Caraion Ion - Bacovia. sfarsitul continuu

ION CARAION
=i
12,50
EDITURA CARTEA R()'MANEASCA

i'- (.jiX;: - ;:'"l.-: U
ION CARAION
BACOVIA
Sfirgitul continuu
EDITUR.A. CARTEA ROMANEASCA

Coperta de N. Vlddescu
AVERTISMENT

Dintr-un tratat de psihologie : o feti!5 alintatd rd-
rnine intr-o dimineatd singurd acasd, intr-un apartament
cle patru camere, cu bunicul, care o ador5. Mama tre-
buie sd se intoarcd din clipd in clipd,. Bunicul citeqte
in camera din fa!d. Fetila face tdrdboi. Bunicul o roaga
sa fie mai rezonabild ; dacd flpe - sd {ipe ceva mai
incet. Oooo ! Fetila se simte Iezatd. Nu s;r.rportd sd fie
certatd, nici mdcar in felul r&c€sta. Se uitd urit catre
lrunic, dar nu e luati in seamd. Nu e luatd in seamd,
liindcd buni,cul citegte. El are in dreptul ochilor o carte.
ilosumflatd, fetila trece in a doua, apoi in a treia ca-
nrcrai. In a treia camerS, fetila se i npiedicd insa de
picioarele pdpugii sale preferate, aluneca gi cade. Ea se
Ior-eqte Ia genunchi, insd foarte superficial. Destul de
Llgor
-
in tot cazul
- ca sd se ri'dice Ei s5-9i continue
zbenguiala. Vrea s-o 9i facd. D,ar... dar se opregte. I-zr
r,enit instantaneu un gind. Rdmine jos, in caraghioasa
pozilie in care a ci.zut. Ma3ra copilului trcbuie si se in-
i,rarcir rlin r:li;rir irt clipir. lmpleticiti ctt pdpu;a, pe dr-r-
rrrrn('ir, ;rl;rrrrltlrr. l'r'1i{l ir;l,elrptr-r. $i timpttl trece, trece"
lJrrrricrrl ili cotttiltr-tit Ii't:tut'a. Ma,rna intirzie. Fetila nu
s-a ridicat. Abia dupd vreo jumdtate de ord, se aude uqa
din fala. S'a intors, plind de cumpdrdturi, in sfirqit,
rnama.
-
Unde-i copilutr ? intreabd.
-
Nu Etiu. Se
joaca. rdspunde bunicul intor'cind pagina ,cdr!ii. Cu bra-
tele incdrcate, mama trece intr-a doua camerd, foEnind,
tropotind, atentd la echilibrul pachetelor aduse. Cind sa
t''eacd insd intr-a treia, un lipdt asurzitor, succedat de
ch'amatice plinsete, ii taie auzul gi pagii. Ea scapd co-

ietele din brale (de colete ii mai arde ei ?) Ei aleargd. la
fetita. O gaseEte pe jos, in cea mai caraghioasa pozilie
(habar n-ire cd st^atei aqa, agteptind-o, d9 aproape- 30 de
minute), ,,Iovitd" Ia genun'chi qi plingind. Plingind cu o
sinceriiate, cu o poftd absolut romantice gi cu lacri'mi
cit perleie. $iroaie de lacrimi amestecate cu ploi de
r-aiete. Dezastru regizat qi fdcut sd izbucneascd exact
in clipa in care mama urma s-o gdseascd Ia pdmint pe
mica sa rizgiiatd gi preficutd.
-
Ce e ? Ce e ? Printre
sughiluri, vlctima'ii spune cum a cdzut, cit o doare de
taie,
'cum
nici nu se poate ridica singur6, cum plinge
acolo de o jumatate de or5, f6ra s-o audd nimeni, Ei aga
mai deparrte. Tragic. Desigur, bunicul este certat. Con-
sternarea lui nu mai valoreazd ,,doi bani(( (uaga sint
agtia bdtrini(, zice qi mama in gindul ei). Simulanta c'
satisfdcutd qi triumfd. Iar peste destui de pulin timp'
* lacrimile, vdicareala ;i ,,dttrerea(' s-aLl evaporat. Ado-
rata mamei aleargd de colo-eolo, a uitat momentul dra-
matic, ea deseneazti Ei cintti.
Undeva, sublinierile de ton intilnite in lirica lui Ba-
covia, dupa multe Ei rnulte lecturi, ni s-au parut ase-
mandtoare plinsuiui programat a1 fetilei din tratatul de
psihologie.^
Punem cumva la indoiala sinceritate'a poetului, cinC
insuqi l:ovinescu, marele s'ceptic, declara : ,,1j recunoaE-
tem sinceritatea, ii recunoaEtern chiar un fel de pro-
funzime lugubrd de fintind pdrasitd, dar nu-i recunoaE-
tem o mare valoare esteticd(( ?
Nicidecum. N-o punem sub semnul nici unui dubiu'
Poezia lui Bacovia conline ceea ce nu-i recunoEtea
Lovinescu : o mare valoare estetica.
Considerdm cumva excesive recursurile sale la artifi-
ciul poetic, de asemenea tdgdduit de amfitrionul ,rSbu-
ritor.ului(', dar existent, indis'cutabi1, in aceastd poezie,
chiar dacd el i-ar fi scdpat (insd nu-i scapa) Ei lui G. Cd-
linescu, atent in a menliona despre lirica lui Ba'covia
cd ,,tocmai artificiui te izbeqte qi-i formeazd in definitirr
t'aloarea(( ?
Nici aqa ceva nu afirmdm, dar ci se constatd o can-
titate de insisten{d suplimentarS, cd
-
qi este evident __
:,{'| r'xitgel'eaza pe alocuri atiL cu ,,sinceritatea", cit 9i cu
,,;rrliliciultt, aceasta pentru ce n-am -reline-o
?
'' llacovia nu va inieta nicio'data a fi pina la un punct
:,irrt't)r', dupd cum nu va renunt,a total sd-gi reflecte.si
,;, ;l iiltreze de la un punct tehnic incolo acumularile
,;,'nzoriale, ideile sensibile, acuitdlile intuite' Vom dez-
volta, intr-o mdsurd, aceastd
-
sa spunem
-
ambigui-
t,irte bacovianS, poate singura importantd, celelalte
' aproximative, pr-rline
-
fiin'd numai arborescenlele
:;lrlc. Inerente. Tudor Vianu avusese o intuilie rezona-
lrilir, acum 30 de ani, scriind: ,rCind se va stabiii cro-
rr,rlrigia poeziilor iui Bacovia, se va vedea cd prima 1ui
l'orma este aceea a unui poet mai estet, mai livresc, mai
rlcpendent de modele'0.-
Ori de cite ori mergi, ca maestruZ de care pomene;l
IV[a1larm6, sd scoli suspinele din Styx, atenlia se divide :
rri cle luat aminte Ei la suspine, Ei la rafin'amentul cu
lrrrc patrunzi in Styx, cu care extragi qi revii intre se-
rncni. Altminteri, ce fel de maestru ai fost ?
Cum se ,chema papuga preferatd a lui Bacovia ?
Vom vedea.
Cleea ce este neap6rat insd de subliniat, c6
-
in
cirztrl sai,i
-
mama nici nu plecase de acasd"'
***
Bacovia nu s-a adaptat, oricite incercari i se cu-
,'ror" -- qi u" fost citevi !
-
nici unei mttnci incadrate
i,-r
-rigou."u
condicii cle prezenla 9i a orelor obligatorii
rlt'r;r't'vir'itt.
Ntt ttttttt:ti tttt'ttt,itl sc itllit in ittara oricarui astfel de
l)r'ol{r'irln; rrtt Itr.lrl)ai psihic evada 9i evadase de Ia pre-
|""!L i"tt'" ceilatli gi it --"oanism ; dar nici forla lui
tirl"a
""-f
sprijinea'in vederea unor eforturi funclio-
ndreEti mai de durata. Foarte curind, eI pleacd de.peste
tot, oboseEte, aban'doneazd, dd rind altora qi se intoarce
in teritoriile ,,rdtdcirilor(( sale, nu atit de maceratoare
pe cit de nutiitive, altminteri, in felul lor'
Existd ici-colo ipoteza. qi iluzia cd in eventualitatea
delinerii unui post
^de
re'da'ctor la o publica{ie literarS,

Doetul s-ar fi adaptat cu uEurin!6 unui astfel de trava-
ili,l"il'it"" ;;-;f i-* ti piacut'qi-pentru cd viala de
t"?"Jti" riltpit"u' Aqlu
"a
ai fi Jost, in oazu'I acela' salr''at
o.i ro"tit -i'"ur, pind la un anume punct, de numeroa-
;;i"-16;;ti, umltinle, injustilii Ei Complexe suportate'
""^
d;iil btigot"s.*-Ba6ovia o spune aceasta in repe-
tate rinduri.'"
Ci"" Etie, inse, dacd nu e tot o iluzie ?
p""i"" c'a qi b redac[ie r,9i ane s.uperiorii.tdil P1?=
sramul ei (mai lax decit aI altor institulii, desigur' rnsa
il^;hi";- dra nici o dimensiune conventlona1d Ei. im-
oU"uli,ral si pentru cd o fire precum a lui Bacovi'a se
#ii"'ll'."t i"rt-"rtut in umbia unui fulg de -zdpad6'
5;;"p;;il iii-ata.a legilor termice qi spectacolelor la
""i" "t"
il supun, se oierS 9i- comparatiei cu un mdrd-
cine. A ! dacd
""
ii iitp;,'d" *iltoacele tipdririi..sub
oropria-i directie
"
.t.t"i reviste"' tnda, poate cd i'deea
i-;l'fi-;piu1. i".a ramine dre' presupus pentru cit limp'
"fri"t Ei atunci, o asemenea
-aprehensibilitate
ar fi sa-
ia.r"it'i"- el nealterat vie' $i apoi, dacd 'beneficia de
"iiti-
p"tibiUta6, problema efectudrii * de nevoie sau
din p,asiun unor ore 'de lucru se suspenda ea de
la sine. Pe urmd, oricit de elevatS', indeletnicire'a pro-
i..il"ufa a redactdrii unei publicalii falsificd qi trans-
;;;;,
^;";rilice,
dilueaz6 qi ucide, intr-o proporlie'
;;;;"p"
-o.i""
artist. Ea nu-i decit tot un jurnalism de-
grriir"t, din ale carui matrile poe{i Ei prozatori de. real
ii """"ti
exceplional taleni ies epuizali, qablonali' de
neidentificat. S-ar putea, de 'cdtre careva' pretinde o-ar.e
cd jurnalismul aceJta rutinier a creat vreodatd condilii
"pth."
devenirii unui creator mare' sporindu--i -
cu ade-
*rat sevele, acuitatea, nuanle1e Ei orizontul im'agina-
liei ? Cine s-a apucat sd ,,facd" pre9d, nu prea mai face
iitteraturd. Aceli produce un fei rde subliteraturi care
ii asigurd un suoces trdddtor. Vorba 1ui Arghezi : ,foelii
care
"devin
jurnaliEti, nu-s poe(i, ci cbpii spdldcites'
Neimplinirea lui Bacovia ca..' redactor a fost impii-
nirea lui ca poet. Spre norocul sdu'
Dacd ludrn, la noi, ca exernplu, nu orice scriilor, ci
pe Ion Vinea, e suficient spre a ldsa vederii oricui sa
rrrl,'l,"rl'i in ce mdsura preocuparile sale gazetdreqti nu
i ;ru rrlimenta.t cu triumfuri poezia;
- Ei poezia lui Ion
|rrr.ir, cle nedezlipit de lingd tot ce a fost mai ilustru,
r,,nrc cie peste o jumdtate de veac, in lirica noastrd, este
rn(ir un exemplu major, la aI cdrei nivel de cornparalie
rrili nu au urcat alli colegi de breasIS.
Apoi se adaugd, repulsia lui Bacovia
- care nu era
rrrr comentatot, un spirit speculativ Ei in cdutare de au-
rlil,oriu sau de prozelili
-
pentru genul exegetic qi teo-
rllizrtnt :
Vor fi acum de toate cum este origieind,
Dar iar rdmine totul o lungd teorie...
Iubire, trecut pasional,
Candori,
Teoremi de o 2i...
Teorii noi pi vechi...
O viald de redactie cere qi de I'a 'cel mai boem autor
() iur(:orare, fie chiar gi vagd, o statorni,cie. Bacovia, ins5,
('r'it Lln nestatornic, un agitat qi-un astenic, el n-ar fi
dispus de atita rdbdare citd, pretinde un periodic lite-
rar, s-ar fi plictisit repede, Ei-ar fi cdutat (in aceeaqi
specifica derutd, hazand,are Ei excitabilitate interioard,
in aceeaqi himericd Ei sinrroasd bijbiialS, mereu lunecd-
toare) libertatea ; libertatea lui. N-ar fi gdsit-o, aqa cum
nici n-a gdsit-o, pentru cd rtu avea un portret precis al
<'i, pr,nlnr <'ir ora indetinibila gi deci neidentificabild, dar
cxislcrrir lui lJircoviit a I'ost mai ales aceastd continuu
tcncbloasei ciutale, o cdutare in divor! cu ierarhiile
lumii qi a1e so,cietdfii, ierarhii ce interrren'eau in zarea
lui ca ofensa gi ca damnarea.
Cu indiscutabilul sdu spirit justiliar ; cu lecturile Si
cunoEtinlele lui de economie politicd, de marxism, de
mecanicd sociali; cu inleiegerea lui reali pentru ma-
sele cle frustrali, ndpistuili, umili ; cu sensibilitatea qi
afecliunea ce le avea gi ce le va ardta chiar gi in scris
10
11

pi:.]letarilor ; in sfirgit, cu licen{a sa in Drept, inciiferent
prin cite greutali oblinr.rta, pentru ce n-a practicat Ba-
corria avocatltt'a, o profesie
-
preclim se Etie -
destul
cie libera qi care l-ar fi ajutat sa joace in arena idealu-
riior sale un ro1 activ, real, sd apere cau'ze qi cazuri, sd
puna in circulatie principii, sd Etearga de rugind ,,Iun-
gileo' teorii seci, sd radicaltzeze aspiralii in contuL cdrora
a suspinat. a ciror intrupare o sd-i obsedeze versurile ?
Pentru cd structura 1ui respingea indeletnicirea apa-
riliei Ia barii.
EI cerea sa fie apdrat, nu era creat ca sd apere.
Iar daca nici n-a facut-o, e pentru ca
-
sincer cu
sineEi
-
a preferat sd nu minta pe nimeni qi sa nu in -
gaduie ap,arenlelor a fi ambigue.
- La virsta de 18 ani, dupa absol.r'irea claselor de gim-
naziu, fdrd ,,mare qurinla la limbile strdine((, in locul
continuarii stucliilor, ,,poetul ** ne spune Agatha Gri-
gorescu-Bacovja
-
se hotari sA se facd ofi!er(' $i tot
iolia sa adauga prevenitor ca poetul ,)avea mare atraclie
pentru uniforma militard". in ciud:r insa a acestei
itraclii mari, pe de o parte Ei a surmenajului ce i-i
provocaserd strddaniile, tot mari, de a-Ei incheia gim-
naziul ca promovat, pe de altd parte, de 1a $coala Mi-
litara din Iaqi, elevul Vasiliu Gheorghe se intoarce fru-
muqel acasa dupd trecerea trimestrului intii. De ce ? Ntt
se adapiase. $i nici ltlt spera sd se acomodeze vreodati
disciplinei unei prof esii cdtre care 'consicier:ase ci e
,,atras(t. ,,Atmosfera de cazarmd, rigida gi extrem de se-
verd, ne informeazd aceeaqi sursd, il strivea...t'.
Deci inadaptabilitatea nu greva atit asupr'a. societdlii,
cit se afla in el.
Conflictul cu societatea, dacd qi-ar fi avut originile
numai in sistemele mediului ambiant, poate cd era un
conflict rezolvabil. In orice caz, unul preferabii rdului
interior, conflictului sau conflictelor lduntrice.
Sd presupunem un Bacovia bogat, scutit de tracasari.
sfieli economice, vexaliuni, incertitudini qi mojicii, in-
totdeauna culant puse la dispozilie de imaginalia vielii
qi de anexele acesteia, uluitor de aprovizionate cr-t toate
,'lr,'(,'lc llivialitAiii. Ar fi scris oare' un astfei de Baco-
,'i',,' ,, rrltlel de poezie ? Singuratatea, melancolia, noc-
Lrrrrlrrrlisrnul, nevrozele, gusiul insatisfacliilor ^
erotice'
i,,,,,t,, p" Ia ferestre cu fecioare qi cu femei fas'cinate
i1,.,',,r)ica ori cle alcool, nevoia de ocrotire, obsesia
,,',,,1ii,'.ut:"asmul, delirul ar fi absentat ele oare din li-
lilrr srr ? Ne in'doim.
l)ina in 1899, adicd pina la virsta de 1B ani, cind
i.rre clin crisalida celor patru clase gimnaziale,. fie ca
:,{,nulir V. George, fie ci incd naviga spre pseudonlmul
,lr' ( i. Bacovia, loetul (dacd relatarea consoartei sale nu
,'rlc o confuzie sau o eroare) scrisese Ploud, Rar, Sonet'
'l'ultlott d.e i,r-:.rnd, Pal,id, Neurozd, $i toate"', Amurg uio-
Ial, Decembre, Negru, Melancolie,- Nerui de toamnd'
l'rozd, Ego, Aiureai In a|tar, Epitaf . Sd nu afirmdm ca
lrrr<:lretul- acestor poeme tezum| compLet ceea ce avea
r;;r insemne gi sd
-cuprindd
in genere poezia bacoviana'
,liLr nici nu se poat^e dezminli c6 intr-o considerabild
rrrirsurd piesele eirumerate definesc esenla lui liricd' Mai
',iiiii,
eiimentete ce Ie alcdtuie nu vor lipsi nici unul
rlirr mai nici o piesd de mai tirziu, chiar dacd ulterior
;rlcr-iloriL li se voi adduga qi aitele, nu multe' nu cine
;l.it'ci1.c.
I)ar nu asupra acestui detaliu vrem sd insistdm, ci
asullra rapot"turilor dintre poet Ei societate Ei 'asnpra
rlclriar:;ateloi aur.ze aduse celei din Lrrma, prea rispun-
zirioare in ocl-rii citorva- interpretatori de accentuata de-
prcsivitarte a poetului, de profunda lui nefericire'
l)inir ir-r I899, pinit la 1B ani, cincl ttutl;orul nu in-
lIf rr1;rs| tttt'ri itt l('tlll I't'l rrir:i r.rlil;irri"'rriile opresive ori
rlr,loIrri;rlo;rtt', triIi ilrot Iiziit, ll|triitlitatcar ;i cinlsmul so-
cict,ii[ii, r:i tttttitiLi ('x(.rL]siviI duioEie, in!elegere qi grijd a
familiei ; pina
-
deci
-
la ciocnirea cu viala, copilul
acesta care ,,minca pulin, vorbea pulin, se juca pu{in(
si pe care mama ,,1-a culcat cu dinsa pina se fdcu ma-
riEor" ; copilul qi apoi adolescentul acesta ,,lini;tit, tacut,
sfios, impresionabil clin cale-af ard(( scrisese (este ceea
ce vom analiza, dealtminteri, in amdnunt) despre ener-
vare gi noroi, despre monotonia sonord. qi disconfortanta
a tdldngilor de la pdtrunderea satului in orag, despre

