Cockren - Alchimia (maestrul si marea opera)

tsBN 978-973-1 1 1 -4', 0-1
,llJllillllllll|l[illlLl[il

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romlniei
ARCHIBALD COCKREN /
ALCHIMIA (Maestrul gi Marea Operi)
trad.: Ana Precup; Ramona Ardelean;
Bucuresti: Herald, 2005
rsBN 973-7970-20-9
I. Precup, Ana (trad.)
II. Ardelean Ramona (trad.)
133.5
EDITURAHERALD
O.P10- CP 33, Sector II, Bucuregti
Tel.: 021I 3194060 sau 021 I 3194051
Mob.: 07441888388
Fax: 021 I 319 4059 sau 021I 3194060
e-mail: offi cepediturah6rald. ro
internet: www edituraherald.ro
Sir Archibald Cockren
ALCHEMY RED ISCOVERED AND RESTORED
With an account of the extraction of the seed of metak
and the preparation ofthe medicinal elixir according to the practice of
the hermetic Art and of the Alhahest of the Phihsophers
@ l94l Sir Archibald Cockren
First published by David McKay Inc., Philadelphia.
ARCHIBALD COCKREN
ALCHIMIA
Mersrnul gr MAREA opERA
Tiaducere din limba englezi:
ANA PRECUP 6. RAMONA ARDELEAN
EDITURA *b HERALD
Bucuresti

Redactor:
Radu Duma
Grafici"& Design
Seguro CMV Srl.
DTP:
Teodora Vl,id.escu
Lector:
Laura Cucinschi
Tehnoredactare computerizati:
Seguro CMV Srl.
Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei cirgi nu poate fi
reprodusi sau transmisi sub nici o formi ;i prin nici un mijloc,
electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, inregistrare sau prin orice
sistem de stocare a informafei, frrI permisiunea editorului. Edigie in
limba romXnl publicati de Editura Herald. Copyright @ 2013
TABULA SMARAGDINA
(Tabla de Smarald a lui Hermes Trismegistus)
Textul de mai jos este indeobste considerat ca figurind pe
Thbula Smaragdina 9i poate fi intAlnit in manuscrise foarte
vechi redactate in diverse limbi: se spune ci a fost descoperit in
Valea Hebronului, dupi Potop.
,,intiiul. - Nu spun lucruri ndscocite, ci ceea ce este sigur gi foarte
adeudrat.
Al doilea. * Ce este dedesubt e lafel cu ce este deasupra; iar ce este
deasupra e k fel cu ce este dedesubt, pentru a implini
miracolul unui singur lucru.
Al treilea. - $i dupd cum toate lucrririle au fost create printr-un
singur cuudnt al Unului, tot ata toate lucrurile au fost
create din acest Unic Lucru, prin adaptare.
Al patrulea. - Soarele ti este tatd, Luna ii este mumd, Vkntul l-a
purtat in phntece, Pdmlntul ii este doicd.
AI cincilea. - El este Tatal in*egii perfecpiuni a lumii.
Al gaselea. - Puterea lui este fdra margini de-i preschimbat in
pdmdnt.
Al gaptelea. - Separd pamkntul defoc, subtilul dr grosier cu bdgare
de seamd ;i cu judecatd.
Al optulea. - Urci cu ceA mai mare chibzuiald de la pdm,4nt la
cer fi apoi coboari iand;i pe pdmhnt si suinge laolalti
puterile lucrurilor superioare si ale celor inferioare.

6 Arcnrrrara. Nraesrnur qr Nranra opsR;.
Astfel uei dob,hndi slava intregii lumi, ;i tntunericul se
ua depdrta de k tine.
Al nouilea. - Aceasta are mai mub,i t,irie decdt taria insd;i, cdci
stdpAnefte orice lucru subtil, ;i poate pdtrunde orice solid.
Al zecelea. - Astfel a fost reatd lumea.
Al unsprezecelea. - De aici purced minunile aci infipi;ate.
Al doisprezecelea. - Iatd ?entru ce sunt numit Hermes 7/isme-
gistus, au,Lnd trei pdrpi ale fhsofei lumii tntregi.
Ai treisprezecelea. - Ceea ce Arn aaut a spune despre lucrarea
Soarelui este complet. "
h{t-# im
;: z:, !!or;;r' t :; : te@
trr",;'fut:g*':
fr-";J lc:i# jit grt:;'tffip,;,{iiir i ;q
'Yk.-+nie
k fyri, d;?rratrJ *r,i',:

Capitolul l
r
INCEPUTURILE ALCHIMIEI
Pentru cei mai mulEi dintre noi, cuvlntul ,,alchimie" esre
asociat cu imaginea unui laborator medieval, oarecum sinistru,
in care un vrijitor bitrAn, infhsurat intr-o pelerin5. neagri., sti
aplecat peste oalele de topit si alambicurile in care urmeazi si
prepare Piatra Filosofali gi, odati cu ea, si descopere formula
elixirului viegii ;i a transmuti.rii metalelor. Dar nu se cuvine si
trecem atat de usor cuvederea gtiinga insisi sau, mai curAnd, arta
care a cAgtigat de partea sa devotamentul constant al oamenilor
de culturi si interesul popoarelor db pretutindeni, de-a lungul
a sute gi chiar mii de ani, cici inceputurile alchimiei se pierd,
intr-adevi.r, in negura vremurilor. O astfel de qtiingi inseam-
ni mult mai mult decAt aparentele niscociri ale unor bitrAni
excentrici.
Care a fost, insi, motivul ascuns in spatele eforturilor
constante, al ribdirii neobosite in dezlegarea misterelor, al te-
nacitigii gelului in faga persecuflei si a ridicolului de-a lungul
nenumi.ratelor secole, motiv care l-a determinat pe alchimist
si-gi urmeze neabitut drumul siu bine stabilit? Cu sigurangi
ceva mult mai important decAt vanitoasa doringi de a transforma
metalele debazi, in aur, sau de a prepara un medicament care
si.-i prelungeasci. scurta viagi pimAnteasci. Pentru cei dedicagi
alchimiei, aceste lucruri contau prea pufin, iar din relatirile
viejilor lor, afli.m ci, aproape fhri excepgie, ei erau interesagi de

12 Alcurrura. MAESTRUL sr MAREA oprni
lucrurile spirituale, nicidecum de cele materiale, trecitoare.
Acesti oameni erau, mai curXnd, inspiraEi de o viziune - de vi-
ziunea omului perfect, a omului eliberat de bodi si de limitele
facultipilor sale mentale si fizice, stAnd asemeni unui zeu in d,e-
plinitatea acelei puteri care, chiar in clipa aceasta, rezidi. in stare
latenti in straturile profunde ale congtiingei umane. Este vorba
de viziunea omului fbcut dupi chipul si aseminarea unicei
Vie! Divine in toati PerfecEiunea, Frumusegea si Armonia sa.
Pentru a ingelege si preEui viziunea acestor adepgi, e nece_
sar si. prezentim, pini la un punct, istoria acestui ,,cult',. Vom
face, asadar, un pas in trecut pentru a arunca o privire asupra
acestor oameni, asupra muncii si idealurilor lor si, cel mai im_
portant, asupra foloaselor pe care munca lor de o viaEi le-ar
putea aduce celor care astizi catti cunoagtere deplini si orizon_
turi mai largi.
Astfel de referinge gisim in miturile si legendele din China.
Urmltorul citat, dintr-o carre scrisi de Edward Ch. Zerner,
fost membru al Biroului de Istoriografie al guvernului chinez,
provine din vechile scripturi chineze:
Chang Tho-Ling, primul patriarh taoisr, s-a niscut in anul 35 d.
Ch., in timpul domniei implranrlui KuangfuTi din dinastia Han.
Locul nasterii sale este desemnat diferit caT,ien-mu Shan, nOchiul
Muntelui Ceresc,, in Lin-an-Hsien din provincia Chekiang si
Feng-yang Eu in Anhui. S-a dedicat in totalitate studiului si medi-
tagiei, refuzlnd toate ofertele de a intra in serviciul Statului. A
preferat sI stea in mungii din China de Vest unde s-a ad.incit in
studiul alchimiri gi in cultivarea inaltelor virtugi: puritatea si puri-
ficarea mingii. in mod misterios, a primit un rratat mistic atribuit
lui Lao Tzu, ale cirui indipii urmindule, a reusit si giseasci Elixi_
rul Vielii.
Acesre indicii demonstreazi cI alchimia a fost studiati in
china odati cu inceputul erei crestine, insi originile ei trebuie
ciutate intr-o perioadi mult mai indepirtati din istoria chinei.
Isronre 13
Din China rrecem acum in anticul Egipt, acolo unde al-
chimia - sau stiinpa ce avea si fie cunoscuti in Occident sub
acest nume - s-a ni.scut. Marele inigiat egiptean (Thot), numit
de ci.tre greci Hermes T/ismegistus, este considerat a fi pirintele
acestei arte. Despre el se stie cd.ar fi triit pAni in jurul anului
1900 i. Ch., fiind deosebit de apreciat penrru ingelepciunea si
iscusinga sa netntrecuti in operagiile de descifrare a tainelor na-
turii. Dintre lucririle care i-au fost atribuite, doar cAteva frag-
mente au sci.pat de mAna distrugitoare a impi.ratului Dioclegian,
in secolul al III-lea d. Ch., si anume: Defnipiile lui Asclepios gi
Diuinul Poimandres. Daci ar fi si judecim dupi aceste frag-
mente (ambele pistrate in latini de Fianus si traduse in englezi
de dr. Everald), ar pirea si fie o pierdere inestimabili pentru
omenire faptul ci nici una dintre aceste lucriri nu a supravie-
guit in intregime.
Renumita Tabuk Smaragdina (,,Thbla de Smarald")r atri-
buiti lui Hermes am prezenrat-o la inceputul cirgii pentru ci.,
desi este dificil si dovedim originea r",.."i.pr.rinti un exemplu
griitor de vocabular hermetic. in legituri cu originea acestui
rratat au circulat mai multe istorisiri. Una dintre ele spune ci"
bucata originali de smarald, pe care au fost inscripgionate pre-
ceptele cu caractere feniciene, a fost gisitl de Alexandru cel Mare
in mormAntul lui Hermes. in edigia Berne (1545) a ci4ii Summa
Perfectionis, versiunea latini apare sub titlul:
,,Thblele de Smarald ale lui Hermes cel de Tiei-ori-Mare
cu privire la chimie, traducitor necunoscur.
Cuvintele Secretelor lui Hermes scrise pe Thbla de Smarald,
gisiti intre mAinile lui intr-o pesteri intunecati,
in care trupul siu a fost gi.sit ingropat".
I V.ri H..-., Mercurius Tiismegistus, Corpus Hermeticum, trtd.
[)an Dumbriveanu, ed. a 3-a, Editura Herald, Bucuresti, 2012.

O versiune arabd, a aceluiasi text a fost descoperiti intr-o
lucrare atribuiti lui Jabir, scrisi probabil in secolul ar IXlea.
Acesta trebuie si fie unul dintre cele mai vechi fragmente de
alchimie cunoscute gi nu am nici o indoiali ci este un fragment
l^
de invigituri hermetici, deoarece corespunde cu invigitura
din Poimandres gi cu Fragmente dinn-o Credinyd (Jitatd, avind
str6.nse legituri cu invigitura lui Hermes cel-de-trei-ori-mare.
Acest text vorbeste, de asemenea, despre unitatea materiei Ei
despre adevirul conform ci.ruia toate formele provin dintr-o
v lv . v F I
srngura radacina, .Eterul, invigituri ce corespunde teoriei stiin_
gifice actuale. Aceasti. tabli, in strinsi. legiturl cv TTactatus
Aureus (,,tatatul de Aur") pe care l-am asezar la sfrrgitul cirlii,
meriti si fie citite, mai ales din perspectiva incercirii mele de a
elucida simbolismul alchirnie'general. Din picate, aceasta ar fi
cam rot ce ne-a mai rimas din arta sacri egipteani.
Isronra 15
Secolul al IIIlea d. Ch. pare si fi fost perioada in care al-
chimia a fost intens practicati, dar tot in aceasti epoci, in anul
296, Diocleflan a descoperit gi a ars toare cirpile egiptene des-
pre alchimie si despre celelalte stiinge ocuke, distrugAnd, astfel,
toate dovezile ce demonstrau progresul ftcut pAnI atunci.
in secolul al IV-lea, Zosimus Panopolitul a scris tratatul
siu despre ,rA,rta Divini de a face aur si argint", iar in secolul al
V-lea, Morienus, un sihastru din Roma, si-a pirisit orasul natal
gi a pornit in ci,utarea ingeleptului Adfar, un adept solirar, a
clrui faimi se rispindise in Alexandria.L-agisit si, dupi" ce i-a
cistigat increderea, a devenit discipolul siu. Dupi moartea in-
vigitorului siu, Morienus s-a intAlnit cu impiratul Calid si existi
in acest sens o lucrare foane interesanti, sub numele de Morienw,
care prezinti un dialog intre el si impirat. Tot in acelasi secol, un
:rlt magician care a practicat alchimia a fost Cedrenus.
Urmitorul nume importanr este cel al lui Geber, care a tri.-
it in jurul anului 750 d. Ch. Numele adevi.rat al lui Geber era
Abu Mussah Djfar-Al Sofi, sau inEeleptul. Niscut la Houran,
in Mesopotamia, el a fost considerat de citre adepgi ca fiind cel
mai insemnat alchimist dupl Hermes. Din cele cinci sute de
tratate, presupuse ci.ar fi fost scrise de el, ne-au rimas doar trei:
Esen(a Pietrei Filosofale Perfecte, Cercetarea Perfecpiunii 9i Testa-
mentul siu. Tot lui ii datorim mengionarea penrru prima dati
a sublimatului coroziv, a oxidului rosu de mercur, si a nitratului
cle argint. Geber a reugit, intr-adevir, cu mare indeminare si isi
ascundi" descoperirea, iar din stilul slu misterios de a scrie a de-
livat cuvAntul ,,geber" sau ,,vorbire nedeslusiti' (,,gibberish");
insi. cei care l-au ingeles cu adevirat pe Geber, adepgii lui, de-
clari unanim ci el a fost cel care a rostit adevi,rul cu o mare
rrcuitate si precizie, chiar daci sub o formi ascunsi, deghizati.
Rhasis, un alt alchimist arab, a devenit celebru penrru de-
rnonstraEiile sale practice privind arta transmutirii metalelor
de bazi in aur.
Cheia egipteand a alchirniei

in secolul al X-lea, menlionim pe Al Farabi, socotit omul
cel mai invigat pentru vd.rsta sa si pe marele alchimist Avicen-
na, pe numele siu adevi"rat Ibn Sinna. Nlscut la Buhara, in
980 d. Ch., Avicenna a fost ultimul mare filosof arab.
Capitolul II
Arcmursrrr EURoPENT rrMpuRrr
in perioada primelor cruciade, alchimia s-a mutat in Spania,
unde a fost introdusS" de mauri. in secolul al XII-lea, Artephius
a scris Arta de a Prelungi Viapa Omulu,, gi se spune despre el cl
ar fi triit o suti de ani. Chiar el a afirmat:
Eu, Artephius, invi"gA"nd arta din cartea lui Hermes, am fost cAnd-
va invidios, ca si ceilalgi oameni, dar a.iungAnd acum la o suti de
ani (o suti de ani care au trecut de la nasterea mea, numai prin
bunivoinla lui Dumnezeu ;i prin folosirea acesrei chintesenge mi-
nunate), am vizut, de-a lungul acestei viegi indelungate, ci oamenii
nu au putut si perfeclioneze aceastl,gtiinEi din pricina obscuritigii
cuvintelor filosofilor, astfel incXt miscat de mili 9i de un gAnd bun,
am reusit, in ultimele mele zile de viagi, si public cu toati sinceri-
tatea si in adevlr toare acestea, pentru ca oamenii si gtie totul des-
pre aceasti carte. Am inliturat doar un singur lucru, pe care nu
este drept si il scriu, intrucAt el nu poate fi dezviluit cu adevirat
decAt de Dumnezeu sau de maestru. Cu toate acestea, acest lucru
poate fi inviEat din aceasti carte, dacd nu egti prea ingust Ia minte
si ai ceva experienli.
Din literatura secolului al XIII-lea, o lucrare datAnd din
1272, numiti Ti:sero i-afost atribuiti lui Alphonso, regele Castiliei.
in 1282,William de Loris ascris Le Roman de la Rose (Romanul
'llandafirului), ajutat deJean de Meung, care a mai scris Protestul
Naturii fapd de Alchimistul Ratacitor si Raspurusul Alchimistului

