.) sou cu
ciuperci din genul Candida, (C. albicans'
vom inlelege cqrocterul de boold cronicr
pe core-l icr uneori trichomoniozo vcginolS
gi recidivele core intervin frecvent in q-
ceastd porozitcad.
a8
Irr sllr;it, boolo necesitd un plus de otenlie
prirr crspectele porticulore pe core le pre-
.'irrtd lq feti!e gi lo femeile grovide si prin
o serie de forme clinice otipice (forro
I r';crrdosc lpin giticd etc.).
l(,rzultd din dotele de ocest fel cd tricho-
rnoniozo este departe de o fi o boolq ,,bo-
rrrrli.r" 9i cd supunereq la un control gine-
,:,:rloqic der'ine justificotd, in toote cozurile
irr core intervin manifestdri genitole cum
,,irrt cele rnen{ioncrte.
13oolr: lo bdirbcli este mult moi u;oord, lu-
irrJ de cele rncii multe ori o formd lotentd.
l)e relluld insd dupd o perioodd de incu-
lxriie moi scurtd (4-5 zile) sou moi lungd
(/ -21 zile) boclo poote incepe brusc sor.r
rlin ccntrd lent, insidios. Bolnsvii prezintd
in ocest stodiu o secrefie uretrold olb-16p-
It>osd, fluidd si core se insolegte oproope
s,-qulot de o orsurd pe uretrd ;i in jurul
rrrcotuIui urinor. Arsuro devine moi occen-
lrrr-rtel in tirnpul nticfiurrii.
lrr formc cronicd, secr,e{io ini}iol crbundentd
rl ,vine tot mr:i redusd, icrr srsurile gi jena
loscrlii sint inlocuite de o sr:nzo{ie de min-
r
'irime. Secreficr se reduce cu timpul lo
,,picdturo motinqld", core cu un ccrocter
',cros se poote menline vreme indelungotd,
r,:zistind lq rnsi toote trotomentele incer-
r ( tte,
lrichornoniozq bdrbotului se poote, in co-
,' rrri rore, complico cu o bolonitd, epidid;-
rrritd, cistitd sou prostotitd,
Diagerosticul
l,lcrnifesidrile clinice o!e bolii, degi intr-o
rrrrun'litd mdsurd destul de carocteristice,
rrrr permit totu;i un diognostic de certitudi-
' ' Diognosticul pozitiy sl bolii vo rezulte

din punereo in evidenld o p.-rrcrzitului in
secreliile voginole squ uretrole. Lq femeie,
secreliile pentru excminct se recolteazd
din fundr-rl cie sr-rc vcginol posterior, ior lo
bdrbot secre{iile uretrole sint prelevote di'
minecrir:, irrointeo primei micliuni. Un exn-
men direct ul secrelie! procspf;t recoltnte
permite ident!{icq:reo protozoorului f. vogi-
ncrlis, r.rgcr rJ* recunoscut gi dupd mo!:ili-
tqteq pe core clcesto o prezintd. Alteori se
poote recLrige, pentru diognost!c, lo frotiuri
colorcrte sou chiar ls culturo pcroziir-rlui pe
rnedii selective.
ffi Trmtornentr:l
Tricirornoninzc, din punct de vedere tero-
peuiic, beneiicinzd cie peste 25 de cni de
rle urr'!'io re:ultotelor bune ccrre se oblin
prin cdministrorea in acest scop o metro-
n idcrzol.u I r"r i. M ed icc m entul se':r dmin istreazd
pe ccle huccrldr in dozcr de doufi tr:blete
(rr 250 rnq tableto) p'r zi, tinrp de '10 zile.
ln prezent, cu re;ultoi:e br-rne pocte {i fo-
losit !n trcrtcnrenft,tl trichomoniczei gi Fcsi-
girnul, ccre, in plus, prozintd pi ovontoiul
ci se sdminislreszd intr-o singur6 zi. Este
?nsd obsolut obliqatoriLi cct odotd cu tro-
tsmentul soliei sd se fflcd dup& o metodd
osemdndtoore ;:i trctornentrll solultli. Pe de
oltd porte este indicot co pe perioodo trc-
tqrnentului, co ;i timp de 15 zlle durpd ter-
nrinores ccestuiu, sd {ie intrerupte ropor-
turile sexuole.
lD Curnr se rfisg:indegte trichomoninzo ?
lntrucit protozoclrulr.ri Trichonronos vogino-
lis ii lipsegte o formd chistic,l, rdsp?ndireo
Lrolii estir usiqurctri de I trsnsmisir.: di-
rcct,5, rerr l:zstc in tricitr,rr,oni.;zri cle ccrle':
ven ericr n&,
30
Suprovieluireo limitstd in mediul exterior
o formei vegetotive o porozitului fqce ode-
seori imposibild o rdspindire gi pe ccic
' l.
indirectd o bolii. Totugi nu pocte fi definr-
tiv exclus rolul pe core in ccrzuri rore il
pot define in epidemiologio trichomoniczei
cpele termole gi ndmolurile, ohiectele de
toclet& 9i lenjerio 5i mci ole.c instrumen-
torul mediccl gi mdnu;ile din serviciile de
ginecologie,
'r fvtoclcl[td{i de imboln&uir,s
ln trichomoniozd caleo principo16 (gi peoie
unico) cure duce lo controctqreo bolii este
coleo sexuold.
tl Mfrsuri de prevenire gi rie combster,e
ln prevenireo gi combotereq trichomnnic!-
zei, depistorec celor infestoli 9i trotumentul
corect ol ombilor parteneri ocupd t"ln loc
din cele moi importcnte, De osemeneo, in
profiloxio contsmindrli verreriene se reco-
rnoncld controlul oricdrei secrelii suspecte
9i se vc ds cit rnai mr"lltd otenlie respectc)-
rii diferitelor reguli de igiend sexuold.
O serie de reguli de igiend se cer o fi
resl:rer:tote qi in prevenireo contqmindrii e:r-
trc"sexusle. ln mod deosebit se votr cvec in
vedere introducereo unor m&suri c'le dezin-
fec'r,ie riguroqsd o instrLrnrentnrului folosit ia
examenele ginecologice.
5. fMEMIAUA
{ilt7ENTFF{$dl AMEts!At{A}
'iii [-]cte genermle
Anr :r'bifizs sou dizenterio omehir:lnd, formr:
sr.ib ir:{:re se prezintd de requlft hcia}n, estc,
o pcirozitozd frecventd in fdrile colde 9i re
.Jt

preuentotd de cozuri rcre in reEiunitre cu
climo temperctd. La noi pe lingd cozuri de
import se vorbegte in prezent gi de o ome-
biozd outohtond.
(i$ De eine este deterrninotd ?
Agentul etiologic ol bolii egte o smetld
Entornoebo dysenterioe (E. histolytico) cc-
re, sub o forn,d moi more, potogend, m6-
socrrd p?nd lq 40 de microni ({orrncr rnagna)
gi core sub o formd nepatogend, moi rnicd,
nu nrdsoord d*cit circo 10 microni ({ormo
minuta). Pe lingc crceste fclrme veqetotive,
5. dysenterise cre gi o formd chisticd, re-
zistentd ;i infecfiocs6 csre osigurd trecereo
bolii lo olte persoone" Ajunse in stomoc,
odcti cu coq:cu r-:!imentele contcrrnincrte,
chisturile se trcnsformdr in 'forme ;:otogene
core dotoritd enzimelor pe core [e, posedir
copdtd insrrgiri necrozente, putinc{ provoco
monifestdrile dizenterice de ccrre se. inso-
!e9te boclcr. in ccrzuri rnr;i rct'e r:rnsbele;:rc-
togene pot crjunge in fictt s,:c-l in s"ite or-
gcne, deiermininqJ !'oi"'c,re cle rl*cic::& gi in
orgonele respecti're {"rbcese aniebiene}"
ry Mcnifest&rila el[r'rit:*
Cel mci fiecve rt. sil.sh:,:lr-: Fa'tr:i'; *:",,.-' :e In-
colizeqzd in intestinll i1rr.r$ sc:r.l in {ec. Irt
oceostd loccli;.nrr-l intr::;linolil, rlci des in-
tilnitd, bocrio E+.: nii:ni{.,:rtii suh rl fi;rnrd cJi-
zenteric6, uneori tipicc. ln crserrlerrtett cr:zuri
bolnovii se plinq de r:lui'ei'i abdcminole,
odeseori sub forrnd Ce crize puternice du-
reroose gi de contrccturi jer-lonte,crle sfinc-
terului oncl (tenesme rectcle), ln acelcgi
tirnp bolnovii elimin& X5-1A scoune pe zi,
cu corocter mucopr-rrulent gi scnguincllcnt.
ln formele grcve (ocute sou supraocute)
boolo poote cdpdrto d,' lo inceput un co-
32
Io49r .periculos, evoluind cu complicofii
locole (perforofie, hernorogii) gi cu o store
generold mult q,ltero,td. De ce,ie moi m,ulte
ori insd, dizenteriq omebiond se cronici-
zeozd gi, sub o formd ugoor6, poote duro
clni de zile (omebiouo cronicd).'in oseme-
neo cczuri bolnovii scuzil bqiondri, dureri
obdominsle in generoi suportobile gi pot
prerento tulburrdri de tronzit intestinol. Tul-
burdrile de trarrzit sint de regula dste de
o c.!ioree ruein.semnot&. [{u sint rsre cozu*
riie in core bslnovii acu;6 o constipolie
s.ru o clternun!& de cliaree gi de consti-
pi:.:r'[ie. Lu oceste tuihr"ir"qri digestive se pot
rns& ';socic gi ciiferite nroni{+;iliri generole
{r:-i iJierderec g:oftei d* nrinc:rre, scodereo
p*nC<*r,uld (:,)d[:irea), greiuriie ;i diferite
r'runif*st&ri nervosse cu cur;:ter moi qles
neuiloveg,,:tfit;v. Sub sceostd forrnd, ome-
l;iazu pocrte fi confundqtd cu diferite colo-
nopatii frrrreiioncrle, nroi olr:s cd exsmene-
ie pcrozitolog;ice se menlin lu oceste forme
in mod constont negcrtive.
Dupd cum om vdzut, porozitul din intestin,
pe cole songuind, poote ojunge in ficot,
pldmini, creier, splind gi in o-ite orgone.
in locqlizoreo hepaticd, ceo nroi frecientd
dupd ceo intestinold, boolo poote evoiuo
cu dureri in hipocondrul drepi, febro (core
iipseo in formo intestinold) 9i cu o hepoto-
meEolie nrqi mult squ rnoi pulin importan-
t6. Loccrlizdrile in pl6mln, creier sou olte
trrgone sint rnuit moi rqre.
Dicgnosticul
ln scop de dioEnostic pot fi folosite dote de
ordin epidemiologic (otunci mci oles cind
e:te vorbq de persocne core provin dintr-o
regiune endemicd de boo16) gi dote in

