Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, împreună cu filialele sale organizează Concursul de lectură „Bătălia cărților”, ediția a X-a, realizat în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, România.
Scopul Concursului este de a promova lectura și literatura artistică ca un factor important în educația copiilor și adolescenților, de a dezvolta arta oratoriei.
Concursul este destinat pentru trei categorii de vârstă: 10-12 ani; 13-15ani și 16-18 ani.
Perioada de desfășurare este martie-octombrie 2024.
Titlurile de carte propuse participanților au fost selectate de către un juriu competent, format din bibliotecari, scriitori, critici literari, profesori universitari, respectând criteriile regulamentului concursului dat.
Regulile de participare la Concurs prevăd următoarele: participanții trebuie să citească cele 7 cărți din lista oferită, să completeze fișa de lectură pe parcursul perioadei desfășurării concursului, iar participanții finaliști, care vor primi punctajul maxim pentru completarea fișelor de lectură, vor participa în Marea Finală și vor prezenta public pledoaria „Convinge-mă să citesc!”. Pentru a susține argumentat cartea preferată din lista recomandată și a-și exprima opinia concurenții vor răspunde la întrebările adresate de juriu.
Participanții, care vor prezenta cele mai frumoase şi argumentate pledoarii despre eroul preferat și vor răspunde cel mai bine și argumentat la întrebări, vor deveni Cititorii anului. Toți participanții vor vota și aprecia cele mai bune cărți. Astfel, concurenții vor alege Cartea Anului 2024.
Finaliştilor li se vor acorda premii băneşti, seturi de cărţi și diplome cu susținerea Primăriei mun. Chișinău și partenerilor. De asemenea, juriul va acorda premii la următoarele categorii: cititorul exeget, cititorul erudit, cititorul fidel, cititorul proactiv, cititorul creativ, cititorul performant, cititorul entuziast, cititorul orator, cititorul implicat, cititorul dialogal și mențiuni.
Concursul de lectură „Bătălia cărților” oferă participanților o experiență de lectură inedită și un prilej de comunicare intelectuală.
2. Christopher, un băiat de 15 ani, suferă de sindromul Asperger, o formă
de autism. Are o memorie fotografică. Înţelege matematica. Înţelege
ştiinţa. Ceea ce nu poate înţelege el sunt oamenii. Când îl găseşte pe
Wellington, câinele vecinului său, zăcând mort pe o peluză din
apropiere, se decide să pornească în căutarea asasinului şi să scrie
un roman poliţist despre aceasta. În incursiunea sa va descoperi însă
alte mistere ce pot face ca întreaga lume din jurul său să se
prăbuşească.
Apărut în Anglia, romanul O întâmplare ciudată cu un câine la miezul
nopţii, s-a bucurat de un enorm succes, devenind un bestseller absolut
în majoritatea ţărilor în care a fost publicat şi fiind recompensat cu 17
premii literare, printre care Whitbread Award şi Los Angeles Times
Book Prize.
Haddon, Mark. O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții /
Mark Haddon ; trad. din engl. de Constantin Dumitru-Palcus. –
București : Trei, 2014. – 287 p.
3. Izumi este o adolescentă americană de origine japoneză care duce o
existență tipică pentru tinerii din ultimul an de liceu, în Statele Unite. Se
distrează cu prietenele sale, e o fire plină de umor și ironie, are o
adevărată pasiune pentru oja în culorile tari și adoră hanoracele comode
sau colanții de yoga. Dar cum se împacă oare toate acestea cu statutul de
prințesă imperială? Adolescenta născută și crescută în Statele Unite este
confruntată cu o neașteptată descoperire personală: ea este nici mai mult,
nici mai puțin decât fiica Prințului Moștenitor al Japoniei. O călătorie
spectaculoasă din Mount Shasta la Tokyo și o transformare ca-n povești,
în decorul fascinant al Japoniei contemporane. Izumi se trezește prinsă
între lumi și între două versiuni ale ei: acasă nu a fost niciodată suficient
de „americană”, iar în Japonia trebuie să demonstreze că este suficient de
„japoneză”. Va ceda Izumi în fața greutății coroanei sau va trăi fericită
pentru totdeauna în povestea ei?.
Jean, Emiko. Tokyo pentru totdeauna / Emiko Jean ; trad. Diana
Dorobanțu. – București : Litera, 2021. – 363 p.
4. Povestea descrie aventura marinarului Ishmael, la bordul balenierei
Pequod, comandată de căpitanul Ahab. Înainte ca Ishmael să fi ajuns
la bordul acesteia el se afla în New Bredford. La un han de la docuri a
ajuns partener cu Queequeg, un om sălbatic care a fost în trecut
vânător de balene. Astfel au ajuns împreună pe vasul "Pequod".
Ishmael își dă în curând seama că Ahab este în căutarea unei anumite
balene, un cașalot alb, numit Moby Dick, o creatură feroce și
enigmatică. În trecut, Moby Dick i-a distrus barca căpitanului Ahab și
i-a mâncat un picior, iar acum acesta vrea răzbunare.
Melville, Herman. Moby Dick / Herman Melville ; trad. Irina Chirica. –
Chişinău : Arc, 2019. – 167 p.
5. Într-o variantă alternativă a Londrei anilor 1983, Susan Arkshaw își caută
tatăl pe care nu l-a cunoscut niciodată. Călătoria ei începe cu niște nume
de familie memorate sau scrise probabil greșit de mama ei, cu un bilet la
sala de lectură și o tabacheră de argint gravată cu un însemn heraldic.