18 Ar,cnrura. MAESTRUL gr MAREA oprni,
dat Naturii. Petru d'Apona, ni"scut lXngi padovain 1250, a
scris mai multe clrgi despre ,,magie", fiind acuzat de Inchizipie
ci' avea cele gapte spirite inchise separat intr-un vas de cristal si
care il invigau cele sapte arte si;tiinge liberale. A murit torrurat
pe roati.
Printre alte nume sonore apirute in aceasti. perioadi, il
gisim gi pe cel al lui Arnold de Vlleneuve sau Villanova, a ci.rui
cea mai vestiti, lucrare se glseste in antologia Theatrum Chemi-
cum. A studiat medicina la Paris, dar a fost, de asemenea, teo_
log 9i alchimist. Ca si in cazul prietenului si.u, petru d'Apona,
se credea despre el ci obEinuse roare cuno;tinEele de la diavol 9i
a fost acuzat de mulgi de practici magice. Cu toate ci. nu a clzur
in mxinile InchiziEiei, crrgile sale au fost condamnate si. fie arse
in Thrragona, din cauza coqSnutului lor eretic. Villanova susgi-
nea c5" operele de credingi si milostenie erau mult mai preguite
in ochii lui Dumnezeu decAt ritualul de sacrificiu!
Autoritatea lui Albertus Magnus (1234-1314) este llri
indoiali demni de respect, deoarece a renunfat la toate avantajele
materiale pentru a-si devota cea mai mare parte din indelunga-
ta sa viaEi studiului filosofiei in izolarea unei sihistrii.
CAnd Albertus a murit, faima lui a trecur asupra ,,discipo-
lului siu sfrnt", Aquinas care, in Thesaurus Alchimiae vorliste
deschis ci.tre prietenul siu, staregul Reginald, despre succesul
lui Albertus gi al siu in arta transmuti.rii.
Raymond Lully (Raymondus Lullus) este unul din alchi_
mistii despre a cirui viaEi existi atatea dovezi contradictorii,
incat este aproape sigur ci numele siu a fost folosit ca o masci de
un al doilea adept din aceeasi perioadi sau din perioada imediat
urm5.toare. S-a niscut probabil la Majorca in jurul anului 1235,
iar dupi o tinerepe libertini a fost determinat, aparent de fina-
lul nefericit al unei povesti de dragoste, si-si indrepte gdndurile
citre religie. A fost atAt de coplesit de dorinEa arziltoare de a
rispAndi evanghelia printre adepfli lui Mohamed, inc6.t s-a de-
Isronre 19
dicat ani intregi studierii scrierilor islamice numai pentru a pu-
tea combate inviEiturile musulmane. A calitorit foarte mult,
nu numai in Europa, dar 9i in Africa 9i Asia, unde, nu de pufne
ori, zelul siu religios era siJ coste viaga. Se spune ci spre bltrA-
nege l-a cunoscut pe Arnold de Villanova, familiarizindu-se cu
$tiinga Universali; studierea alchimiei si descoperirea Pietrei
Filosofale au ftcut ca renumele siu de cregtin zelos si sporeascl
gi mai mult.
Potrivit unei alte povestiri, faima sa a ajuns, in cele din
urmi, la urechile lui John Cremer, la acea vreme stareE la mi-
ni"stirea'Westminster, care, dupi treizeci de ani de studiere a
alchimiei, nu reusise si atingi scopul suprem, Piatra Filosofali.
Asa incAt, Cremer l-a ci.utat pe Lully in Italia, iar dupi ce i-a
cAstigat increderea, l-a convins si vini in Anglia, unde i-a fost
prezentat lui Edward al Il-lea. Fiind un fervenr susginitor al
crestiniti.gii, Lully a fost de acord si transforme metalele de
6az| in aur, cu condigia ca Edward si foloseasci acegti bani in
scopul cruciadelor. Pentru a-si indeplini misiunea, i s-a oferit o
cameri. in Ti.rrn gi se estimeazi ci" ar fi'transformat aur in valoa-
re de 50. 000 de lire. Dar, dupi pugin timp, se pare ci Edward
a devenit avar, iar pentru a-l obliga in continuare pe Lully si
faci aceasti munci de ffansmutare, l-a ftcut prizonierul siu.
'[btugi, cu ajutorul lui Cremer, Lully a reusit s5" evadeze din
Tirrn gi si se reintoarci pe continent. Dovezile existente atestS"
ci el ar fi triit pini la i50 de ani si ci a fost, in cele din urmi,
omorAt de sarazini in Asia. La acea vArsti era renumit pentru
fhptul cI putea si alerge gi sI sari ca un t6.ni.r.
Numirul foarte mare de scrieri atribuire lui Lully (in jur
de 486 de tratate pe diferite subiecte, de la gramatici si retorici
pXnI la medicini gi teologie) pare si sugereze ci. numele siu era
doar un pseudonim.
in
"..,
perioadi, gtiinga a ajuns si capete o faimi proasti,
,leoarece pretengia alchimistilor de a transforma metalele a oferit

20 Ar,cnrura. MAESTRUL sr MAREA opnn-L
multiple posibilitiEi orici"rui escroc, care era suficient de credi-
bil gi fhri scrupule, si exploateze increderea sau licomia seme-
nilor sii, si s-a demonstrat ci au exisrar o mulgime de ;arlatani
9i de victime. Negustorii bogagi si cei lacomi de cigtig au fost
impingi si se increadi in pretinsii alchimisti ai aurului, argintu-
lui si pietrelor preEioase de doringa de a le multiplica - insi,
n-au fhcut decit si le piardl Ca urmare, parlamentul Angliei gi
Bulele papale au promulgat decrete prin care interziceau cregti-
nilor si mai practice alchimia, in caz contrar fiind pedepsigi cu
moartea - degi despre Papa Ioan al )OilIlea se spune cd, ar fi
practicat el insusi alchimia si ci. ar fi imbogigit visteria publici
prin astfel de mijloace.
In secolul al XIV-lea, au triit cei doi Isaac Hollandus, tatl
si fiu, adepEi danezi care au.seris tratatele De Tiiplici Ordinari
Exilirh er Lapidis Theoria si Mineralia Opera Sue de Lapidz phi-
losophico. Explicagiile furnizate de ei privind modul d. tr"rrr-
formare a metalelor sunt cele mai ami.nunEite oferite vreodati,
dar tocmai din cauza acestei claritiEi ele au fost privite cu ne-
incredere. De pildi, John Read, profesor de chimie, in lucrarea
sa Preludiu la chimie,' o schipd a alchimiei, discrediteazi scrierile
celor doi Hollandus, deoarece claritatea detaliilor furnizate de
ei l-a frcut, in mod paradoxal, si-i suspecteze ca fiind.atinsi de
orbire. Dar cit de orbi sunt ci"teodati chiar expergii noqtri!
Capitolul III
PovnsrnA LUr NTcHoLAS FLAMEL
Din toati istoria alchimiei, fhri indoiali, cea mai interesan-
ti poveste este cea a francezului Nicholas Flamel (1330-1418.
Redau mai jos propriile sale cuvinte privind descoperirea ce s-a
dovedit a fi momentul de riscruce al vieEii sale:
Eu, Nicholas Flamel, copist, locuind in Paris in anul 1399, pe strada
Notary, lAngi St. Jacques de Boucherie, de;i nu am invigat prea
multi latini din cauza siriciei pirinlilor mei - care, totu;i, erau
socotigi oameni cinstigi ;i buni, chihr de citre cei care ii invidiau
cel mai mult - am invigat, prin binecuvintarea lui Dumnezeu,
cirgile filosofilor;i am dobindit o oarecare cunoatrere a lor, chiar
gi a celor mai ascunse secrete (infblisate acolo), degi nu am intenlio-
nat asta. Din pricina aceasta, nu va trece nici un moment din viaga
mea in care, amintindu-mi de acest bine nemS.rginit, si nu aduc
mulgumiri bunului ;i marelui Dumnezeu.
Dupi moartea piringilor mei, eu, Nicholas Flamel, mi-am cAgtigat
existenga prin arta scrisului gi a celor inrudite cu scrisul, iar intr-o
vreme a cizut in miinile mele o carte auriti, foarte veche si mare,
care a costat numai doi florini. Nu era fXcuti din hirtie sau perga-
ment, cum sunt ficute celelalte cirgi, ci, dupi pirerea mea, din
scoargi de copaci tineri; ferecitura era din bronz, coperta era bine
legati gi inscripgionati peste tot cu niste litere ciudate, pe care
Ie-am socotit a fi litere grece;ti sau ceva de genul ista. Ce stiam, era
ci nu le puteam citi; iar cAt priveste ce era scris intr-insa, ea era

22 ArcHrrrare. MAESTRUL sr MAREA opsR;.
imprimati, aga cum am presupus, cu penigi de fier sau gravati in
coaji. de copac; minunat ftcuti, cu litere latine frumoase si ciudat
colorati.
Cartea cuprindea trei pirEi a cite ;apte pagini, numerorare in capul
fiecirei foi, pe fiecare a saprea pagini fiind pictate imagini gi 6guri
in loc de litere. Pe prima pagini din cele sapre era desenati o fe_
cioari inghigiti de;erpi; pe a doua, o Cruce pe care era ristignit un
tarpe; pe ultima, un desert udat de multe frnrAni frumoase, din care
ieseau o mulgime de serpi ce se indrepau in toate direcgiile. pe prima
pagini scrisi., erau inscripEionare cu litere mari de aur urmitoarele
cuvinte: ,rtbraham Evreul, Pring, preot, kvitator, Astrolog si Filosof,
citre poporul evreu imprdstiat prin Franga din mAnia lui Dumne_
zeu, dorind sinitate in numele Dumnezeului lui Israelului',.
lJrmau, apoi, multe blesteme gi grozi.vii, cuvinrul Maranatha fi_
ind repetat de multe ori irnpotriva acelora care, ftri si fie preogi
sau scribi (deci oameni pricepugi), rotusi se uitau iniuntru.
Cel care mi-a vAndut aceasd carte trebuie si.-i fi cunoscut valoarea
la fel de putin ca si mine. Binuiala mea esre cI a fost furati de la
nenorocigii de evrei sau gisiti ascunsi pe undeva prin vechile lor
locuinge. Pe cea de-a doua pagini, a;a numitul Abr"ham igi conso_
la poporul, rugindu-se pentru ei si evite viciile ;i idolatria mai
mult decAt orice 9i si astepte venirea lui Mesia, care vaii birui pe
toEi regii pim6.nteni iar apoi va domni cu cei asemeni lui in glo_
rie eterni. Cu sigurangi ci acest Abraham era un om de o mare
inEelepciune.
in pagina a treia si in restul paginilor scrise, el descria cit se poate
de limpede procesul rransmurlrii metalelor, penrru a-gi ajuta po_
porul captiv si pliteasci tribut impiraEilor romani, dar gi pentru
alte motive pe care, insi, nu le voi dezvi.lui. A pictat ,"s.1. p.
margine, a descoperit culorile si toate celelalte lucruri, d", cr', p.i-
vire la Primul Agent nu a rosdr nici un cuvinr, spuni.nduJe doar
ci il prezentase gi il slivise cu mare grijl in paginile a patra gi a
cincea. Dar iscusinga lui a fost ater d€ mare, ci nimeni nu ar fi
putut dezlega desenele daci nu era foarte avansar in kabbala evre_
iasci gi bine inigiat in carrea filosofilor.
Isronra 23
Paginile a patra si a cincea erau, de asemenea, nescrise si impodo-
bite cu figuri minunat desenate. Pe a patra pagini era desenat un
tinir cu picioarele inaripate, ginind in mini un bil, inconjurat de
doi gerpi, cu care atingea coiful ce ii acoperea capul. Cred ci il in-
truchipa pe zeul grec Mercur. Spre el venea, alergAnd;i zburAnd cu
aripile deschise, un om foarte bitrin, avAnd o clepsidri deasupra
capului si o coasl in mAini, reprezentand imaginea moqii, cu care
ar fi tiiat capul lui Mercur. Pe cealalti parte a paginii era desenati
o floare frumoasi pe virful unui munte foarte inalt, unde bitea
vintul Nordului. Planta avea o tulpini albastrS., flori albe 9i rogii,
frunze ce striluceau precum aurul, iar in jurul ei dragonii 9i grifo-
nii Nordului igi flceau cuiburile ;i sila;urile.
Pe pagina a cincea, in mijlocul unei gridini frumoase, era o tufl de
trandafiri infloriti., care crestea cu greutate in umbra unui stejar.
La ridicini, iegea un izvor cu api cristalini, care curgea in adin-
curi, trecind mai intAi prin miinile unei mulgimi mari de oameni,
care slpau in pimint in ciutarea acesteia, cu exceplia unui singur
om, car€ era atent la greutatea ei. Pe partea cealalti, apirea un rege
ginind in mini un palog, care le poruncea ogtenilor si ucidi sute
de copii, in prezenla mamele care cereau indurare la picioarele cri-
minalilor. $iroaiele de singe erau strinse de algi ogteni intr-un vas
mare, unde se scildau soarele gi luna. Acum, vi"zind ci istoria pi-
rea si arate uciderea copiilor de citre Irod gi ci invigasem partea
importanti a Artei din aceasti carte, am pus in cimitirul lor aceste
simboluri hieroglifice ale $tiingei Sacre.
V-am descris pAni aici continutul primelor cinci pagini, dar nu voi
spune nimic despre ce stitea scris cu litere latine frumoase si inte-
ligibile in celelalte pagini, ca Dumnezeu si nu mi se arate pentru o
ticilogie mai mare decAt a celui care ar fi dorit ca toati omenirea si
aibi un singur cap pentru aJ putea tiia dintr-o lovituri.
Avind in mAini aceasti carte pretioasi, nu am f!.cut altceva decAt
si o studiez zi gi noapte pini cAnd am obginut o ingelegere corecti
a tuturor acestor procese, negtiind insi nimic despre ce insemnau
toate astea. lqadaa nu am putut gisi nici un inceput 9i rezultatul
a fost ci, am devenit foarte trist gi deprimat. Solia mea, Peronelle,