legfiturd *u monifestfirile ciiniee eu edre
erroir..ieczd [:,oolci. Diognosticrri cie *ertitucli-
ne cri bolii {diagn':sticul pozitiv) vq rerulis
iirsq dirr dotele de loborutor ccre permit
iclentificsrea arnebelor potogene in scoune-
le celor boinovi. Arnebele pot fi oblinute pe
medii de ci;itur.s in trcrborotor gi inoculote
la oninrcle cle experien!o {pisicc, 5obolon)'
i..ln cport importont ?n dicgnosticul bolii il
poote oduce 9i unele reccfii irnunolt:glce
(reacllo cle inrunofluorescen!fi indirectd),
in dicgnosticul omebiozei heprrtice (obce-
sului heputic) se recurge lo scintigrofie,
echogro{ie, loparr:scopie sau pr.lnclie he-
paiicd.
Q Trotornentul
in tratomeniul arnebiazei se folosegte eme-
tino gi in specicil Z-dehidroemetino, core se
prescrie in generol in dozo de 1 n'lg sou
i,5 mglkgizi, tinnp de 10 zile.
RezLrlLute bune in trotomentul cmebiazei
se oblin gi cu metronidozol odministrot in
doze de
'4-8 toblete pe zi, timP de 10
zi!e.
#eciilu;r se rdspirrdegte ornebiozo ?
Omul infestot (bolnov squ sdndtos) elimi-
ncr odoto cu dejec{iile 9i chisturile infecfi-
oose ,rle purozitului. Acesteo sint destul de
rezistente, putir-rd suprr:vie!ui in mediul ex-
tern uneori moi mLrtie sd;:t6rnini. ilierrtili-
zcrcfl {:orectd o closetelcr in rnediul ruru!
pocie sd cjuc& lcr imprd;iiereq clrirturilor
pe sol. h'tiritr:ie de c<rsri, gindocii de hucdi -
tdrie, vinturl etc. pot, de osemeneo, sd con-
tiibuie lo roeiricularea clristurilo:'gi la fi-
xclrec lor pe iructe, znrzovsturi sou pe nJi-
ferite clirnente n(?protejote. Zorzovsturile
34
din grdCinile ingrdgcrte cu delecfiile netro-
tote ole ornului, pot, de osemeneo, fi con-
iominote cle chisturile infec{ioose ole ome-
belcr potc,gene.
idodclitdfi de fimrbolnuvire
Omul se in{esteozd prin ingeroreo clristu-
rilor de pe rniinile contominote gi nespdlote
sou prin interrnediul opei scu olimentelor
pe csre cu crjr-lns pe o coie sou olto chistu-
r'ilc irti:cll,.)'t:,t ,t.- F.. ,J. sf ni;;,i,;'e.
!!:[*smri ene pr*vernin,e ;;i etre cousibotere
in prcucr,ii:e::: l:,:lli sa re;offi.rr;cjd izcliore,l
b,:lnai'ilor 9i p,'*i'ilnric ffedic,tmentocsir cr
cuntociil*r. []errtru d*pisii-:ri',rn ceicr in{es-
i,:!i est* in,jicni: c,:niro!ul par"azii:clogic re-
patm'i r;! e*ior c,:rl clu trecut prin zonele
*nCeri:ice cJs 'rroali ;i ,:c,rrtrriul p*riod!c ol
,:,.:,lqlr cnra trriielc iil qs'llne;iec zone. Bol-
iri:rvii :l*rc, perifl treliruie trctr:!i pind Icr
.iieriliz{'rr*$ !*:". f ir rrrediul nrrrrrl letrinele vr:r
rj ci.ii,:c"t ic;ii:l:11.+, il i dlj,:i:ii;ie utilizcte cc
in;rirg*n'rinte vcr {i rnoi ?irtii innctivote.
Fructerle gi "enrzovcturile vor fi bine spdlote
insinte de q fi cons';mclrle, ior oiinrenteie
v*r fi puse I* oddpo:t irnpotr"ivo eventuolei
csntcminrf i'i. lntrefirrerco igienicci s r.niinilr"
este obiigstorie.
6. BALANTIDIOZA
{,1, Dste genercle
Boloniidiozo este o pcrczitozd r.or<j, repre-
zentotd de cqzuri izoioie, sporcrciice. Din
punct de vedere clrnlc se inso{egte de un
sindrorn direnteric destul cle qrov.
.:i5

#De cine este rjeterminat$ ?
Agerrtr,rl etioloEic ol !:olii este un protozocr
Eoiontrdiunr coli, core se corcrcterizeozd
prin cceec cd ore corpul more (100-200
microni), sferic gi inconjurot cle foqrte nL!-
rnero;i ciii (protozoclr ciliot). Parozitul ore
$r o Torrno cnrstrco mor rnrco, core repre-
zintd formo {ui infecliocsd. Solnntidium coli
este un porarit ol porcr.rlui, core irrtimpldtor
poote ojunge gi lo orn. Lo orn se locfilize,i-
zd irr intestinul Er*s r",rnde, datoritd uncr
enzime pe core ie posedd, produce ulce-
rolii de genui nceioro pe core le provoocd
gi ornebele pcitog;ene. Confir.ren$o msi mul-
tor ulcerolii rnici, invecinqte, d6 nagtere lo
u!cerc!ii mci intinse, cu contur polieiclic.
tS Monifestdrile clinice
Balsntidiozo poote in multe cozuri sd se
prezinte sub o fcnnrd ugoord, lr:teirtfr, cel
pulin pcrrtial u:irnptomciico.
ln formele sinptomotice bocrlo copdtd c:-
rccte.r,-r! unui sin<irom clizei"lteric sev{ir sou
ciritlr {ocrte sever. Dicll"eec!, cctr prirnfr rna-
nifestsre mr:i irirportuntd, evolueczri cu
scoune cpoose, mci rnult ssu rnai pulin
numerofise, L:r3lie iir rn';cLrs;i cii u'-me de
singe. Ace:terr con{irr olimente necligerote,
puroi 9i ?n c*;urile meii qvsnsute sincle ;i
sfacele de iriircocrsc. Solncvii se pling de
ciirreri oi,:rlonrlncrie (u:reori sub {orrlc cie
colici) 9i tenesnie rectole. La tulburdrile in-
tsllinsle s€) c,;.iaug,:-'r pe pflrcu!'s gi qlte
sciTrne de boclii. Asifel, pct oi:cre clreIu-
riie, vsrsdtr.:ri!c, incpeten!a (iipsa po{tei de
nincore), ser-ciiil; cie obosenld qi cle sete.
lir ccz'..rri mll i'cre" din ccu:.c infeciillor
suprooddugcie, bqlontidiozq se poote in-
sc!i 9i de o fetrro n'lr:i mult scru mcri pu!in
ridicctcr. Bolr:ntidiozo este considerstd cc
36
i, bocrlo 6rov.6 gi din couzo complicofiilor
l')(:cjle;r lc distcn{o pe core le poote'de-
I,)r'rnino. Asifei necrozo din ulceiojii poote
,lirce lo p-erforofii, peritonitd 9i hemorogii
,,r'veior a'ri,nd uneori o eyolutie fqtolo.
i' $iogl'rosticul
l)ir:gnosticul bolii rezultd din identificoreq
l1r. rnjcrosccp o porotitului B. coli, core,
:,rrh f,:rms lui vegetotivd sou chistico, se
r;irse;te in mcteriile feccie ole celor pcrrq_
zitofi..ln scounele disreice se pot depisto
formele vegetotive, ior in cele moi formote
(r:cnslstente) se pot id*ntifico chistr:rile. ln
,;cop de diognostic se n"lci p*nte opelo lc
r -rctoscopie 5i l-.:op":i.;
Trntmrnnntui
l',;11;rgu ui-ieie crntibictice, csre une;,rj riau
rt-'zuitate sntisfocdtcqre, in bulcntidiszd se
Ir,lr:se;te cu sLrcces metronidsrolul reco-
rrrcrnclci, ei;;c cir-lnri culyl ont vclzut, qi in olte
lrorazitoze (gicrrdia, crmebioz*). Puezultote,
de qsemenes, destul de bune in trotomen-
tr"rl ccestei porazitc;:e grqve se pot o[r!ine
i,i cr"l Lln prepcrrat crseniccl, bemursr:lul.
, CNrn se 16snindegte bmXmnticliozo ?
A;c cr"rrn srn arnintit, porsi;itul B. coij se
irrriine$te lc pc,rc, ccrs esie in rnod nuturql
rrr ':stct,in pi-oporgii uLrecri de pr*ste 9001/6.
r lri',:turile, formele inf*c{ioose ole pcrrozi_
irilui, ojung odatd cu dejec{iile in inediul
,:xi1.ii"n, unde lq umezeirlci pot rezisto ;i pi-
rr, i61 6Jsi1i1 l';ni. Foclc se rdspindegte prin
rrrlrrniediill ocestor cliisturi, core, pe di{e_
ii ' crr i, pct cjunqe pe fir.,icte, zorzovctur!,
'
lr',rc,rse ,rlimente sou irr opd.
l',{sdql;16$; de imboln,svlne
(.)rnul se infesteozd moi frecvent in urmo
, ontc!ctului cu porcul. Contoctul cu mote-
$7

riol intosiinol porcin poote sd ducfr lo con-
troctoreo bolii, Bolontidiozo fiind moi frec-
ventd lo ingrljitorii de porci, rnezelori, rnd-
celori etc. esie considerotd 9i co o bosld
profesionclo. Destul de frecvent omul se
poote in{ests inEerind chisturlle porozitcre
odoto cu zorzovc,turile, fructele ssu qli!nen-
tele pe core cll ojuns.
'!) !lt65uunU de prevea'lire gi de connbotere
in vedereo prevenirii opari!iei bslantidiozei
ls onr, este incjiccrt co to{i cei core vin in
contqct cr-r porclnele, seu cu rnqteri$lul irr-
testinsl cll ccestui'i:l, s,l respecte irrtre!in',r-
rrc igieniccr o rn,inilor. De cse,'r!ene'J, se
impuie in::tiv::rt:o,jcjcc!;:lor pcrcilor, rrci
cles etuttci crni oces"+o sinr: folosite ce
ingropdrnli:i in grarJirii!r-: Cr: zqrzqtlct'-lri' Cr
si-irr nrer.,c,rrirec sou conri:stereo q!tnr boli,
profilcxic b,::laritidiozei obl:91c lcl sp*lurei:
iructelor 1i zcr;ravc'curilc;'!,1 lu punereo lu
odopost u clirnentclcr Ce cvenl''lsln lor
contominore.
irr s{ir9it, bolns','ii sau Rurt,itorii sclr'dto9i de
pcrozili trei:uie ?ntotCcouila trr:'tafi pinril
io indeirriricre; tir:fiirrtiv''f, cr paruziiilor diir
int:siinul !or.
i. PgtE'JtvXOelSTfiZA
,fr[r Dct* Eenernle
Pneurnccistozr: este porqzltczo liroi pulin
cunoscut6, dcr core in cozui'i izolote ssu
chior sub for-nlJ c)e mici epidemii se intil-
negte moi peste tot in lr,rme, Clinic boolo
evolueoz6 cu monifestclri pulmonore ocut:
38
sou suhoeute, Apore moi frecvent ln suge-
rri, Jrrernrturi squ cjistrofiei gi lo p*rsoo,',?le
, rilurlt,:. cure prezirrtd def icienle in meco-
rri:;mele de opdrcre imunologicd.
"i De eine este deterrninutd ?
Aqcntui etiologic al bolii este un protozocr,
I'rrcurnocystis cor"ir.;ji, core se prezintd sub
,, forrr-id vegetativo de trofozoid si sub o
l,rrnr'J chisticd, Trofozoidul este msi rnic,
rrrosurincl intre 1-=4 microiri. Chistul, in
lr)r.r.te sct tipiccr, se prezinia cr: o formutiu-
rrt: rotundd, ccre confirre in interior I cor-
;rr-r::culi dispugi in rozet6. Aceste chisturi
',int fcrmele infeciiocrse ole pcrozituir_li" /i-
jrrrrse. in orEonism pe cole respirotorie st
vor dezvolto in pldminl gi vor dcr nogtere
rrrrui proces congestiv de evolulie uneori
Iocrrte severd. Grsvitc,teo bolii rezult6 din
oslixio pe core o vo determinq lllocoreo
rrlveolelor gi brongiolelor de cdtre mcso
l)r
j rc:zito16.
, Msnifestdri!e clinice
[]oolo, rnoi nou cunoscutd, o fost semns-
loto lfi noi sub formd de cozuri izolote scru
d,r mici epidennii, dupd 1960, fiind moi
frecve-nt intilnitd printre sugori. Dupti o pe-
riocrdd de incubotie, core poote
'durs'de
l,r 3 l.o 7.sdptdmini,. pneurnocistozo incepe
lrnt, boolq instolindu-se treptot si pe ne-
,irrrtite, Ccrpilul bolnov devine opnii", in-
,r1;cte;rt (ford po{td de mincqre), nu msi
;',,tjgci in g.rer-rtoLe ;i oper gre!urile, vdrsq-
irrrile gi cdesel,i dioreeo, Cind bocla in-
',riie9te sindromul de imunodeficien[o ci;-
Ir,Jot, cunoicut moi frecvent sub numele de
'lDA, copiii fcc ;i o stcre febriid. Feno-
rrrr;rrr-'le puimonore, survin lo 1-2 sdptc-
'rrini gi incep cr-l tuse, do obicei neproduc-

