SlideShare a Scribd company logo
1 of 51
Download to read offline
ªªccooaallaa pprriieetteennooaassãã
Experienþe de proiect
CentrulEducaþia2000+
EElleeoonnoorraa RRããdduulleessccuu
AAnnccaa TTîîrrccãã
Editura Humanitas Educaþional
3
Aºezarea învãþãmântului românesc pe coordonatele calitãþii ºi eficienþei presupune crearea unor ºcoli prie-
tenoase, capabile sã pregãteascã toþi elevii pentru o societate democraticã. Realizarea acestui deziderat im-
plicã elaborarea ºi implementarea unor proiecte apte sã rãspundã atât rigorilor proiectãrii moderne, cât ºi
specificului schimbãrilor educaþionale.
Ghidul ªcoala prietenoasã porneºte de la premisa cã acest tip de proiecte ar contribui în mod sem-
nificativ la soluþionarea unora dintre problemele cu care multe dintre unitãþile de învãþãmânt se confruntã.
În spiritul acestei premise, prezentul ghid sintetizeazã afirmaþii ale literaturii de specialitate ºi experienþe
parcurse de ºcoala nr. 9 din Brãila, de ºcolile din Lilieci, Sinteºti, Vidra, care — ca participante în Programul
„Împreunã pentru o comunitate mai bunã” — au fãcut paºi importanþi pe drumul cãtre ºcoli prietenoase.
Elementele teoretice, exerciþiile, modelele de bune practici care sunt cuprinse în lucrare au meni-
rea de a încuraja ºi alte unitãþi de învãþãmânt sã porneascã pe acest drum orientat cãtre schimbarea reali-
tãþilor ºcolare ºi cãtre îmbunãtãþirea imaginii ºcolii în comunitate. În acest context, prima parte a ghidului
aduce în discuþie dimensiuni fundamentale ale unei ºcoli prietenoase, aºa cum apar ele în literatura de spe-
cialitate ºi în practica unor unitãþi ºcolare care ºi-au asumat deja acest model. Cea de a doua parte face re-
ferire la drumul cãtre ºcoli prietenoase, drum care poate fi parcurs prin elaborarea ºi implementarea unor
proiecte de schimbare.
Pentru descrierea drumului care duce cãtre schimbarea mediului ºcolar au fost utilizate atât conclu-
ziile literaturii de profil, cât ºi prelucrãri ale unor texte redactate de echipele ºcolilor participante la program
ºi sinteze ale discuþiilor purtate în timpul seminariilor de formare. Nutrim speranþa cã, gãsind în acest ghid
repere teoretice ºi exemple care pot fi valorificate, tot mai mulþi dintre oamenii ºcolii îºi vor îndrepta aten-
þia cãtre crearea unor ºcoli prietenoase care pot sã-i pregãteascã pe elevii lor în acord cu cerinþele împlini-
rii individuale ºi cu prioritãþile unei societãþi democratice.
Introducere
O ºcoalã prietenoasã - dimensiuni
Capitolul1
> >
1
De ce o ºcoalã prietenoasã?
În ultimele decenii, rolul ºcolii s-a îndepãrtat mult de cel tradiþional — transmiterea de cunoºtinþe delimita-
te strict pe discipline de studiu — ºi a devenit mult mai complex, vizând:
educaþia pentru adaptare la schimbare (fiecare copil este ajutat sã-ºi dezvolte propriul potenþial, sã fie
creativ, motivat sã înveþe pe tot parcursul vieþii, capabil sã rezolve probleme, sã comunice ºi sã colabo-
reze cu alþii);
promovarea valorilor unei societãþi deschise (accent pe valorizarea diversitãþii, dezvoltarea deprinderilor
de cooperare, participarea la luarea deciziilor, toleranþã ºi gândire criticã);
ameliorarea mediului social (copiii care se aflã, din diferite motive, în situaþii de risc, sunt ajutaþi sã reu-
ºeascã din punct de vedere al educaþiei ºi integrãrii în social, în acest fel ºcolile contribuind esenþial la
egalizarea ºanselor persoanelor în societate);
practicarea tipurilor de învãþare fundamentale pentru secolul al XXI-lea (a învãþa sã ºtii — a dobândi
cunoºtinþe generale vaste, instrumente de înþelegere, a învãþa cum sã înveþi; a învãþa sã faci — a dobândi
competenþe pentru a te descurca în diferite situaþii ºi a-þi folosi creativitatea; a învãþa sã trãieºti îm-
preunã cu ceilalþi — a învãþa sã-i înþelegi pe cei din jur, sã cooperezi ºi sã participi la viaþa comunitãþii; a
învãþa sã fii — se încurajeazã autonomia ºi responsabilitatea personalã, acordându-se atenþie tuturor
aspectelor legate de potenþialul unei persoane.
În acest context, e nevoie ca ºcoala sã se restructureze, sã-ºi upgradeze structurile, mecanismele ºi
serviciile pe care le oferã pentru a face faþã noilor roluri ºi responsabilitãþi care i se atribuie.