24 ArcnrrraIa. MAESTRUL sr MAREA opnn[.
cu care m-am cisitorit de curind si pe care o iubesc la fel ca pe
mine insumi, a fost foarte uimiti si ingrijorati, incercAnd din greu
si mi consoleze si dorind cu ardoare si qde daci imi poate fi de
folos. Nu am fost niciodati unul dintre aceia care si-si gini gura si
nu numai ci i-am spus totul, dar i-am aritat chiar cartea, fagi de
care a avur aceeasi afecgiune ca si mine, piicAndu_i foarte mult
frumoasa-i coperri, picturile si inscripgiile din care a ingeles la fel
de puEin ca si mine. Nu giseam insi nici o consolare in faptul ci
vorbeam cu ea despre toate acestea gi mi intrebam ce puteam face
pentru a le descoperi inEelesul.
in cele din urmi, am incercat si. pictez cit am putut de bine figu-
rile de pe paginile parru ;i cinci ;i le-am pus in camera de studiu,
unde le-am aritat multor erudiEi din paris; dar nici acestia nu au
putut si le descifreze. Am mers atit de departe, incAt le-am spus ci
fuseseri descoperite intr-9..carte despre piatra Filosofali, d", ..i
mai mulgi dintre ei au rAs de mine si de vorbele mele. ExcepEie a
ftcut, insi, unul pe nume Anselm, licengiat in medicini. ri un ,tu-
dent sarguincios intr-ale Artei. Dorea cu ardoare si-mi vadi cartea
si ar fi ficut orice ca si se vAre ;i el in toate astea, dar eu am insistat
si-i spun ci" nu o aveam, degi ii povestisem ami.nungit despre pro_
cesul descris in ea..
El a spus ci primele figuri reprezenrau rimpul care devoreazi toare
lucrurile, iar cele;ase pagini scrise aritau ci era nevoie de sase ani
pentru a perfecta Piatra, dupi care orice (proces de) fierbere trebuia
si inceteze. CAnd am subliniat ci, potrivit cirEii, figurile erau me_
nite si predea Materia Prima, el a rispuns ci cei sase ani de fierbere
erau ca un factor secundar, si ci in ce priveste prima figuri, ea re_
prezenta o api albi si grea, care era, cu siguranli, mercur (argint
viu). Ridicinile acestei substanEe nu pureau fi tiiate, insemnAnd
ci. aceasta nu purea fi fixati. gi lipsiti, astfel, de volatilitate, exceplie
licAnd fierberea indelungati in singele pur al copiilor. Mercurul,
unindu-se cu aurui si argintul in acesr sAnge, se va schimba impre_
uni cu ele, mai intii intr-o planti, ca acea frumoasi floare de pe
reversul paginii a parra, iar apoi, prin corupere, in serpi; acesti
serpi, fiind usca[i si mistuigi de foc, vor deveni pulberea Aurului
din care este formati Piarra.
Isronrn 25
Aceasti explicagie m-a aruncat intr-un labirint de procese false,
pentru o perioadi de 21 de ani, ingelegindu-se ci in tot acest ris-
timp nu am flcut vreun experiment cu sXnge de copil, lucru pe
care il socoteam ingrozitor. Mai mult decAt atXt, am descoperit in
cartea mea ci ceea ce filosofii numeau sAnge, era spiritul mineral
din metale, mai exact din aur, argint gi mercut la amestecul cirora
am rins intotdeauna. Dati fiind interpretarea iniliatului, mai mult
subdli decAt adevirati, procesele mele nu au prezentat niciodati
semnele corespunzitoare date in acea carte, astfel incit trebuia me-
reu si o iau de la capit. Dar in cele din urmi, pierzindu-mi orice
speranti de a mai ingelege figurile, am fhcut un jurimant in faga lui
Dumnezeu gi a Sf, Ioan ci voi ciuta dezlegarea lor la un preot
evreu care apa4inea de o sinagogi spanioli.
Ahbimi.stul tn laboratorul sdu

26 Ar,cnrvrra. MAEsTRUL qr MAREA opnni. Isronra 27
in curtea bisericii Sfintei Cruci din Orleans. Acolo este gi acum qi
fie ca Dumnezeu si-i aibi sufetul in paz.i,, pentru ci a avut un
sfirgit cregtinesc bun.
Cel care ar vrea si vadi sosirea mea acasi qi bucuria lui Peronelle,
ne-ar putea privi cum suntem pictagi pe uga capelei St. Jaques de la
Boucherie din apropierea casei mele. Stim in genunchi, eu la pi-
cioarele Sf. Iacov de Spania, iar ea la picioarele Sf. Ioan, la care se
ruga adesea. Prin voia lui Dumnezeu ;i cu ajutorul Sfintei gi Bine-
cuvintatei Fecioare, dar gi al Sfingilor pe care tocmai i-am pome-
nit, am obginut ceea ce doream, cunosteam Materia Prima, dar,
deocamdati, nu 9i pregitirea ei inigiali, lucrul cel mai dificil din
lume. in cele din urmi, am obginut si acest lucru, dupi nenumS.-
rate gregeli de-a lungul a trei ani in care nu am ftcut altceva decit si
studiez gi si muncesc, a;a cum o si mi vedeli reprezentat in afara
bolgii de la Capela Sf, Iacov 9i a Sf. Ioan, rugAndu-mi tot timpul la
Dumnezeu cu rozariul in mani, adincit in carte, cugetAnd la cuvin-
tele filosofilor 9i incercind mai multe operagii sugerate de studiul lor.
Adevirul (dovada) succesului meu mi-a fost dezviluit prin mirosul
puternic, iar dupi ce am realizat cu mare ugurinli. minunea, nu mai
puteam da greg nici daci vroiam, pentru ci gdam agenfii primari,
prepararea lor, precum gi etapele, pe care le urmasem cu fidelitate.
Prima dati, operagia de proieqie s-a flcut peste Mercur, din care
am transformat cam o jumitate de livri in argint pur, mai bun decAt
cel din mini, ata cum am demonstrat atAt eu cit 9i ceilalgi prin mai
multe probe. Toate acestea s-au intAmplat intr-o zi de luni, a gaptea
zi din ianuarie,1392, doar Peronelle fiind de fa1i. Apoi, continuand
si urmiresc cuvint cu cuvint indicagiile din carte, cam pe la cinci
dup6.amiaza, in cea de-a douizeci gi cincea zi din Aprilie, am frcut
operalia de proiecgie a pietrei Rogii peste aceea;i cantitate de Mercut
tot in casa mea, gi cu nimeni altcineva de fali decAt cu Peronelle.
Aceasta s-a transformat ln timp util in aceea;i cantitate, dar din aur
pu6 mult mai bun decAt cel obignuit, mai moale si mai maleabil.
Nu vi spun decit adevirul. Am ftcut acest lucru de trei ori, cu
ajutorul lui Peronelle, pentru ci ea m-a ajutat in toate operafiile si
a lnleles subiectul la fel de bine ca mine. Sunt sigur cl ar fi putut
Drept urmare, cu consimgimintul lui peronelle
9i luAnd cu mine
o copie a figurilor, mi-am luat hainele negre 9i toiagul de pelerin,
asa cum mi vedeli infrgigat pe partea exrerioari a arcadei din asa,
zisa curte a bisericii, unde am agilat figurile hieroglife, impreuni
cu o procesiune reprez€ntati pe ambele pirgi ale zidului, de ase_
menea, si culorile succesive ale Pietrei care apar gi dispar in carte,
precum si urm5.toarea inscripgie in francezi:,,O procesiune il mul_
fumesre pe Dumnezeu doar cind este flcuti cu devotament.,,
Acestea sunt primele cuvinte, sau echivalentul lor, dintr-un rrarar
despre culorile Pietrei, cuvinte rostite de regele Hercule, numit
Iris, care incep astfel: ,,Operis Processio Multul Naturae placet."
Le citez in folosul erudigilor, care vor inEelege aluzia.
imbricat in straie de pelerin, am pornit la drum, ajungXnd la
Mounrjoy si, in cele din urmi, la ministirea Sf. Ioan, destinafa
mea finali, unde mi-am tndep{init jurimintul cu mare devoramenr.
La tntoarcere, am intilnit, in oragul Leon, un negusror bolognez si
lui ii datorez intilnirea cu Maestrul Candies, .r' d.o.,o, foarte in_
vi.gat, care era evreu dupi na;tere, dar intre timp devenise cre;tin.
Cind i-am ari.tat copiile figurilor, a fost inmirmurit de mirare gi
de bucurie, intrebind cu mare ardoare daci ii puteam da informa_
Eii despre cartea din.care au fost luate. Vorbea in latini", iar eu ii
rispundeam la fel, spunand ci daci cineva purea descifra enigma,
atunci existau sanse mari ca si afim de unde provenea. A pornit
imediat si descifreze lnceputul.
Se pare ci el auzise multe despre aceasti lucrare, dar ca d.espre ceva
definitiv pierdut. Mi-am reluat cilitoria in toviri;ia lui, plecind
din Leon spre Oviedo si de acolo spre portul Sareson, de unde
m-am imbarcat pentru Franga, unde am ajuns la timpul potrivit,
dupi o cilitorie fructuoasi. in drumul nosrru spre paris, insoEito_
rul meu interpretase cXt se poate de adevirat majoritatea figurilor
mele, descoperind mari secrete chiar si in puncte si spini. Dar, din
nefericire, cAnd am ajuns in Orleans, acest invilat s-a imbolnivit,
revenindu-i din nou virsatul de care suferise pe mare. ii era tot
timpul frici. si nuJ pirisesc si, cu toare ci eram mereu in preajma
lui, el continua si mi strige. Spre marele meu regrer, a murit in a
gaptea zi, si am ftcut tot ce mi,a stat in putingi ca si fie lngropat

face asta si singurl daci ar fi vrut, 9i ci ar fi avut acelasi rczultat.
Prima ocazie mi-a dat tot ce aveam nevoie, dar a fost o mare satis-
facgie si contemplu minunile Naturii din acele vase, iar pentru a
avea dovada cd-am realizat cele trei transformiri, nu trebuie decat
si vi uitagi la bolti si la cele trei cuptoare pictate pe ea, de care
ne-am folosit in operagiile noasrre.
Mult timp as fi fost nelinistit daci peronelle nu si_ar fi putut as_
cunde fericirea, si ar fi spus c6.teva vorbe neamurilor ei despre ma-
rea noastri comoari. Am judecat bucuria ei dupi a mea, dar marea
bucurie, ca si marea supirare, pot dduna precaugiei. Dar marele
Dumnezeu, in bunitatea Sa, nu numai ci m-a binecuvAntat cu
Piatra, dar mi-a diruit si o sogie casti ;i supusi, inzestrati cu min_
te si decenti in purti.ri, fiind capabiri si pistreze un secrer mai
mult deci.t majoritatea femeilor. Mai presus de toare, era foarte
devotati gi, deoarece nu mai esreptam copii, amindoi avi.nd o vAr-
sti inaintati, ea a inceput, la fel ca mine, si. se gindeasci numai la
Dumnezeu si si,;i ocupe timpul cu opere de caritate.
inainte si scriu acesr comenrariu, spre sfirsitul anului 1413, dupi
moarrea credinciosului meu insogitot pe care am sil plAng toati
viaga mea, Peronelle si cu mine infiingasem deja;i inzestrasem pa_
truzeci de spitale, construisem trei capele, oferisem pentru gapte
biserici daruri bogate si sume de bani gi, de asemen.", ,.fh..rr.m
mai multe cimitire.
Nicholas Flamel a murit in l4I5,la vArsta de 160 de ani.
Casa lui, datAnd din 1407, mai existi inci in clidirea de pe
strada Montmorency nr. 5I, din paris, iar in Muzeul Cluny
existi placa inscripgionati de pe mormantul siu din vechea bi-
serici St. Jacques de Boucherie, acum demolati. placa, unici.
de altfel, avea o forml interesanti", oarecum in zig-zag. pierdu_
ti" pentru mulgi ani, dupi ce biserica St. Jacques de Boucherie
fusese demolati, in 1717, a fost descoperiti in cele din urmi
intr-o privilie de pe stradaArias, al cirui proprietar, zarzavagiu
9i botanist, folosise spatele plicii din -"r-uri netedi." rupl.
pe care isi tiia ierburile.
Isronra 29
Placa mi"sura 58 x 45 cm si avea o grosime de 4 cm. in
partea de sus existi o reprezentare sculptati a lui Isus, Sf. Petru
;i Sf. Pavel, iar inscripEia atesti ce Nicholas Flamel, fost scrib, a
lisat anumite sume de bani si proprietigi pentru scopuri religi-
oase gi caritabile, inclusiv danii pentru biserici gi spitale din
[)aris.
Am redat tn intregime povesrea acestor experienge ale lui
Flamel, pentru ci nu mi se pare lipsiti de interes, in ciuda fap-
tului ci anumite autoritigi in materie s-au indoit de veridicitatea
ei. Convingerea mea este cI aceasti poveste este adevirati, ci
opera evreului Abraham ,la care se referi Flamel, reprezinti in
mod evident o scriere alegorici a intregului proces 9i ci imagi-
nile ce-i corespund sunt, penrru cine e familiarizat cu limbajul
alchimic, reprezentative pentru diferite etape ale lucririi. Unii
scriitori si critici au ajuns si ridiculizeze aceste alegorii, afir-
mAnd ci sunt producgiile unor vizionari religiosi, dar cred ci
astfel nu fac decAt si-gi demonsrreze propria ignorangi fagi de
intregul proces. Una din cele mai insemnate dovezi care aresti
adevirul acestei povestiri este, dupi pirerea mea, momentul in
care Flamel se referi la obginerea Materiei Prima. Amintegte de
acest lucru astfel:
Adevirul (dovada) succesului meu mi-a fost dezvi.luit prin mirosul
puternic,
iar acest adevir l-am probat 9i eu in laborator; mirosul este in-
confundabil, iar gaale atat de volatil incit inundi roati casa.
in capitolele prezenteicirgi dedicate teoriei si practicii voi face
referiri mai ample la acest aspect.