risul care se dilatd cu stridenld in rdcnet Ei dezarticuleazd
umanitatea fiinlei. in sfirqit rdespre ploi incomparabile,
despre moarte Ei dernenld :
Da, ploud cum n-am mai vdzut...
$i grele tdl5ngi, adormite
Cum sund sub guri invechite I
Cum sund in sufletu-mi mut !
Oh I plinsul t515ngli, cind ploud I
$i ce enervare pe gind !
Ce zi primitiv6 de tind !
O bolnavd fati vecinb
Rdcnegte 1a ploaie, rizind...
Ce basme t5ldngile spun !
Ce lume-aga goal5 de vise !
...$i cum si nu Plingi in abise
Da, cum si nu mori gi nebun ?
Pind atunci, tindrul Iorgu! incercase complexe de sin-
gurdtate qi de abandon, incredin{ase cuvintelor confe-
siile cuiva care a trdit frustrdri, parase ironii inchipuite,
se surprinsese crispat qi melancolic, umblase pe lingA
disperare sau doar pdruse cd-i simte acizii, smulsese nop-
lilor prelungite Ei pluvioase intuilia (o vom gdsi, peste
ani, Ei in Craii. de Curtea Veche...) cd-nlduntrul lor timpul
se aratd prielnic alcoolului, dupa ce strdzile s-au de-
populat Ei pustiul ia in custo'die marginile oraEului :
Singur, singur, singur,
Inlr-un han departe
-Doarme qi hangittl,
Strizile-s degarte,
Singur, singur, singur...
P1ou5, ploud, ploui.,.
Vreme de be{ie
-gi s-ascult pustiul,
Ce melancolie !
P1ou6, ploud, p1ou5.,.
Nimeni, nimeni, nimeni"'
Cu atit mai bine
-
$i de-atita vreme
Nu gtie de mine
Nimeni, riimeni, nimeni"'
Tremur, tremur, tremur"'
Orice ironie
Vi rdmine vou6
-
Noaptea e tirzie,
l'":":
t'."-:''
l'"T"'':'
(Rar).
l'irrii atttnci, adolescentul acesta 'care' in ciuda ochilor
:l,i "1bagtri,',,se
simlea cam stingh.er" ori de cite ori se
l){)nr('nea ,,inire surorile mai mari, inalte, voinic-e' ve-
i;''1.'';;;dtrnoioaset', adolescentul acesta
-
dacd este
',i credeni propriilor sale versuri
-
reusea sd se des-
(()pcre in schimb a".i"i'a"-in largut sdu in compania
r r l coolnlui.
Sir fi fost Bacovia, la virsta de numai 18 ani' un atit
rlr, lrasionat client a1 crigmelor,-incit,9a b9a pini.la pier-
rlc'r'ca controlu1lli, sd mearge impleticindu-se -Ei sA .se
scr,rale clintr-o cadeie .pru
"u cddba iar qi iar.? In orice
('i:2, CI cu asta se incintd gi aqa
^ne .spune,
gniulru sa-91
;,;rii"i; totoo"ia blazoanele de familie spirituald :
Ca Edgar Poe m5 reintorc sPre casd'
Oli r'a Ir:r'lltinc, topit de birttttlr''1
-
$i -tt tloltlrlt';t ;tslit <lcl nimic nr-t-mi pasd'
Aprri ctt plr;i clc-o nostimi mlsurd
IJlin intuneric bijbiiesc prin casd'
9i cad, recad, 9i nu mai tac din gur5'
(Sonet).
Pina atunci, fostul elev de gimnaziu, care abia debutase
in Literatorul lui Macedons[i, destdinuise hirtiei viziuni
de un realism atroce :
T4
15

Ninge grozav pe cimp la abator
$i singe cald se scurge pe canal;
E albul aprins de singe-nchegat
Si corbii se plimbi prin singe Ei sug ;
Ninge mereu in zarea-nnoptatd...
$i-acum cind geamuri triste se aprind
Spre abatcr vin lupii iicdrind
- Iubito, sllnt eu 1a uga inghetaid.
(Tablou de iarnit).
Pind sd guste viata de funcfionar, de ajutor de contabil,
de suplinitor ,de liceu, de impiegat clasa a III-a (dar gi
de qef de birou), de salariat aI r:nui minister sau aI al-
tuia, de copist, de bibliotecar, de petilionar in vederea
cdpdtdrii unr-ii servi,ciu q.a.m.d. ; legat incd de ai lui 9i
feiit ncd de contondenlele exi,stenlei pe cont propriu ;
foarte june, cu un bagaj de infringeri mai mult fictiv
(nici n-avuseserd incd de unde sd germineze in sine
durerile, irarile dureri)
-
pind atunci bizarul poet vor-
bea, ajunsese totugi a vorbi sau a-Ei alege ca fe1 de vor-
bire, ia artificiu, iimbajul unui om sfirqit, ameninlat de
pareze, de nebunie (obsesie instalatd incd de fraged in
et) ; poetul revenea la' motivul risului llervos, pomenea
de hidoEenii care incd nu se datorau siciitoarei eczeme
din 1921, cind
-
ne va spune Agatha Grigorescu-Ba-
covia
-
cdpdtase Ei ,,un tic vag, prin care pdrea cA vrea
sa-qi stdpineascd un ris nedorit((. TicuI risului nedcrit
fusese, insd, in tindrul Bacovia, mai de muJ.t, inca de
copil. Tot de 1a Agatha, afldm cd in preajma primului
rdzboi mondial, citrd se imbolndveEte Ei va ajunge sa fie
internat intr-un sanat'oritt de boli ner','oase, Eugen. fra-
tele poetului, care se ocupa. cu ziaristica, i-ar fi povestit I
,,1n 1913, venind pentru o zi, doua acasd. in strada Li-
ceului din Bacdu, am avut o stringere de inima cinC
pentru prima oard am observat cera schimbat la Iorgu.
i,ipsea ienindtatea pe care o avea vegnic. ln acel mo-
ment avea un aer de plutire dincolo de viala gi un ris
fdrd noimd." Ticul risului fard noimd, al risului nedorit,
sedimenta in Bacovia, ascuns, inci de pe vremea poe-
11r.1'r'liititnaziale. Fratele poetului se inqald duios qi
,,,,,lrrrrrl- cinc{ er-oca senindtatea sa veqnicS' Adevaratul
l, l'',ll'] J,i"'"''il;';;'.;;;-^;l:i-'-'t;'turisisL in versuri' de
rrr;ri nrrtltc ori. deoare"u tu
"ottttuntarea
cu sine el insttqi
'.,' nrgl'ozea, pentru
"u-
upoi crisparea, sd se destind6 in
rr.,rl rrsortat cu ubr"tAiidt" ori cu pete de lacrimd' Era
,,'' , ,i, opuient fdrA sens' corespunzind conving-erii ime-
rlt;rlc cd ldra sens este insdEi lumea in calapoa'dele, con-
rl,,"ii,,'*ritt "1,
schemele, resorturile' invariabilitatea sa
r,lriulfitllatoare :
Sunt solitarul Pustiilor Piete
Cu tristele becuri cu PaIi lumind
TovarAq mi-i risul hidos, qi cu umbra
:" :o":t" :tt"lt
n:'o:tt
:"". "u:"t: ' .
Cu jocuri cle umbrA ce c.lau nebunie
P51inc1 in ticere Ei-n Paralizie' -
:"":
t"]ttt..tl Pustiilor.Piele
(Pd'Iind)'
Eu stau ql mi duc, 9i mi-ntorc'
$i-amanlii profund mi-ntristeazi -
lmi vine si rid fdirb sens'
$i-i ff ig, qi br-rreazi'
(lverui d'e toamnit)'
Dir<,iintr'-adevirrnu(}oinEelaresentimentald,d.aca
t,rr,'i,11t,' I'lrtrtii, IlLn', Sttrt'cL, 'l'riltiott dt; iurnd' Pdlind' N-e-
;;,;;t;), ,,st lr,,tlci'.., tlmttrtl uiolet, I)cccmbre' Negru' Me-
I.ttrrusl,it', /V|r'ui <I<t 1,am"nd, Prozd, Ego, Aiurea' In altar'
iiiittt iiu lost scrise in tligg-t899,
-adicd
pind Ia virsta
f"-- .ui'" poutul (un caz special) nici .lt-qi incepuse cla-
."f"-fi."uf", cind incd pentru el
-
din punct d9,
"*uI*
linanciar
-
erall debitori pdrinlii, apoi _negre$It
ca I-
teratura noastra se afla in fala unui talent remarcaort
qi neobignuit. cu reuqite aproape far.a. qovaielt,'
,:"-l:1:
unui debutant greu de comparat cr'r oricine' total In alara
locuriior comune, dar cdruia -- totodatd
-
nu-i l'ol-
16
l/

trebui lecliiIe de vitreg comportament ale societdlii, spre
. .," surprinde (de. nu .teafraiiza...) profund ;;;,
-A;:
vastat, bolnav, speriat gi incompati'bii cu mediul incon_
iurAtor.
^,^Uu_era 91, nu aga il determinase a fi acel mediu.
Cel mult acel mediu, dacd, s*ar fi intimplat sa fie unui
cu totu-l ideai, i-ar fi atenuat ceva din
-asperitdfile
firiisale natirr dezavanta'iata in lupta cu viala, dar
'nu
i_ar
fi schim,trat-o radical, fiindcd nu i_ar fi 'siat
i" p"t"*.
- Predispoziliile spre sumbru, spre izolare, rp.u'o -u_lancolie accentuatd, ca qi alte tresdturi, irr.o.rrpt"tiirJirri
sau grevdri se ndscuserd cu eI odatd Ei veneiu dintr_o
ereditate deficitard, obositd.
Pentru el, de Ia inceput, dacd nu cumva simuleazd
catastrofal, lumea e un cimitir, iubita un preludiu al
ingr:opdciunii, pdmintul chearna in mdlr-rntaiete saie pfaman{i, plinsul se relev5 c,a nnica supapd a suportdrii
existenfei, toamna (luata ca atare s,,.,
",,
simbol) clevine
condilie fizicd Ei metafizica, amurgr_rl se confundd cu o
apa cvasi-pl,acentara in care letargica. obositd, ufr.".aa,
omenirea igi scalda s,cheletul ; vioietul si negrul (amin_
douA culori de doliu) se identifica inseEi caltuEeiii su_
fletuiui gi perspectivelor iui, perspective incirir", ,"r*._r-ind speranlei roc doa. in ibsuiditate ori nici acolo.
Amurg de toamnd violet"'
Pe drum e-o lume 1ene95' cochetb :
{ullimea toatd Pare violetS'
Oraqul tot e violet'
(Arnurg uiolet)'
Ascultd, tu, bine, iubito,
Nr-r Piinge 'si
nr-r-ti fle teami'
Ascult[ cllm greu dlil adincttri'
Pdmintul 1a dinsul ne cheamS"'
(Melancoli'e)'
- Cetate -- azilul ftiziei
-
NAmeli c1e 1a Po1 te cuPrind"'
Cetate, azi moare Poetttl
In bralele tale, ttlEind"'
(Aiurea)'
Carbonlzate flori, noian de negru"'
Sicrie negre, arse, de meta1,
Vestminte funerare de mangal,
Negrr-r Profund, noian de negru"'
Vibrau scintei de vis"' noian de negru'
Carbonizat, amorul fumega *
Parfum de Pene arse, 9i Ploua"'
Negru, numai noiatl de negru "
(Negru).
Pinit si cttnolrscii _- departe de asidua afecliune ma-
t,','riii 1i tlr' l.lLrrcllcl,ea sLtrlolilor carc' palpitind. la fe'-
r',':rlr. il.'rlcltisc,,,Sllirr llitlr:;i llti sc nlai maritacc * P€*
rrrrrilr, rj(,lnitittL, jillrrirca, ei i;i sclic glabnic epitaful, b6-
,,,'i" 1,,1 t"fi' ci i-rr consider:a suspect' i;i e1q9.9teaza cu
luciditate solituclinea, e de o manifesta instabilitate nel-
n-ou.a ce-l Ei determind sd penduleze labi1, chiar prea
labil, intre Plins qi ris :
Aici sunt eu,
Un solitar.
Ce-a ris amar
gi-a plins mereu.
L-rbita cintd-rut rrlat.s funebrn,
Ial eu neduntel.it nlj llil.;
De ce si cinte-un malq luneJ:r.u...
$i ninge ca-ntr-un cimitir.
Ea piinge gi-a cSzut pe clape,
$i geme greu ca in delir...
$i pling gi eu, si tremurind
Pe umeri pletele-i resfir...
(Neurazd.).
ITuguri au dat pe ram,
- zddarnic
In a mea inimd e toamnd !
($i toate).
1B 19