tivfi (seoro), cu timbru metolic.gi uneori
chintoos6. [n cozuri moi rsre, debutul este
!:rusc, putind luo un ospect fulgerdrtor'
Astfel, au fost sernnolote cqzuri de copii
culcali son<rtogi 9i gdsili morli in dimineclo
urmdtoore. in'csemeneo cczuri, se insto-
leazo de io inceput fenomeneie pulmonore,
core constou dintr-o tohipnee (respirclie
occelerotd) de peste 60-70 respirclii pe
nninut, cJispne'e
"
(tulbundri respirotoril), 9i
cionozd (invine{ire). Perioodo de store o
bsiii este donniiroto de fenomenele respi-
rfitorii, nun'lc.lrul respirnIiilor pe minut tre-
cind de 100" insuficienlo respiratorie gro-
vd se vede gi in cionozo core se occentu-
eozi gi core poute copoto un corGct;r ge-
neroliiut. Cunr onrinteom 9i moi sus, fei:rr:
ooure, clriqr si itrtr-o flsernenec store gru-
u5,- nu*oi lo'o porte din cczuri' Perioods
de store (de boolcr) in pneuirocistozd poote
sd dureze 2-5 sqptornini, in unele csztlri
Drelunqindu-se si mqi mult' Vindecqreq se
isce lJnt, cu cedoreo pe rind s diferitelor
msnifestdri ole balii"
lntr-o proporlie mcrre din.cozuri, pneumo-
cistozo duce lo mocrte. Umplereo olveole-
lor gi brongiolelor cu exudr:tul spumos. po-
roziior gi ingrogureo septurilor interolveo-
lqre duc lo- osfixie 9i lo exitus (moorte)
intr-un procent ce poate ojunge 9i pind lo
60-80% din cozuri.
Diognosticul
Boolcr
"trebuie cdutoto in mod deosebit
printre sugr:rii distrofici, premqturi, ccl . $i
printre cofiii .ote ou fost de moi multe
ori spitolizofi. Fneumocistozo qpore mcli
frecvent printre cei cu deficite imunologice
congenitale sou dobindite 9i printre cei
40
core eu fost supuSi lo trqtsmente prelun"
rlite cu qntibiotice, tuberculostotice sou
rortizr:n. Co porazitozd oportunist6, evo-
lrreczd frecvent lo crdul.iii sou copiii cr.r
1.lDA.
l)in punct de vedere clinic, pneumocistozo
trcbuie, de osemenec, suspectotd in co-
,'trrile in core este evldent un controst intre
rrronifestdrile clinic,: ale bolii gi rezultotut
, xomenului oh'iectiv.
l'e lingo dotele clir,ictl sou epidemioiogice,
';pre diognosticul reqt ol bolii ne poote
indrepto gi un exomen rodiologic, lo' core
cpclre frecvent un ospect de ,,gecm mot"
rroi corocteristic.
l)iognosticul de certitudine nu-l poote do
insd decit deceloreo porozitului
'Pneumo-
cystis corinii prin identificoreo ccestuio in
:,putd, ospirot loringo-troheol, perioj bron-
.1ic sou chior biopsie pulrnonord. Dupd
rrrocrte diognosticul bolii se fcce prin iden-
tificqreo pcrrozitu!ui in ornprentele pulmo-
|(1f0.
ircrinrmentull
I r',:rii.:p61s1'11s1 pneumocistolei se {oce rrumsi
rr crnclilii cle spitcrlizcire;i crrelindu-se in
rr:est s:,:61 ls lo.qridind, Fonsidcrr, si mqi
,rltrr ia Catrirnaxt.tzol (Biseptol, 5ept,-in etc.),
rrrr-'p;rot* ccre dau rijzultote destul de bu-
rr" si cqre su fdcut cc rnortctitoteo prin
r r(;clt:t1d boolo sd scacic focrte rr,ult. Trcrto-
rrrcntul ontipnrozitor trebuie completot ;i cu
,rrr trstoment genercl (potogenic gi simp-
lo r:1g{ig),
flum se rfispindegte pneurnrocistozo ?
I'rrra-zitul q fost semncrlot lo gobolon, ciine,
pisicri, porc Ai ulte orrirnale, de l,r core pe
,' r,ole sau cilia poate trece ;i !cr om,
{t

ln generol de lo cei porcrzitoli (bolnovi sou
purtdtori sdndtosi) porozitu'l trece pe co'le
oeriond (pe n<rs) scru crero-digestivi (p*
gurd).
o $,4odolit61i de imbeln&vire
Boelq se intilnegte Io toote virstele, dar" o
receptivitote msi m$re o ou sugcrii de
2-3 luni gi moi oles flceia premottlri 9!
distrof ici.
Ago clu;:d cum cm nren!ionct, bcolq poate
opore inoi frecvcnt printre c'ei core pentru
diferite afecliuni Erove ou ftlcut trotomente
prelunEite cu corticoizi sou ontibiotice cc
;i prinir"e cei ccrre prezintti di{erite tulburdri
de' ordiiT imunologic (hipogomoglobuline-
mii). Pdtrunderea [orozitului in orgonismr"rl
omului se face pe cole respirctorie (oeri-
crnd) scu pe ccle mixtd, crero-digestivd.
@ !V!6suri de prevenlre 9i de ccn:bmtere
M6sr-rrile de ocest fel trebr-rie sd vizeze de-
pislarcc celcr bsln,rvi (soLl o .
purtdtorilor
san;togi);i tr:toreo lor' Cornbotereo ro-
z6tocrre!or core pot ccnstiiui o sL;rsd de
infec';ie, sprire jr.rstificct6.
lntrucit bccls se trorrsriito pe c':le' oeriunS
este !ndicotd sterili:sre$ cL.l rcze ultrcvio-
lete o ceru!ui din inc,:ipe"ilc copiilor' Tot
in crcelc;i sirop su0Qrii 9i ccpiii premcrturi
vor fi suprcvc,'ghec;!i rneclico! cu cit moi
nrult6 crterrlie. O cteniie asaivi6nitoore vo
fi ocordat& gi cdullilor cu ccrgexii ovonsute
suu cclre uu urnrst trotcmente preiungite
cu cortizon, tubercr-llostcttice scu sntibioti -
ce, Nu se vi: cdministro vitomino D in doze
prcc mclri copiilor 9i nu se vc nh''ira ln
ocegtia de trcrtornentul cu coriizon,
efr.
B. TEISI.IMAI{IOZA VISCERALA
(KArA-AZARI
Dote generole
l.eishmoniozo viscerol6 este o porozitozfi
cleterrninotd de un protozoor de-locolizore
internd (viscerold), spre deosebire de le-
ishmoniozo cutonotd lo core protozoorul se
localizeozd in piele sou de ceo mucc-cuto-
noid (leishmqniozcr lumii noi) [o core ogen-
tul etiologic ol bolii se fixeozd otit ?n piele
cit gi pe mucoose. Boolo tronsmisd omu-
lui prin intermediul unor specii de flebo-
torni (insecte) se corocterizeozd clinic
printr-o trisdd simptomoticd, reprezentotd
de febrd, onemie 9i splenomegolie.
', De cine este determinotd ?
Agentul etiologic ol ocestei porozitoze este
l-eishmcrnio donovoni, un piotozoor ovolqr
scu u$or rotund, core mdsoord in dicmetru
r:proximntiv 5 microni. ln orgonismul omu-
lui este lipsit de flogel
-
ohostigot
-
in
timp ce in flebotom, insecto vecto&e core-i
csigurd rdspindireo, porozitul se continud
cu un fl,rgel devenind promostigot. Pro"
mostigolii ojungi lo om prin intermediul
{lebotornilor, pdtrund in celulele sistemului
reticulo-endoteliol din diferite orsone (ficot,
splind etc.) gi se tronsformd din nou in
formo iniliold de omostigoli. lnmullindu-se
octiv in protoplosrno celulelor invodote, re-
usesc s-d le distrugd gi opoi eliberindu-se
pdtrund ?n olte celule osemdndtoore, din
opropiere sou de lo distonld, fiind vehicu-
lcrti pe cole hernotogend sou limfoticd.
Acc.rr::t& blocore r: celulelor sistemului re-
liculo-endotelicrl vn dr-rce lcr tulburdrile co-
,ie insolesc boqlo,
4!