lsronra 31
Capitolul lV
Bnsne VerrNuN
Informagiile pe care le avem despre viaga lui Basile Valentin,
cllugirul benedictin care, pentru realizfuile sale in sfera chimiei
a fost numit,,Pi.rintele chimiei moderne",--9-,gnstituie un ansaln-
blu de dovezi contradictorii. Informaiiile despre viaga sa sunt
foarte multe gi variate, iar istoricilor le este cu neputingi si
stabileasci identitatea lui exactl sau micar secolul in care a triit.
in general, se crede ci s-a niscut in anul 1394 qi ci s-a aliturat
Freliei Benedictine, devenind in cele din urmi preot al stiregiei
Sf. Petru din Erfurt, lingi Strasbourg, chiar daci 9i aceste fapte
nu pot fi dovedite.
Indiferent de identitatea sa, Basile Valentin a fost frri in-
doiali un mare chimist gi descoperitorul multor preparate chi-
mice de mare importangi. Printre acestea se numiri PrePararea
acidului clorhidric din sare marini gi ulei de vitriol (acid sulfu-
ric), extragerea cuprului din piritele acestuia Gulful) mai intai
prin transFormarea lui in sulfat de cupru, iar apoi prin introdu-
..r.",rt.i bare de fier in apa in care a fost dizolvat acest produs;
metoda de producere a sulfo-eterului prin distilarea amestecu-
lui din alcool de vin gi ulei de vitriol; metoda de obginere a
coniacului prin distilarea vinului gi a berii, corectand distilarea
cu carbonat de potasiu'
in scrierile sale, a redat multe fapte importante, iar daci
Basile valentin este sau nu numele corect al autorului are pugini
importangi, deoarece nu afecteazi. cu nimic valoarea lucririlor
sale ori calibrul experimentelor sale practice. Din scrierile sale
reiese ci a fost, intr-adevir, cilugir, avAnd o minte gi o capaci-
tate de ingelegere superioare majoritigii gAnditorilor din acea
perioadi. Intengia ultimi;i scopul studiilor sale era, neindoielnic,
acela de a demonstra ci sinitatea perfecti a corpului omenesc
este realizabili 9i ci perfecgiunea substangelor metalice este, de
asemenea, posibili. Avea credinEa ci medicul trebuie si, Eini
neincetat seama de chemarea indatoririi sale sacre, aritAndu-se
consternat de ignoranga facultigii de medicini din acea perioadi,
ai cirei membri conrinuau si aibi o purtare infatuati, aritind
foarte pugin interes pentru soarta pacienEilor dupi ce le prescriau
o grimadi de leacuri.
Urmitorul citat din Carul triumfal al antimoniului, opera
cea mai importanti a lui Basile Valentin, provine din versiunea
latini publicati laAmsterdam in 1685, tradusi in limba englezd
si publicati de Kames Elliott 6a Co., in 1893, gi este limuritor
in privinga atitudinii lui fagi de corpul medical din vremea sa;
iati cAteva extrase:
...acest gen de medic nu e in stare si-gi pregS.teascl nici micar
propriile sale doctorii (oricare ar fi ele), de aceea trebuie si lase
aceasti munci pe seama altuia. Nici mi.car nu cunoaste culorile
remediilor pe care le prescrie. Nu are nici cea mai mici idee daci
sunt albe sau negre, rogii sau gri, albastre sau galbene ori daci me-
dicamentul este cald, rec€, uscat sau umed. $tie doar atit - ci- a
gisit numele acelui medicament in cirgile sale gi ci, umfXndu-se
in pene cu vechimea cunostinlele sale, susgine ci are dreptul unei
posesii anterioare.
Sunt din nou ispitit si-mi virs niduful asupra acesror doctori
prosti, a ciror constiinEi este pecetluiti cu fierul inrosit, care nu se
intereseazi deloc de paciengii lor si care vor fi chemagi si dea soco-
teali in ziua Judecigii penrru ignoranla lor criminali. Apoi il vor
privi pe El, cel pe care l-au stripuns neglijind buni.starea aproape-
lui lor, in timp ce-gi bigau banii in buzunar gi vor vedea, in cele

32
din urmi, ci ar fi trebuit si lucreze zi si noapte pentru a deveni cu
adevirat iscusigi in vindecarea bolilor. Dar ei s-au complicut, li-
sdLnd totul la voia intimplirii, recomandXnd primul medicament
Isronra ,-tJ
pe care l-au gisit in cirgile lor, lisdnd pacientul si boala si se lupte
cum stiu mai bine. Nu se deranjeazl, nici micar si intrebe cum
au fost preparate medicamentele prescrise. Laboratorul, cuptorul,
pastilele lor sunt la farmacist, la care merg foarte rar sau niciodati.
Ei scriu pe o foaie de hXrtie, sub cuvi.ntul magic ,,Regeti', numele
anumitor medicamente, dupi care asistentul farmacistului isi ia
mojarul gi banii de la sirmanul pacient, chiar daci in el se poate si
mai fi rimas un dram de sinitate.
O, Doamne, schimbi acesre rimpuri pline de riutate! Doboari
acesri copaci, daci nu cresc din Rai! Alungi acesti gigan;i aroganfi,
ca si nu urce munre dupi munte si si tncerce si zguduie cerul!
Ocroteste-i pe cei pugini care incearci si descopere secretele crea-
giei Talel
ii voi ruga pe roli fragii din mAni.stire si mi se aliture in aceasti
rugi aprinsi., zi si noapte, ca Dumnezeu si lumineze ignoranga
acestor falsi doctori, ca si ingeleagi virtulile pe care El le-a pus in
lucruriie creare, astfel incAt si. inveEe ci nu pot deveni buni gi folo-
sitori declt prin operagiunea de preparare, care indepirteazi toate
impuritdEile diunltoare si otrivitoare. Am credingi ci Dumnezeu
va rispunde rugiciunii noastre gi ci micar cigiva dintre fragii mei
vor mai trii si vadi schimbarea binecuvlntati ce se va perrece atunci
pe pimAnt, cind vilul gros al ignoranEei va fi luat de pe ochii celor
care ni se impotrivesc, iar mingile lor se vor lumina pentru a des-
coperi bucata de argint pierduti. Fie ca Dumnezeu, cirmuitorul
destinelor oamenilor, in bunitatea si mila Sa, si infbptuiasci toate
acestea.
Scrierile lui Valentin despre perfeclionarea corpurilor me-
talice, ca si referirile sale la Arta Spagyrici, Marele Maesrru,
Medicina Universdi, Tincturile de rransmutat metalele gi alte
secrete ale artei alchimistului, apar sub o formi exrrem de ceEoa-
sl si de yagi, nu numai pentru cititorii de rAnd, dar si pentru
chimistii inviEaEi, conremporani cu el sau de mai tdrziu. in to"te
scrierile sale, cheia importanti intr-un proces de laborator este
aparent omisi. Dar, de fapt, aceasti. cheie se gise$re invariabilThbeIuI alchimic aI lui Basile Valcntin

34 Alcnn'rra. vrarsrnur gr uanna oprne
intr-o alti parte a scrierilor sale, probabil in mijlocul unuia
dintre cele mai misterioase discursuri teologice Pe c;rre obignuia
si le insereze printre indicagiile sale practice, aga incit numai
printr-un studiu intensiv puteai descoperi acest mister.
Cea mai cunoscuti operi a sa e Currus Tiiumphalis Anti-
monii (,,Carul Tiiumfal al Antimoniului"). A fost tradusi in
germani., francezL si englezi 9i i'a adus reputagia de chimist
mai mult decAt orice alti lucrare. Cea mai buni edilie este, flri
disculie, cea publicati laAmsterdam, in 167l' cu un comenta-
riu de Theodorus Kerckringius. in prefagi, Kerclringius afirmi
ci in dara faptului ci i-a studiat lucrlrile, a ajuns si. vorbeasci
gi cu Valentin insugi, despre care spune ci ar fi:
pringul tuturor chimtilor, cel mai invigat, mai drept 9i mai lucid
dintre togi scriitorii alchimti. El ii slurie studentului grijuliu tot
ce se poate gti despre alchimie, lucru asupra ciruia pot depune
mirturie.
Daci examinS.m cu atentie aceasti carte' este evident ci
Valentin a investigat foarte aminunfit proprietigile antimoniu-
lui, iar descoperirile experimentelor fhcute cu acest metal au
fost aduse la lumini de descoperirile recente de chimigtilor din
zilele noastre.
Printre alte lucriri ale sale se numiri si Medicina Metale-
lor, Despre lucnrile naturale fl cele supranaturab, Despre prima
tincturi, ridlcini gi spirit al metalelor, Cele doudsprezece chei,
precum qi Ultima dorinpd;i testa.rnentul. Se spune despre ultima
sa lucrare ci a fost ascunsi ani de zilein Marele Altar al bisericii
care apaqinea stireliei. O astfel de poveste este destul de posibi-
li, intrucAt se gtie ce alchimistii, atit inainte cit 9i dupi aceasti
perioadi, considerA.nd ci scrierile lor nu erau in concordangi
cu perioada in care erau scrise, isi ingropau sau ascundeau scri-
erile pentru a putea fi descoperite ori pentru a se beneficia de
ele, aga cum sperau neindoielnic, intr-o perioadi mai luminati
Isronre 35
9i mai meritoasi. De cele mai multe ori, astfel de manuscrise
nu erau descoperite decAt dupi mai multe generagii de la moar-
tea autorului.
Jinind seama de celelalte realizlri extraordinare ale sale
in calitate de chimist de inalti valoare, nu pare lipsit de logici
si credem cI Metoda Universali a Medicinei lui Valentine ar
putea avea un succes pe misura celorlalte descoperiri mai pro-
zaice ale sale.
t
{

Capitolul V
PenecrLSUS
Isronra J/
lui Sigismund Fuggea un medic bogat din ora;, dar a fost nevo-
it si piriseasci Baselul dupi ce a avur probleme cu autoritigile
pentru cerceti.rile pe care la flcea asupra necromanEiei. A in-
ceput o viagi de nomad, cistigAndu-si existenga din preziceri
astrologice gi practici oculte de diverse tipuri.
itr p.regtinirile sale, ajunge in Germania, Franla, Ungaria,
Olanda, Danemarca, Suedia si Rusia. Se spune ci in Rusia a fost
luat prizonier de titari si adus in faga Marelui Han, la curtea ci-
ruia a devenit mare favorit. in sfhrgit, presupunAnd ci aceasti
poyeste este adeyerati, Paracelsus l-a insogit pe fiul Hanului
intr-o misiune din China pini la Constantinopol, oragul in care
un adept arab i-a impirtisit secrerul suprem: dizolvantul univer-
sal, Alkahestul. Paracelsus si-a dobAndit cuno;tingele nu de la
pedagogii cei mai cotaEi, ci de la dervigii din Constantinopol, de
la wijitoare, lgani ;i vraci care invocau spiritele si captau in roui
razele corpurilor celeste; despre el se spune ci a lecuit boli incu-
rabile, ci a redat orbilor vederea, ci a vindecat lepra, ci ar fi rein-
viat chiar mo4ii, si ci amintirea sa putea indepirta plagile.
In cele din urmi, Paracelsus a revenit in Europa, mergA'nd
de-a lungul Dunirii in Italia unde a devenit chirurg in armati.
Se pare ci aici au inceput vindecirile sale miraculoase. in 1526,
la vArsta de 32 de ani, el s-a reintors in Germania, preluind de
la universitatea la care fusese in tinerege catedra de fizici.,medi-
cinl si chirurgie. Era o poziEie destul de importanri., care i-a
fost oferiti la insistenEele lui Erasmus si Ecolampidus. probabil
datoriti temperamentului siu din acea perioadi i s-a acordat
titlul de ,,Luther al medicilor", deoarece in cursurile sale nu s-a
ferit si denunge ca fiind invechite sistemele lui Galenus si ale
gcolii sale, ale clror precepte erau socotite de autoritigile vremii
atAt de imuabile si de inviolabile, incAt cea mai mici deviagie de
la ele era considerati o adevirati erezie. Ca insulti supremi,
Paracelsus a ars lucririle acesror maeqtrii cu sulf si silitri intr-un
vas de alami.
Aureolus Philippus Theophrastus Bombastus von Hohen-
heim, rimas in istorie sub numele de paracelsus, s-a niscut in
anul 1493. A fost fiul unui medic cu renume, care a fost descris
drept un Mare Maestru al Ordinului Teutonic, si de la el a
primit Paracelsus primele instrucgiuni; -
La vArsta de 16 ani a intrat la Universitatea din Basel, unde
s-a inscris singur la cursurile de alchimie, chirurgie 9i medicini.
cu stiinga alchimiei era deja famiriarizat,intrucd.t studiase ina-
inte lucririle lui Isaac Hollandus, ale cirui opere sidiseri in el
ambigia de a vindeca bolile cq ajutorul medicinei superioare
materialului existent la aceavreme. pe langi interesul viu ari,tat
alchimiei, lui Paracelsus i se datoreazi qi iitroducerea opiumu_
lui si a mercurului in medicini, iar din lucririle sare reiese ci
avea cuno;ringe avansate despre stiinga si principiile magnetis_
mului. Acestea sunt doar citeva rearizrri."r. l--",., d.t.imi.r"t
pe Manly Hall si spuni despre el ci este:
precursorul farmacologiei chimice;i terapiei precum si cel mai ori-
ginal erudit al medicinei din secolul al XVI_lea.
Cel care l-a inigiat pe paracelsus in stiinEa ajchimiei a fost
starelul tithemius, unul din cei mai renumiEi maesffi in magie,
alchimie 9i astrologie, 9i instructorul ilustrului Henry Co.i._
lius Agrippa. in anul 1516, paracersus conrinua si faci cerceti"ri
in mineralogie, medicini, chirurgie qi chimie sub indrumarea