Cu-al meu aspect,
Fdcea sd mor,
Cici tuturor
Piream suspect.
Cunoscuse eI iubirea ? Cind ? Si cit, oare, de com-
plex ? Avusese vreo iubitd ? Cit; ? pina unde sr f i
mers cunoqtinlele sale erotice, ca Se vorbeascd expei-t
.despre moartea amorulni ? $i totuqi, cu o dozd de iclea-
lism inerenta virstei, cu morga puritanismului de li-
goare, prezumfios, excesiv in epitete, impiedicat in pa-
puEa preferatS, el scrie :
,t'r'11.i ei nll erau la prea astronomice distanle dg--ti-
,,,,,i,1,'l,l colnplexe ale poeiului, in care- s-ar fi pr-rtut ridica
,,,,,, ,,lrl,,n secret" (dupai exemplui celui din salonul Cu-
't',,i,i1,,i
,rr,grtL,), iar ln',,1umina patratului descltis" si rdsara
,, lrrrrtltsira'vie' ,,cu''parul desfacuttt, pe urma careia
^tot
, rll,t'giul de obsesii al.e poetului sd coboare, desrgur lm-
,,, ,'rrrr'ii cu el. cdtre subiolul 'cu moleEitoare c61dur5' cu
i,,,,lrrri alintate cle o soba calina Ei de arome negre aE-
lr'lrlirrd in negre Pahare.
' t l,'i",-,n , plna
-ta
18 ani, Bacovia invocd (repetat) o
lrlril,ri (aceeaqi la a cdrei uqi inghela-td il auzim lipind'
'',, ,trL)iil, se refugiazd Ia.ea ca o -fiarA
infrico;ata de
lrrlop, iqi'iransportE cos,marele Ei delirui dincolo de pe-
l,,ii,'-in-'faia naiurii dezidnluite cere cdldurd, se desfati
r;i
'rl tot"ti de cd1clura, pincleEte prin geam inlazia iernii'
iL serii premature, tercarea zdpezllor crescind fantastic'
1,,,' .l ir.ut-lEi finaiul unui apocalips. care se precipitii'
i',,n1'iscinclull impotriva gindului sdu fix de a ajunge
iLcasi. Cornplexr,ri pegterii, cu acela al 1ui Iona 9i cu
t'rrrnplexul pintecutui matel:n, tuzioneazd' Iubita e con-
l'rrrrrilli cu nIama, insa i se abate atenlia, ca nu cum.v:i-
r.rr Oltservindu-1 sa*l ia in deridere. o adevdratS panicS,
ri,, r'iilicol a pus temeinic stapinire pe e1 :
Ba afiEeaza
purile tot in
pretins rafinat.
Dacd risul
noimd, tot aEa
Amorul, hidos ca r-rn satir,
Ccuil deqenrral .-
f nyine{it, transfigurat,
Ieri, a murit in delir.
Aci, prozalci i:Sminteni,
Ile irumuri a murit,
De zurnetul de bani inibuqit,
in lumea asta cu dugheni.
(Prozd.).
gi poza atee, Ei obscenitatea cinicd, chi-
numele decadenlei gi coruptiei veacului
apdrea in deplina perplexitate Ei lipsa de
de fara sens apar Ei ldcaEurile de rugd :
Std fird noimd catedraia
Azi, intr-u,n secol rafinat
-Doa,r de mai vin sd delireze
Aman{i cu sufletul ruinat.
...$i delirind, cind corr-r1 cr,rrge
Se lace ginclul mai amar
-.Di vor n nntnte de orgie
Pe ca,napeaua dirr altar...
Te uiti cum ninge decembre,
Spre geamuri, iubito, Priveqte -
Mai spune s-adr,rci jiratec
$i lccui s-ar-rd cum trosneqte.
('r' trtlrl t' ;tit'r';t llt litrr'.
l;ii lrr;rll tlltt t;trllt tlti l; slirllr'. --
'l'r' ttil;t t ttttt ttiltilt' tlt't:tltlrllLc '
Nr-r lirlc... cile;1e-nainte.
Eu nu md mai duc azi acasi...
Potop e-naPoi gi-nainte,
(Decetnbre).
iubitei, Ei nu tot junele Bacovia, qi nu tot
de 18 ani, ii va inqira ,,glacial" ca intr-un
Dar nu tot
pind la virsta
2J

proces-verbal (degi incd n-ajunsese sd scrie pro,cese-ver-
bale) detaliile statutului sdu de suferind gi de ,mizan'trop,
in'diferenla lui totald Ei ideloc ambigud, o indiferenli
obiectivS, cornp'actd, la fdpturiJ.e umane ce-l inconjoard Ei
tra eros ? Desigur cd t'ot iubitei Ei tot foarte de tindr.
Cind in Aiurea blestema toamna in despuiere Ei tirgul
:e$ni'c biliind in ploaie, invec,tivindu-l cu atributul de
.,ursuz((, poetul portretiza involuntar nu numai un tirg
detestabil din Moldova, jumdtate sat
-
jumitate oraE,
de-o pronunlabild monotonie Ei de-o sor'didd mizerie, ci
se creiona concomitent pe sinegi, vddind preqtiinla ci-
tirii inid'untru, capacitatea deslir.rgirii anticipate a acelui
,,plins intern(( €vo'cdt in Vobiscum (Flacdra, 1916 gi Cu
uoi, 7930). Ursuz se intuia eI insugi, ca dovadd qi versu-
rile din Ego, Ia geneza qi conlinutul cdrora nu defecfiu-
nile (destule, desigur...) a1e societdlii igi ddduserd contri-
bufia, ci ereditatea poetului :
ltr,, rlc concludenle inatacabile, ca la-sfirqitul cutdrui de-
vlz pc ci,t de sirnplu, pe atit de neeichivoc'
Nimic de addugat, nimic de rectificat'
tl arla poetici distincte, prin rigoare, incheiata.Ia
t,r[i naslurii, gata si treacd in istoria literaturii cu do-
,,,,r'ul comptetlare 9i epitaf' are qi expunere de motive,
'1i
.unrici'a" a"*ottitrit un intens consum de experienlu-
ir,,ufr,ogiut", Ei multe altele. E conturatd Ei, pind la un
lrrrnct, originalS.
' I,)sleticl piesele din care sau pe care le-am citat, se
r;rrrfin. Is'toricul li,terar se poate interesa de data Ia c'are
;rrr l'ost slcrise, intrd in profilul disciplinei sale' Dar pe
critic ele-l intereseazd doar sub specie artisticd, unde
,rlriccliile sint vagi, inesenfiale.
Existd o cunoaqtere prin instinctul de orientare, prin
t:rrlturd, prin intuilie, prin intelect Ei o cunoaEtere sen-
'toriaira, prin trdire. Pind Ia data genezei celor 17 PgeT-9:
i,i J"irLd gen de cunoagtere i se poate pune.Ia indoialS
sau ,chiar Eontesta. Dar cd el, Bacovia' era un intuitiv (iar
,"i" tu ]i toata viala sa, rezolvind tehnic cu magistrala
ii.,Aeminare ecualii poetice care solicitd altora o foarte
iirlrorioasd desfdEurare de 'cunoqtinte Ei trudd), lucrul
rtr:t's;fa nu-i de negat. $i apoi pulin conteazd" citd expe-
rionlir reald directd acumulase acel adolescent Bacovia,
iiiiirriui prin clase de gcoli mici, dificil, taciturn,
^.'":i-
.i"ur, iu"iust, hipobulic,''dezadaptat, atita vreme cit fil-
trajul operat cu- materiatrel'e poe'ti'ce acurnulate a dus Ia
i-pfi"iti estetice de un atare nivel. Prioritar va fi rezul-
tatul artistic, 'dupd cum se 9i cuvine'
Rir s-itt'
'putea
ple'cla qi ci anteriot' prdbuEirii .sale
lrsilricr,, itttl.,'i'i,rl t'ont.itt:trrltti ctl spitalul Ei cu me'dicii'
irrlrlit: i;i I'ttrilst' t'l irrstr;i, tlcvrlnsindu-l!i pfin intui{ie
li'i<:ir,,i'intt'-. s1-r.ciala acuitatc a sensibilit5lii, eEecurile
Ei crahul viitor'
Dr. Mdrgarites'cu, nu dezinteresat de literatura Ia zi,
Eeful in Bulureqti al unui sanatoriu de boli nervoase'
iu r"t de depresiunea nervoasd a poetului in 1914, cind
Bacovia avea virsta urcdrii pe cruce: 33 de ani' Bacovia
lnsd luase act de ea cu 15-16 ani mai deweme' aproape
"a Etiu ce va fi. Componentele distr-ugerii lui treptate ii
eiau clare, ca intr-un inventar, le inEirase elocvent, lo-
Tot mai tdcut gi singur
In lumea mea pustie
-gi tot mai mult m-apasd
O grea mizantropie.
Din tot ce scriu, iubito,
Reiese=atit de bine
Aceeapi nepdsare
De oameni pi de tine.
Iatd un om impietrit cu mult inainte de a
periile mediului ambiant, la care eI se
incepe intem-
va dovedi cu
constan{d intolerant.
Plantd de ser5.
In lume era prea frig pentru tija delicatei sale
fiinfe, pu'sd concentri,c sub continuul f]ux aI rnai rrnultor
semne de intrebare Ei de agresiune. Impasibilitatea la
tot, pomenitd dupd cum s-a observat gi in Sonet (,,$i-n
noaptea asta de nimic nu-mi pase('), aceastd prematurd
stagnare a funcfiunilor nu numai firegti, dar Ei inerente,
adicd o ,,imb6trinire( stranie, o sfigietoare incheiere de
conturi inainte ca balan{a pldlilor sd*Ei fi exercitat ca
lumea jocul qi oscila(iile. Tonul poetului e unul defini-
22 a3

cuiau in sine ca o fatalitate. Nimeni nu-1 putea cunoaqte
mai bine decit se cunogtea eI singur. Solitudinea, de-
men!a, risul absurd, alcoo1ul, tremurul, suspiciunea,
spasmele ;i excitabilitatea eroticd, un oarecare sadisn
deghizat, macabrul, iritabilitdlile, imaginalia catastrofica,
frica, fixalia in ideea de moarte, impietririle, reactia li-r
:gomote, intermitenta goand dupa ocrotire, dupd o pa-
trie tandra Ia qi cu infirmitalile 1ui, infirmitdli pronun-
{abiie oricind, ascunse rrlereu gi mereu cit mai asiduu,
avertismentul noplii, aI bolii, al extenudrii gi abandonu-
lui formasera detalille discursului sau liric, fusesera inca
din 1898-1899 elementele frecvente ale acestei poezii
despre care tot mai cu insisten!5 se va splrne ulterior cA
s-a confundat cu, biografia 1ui. $i este aderrdrat. Insa
parcd nu mai pulin adevdrata este gi afirmalia ca de
fapt Bacovia n-a avut biografie. Iar daci excludem qi
cele citeva referlnle geografice, istorice, culturale, mito-
logice, intimplator aflate in..,poeziile sale, apoi cu toati
concentrata casnd a numerogi exegeli care au cautat sA
dem'onstreze (gi au dernonstrat, uneori, admirabil) in ce
impetuos grad poezia bacovi'ana se confunda cu timpul si
locul in care ea a apdrut, apoi aceeaEi poezie pcate fi
situati cu ganse sporite gi in timpuri foarte depdrtate,
dincoio de orice istorie qi de orice geografie, dincolo de
orice referinle qi reperuri, ca un straniu cod cu insem-
ndri extrem de sublimate, descoperit prin hazard, rdmas
dintr-o vreme ori dintr-o planeta pierdutd, mdrturisind
a.supra unor deceplii iremediabile, in numdrul ce1 mai
redus de cuvinte, dar cit mai expresiv, cit mai aspru,
cit mai trist. Ca gi cind in locul vorbelor ar fi vorbit
doar roca, doar metalul Ei doar oasele pietrificate.
Pent:u cit a avut de spus, Iui Bacovia nu i-au tre-
buit (de aceea nici n-a intrebuinlat) mai multe cuvinte.
Ceea ce insi nu inseamnd cd a spus pulin, ci ca n-a spus
decit ceea ce il interesa.
$i dacd notam cd prioritard, Ia cele 17 poeme din
anii lBgB-1899, e valoarea lor artisticd, apoi resortul
ce le-a iscat va fi
-
mdcar dupa aceea -- $i el demn
de Iuat in studiu. Cochetariile disproporlionate cu su-
ferin!a (presim!it5, sd spunem, dar totuEi abia insinu-
indu-se in teritoriile existenlei lui), bravada, afectarea,
.irrrrrliu'ilc', teatralismul explica o parte din,,tragismul((
', r;,irirrii poetului, un tragism oarecum de anticlpare' int-
1,,:,,r ir,tt'cu deosebit siml r:egizoraL., insd improvizat' NIa-
,,,1,' siru talent liric estompeazd firul cusdturii, machia-
lrrl rru se vede mai cleloc pe scend'
-dar
machiaj existd
,rr rrltima analizd Ei eI e'detectabil' Mai arar, gi detecta-
lril. I'otuqi, Cdlinescu se satisface s-o observe: ,,Foezia
lrri G. r- Bacovia a fost socotitd
-
zice criticul
-
in
,irip curios, ca lipsitd de orice artificiu poetic, ca 9.po9.
.'ic simpJ.a, fard meqtequg (E. Lovinescu, A' Maniu)'. $i
ror:nrai artificiul te izbelte gi-i formeazd in definitiv
vrrlcraLea.t( Mai departe' Calinescu peroreazd pe seama
j)oeziilor bacoviene qi a simuldrilor poetului' Altfel re-
, cptate, acestea din urmd, simularile, nu scdpaserd nici
1ra.ir-rlitot lui lorgu!. Sotia poetului nostru, descriind eve.-
i,i-""t" ce prehidiaserd internarea sanatoriala din 1914'
i;1 arninteEte ceea ce i-ar fi povestit
"mamaia.t
9i -ne
tlansmite ori transmite istoriei literare urmetoarele :
..Mamaia mi-a povestit Ia rindul sdu : ,rlncepuse o schim-
irur" tu lorgu. Teceri grele, prelungite, statea zile intregi
irrchis in cimerd fardi iegi la masd' Odatd era in salon'
rrnc{e-i placea adesea sa se inchida' Sta culcat pe cana-
peaua de matase cu picioarele in pantofi, cum qedea
acl"seori cind iEi recita versurile' Nu-l deranjam nicio-
clata. intr-o zi mi s-a pdrut ca vorbea prea tare' De-
clama, gesticula ca un artist tragic pe scend' Cind l-a
auzit ;ilatal sdu, zise'. Cin'e ;tie, poate a bdut mui mult
ce1)(1". Juca teatru
-
p'oate simplitatea alor lui'
tlitr jttr:tr;i tltt cl, iar la lln n'lolrlcnt clat jocului i-a dis-
1,,,,.,it. 1,,,r'1, irrr v.rit, r.'rrlrrziiL r;i irlltrt'rtlii intunericului.
.,;,,,',',.,, <:r't'sc,;i.lcagin;i sicrilt, in trupul de umb:a
.l aceluiagi copac.
Sa inregistram in continuare c5' de exemplu, cuvin-
tele ltisterii qi histerizat au fost, Ei unul qi altul, direct
pomenite de Bacovia. $i pomenite in citeva rinduri :
Parfum, polen Ei hi.sterie,
-
$n parc).