sMonifestdrile clinice
Boolo ore in generol o incubolie mutd,
insidioosd, core poote sd dureze de Io 10
zile pind lo un on' De multe ori, prirnele
simptome ole unei lnfectii cdpdtote spre
sfirsitul verii opor lo inceputul 'onului u'r-
mdtor.
Unecri lo locul in!epdturii flebotomilor 9i
de pdtrundere in orgonism se. observd o
leziune, cu corocterul unui nodul mic, it'l-
Jurct, de mdrimeo unui bob de linte 9i de
culoare roz sctu brun' Perioodo de invozle
o holii se p'rezintd cu o store de indispo-
,lti", oUot"ol6, nelinigte, inopetenld 9i o
store subfebril&.
ln perioodo de store, pe lingd o serie. de
olte simptome msi pu!in importo-nte, toblo-
ul clinic ol bolii eit"'ftucuent dominst de
o irioA; sirnptomotic6, core constd din
febr6, qnemie gi sclenomegolie.
Febra este foorte neregulotd, chior o-nor-
hic6, formotd lo irrceput din occese febrile
precedate de frisoerre 9i urmote rJe tran-
srirotii obundente. Cu timpul ccecsto se
i"oulotit*otd si devine coticliond (zilnicd)
simold. Curbo febrild pe o durc'td moi
lunqd de timp poate s6 ccpete o inf61i;are
ondulont6.
Anemia in leishmoniozo viscerold este
destul de occentuotd putind ojunge pind
lo 1 500 000 de globule rogii pe mm3. Do-
toritd ocestei anemii, copilul bolnov se pre'
zintd cu o poloore accentuqtd, csrccteristi-
cd, core o fost osemdnstd cu olbul pdpu-
gilor cie porlelon. ln leishmcrniozo viscerrrld
din lndi':, tegumentele bolnovilor prezintd
o pigmentotie inchis6 9i moi oporte, core
d6' dolnovilor o infdliSore porticulord ce o
44
r-ius lo numele populor de ,,boolo neogr6"
(Kolo-ozor).
1ip/enomegclio, ol treileo semn importont
ul bolii, este odeseori enormd, impresio-
rrontd. Aceostd mdrire o splinei merge pi-
ro ocolo, incit depdgegte ombilic-ul-gi o-
junge in foso ilioco stingd. Destul de frec-
verrt splinc lu nivelul mcrrginei drepte pre-
zinto o incizura, o infunddturd core-i dd
ospectul de ,,splind in unghi drep't" sou
splinc ,,in echer". Lo polpclre splino opore
consistentd, mobilq, netedq gi nedureroosd.
Desturl de freqvent splenomegolio este inso-
i;to gi de o hepotomegolie nroderstd.
Pe lingd febrd, qnemie gi ocest sindrom
splenomegolic, boola copilului co gi cec
o odultului evolueqzd gi cu olte rnonifes-
tori clinice (tulburcri digestive, tulburdri
lremorogice etc.).
Diognostier.rl
Diognosticul leishmoniozei viscerole, in zo-
nele in core boolo este cunoscutd, nu este
precr dlficil, in ofsro zonelor endemice, diog-
nosticul devine mult moi greu. intr.o ose-
rneneo situoiie ne-om gdsit gi noi cu s-
proope 30 de oni in urmd, cind om fost
pugi in folo unor cozuri izo!ote din oceostd
bosld, necunosctrto pind otunci lo noi.
Diognostlcul de leishmoniozd poote oricum
fi fcicut docd plecind de lo semnele clinice
carocteristice (febro, qnemie gi spleno-
megolie) incercdm su confirmdm'diognosti-
cul probobil prin onolize de lsboroto-r core
foc posibil chior un diognostic pozitiv de
identificqre o pcrozitului] Fentru' orientore
se pot folosi in ocest scop diferite onolize
de lqborqtor obignuite (hemoleucogromo,
vitezq de sedimento,re, trombocitogromo

etc.) sou unele moi specifice cum-or fi re-
octio de formol-qelificsre sau diferite re"
o"ii i i r unolog icelreocli o de .i
m u tiof I uores-
cenld indirectd, reocfio de hemoglutinore
indirectd sou reocliile imunoenzimotice de
tip EI-lSA).
Diognosticul de certitudine se foce prin
iden-tificqreo porozitului in secre{iile.nozole,
in singele periferic sou msi degrobd prin
punclG splenicd, gon.gliorrc:d-Stlu oso€sd'
Noi qm oplicot punclio osoosd in depisto-
reo ciinilor infeitoli
'din
focorul de bool&
core o fost inregisirqt intre 1950--1954 in
toro noostrd. Produsele de punclie se pot
inoculo lo qnimole de lqborqtor (iromster)
sou pot fi folosite pentru culturo in lobo-
rotor,
C Trstomentul
Un loc irnportorrt il ocupd in trotomentul
leishmoniozei de,rivotii de ontimoniu trivo-
lenti de qenul Stiboferrului (Fuodin) 9i moi
oles der-ivolii de ontimoniu pertovolenii
(Stibogluconotul de sodiu). . Preponote-
ie diri oceostd cotegorie se insolesc de
efecte secundore nepldcute 9i de oceeo
trqtomentul trebuie fdcut sub suproveghe-
re medicold.
O oltd grupd de medicomente folosite in
trotomenlul leishmoniozei sint diomidinele
core se pot, de osemeneo, insoli de e{ecte
secundore (hipotensiune, urticorie, dispnee
gi uneori monifestdri rensle sou neurolo-
gice).
Eficienlo trotomentului oplicot se poote
vedeo in disporilio febrei, smeliorareo stdrii
generole, diminuoreo treptotd o splinei 9i
ficotului gi in normolizoreo onolizelor'
46
in sfirgit, trotqmertul se moi poote foce 9i
cu omfotericino B (Fungizon) odministroto
in perfuzii venocrse.
* Cum se rdspinde;te leishmoniozo
viscerold ?
Surso de irifecfie (rezervoorele de infec{ie)
in lersi"rmoniozd o forrneozd omul in lndio si
ciinele sou diferite onirnqle in olte regiuni,
printre ccre 9i in !orile din bozinul medi-
tei'onion. Rolul unui rezervor onimol o fost
Iucit in disculie gi in ipotezele fdcute pe
seomq originei focqrului de leishmoniozd
din ioro nocrstrd. Astiel s-o presupus cd
boolo cir fi fost sdusir Icr nci de gocolii
,;enili din sudui peninsulei Bolconice, cr-
reyiicr proiitlnd de ingheiui Dundrii, in
iui':iul unei ierni exce;iv de friguroose din
;-.,':r'i:,,-id,::l r.espectivri, De lq gocoI Ieishmo_
nic;:ci, p:.in ir-rternrediul {lebotornilor, or fi
,)u,.ri. s; [rcuco lo rozdloore de cinrp si
chiur ic r;iini. De criifel, in focorul in ccrre
r;u fosi inregistrcte cele peste 20 de cq-
zuri lq.om, porozitul o fost gosit pi lo ciini.
lice;t lucru nu este lipsit dc importon{d,
..ic,:.-r avern lri vedei.e foptul cd
'pe
lingo
,-:.erl'or'-il Ce inieciie u:tfel repiezcntst, ln
i':ru iron:iri traieite gi insectnJ vecr.oqre
qlin;:r"ul), flebotornul copabil scr rcspin-
ci ecsco bocrlo printre qnirnale si s-o trons-
mito omului.
'g hioeiciiicfi eie irnlrolnirvire
l: lo rc:ci-';or-ul de infeclie reprezentclt de
crrlul pcii'ozitcrt sou de diferlte onimcle (cii-
ne, rozdt'rore etc.), porcrzitr-tl trece Io ornul
l:;ldrios priri inteimediLrl cr nurneioctse spe-
r i cj'.-. flckroiorni, p;-ezen!i in spccioi in re_
; unile rnsi colde, ccolo unde c.ie allfel si
btoic este nrr;i fr,^cventci. in regiunile cL

t,i l{
) l"t
€
at,
'l
,sl
:-l
-l
Ni
rul
({
a'
a.
rb
.a
l)
s
AJ
s
"6
q,
t4
'O
N
o
c
o
-c
c,
c
=
E
N
o
ciinri temperotd boolo este moi ro16, ior
in regiunile urrde nu pot trdi flebotomii,
boolo este necunoscutd.
Pe lingd oceostd trsnsmitere indirecto, le-
ishrnoniozo viscerold moi poote trece la
om ;i pe cole directd, moi qles cd porozilii
uu. fost pugi in eviden{d in urin6, dejeclii,
solivd, secre[ii nozole etc,
ln sfirgit boais moi poote fi tronsmisd prin
seringd, tronsfueii de singe gi moi rsr pe
cole congenitql(: sou sexuqlq.
',' Mosuri de prevenire gi de combotere
Atunci cind omul este principolc sursd de
iifec{ie, mdsr-r,ri,le luote vor ovea in vedere
clepistoreo, izr:ic,rec ;i trotcr.eo celor poro-
zitofi. Cind ocest rol revine ciinelui, mdsu-
rile vsr fi indreptote impotrivo ocestuio.
Boslo lo ciine ore insd un corscter osimp-
tomsiic, ioi' eercetqreo tuturor qcestoro in-
tr-o zond intinsd este o operolie dificilo. Se
poate insd recomondo stirpireo ciinilor vo-
go!:on:i qi trctcrea oceloro de care nu ne
puten'l dispensc.
Cunr cslea ceo moi frecvent6 de trqnsmi"
tere n bolii la om este osigurotd de flebo-
tomi, mdsuri eficiente vor fi preconizote in
corirbntereq cc,estorq. Lupto impotrivs sto-
diului lcrvar ai insectei rlectocre vo constu
dir: n:i:suri genercie de :aiubrizore o me-
#iului, axote pe liclrirlares locuri!or de in-
rnullire 9i dervoltai'e o fleboicnrilor (inde-
pdrtarea Cdrimdturilor, orderecr gunooielor
Cornbqterec flebotomilor cdulli se poote
s';siind cu ojutorul i,nsecticicjelor remonente
prin pulveriz*r'i core vor !ine sesmc de bi-
oiogio scestci insecte. ln cszul speciilor
ccre pdtrund in locuin!e gi diferite oddpos"
Y;,
si
ili
fil
s
b
o
o
,o
o
=
o
E
I
ct
6
u-
.! - I !:4/?

turi din qospoddri!, con'rbotereo bolii prin
folosireo Tnsecticidelor a dot rezultote bune'
Protectio impotrivo imbolndvirilor se moi
ooot"'obtine utilizind insectifuge 9i fdcind
protecfio n:econicd o locuinlelor.
9. TEISHMANIOZA CUTA${ATA
(SEN. BUTOTI€ DF ORIENT!
& Dote generole
leishmoniozo cutsna'td este o porozitoza
determinat& tot cle 'o l'ei'shmonie (leishmonic
tropico) dor csre cq monifestcrre clinicd se
iirituola exclu:iv io ulcerolii cutcrnqte' Cs
gi in cozul leishmaniozei viscerole, rdspin-
direq si tronsmitereo lo om se foce tot prirr
intermediul f lebotomilor.
a De cine este determinatd ?
Xgentul etiologic al bolii este un protozoor
flogelot Leishmonio tropico coie se o:"9--
mdnd cu L. donovani, core orn vuzut co
determind lei:l'rmqniozq r'!scerc!d' A.!un5i
in grosimeo pielii, dr"rpd inlepdturo f!ebo'
toniilor, porczi!ii se erdund- inir-un nodul
unde se
'inrnuiiesc'
Fladtllii se ocoperd. cr:
o
"*ti*
cpoi ulcereszd, reolizind pind lr:
,r** ui.*t!!ii cu perelii t'iio{i drepli, duri
qi infiltrcli.
a Monifestfrrile cii:iice
Foaic cre o incubolie lungi (de lq citeva
sdptdnrini pini lo mci multe luni) 9i incepe
de obicei cu c pi:td rcale (mcrcul6). Acecrs-
to se tronsformd intr'o populd r;r-.:rlEinoosi,
care dupd ce s trecui ji prin stCIdiul c:e
pustuld, ccoperindu-5e cu o crii;td str':ti-
iicotq, evolues;i spre c r-rlcerofie de un
diqrnetru de 2-3 cm. Supi'oiirfectcreo o-
50
*estoro poots sfr producd o limfongitd cu
tume{ierea gonglionilor din regiuneo re-
spectivd. Boalo este in generol o{ebrild pi
qre o evolulie fovorobil6. Leziuneo cirto-
ncrtd ojunge lent Is cicotrizore (5-12 iuni).
Leisirrnoniozo cutonst6 se poote prezento
lub o forrnd uscotd (,,formo de orog") cu
o evolu{ie mqi lentd gi sub o formd umedi
(,,formo ruro16") cu o evolutie moi ropidd.
Vindecdrile spontone sint posibile, iai' tre-
cereo prin bosl6 lqsq o imunitote"
Citevo cozuri i;',olste, proverii'ce ciin im-
port, cxu fost intiinite gi ic noi.
sr Diegnosticui
in leishmcniozq cutonst6, diagnosticul este
m*i ugor de stobilit decit in leishmoniozs
viscerold, purazilii pr-rtind fi pugi in evi-
denlo chiqr in perelii ul,cerotiei. 5e pot, de
ssemeneo, prcctico in scop cle diognostic
inocu16ri lo onimole gi insdminfdri pe medii
de cultui'i. Tot pentru diognostic se poote
recurge lo intrcelermoreociio cu ieishms-
nind (reoctis Montenegro) sou lo olte re-
octii imunobiologice.
': Trstssnentu!
Leziunile unice, izolste gi limitate pot cel
pulin in par"ce beneficio de pe urms unor
tr"otnmente locole cu ogenii fizici, chimici
sou chimioteropici. ln cszurile cu o evolulie
moi porticulcrrd se opeleczd lo Glucontin,
!-ornidind, h'letronidazol pi li: nevoie lc Am-
fi:tericind B. ln ccrz de suproinf*ciii pct sd
fie necesore gi ontibiotice,
eunr se rdspindegte loishmonlozo
cutsnqt& ?
11 t.
t'e lingo orn, ciine sou pisicd, rezervorul
ci* iniec!ie in ieishmsn!ozo cutonot6 este
reprezentot gi de diferite specii de roz6-