38
FIAYSTEHT^{LKC'TVA,
& rL-Z Z.T3 r?L *t iQz gT E y"
&t t DlctliF rt {.I *! fRflEess$E.
E*e{azs**4tt&t+;x.z**
TTLISEvtfr,*Tfr?VS.
{}Ekr*ebzt5&
Isronrl 39
Acest comportament arogant, impreuni cu ideile lui ori-
ginale, i-au adus nenumiragi dqmani. Faptul ci vindecirile pe
care le frcea cu medicamentele lui minerale se siruau la polul
opus celor ale facultiEii de medicini, au infuriat autoritiEile pe
motivul gtirbirii prestigiului prin inviEiturile unui ,,ereric" si
,,uzurpator". futfel, Paracelsus nu si-a mai putut pistra catedra
de la Basel si a fost din nou nevoit si piriseasci orasul si si re-
inceapi o viagi de nomad.
in timpul celui de al doilea exil, il regisim in 1526Ia
Colmar, iar in 1530 la Nurenberg, inci o dati in confict cu
medicii, care l-au denungat ca impostor, cu toate ci reusise din
nou si-si combati adversarii prin tratarea cu succes a mai mul-
tor cazuri grave de elefantiazis, tratament urmat in urmitorii
10 ani de o serie de vindeciri socotite uimitoare penrru acea
perioadi.
Iati ce spune Franz Hartmann in lucrarea sa Paracekus:l
A plecat spre Maehren, Kaernthen, Krain gi Ungaria, iar in cele
din urmi spre Salzburg, unde a fost inyitat de prinEul palatin, du-
cele Ernst de Bavaria, care era un mare iubitor al Artei secrete. Dar
nu i-a fost sortit si se bucure prea mult timp de odihna pe care o
merita din plin...
A murit in l54l dupl o scurti. perioadi de boali, intr-o
cimiruEi de la Hanul Calului Alb, in apropierea cheiului si a
fost ingropat in cimitirul Sfrntul Sebastian. un scriitor binu-
ieste ci evenimentul a fost proyocat de o inciierare cu niste
asasini plitigi de facultatea de medicini ortodoxi., dar nu existl
nici o dovadi pentru aceasti versiune.
Nici unul dintre biografii sii nu pare si fi gisit ceva re-
marcabil in faptul ci la virsta de gaisprezece ani Paracelsus era
deja familiarizar cu literatura dchimice. Chiar admiEAnd matu-
1
YeziFnnz4artmann, Paracelsus (Yi:Lga siOp.."), trad. rom. Ilie Iliescu,
Editura Herald, Bucuresti, 2004.
XYTT#THS PELLLTFFI
Tr3-E,*r34F-E,*77 e,s H*A*.?ltlEZ*A., eTrL7tgt{f e- XLtrL
s14 lLI9FtI*
lrIjEIfJ*FHE,ASTTfrS
n*M#&.Sr
*1*t1E*itHt'd"€?a9$;
&v *.tte *v a.
e:fut+Af ri6?4c,b*&1t&,
&8,ft#,*5,
*d<r,&ttatwx*ecsei
EF-E ETt*z
FHIL{}${}Fr:t€f $
3!re-eil'*&tJg"

40 Alcnlun. MAESTRUL sr MAREA opuni,
rizarea precoce a unui om in acea perioadi, cu siguranEi ci tre_
buie si fi fost un fenomen in privinla inzestririi intelectuale.
Neindoielnic este faptul ci" pugini dintre contemporanii
sii puteau inpelege inviEiturile sale, iar iritarea si aroganpa sa
permanentl in faEa prostiei si incipigAnirii lor nu e deloc sur-
prinzi,toare. Cu toare ci, avea atit de mulEi dusmani printre
colegii sii medici, a avur gi discipoli, iar pentru el nu putea exis-
ta o mulgumire mai mare. Era venerar de acegtia ca Monarhul
lor nobil gi drag, Hermesul german, Filosofultismegistus, Dra-
gul profesor si rege, Theophrastus de binecuvAnrari" amintire si
Flacira nemuritoare.
Paracelsus a lisat o operl vasti ce acoperi domenii pre-
cum medicina, alchimia, filosofia, magia, stiingele naturii. Au
fost inventariate ca autentice 106 trat*te,-ceea ce demonstreazl
spiritul enciclopedic al acestui om socotir,,mintea cea mai cu-
prinzi"toare a epocii sale".
F. Hartmann spune ci. Paracelsus considera alchimia ca o
artr in care vulcan (focul Naturii - lumina astrali) este artistul
activ. Prin aceastl artl, purul este despirEit de impur si lucruri-
le sunt ftcute si" se dezvolte din materia primordiali. Alchimia
perfecgioneazi" ceea ce Natura a li"sat neperfecEionat si purifici
toate lucrurile prin puterea spiritului conginut in ele.
Toate lucrurile sunt alcituite din trei substanle si toate lucrurire isi
au numirul lor, greutatea lor ;i misura lor. Sinitatea existi citi.
vreme cele trei substange (care alcituiesc un lucru) igi pistreazi
proporEia normali sub aspect cantitativ si calitativ; boala apare
cind aceasti proporgie se schimbi. si devine anormali. Aceste trei
substange se numesc sulf, mercur ;i sarel, 9i ele sunt acgionate de
un al patrulea principiu: uiaya. Aceste trei substanga nu pot fi vi-
zure cu ochii fizici, dar un medic adevlrat ar trebui totugi si le
perceapi gi si fie capabil si le separe unele de altele.
I Nu e vorba, bineingeles, de substangele chimice cunoscute de noi sub aces-
te nuJne.
Isronra 41
Tot ce poate fi perceput de simluri poate fi vizut de oricine, dar un
medic ar trebui si vadi lucruri pe care nu oricine le poate percepe.
Existi medici ,,naturali" si medici ,,artificiali". Primii pot vedea
lucruri pe care ceilal! nu le pot vedea, si care, din cauza neputingei
lor de a Ie percepe, le contesti existenga. Acegtia din urmi. vid doar
partea exterioari a lucrurilor, in timp ce medicii adeviragi vid in-
teriorul lor. Omul interior este realitatea esengiali, in timp ce omul
exterior este doar o simpli aparigie, si de aceea adeviratul medic
vede omul real, iar falsul medic vede doar o iluzie.
Cele trei substanle sunt ginute la un loc, in anumite forme, de citre
puterea vitali. Daci luagi cele trei substange invizibile ;i le adiugali
puter€a vitali, vegi obgine trei substange invizibile intr-o formi vi-
zibili. Cele trei constituie forma, gi ele se separi numai dupi ce
puterea vitali. le pirlsegte. Ele sunt ascunse de viagi gi adunate
laolalti tot de viagi. CalitiEile lor combinate constituie calitiEile
formei 9i numai cXnd viaga le piriseste calitigile lor separate devin
manifeste.
Daci cele trei substange sunt unite in proporgii corecte, sinitatea
existi in formi; dar daci sunt despirEite, una din ele va intra in
putrefaclie si celelalte vor arde.
Omul nu vede acgiunea acestor trei substange citi vreme viaga le
Eine laolalti, dar poate percepe calitiEile lor in timpul distrugerii
formei lor. Focul invizibil se afli in sulf, elementul solubil in sare,
elementul volatil in mercur. Focul arde, mercurul face fum, sarea
rimAne in cenugi; dar atAt timp cAt forma este vie, nu existi nici
foc, nici fum, nici cenust''.
Existi sute de feluri diferite de sare, de sulf ;i de mercur, atXt in
univers cXt gi in sistemul uman, si in ele se afi cele mai mari mis-
tere. Toate lucrurile sunt ascunse in ele, in acelagi fel in care o pari
este ascunsi in pir gi strugurii intr-o vili de vie. Observatorul
superficial vede doar ceea ce se infhgigeazi simgurilor sale, insi ve-
derea interioari descoperi lucrurile viitoare.
Un gridinar gtie ci viEa de vie nu va produce pere, gi nici pirul
struguri. Ignorantul vorbeste despre cald si rece, despre usciciune

42 AtcHrrura. MAEsTRUL sr MAREA oprni.
si umezeali, despre dulce si acru, despre amar gi astringent, frri si
gtie cauza care produce as€menea calitigi, dar ingeleptui...,rno*ga.
in ele elementele stelelor."
(Paracelsus, paragranurn, l. II)
ii rimanem indatoragi lui Arthur E.
.Waite,
care a tradus
op:r:l.. hermetice si alchimice ale lui paracelsus, punAndu_ne
asrfel la dispoziEie o parre din mo;tenirea lisati de marele al_
chimist german.
Capitolul VI
ArcHrure iN sECoLELE xvr sr xvrr
Primul care a predat chimia corpului uman gi care a decla-
rat, asa cum a flcut-o Paracelsus, ci. adevi"rata menire a chimiei
este prepararea medicamentelor pentru tratarea bolilor, a fost
Jean Baptista von Helmont, un discipol al lui Paracelsus, intilnit
cAteodati 9i sub numele de Descartes al Medicinii. in tratatul
De Natura Vitae Eternae acesra scria:
Am vizut si am atins Piatra Filosofali de mai multe ori. Culoarea
ei semina cu cea a prafului de gofran, dar era grea 9i strilucitoare
precum sticla zdrobiti. O dati am luat gi eu o pirrime dintr-un
griunte - numesc un griunte acea parte care inmul;iti cu 600 face
o uncie. Am proiectat aceasti. a patra parte dintr-un griunte peste
opt uncii de mercur incilzit intr-un creuzet. Rezultatul a fost de
opt uncii, ftri unsprezece grame, din aurul cel mai pur.
La treizeci de ani, van Helmont s-a retras la un castel
vechi din Belgia, aproape de Bruxelles si a rimas acolo frri si
fie cunoscut de vecinii din jur pini cind a murit, la vArsta de
qaizeci si sapte de ani. Nu a afirmat niciodati ci ar fi preparat
intr-adevir Piatra Filosofali, dar este neindoielnic ci a invigat
asta de la alchimigtii cu care s-a intilnit in timpul anilor de
cercetare,
Van Helmont povestegre, de asemenea, despre un gende-
man irlandez pe nume Butler, un prizonier din castelul Vilford
din Flandra, care, in timpul detengiei sale, a fbcut vindeciri
miraculoase cu aiutorul medicinei hermetice. Vestea ci a vin-

44 Arclrrura. MAEsTRUL gr MAREA opnni. Isronra 45
Timp de zece ani, potrivit spuselor sale, dupi tot felul de
experimente si intdlniri cu nenumiragi oameni care gtiau mero-
de de vlnzare, s-a apucat si studieze cu atenfie scrierile filosofilor
despre acest subiect 9i afirmi ci cele care i-au oferit cheia secre-
tului au fost Testamentullui Raymond Lully, Codicilulgi Epistok
adresati regelui Robert. Din studierea acestor cirgi 9i a Marelui
Rozariu al lui Arnold de Villeneuve, el si-a format o viziune
total diferiti de cele de pAni atunci. Dupi alte cincisprezece
luni de trudi, Zacharias scria:
Privesc cu entuziasm evolugia celor trei culori diferite care stau mil-
turie pentru Munca Adevirati. Este perioada Pastelui; am Iicut o
proieqie a Prafului meu divin pe mercur;i in mai pugin de o ori s-a
transformat in aur pur. Numai Dumnezeu ;tie cAt am fost de bu-
curos si cAt de mult ii mulgumesc pentru marea Lui milostivire gi
bunivoingi 9i mi rog ca Duhul Sfint si mi lumineze si mai mult
ca si pot folosi ce am obginut numai pentru slava;i onoarea Sa.
intr-una dintre scrierile sale intitulat i, Opruculum Chemicum,
igi spune propria poveste si afirmi ci Arta este un dar primit nu-
mai de la Dumnezeu. De asemenea, metodele gi posibilitigile
transmuti,rii metalelor ca si Tinctura ca Medicament sunr date
tot de la Dumnezeu.
Mai existi si dovada lui John Frederick Helvetius, arestate
in 1555. El a afirmat ci este un adept, dar ci a primit pulberea
transmuti.rii de la un altul. Helvetius scria:
in 27 decembrie 1666, inainte de amiazd,la casa mea a venit un
om care imi era complet striin, dar cu o expresie sinceri, serioasi
si autoritari, imbricat in vesminte simple ca cele ale unui memno-
nit. Avea inalgime medie, o fagi lungi 9i ugor ciupiti de virsat,
pirul negru 9i drept, cu barba rasi, cu virsta intre 43 gi 44 de ani
9i originar din nordul Olandei, din cite am putut si.-mi dau sea-
ma. Dupi ce ne-am salutat m-a intrebat daci ar putea discuta cu
mine. A fost ideea lui si vorbim despre Arta Pirotehnici, deoarece
citise unul din tratatele mele indreptate impotriva Pulberii Simpa-
decat un cilugir breton, un ait prizonier care suferea de o for_
mi acuti de erizipel, prin administrarea unei cantitigi de lapte
in care a pus doar o picituri din piatra Filosofali, l_a adus in
mare grabi pe van Helmonr, insoEit de mai mulgi nobili, la
castel, penffu a investiga cazul. in prezenfa lor, Butler a vinde_
cat de ,,migrene" o bitrAni prin picurarea pietrei in ulei de
misline cu care i-a uns apoi capul. Mai era acolo gi o staretri
care avea degetele paralizate si bragul umfat de optsprezece ani.
Aceste boli au fost indepirtate prin asezareapietrei pe limbi de
opt ori.
in Viapa filosof hr atchimi;ti, publicati in 1B 15, se spune
ci inaintea evenimentelor de la vilford, Butler a atras atengia
prin transmutagiile sale ftcute la Londra, in timpul domniei lui
Iacob I. Se spune ci a acumulat toate aceste cunostinEe din
Arabia. cxnd ambarcafiunea cu care cilitorea a fost capturati
de piralii din Africa, Butler a fost luat prizonier si vindut ca
sclav in Arabia. Stipxnul lui arab era un alchimist care cunos-
tea procesele corecre. Butler a asistat la unele operafii d.-"i.
sale, iar mai tArziu, cAnd a reqgit si scape din captivitate, a luar
cu el o mare cantirate de Praf Rosu.
Denys Zacharias, in memoriile sale, ne oferi o povesre
interesantl despre modul cum a procurar piatra Filoso fald.. La
vArsta de douizeci de ani, a plecat spre Bordeaux pentru a urma
studiile universitare, iar de acolo la Toulouse pentru un curs de
gtiinga dreptului. in orasul siu a cunoscut cAgiva studengi care
deEineau c6"teva cirEi de alchimie. Se pare ci. in acea perioadi
printre studenEii din Paris si in alte orase din FranEa .ia o ade-
viratl. manie penffu experimentele alchimice, iar aceasri manie
a aprins si imaginagialui zacharia. A abandonat studiile juri-
dice 9i_a inceput experimentele in alchimie. La moarte" pirin_
gilor, dupi ce si-a cheltuit toEi banii pe noua lui dragoste, s_a
intors acasi. 9i din averea lor a obEinut alEi bani pentru a_si
continua cerceti.rile.