Prin oragele avute
Histerii de muritori
(De iarnd,).
Histerizate fecioare pale
La ferestre deschise, palpit5...
ln amurguri rogii, nuptiale,
Stau pale gi nu se mai mdritS.
Eu trec, imbdtrinit ca Fi e1e,
$i-asemenea inima mea plinge
Din treacdt, tuturor, in perdele,
Le pun cite-o rozd de singe.
(Amurg de uard.).
Pare-se ca fecioarele nubiie care pdiesc nemaritate pe
Ia geamuri, Ei cu care Bacovia plinge dintr-o aceeaEi
pricind, au fost chiar surorile lui. Poetul va avea nu mai
putin de 47 de ani (este viista la care Arghezi debuta
in volum), cind se cdsdtoreEte. EI iEi agteptase logodnica
12 ani... Suficient, in amindoud accepliile, pentru ca des-
tule accente se-$i fi retuqat ponderea. Poetul era (mai
mult cu, decit fard qtire) ,,histerizato' el insuqi, nu numai
imbdtrinit.
lnsd mai autoritar, in disciplina de competenld, vor
explica lucrurile
- Iuate in sine
- doi medici, Eduard
Pamfil qi Doru Ogodescu, tratind despre nevroze : ,,O
altd coandd
- spun €i
-,
pe care iEi cintd istericul me-
lodia incapacitdlii adaptative, o denumim proieclia er-
presiud erageratd. (prin joc, mimicd, gestualitate). EI face
risipd de gesturi, vortreEte tare, dd ochii peste cap (a$a
cum fac actorii de proastd spetd), este intr-o continud
angajare dupd un model teatral, ca un fel de joc per-
petuu in lumina unei rampe imaginare. Or, pe aceastd
cale, expresivd, i,stericul incearcd sd, compenseze prin de-
monstrabilitate tot ce pierde prin hi.gtonoi,e, hi,pobulie
sau sugestibilitate. E un eforrt d,e convingere a anturaju-
lui cd suferd, cd are nevoie de ocrotire Ei avantajare.
Pentru isteric, <.scopul scuzd mijloacele", iar nedispunind
rn rrr.'('f;l.r'iu'crt sa cle mijloacele obiqnuite' mijloacele lui
I 'r , , iilt t l, lrLrjate sint : joc, mimic6, gestualitate'
lst,clicttl este predispus sa reaclioneze aqa cind este
rr irrrpirs, cind stribate circumstanle critice, derapeazi
,,', ,,ide intr-un *fund de sac" existenliai. Printre me-
,,,rrisnele lui de proiectare (joc supraincdrcat, panto-
rrrirni'r, patologie pieudoneurologici etc.) poate apare
,,ri('(. : mutism, nemiqcare, cddere, tremor, pareze S'a'T'd'
l);rl clc nu au fost invafate, ci se despdtureazd in nive-
lrrl lrr care corpul este un fel de rezonator general aI
,'rrrrrl.ivitdtii. Corpul istericului tezoneazl' cu psihismul'
,1,,1,t'11ind astfel o *maEinarie" exprelsiva.('
Tortura lui Bacovia devine dub15, din clipa in care
plcsimiirea epunerilor de tulbure petrecutd in eI 9i
iraita ca .ttt ie,, declanEabil se Ei declanqeaz6', capetd
obicctivizare, e atestatd. Din poten{iald,-tdinuitd, i1!i.ma'
r,rrferinla lui devine activd, manifestd. Crusta se ddduse
in ldturi, vederii aperea acum rana' o rane in stare flo-
ridd, precum spun medicii, o rand ,rfrumoasSo'' De aici
in<,olo, orice lucru qi oricare fiinla o putea face sd- su-
l)ur'(,ze. Aqadar, atit stimulii externi, cit qi panica.laun-
iricd. Durerea putea fi declanEatd prin provocare directd
sirLr prin spaima cd provocarea -s-ar
putea produce' Un
c".c iicios
-bine
implinit, impecabil instalat'
26

('r'rcetarea ce urmeazd a fost fdcuta pe baza unui
rrrrrrrin' de 250 de poezii cuprinse in volumele Plumb QA),
:i, rtrlci gal.bene (40), Cu uoi (29), Com,edii tn fond (45),
,'itrutle burgheze (2I), Stanle ;i uersete (58) Ei in diferite
lr,,r'iorlice (7). Pentru bucd{ile din periodice am folosit
,.rliIirr Versuri ;i tr)rozd., ingrijitd de Ion Nistor, prefalatd
rlc n"Iircea Anghelescu gi apdrutd in 7972 1a Editura ,,A1-
lrrl,r'os((. Pentru celelalte, edi{iile originale.
Tn intregul cuprins aI celor 250 de poezii, vocabularul
lrollrrlrri pe care-l Ciscutam nu depdEeqte 2000 de ter-
rrrcrri, dintre care in jur de 400 sint verbe. Noi am
nrrmalat 385 de verbe in 2043 de pozilii, dar cum ne
rlt'<'linam totuqi infailibilitatea contabiliceascS, lectorui
i'ste lugat sA nu ia cifrele acestea cu extrema rigoare
posibila. Este oricind cu putinla sd se constate oar-ecari
virgi erori ; in minus ori in p1us. Adicd nu excludem cu
totrrl o ast[e] de evcntualitatc... trste de a.semenea admi-
:;ilril cir rlirr irrtirt-rplrtrt'sl li <:irlc:ttlirt intt'-adevar precis
:.;i lrut'rrli;r rro;rsl.tii iirrr ilrrpiir'fi-rt, atunci, cu aceea a ci-
litorilor', (iu(,iu'ittsc'mna ci nc-au insolit pe un teren
iibsolul fcrnt. D,ar, gi in prima ipoteza,, vom afirma cd,
in orice caz, rrLr e vorba decit de erori mici, inesenliale,
de Ia sine scuzabile. Convenlional, si admitem aqadar
cifrele de 385 gi 2043 drept instrumente de lucru, chiar
dacd miine sau poimiine 1or Ii se vor adduga ori scddea
citeva unitdli. De ploaie, adicd de studii, e intotdeauna
nevoie
-
qi cind vin la timp, cu atit mai bine.

Ceea ce rezultd qi numai din enunlarea datelor sect
este cd o cincime din diclicnarul cuvintelor de care s-a
folosit Bacovia (fenomen aproape neobiEnuit) e formatat.
din verbe. Am considerat necesar de subllniat lucruL
acesta, chian de la incep;r.rt, pentru cd el
-
mai mult
decit orice
-
explica, ni se pare, intr-o mdsurd, enigma
adevaratei rezistenle in timp a liricii bacoviene, rnisterul
cd o poezie atit de deprimanta in aparenld, atit de dizol-
vartoare dupd opinia curentd, in loc s6-gi fi pierdut, iEi
inmullegte prin timp admiratorii si,exegelii, care-i adauga
interpretdri, o colporteazd si nu numai citeodatd se mira
de vitalitatea ei. Oricit ar pdrea de paradoxal sa auzi
intiia oara o asemenea aserfiune. totuqi in compozilia sa
poezia lui tsacovia are o strtrcti-tri de beton armat Ei este
nu dizolvatoare, ci tonica, prin energia pe care i-au ciat-o
.gi i-o dau verbele ei, amplasate abil in afara parca a
abiiitalii imediate de depistare. $i ca sa venim Ei ,cu o,
addugire semnificativd, treb+ie.spus cd verbr-rI bacovian
cel mai frecvent este verbul a fi, de vreo cinci ori (337
cle pozilii) mai numeric folosit decit verbul a plinge
(68 de pozifii), imediat urmdtor ca pondere in densitatea
poeziei sale qi de peste treizeci de ori mai des intilnit
decit a auea (71 pozilii). Iata ce ocazie de a se medita
pe viitor asupra spiritualitdlii acestei poezii materialiste..
amorfiste, anulatoare de conqtiinla etc., etc.
I s-au tot comentat iui Bacovia, inainte chiar de ju-
mdtatea qi a vielii ;i a operei. ba,,sinistritatea(( (G. Cd-
linescu), ba ,,nihilismul intelectual(( si secreliuniie ,,unui
organism bolnav'o (E. Lovinescu), ba fatalul indemn de
a ,,exclude mocnit inteligen{a" (N. Davidescu), ba inr.o-
lulia esteticd gi ,,talentuI deciinant( (Vladimir Streinu.
care scria negru pe alb : ,,Este adevarat cd, de ia PLUMB"
Bacovia is-a dovedit mereu un talent decl,inant, dar, ori-
gicit, el este un poet unic in literatura noastrii" etc., etc.).
Dar ,,origicit((, intr-adevar !
Presupunem cd dupa aproape B0 de ani de la elabora-
rea intiieior sale versuri, Bacovia s-ar cere altfel citit"
l'Iai pe dinauntru. O lectr,rrd mai pulin muzicaid. qi mai
32
rrrrrll rrrrirlii,icd, mergind la inlelesul constitutiv' Avind
1,,,ti., ,,'r,rnanla nu
"fa!6 de efectele compozilionale, ci
,1,' rr,,rr1i substanla compoziliei, substanld care Ei 9.a
r?-
,1i,,,,,' .'l'ccte, iar ele i- dace nu trebuiesc estimate
irl,irrlr' se cer, in schimb, fdrd dubiu', PusS in compe-
ii(i,'*i in corelalie cu intiia categorie de efecte, spre a
,,f ,11',,1 .', uptenensiune un rmai complicat, rnai co'rnplex
r,.1',,'r'toriu de iu,mini gi rsugestii decit pinS acum' O astfel
,1," 1r'l'turd, mai din interiorul materialelor cu care ope-
r,,;r,,;r poetul, ar inldtura salutar obsesia sinistritdfii, ni-
l,ilirrrrului siu intelectual, regreselor estetice de dupd ti-
pr;rrirc-'a volumului PLUMB qi indeosebi susplciunea inte-
iirl,'rrlei excluse. Bacovia a fost
-
qi nu mocnit, ci mani-
l,'rl
-
un foarte inteligent poet in fagurii lui de labora-
lol irrtistic, lucrind cu materiale incredibil de solide Ei
lczlstcnte un edificiu artistic menit sd dt-a intiia oara
rllr'pt cle cetate la noi nu inci Ei incd o data pienitudi-
rrilor vietii, nu tropotitoarelor galopuri ale singelui, ci
rlirnpotrir,;a surdinel, vidului, resorbfiilor, absurdului'
*'1,'r'ilitalii, crepusculelor Ei noplii (numdrali-i amurgu-
rilr', scrile, ttoplit" qi nocturnele l), absenlelor de ener-
gir', dc sens, de tentativd, initiativei anulate' E1 este poe-
t rr1 negaliilor de felurite nuante, autorul in literatura
noastrf al intiiului rzu ideistic 9i structural, opera sa
comparindu-se cu qi cornportindu-se ca un reproq inex-
tingibit, adresat lumii. Nu trebuie confundat ceea ce a
fScut e1 cu ,ceea ce era el. Literatura antimemoriilor, ne-
crrr,intelor, contranotelor q.a.m.d., ndscutd azi, vine sd
<'oililict' t'rr irtl,it'zierc un gen dc arti care inventase poe-
zic rlirr lllrlzti q;i (<:u ollt clecenii in urml) facea 'credulii
si clcacll ci universul se demoleaz'a, in vreme ce sub
peroratiile vintului care pdrea cd- disperseazd qi va ani-
i-ritu tot,tl, sustras atentiei generale' cenuEiu, tenace, td-
cut, e} sporea cu discrelie tdria unor cofraje'care nu s-au
lisat cairiciilor nici unei furtuni, ci iatd-le cd dureazd
qi astdzi, peste oratoria despoticd a nimicirilc'r de toate
ielurile, consolidate, elabordri ale unei arte care nu-qi-a
ingdduit in taind mai mult de'cit tentafi'a tocmai de a

nu-$i etala nici instrumentele, nici mijloa,cele. Nediscursi-
vitdfilor 1u;. repulsiei lui de retorisme, le trebuie addu-
gatd leclia acestei obscure strddanii delicate. Bacovia
construia destrdmare cu materii foarte rezistente, oferea
dezorganizare cu o savantd organizare, fdcea ,,foc" din
apd, timp din spaliu, ,,cdldur5... din frig gi lumina din
intuneric, zvirlind omenirii o nadd curioasd, un altfei
de paradis artificial.
Dar sd ludm dintr-o poezie ca Nerui, de toamnd. prima
sLrofd, citita cu uzualul accent pe viziunea de dramatism
a naturii ce se pustieqte $i despoaie, a omului la discre-
lia uritului, a fricii, a mizeriei, a depopularii Ei goiului ;
ea dezoleaza, desigur, gi aruncd fiori peste zonele noastre
de interior. E un text care la lectura obiEnuita ofenseazi
securitatea psihologi,cd, o tulburd. Puneli insd accentul
nu pe elementele decorative $i sonore, nu pe muztca,
pictura, melodrama qi exagerata desfdgurare a efectelor
cam cdutate qi care se Ei mpri anuleazd reciproc prin in-
grdmddire, ci pe for[a verbe]or. Hai si 'citam catrenul,
cu unele sublinieri :
E toamnd, e fo$net, e somn...
Copacii, pe stradd, oJteazd;
E tuse, e plinset, e go1...
gi-i frig, Ei bureazd..
Din 22 de cuvinte, cite are aceastd strofa, 9 sint
verbe. Adicd 400h. $i toate sint Ia prezent. Ceea ce nu
gdsegti lesne, oricit vei cduta, la Arghezi teluricul sau
la alt poet rom6.n robust, vital, ,,htonic(. La nici unul.
Aceste g verbe active, ca noud motoare, pun materia sd
miEte ceva, s5 facd o sumedenie de operalii dintre cele
pe care Ie face d,e la inceputul inceputului materia ori
sd 1e ingaduie sd se intimple in ea Ei prin ea, Ei care de
fapt nu sint, la un loc, altceva decit viald. Un pachet cu
acliuni strinse, coordonate, funclionale, virile, fireqti.
Care nici n-au pentru ce sa dea tristele. In naturS,
toamna, astfel sau qi astfel, se petrec indeobEte lucru-
rile ; totul e normal ; prin vinele strofei trece un singe
34
uilr,,'rr;rl, pc care il azvirl Ei-I rech^eamd ritmic' in-toate
: ;;i; ',;;i,,iii.-o.gu'itt"i"i
Li, cele.9 pomne ale verbelor'
i.li,,-rt oferit o"'iio?uii' a""r'"tiai9up1t: u:1:1i:^'?i
,',, . ,'l , ,," po"tri,ri, o imagine conventionald' demoralr-
r rr,r j.i indiguita, fi"Li"#t"t cd posibilS qi ea'. P".ttttt
,;r ;rrr .xistat cimpuri deficitare in fiinla lui' a existat su-
t,,rrnl,ir, ii existat
""
tt-*rcio de plasare ai comple;elor;
rr l, r r irrabile, Ei servindu-ni-se continuu o atare
,,,'lrr,rrr, cu mereu aceleaEi sau -cam.
aceleaEi tg"qt^T.":t^:
,'r,', ,jii"", ne-am invdtat 1e 1ua mai citim pe l3acovra 9r
, , ,''rti
""f-ti
ori etaloane decit ochii Ei etaloanele comen-
I,rl,,t ilrrt'.
('rrrn si nu'mai poatd fi insd qi altfel interpretat' cind
,t,,ll,'1ti, bundoard, 5-sttotg ca urmatoarea (a doua...Jin
I,, ,,'r.io'norl, cu'14-15 cuvinte dintre care jumdtate
1'1'1 1;1' ? --
Ploud, Ploud', Ploud"'
Vreme de belie -
$i s-asculli Pustiul,
1i"niff:::;,'i,ouu
lnaniidemaitirziu,nunumaiceiimediatdupa
I'I,UMB, ci 'chiar in zilele Ei mai-fdrd menajament -acu-
zate de sleire a tatentului, de sldbire a inspiraligil t"
,'tit,tit. i=- prin uzu,a 9i de simple incoerente in$iruiri de
,,,ri,int". udi"a in SiaNTn BURGHEZE ori in STANTE
gi'tnnsiC;; ;;; gasi adevarate colonii de verbe stind
,lii,t,,ri (e adevdrat; Ee piese ca Epod'd' Feude sau Ston'fd
rlr' lrttttt', ('iIl'('-ti t:omplct ftilit vcrbc''
('il;irrr tlirl /locntri :
Se aqezc sd' ningd'
Ningea
Doream,
Sunt ani de-atunci
Sd, te-ntilnesc
La sfirgit de stradi
Ce dd in cimp.
t,:

Aici numdrul verbelor depageEte totalul celorlalte pdrli
de cuvint.
Citdm gi din pro arte :
Eu scriu
gi, poate,
Trddez
O crizd, morald,
Fdrd s-o $tiu, _
Ar obiecta
Cititorul.
Md,ni,nc
Ca sd trdiesc,
Scri,u sd md,
Deftept.
Nu ludm, oare, contact cu un autentic arhipelag de locu_
liuni predicative ? trxemplele s-ar putea inmu[i. Dar la
ce ? $i, prin as'ocialie de idei, apropierea de acel precept
ai expresionigtilor germani,-'ambilionafi sd scrie uproup"
numai cu verbe, nici nu e distonantd, necum curioasa
ori vrednicd sd mire. La un August Stramm (mort la
1 sept. 1915 in razboi, in Rusia) intilneam :
Durch die Biische winden Sterne
Augen tauchen blaken sinken
Fltistern pkitschert
Bliiten gdhren
Drifte spritzen
Schauer stiirzen
Winde schnellen prellen schlvellen
Tlicher reissen
Fallen schrickt in tiefe Nacht *
(Traum)
* .,Prin tufiguri vintuiesc stele / Ochi se cufundd fumegd
cad la- fytO / goapte clipocesc / Flori dospesc / Mi""r-"
-
i"1-proa-5-c5, ',
.Fiori se plabugesc / vinturi se ndpustesc se izbesc se
umflS / Pinze se sfiqie /.Cdderea i"spaimi"if in;;apte-;Jin-ci.;(Vis).
a6
filrt
Schreiten Streben
Leben sehnt
Schauern stehen
Blicke suchen
Sterben wdchst
Das Kommen
Schreit !
Tief
Stummen
Wir. *
(Schuermut)'
I)ractica Bacorria expresionismul ouant lct lettrc ? Nu'
;ri;t cum nu se apucase sd practice futurismui, atttnci
crrtl in versurile lui vom de'scoperi varietafi ca :
Acolo, pace
Acolo
$i-acolo.
Aeroplan,
Un tren,
Un vapor.
Un monstru
Va fi ucis
De un erou.
Riisuni
Un magnetofon...
l4 is1 c'r'tr
l'(. ('('l ill).
(Morlatrt'd ll).
Alir cuu-r r-iLL se apucase s,a practice da'daismul, Ei totuqi
va scrie
-
iata
-
o astfel de ndzdrdvdnie, care nu e
paralogica decit in aparente Ei nici nu gi-a scos cuvin-
tele din pdldria hazardului:
* ,,A inainta a ndzui I viala tinjeqte / A se ingrozi
opri / A ciuta priviri / Moartea cregte / Venirea lipd !
adinc / Noi / Amufirn." (Melancolie).
ase
i I.t