Merlin este un tânăr librar stângaci, care formează împreună cu librarii
dreptaci o largă familie de ființe cu puteri magice, păzind legendara și
mitica Lume Veche de intrușii din Lumea Nouă. La rândul lui, se află în
căutarea unei entități din Lumea Veche care i-a ucis mama cu ajutorul
unor criminali de drept comun. Mergând pe urmele investigației poliției, el
și sora lui, librara dreptace Vivien, descoperă că planul lor se suprapune
în chip ciudat cu cel al lui Susan. Cine a fost tatăl ei? Susan, Merlin și
Vivien sunt nevoiți să afle cât mai repede răspunsul atunci când Lumea
Veche se dezlănțuie primejdios asupra celei noi.
Nix, Garth. Librăria de investigații magice / Garth Nix ; trad. Iulia
Dromereschi. – București : Litera, 2021. – 334 p.
6. E o carte pe care o citești dintr-o răsuflare. Așa după cum se întâmplă toate
în viața acestui băiat curajos: cu ușurință își schimbă locul de trai,
cutreerând orașul în căutarea oamenilor buni, primitori, iar când nu-i găsea
refugiul lui sigur era țarcul bizonilor din grădina zoologică, acolo găsea și
hrană și adăpost pe timp de noapte. „A avut și el părinți ca toată lumea…
dar asta nu pe mult timp…” Era un băiețel binevoitor și oamenii pe are i-a
întâlnit în cale l-au îndrăgit, îl primeau în casa lor cu mult drag. Au fost și din
cei răi, dar capacitatea lui de a da la o parte tot ce-i rău și ardoarea de a se
pasiona de lucruri frumoase a topit gheața din sufletul răuvoitorilor.
Reușește chiar să împace cele două părți ale orașului – East End și West
End, unde locuiau negrii și albii. Jerry Spinelli ne descrie o legendă despre
un mic erou, care le ajută oamenilor să trecă peste bariera ce le despărțea
orașul în două părți, să găsească acel grăunte de înțelepciune ca să se lase
de dușmănie și să primească cu brațele deschise în sânul familiei lor mica
faptură- Magicianul.
Spinelli, Jerry. Magee, zis Maniacul / Jerry Spinelli ; trad. din lb. engl.
și note de Tatiana Dragomir. – București : Arthur, 2014. – 206 p.
7. Castelul de sticlă este povestea adevărată și tulburătoare a unei familii
nonconformiste pentru care aventura, spiritul liber și traiul neîngrădit de
reguli inutile sunt mai presus decât confortul unui cămin tipic. Soții Walls
își cresc cei patru copii învățându-i să nu se teamă de nimic, să
gândească liber, să fie independenți, dar toate acestea vin cu prețul unei
vieți de nomazi, al absenței unei case decente și, de multe ori, al lipsei
mâncării și hainelor. Rex Walls, tatăl, un tip carismatic, de o extraordinară
inteligență, îi învață pe copii istorie, fizică, vânează demoni împreună cu ei
pentru a-i face să-și depășească temerile, le dăruiește stelele de pe cer
de ziua lor, dar, dincolo de toate, nu reușește să le asigure un trai decent.
Peste ani, fiica cea mijlocie, Jeannette, își povestește copilăria într-o carte
unică, de un umor extraordinar, dar și de o profunzime emoționantă. Ceea
ce face această carte atât de specială, devenită bestseller în numeroase
țări, nu este doar curajul lui Jeannette Walls de a scrie lucrurile pe care un
om obișnuit le-ar ascunde poate, din jenă, ci faptul că face asta cu
tandrețe și dragoste față de familia sa, încercând mai degrabă să-și
înțeleagă părinții decât să-i judece.
Walls, Jeannette. Castelul de sticlă : memorii / Jeannette Walls ; trad.
din lb. eng. de Lorena Lupu. – Bucureşti : Youngart, 2016. – 367 p.
8. Protagonistul cărţii este un Călător în Timp care creează Mașina Timpului, și care se
încumetă să o și folosească. Astfel, ajunge în anul 802701, descoperind omenirea
involuată și dramatic divizată. Există o Lume de Sus, care trăiește un bine înșelător,
și o Lume Subterană, care vieţuiește pe seama creaturilor terestre. Eloii, fiinţele
pământene, și-au pierdut vigoarea și identitatea. Vieţuiesc laolaltă, într-o tihnă
suspectă. Sunt limitaţi din punct de vedere intelectual. Par inofensivi și fericiţi, dar, în
tot acest timp, Morlocii subterani îi pândesc. Călătorul rămâne prizonier o vreme în
această lume. Partea luminoasă a experienţei sale de aici este prietenia cu Weena,
o tânără din Lumea de Sus. Războiul lumilor prezintă povestea unei invazii
extraterestre care îi ia prin surprindere pe pamânteni. Interesant este că invadatorii
marțieni respectă regulile biologiei și ale fizicii, astfel incât, deși sunt net superiori
pamântenilor din punct de vedere tehnologic, au dificultăți în a se mișca liber din
cauza că atmosfera Pamântului este mai densă decât aceea a planetei de unde vin.
Inteligența lor superioară le permite să inventeze arme distrugătoare cum ar fi
Heat-Ray („Raza Pârjolitoare”), un fel de tun cu laser care poate rade de pe fața
pamântului orașe întregi.
Wells, Herbert George. Maşina timpului. Războiul lumilor / Herbert George Wells
; în rom. de Mihu Dragomir și C. Vonghizas. – Bucureşti : Chişinău : David, Litera,
1997. – 300 p.