toore sdlbotiee, lo core porozitul este
f,:srte cl*s prezent t7$CI/6). Rcspindireo i:':"
lii se icce prin elir{eiite specii d; {i.:i-:otr:,-',r',
c*ro deiin rolui i.l* inseci* ,.,:tii),:;i'e.
s ;ol*ablata{i eie imboEn*sire
Pcrcrzitii c.iung irt cngci-rismul ornului in mod
cciiv, in urnii,i in{epitr.rrii fleL:otomi!or. A-
ce;iic pot ajuirge l* om gi in mod pcsiv in
ur"i^is gtri'ririi flebotomilor pe pieleo cu le'
ciuni'le grotci (zgirieturi). Trcnsrni';eie.:
de lo omirl boinsv ls cel sdndios cre un
ccrcctei' limitot, din couzd cd parozitull nu
p*ute pdtrunde prin pieleo intqctd 9i din
cuuzo slobei rezisten{a u cctstuiq in me-
diul extern.
S to'ldsuri de prevenire gi de combctere
l.ocul irirpcrtant pe care il delin ro;6tcr:re-
te sdlbatice, co sursd de infeciie, obligfi
lc m*suri impotrivo ccestors. O dirtrug*:-
re o ccestorc este prcc'lic irrrposibild, ci'.r
se pot preconi;o rri6s";rl c'ilre sd duc,i !;
impu{inorea lcr sou csi"e 5i-i iind !u dr.;-
tcn!d de oge:dminte!e on:sregti'
Cornbotereo insectei vectocre va conslo
din mdsuri de sslubrizcre c r':rediulr:l ex-
tern (indepdrtqres ddrirndturii':r, Suncnii:-
lor etc.) gi din utilizores in:ecticidelor im-
potiivo flebotomilor cdu!1i dirr cd,:posturl'
Profiloxic individuolfi se pcale asiguro prin
foiosi,reo de subrtsnfe inseeiifuge 9i prin
proteclio
.meconlcd
a locuinle!*r.
10. cRiPTOSPOR!miouA
& Dote generule
Criptospoiidiczq este o pcra:itozd intrat&
de curind in potoloEio omului, care ins&
otrage tot nrci mult otenlio clinlcienilor 9i
5e
o specioli;tilor. Foptul se explicd prin o-
ceeo cd pe de o porte protozoorul Cryp-
tosporidium o fost gdsit frecvent printre
ogen!ii etiologici oi ,,dicreei cdl6torilor"
gi, ile de oltd porte prin ocees ci este in
prezent tot msi des intilnit printre oceio
core suferd de SlDA (sindromul de imuno-
deficienli cigtiqfit) dupd expresiei froncezi-
lor scu de AIDS dr,rpd terminologio fo!o-
sitd ?n literoturq onglo-soxon6.
Boa!o se contracteszd pe cole digestivd 9i
se comportd in generol co un sindrom
d!sreic orov sou moi pufin grov.
ff De cine esle determlnqtfi ?
Agentul etiologic ol bolii este un protozocr
din genul Cryptosporidium, din oceeagi
clssd q sporozoorelor din core foce porte
printre ollii 9i foxoplosmo gondi. Porazitul
descoperit lo mcmifere, pdsdri, reptile c
intrat msi intii ?n otenlio veterinorilor, co!'e
l-au identificct co oqent etiologic of dio-
reei vileilor gi l-ou fdcut vinovat de nigte
ente'rite fotcle opdrr.rle lo oni'malele ges-
tsnte. Lo inceput s-fl crezut cd sint moi
multe specii, dr:r p?nd lo urmd s-a consto-
tat cd -este uno gi oceeogi specie, core
trece de lo cninrol lo animol gi de lo
onlmole lo om"
Porqzitul are formo ovolord sou sfericd si
mdsoqrd in dicmetru intre 2-6 microni.
Pin oochi;tii pcrozitului (formele lui in-
fectioose 9i de rezisten|6) ojungi pe cole
digestivd in stomoc sint eliberofi s'porozo-
i!ii..Acegtio inointeozd in intestinul subiire,
r-rnde se opresc. Moi ror pot aiunoe in cec
sou chior rectocolon. Porozilii iri intestin,
chiirr docd nu pdtrund in structuro mucoo.
sei, determind o serie de tulburdri destul

de insemnote, mai sles cd lo ccest nivel
ei se supun unui ciclu osexuot schizogonic
gi opoi unui ciclu sexuct sou sporogonic
core se des6v?rgegte in oproximotiv 2-3
sdptdrnini.
611 Mcnlfestdrlle clinice
Dupd o perioodri de incubolie de 2-3
zile, boolc lo om evolueozd cu o store Ee-
nerol6 olterotd: cefolee (dureri de cop),
dureri obd'ominole, inopeten{d, gre{uri, vdr-
sdturi ;i moi oles cu o dioree de 1O-'!?
scoune pe zi, obundente, cu coracter l!-
chid opos. Lq imunocompetenfi boolo, suh
o formd in generol moi ugoor6, dureazd
pin6 lo cel rnr-rlt o lun6. Lo imunocomprs-
rnigi din contrd, dioreeo si boolo in gene-
ral se pot prelungi pind lo luni sou chinr
ani de zile. Au fost citcte cozuri in ccrre
bools, sub formo unei dicrei sou o unei
molobsorhlii cronice, o durat trei oni, ior
intr-un clt coz chior 6 ani.
Lo bolnovii cu SIDA, criptos::oridiozc, cc c c-
fecliune cportunistd, are intotdeouno o e-
volufie rnoi grov6, ducind printre altele
(dotoritd tulbur&rilor de rnslabsorblle) lc o
scddere ?n greutote din cele moi impor-
tonte, Deshidroioreo este lo acegtio oE
primul plcn, ducind uneorl lo o pierdere
de lichide de peste 3 litri pe zi. Este citst
cozul unui boinov core rr eliminot intr-o
singurd zi 17 litri de sccune apoose. Nici
o toxind de genul celei holerice n-s fost
pind in prezent pusd in evidenfd, o;o incit
meconismul intim prin core se produce o-
cesstd pierdere importontd in lichide este
incd necuncscr-rt in eriotcsiroridislz6. C)ri-
curn, dicreen este secretc!'ie $i :ean$ri6 rll
uceec din hoierd.
54
Proqnosticul bolii in cozurile grcve este cu
totu-i rezervot, mortolitoteo otingind propor-
lii uneori ridicote, din couzo dioreei 9i o
molnutritiei.
Criptosporidiozo o fost considerotd multd
vreme co o bool6 rord, moi oles cd de lo
primul coz, publical in 1976, nu s-ou co-
municot pind in 1981 decit gopte cozuri.
Crestereo bruscd pe core o inregistreozd du-
pA leat este pusd de cei moi mullioutori pe
seomo cresterii in oceeogi perioodd 9i o
cozuriior de SIDA (AIDS), protozocrul Cryp-
tosporidium fiind co 9i Pneumocystis corinii
un oportunist, core ofecteozd ,,in mod se-
lectiv indivizi cu imunitote olterot6".
,*r Diocnosticul
diogn;tti"rl bolii poote fi precizot de cele
moi-multe ori prin identificoreo porozit-ului
in scounete ceiot porozitoli. Aceost6 iden-
tificore se foce mcri greu prin exomenele
de rutind gi de oceeo sint recomondote
metode speciole de concentrore sou de
colorcre pe lomd. Cum porozitul este co-
pobil sfi producd 9i ontlcorpi, diognosticul
ie poote stobili uneori 9i prin reoclio de
irnu'nofluorescentd indirectd, co reoclie
imunobiologicd.'ln s{!rqit, uneo'ri di'ognosfi'
cu! poote rezulto 9i dintr-un exermen histo-
logic ol unei blopsii de mucoosd intesti-
nold.
,..1 Trotnmentul
ln trotomentul criptosporidiozei ou fost in-
cercote fdrd nici un rezultot peste 40 de
diferite preporote, printre core sulfomide,
ontibiotice, ontipoludice, ontiprotozoice 9i
chicr ontihelmintice. Se pare cd spirami'
cinu, reeent introdusfi in teropeutico oce:'
teio, ar fi dot unele rezultate rnoi bune.