Un manifest
Iarmaroc
De principii
S-a oplogit
In cetate...
Muncegte,
Pentru ce
RepauzeazE
- Noi nu mincdm
BrinzS,
Cl fructe.
Noi nu complicdm
Manifestul.
Comunicim
Cu partlzani.
(lnf ortnati.ts)
La fel de bine iEi putea intitula primul poerr, Cinenxa
sau Fi.lrn, iar ultima bucat* 'Condilia ulnand, sau Anii
impotriuirii, sau In gura nlare, sau Reportaj at. ;trean-
gul de git, sau putea chiar s-o absolve de vreun titlu'
ca Benjamin Pdret care scria.'
J'y cours
Oi courez-vous
Nulle part
Moi aussi
Alors
Atunci ? Atunci inseamnd cd arta poetica a lui Bacovia
este ceva mai complexd decit s-a admis in genere, cd
Iectura lui se cere intreprinse pe cont propriu, din
perspective noi, riscante chiar, gi cd Ia cazierul inchie-
tudinii, dezagregdrii, defec{iunilor Ei soiului sdu de dez-
adaptat qi dezadaptare, la depresivitatea ce o contine gi
o emane poezia sa existd forme de contrapunct. Prin-
tr-lnseIe ea devine redutabild. Depinde cum citim Ei
uneori cum vrem sd citlm. Cdci tdacd din COMEDII IN
FOND Vladimir Streinu abia accede (in afard de bucata
Nihil, ingdduitd superior ,,sd figureze aldturi de strofele
dim Plumb'6) sd mai dibuie do,ar opt versuri care ii amin*
38
lr"., rlr' ,,starea de emanatie poetica de altadatd((' nurnai
,,1,t ,,,',suri, iar in schimL tiece olimpiutt Jj li"g-.'].,3:-
,itt,,t.,tt',-, Ecou de romanfd, Ecou tirziu, Sd nc ll{ol'"??'
t,, r,,,i,1d., iastel', $i toate,' Ii emento, In J ericire' D:. io::!,
ttii':; irae, Demult, Miazd'zi de uard, Tdcer.e, Versurt'
t,:,',1,,ii.i
'qi mai ales pe lingd -Din -Dremuri,
apoi vina
,1, ig"r nu e de cdutal in gradina lui Bacovia, cirttia'
lr lrir: s5-i cliscute convingdtor ,'eEecul(t, daci eEec .era'
,i ,,,l.esa leclii de distinctie in'comportamentele edito-
li;rlt'. A fost, sd nu uitdm, o perioadd nu scurtd in carc
!r,rrrdeurii avangardismelor' tocmai ca sd scandalizeze
,'
',,,.rtalitatea
in{ust burghezd, pretentioasd si ridicola'
', rrrr intrecut care *ui aZ care sa-qi tipdreasca plachetele
,t,'rrersuti pe hirtia cea mai de mdsline qi cea mai.de
:;r,r'r,iciu, ca sd le imitam limbajul, -qi n-o faceau din
lilrsi nici de gust, nici de stil, nici de cunoaEtere at ce-
i,i'
"" lin de" oriqice ,,toaletd".- Totuqi, zice elocvenla
rrcrlasogului care se inchipuie de gust artistic Ei a cri-
i;,,rtuiiriudi-it Streinu, totugi: ,'Are acest poet
-
n'ry't.
ii,,i:o"lu, ie inlelege
-
specialjtatea supdrato-are a celei
rrrrri desdvirgite nepdsdri fa!6 de volumele sale'
Am cunoscut poeli care, fiind convinEi cd'spiritul lor
,.,,,,1ir.e o activitate nobild, cit mai nobild cdutau sd le
t:i,' '.i o.rt"gerea de versuri. Comandau hirtie de lux,'ob-
ii",'it """tita3
de amatori pe lingd tirajul.obignuit;-in
.l'irEit, hotdrindu-se sd aparh in volum, grija 1or de ca-
1letenie era toaleta volumului.
Bacovia, din acest punct de vedere, este un scriitor
r:ttrios. Toaie volunlele^sale se prezinta mizerabil, qi inca
rrl.il. rlc mizerabil, irrcit nici ntr-i ttinn cititorului sd Ie
rlr,rt,l rirlii. l') ryi irr cil,il.rlrrrl dr' poezio tln poet, car'e cere
('ir t ,'rrttl :;li l'io Iilrliril crr irr11r'i.iin' cleosebitii'(c
Iticlrrl ll;rt'rtvi;1... ttrt 1i-lr t'ollrlttt<litt' hirtic de lux, n-a
;rvrrl, 11t i.ii'i tlt' Lttttl.t'ltt <'tirjlilor ;i ce a mai neglijat el ?. A'
l.ir';r.jrrl ciir anratori" ca si nu le fie sensibilizat magistra-
fitnr tit".ori pipaiiul cu degete -fine Ei cu tactilitdlile
n"ni.,t,ti. Ce judecdtor qi ce-. judecatd ! Oare 'dacd, in
loc de Bacorria, ar fi mai fost in viald Eminescu'- indul-
gent cu indiferenla fald de poeziile lui incit nici nu Et
il-; J";;t vreodatd in vreo carte, i s-ar fi obiectat gi
iui de cdtre micul burghez scandalizat aceleagi vini la

nepasarea fundamentali pentru lucruri de mina a doua ?
Probabil... De ce nu ? $i pe clrept cuvint.
Nu avea haz picabia iind persifla _ insa nu vom
spune pe cine
-
asigurind academic : ,rLa 1:Lus belte
d4couuerte de I'homme est le bicarbonate d"e soud"e$ ?
Exista fel de fel de... comedii, in fond.
.. lrr de gusturi subliri gi de maniere
dimir Streinu, iar despre ei
- tot binele
Depinde
- a$a spuneam, nu ? _ cum
cum vrem sd citirn...
elegante Vla-
!
citim Ei uneori
rrrl.r'-o alta poezie a lui Bacovia (De iarnd), unde intim-
;rirriim replica oarecum a *Corbului", refrenul onorna-
lrrlrcic Ei grotesc Chiar inlocuind pe fatidicul qi solemnul
,tlt't)armor€ aI poetului american : ,,O, corb / Ce rost mai
rr'('-un sufiet,orb... lCe.vine singur in pustiu / Cind anii
lrec cum nu mai qtiu / O, corb ! I Ce rost mai are-un
:,ullet 'orb... I -
Chiar !(
Irdrerile, aqadar, difera in funclie de felul lecturii gi
rlr,Ielul in care vrei sa intreprinzi gi sa reiatezi aven-
l rrr a lecturii.
Sa-l urmdrim insd in continuare pe G. Calinescu. In
continuare, eL spune ; ,,Voin!a poetului de a fi originai
:;c ys6lg in desele schimbdri de moduri poetice dintre
('iuc remarcabila incercarea de poezie populard in stil
lrcrmetic, cu o intilnire absurdd de mitologii Ei geografii
rlisparate, intr-un cintec amestecat qi chimeric,,. gi ci-
tt'aza fragmentar din Furtund,
"ur"
,ru se afla in volu-
rrrtrl COMEDII iN FOND, ci in volumul CU VOI, ,care nu
rrlc ni,mic henmeti,c gi nirmic absur,cl, pentru ca asocialii
rrri|ologice disparate mai incercaserd poefii prin veacuri,
r,;i rlacd numele unora nu ni s-au pastrat, iar ale altoraau
riuriis, e din pricina diferenlelor de talent, nu de reper-
l,rlirr tematic qi de tehnica, nu de mod poetic.
/om mai reveni.
Il,egrefi insa cd, dupd ce nebunii lui Bacovia, la care
r"r'rr mai ingindurat Ei mai receptiv, il impulsionaserd pe
('alincscu sd se gindeascd la Dante, scriind : ,r$i oamenii
rlclircazd, vorbesc singuri pe drum, qi rid in negtire, cu-
lrlirr;i clc rur rirgct intcrn asemenea osindifilor din cercul
irl llt'ilr';r irrlu'rriri t'trrc rrrlir in birl,aia ploaiei:
llr l;rl li l'lr lir pio1gl1il (:olno cani ;
rlr.ll'rrrr rlr:' l;rti luruio :rll' altro schermo;
volgonsi spcsso i miseri profani,' _
clupd aceea receptivitatea criticului igi pierde resursele
pentru alte fragmente bacoviene, etichetindu-Ie de ,,un
manierism insuportabil(. Pe care poet proeminent al cdrei
literaturi de pe lume nu l-ar fi onorat un text ,ca
-
de
pildn
-
Din uremuri, de supreme concentrari gi ilus-
trind tocmai ceea ce il silise pe Vladimir Streinu sd
Cel pulin autorul paginilor de criticd literard. invoca
un motiv .de magS_z,in de galanterie qi parfume.ie, ca
sd.-Ei mascheze facilitatea de a fi rdsfoit'cartea, i"'io"s-o. citeasca. Altii nu au nici macar privilegiui 'Ci
edu_
calia unei scuze.
Cdlinescu r". pllllll* mai pu{in superficiai, ai fi zis,
peste paginite de COMEDII lN FOI+D'(ambiguu fiii" liadmirabil, care gtie.sa-Ei_.joace Ei sd_Ei derutJze
"iiit;.ii;chiar Ei p-e cei mai Eco1iji..j,.fnsa in loc a" Uinit, ii
Y]"9j:ir^ Streinu, preferase... Furtund", care de tulri L.ie
de gasit in volumul CU VOI.
Confundase balcoanele.
Nici foarte marii critici, cind au timp de lecturi, nu
citesc intotdeauna atent.
Sa-l auzim cu propria-i voce, insd, pe Cdiinescu:
,,Aceastd simuialie dd naEtere unui soi db hermeticism
care insd in poeziile
-din urma (Comedii it-t fonay, Jin
:I.^":_d-"
naivitate, cdci acum a dispirut stilul lugubru,
dua la un rnanierism insuportabil...& Urmeazd pa,t"ru cii
tate din patru poezii amintite Ei de noi (De iaind., Vei_
suri, Din uremuri, qi pastel), care nu dovedesc deloc
exces de naivitate (naiv era Calinescu, simulaiia baco_
viand fiind acurn tocrnai aceea de a scenografia naivi_
tate, nu de a o trai) gi cu atit mai pulin mlnierism ori
un manierism nu de toate felurile p1 de toate zilele. ci
califical ca ,,insuportabil(. Se afecta'p" poiigiiL;t l;;";pr-etdrii, a$a cum la Streinu se afecia pe interpretarea
rolului pomadei.
,. Ponderat,. sobru, serios, Tudor Vianu a comparat una
din poe.ziile in proces,
.De iarnd,, cu capodopera lui Edg";
Allan Poe, Corbul: ,,Amintirea lui p6e ni s" i-pun!-!i

marturiseascd : ,,Dupd cunoqtinla noastrS, in nici o lite-
raturd tt-am mai dit peste un poet atit de original'in
r"niti"1u sa poetici Ei atit de puterni'c sugestiv'- t4:*
=a ru"gbu.ce idesea sd articuleze nici versul deplin('?
Iatd-l, e intr-adevdr dantesc -- Ei -rdsund
nu numai ca
dintr'o bolgie, ci ca din tot infernul ; este concluzia, ho-
tarul, recluZiunea de lume ; inlelesurile se fac de prisos
qi ingheald:
E frig, iarn5...
Vreau sb gindesc rla anii mei pustii
-
Nu mai aEtePt Pe nimenl,
Nici o sPeranli,
Nimeni nu mai este liber"'
Vreau sE gindesc 1a anii mei pustii
-
Inchide oriunde,
lnchide uqa,
- e frig, iarnd'
Dacd peste incd Eapte mii"ie ani' .din pricina -]/reun9:
Irugi"ri cataclisme,' dou" atit s-ar mai gesi scris din toati
"t;A
de azi, iar restul ar fi abis, apoi n-umai aceste
.itu.ru .rersuri ar ajunge cu prisosinld si ofere premise
pl"tt" configurarea u[ei incursiuni in concepliile de
via1d, aspiraliile 9i filozofia timpului nostru'
$i, totuqi, cum a fost citit Bacovia ?
Adevdrul este cd o parle a criticilor confundau prea
lesne viala poetului cu opera poetului Ci qy socotit ct-t
o
-"ottg"tiionatd
convingeie ca viala ii influenleazd qi
deterriind prea tare opera' fdrd sd reflecteze ci ar pu-
tea fi qi invers, cd opera lui sd fie mai puternici 9i mai
deierminarrtd, ci aut-arhia operei sd lase anecdotica
'ie-
lii intr-un subsol oarecare' pe plan- secundar, cu o sim-
bolicd de interes doar periferi-. Sigur cd unele detalii
din existenla unui artist, cdldtorind indelung, pril pro-
cese totdeauna zadarnic de pretins cd au 9i cum {i elu-
"iaut"
integral, parvin sd se descopere oglindite in cite
o operd. Dir numai unele, numai citeodatd qi numai in
cliip aqa de specific qi indefinibil de Ia o personalitate
ui6'iti"b Ia afia, incii explicalia mecanicistS, seminind"
""
-io"o-"tele,
cd apeqi pe un buton qi capeli un rezttl-
tat sau ci decupezi-un Cupon dintr-o existenld de crea-
to| si-l cauti dupa o vreme in muzica, in sculptura, in
,,',.i,tif" 1"i, o istfet de explicalie viciazd creierul cri-
tit:ii si verticalitatea sa."R;;";t-*-u p"Uii"at o parte din Jurnal'ul lui Octav
$,,1;1J;, i;rnal de a cdrui importanld timpul va fi
-
cine
iti" :'dOtigat sd-gi aduci iminte cu severitate cind si
,,ina. f.a 3 iugust'1936, $ululiu iEi nota : ,rE -aici
(n'n''
t,i BuEteni) qi
"G.
Bacovia.' Dureros spectacol aI unui su-
il"t;;itigiat, locuind in neEtire intr-un trup- ddrdpd-
'r,ii.
U""l iin'marii noqtri poeli, intr-o stare de zimbi-
r,oare qi in,conqtientd prostratie fizi'c6, de abulie"' E ingro-
zitor [...].((
N-ar"e rost sd intrebdm de ce s-a renunlat Ia rindu-
lile care urmau. ExpJ-icalii se gdsesc' Dar treisprezece
zile mai tirzitt, $ululiu noteazd iaraqi :
..G. Bacovia bea, bea... E decrepit in ultimul hal' $i
rotuqi-bea, bea... In fiecare zi trebuie sd fie scene oribile
ri
"i
in casd. Ea il impiedica pe el sd bea Ei e1 .nu se
f ,isa. alga]tha pare rsortitA pentiu destinul aceista' A vrut
sri aibi un nume mare; il-are !... Poate a avut Ei ambi-
tic sd sprijine un om distrus sufleteqte"'"
Nu i-a* cuttoscut pe Bacovia. Poate cd ardta atunci
,,,1,,, ,ut poate cd d'oai pd'rea aEa. Ori nici n-o fi ardtat
,,;;, ;i nici n-o fi pdrut
-cum
n"'este infd{iEat' Cine Etie ?
Sint'subiectivi scriitorii cind injgheabd romane pe gaire
Io .si trimit la tipar, 'darmite cind-iEi-intocmesc jurnalele'
('t,va exagerare ii trebuie admisd 1ui.$ulu!iu'. gi+l-i11-
rlrr-nt' md--car Ia faptul cd Bacovia ii supravrelure-$te'
r)roiuc itbia in 1957,;dice 21 de ani mai tirziu de la data
irrrcruttitt'ilr,,' ,,'1r,'n,1.,*e de noi' Or un orgqllsP in sta-
r,,;r rl' rrlltt'trtii i,t ,'ltt,' tt. t'sl'e clc'scris in 1936, dacd ar
li lu:.1 llri;rl lrlil tll t'ottsttlltirl';i <listrus' apoi cu greu.ar
Ir rrr;ti t'r'zir;l,ltl, ittt:ii tltlrti dec:cnii, nu lipslte de vicisitu-
<lirri rllstrtlc ;i pcntru cl, qi pentru familia lui' Dar nu
Irslll)l'ir tipului
-acesta
de exagerare' nu.asupra acestei
lecturi vag retorice a relatdrii se cade stdruit. sint citeva
i""."ti, al"te citeva lucruri esenliale care ii scapd iui $u-
i;it".- h;me cd nu se Etie, mai niciodatd nu se Etie
precis, absolut precis, de cdtre un ochi dinafarS, sau de
iat." ',tt auz (iar de multe ori noi, modernii, confun-
ddm ce vedem' cu ce atzim sau cu parte din ceea ce
43