46 Ar,crrrnrre. MAEsTRUL sI MAREA opEni,
tetice a lui Sir Kenelm Digby, in care imi afirmasem suspiciunea ci
Marele Mister al ingelepgilor putea fi pani la urmi o ma"re capca,
ni. De aceea a profitat de ocazie si m-a intrebat daci, intr-adevir,
nu credeam ci un Mister atat de Mare ar putea exista in natura
lucrurilor, prin care un doctor si poati. vindeca orice pacient ale
cirui semne vitale nu erau iremediabil distruse.
Rispunsul meu a fost ci orice doctor;iar dori un astfel de Medi-
cament si ci nimeni nu poate gti cite secrete sunt ascunse in Naturi.,
dar ci. in ce mi prive;te, cu toate ci citisem mult despre adevirul
acestei Arte, nu am ayut niciodati norocul si intilnesc un Maestru
al $tiinlei Alchimice.
L-am intrebat mai departe daci era la randul siu medic, dat fiind
ci;tia foarte multe despre Medicina Universali, dar mi-a infirmat
modest binuiala, prezendndu-se ca un topitor de alami, care a
fost intotdeauna foarte interesat dd-&iagerea medicamentelor din
metale cu ajutorul focului. Dupi ce a-m mai vorbit, artistul Elais
- pentru ci acesta era numele siu - mi s-a adresat astfel: oVlz6.nd
ci agi citit atat de mult din scrierile alchimistilor care vorbeau des-
pre Piatri, substan;a, culoarea gi efectele ei minunate, dagi-mi voie
si vi. intreb daci. nu cumvf
.ati
preparar-o chiar dumneavoastri,.
La rispunsul meu negariv, a scos din geanti o cutie din fildg lucrati.
cu mare miiestrie, in care erau rrei bucigi mari dintr-o substangi.
ce semina cu sticla sau sulfirl pal ;i mi-a spus ci avea acolo o Tinc-
turi suficienti penuu a produce douLzeci de tone de aur.
Dupi ce am linut cincisprezece minute comoara in mA.ini ascul-
tind despre efectele ei curative, am fost nevoit si o dau inapoi, insi
cu un anumit senriment de impotrivire. Dupi ce i-a"m mulgumit
p€ntru amabilitate, l-am intrebat de ce Tinctura aceasra nu avea
culoarea rubinie despre care stiam ci este caracreristici Pietrei Fi-
losofale. Mi-a rispuns ci nu avea nici o importanEi culoarea 9i ci
substanla era suficient de maturi pentru toate scopurile practice.
M-a refuzat destul de brusc atunci cind l-am rugat si-mi dea si mie
un pic din aceasri. substangi, dqi nu era mai mare decit o simAn-
1i de coriandru, spunAnd pe un ron mai blind ci. nu putea si faci
Isronra 47
asta nici chiar daci i-ag fi dat roati averea; nu arer penrru valoarea
ei inestimabili, cit pentru un alt motiv pe care nu se cuvenea si-l
divulge. Daci., intr-adevil focul nu putea fi distrus decA.r cu foc,
mai degrabi ar arunca substanga in fliciri.
Apoi, dupi o scurti disculie, m-a intrebat daci nu puream merge
intr-o cameri. din spatele casei unde si nu fim observagi. Dupi ce
l-am condus in salon, m-a rugat si fac o monedi de aur, iar in acest
timp a scos din buzunarul de la piept o batisti din mitase verde in
care erau inftsurate cinci medalii al ciror aur era infinit superior
celui din care erau frcute monedele mele. Coplesit de admiragie,
l-am intrebat pe oaspetele meu cum a dobindit acesre cunostinEe
care €rau cele mai minunate din toati lumea, iar el mi-a rispuns ci
a fost un dar pe care i l-a oferit un prieten ce a star citeva zile in casa
lui si care l-a mai invigat cum si preschimbe pietrele si cristalele
obisnuite in pietre mai pregioase decit rubinul, crisolitul si safirul.
<M-a mai invigat - a spus arristul - 9i cum si prepar oxidul de fier,
un tratamenr infailibil al dizenteriei, precum ;i licoarea metalici,
un remediu eficient impotriva hidropiziei si alte medicamenten.
Dar la aceste lucruri nu am dat prea mare atenfie pentru ci eu,
Helvetius, eram neribdi.tor si aflu despre Marele Secret al rururor.
Artistul a spus mai departe ci. maestrul siu l-a pus si-i aduci un
pahar plin cu api caldi in care a adiugat puEini pulbere albi 9i
apoi o uncie de argint care s-a topit iniuntru precum gheaga.
<Din acest pahar a golit jumitate, iar cealalti jumitate mi-a dat-o
mie. Avea un gusr asemini.tor cu cel al laptelui proaspit, iar efec,
tul era o stare dintre cele mai plicuteo.
Mi-am intrebat oaspetele daci poEiunea nu era un preparat aI pie-
trei Filosofale, dar mi-a rispuns ci nu trebuie si fiu curios. A spus
imediat ci la comanda maestrului siu, a tiiat o bucati din geava de
api din plumb gi a topit-o intr-un vas, dupi care maestrul a luar
pugin praf de sulf pe vArful unui cuEit dintr-o curie mid, l-a arun-
cat peste plumbul ropit;i, dupi ce a tinut conlinutul cXwa timp la
foc iute a rurnar o cantirare mare de aur lichid peste podeaua din
cirimidi a bucitiriei.

48 Alcnrvrra. MAEsTRUL sI MAREA oprni
nMaestrul m-a rugat si iau o saisprezecime din acest aur ;i siJ
pistrez pentru mine, iar restul sil impart la siraci, ceea ce am ;i
flcut acordind mare incredere Bisericii din Sparrendaur. La sfirgit,
inainte de a-9i lua rimas bun, prietenul meu m-a invilat aceasti
Arti Divinio.
Dupi ce oaspetele meu neobisnuit gi-a incheiat Povestea, l-am rugat
cu stiruinli si-mi acorde o dovadi a acestor fapte prin efectuarea
unei transmutiri chiar in faga mea. Mi-a rispuns ci. nu poate face
acest lucru acum, dar ci se va intoarce dupi trei siptimini gi, daci
va avea libertatea si o faci, imi va arita ceva care imi va deschide
ochii. S-a intors exact in ziua promisi si m-a invitat la o plimbare'
in timpul cireia am vorbit in aminunt despre secretele Naturii
focului, cu toate ci am observat ci insolitorul meu era extrem de
tezervat in privinga Marelui Secret.
insi, cXnd l-am rugat si-mi inc$dinleze gi mie o bucigici din Pia-
tra sa prefioasi, nu mai mare decit o simingi de rapigi, mi-a dat-o
ca pe un dar domnesc. Cind mi-am exprimat indoiala ci nu era
suficient nici cXt si vopsegti mai mult de patru grame de plumb,
mi l-a cerut imediat inapoi. M-am supus, sperind ci imi va da o
bucati mai mare, dar in loc de asta, l-a impi4it cu degetul mare,
a aruncat jumitate in focs,i mi-a dat restul spunXnd: nEste suficient
Pentru tine>.
Povestea spune in continuare ci dimineagi, Helvetius a
pregitit gase drahme de plumb, le-a topit intr-un creuzet si a
adiugat Tinctura. S-a auzit un sunet ;uieritor ;i ugor eferves-
cent gi dupi cincisprezece minute Helvetius a descoperit ci
plumbul se transformase in cel mai fin au! care dupi ce s-a ricit,
scenteia gi strilucea la fel ca aurul. Aurarul la care s-a dus i-a
spus ci este cel mai pur aur pe care il vezuse vreodati qi s-a
oferit si-l cumpere la cincizeci de monede uncia. Printre algii, a
venit qi Maestrul Monetiriei pentru a examina aurul 9i a cerut
sl i se puni la dispoziEie o cantitate mici pentru examinare.
Dupi ce a fost supus testelor cu api tare 9i antimoniu a fost
declarat aur pur de cea mai buni calitate. intr-o altl parte a
Isronra 49
scrierilor sale, Helvetius afirmi ci Artistul i-a lisat in inimi
convingerea profundi ci:
prin metale si din metale purificate de metale foarte rafinate si
spiritualizate, pot fi preparate Aurul Viu gi Mercurul Filosofilor,
care aduc la perfecEiune atit metalele cAt si corpurile umane.
Mercurul fi losofi lor (reprezentare simbolici)
in tratatul lui Helvetius existi si o mi"rturie privitoare la
Krf,t, precum povesrea trecerii lui la credinga in alchimie ca
rezultat al unui experiment pe care l-a efectuat el insusi, cu
toate ci nu existd nici un indiciu referitor la sursa de unde a
obginut praful penrru proiecgie. Mai existl apoi o povestire a
unui argintar pe nume Gril, care, in anul 1664, la Haga, a
transformat o livri de plumb jumitate in aur, jumitate in ar-
gint folosind o tincturi primiti de la un anume John Casper

50 ArcHrrvrrl. MAEsTRUL sI MAREA openA
Knoettner. Aceasti proiecgie a fost frcuti de fagi cu mulgi mar-
tori si Helvetius insugi a examinat metdele pregioase obEinute
in urma acestei operagii.
in 1710, Sigmund Richter 9i-a publicat Prepararea perfec-
td fl adeudratd a Pietrei Filosofale sub auspiciile rozacrucienilor.
Un alt reprezentant al ordinului Roza Cruce a fost misteriosul
Lascaris, un descendent al casei regale Lascaris, o veche familie
bizantini care a rispindit cunoagterea artei hermetice in Ger-
mania in secolul al XVIIIlea. Se pare ci a frcut transmutagii in
diferite pirgi din Germania, iar apoi a dispirut ca din senin 9i,
astfel, din istorie.
Capitolul VII
ArcHn"t$Trr ENGLr;ZT
Primul alchimist cunoscur in Anglia a fost Roger Bacon,
un inviEat cu realizlri uimiroare, care s-a ni.scut in Somer-
setshire, in anul 1214. Aavut un progres exrraordinar chiar din
timpul studiilor din copilirie, iar cind a atins vArsta necesari.,
s-a aliturat Ordinului franciscan. De la Oxford, a plecat la Paris
unde a studiat medicina si matematica. Dupi ce a revenit in
Anglia, a urmat singur cursurile de filosofie si limbi si a avut un
succes atAt de mare incAt a scris gramatica limbilor latini, grea-
ci si ebraici".
Degi Bacon este descris ca fiind mai degrabi medic, gi nu
chimist, lui ii datorim multe descoperiri stiingifice. A fost aproa-
pe singurul astronom al timpului si.u iar in aceastl calitate a
reflcut calendarul Iulian care, desi i-a fost prezenrar lui Papa
Clement al IVlea, in 1267, nu a fost pus in practici decAt de
urmi.torul Papi. Tot lui ii datorim si analiza fizic| a sticlelor si
lentilelor convexe, invenEia ochelarilor gi a lentilelor acromari-
ce, iar daci nu lui ii datorim realizareapractici a telescopului,
atunci ii datorim ftri indoiali partea teoretici. Ca student la
chimie, a acordat atengie rolului chimic jucat de aer in procesul
de ardere si, dupi ce a studiat cu atengie proprietlgile nitratului
de potasiu, a predat purificarea lui prin dizolvarea in api qi
cristalizare.

52 ArcnIrrrIa. MAESTRUL sI MAREA opnni
in vederea obginerii unui remediu eficient pentru tratarea
maladiilor ce fhceau ravagii in epoci, Bacon a efectuat cerceti.ri
de laborator gi a scris un Tiatat despre Tinctura de Antimoniu.
Stibiul, aga cum spun filosofii, este compus din nobilul mineral
Sulf ;i a fost cinstit ca plumb negru al ingelepgilor. Arabii, in limba
lor, l-au numit Asinat uel Asinat, alchimiqtii il numesc Antimoniu.
Totugi, se va ajunge la considerarea tnaltelor Secrete daci cercetim
si recunoastem felul in care Soarele este exahat, asa cum Magii au
descoperit cl acest mineral a fost atribuit de Dumnezeu constela-
flei Berbecului, care este primul semn ceresc de la care Soarele igi
ia exaltarea sau inilgarea.
Desi aceste lucruri sunt desconsiderate de oamenii obnuigi, oa-
menii inteligengi ar trebui si ;tie gi si fie mult mai atengi ci exact
la acest stadiu infinitatea secretqlqr-poate fi, cu un mare avantaj,
parfial contemplati gi pargial explorati. Mulgi, dar acegtia sunt
ignoranEi gi neinteligenti, sunt de pirere ci daci ar avea doar Sti-
biu, vor ajunge la el prin Calcinare, allii prin Sublimare, unii prin
Reverberare gi Extracgiel, obginAnd marele Secret, Uleiul 9i Perfec-
tum Medicinam ale acestuia. Dar vi spun eu ci, aici, in acest loc,
nimic nu va fi de ajutor, pici Calcinarea, nici Sublimarea, nici Re-
verberarea sau Extracgia, pentru ca dupi aceea si se treaci sau si se
realizeze in mod avantajos o Extracgie perfecti de virtute metalici
ce transformi ceea ce este inferior in superior. lJn asemenea lucru
va fi cu neputinli de inflptuit".
Pogiunea rezultat| in urma unui laborios proces alchimic
(descris in aminungime in tratatul respectiv) urma s;" fie aplicati
dupi o refeti secreti pentru a vindeca boli precum: podagra,
ciuma, lepra, apoplexia, epilepsia.
Din anumite scrisori ale sale, afim ci Bacon a anticipat
majoritatea realizirilor din stiinga moderni. A afirmat ci cori-
biile puteau fi construite astfel incit si poati naviga frri vele 9i,
1 inAnexa l este redat,"A.rborele alchimic al lui Hermes", ale cirui pai-
sprezece ramuri simbolizeazd operagiile pe care le comporti procesul alchimic in
intregul siu.
Isronre 53
sub cirma unui singur om, se poat5. merge prin api cu o vitezi
la care atunci nici nu se visa. A mai prezis ci este la fel de posibil
sI" se consffuiasci. masini care ,,pot fi puse in miscare cu o rapidi-
tate uimitoare, independente de cai sau alte animale" si aparate
zburitoare care ar putea si zboare prin aer cu aripi artificiale.
Nu este deloc surprinziltor ci in atmosfera de superstigii si
de ignoranpi ce domnea in Europa Evului Mediu, realizirile lui
Bacon erau atribuite comunicirii cu diavolul, astfel ci faima
lui s-a rispAndit in vestul Europei nu ca sayant, ci ca un mare
magician! Marile sale servicii aduse umanitigii au fost primite
cu dezaprobare, nicidecum cu recunostint;., iar pentru Biserici
inviEiturile sale pireau mai degrabi si fie periculoase. in con-
secingi., Biserica a devenit cel mai aprig adversar al siu, pini
si cilugirii din ordinul siu refuzind si aibi in bibliotecile
lor lucririle sale. Persecuqia lui a culminat in 1279 cind a fost
incarcerat si obligat sI" se c5iasci. pentru eforturile puse in sluj-
ba artei si a stiingei.
Printre scrierile sale existS. doui. sau trei lucriri despre al-
chimie din care reiese foarte clar nu numai cd Bacon a studiat
si practicat aceasti stiinEi, dar si ci a atins scopul final, Piatra
Filosofali. Neindoielnic ci in timpul vieEii, persecugiile l-au fi-
cut si. practice in mare s€cret arta hermetici si s5" considere
dezviluirea unor asrfel de lucruri ca fiind nepotriviti penrru
neinigiagi:
Adevirul nu trebuie dezviluit oricirui om de nimic, cici ar deveni
cel mai josnic lucru, pe cAnd in mina filosofului, devine cel mai
preEios lucru.
Sir George Ripley, preot la catedrala Bridlington, din
Yorkshire, a acordat alchimiei un rol mai important decXt mul-
gi algi contemporani de-ai sli prin faptul ci. a considerat-o a fi
o manifestare spirituali, nu doar una fizici. Susginea ci alchi-
mia se ocupi de modul in care spiritul nosrru se intoarce la