$s eum se r&rpindepto criptasporidiozc ?
Boolo se poote tronsmite de lo onimole lo
onimcle 9i de lo onimcle lo om (zoonozd),
S?nt in irezent obsenrof ii core otrog o-
tenlio osupro foptului cd, pe de o ptrte,
protozoorul Cryptosp,:ridium poote fi vehi-
culot prin opd gi c6, pe de oltd porte, ?n
sntecedentele bolnovilor de cripiosporidi-
ozd figureozi, de cinci ori rnci frecvent,
diferite cil6torii in strdindtcte. S-a constn-
tot, c'e csemenefl, cd criptosporidio:a e:te
de gapte ori mci frecventd printre pacien{ii
cu gicrdio;d, ceec ce fsce sd se presupu-
nd cd qceste d*ud poro:itoza pct fi dobin-
dite din cc*leasi surse ;i pe cdi sirnilore.
{,t F,lodsliteti de im!:cln&wire
Ooci"rigtii infeciiogi eliminoli de cdtre on!-
mole (sou omul e,.rentuol infesist) rezisti
destul de mult ?n medirrl extern, putind u-
junge ?n cp& sou pe diferite olirnente cara
nu s?nt pr:se lo cc!ipost. tnfestsreo omului
se vcr foce prin intermediu! ccestorf, sclu
prin intermecliul rniinilor nespdlate, pe core
ou criuns forme infecfi<lese cle parczitulul.
p Misuri d.n prev*nire 6i de crmb$tera
ln profilexio criptosporidio:ei se r*comnn-
l" . . t . I r t !! !
O(]
'n
prrmul rri{l i-nosLrri de [giend inclirr;-
duold. lntrucit i:oslc a fosi lntilnitd r.rei
frecvent printre inErijitorii de snimole si
pr!n,tre lucrdtorii' din !abcnqtoorele de na-
razirtoleeie, este indlcat cn oce5tio .sd res-
pecte cu si mri multi sel'erit:lte !ntr.:li-
nereo igieni*d o m?ir.lilor. Boalo tr.ehuie,
de osemeneo, cdutotd printre persoonele
core se intorc cu un sindrom dicreic clin
diferite e6l tcrii, c{r yi printr* aeein !r:
c{rre s*e su"i*nolot sindrornul cie imunereje-
4A
ficienl& cigtigot (SIDA). Probele de moteril
fecole rdmose de lo ocegtio, co gi lnstru-
mentorul folosit in exominoreo lor, trebuie
sri fie sterilizste prin autoclovore.
11. SARCOCESTOZA tSrN.
SARCCISFSI{rDiCIZA}
Scte generolo
Sarcoclstszo este o porczitozd rsrfr gi nroi
pulin cunoscutd lq om. 5e insolegte de
monifestdri digestive in generol uloore sou
musculsre.
iir Pu eifte este deternrir:cla B
Agentul etiologic ol belii paute fi Scrcc-
cystis sufhonrinis squ Sorcocystis boviho-
minis, protozocre cu un dismetru de 10-
X2 microni, din closs sporozoorelor pentru
ccre ornul este o gozcia fins16. Rolul de
gozde intermecjisre, in core porozilii trec
prin doud etope de inmullire csexuoti, re-
vine snirnolelor (porcului gi respectiv bou-
lui). ln intestinul omului, co gozdd finol&,
ore loc inmullireo sexuotd o porczililor,
din cqre rezultd sporochigtii in{eclio;i, o
ceio cqre osigurd continucreo ciclului.
Omul poote fi gi gozdd intermediqrd pentrr.r
speciu Sorcocysfis ilndemsni prezentd rrr
cozuri rqre sub formq unor chisturi tubu-
icre, lungi (tuburile lui lsliescher), locali-
zote in fibrele musculcre. ldu se gtie pin'I
in prezent cine define in acest ccrz rolul
de gczdd definitiv6.
:"1i
Msnifestftri!e clinlee
!rr.
ln cozul infestdrii cu $crcccystis suihomi-
nis squ Sorcocysfis bovihominis prezenla
gi evolulio porczitului in lesutr.rl subepite-
E-'

iiel ql mucocse! intestinale se insolegte de
dureri sbdominr:le, greturi, vqrsdturi sj une-
ori de o diaree songuinolentd csre poate
merge sponton spre vindecqre. ln infesto-
reo cu 5ci'cocystis Iindemoni, locolizot in
fibrele musculore, boula se pocte nrcni-
festo cu dureri musculore (poiimiozito) gi
cu o eozinofilie songuind uneori destul de
ridircat6,
: i il,iaqnasiie ui
In primul coz in qore omul ore rolul de
gozdd definitivo (pentru 5. suihominis gi
5. bovihominis) diognosticul rezultd din
identificoreo sporochigtilor (cite doi sporo-
chigti, cu cite potru sporozoiii) in mqteriile
fecole. Recent ou fost incercote in diog-
nosiicul acestoro 5i reoclii imunobiologice
(reocfio de imunofluorescenfd indirect6).
ln cozul ol doileq in core omul servegte de
guzdd intermediord (5. lindemoni), diog-
nosticul este stsbilit de cele moi multe ori
lo necropsie, tuburile lui Miescher fiind
gdsite in mugchiul cordioc sou in mugchii
membrelor.
: Trstsmentul
Nu se cunoogte inc6 un trotoment lo om in
oceost6 porozitozd, ccrre, oto dupd cum
om v&zut, se prezintd gi cu o evolufie cli-
nic6, de cele moi multe ori, ugoord.
tlt
-
,,; Cum sa rospinCegte scrcocistozo?
Propogcreo bolii printre onimole se foce
prin ingeroreo de cdtre ecesteo o sporo-
chi;tilor rdspindili in mediul extern de c6-
ire gozdele definitive.
ffi *-{oel:litifl de imboln&vira
lnfectoreo omului in sqrcocistozo determi-
natd de S. suihominis sou S. bovihominis
se fsce in urmq consumului de corne de
q,)i
G,
B
L
c,
a
R
{r
(J
lil
i o i!
I Sll
qr I :-1 il
>t :|l
Ir lill
r, I i'l il
I t--*i:
u! !,ir
tul sli
,1 a ll
c, i l:li
l-* :rl
:, I li
;:i 1l
q,i il
;'i illl
Ui liI
* L_j
.> i ,.il
F I -r_ ,iill
,b ld sil
-l f
I Lr {t I
Hi$El
sr;1
L) I f, El
l'. lssl
() Lq-:l
;-ul I
:l ul
I a-I
I At
lrrl 9l
F: | .91
H l-:=-l
L4l:ll
el |
-l
l
r
L
)u
E
I
l-rj
o
hr
t*
a*

vit6 sou de porc (in core se gdsesc tubu.
rile nriescheriene) stunci cind scesstn nu
este in preolobil bine fiortd scru friptd. In
cozul sorcocistozei dote de S. lind-emoni,
infestoreo omului se poote reolizs prin oli-
mentele contcminot" d,s 5rportochigtii infec-
tio9i.
{D Mcsuri de prevenire gi de combotere
Co gi in prevenireo 9i combotereo oltor
boli porozitore (trichinelozo, teniozo etc.)
tronsmise prin corne, mdsuro principoli
indicsiq este prelucroreq termic6 suficien-
td q ocesteio. Protejoreo olimentelor im-
potrivo eventuolei lor contomindri de cdtre
sporochi;tii infecfiogi este recomandotd in
prevenireo imbolndvirilor prin S. lindemani.
t!. ffi#t_f rARp.etTAaH I}[Tf;ffir,{tp,i&Til
ryH tRilSt,q?#*[ {Pee.sJ:t'fi f.,$t?{:}i
{!"ATi}, Til'tilii'i $; 5:uftl"u
In oceostd categorie intrd boli rore, cu
csrocter sporodic, izolote. Unele nu se in-
tilnesc de loc lo noi in |ord, ior oltele sint
reprezentote door de cczuri oduse din re-
giuni colde endernice de boald (cozuri de
import), O prezentore pe scurt o tuturor
ocestoro o gdsim totu;i justif icotd, doci
finem seomo de faptul ci mijloocele mo-
derne de circulofie de qstdzi, d*zvoltoreo
pe core o luot-o turismul gi diferitele octi-
vitdti culturcle 5i mci cles cconoinice, duc
lo un permsnent schirnb de popr-rlolii, in-
tre regiuni din cele rnoi indepdrtote.
Drept urmore, in cele ce urmeozd ne vom
ocups pe rind de fosciolozo {distomotozo)
hepoticd, dicroceliozo, opistorchozo, clo-
norchozs, porogonimiozo gi schistosornisze
(bilho rzioze).
1. FfISC|OLOZA
{DISToMATOZA HEPAflCA)
S Dote generole
Fosciolozo sou disiomotozo hepoticd este
o porczitozd rord lo om, core fiind deter-
minctd de un porozit cu locolizore hepu=
ticd (in ficot) se insolegte indeosebi
'de
tulburdri hepotice pi uneori genercle des-
tul de insemnote.

* De sine esle d*terminst& ?
Aqentul etioloqic a! bolii este Fasciolo he-
pltico (s;n. cu Distornurn hepoticum) un
lremotn:i in for,nd de frunz6. Porozitul
odult md:oard 2.-3 cm in lungime 9i
oproximotiv 1 cm in l61ime. Are.o ventuzd
bLcold onterionrd si o ventuzd ventrsli'
Oul de f . hepoticc, de formd ovslor'6,
operculot, rnirsurirrd pind lo-
-150-
microni
in lungime gi pin& lc 80-_90 microni in
lorgimJ {l61ime), este cansiderot ca fiind
ceimci toiu ou intilnit printre parczitozele
umone. Formele de evclufie olo porozitu-
lui. oiuno. oe o cole scu olts, in c&ile bi-
f ior.'ain-i;tst, acrlo unde devin cdull;' ln
ficst fiind, porczilii vor exerciio o- ocli.une
meconic iiitotivd gi toxic6, uneori destul de
insemnoii.
ns Moni{*st*ril6 clinlce
Fasciolozo hepotici co 9i olte porozitoze
este insolitd uneori de monifestdri clinice
crtit rie uioot*, incit !:or:lo cproope cd nici
nr: este lucru in ser:m&.
De cele mci mulle ori, fosciolozo se mo-
ni{estd cu o simptomotoicgie severd 9i
destul cle vcrictd. Bolnavii, cu un debut,
de cele mai rnulte ori lent, ior in unele
cozt.r-i brusc, ccuz& dureri crbdominole 9i
in speciql in hipocondrul drept 9i cu iro-
cJieri in um6r. ln ccelogi timp, bclnovii se
pot plinqe de ino,petenld, greluri, eructotii,
senzoiii?e bolonsr"e gi chior r'*rsdturi ali'
mentore scu bilioose. ln multe co:uri se
semna!e'azi: stdri febrile, tuiburfiri de tron'
rii intestinr-:1, dureri reumctismcle, pierderi
in greutnte corporclo, scfrderes. forlelor
fiz;i6 9i o senzalie de oboseqlo din ce in
"e
*oi accentuoid. Aceste monifestdri cli-
DI
niee stit de vorlote foe eo fssciofozo, s6
fie sdeseori confundstd eu multe slte bcli.
A9o dr exe rnplu, moi oles io inceput, boo-
ls evoluind gi cu un ficot mai msre, este
iuatd drept o hepotitd, Alte ori este con-
fundqto cu febro tifoids, leucemio, eozino-
filio gi multe olte ofecliuni.
De cele msi muite ori'fosciolozo, degi este
o .bggld..relotiv grcvd, ure o evo!ulie iovo-
robilq. Nu sint insd rsre cqzurile si de o
evolulie fatold, nroi ales in iorrne!e
pseudotifice, puinonore, septicemice sou
cerebrsle pe crire le pooie imbrdca,
Boclo pocte sd cjureze mcri mul!i cni, icr.
prognosticul esie in generci buni in ur:ele
cgzuri (rcre) poate ; i irr*q rez':rv*1.
'# Diugnosiicu!
Semnele clinice vcrioie, cu ccre orn vdzut
cd se prezintd fosciolota, foc co precizu-
reo unui diognostic pe cole clinicc s,j fie
de multe ori foorte diiicild.
Eozinofilio songuind, de volori ridicote,
ccre insofegte boola, poate qtrcqe cten_
iio ssupro fosciolozei, conside-rotd ccr
,,boqlo morei eozinofilil". Nu trebuie ins6
scipot din vedere cd sint cozuri din qceos-
td poroeitozci core evolueszd cu eozino{ilii
moderute, reduse sclu chiar fsra eozinofilie.
Pe de. clts pcrte, nici febro gi nici hepoto-
megclic, considerote ccr semne msi con-
s.ttrnte in ocecstd porozitozd, nu sint intot_
Ge;lunu p;.c;cnte. Din qceostd cauzd, un
diognostic pozitiv devine gi moi neccsor.
Diognosticul pozitiv ol balii lu om se sto.
bilegte prin iclentif icoreo microscopicd o
outilor coracteristice ole porozitului in *o-
teriile,fecale sou in bilo. Repetoreo ono-
lizei dupd 3-4 zile de regim loctot ests
J
St
ri
fl
il
fil
tl
ilt
n
0l
q
J
I
s-{