auzim) cind anume sufletul aproapeiui nostru este in-
tr-adevdr naufragiat, cind cineva este definitiv distrus sr,r-
fletegte. Aceasta n-o gtie nici el. Ori, cind o Etie, este
uneori atit de tirziu, cd nu mai dispr-rne de clipa mate_
riala necesard ca s-o_ comunice prezenlelor din lur. Boi_
leau spunea cd : ,,Adevdrul poate uneori sa nu iie v".o-
simil(. Ceea ce mai om-ite, in aceeaqi ordine de iclei, $r,r_
luliu e,ste sd adauge cd motricitatea crealiei unui ariist
d_ispune, pe lingd resursele obiEnuite, de niEte canale de
alimentare cu o viald a 1or, proprie qi in acela;i timp
misterioasd. Poate o, sdminli, care nll dd decit
'plantd,
care este marginitd la regnul ei inferior regnului
-uman,
sd incolleascd gi sa dea rod dupa ce a stat 6 000 de ani
inchisd intr-un sarcofag, fara sa aibd ca omul creier si
funcliunile chiar anulate ale unui creier uman, nrmele
chiar aproximative, Eterse a ceea ce s-a atrofiai sau nLl
s-a atrofiat complet intr-un creier, qi vom admite ce nlt
poate omul, iar nu orice om, _p"l .un ,creator, care cunoagte
altd complexitate, sa-qi contiriue via{a la un mod special
sau oarecare al sau Ei al lumii lui de fantasme, pentru
cd de la o vreme, iar nu de 6 000 de ani si-ntr-un fel
(ins5 cine qtie declara fard oscilatii de cinh ? Ei in ce
fel ? Ei pentru cit timp ? qi cu ce arme impotriva cdrora
9d nu mai existe pentru nimic in lume armd ?) durerea
1-a inchis intre carapacele sa1e, iar nu intr-un sarcofag
cetluit, Ei pentru cd toarna in el zgomot, neant, noap,re ?
$tim-, omul
-
fireqt hotare, destule hotarb, qi
nu dispune de energii care sd nu se ep.oizeze niciodatd,
nu este ilimitat in nici o direcfie, nu poseda forld care
sd se dovedeascd (oricit ar consuma) in cantitdli de ne-
consumat la dispozilia Iui. $tim. Dar nu trebuie sd ui-
tdm totodata cd de asemenea despre om incd nu se cu-
noagte totul, mai ales despre viala centrilor lui nervosi
(a1 cdror numdr iardgi nu-1 putem rosti fdrd eroare), ci
e1 are resurse insupozabile qi cd dincolo de lucrurile ex-
plicabiie gi explicate pind azi, incd mai sint, incd. mai rd-
min destule de explicat. Pentru aceea qi este frumoasa
viala, cd iEi cheltuie misterios misterele gi se pricepe
fdra pereche sd gi le refacd, iscind refete pe care nu i Ie
gtim fura incd. Medicina a inleles unele fenomene. cer-
ceteazd. alte fenomene, igi pune intrebdri gi are proble-
rrr,,lc sale de conEtiinld, neliniqtile ei nu numai profesio-
,,;rlr', insd nu credem cd poate exis'ta medic rnare' adice
rrrr rnedic inclinat sa filosofeze asupra rezultatelor Ei im-
1,;r;rrrilor medicinei, care sd se poatd pronunta cu exac-
irl;rl.e asupra clipei incetdrij procesului de etraborare artis-
tir';i sau mdcat asupra modului in care e1 se produce fie
,1,' r'irtre un subieci, fie in genere. Cum 'degenereazd fa-
, rrlt,iLtile celulelor aI cdror puls qi a cdror emanalie, prin
lrrlririnte secrete, produc predispozilia catre crearea unei
,,pt're de arta ? Iixistd asemenea celule ? Nu. Fiindcd
ritrnci le-ar ave,a toli oamenii. Dar ? Ceva e cert Ei cine
, onsiderd cd se afld inlduntrul iumii artelor fdra sd fi
rrr{c1es cu trdirea sa aceasta, nu se afld, de fapt inld-un-
trirl, ci in afara zidurilor nevdzute ale lumii artelor. Cert
,'r;lc c5, oricit de boinav, un creator poate continrLa sd
llc€Z€, chiar dacd viala, sdndtatea, fiziologia lui sint
rriSte cogm qi cd rezultatele artistice ale crealiei
'',,ie nu se estimeazd niciodatd altfel decit cel mult fals'
plin progresivitatea ce o fac in rdu rdurile care il ca-
lirrzii lrupeEte. Sint doud universuri de la o vreme incolo
lrrrlirlele, gi independente de la un anume punct inoolo,
,lcsi iqi comunicd, deqi in relalie, deqi parlial rude. Vre--
,,',1,r li punctul acela
.se
afld implicate, insd nu-Ei succed'
lirrrr, cu alte cuvinte, operd qi viald locuiesc in acelaqi
lirnp si impreund, qi separat. De de'pendinlele de care-se
Iolosesc in comun (dacd vor qi numai cind vor) nu {u9
lipsir nici fiecare dintre ele in particular' Afard de holul
,rirrlc, clc bucdtaria'dubld, de baia largd qi de alte accese.
lolr1t' <'onrrtne, fiecare iqi are vestibulul, chicineta, dugul
r.;i :rr,p;llri rtl siitt. ('omic'izirm, intrebuinldm imagini de
,,1i,,rrii,,rlr'prrlrlit'il;rlt', r';t si irritl,irrtr <'a viirla qi opera not
'.ri:,1;r r,i rlr'1r,'ttrlcrrl rli irrrlr';lctttlcttl, irrt,r'-o ltlarte aprecia-
lrilii n1,t:iulir. ( )l)('t;r ttlt stt ltrlitt,e, irr ot'ice caz, explica
rriciorl;rl:r irrlr'liritl ttrtlrlai llrin viali. Ar fi prea simplu.
$i plt'rL t,r'ist. I)in cutare material iese cutare lucrare. De
r:o irnii viseazd gi a1!ii nu viseazd ? De ce unii au qi allii
n-au inspiralie ? Ce e inspiralia ? $i visul ce este ? Adicd'
clupd toate ,,defini!ii1e(6 'care li se dau gi 1i s-au dat, care
c definitia 1or cea perfect corespunzdtoare Ei cine le con-
l.roleaz'a traiectele, funcliile ? Dar 'cei care au inspiralie
cle ce nu sint totdeauna inspirali ? $i cind sint ? In ce
45

conditii izbutesc sd fie ? Iar dacd-s implinite ideal con-
diliile acelea
- dar se pot ideal implini vreodatd ase-
menea condilii hipersubtile ?
- e sigur cd porumbelul
Eoaptelor cu har se iveEte ? Ori, citeodata, nu vine ? Cind
nu vine Ei cind vine, in cazul imprejurdrilor identice de
teren ?
lntrebdri... Intrebdri... ,,Mare eEti, pulin pricepi"
-zice vorba populard. Nu exista ultima intrebare Ei ulti-
mul rdspuns. Nici chiar in moarte. SfirEit continuu gi
naEtere continud. Degeaba se amdgea Eminescu spunind :
,,Moartea vindec-orice rand, / Dind la patime repaos((.
P,aleative. Repaosul e somn, somnul reface, ruleta iqi
urmeazd jocul, sufleurii sint la ei in scoicd, repetilia se
reia, crupierii n-au indurare, ciclurile continua.
$i totodatd, 'continud rdnile.
O intrebare e un ou.
Deci un infinit de intrebari care germineazd una din
alta, incdlzite de aripile de clogcd ale min{ii omului. Tot
poezia populard zice :
Badea cu ciubote noud
l,-am trimis in pod la oui ;
Ce pustia zdboveqte:
El qade Ei le clocegte.
Fiindcd a te intreba e ademenire gi ademenirea fdrd zd-
barra ca Ei frunza fdrd pom :
-
de unde ?
Timpul, dacd n-ar fi creditorul curioziiSlii, cr-rriozi-
tatea ar dispdrea din piala.
Viald qi operd
-
un fe1 de Cain Ei Abel ; unul tre*
buie sa moard, dar nu moare cum iEi inchipuie ce] care,
omoard. Ucigatorului ii sint la indemind, cu exceplia-
uneia, toate ipotezele. Una insd ii scapd. EI dd moarte.
Nu Etie insd cit de puternic e lucrul pe care-l dd gi care
nu rdmine acolo, ci se intoarce. Moartea, ca un bume-,
rang, se intoarce. Ea a v6.zut ceea ce tu nu Etii cd a va-
zut. $i iatd-te fdrd ceea ce era al tdu, dar nu mai e cu
tine Ei nu mai este din tine. $i-a modificat conlinutul.
De-acolo de unde cordonul ombilical intre operd gi viald
inceteazd, mai este intotdeauna ceva in continuare. E
miracolul artei. Adevdratul sdu miracol. Al artei care
, portte hrdni din orice' Chiar qi din infern' Ori' mai
r' . si carc se -i;di* prin tactica' orin voluptatea'
, ,rr irlchjmiu utiu,.ri"i"
"""t""ril"r.
sa-iii aI singuratElii
'', ,"'' ,,"*""i;t;i";-i""i;;;;i" ilaudibile in care visul
,. viseazd. Din tine t?^i""""pa sfirqitul durerii' deqi iu
, i
"
;'':;;;ji ql
"cri"aa'-Iar
durerea ta sd lupte' se se roage'
r rlczldntuie increJerea cd existe ceva in om care nu
,,',,,'t'"'"l"}tugi; qi nu poate fi distrus-: omul'
f)e aceera ,p.t,,"unit lJ ba'covia trebuie citit' de acum
, rr rrinte, dinduntrul sdu'
si"i" u"""u -"i spuneam cd arta lui este ceva mal
,,,,','t"1?.'b-#l'""t; ;,iA;rJal de pustie in aparenld'
,;r se salveura ,r""l'itl"it pti" formeie sale de contra-
rruncrt. Una din
"""t'i"Tot-'"
o constituie verbele' Abun-
, l,.rrla verb"tor,
"urJ'i"tpJ
zotZt din vocabularul poetului
i rlintre care cel -uili""""ni este. verbul a Ji' Insesi-
,rrlriiul beton ut*ut-"i^""t["ltt'-Cititorului fdrd spirit
rrurlitic, lucru} ,rr'i i' ilp;;;, Ba chiar nici criticului
.,lrilnuit cu iluzia
"a
itt gulovia e-prea multd anemie gi
;r maiordo*ii rus"il"i"iut-ti-i"d6osebi substantivul Ei
,,1i,';ii;L-eu.""i"-ioil="Ei" sBs de verbe in 2043 de po-
,ilii.
'"intr-Iu, tn 'or'dine alfabeticd qi cu indi'carea' aleturi'
.r rrrrrndrului pozitiiiJr-iiecdruia (urmind sd ardtdm intr-o
,'rii, p-t" "
;=""i;i;;t* ci in ce bucdti. sint ele JoIo-
',ii;, i;'(sej abate^-- 1-, u acorda -l 7' a (se) adduga
-
I. a adormi _- 9, u u-dt""
-
5, a(-gi) aduce aminte --
t, l (sc) aduna
-
;.;(t;i alla
-.
r" i (se;-afunda-- 2'
;r rrll.rtiza
-
I' a
"l;;g;
j- 7' a alerga
-
4' a amdgi
-
if, ;r( 1i) irrninti --"i;'J;-uti'-- I' a-(se) anun{a
-
7' a
;ri);rr. l. I' rrp;iJi
'"4'
' (se) apleca
-
1' a (se) a-
r,r ltrrlr, tl, r' 1"t'; "1"'t'f
i''' - ll' lt apllnc
-
2' a aranja
'" "i'.",, ,,,1,i,,
" ' :t1
"':rl(l('
l-l' l(-|i) ilrunca _- 6' a as-
, rtll.:q I 1r. ;r (:;.'') ;tst'ttttrlt' -2'
ir :lscza
-
1' a ag-
rr'1rl;r :10, it f-''i "ti"J" - l' a atirna
- 2' a (se)
;rlirr. t, a alrpi
'-- 7'"o auzi
- 29' a avea
- L1' a
l,lte - 15, a(-si) U"t" :ot l-- t'-u.b"u - 5' a bijbii - I'
r binttri
- 7, a#;i-"i' a buuui:- 1'u buciuma -- 1'
abura -2.a";i;"
--'33' acduta -7'a
cere-3'
r chema -- 8, a ?itr"r -- i" a citi-10' a cinta ' '?9:
u
cintdri _- 1, a.itil'll 1, a ciqtiga
- l' 3 (se) cldtina
17