O ºcoalã neprietenoasã
Clãdirea ºcolii are ziduri gri, mohorâte, singurul indiciu cã acolo se aflã un loc destinat unor copii fiind firma cu
numãrul (nu numele!) ºcolii. La ferestre atârnã dezordonat perdele albe de plastic cu modele florale.
Este evidentã separaþia / diferenþa dintre spaþiile destinate profesorilor (de altfel mai elegante, cu co-
voare persane ºi mobilier de calitate) ºi cele destinate copiilor (cu bãnci vechi fixate în podea, podele aco-
perite cu linoleu tãiat, pereþi goi, catedre vechi acoperite de feþe de masã cu modele naþionale, dulapuri rugi-
nite). Holurile sunt ºi ele întunecoase, vãruite în culori cenuºii ºi pavoazate cu tablouri cu reproduceri îngãlbenite
de portrete de domnitori sau panouri pe care materialele cu conþinut plicticos, scrise mãrunt, nu au mai fost
schimbate de mult timp. Uºi închise peste tot, lacãte ºi grilaje la încãperile cu obiecte valoroase (televizorul,
Reinventarea ºcolii este posibilã doar dacã ºcoala iese din aºa-numita „culturã a rutinei — ºcoa-
la ca o fabricã / rigidã“ (caracterizatã prin formalism, control excesiv, supunere, uniformizare, indi-
vidualism, izolare etc.), pentru a se dezvolta cãtre o „culturã a schimbãrii — ºcoala ca o familie /
prietenoasã“ (aºteptãri pentru fiecare, cãldurã ºi grijã, sprijin reciproc, cooperare, încredere, res-
pect pentru diferenþe, colegialitate, asumarea riscurilor, învãþare continuã, parteneriate etc.).
6
O ºcoalã prietenoasã – dimensiuni
1
1.1.
1.2.
copiatorul, computerele, combina muzicalã), unde nu se intrã decât cu aprobare ºi foarte rar. Peste tot este
praf, dezordine, dinspre grupurile sanitare vine un miros neplãcut, spaþiul e neprimitor, rece ºi lipsit de culoare.
Grupuri de copii cu þinute neglijente intrã în ºcoalã cu zgomot ºi se îndreaptã cu lehamite spre clase.
Profesori supãraþi, cu feþe acre, trec pe lângã copii fãrã sã spunã o vorbã, nimeni nu zâmbeºte. Se
pare cã fiecare aºteaptã sã plece mai repede acasã.
O ºcoalã prietenoasã
O grãdinã cu flori ºi iarbã, amenajatã în faþa clãdirii, te face sã te simþi bine încã de la intrare. ªcoala are un
nume care o distinge în peisajul local. Geamurile claselor sunt pictate în culori vesele, sunt pe ele flori, ste-
luþe ºi pãsãri. Pe toate coridoarele sunt aviziere cu informaþii actualizate despre ºcoalã, fotografii cu copii
participând la activitãþi, panouri cu lucrãri ale copiilor, ghivece cu plante decorative. Este curat în orice spa-
þiu, inclusiv la grupurile sanitare, unde existã gresie, faianþã, sãpun lichid ºi uscãtoare automate. În sãli exis-
tã mobilier modular, în culori variate de la clasã la clasã, aºezat în forme diferite pe o podea mochetatã. Fie-
care clasã este personalizatã cu afiºaje specifice, poze, lucrãri ale elevilor.
Profesorul de serviciu ºi directorul îi întâmpinã pe elevi ºi le ureazã o zi bunã verificând þinuta ºi intrarea în
sãlile de clasã. Chipurile vesele ale copiilor exprimã fericirea cã sunt din nou împreunã pentru o altã zi de ºcoalã.
E un zumzet permanent, se intrã ºi se iese din toate direcþiile, nu existã intrãri separate pentru elevi
ºi profesori, sunt grupuri mixte (pãrinþi, profesori, elevi) care discutã în diferite spaþii ale ºcolii, în bibliotecã,
la director în birou, la mesele de pe coridoare, în administraþie, ºcoala pare un stup în care se lucreazã împre-
unã. Uºi deschise peste tot, din biroul directorului se aude un cântec la modã, din cancelarie ºi din sãlile de
clasã se aud râsete. Profesorii vorbesc cu copiii ºi sãrbãtoresc împreunã succesele. Se simt bine împreunã
ºi sunt mândri de ºcoala lor.
Mediu educaþional prietenos
Prin mediu educaþional se înþelege atât mediul fizic ºcolar — amenajarea spaþiilor, afiºaje, facilitãþi etc., cât
ºi atmosfera generalã existentã în ºcoalã, bazatã pe o anumitã conduitã ºi anumite valori promovate.
> > > ªcoala prietenoasã
7
1.3.
1.4.
Este desigur important ca ºcoala sã fie un loc îngrijit ºi bine întreþinut. Atât elevii, cât ºi profesorii, îºi
petrec o parte însemnatã a timpului între pereþii ºcolii ºi un mediu fizic vesel ºi plãcut poate juca un rol im-
portant în îmbunãtãþirea atmosferei din ºcoalã. Analize recente în domeniul managementului clasei de elevi
aduc probe în favoarea faptului cã dimensiunea ergonomicã (dispunerea mobilierului, pavoazarea sãlii de cla-
sã, vizibilitatea) este una de mare importanþã pentru succesul activitãþii didactice.