54 Alcnrvrre. MAEsTRUL sr MAREA opnni
Dumnezeu, care ni l-a dat. in l47l a scris CompozQia alchimiei
cu o epistoli dedicati lui Edward al IV-lea. Despre acesr preor
din Bridlington se mai spune ci. a asigurat fonduri pentru
Cavalerii Sfrntului Ioan cu ajutorul Pietrei Filosofale.
in secolul al XW-lea, Pierce, supranumit ,,calugirul ne-
gru", a scris despre Elixir urmitoarele:
Ia pimAntul Pimintului, Mama Pim6.ntului, Apa Pi.mXntului,
Focul Pimintului;i Apa Lemnului. Acestea trebuie si stea impre-
uni. iar apoi separat. Aurul alchimic este flcut din trei suflete pure,
limpezi precum cristalul. Corpul, sufletul gi spiritul cresc in Piarri",
unde nu existi" suiciciune: aceasta se arunci peste Mercur gi se va
transforma in cel mai valoros aur.
Printre alte lucrlri din secolul al XWlea se numiri si cele
ale lui Thomas Charnock, Breuimiit de flosofe (impreuni cu
addendum-ul la el) si Enigma, ambele datAnd din 1572. A mai
scris gi un memorandum in care afirmi cL a obEinut pulberea
transmutati cind avea pirul alb.
Tot in secolul al XVIlea a triit 9i Edward Kelly, niscut in
1555. Se spune ci a fost un.aventurier, avind repurafia de a-si
fi pierdut urechile la Lancaster sub acuzagia de a fi produs acte
de proprietate false. Indiferent dacl aceasti aclzalie e adevirati
sau nu, important este cL Dr. Dee, un invigat din epoca.elisa-
betani, s-a aritat foarte interesat de viziunile lui Kelly, cu toate
c5" era greu de stabilit daci ultimul era cu adevirat un clarvilzi-
tor, dat fiind ci viaga lui a fost un amalgam exrraordinar de bine
si de riu.
Kelly nu pare, totusi, si fi intrat in posesia Tincturii Rosii
sau Albe, pentru ci Elias Ashmole a publicat la finalul antolo-
giei ,,Theatrum Chemicum Britannicum" un trarat intiillat
Lucrdrile lui Sir Kelly in care scrie:
Se spune ci. Dr. John Dee gi Sir Edward Kelly au fost neobisnuit
de noroco;i incit si gi.seasci o cantitate foarte mare de Elixir prin-
tre ruinele abagiei Galstonbury, licoare care era atit de mare in
Isronrl 55
virtute (fiind peste 272,330) incAt au pierdut mult din ea in incer-
carea de a face proiecgia, inainte de a descoperi adevi.rata inilgime
a Medicamentului.
Cit de adevi.rat este, remene o problemi discutabili, dar
sigur este faptul ci in anul 1583 contele palatin al Siradiei,
pringul Poloniei, Adalbert Alask, in timp ce se afla in viziti la
curtea reginei Elisabeta, a cerur si se intilneasci cu dr. Dee
pentru a discuta despre experimentele sale; a devenit atAt de
interesat de practicile alchimice incit a fost insoEit de dr. Dee si
de Kelly, impreuni cu familiile lor, pe drumul siu de intoarcere
la Cracovia. PrinEul i-a condus de la CracovialaPraga, antici-
pind ci vor objine favorurile impiratului Rudolf al ll-lea, dar
incercarea lor de a intra in conracr cu Rudolf nu a avut succes.
in acea perioadi,, la Praga toari lumea era inreresati de alchi-
mie, dar in 1586, printr-un decret al Papei Sixtus al V-lea, Dee
9i Kelly au fost nevoigi si fugi din ora;.
in cele din urmi, au gisit pace gi belgug la castelul tebona
din Bohemia, in calitate de oaspegi ai contelui Rosenberg, gu-
vernatorul acelui ginut. in aceasti perioadi, Kelly a proiectat a
saisprezecea parte dintr-o uncie si o pitrime de mercur si a
produs aproape o uncie din cel mai bun aut care a fost apoi
distribuit din creuzet.
in februarie 1588, dupi o rupturi inrre ei, cei doi s-au
despirgit, Dee plecind spre Anglia, iar Kelly spre Praga, unde
Rosenberg l-a convins pe impirat si. anuleze decretul papal.
Prin introducerea ficuti de Rosenberg, Kelly a fost primit si
onorat de Rudolf, care credea despre el ci degine Marele Secret
al alchimiei. De la acesta a primit, pe langi pimAnt si libertatea
oragului, pozigia de consilier de stat precum si un titlu nobiliar,
de atunci inainte fiind cunoscut ca Sir Edward Kelly.
Aceste onoruri sunt o dovadi ci Kelly a reugit si-i demon-
streze impiratului cunostinEele sale despre transmutafie, dar
cum, pulberea pentru proiecgie se micgorase, iar la comanda

56 Alcnrvrra. uarsrnul gr Iuenaa opnn-X.
impiratului de a o produce in cantitigi mari, Kelly nu s-a su-
pus, fie ci nu putea, fie ci nu vroia si o faci, el a fost virit in
inchisoare, la castelul Purglitz, in apropiere de Praga, unde a
rimas pinl in 1591, cAnd a fost gragiat. A fost incarcerat 9i a
doua oari, iar in 1595 , potrivit cronicilor, cind ince rca si eva-
deze din inchisoare, a cizut de la o inllgime destul de mare,
murind la virsta de patruzeci de ani.
in secolul al XVIIlea a triit Eugenius Philalethes sau
Thomas Vaughan. Vaughan este originar din Jara Galilor, iar
scrierile sale au fost socotite a fi ilustrarea secretului spiritual
pur al stiingei alchimiei. Dar, indiferent de interpretirile care
au fost ficute pe marginea lucririi sale, Vaughan s-a striduit cu
sigurangi si arate ci alchimia era demonstrabili la toate nive-
lurile: fizic, mental si spiritual. Lutrarea sa, Lumen de Lumine,
este un discurs alchimic ce trateazd. subiectul in fazele tocmai
mengionate. Medicamentul lui este o substangi spirituali in
misura in care este Chintesenta sau Viaga Divini care se mani-
festi in toate formele, atit de ordin fzic cAt 9i spiritual. Aurul
lui este aurul filosofic al lumii fizice, dar si in;elepciunea spiri-
tului. Piatra lui este piatra de incercare care transmuti. orice,
fiind, deopotrivi spirituali 9i fizici, iar afirmagia ci Leacul nu
poate sta decit intr-un vas de sticli., semnifici atAt un recipient
de sticli tangibil cAt si corpul purificat al adeptului.
Thomas Vaughan a fost un Mag al Ordinului Rozacrucian,
ingelegAnd ci gtiinEa alchimiei trebuie si se manifeste la toate
nivelurile congtiingei.
Eirenaeus Philalethes trebuie gi el menlionat, mai ales da-
toriti numeroaselor sale scrieri. S-a discutat mult daci acest
nume nu este cumva al unui alt adept ori doar un alt pseudo-
nim al lui Vaughan. Arthur'Waite a incercat si demonstreze ci.
ar fi vorba de doui persoane diferite. Din punctul meu de vede-
re, ambele nume aparfin lui Thomas Vaughan, dar, cu toate ci
problema identitigii acestor autori poate constitui un material
Isronra
de dezbatere interesant, rimAne un ami.nunt nesemnificativ
din perspectiva adoptati in aceasti" carte.
in prefaga la tratatul Intrarea desch^d, cuprins in ,,Collecta-
nea Chymicd' publicati de Tilliam Cooper in 1584, Eirenaeus
Philalethes scria:
Eu, un adept anonim, un iubitor al invi;iturii si un filosof, am
hotirit si scriu acest tratat despre secretele vindeci.toare, chimice
gi fizice in anul mXntuirii lumli 1645,la vArsta de douizeci gi trei
de ani, pentru a-mi pliti datoria de Fiu al Artei si pentru a apirea
celorlalli adep! ca frate gi egal. De aceea prezic acum ci pulini vor
fi cei luminaEi de aceste fapte ale mele. Acestea nu sunt inchipuiri,
ci experimente adevirate pe care le-am ficut si le stiu, asa cum va
crede fiecare adept dupi. aceste rAnduri.
intr-adevir, am lisat de multe ori pana din mXni, dorind si mi
abgin de la scris, vrAnd mai degrabi si ascund adevirul sub masca
invidiei, dar Dumnezeu m-a forjat si scriu, iar Lui nu l-am putut
rezista, cel care cunoaste inima gi a Cirui glorie este in veci. Cred
ci mulgi se vor bucura de Marele Secret, deoarece am scris cu mul-
tI credingi, nelisind, dupi voia mea, nimic de care si se indoiasci
un tAnir incepitor. $tiu deja mulli care impirti;esc acela;i lucru
cu mine si sunt convins ci voi fi cunoscut in timpul imediat urmi-
tor. Fie ca voinla cea mai sfinti a lui Dumnezeu si se inflptuiasci.
Mi socotesc nedemn si vorbesc despre aceste lucruri, dar in astfel
de lucruri cad in adoragie pentru El, Care pe toate le cunoaste,
Care le-a creat pini in acest punct ;i creAndu-le, le pistreazi.
Apoi Philalethes vorbeste despre transmutarea metalelor in
argint;i aur si despre faptul ci medicamentele administrate unor
muribunzi au a.ut efecte miraculoase asupra lor, vindecAndu-i.
Cu o alti ocazie, el scrie:
Odati, pe cAnd mi aflam intr-o gari striini, ag fi putut vinde argint
pur care valora 600 de lire, dar, cu toate ci eram imbrlcat asemenea
negustorilor, mi-au spus ci asa-zisul metal era frcut prin Arti. CAnd
i-am intrebat de ce, mi-au rispuns: oStim cum arati argintul care
57

58 Ar-cHrura. uensrnul gr Ivranrl oprni.
vine din Anglia, Spania gi alte glri, dar acesta nu seamini cu nici
unul',. Cind am auzit acestea, m-arn retras imediat, lisind in urma
mea tot argintul 9i prepl lui ;i nu m-am mai intors niciodati.
Mai departe, spune din nou:
Am ftcut Piatra: nu o am in urma unui furt, ci este un dar de la
Dumnezeu. Eu am ficut-o gi o pot folosi zi de zi dupi cum mi-e
voia, modelind-o de multe ori cu propria mea mAni. Scriu numai
ceea ce cunosc,
in ultimul capitol din Intrarea Deschisd, gisim mesajul
siu pentru cei care au atins acest gel:
Cel care, prin binecuvintarea lui Dumnezeu, a ajuns si cunoasci
perfect aceastS. Arti, nu gtiu ce gi-ar putea dori pe aceasti lume
decit si nu fie prins in capcani de,oemenii rii, pentru ca astfel si-l
serveasci sincer pe Dumnezeu. Dar ar fi o vanitate ca din dorinEa de
glorie si caugi aplauze vulgare. Aceste fleacuri nu ii impresioneazApe
cei care degin aceasti Arti, nu, mai degrabi le dispreluiesc.
lgadar, cel pe care Dumnezeu l-a binecuvintat cu acest talent are
aceasti mulgumire.
in primul rind, chiar daci ar trii o suti de ani 9i ar da din Piatri
la o suti de oameni, nu ar face-o pentru ci ar miri Piatra pentru
pllcerea lui, atAt in greutate cit gi in virtute, aga incXt daci un om
ar face-o, ar putea transforma in aur ;i argint perfect toate metale-
le impure existente pe acest pimint.
in al doilea rind, prin aceasti Arti ar putea face pietre prelioase ;i
comori atit de bune gi de valoroase cum nu existi altele in Naturi.
in aI treilea gi ultimul rind, pentru ci are un Medicament Universal,
atat pentru a prelungi viaga cit;i pentru vindeca toate bolile, astfel
incit un adevirat cunoscitor poate vindeca cu ugurinli toli oame-
nii bolnavi din lume, pentru ci medicamentul lui este indeajuns.
Acum citre Regele, Eternul, Nemuritorul ;i Atotputernicul - fie
vegnic liudat pentru aceste daruri nespuse gi comori nepreguite!
Fie ca oricine se bucuri de harul Lui si o faci intru gloria lui
Dumnezeu si pentru binele semenilor sii, altfel si fie pedepsit de
Isronre 59
Dumnezeu, Creatorul lui - care l-a binecuvintat cu un asa har - gi
fie ca in ziua JudeciEii de Apoi si se hci vinovat de nesocotinll ;i
pedepsit caatare".
Cele mai importante scrieri ale sale sunt: Ripley Rendscut,
O intrare deschisd in palatul tnchis al regelui, Esenpa alchimiei
(in versuri), Fons Ch emicae Writatis Metallorurn Metamorp h osis,
Breuis Manuductio ad Rubinem Coelesturn, si alte citeva reunire
in antologia ,,Museum Hermeticum" gi in colecgia Manget.
Mai existi o poveste despre o transmutare inainte de Gustavus
Adolphus in 1620, al cirui aur a fosr bitut in medalii ce purtau
pe o parte efigia regelui, iar pe ceddti parte pe Mercur si Venus;
in sfb.rsit, existi gi o alta din Berlin, inainte de regele Prusiei.
Sir Isaac Newton, renumitul om de $dinfi si matematici-
an al secolului al XVIIJea, degi nu a fost cunoscut ca alchimist,
a fl.cut flri indoiali experienge in aceasti ramuri speciali a
stiinfei. Daci se urmireste cu arenfie biografia lui Newton
(scrisi de J. Sullivan) din perspecriva cunostinlelor alchimice,
cred ci este destul de usor si ne dim seama de teoriile experi-
mentale la care lucra. Sir Arthur Eddington, recenzind aceastl
carte biografici, spunea:
$tiinga de care Newton pare si fi fost in mod clar interesat 9i cireia
i-a dedicat o mare parte din viagi este chimia. A citit foarre muh 9i
a ftcut numeroase experimente, ins5. toate ftri nici un rezultat,
dupi cite gtim.
Cronicarul lui scria:
Foarte rar mergea la culcare inainte de doui sau trei noaptea, cite-
odati chiar cinci sau gase dimineaga. Dormea patru sau cinci ore,
in special primivara sau roamna, cind obisnuia si stea gase sipti-
mAni in laborator cu focul rareori aprins ziua sau noaptea. Ce ft-
cea acolo, nu am putut afla niciodati.
Cred ci rispunsul ar purea fi acela ci. experimentele lui
Newton priveau nici mai mult, nici mai pugin decit alchimia.