;^3^," clipi
- 1, a cobori
-
j, & colinda -_ 1, a com_
!.t1:" -. I, a compun_e
- I, a comunlgs _1, a contra_
culege -_; 1, a cunoaqte
- 4-, a
"rp.irrd"'_i,+,-" .rrg_
I .9, a (se) curma * 1, a da _ i7, u du.i- i _- t,'ideclarna * 1, a defila
- 1, & deiira _ 4, & (sey
-Oe_
m?sc-a
- l, & demerge _ 1, ? (se) denunlu'_ i,
"
a"_
prinde
- 7, d des,chide
- 3, a descifra _ 1, a fsbiaei_conlpune
- 2, d descrie
- 2, d desface _ I, a i.*j J"._prinde
- 1, o destinde
- l, d destrdma _ i. I f."r
fl::1"_o'" ; ]..u deruna
- 1. a d";;;i-_*1,
" i;"i j;1
Dracra
-
t., a dezgheta _ 1, .a diferi _ l, ,& 4s"j Aiscuia
,^-^1:.
a disparea
.- B, a distra
-
1, &'doini'-_-t, ;
9om!t
_- I, & dori._ 3, a donni _ l, o dormita _ l, &
(se) duce
-
52, a dudui
-
1, & durea _ 2, & $"; enerwa
-1, esse._1, o evoca- 2, &exclude_1, a l"i.tu_2,
a explica -- 1, & fac-9 -- 22, a fi _ SJT, a fi atacat _ 1,;(se) fini
-
1, & filfli
-
2, a^ fluiera _ 4, & foqni _'1,
a freca
-
1, o fredona
-
2, afrige _ 1, a fugi __ 1i;
a fuma 2, a fumega
-
2, & flra _'1, a lse) gaii
-
10, a (se) gindi
-
22, a geme
-
10, a gesticuia' --i,
a_gitui
-
1, & grdbi.- 1,_a greEi _ i, u"grsta __ t, Ihamdi
-- 1, B hohoti
-
1, a" hotari 1,"a ieEi _'L,
a (se) ilustro _- 1, a imagina
-
1, & indu,ce .- llu i"t*
-.2,. 1(se) irosi - - 1, a (se) isprdvi
-
1, a iuti _ S.
a (se) ivi
-
1, 3 izbi
-
2, a imbrati;a _ 1, a impinge
-
l, a imprdqtia
-
1,
_o impresura
'-
l, a (se; impuEZa
-^
1, & (se) in-dbugi
-
1, a incapea _ 2, a incJpe '- 1t,
a incerca _- 3, d inceta
-
1, I (se) inchiCe _'B, a (sey
incolaci
-
7, a indemna
-
4, & indepdrta
-
1, a inl
druma
-
1, a indura
-
1, & (se) ineCa
-
1, a infiora
-
1, a infringe
-
1, a ingalbeni
-
2, a ingina _ 2, a
ingropa
-
2, z inmdrmuri
-
7, d (se) innegri _ 1, a
innopta
-
1, a insera
-
1, a (se) inspaimiita _ 2', a
(se) inEira
-
3, z (se) intinde
-
S, d intnmi _ 3, a (se)
intimpla ,- 7, a intirzia
-
l, & (se) intoarce
-
Z, a
(se) intreba
-
2, t intrece
-
1, a (se) intretdia _ 2,, a
(se) intrista
-
3, 3 (se) intune
a invdla .- 3, & invia
-
1, a inving€
-
1, a (se) lasa
-
79, a licdri
-
2, d (se) lovi
-
1, a(-gi) lua'-- 3, a
lucra
-
1, a lumina
-
1, a luneca
-
1, u lr_rpta
-
1, u
(',,) rrriirita
- l, 3 mdtura
- !, d medita
-
),a (se) men-
i,,,,'- 1, a merge
-
3, & merita.- 1, a min^a
-
1' a
i,,i"1i
-'1,
a (seJ mira
-
1, a (se) miEca .- 2,-a mina
r', u minca )-'2, u mingiia
-
1, a mocni -- 1' a mo-
(lrlir'- 1, a mormdi
-
1;a munci -. 2, a mu-ri
-
18'
', ,,,rutira'- I, a (se) naqie
-
), 4 ninge
-
45'.a n:t1
:i, ; ocoli
-
1, a ocupa
-
1, a ofta
-
4, a (se) oplo'gi
l, a (se) opri
-
6, a palpita _- 1, a p51i
-.2'
a pa-
riisi-'-- ), i t.O pdrea ---28, a pasa
-
f, 3 pdqi
-
3' a
;,',tir -
i, a'patiunde
-
2, a fdzi -
1'9 pica
-
1, a
1,ict,a
-
Z, a picura
-
1, a'(se)-pierde
-
7, a pieri
-.2'i, 1,1ti""u
-L-zi
"
plana
-
l,'s nlnta -.7, a pleca
--11',, ir"ipfi-ba -i,
a plinge
-.
UU,^l Ploua -
36, a pluti
'1, i poeti
1,,,r'r'sti
'- 2, u (se)'prdbuqi
-
1, ] prafui -- 1, a pr9-
z.rrta
-
2, a preve'd"u
-
i, a prinde _- B, a privi -- 15'
,, 1l,odr-r""'-
'1, a provoca
-
-7,
a pufni
-
1, a puncta
' r, ; pune
-
ai a (se) purta -- 7, a putea - ^1^9'
u
,,r,'ni -- 4, a ramine
-
15, a rascoli
- 1, a (se) rdslringe
l. a rdsuna
-
6, a rdtdci -- 9, a realiza
-
1, a re--
,',,1,,i,
-
1, a recompare
-
1, a re'da
-
l, vregreta -- 2'
,r l.ic1i
-
,4 reintra
-
1,6 (se) reintoarce
-
1' a re-
rr,r:.,1r'-- 1, a repauza
- I, a (se) repeta
-
3, d repre-
.',',l1', - I', & (se) resflra
-
2, a (se) retrage
-.
1' a re-
{irrt' -- 1,'a revealea -- 1, a reveni
-
5, z ridica -- 1'
r', ,,,r1,'
-
16, a rupe
-
I, & saluta -_ 1, a S-|pa.- 1,-a
:;;rli -lJ, asdruta
-2,&
scdpara- 1, aschimba*2'
rr sritfii
-:J,
a sclipi
-
2, a sboate , l, a scrie
-,19'
a
(.rr,) scrrlir '1, a (ser) scurge --- 1, a sentrmentallztr
l. ;r (:rt') :rlir';i '"1
,' a sinr{i
-
5' a sldbi
-
1' a (se)
:;nrirr( j l, it llottttl'izlr l, it srlt'lli
-
1,'a sosi
-
2t a
,,1 ,,,,, l, ;r :;1,,'l i;r l, ;r irpri ilrri 1, a spune
-
25'
;r :,1,r '1,1, ;r (r,r') r;lirrlit' '|, lt stirlri '- 1, & strabate
I, rr :;lt;ttrttlrr l, ir strigir ' - 1' d Eterge -^1'
a su-
lcli I, a strfla "- 1, & suge -- 1, a sllna
-
21' a su-
lroltrL -.- 1, a suride
-
I, a surprinde
-
I, a suspina
l- z. o sustine
-
1, a qedea
--1,
a qopti -_ 4, a qti
-* 35, a tdcea
-
10, a tdia
-
2, a (se) teme
-
1' a
liri
-
1, a (se) tirii -- 1, a trdda - I, a trage -- 1, a
i,iii
- i, "
ituU,ri
- B, 3 trece
- 46, a tremura
- 14"
rL tre'sdlta _- 1, a tresdri
-
5, a trezt
-
6''a trimite
1B 49

-
2, a troeni
- 1, & tropota
- 1, & trosni
-
3, &
turna
- 1, a tugi
- 3, r3 fine -
2, a line rrninte
- 1,
a lipa - 3, a lirii -
1, a ucide
-
1, o (-Ei) uda
-
1, a
(se) uita
- 25, a umbla
-
1, d (se) umple
-
1, ,a ur,ca
- 3, o urmdri
- 2, a usca
- 1, a vagabonda
-
1, a
valsa
-
2, a vedea
-
30, a veghea
- 2, & veni
- bg, a
(se) veEteji
-
1, & vibra
- 5, a vis,a
- T, dviscoli
- 1,
a vijii
- 1, & visli
-
1, a voi * 4, & (se) vorbi
-
13, a
vfea
- 15, a vui
-
1, a zbvra
-
2, d (se) zgudui
- 3,
a(-Ei) zice
- B, & zimta
- 2, d zimbi
- 2, a zvicni
- 1,
a zvoni (svoni)
- 2.
Ce se observd din aceastd enumerare ? Cd mai muit
de jumatate din totalul inventarului stabilit, un numdr
adicd de 202, printre care verbele (Ei cite comentarii nrr
se pot face, meditind asupra fiecdrui caz in parte l) o
lgQniza, a anxuti, a contrazice, a d.eueni, a imagina,, a
imbrdli;a, a Lumina, a lupta, a mi,ngii,a, a sentimentaliza,
a striga, a suferi, nu-s folosite decit cite o singurd data
in tot cuprinsul celor 250 de"poezii studiate. Un alt nu*
mdr de 90 verbe sint Ei ele utilizate nurnai de cite d,oud
ori (63 'dintre ele, printre care : o picta, a poetiza, a sd.-
rltt(r, a zimbi, a suspina., a descrie, a fred.ona, a medita,
'a pouesti, a aalsa) sau de cite trei ari (27 dintre ele,
printre care multe din sfera senzaliilor auditive : a scir-
[ii, a trosni, a tu;i, a fipa, a (se) zgudui sau indicind mis-
careJ locomolie : o intitni, a ,me;ge, a pdSi, a sdri). La
un loc, vasdzicd, 292 de verbe, peste trei sferturi prin
urmare din totalul de 385, asupra cdrora nu cad sarcini
prea imp,ovdrdtoare. Inseamn,S ca greul tnactiunii 11 r'or
suporta vreo pdtrime din verbele bacoviene. De fa.pt,
nici atit. Existd tin numdr de 38 de verbe, folosiie de
mai mult de 10 ori fiecare qi pe grumajii acestui grup
de verbe, ca pe ni;te stilpi de inaltd frecvenfd, cdroia ii
se adaugd ici-colo cite un afluent mai modest, se spri-
jind solidul edificlu al acestei lirici obsesive, unice gi
acuz,ate mai mult decit se cuvine de abdicarea de la
congtiinld qi de infiltratii nihiliste iremediabile : a fi
(337.), a llrlg" (68), a veni (59), a duce (b2), a trece (46),
a ninge (45), a sta (43), a ploua (36), a cinla (3fi), a sii
(35), a-cadea (33), a dormi (2G), a spune (26), a uita (25),
a gindi (22), a face (22), a suna- (2t), a aEtepta (20i,
rr rrr:t'ie (19), a putea (19),..a-,ldsa !1?J:, "
muri (18)' a da
(17), a ride (16), u---""t'(15)' a Pfivi'-(15)' a bate (15)'
;, irsculta (15), atr"-]"'u'tigil'u;'oiui ir:r"u rdrnine (13)'
;r irrc'epe (13), a pr"lJ'1ir), J-i"ci-iirl' u'ut'uu (11)' For-
rrr,'lc ie.llexive se inteleg de Ia srne'
urmdrind p.ttu"ljiift ;;;i"i de hartd' liniile cardi-
,'rLtc se deseneazS $it;;";";a-"u_"to"n"nt6 rigoare -.91t"-
It,l.ut dominantelor ;";"-;i;;". Maioritatea orientSrilor'
clreilor. temeloruutJ--si"t scrise pe aceqti piloni t':i't'"l
l;'';ii;;.'i,';;;" ;i;";i;i inoinat' neintrerupta agitalie'
l;r"Jiil*"tt.", ttr6"^ a" viaia, a;nutia' veqnicul du-te-vino''
;;;;;;"; ;enzatiilor ioto'" qi optice' caseta cu tremure"
ll,'irrXii,l'.r".iJii: dira"rr"*
-.i-
uidr-", in cdrcatul deviz al
ll tlct jnelor *"t""tofolitu' ;i"tii-"t' jmoietrirea' dar qi
r.cpddarea sterila. ;;;;t;i";;;,- uut"taa''"ltiYlS,"t-:l
i,,.fi;]";; ;iJ, aqtepiarea qi ncaqteptarea' sarcasmur' re-
n untul, mizantropi":";:ffi i;,'i;;f l-t-Eit'artel e qi in deosebi
i;,;;;;; i,,a."ta"ti, a,'p*gii, armonii"' / orice 41" T]l'
lug fdcuto'), recursul ta"clntec -_- supanA adeseori sall'a-
loare $i incd una
'
ai?ttt"
-
f"tmele - de contrapunct u1,"
;;"t;"f' p".-.i
-ua"tl""'a""tuaaia'it"' ot ici cunoaqte'
rsentii eroziunilor'"i"t"t"", qtie c5. are de luptat qi cu
;:'';i';;^;I"-ii ",,
ti"",^aittbtne riscul de a-ei sacrifica
,,.""'r""""i; ;i i'";fiii;";;; esteticd a propriei drame"
5;:5"ft "" a;t-pJ-uttiti"i"t prin care sd le apere de
monotonie, a" insu-po't"Uii' a" disparitie
- si descoperd
.cest artificiu in
"i*f:"*ri"'"".U.ifui.'
care va imprdEtia
olel in toate celuler" lincb' Aproape un sfert din intregul
c'clor 250 Oe poezii cercetate incep din primul. Ier: :u
,'lrii-p"t"t"- ui'""tn"r"i, de cete mii, mulLe ori folosit ia
i;;';'r;;; ;i deartmi"ieri'rnasiv in restul organizat al poe-
zici ce lasd impresia, in schimb, de disparitate ;
Dormequ adinc sicriele de plumb, (Pl'umb)'
Buciumd toamna, -
(Pastel)'
Trec corbii - ah, ,,CorbiiL'
t' (Anxurg)'
E-o noapte ude, grea, te-neci afar6' -
(Sonet)'
50 51

IJinge grozav pe cimp la abator (Tablou d,e iarnd,).
Scirliie toamna din crengi ostenite _ (In gradind.).
Sant solitarul pustiilor piele * (pdlind).
Te uitd. cum ninge decembre, _ (Decernbre).
E toamnS,
"
toinet,
"
,o-n...
-
(Nerai d,e toamnd).
E-n zori, e frig de toamnb, _ (Atean).
Rdsund, clin margini de tirg _ (Toamnd).
Plingea caterinca-fanfari
-
(panoramd.).
Stoa... Si moina cade, apd, glocl... _ (Nocturnd).
Da. ploud. cum n-am mai vdzut... _ (ploud,l.
ly'inge secular, tbcere, pare a fi bine, (ptumb it,e iarnd).
Ningea Uog"t, ;i trist ningea,
"",
ti.rir, (Ma,r, funebru),
Lunecau baletistele albe... _ (Batet).
Eu sunt un monstru pentru voi, _ (Serenaila muncitorului,).
Votn spune c5 toamna a venit... foarte trist _ (Scintei. gat"bene).
E*o muzicd de toamnd
- (Nocturnd,).
r'rrr //i'c pe linge case mari"' citind pe nu
,'.riir/ lingir un gard r:upt,
-
(Frig)'
, r,r lrititcind in noaptea cetalii, -
(Nocturnd')'
'l'rr'r' lrurgheze co orate -
(Arnurg)'
'!'r'ttoi (r$tepta, intr-o zi, sau intr-o noapte oarecare -
(Vae sot"t')'
:'-/li lird noim5 catedrala -
(In altar)'
lltr, trebuie se beau, si uit ceea ce nu gtie nimeni, -
(Poemtt
f inalit) "
l'o(tabond.ind. intr-un amLlrg blond,
-
(Sepulc're uiolate)'
t,acLizeazd, Iuna
-
(Serenadd,).
I,l tlig. iarnd.. -
(Din uremuri)'
.S-a ciits albastrul cer senin -
(Ecou de roman{a)
.Srrrzau lambale, tirzia noapte"' -
(Ecou t|'rzitt')'
Ni roi I'ua din cer
-
(Vreodutd)'
('rrro zilele spre cimitir, -
('l'rec zile)'
'l'r,'r't tttl. pe- strada L.r, -- (l)atrttr'll)'
.Srr,nf clipe cintl loitl,t'lc ltm..'
-
(In fericire)
Ascutam' act'lc poveqti,
-
(Controuersd)'
Eram si te-a$tept prin parc,
-
(Requl'em)'
Nu trebuie -
(Sine die)'
gtiu cine... (intre
zidut'L)-
Dd foqnet frunza mdruntd
-
(Got).
i[d, prdfuise timpul dormind peste hirtii...
-
(Urnbra).
$i ninge-n oraqul mare,
-
(gi ninge...).
Ili aduci aminte ziua cind !i-am spus cd eqti frumoasd,
-(poueste).
52
53

Ntr, cigtig
-
(Perpetuum mobile).
Cind trec
-
(Hibernal noptat).
Cintau
-
(Modernd.).
Priuegte savant
-
(Glossd).
Se aqeza sd ningd
-
(Boemd).
Nu $tiu dacd
-
(Stantd. medie).
Tii minte ?
-
(Incid,ent Ia bal).
'Voi a-asteptali
-
(Mitologie).
Naiul fluiera -
(Jurnal).
..-
.. :
EtL scriu
- (Prci arte).
,,.Stl" ui ei'- (Otn'erplordri).
Nu-ti mai, pot cinta
-
(Vanitas).
,Fugea vagonul
-
(Din tren).
Ninge in satul
-
(ln sat).
Voiesc sd cred
-
(Stantd oeche).
lti place?
-
(Chi,mi.e).
.E frig la cimp...
-
(Pastel).
.Sd.-mi ci,nt
-
(De reuelion).
E fals de la o vreme
-
(Verset prozaic).
Tncearcd
-
(Li.beld).
)Mi-am realizat
-
(Cogi,to).
I-)ai de poeme concise' de cite E sau 9 versLLlri" in cart
int cite 17 verbe :
Md' prd'fuise timpul dormind peste hirtii
Se intind'ea noianul cle unde nu mai uii ;
O umbri, in odaie' Pe umeri m-avdsa -
Ved'eam ce nxL se ued'e' uorbea ce nu era"
- Poli' sd' te culci' e ora 9i noaptea-ntirziat[
Vei scrie' altb dat6' orice' si tot nimic'
O umbra egIL acuma' Ei Pot sd' te rtdic
Lasina oct'aia goall' Fi iampa afumatb
(Jmbra)'
Cind ooi Ji liniqtit' t:oi scrie un vers
ln care ae[i oed'ea cd sunt pdrdslt -
Voind' sd' d'escifrez ceea ce era tters
AProaPe, nu mai Qtiu ce-dnl Doxt"'
Plinrlittd', ml-am spus sd nu mai pl'ing
-
Eu aueatn"'
Cine n"tai gtie' Sl e!' ce g|'ndeant
Attddati, in cring !
Voi scrie un vets' cind' uod fi' linistit"'
(Destu'L).
Dai de strofe ulcerate' ale unui distorsionat Ei afa-
zic, insli ctl citc 9 verbe :
Attt ttilul tl;rcji rrlcr1 " incl tot md tubesc"'
,'iril (r./il'lli lll litrrp' ocup Si un loc'
l)lrt' il'inrlttL aytasd cu greul siu bloc"'
E nltmai ued'ere"' nu rnai pot sd uorbesc"'
(Dimineafd')'
Asculti confesiunea epuizdrii totale' dar cel ce' nLl
T:i
p""i" "",ui ry,"t:.'il
;lltl,: ;t #l#.'ffXll?t,ui,3"ii;virli Pe cimpul ct
#:# "i.J?atl-tJ
autoftagereazl' Ldsindu-se compa-
54 55