obligotorie, pentru o se verifico docd oudle
semnolote in scoune, nu sint numoi ,,oud
cie pcrsaj". Recurgereo lq o metodd de im-
bogfiiire s-o dovedit necesord. De ose-
meneo, tot in scop de diognostic pot fi
foiosite gi diferite reoclii imunobiologice.
.:' TrcltcrnentuI
ln trctqmentul fasciolozei hepotice, dife-
rite praporcie incercote in trecut (extroc-
tui eterct de Dryopferis filix-mos, t*troclo-
ruro de ccri:on, tirnoiul, fuadinc, cisicchi-
ncr g.a.) su fost aprocpe complet pirdsite,
unele fiind de o eficienld redusd, icr al-
tele fiind urmqte dupd odministrore gi de
diferite efecte secundare.
Ast6zi, rezultote destul de bune se obiin
cu preporotul sovietic hexoclorparaxilol
(Chloxil).
Rezultote, de oserneneo, sotisfdcdtoore se
oblin de cilivo ani gi cu Proziquontel (Bii-
tricid),
',,: eum se r*spindegte fascloloro?
Surso de infeclie pentru foscioloza omului
o consiituie unimcle co: ooio, copro, vi-
tele cornute, porcul, colul etc., core sii-rt
gozde ale pcrozitului cduit.
Ou6le neembrionste, e!imincte odatd cu
ciejeciiiie de cdtre cceste cnirne le, igi fcc
evolu{ic in opd, r.:nde trec printr-un gos-
teropod ccvciic din genul Soli:s, ccre
deline rolul de gozd,5 intermediord. Pdrd-
sind gi scesstd gczdd intermediord, poro-
t6
3
(t
i
{
P
t)
(l
L4-
,o
N
o
.9
(.,
o
J
g
N
e
o
o.
(,
.!
-o
c
,o
(,
-lJ
!
o
E
I
I
6
tL

zitul, sub formo de cercori inchistoli (infec-
tioqi), se fixeszd pe iorb6, sou pe diferite
plonte de pe morgineo b6llilor, Ovinele
sou bovinele se infesteozd pdscind in re-
giuni!e mldgtinoose sau bind cpd din bdl-
tooeele in core se pot g6si formele infec-
!ioose cle porozitului.
iir $,lcdol;tfig! de innbo!ndvire
Omul se infesteazd gi atunci c?nd foloseSte
cc cpd de bdui, cpo eventuol contaminctd
din surse necontrolote. Uneori el poote sd
ingereze cercorii infecfiogi oi porozitului
consr:mind scloto core cregte pe morgineo
opeloi", irrsuficlent spdlotd.
Boolo lc om, cel pufin !n nai, este destul
de rord, pind in prezent fiind inregistrote
<Joor citeva zeci de cczuri. ln unele regiuni
de pe glob insd s-ou inregistrat sute de
cozuri.
l,ii Mfrs$r! de prevenire E! de cornbolere
ln codrul ocestor misuri se !'or avefl in va-
dere deoistor"ec Ai tretclr"ee onirnctelor in-
fest*te gi evitcreo conta:'ninfirii pisr.rnilor
scr.r c' pelci" nrin dejectiile acestoro. Pentru
o nieveni r6spinCir*a holii printre onimole
se va interzice cfiiunetul in zonele joose,
rn!dgtinccse, ?n ccre se pot gdsi cercnril
infecficsi ni porozitului, Ccrrontinoreo oni-
mnlelor in'festote !:oc1:e, de csemeneo, s6
fie inclicot&. NJu vc fi scdpot din vedere
nici ro!ul ccre poote si revini nutrelului
(f?nulr-ri) adunct din lccr-rrile ml6gtinccrse,
r:entru fqptul cd ocestc pocte sd conlind
forrnele infeclioose cle porczitului.
Mdsurile indreotote impotrivo nrodului de
ricn?ndire se r./6r ndresc in speciol contro
eti:ster"oncde!nr ac,;ntice eflre, Cupd cun
am vdzut, delin rolul de guzde intermedis-
tlti
:'e. ln ccest scnp se pot preconizc mfisuri
de drer-r':l si osonerre preluncitd c oeelor
fe:srvocrc de npi ?n ecre se g&sasc con-
ditii fevorc!:ile dezvoltfirii lor. Pentru dis*
trugareo pe cole chir"nicd cr acestor 6;azCe
-qe f+lcses,te sulfaturl de crinrtl, cnre se in-
treiCuce in ape p:infi lo concentratio de
'l
'/1O$nil. Tr:t ?n ,:cest scop unii olrtori re-
r,::'n,rnd& folo:iree vorului nesiins, core se
rlocti? innprfistic ne t-orenui'ile rnldqtinrase
in erntitntr de 'i500 irqlho.
Peniru nrotect?cr omr-llr,ri impotrivo infeqti-
r"ilor se vo inferziee fr:!osireo nentru hfirrt
o apei, eventricl poluote, provenite din
s!!rse necontrc'lole, De osemen,ecr, pon!.!-
lcrtia trelrrrie s& fie infnrrnqtfi cfi n!ontele
core se eonsumd si.rh fermd de scrlclfi si
cflre erelc ne rnorqineo elnelnr nr:rt ri con-
itnc cqrcoflt t:t:ect!o5l 4t FnrcrT!tlt!r-,J, st co
de crn*eo spilarea ins!stentd n scestoro
estn absolrrt necesorfi.
fi Dtf;RGnFil&P&
. Derte fl€nerrfll*
Dicroceliczo este s pcrazit,:ri {r*cvenf& la
erblvore (?n soeciol ov!ne $i htr,rine), der
ccre ln om cilore eu tntul excep{iono!.
,.;r De ci::n ,est* rletermincl& €
Ac,entul etir:fnqie o! horlii este Dicrnc*eliun
dendriticr.im un ncrezit din slnscr tremoto-
delor, cor-^ ore form,c un',ri virf de lsnee
/D. l*nceolatr"rn,l. Mfisopri in mecJie 1 ern
in lurnq!rne si 0,25 crn in lfitirne. Ouile
hrr:rr€ ;ui *n+r"et,r!qtp a!* r:qrr:liiulu! mfisntl-
""i ci-.n nfi-.,15 ,':i:rS:i,':rl -3fi rnlC.l.rl, Fn
rszitul se fixeoud in cfiile iriliare riin ficot

;i poate determinc unele procese inflsmo-
torii ugoore.
Acfiuneo toxico-olergicfi este moi pufrn
insemnotd.
I h{onifestfirile eiiniee
Prezenlc parozitului in orgonism nu se in_
so!e;te, de obicei,_ de tulburAri core sA
otro.Ei otenlio holnovului. De cele moi
fitutr.3 cii, nurnqi dLrpd ce s_cu gdsit oudte,
lc,un e;icmen porozitctogi"-Ju'il"Lril r__
ccle seu de bild, este luoi i"-airlrii" .r-
lyl ,"" or puteo s& revind pcrozitului in
dectGn$qre_n si intretinereo unor tulhurdri
d!.i.estive, loiLr:i, ?n unele cnzuri de dicro_
c?i:oio, r:a-lingd rrn ficot putin moi more,
s-ou ci*rat fenonrene disneptice (bolondri,
gre!uri etc.) si unele tulburdri je ticnzit
intestin*l (dioree sou constiocrtiel.
-Lo
o
norte din bolnavi se sernncleora ,tari fe_
[:rile, olterorer: stdrii g*;";r!;, ;;#i..
I Fl:linsnostieut
C.q si in fosciolozrj. dlaqnosticu! dicroce-
I io;qi rp7y1 r*fi r! i n iCcntificorea
-m'ici,__icooi
_
ci a ouirlcr in bilfi scru in moteii;le fucole.
Si in qcest csz cnalizo tr*huin ;; i;; ,'._
notctd dund rrn reqim lcctclt de 3_5'-zile,
nentru cr se verifico doc6 or-l6le vdzute lc
n:"imul *xornen, nu sint ,,oud de: posrrj,,.
O Tr*tcrnenltul
ln
.c,iz'-rri!e in cr:re monifestfirile e!iniee ale
kqlii
-irn-nun, sa rroote fo"" un ti"i"*-"t
""
emefinS.
I C:l* $e rfir:ninrleste dienocefiozs ?
I"":o,o ,,!! infectie o formeczd si in Ji*ro"*-
l'1oJfi rliferife onirnof e. in rpi"i"l-o"ii"l.
l! hovinele. cc,re eliminfi cu deieetiile'oud_
l* perrziiului, ln mecliu! *oi*rn,'-'"o"rriiitut
evolueqzd prin doud gorde-interr*Jior*.
68
Primo gozdd este reprezentotd de diferite
gosteropode terestre, ior o douo gozdd
prin ccre trec formele de evoluiie o poro-
zituiui o formeszd unele specii de furnici,
ln orgcnismul ocestoro se vor formo me-
t+cerccrii, fcrmele infeclioose ole porozi-
tuiui. Animolele gozde definitive se vor in-
fesia prin ingercreo unor asemeneo fur-
nici, ou,uto cu ,iorbs,
fi lvio*;tEirt8lii: d,e. irmb$|5.Syi(e
in mijlocul naiurii, Io un prinz pe iorbd,
gi omui ore prilejul s& se iniiesteze ocioto
cu oiimenteie pe core ajung furniciie pur-
totoore qle metacercerilor infecliogi. Fur-
niciie, in cszuri rore, pot potrunde in in-
testinul omului gi prin intermediui fructe-
ior gi zorzovoturilor. Asemeneo posibiiit:;ii
sint totugi destul de rore, de qceeq gi bocr-
lo lo om se intilnegte in cszuri cu tolul
izolote. Lo noi cu fost citqie doqr 2-3 ca-
zuri.
C lt{Esuri de prevenlre gi ele csmbqtere
Mdsurile indreptote impotrivo rezervoruiui
de infeciie (prin depistoreo ;i trotores tu-
turor onimalelor infestste) co gi cele con-
tro gosteropodelor terestre gi o furnicilor,
sint de cele moi multe ori imposibil de
aplicot in procticd. De sceea prevenireo gi
cornbqtereo bolii se bozeozd moi mult pe
protecfio omului (core reprezintd mosE re-
ceptivd), core trebuie sd cunooscc mdsu-
rile prin core se poote pune lo oddpost
inrpotrivo unei ssemeneo porozito:e.
69