strEtt}r*-aE. j.vf-e-<fT_{& gy plrs.
fi
d'fitr{et}*
JL. J
Isronra 61
in acelasi secol, Alexander Seton, un scogian, a suferit chi-
nuri de neinchipuit penrru ci gtia arta transformirii. Dupi ce
a practicat la el in Eari, a plecat peste graniEi, unde a flcut de-
monstragii ale transformlrii in faEa oamenilor cu o buni reputapie
si integritate din Olanda, Hamburg, Italia, Basel, Strasbo-
urg, Cologne si Munchen. in cele din urmi., i s-a cerur si apari
in faga tXni,rului Elector al Saxoniei, la curtea ciruia s-a dus,
oarecum, cu inima strinsi". Electorul, dupi ce i s-au adus do-
vezi despre autenticitatea proiecAiilor sale, l-a trarar cu respecr,
convins ci Seton deginea secretul bogigiei nelimitate. Dar Se-
ton a refuzat si-l iniEieze pe Elector in secretul siu, aga ci a fost
trimis la inchisoarea din Dresda.
Pentru ci" temniga nu l-a f).cut deloc si se rizgindeasci, a
fost supus torturii. A fost stripuns, chinuit, bitut, inrogit cu
foc gi plumb topir, dar ror nu a spus nimic. in cele din urmi, a
fost lisat in carcerS. pAni cAnd iscusitul Sedivogius l-a ajutat si
evadeze. Nu a dezvaluir secrerul nici chiar prietenului siu, de-
cXt cu puEin inainte de moartea sa, la dgi ani dupi ce a evadat,
cAnd i-a dat lui Sedivogius pulberea transformirii.
Muntele magic aI lui Philnletbes

Capitolul VIII
C oNrure pr SarNr-Genr"rerN
Este interesant de remarcat faptul ci numele contelui de
St. Germain nu a fost menlionat in istoria alchimiei. Dqi a
fost, fhri indoiali, un expert al Artei, multe povestiri despre
acest om remarcabil par si nuaribuie realizirilor sale in acest
domeniu special un rol semnificativ.
St. Germain a fost o personalitate impresionanti. Se spu-
ne ar fi fost fiul pringului Rakoczy de Tlansilvania, insi dincolo
de aceasti presupunere, ceea ce se gtie sigur, este faptul ci a
aparEinut unei familii qobile, 9i ci a fost un om de mare cultu-
rl gi rafinament. ViaEa lui, atdt cit se ;tie, meriti a fi cititi, dar
aceasti chestiune nu are legituri cu subiectul cirgii noastre care
prezinti numai interesul siu in arta alchimiei. Pentru cititorii
care sunt interesagi de chestiuni legate de dieti, ar putea fi un
punct de atracgie faptul ci majoritatea biografilor sii au observat
obiceiurile lui in ceea ce privegte hrana. El spunea ci secretul
longevitiEii sale s-a datorat dietei combinate cu extraordinarul
siu elixir. Si ne aducem aminte ci dovezile referitoare la diferi-
tele aparigii ale lui St. Germain in Europa se intind pe o peri-
oadi de 110 ani, timp in care infrgigarea sa Pare si fi rimas
neschimbati. Arita intotdeauna ca un birbat bine intreginut,
de vArsti mijlocie. De exemplu, contesa d'Adhemar, in Souue-
nirs de Marie Antoinette, oferi. o descriere excelenti a contelui,
lacare Frederick cel Mare s-a referit ca la ,,birbatul care nicio-
[sronr,q, 63
dati nu moare", iar Cooper Oakley, in monografia Contele de
St. Germain, Secretul Regilof , spune ci el a fost cunoscut sub
diferite nume intre anii 1710 gi 1822.
Aventurierul italian Casanova de Seingalt admite fXri plicere
ci St. Germain era un maestru al artelor magice 9i un chimist
priceput. Cind i-a mirturisit contelui cI suferi de o boali acu-
ti,, acesta l-a invitat pe Casanova si rimini pentru tratamenr,
spunind ci ii va pregiti cincisprezece pastile, care in trei zile il
vor repune pe picioare. Despre elixirul lui St. Germain, Ca-
sanoYa spunea:
Apoi mi-a aritat substanla sa, pe care o numea Eter. Era un lichid
alb pe care il pistra intr-o fioli inchisi ermeric. Mi-a spus cI acest
lichid era spirid universal al Naturii; daci dopul de ceari era cAtusi
de pugin ingepat, lntreg con;inutul ar fi dispirut. ImplorinduJ si
faci acest experiment, mi-a dat fiola, acul gi cu mAna mea am inge-
pat dopul de ceari cAnd, ce si vezi, sticluEa se ;i golise.
Casanova povestegre mai departe o imprejurare in care
St. Germain a transformat o monedide bronz de douisprezece
centime intr-o monedi din aur pur. Mai existi o dovadi ci
renumitul conte deginea praful alchimic cu ajutorul ciruia
putea transforma metalele de bazi in aur. Chiar a f).cut acest
lucru cel pugin cu doui ocazii, asa cum se afirmi. in scrierile
contemporane.
Marchizul de Valbelle, ftcindu-i o viziti in laborator lui
St. Germain, l-a gisit pe alchimist ocupar cu alambicurile sale.
Acesta i-a cerut marchizului o monedi" de gase franci si, dupi ce
a turnat peste ea o substangi neagri, a expus-o la cildura unei
ficiri mici sau a cuptorului. Marchizul de Valbelle a vizur cum
moneda si-a schimbar culoarea pini cind a devenit rosu aprins.
La c6"teva minute, dupi ce s-a mai ricit pugin, iscusitul alchi-
Vezi Isabel Cooper Oakley, Conrele de Saint-Germain, trad. Cornelia
Zamfirescu, Ed. Herald, Bucuresti, 2009 -n.t.

64 Arcurura. MAESTRUL 9I MAREA oPERA
mist a scos-o din vasul de ricit 9i i-a inapoiat-o marchizului'
Moneda nu mai era din argint, ci din cel mai fin aur' Thansfor-
marea se incheiase. Contesa d'Adhemar a deginut aceasti
monedi pdni in 1765, cind i-a fost furati din seif.
Un alt autor spune ci St. Germain gi-a datorat cunostingele
despre chimia ocuiti cilitoriei intreprinse in fuia' in 1755, el
a mers in Orient pentru a doua oari si, scriindu-i contelui von
Lamberg, spunea: ,,Datorez cunogtintele mele despre topirea
bijuteriilor celei de a doua cilitorii pe qre am efectuat-o in Indid'.
Sunt prea multe cantri autentice de transformate a meta-
lelor pentru a-l putea considera pe St. Germain un garlatan,
"rrrrr.i
cAnd flcea operagii de transmutare. Medalia Leopold
Hoffrnan, afati inci in posesia acelei familii, este exemplul cel
Isronre 65
mai griitor descoperit vreodati despre transmurarea metalelor.
Doui treimi din aceasti medalie au fost transformate in aur de
cS,lugirul Wenzel-Seiler, piri"sind starea de argint, care era sra-
rea sa originari. in acesre circumstang., fr"rrd" era imposibili
penuu ci. nu exista decit o singuri copie a medaliei.
Pentru aceste intAmpliri din viaga lui St. Germain rimAn
indatorat materialului introductiv gi comentariului la Sfanta
trinosofe (partea referiroare la contele de Saint Germain) a lui
Manley Hall. Cea mai sfintd trinosofe sau ,,Cea mai sfinti in-
gelepciune intreiti' este o lucrare alcituiti din douisprezece
capitole. Este o descriere a procesului de IniEiere si in acelasi
timp un tratat alchimic, care nu va iesi la iveali decit la o citire
mai atenti. Voi reda un citat din Capitolul XII:
Sala in care tocmai intrasem era perfect rotundi; semina cu inte-
riorul unei sfere alcituiti din materie grea si transparenti, precum
cristalul, astfel incit lumina pi.trundea din toate pirgile. partea de
jos era asezati. pe un bazin imens plin cu nisip rogu. O cilduri
blindi ;i egali domnea in acest spagiu circular. ingelepgii numesc
aceasti sali
1r qT??
Bazinul de nisip care o susgine esre numit
nq?-ffi ffiffiffi
Mi uitam cu uimire in jurul acestei sfere de cristal, cAnd un nou
fenomen mi-a stirnit admiralia. Din pardoseala silii se ridica un
abur diafan, umed gi de culoarea ;ofranului. M-a inviluit, m-a ri-

65 Ar,cnrura. uersrnur- Er n'ranrn' opnna
dicat ugor gi timp de treizeci 9i gase de zile m-a purtat in partea
superioari a sferei. Dupi aceea, aburul s-a subgiat; pugin cite pulin
am coborit 9i in cele din urmi m-am trezit iarS;i pe podea' Roba
mea igi schimbase culoarea. Fusese verde cind intrasem in sali'
insi acum se preschimbase intr-un rogu strilucitor' Un efect con-
trar avusese loc in nisipul Pe care stitea sfera' Tieptat, culoarea
rogie se transformase in negru.*
Aceasta este imaginea pelicanului in baia sa de nisip, pro-
cesul sublimirii conEinutului gi schimbarea culorii ce au loc
intr-unul dintre procesele de laborator Pentru prepararea Pie-
trei Filosofale. Nu existi nici o indoiali ci aceasti Preparare
este un proces fizic desfurat in laborator cu aPi, retorte, baie
de nisip ;i cuptoare' CAt despre3fiff-nalia ci alchimia ar fi doar
o gdinti pur psihici (mediumnici) 9i spirituali, aceasta nu are
nici un temei.
Pentru ca o gtiingi si se numeasci gtiingi, este nevoie ca ea
si se manifeste la toare nivelurile congdinlei, adeverind astfel
axioma,,ce est€ dedesubt e la fel cu ce este deasuprd'' Alchimia
poate face proba acestui'ibit, deoarece din punct de vedere-6-
zic, psihic gi spiritual este gtiin[a care se manifesti in toate for-
mele gi pe tot parcursul viegii. Diferitele mirturii din trecut ar
trebui, intr-o oarecare mlsuri, si fie dovezi ale afirmagiei c5'
alchimia este o gtiinti frzici' ce arelabazh' cunoagterea proprie-
tigilor metalelor. Numai descrierea contelui Saint Germain
ftcuti de Casanova este o dovadi ci cel pulin in ultima parte a
secolului al XVIII-lea se practica metoda de preparare a Pietrei
fizice, capabili si transforme metale 9i si vindece boli'
$tiinga moderni nu cunoagte nici o substanli care Poate
transforma plumbul sau mercurul in ceva aseminitor aurului
solid, prin simpla adiugare a unui gram de praf rogu 9i, ca
*
Vezi Contele de Saint-Germain, Tiinosophia- SfLnta;i intreita inpelepciu'
ne, trad. Monica Medeleanu, Ed. Herald' Bucuregti, 2072' - n't'
Isronra 67
urmare, nu poare decit si rAdi de afirmaEiile alchimigtilor,
considerAnduJe produsul unei imaginagii prea bogate, sau de
scrierile lor pe care la consideri,,bolboroseli" sau ,,vorbe nedes-
lugite". Dar nu trebuie uitat faptul ci.,,afirmagiile" au fost con-
firmate de martori impargiali gi ci ,,bolboroselile,, rratatelor
hermetice par si fie in mai mare misuri inteligibile omului de
rind decit frazeologia chimici moderni.

Capitolul l
OmcrNEA METALELoR
In aceasti secEiune voi prezenra c6.teva invigituri alchimice
impreuni cu propria mea interprerare a teoriei alchimice. Voi
incerca si clarific cAgiva termeni specifici in care alchimistul isi
exprimi gindurile Ei, totodati", yoi incerca si demonstrez ade-
virul stiingific care existi in intuiEiile alchimice - un adevlr la
fel de relevant si de inteligibil ca al oricirei alte teorii stiingifice
actuale.
in loc si considere diversele domenii ale realitigii ca pe
nigte subiecte distincte si separate, alchimia a susginut mereu
unitatea tuturor formelor de Viagi si Manifestare. A incercat,
astfel, si coreleze chimia, ocultismul, religia, astrologia, magia
si mitologia gi sI le prezinte ca pirgi ale unei Singure Manifes-
tiri. A incercat, de asemenea, si. arate ci a;a cum si"ni"tatea si
buni.starea corpului sunr necesare adevS.ratei religii, in aceeasi
misuri in care adevirata religie e necesari pentru a aveaun corp
sini"tos si echilibrat, tor la fel de necesar pentru ambele este gi
esoterismul, deoarece elucideazi aspectele nevizute ale omului.
Prin adevirata religie se inEelege Legea VieEii 9i a Tiiirii (Ciii)
Autentice, si nicidecum invigiturile dogmatice ale vreunei
biserici sau secte; iar prin esoterism se ingelege manifestarea
Puterilor subtile care lucreazi prin si cu ajutorul Omului, pen-
tru atingerea perfecEiunii ultime.

Cockren - Alchimia (maestrul si marea opera)

Cockren - Alchimia (maestrul si marea opera)

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Cockren - Alchimia (maestrul si marea opera)

Similar to Cockren - Alchimia (maestrul si marea opera) (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Cockren - Alchimia (maestrul si marea opera)