sionat, vrindu-se cainit, solicitind afecfiune, el imbracabereta Ei jacheta unui enJant g(tte. Si,irrlalif"'J;;fi:date de verbe. Verbele u.ita ,i morbid, ,rr. ,p""i.of,".l1.,macerat, un depresiv mai pulin depresiv, ,"#;;;;,;|;tral qi morbid in realitate- decit s_a acceptat in genere,
decit s-a crezut pind acum. fUa.u, ceva mai pulin. Iltrddeazd verbele. Toata canavaua mindrii, p"fi..rlrJ.ii,irosirii continue .i. tol montajui
-inaa'aptarifor,
incomple_titudinilor, discontinuitdliior,'";di;i sint patronate ma_gistral, de ta un nivel cantiiati" qi-artitu,Cinaii;-;;.;'Ju
un maestru al simuldrii gi trucajului. Aglo_;;";;;' J;lacrimi,, de igrasie,^ de sclitudi;;;';; tristele, de ptoaiegi de ninsoare, Ce frig, de pustiu, JJ agitalii gi dementaricoqeazd nu in monotonie, ci in retorism, monotonia eadesea doar anarentd, murriurismui
-
aou, aparent. Atitde sublimata qi parcim.onioasd-;"
-;;
pare, pe cit gi esteintr-o considerabila mdsurd, toiuqi-iiri.a bacoviand s_arscuza anevoie de ur &flurner.inflationism d u";i;;.; .iaceloraqi proceclee de regie
"".".i" au;;;"; ;;;;'ff;,Jlriale, instrumente qi
"rihi.ru "uru
1.r_u., suJerit pic deremaniere, dacd ea nu gi_ar corecta printr_un artificiude excep{ionata intuili" dorulu;;"q,; poetul transformdasuel r,apoartele, ridi,cd fa patrit-pui"r"a de Eoc a unorsolulii tehnice care
.pdreau' farj ;;;-
"" viitor, sacrifi_cate. Sint termeni_cheie, sint form"uiAri piastice cvasi_asemdndtoare, sint accente nu numai tonice Ei insistenleperpetue care parvin sd excedeze la un m,oment dat ca_pacitatea cle receplie. Autorul a livrat mai mult decitnecesarul. El retorizeaz6t fdr6, sd pard cd o face ,r"uperui,tocmai fiindcd nu foloseEtu u.*"1" retorlcli clasice (bom_
basticismul, discursivitatea, capta."u- b.rrruvoin!ei, tobelemari, sfordielile orale qi- ingdiate;,
"l tonul extenuat,disparent, suspensiv, un fel ae stare distroficd a limba_jului. De aceea nu arunci cartea din mina ; ai avea toatemotivele exterioare sd te dispe"."ri au ea, gi nu te ciis_pensezi ; e in fiecare om un samarinean disimulat, carese mdgulegte cu gindul cd va salva de la inevitabii peun semen
- gi apoi in cazul acesta e vorba $i d" ;ri;,
, rrrc complicd lucrurile. Re,curgind Ia exteriorizarea prin
r','lrriri melancolice, afectat depresive, a unor secvenle
lrlic:c aproape identice, a unor conglomerate de vaiere
:,;i t:onfesiuni tra prima privire de o extremti gi jenantd
rrrrptie Ei posturd a sincerit5lii, incit pari a te gdsi intr-o
r,r'r't.ie chirurgicala sau intr-o sald de diseclii, in reali-
l;rt.c fruct al simularii parliale Ei nu intotdeauna conEti-
.rrte (fiindca Bacovia va ajunge sa simuleze qi fard a se
rrrai control,a, dintr-o recomandare automata, exerciliul
irrlrindu-i in obiqnuinld Ei obiqnuinla devenindu-i na-
l.rrra), dintr-o metodd care a avut Ia baza o intuilie ex-
t,r'aordinard, un infailibil instinct artistic, ajunge 1a un
1>r'ocedeu deliberat, iar mai tirziu il va asimila qi pe
iLcesta, intrindu-i in rutina, devenindu-i conatural. Ca-n
rrrccanismul reflexelor condi{ionate, odatd oblinute prin
citeva elemente qi manevre citeva din efectele Ei rezul'
l.atele scontate qi rezultatele mullumindu-l in secret, ca
sa 1e aibd mereu in continuare, sigur qi de filie::a ce
rlucea la oblinerea lor, va sd abuzeze de copiosul credit
;i de culanla bine controlata a lectorului, pe care il
('unoaEte acum fard greE, ii va supr'asolicita elasticitatea,
yrrrterea de absorbfie, de toleran[a 9i va incepe, in contul
lor, fiindca gi cititorul a suportat un reflex condilionat,
sau fiindcd l-a admis, va incepe sa emita mai mult decit
o in stare sau este indeobEte dispus consumatorul sd in-
gurgiteze. Retorismul lui Bacovia aici apare. Dar e re-
l,rirjsnr, nrr doar manierd. Spre a qi-l ascunde, fiindcS se
;l,it' vrrlncr';rbil, ltoctul intervine cu artificiul concentrarii
1i rrrirsiilii tlt' vot'llt', <'iit'c din pricina permanentului sdu
lrrrrrt,rrlo, lrlir;:rl, irr prirrr-plirrr 1i irtnigelnic, nici nu e se-
r;izrrt, iniliirl. Sinl, itc:t'slc abilitali ale unui fin vrajitor,
c:ontlarlorturile lui, calea sa de a contracara ceea ce pare
sau chiar este carent, friabil, macerat, supus eradicarii
qi excavdrilor inlSuntrul lirismului sdu'
Descoperi strofe fortificate cu aproape 500,/6 verbe Ei
in care lapsusurile vitale, epuizarea afectatd, extinclia
sint subteran contr,azise de un tor.ent de ,rpovestire(( coe-

rentd a lamentdrii, care nu-Ei economiseste nici efortul
de a furniza detalii :
E o vibrare de violete,
Trece qi Ea ;
Ag urea,
Dar nu mai, pot s-o salut ;
Oh. si cum a trecut,
lntr-o vibrare de violete.
(Nerui, de pri'mduard).
,rBolnavul(( acesta care nu s-ar zice cd nu are nevoie
de linigte si de menajamente se obose$te sistematic el
singlrr, ca se demonstreze cit e de surmenat gi de neli-
nigtit, s-o dernonstreze insd. neapdrat gi programatic, Ei
ca sd nu menajeze la rindul sdu niciodata pe cei preve-
nitori cu dinsul.
El ar suferi, dacd n-ar mai suferi.
Ca-n masochism. :r '
Unul din aspecteie retorismului bacovian, oblinut
prin accentuarea etaldrii stdrilor de sfirqeald, de extinc-
!ie, il constituie apetitul de demonstr,abilitate continud
qi de autoprezentare : eu, eu, eu. Sau impulsul de a
dovedi cu sine, ca epicentru.: ,rEu, sunt un monstru pen-
tru voi(' (Serenada munci,torului,), ,,Eu trebuie sd beau,
sd uit ceea ce nu Etie nimeni" (Poemd Jinald), ,,Aici sunt
eu, I Un solitar, / Ce-a ris mereu / $i-a plins amar(
(EpitaJ), ,,Un hoit, un corb, un cimp Ei eu(
-
(De i,arnd),
,rErL ntJ te mai vdd...'( (Ecou de romanld.), ,Eu scriu / $i,
poate, I Trddez I O crizd,'morale, / Fara s-o gtiu('
- (Pro
arte) ebc. Poetul duce nostalgii actoriceEti, se vrea su-
biect al interesului, daca nu are cum fi la rampd qi
aplaudat ; se doregte compatimit. Mdcar atit. Sau co-
mentart. Aici, poate, 'Ia capitolul compasi'unilor, n-or fi
prea mulfi pe un loc, n-o fi poate o prea imare concu-
renfd. Dar compdtimit continuu, comentat continuu. Un
Iov al destinului, un destin care se comportd prea sever
cu o victimd prea neinsemnatS, Ei aEa supurind, suscep-
tibiid chinului indelung, aproape fdrd permutatiuni.
Fiindcd dincolo de simulare, de care ajunge sa nici nu-gi
mai dea seama, in el este realmente un sfirqit continull,
o rrgol'li€ fdra liman' Salariul torturii' ca si aI autotorturii'
r,rr. lir Bacovia staril!-se
-complineau,
nu e de invidiat'
'l'ol,rtsi. chiar si .p"iu
"t""sta'de
retorism cere o toni-
,
';l;"";;;;;ti'
e! 'incd una de Iung metraj'
Oricit ar pdrea d"-"tttioi, de neconceput' ei1 bine'
rl,,,''itia
-o-ar"
irr-ta. e avut-o' Ceea ce refuzase sa prac-
li(.c la bard, dintr-o^i-ptopoietate de aderenle' dar qi
,ii"tr- ascunsd aristocralie a persoanei ; din incompa-
ii[iiit"t"-"" sine, dar qi din timiditatea de sine' va prac-
|i;;'il-p;;rii tii l^"i' '"io'ism
duplicitar aI exhibdrii
si,irrilor deficitare, i"ftiU"t"' E frustrat, i^nsd^ i5i lip?^,i:":;
i;';;;;. Se refuleazd. obiecteazd lunrii in.rel $i :ltp :i
,''f""rt* 1ii estel deposedat de succese' de bucutre' oe
tlragoste, de bani. f" t"tp""t, de .sdnatate'
de incredere'
ii,,'3roirlt"; J" il;;4ie, de'prieteni, 'de capacitatea in-
i."gt"fi-^"'.i-turilor, de cite 9f mai cite' insd -are
puterea
,'i"-^u^ oniu"ta.' Reproqeazd oricui, tuturora' durerea sau
<lrrrerile la care
"rtl-"upti",
un captiv. pe viafd. Dar poate
il"":l1Jti xu. Nu, acolo unde nocivifatea e struclurald'
lrlcstemul sau raui congenital' tarele niste daturi meta-
fizice, incurabile in siie. Deci, esenll"i'
="i:.1:="1,
t:;
I'r'rd. E1 suferd,
-
dar vrea sd se Etle ca surera Fr L'd
so qtie cd se qtie aceasta'
O rePlicd in recurs.
Mai ie scurt, conqtient sau nu, sconteazd publicitatea'
n"oifiie'- de public-.- irrin metodeie sale, de autoflagelat
/insi si llasetatoare' pind Ia urmd' pentru creditorii sdi)'
i;';; ll.;tillesitim. Un drept aI lui' Recompensd pe care
ii-,, ,,,',,.iti ain cr:onomii personale, puiine' insd exis-
Ir'tt I.r'.
( )lrilrlclr' :,ri :;r'ttlitttt'tt'l t'lt', t:ir ;;i banii' existi prin.in-
lrllrttitttrrtr'. r'l rt ;l'ir' ; prirr tl.l tllilr('' sa-gi asigure- n-igte
',{'nlir)t'rrlt' rlitr 1,,,.it'"' ittrtlitoriultti' Cum ? Dind pina Ia
,'xt'cs itrtt ctrtrin!arc almelor de care.. dispune incglti;
nen[ci vcrbale. caci
- in alara de autism
-
lJacovla sr
vorbegte. aqa
"u-,
in alard .de impietrire 9i statism' el
se Ei duce qi vine intruna, intruna'.
Abundenla exclamaliilor intilnite in opera -
sa' a vo-
cativelor, a imperativelor, ca qi formele de dialog provo-
cat, cu fiinte sau cu lucruri, necesitatea peremptorie de
u ilotni, de a vorbi cu glas tare, chiar Ei singur pe strada'

de a vorbi fdrd gir, Ei fara oprire, de a rdcni chiar, saur
de a ridc ostcntativ, de a perturba indiferenla din jur,
iLvcrtizind pe indilcrent cine cd oricine poate fi qi aga,
ca cl, danrnat, acestea provin dintr-o sete de s'alvare
(iar'() nu sc intimpli, provin din disperare, din ideea drep_
l.rrlrri sinr lar apdrare Ei Ia iluzia cd intr-adevar cazul slu
line dc o semnificalie, ca eI meritd sa fie adus la cu-
nogtinl,a,1umii, a unui public dac6 se p,oate cit mai nu_
rneros. Cineva, din to!i, o sd inleleaga. O o qansd. O
;ansa creatd. Daca un om inlelege, qi dupa ce inlelege,
9l n-o-sd se supere cd autorul a folosit un truc, s'e riai
intimpla, a fdcut_-o pentru o cauzd, cauza era importantd.
Altminteri ce solulie ar fi mai avut ?
Un alt mare bintuit qi damnat, Antonin Artaud. a
lasat aceste insemndri, indicate sd fie cu un rost aI io_t.
aduse in sprijinul tezei p,ledate aici :
,,Auant d,e me suicid,er je demattdrc qu,on m,assure de l,dtre.
je uoudrais Atre sttr de Ia mort. <:.i:. r
Par le sulcide, je rdintroduis mon fl,essin d,ans Ia, nature, je
donne pour la premidre fois aur choses Ia forme de nta Do-
Iontd. Je me d6.Iiore de ce conditi,onnenxent de mes organes si
rnal ajustbs auec n1,on moi., et Ia ui,e n,est plus pour moi un
hasaril absurile od, je pense ce que l,on me donne d penser. Je
choisis alors ma pensbe et'Ia direction d,e mes fo|ces, de tnes
tend,o,nces, de ma r,alit6.
Car Ia uie elle-m€me
aucune espbce d'existence
n'est pas une solution, Ia uie n'a
choisie, consentie, d,6tern"ti.nde.
Le mal est ilLposd inbgalement dans chaque homme, cornn'Le
I,a clenie, catnrne la folie. Le bien, comnxe Le ma sont Ie T)to-
tl,tti,l, cles circonsts,nces et d,un leuain plus ou moins agissant.
Notr.s ne sonl,rnes que des arbres aprds
baltlent,crt.l inscrit d,ans un code quelconque
racc (lu( ja nte tuerai un jour donn6.
tout, et iI est pro-
de I'arbre de m,a
60
I"id,6e m|me d'e La libettb d'u suicid'e tombe colnnxe un o'r-
Itrr, coup6. Je ne crde ni' Ie temps, ni Ie lieu, ni les circonstd'lrces
rtr, 'morl suicide.
IL a d'i,sposd d,e moi jusqu'it' l'absutd'e, ce Dieu; 1l m'a m'ain-
Ir'rtu uiuant d'ans un aid'e d'e ndgations' d'e reniements acharnes
rlLt moi-mAme, iL a d,6truit en moi iusqu'aux moindres poussds
LIc La uie pensante, d,e la uie sentie. IL m'a rbduit it' Atre comme
utt, automate quL lndrche, mais un automate qui sentiraiL Ia
rrLp[ure de son inconscience.
Dieu m'a plac6 d'ans t'e d''Asespoir conrnxe dans une constella-
tion d,'impasses dont Ie ragonnement aboutit a moL Je ne puis
ni tnourir, ni uiure, ni, ne pas ddsi,rer d'e mourLr ou d'e uixre'
Et tous les hommes sont comme moi."
In orice caz, Bacovia era in mare mdsurd ca Antonin
Artaud, din acest punct de vedere. $i poate !a. Et {i"
altele citeva. Nu putea nici trdi, nici muri, nici dori.de-
titritiv, nici alege intre viald Ei moarte' El se sinucidea
in fiecare zi cil,e putin' zllnic'zvircolindu-se' Se po3t9 ?
,Cu pulin nenoroc' se poate. B-u1yl Dumnezeu i-a ajutat
;;,ii;i Ei a" data aceasta : sa fie vegnic un vaier' Ba-
;;;; ,t,, in.""r,"6 decit (qi ne incomodeazi Ei asta"') -sd
facasdsecolportezecil'maimultbuletinelestdriilui
"fi"i"",
intocmii cum un incarcer:at ar incerca sd trimita
i"-ii,'i" i"telii rbine capsate' mesajele sale 'S o S' Caci
urmdrite dintr-o anume perspectivS' numeroase poezll
it" t,ri ce-s altceva decit niEte abia disimulate buletine
medicale ? Ca vrea sd impuie urechile cu ele ? E soarta
i"i qi ;oa"I ales de el ca- !e qi-g joace' Chiar dacd viala
n-ar avea nici o ratiune, chiar dacd ea n-ar fi o solulie
<li"a"a n-a fost ,'nici aleasa, nici consimlitd, nici deter-
rlinatatt), Ei inca trebuie incercat ceva pentru.noit^,9i
,-r., o.ic", trebuie incercat maximum ! Numai cd de atitea
;i'"tll;; ori Bacovia risipeqte mai multd energie spre
a fi consecvent cu detaliile variantei de portret cavernal
ut"".a, varianta pe care gi-a improvizat-o in mare parte
;i;A;;, decit sa-gi dirijeze energia in direclii curative' in
sen"sul. ameliordrii caren{elor aCelui portret, in proporlia
61

Caraion Ion - Bacovia. sfarsitul continuu

Caraion Ion - Bacovia. sfarsitul continuu

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Caraion Ion - Bacovia. sfarsitul continuu

Similar to Caraion Ion - Bacovia. sfarsitul continuu (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Caraion Ion - Bacovia. sfarsitul continuu