:i. #P$sT0ReF{sge
$Ete generole
Jprstorcnozcr esie o L:ae!ij parci;ilurd cu-
nrrscuid ia noi dacr prin ciievo cc;r.ll.i cu
ioiul i;*!ate.Cl;nic ::* insoleSt" ui*
-iriou-
riri digestive scr{r g*nerc!e 'u**r:ii
destr,,i
{;e severe.
r'gentui cti;logic cil h$iii este Cpistorchis
icirn,Gus, un p':rozit din cissc trernotocielor.
Aduftul sre un eorp mic, lqnccoist, rnisu-
lind i0-i5 mnr in' iunglme *l Z,S'mm in
lulime, Ouule sii"it ovuTcr*, lpur"uioi" gl
rrtdsoqrcT 2g*30 rnicroni lungirne p* fO*lS
microni ldrgime ilolime). pdro;itui din in-
Iestrn trece- prin ccnclul eoledoc in cdile
otlrcre sie iicqi,uiui, unde se opregte gi i9i
exercit& acliunea rneconicd, iriiqtiva, Lsu-
prc cdilor biliore gi ficotuiui.
roiozrtui ocfioneazfi pl csupro orgcnismu_
rui
_tn
generol printr-o ccfir..lne toxico-sler-
gic&.
,':.' $o4snlfestcrif;e cliilice
ln"infestdrile cu un numdr redui de poro-
zifi, opistorchoza se prezintd
""-, !if;lt"_
motologie neinsernnotd.De eele *oi"*tuft"
prit _h. opioximctiv o lund O" l""j*tr' ln_
Tesrflni, booic incepe cu dureri in eiojul
superior cl obdomenului, Ls o*nutuo' ,u
:9qrql treptor tipso poftei- e*-'*"iiior*,
grcftriile, varsdtuiile, c;..,sleea, un:e,teliic ;i
st*riie de insornnie" f,-, eaz,rrl nu-pi*ii'nor*,
Fqoig evolue*26 cu icter f; c" , i"r" ,":r_
f,ebrild. Opistorchozc se p*,:ie insoti si de
l,lll* 9o*plicoiii (pe:"iio"itu, I'iti.r.u'tili'*r.,
fl::i.? i'repctice scu cl.rior concer hepatic)"
uurcto bolii lo om ni; este cunoseut*, d*r
70
se opreci'ozd co fiind destul de lunEfi.
Frognosticui este fovore[:il, cu exceplia cu-
zuriior de infestsri mosive gi cu cornplicolii,
a Diogirosticul
Diognosticul bolii rezult&, in mod obignr.rit,
din identif icsreo ouqlor paroeitulu! in
scqune sou in bild.
in ccelaqi scop se n'roi pot folosi qi dife-
rite reoclii imunologice. ln cszurile com-
piicote cLl eirozq squ csncer se recornqn-
cio lopurcscopio gi punclia hepoticu.
{t i'rq.ltcrnerlia,:l
Locul prepcrotelor mqi vechi, in generol
ineticierite gi cu efecte toxice, esie iuoi in
p;'ezent de irexoclorpurcxilol lLnrc;ri) si
cie proziquontei (Biltricid), cqre dou rezul-
tqte bune gi in trotomentul opistorchoz':i.
6 Cunr se rrlspin*legte opisiorchoru S
Gazdele definitive cle porozitului {pisico,
ciinele, porcul, vulpeo etc.) elimirrc.l, oclqtq
cu clejeciiile, oucle embrionote ole porozi-
tului. Co gi in cozul fosciolozei, ouole de
opistorchis evolueszo in opo, ocoio unde
trsiesc cele douo gazde intermediqre prin
core porozitul i;i face evolulio, Primcl goz-
dd este un gqsteropod ocvctic din Eenui
Sithinis, ic!r a douo gczdi este reprezen-
tstd de diferite specii de pegti (vdduvi!o,
Iilrul, rogiocrrcr, crcpul, ;.o.). ln pegti, pcro-
zitul c:rjunge pind lq stodiul cJe metocer-
ccri, forrno infeclioosd prin care oce;tc vo
reincepe siclul, trecind lcr crltc crnirncle sau
ia oE"n.
Rdspiirdirec bolii ?n naturd este fovorizqtd
cje lrrdnirec ciinilor 6i pisici!or cu pegte
crud, eventucil infestat.
7'l

ivlodoiiioli de imbolnfiyirE
lnfcstareE orrrului s* fsce 'lot pe eoiec pep-
tiiur parazitali otunci cind cceltiq intrq in
oiimenlolie intrrnte de q i,i in mod suficieni
prelucrofi terrnie" rrezenlc bolii lq om este
de muite ori consecinlo obiceiului de o se
consumo pegtele crud sou semicrud. Lo
noi, citevo cszuri de opistorchczc ou fost
depistute in Delto Dunsrii, icr cltele re-
prezeniou cEzuri de import.
, lvleisuri de prevenire Ei de comhstere
ln ccrzui mssurilor indreptote hnpotrivo sur-
sei de infeciie, se recomonds evitoreil con-
tqnrincrii crpelor cu dejecfiile omului sou
qie onimulelor porczitste. ln ccelogi scop
este indicot sd nu se cies pisicilor, ciiniloi,
scru oltor snimole din zonele de boolo.
pegie crud, eventucl infestoi.
ln lupto irnpotrivo molugteior ce servesc
de primd gozda inierrnediars se poote
uneori preeonizc trutarec ro{ionolo c ope-
lor cu sulfqt de cupru.
tvltqreo imbolnuvirilor omulul se poate
reclliza dosfi pegteie, eventucl porozitat,
esie consurnot numo! dupu s sufieiento
trstore termlcd. $i in profiloxio ocestei boji,
educotic suniiard o oorneni!or, rnci oles
in regiunile in ecre opistorchozo este in
mod eonstcnt prezentd (enderni*e), oducs
o coniribufie inrportontfi la pievenireo
bolii.
4. el$$.{CI*fi8-i0zA
' Dqte genercle
Clonorchozo este o bosl6 porazitord necu-
noscu.td lo noi, dor core se intilnegte
destul de frecvent in Joponio, sudul Chi-
nei, Vietnom etc, Omul controcteozd boo'
!a prin cqrneo de pegte insuficient prelu-
croid prin cdldurd. Ciinirc se insolegte de
mqnifestdri digestive gi in speciol hepoto-
biliore.
'i,'r' De cine este determinotd ?
Agenturl ,etiologi,c 'o,l $6llii este porozitul
Clonorchis sinensis, di'n closq rtremotodolor.
Adultul, ore un ospect lonceolot, mdsurind
pin6 lo 1*2 cm in lungime, ior in -lolime
nedepdgind 0,5 cm. Ouqle ovoidole 9i
operculote ou oproximotiv 25 microni in
lungime gi peste 15 microni in l61ime.
Ilqrqzitul lo om se locolizeozd de reguld
in cdile biliore, determinind obstrucfio me-
cqnic6. O serie de tulburdri de core se
insolelte boolo sint rezultotul ociiunii
toxico-olergice.
l.'& Monifestdrile slinice
ln formele ugoore, boolo ore in generol o
simptornotologie discretd. in formele moi
severe, cu un porozitism rnoi intens (numc-
rul porozifilor lo oceeogi persoond infes-
tcrtd poote ojunge 9i pino lo 2O0.0Q, de
exempiu), boolq incepe cu dureri obdomi-
nole, bolondri, gre{uri 9i continud cu dia-
ree, edeme gi cu morireo de volum o spli-
nei pi ficotuiui (hepotosplenom,egolie)' Nu
de puline ori clonorchozo evolueozd spre
cirozd sou oscit6 9i cogexie qvqnsot6' ln
urnele cozuri prarozi'tul Clonarc.his sinensis
poote sd fovorizeze formoreo de colculi
bilisni, isr in altele, chior o cqncerizore he-
poticd sou de cdi biliare.
Clonorchozo ore o evolulie cronicd, putind
uneori sd se prelungeoscd 9i peste 30 de
oni,
1 * 1136,t4 r3

- Dicgnosticul
in ronele de boold, mcnifestdrile clinice
(hepotice, disestivef it ;;;;;;;itio,'la*.*.,i
p,i?1*"td:, perrnit un' diognosti;' o;bsbii:
rrrognosticul pozitiv vo rezulto din identl_
Ticar_6ct ouolor.porazitului in msterii!e fe-
cote sou ?n bild. Unele reuc{ii imurrsbioio_
gice pot fi de folos.
# Trntnment*ll
Traiomentul se pocte. fcce, pl.intre sltele,
cu .Glu.contim, Clorocl,:n,:'scl; i;;;.t,p"-
roxilol tt-{etol).
un Curn se rdspinde;,ie c{omorchszq ?
Jurso de intecfie o forrnea;d pisico, ciine_
re, porcut, .Soboionul 9i diferite crnimaia sdl-
l3l":l Ordte, etinririate ..1*tJ""r-'je.iec-
irre de cqtre ccestc gozde, isi foc evolul;o
in opd, ocolo unde lorazitui ili uJ'Urr*_
virqi.ciclul sdu biolog.li*, tn"iinJ p,in io"a
gozde interrnedior".'irri*o ;il.i "rtu
tot
un Eqsteropod, ior s douo [ozdd uitu r"n-
prezentotd de diferite specii d" pusii, in
core porazitul rrr: ojunge pind lc stac{iul de
metocerccrri infecfio;i. -
Ij::.lur porcrzitului lo olte cnimule se vo
rqce pe cqlec ur,!c
tofi. 'r flserneneo pegti infes-
: f,?edslit&qi de irnbolndvire
Jmut (c-q ;i onirnalele) se in.festeozfi con_
sumind in store crudd'pe$tii i;fe;ioij,
"or"
seriesc porozitului de gcicll inter.midiorq.
t
.
&46suri de- prevenire si de e*rnt ci*r*
rrrnc,polo mosurd reconiandcid in profi_
i,.xis 6';;; constd, .r"iii;;;ilil,.rn.i;, i"
consumoreo pegtelui nunrci' dupd o sufi_
cientd prelucroie terrnicd. D; ';;*;u;*o,
este recomqndot sd nu se deo il;li;."_
tofio ciinilor sou o pisiciloi: p"i,. ""r"a,
74
eventuol infestot. ln sfirgit, in combotereo
'nolii se poote preeonizo 5i trotoreo apelor
cr-r sulfot de cupru, co mdsurd irnpotrivo
molugtelor ce servesc de primd gozdd in-
termedie16.
5. PARAGONIMIAZA
Dute generole
F,orcgonimiczo es'te o bool6 porozitord ne-
intilnitd lo noi, dor core este destul de r6s-
pinditd in peninsulo Coreeo, Joponio gi irl
unele regiuni din Chino, lndio, lndonezio,
Filipine etc. Boolo se controcteozd in ur-
rno consumului, in store crudd sou semi-
crudd, crobilor squ rocilor ce servesc poro-
zitului de s douc gozdd intermedio16. Cli-
rric porogonimiozo se insolegte de moni-
festdri voriote, in speciol pulmonore.
ri De cine este deternninotd ?
Agentul etiologic qrl bolii este Porogonimus
westermoni (sin. P. ringeri), un porozit din
closo tremotodelor. Are formo unui bob de
cofeo core rndsoor6 oproximotiv 'l cm in
lungime 9i 0,5 cm in ldlime. Oudle poro-
zitului sint ovoidole, operculote 9i rndsoord
cco 100 nricroni in lungime gi 50-60 mi-
croni ldrgime (idlime). Pcrozilii, din intes-
tin (unde ojung moi intii), trec in covitoteo
peritoneold, iqr de oici, dotoritd unui toc-
tisrn pe core il posedd, trec prin diofrogm
in covitoteo p!eurold gi opoi in pldmini,
ln p!dmini se fixeszd in bronhiole, unde igi
forrneozd chisturi din bronhiolele dilotote
;;i iritote de toxinele porozitului. Chisturile
din pl6nnini se pot rupe, ior o porte din

Gherman, Ion - Prevenirea bolilor parazitare

Gherman, Ion - Prevenirea bolilor parazitare

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Gherman, Ion - Prevenirea bolilor parazitare

Similar to Gherman, Ion - Prevenirea bolilor parazitare (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Gherman, Ion - Prevenirea bolilor parazitare