Cu cât elevii contribuie mai mult la îmbunãtãþirea mediului ºcolar, cu atât ei vor aprecia schimbãrile fã-
cute ºi eforturile depuse. Trebuie sã-i facem sã se simtã ºi ei „proprietarii“ ºcolii respective ºi sã le oferim
posibilitatea sã-ºi punã în aplicare propriile idei.
O ºcoalã cu un mediu educaþional prietenos este un loc primitor, uneori cel mai primitor din comuni-
tate, în care copiii vin cu drag pentru cã este curat ºi plin de culoare, pentru cã se simt ajutaþi ºi protejaþi.
Într-o ºcoalã prietenoasã existã o atmosferã destinsã, de colaborare, între toþi membrii comunitãþii edu-
caþionale — cadre didactice, elevi, personal administrativ ºi pãrinþi. Cuvintele-cheie pe care se bazeazã re-
laþiile lor sunt: încredere, sprijin reciproc ºi respect pentru diferenþe. Elevii lucreazã împreunã, comunicã efi-
cient, îºi exprimã sentimentele, valorizeazã diferenþele ºi rezolvã situaþiile conflictuale.
Curriculumul ascuns al ºcolii (mesajele ºi lecþiile derivate din modul de organizare a ºcolii, din atitudi-
nile ºi comportamentul profesorilor / altor angajaþi) sprijinã implementarea curriculumului formal.
Studiile au demonstrat ca elementele care þin de climatul ºcolii au impact deosebit de important asu-
pra dezvoltãrii personale a copiilor ºi formãrii lor ca viitori adulþi.
Lista de control pentru un mediu educaþional prietenos:
Mediul fizic ºcolar:
în clase existã panouri pe care sunt expuse lucrãrile elevilor la diferite discipline;
elevii au responsabilitãþi în ceea ce priveºte selectarea ºi expunerea lucrãrilor;
afiºajele sunt schimbate regulat ºi reactualizate;
pereþii claselor sunt pictaþi cu desene adecvate vârstei;
sãlile de clasã sunt mochetate;
mobilierul din clase este modular ºi se rearanjeazã în funcþie de tipul de lecþie (de exemplu, o dispu-
nere a mobilierului în semicerc / oval încurajeazã discuþiile, interacþiunea, dezvoltarea de relaþii interper-
sonale);
existã o micã bibliotecã în fiecare clasã;
clasele au elemente de culturã expresivã: simboluri specifice, imnul clasei, sloganul clasei, ceremonii
specifice, regulile clasei etc.;
elevii au responsabilitãþi în clasã ce vizeazã mediul ºcolar: florile, mobilierul, serviciul zilnic etc.;
în clase / holuri existã dulãpioare individuale pentru elevi;
pe holuri sunt panouri cu informaþii despre activitatea ºcolii, fotografii, anunþuri, lucrãri ale elevilor, pre-
zentãri de acþiuni ale consiliului elevilor, expoziþii tematice etc.;
geamurile holurilor / claselor sunt pictate în culori ºi modele vesele;
pereþii cancelariei sunt folosiþi pentru panouri informative, materiale noi în educaþie etc.;
în cancelarie existã facilitãþi pentru profesori: etajere pentru bibliorafturi ºi diverse materiale, cãsuþe poº-
tale individuale (pigeon-holes), dulãpioare personale, flip-chart cu anunþuri, mobilier modular pentru lu-
cru individual ºi / sau în grup, televizor, video, cafetiere, frigider etc.;
în pauze se ascultã muzicã;
soneria care anunþã pauzele are o melodie veselã;
elevii au acces în toate spaþiile ºcolii;
nu existã intrãri separate pentru elevi ºi profesori;
elevii ºi profesorii au acces permanent la echipamentele ºcolii — computere, fotocopiatoare etc.;
spaþiile, echipamentele, instalaþiile nu pun în pericol siguranþa copiilor;
terenurile de joacã ºi bazele sportive corespund standardelor necesare ºi nu pun în pericol sãnãtatea
copiilor;
în ºcoala se deruleazã un program de educaþie pentru igienã ºi sãnãtate în care ºi copiii au responsa-
bilitãþi de organizare;
> > > Capitolul 1
8
existã afiºaje de atenþionare privind curãþenia în diferite locuri din ºcoalã — holuri, toalete etc.;
existã un sistem de recompense ºi sancþiuni în ceea ce priveºte mediul ºcolar;
grãdina ºcolii este îngrijitã prin acþiuni ale elevilor;
în curtea ºcolii sunt marcaje pentru diferite jocuri;
grupurile sanitare sunt curate;
personalul de îngrijire este responsabilizat sã întreþinã spaþiile ºcolii.
Relaþiile / conduita
existã un cod de conduitã pentru elevi ºi profesori;
regulamentele interne interzic bãtaia ºi orice altã formã de agresiune fizicã sau verbalã;
existã un text de politicã care reglementeazã managementul conduitei în ºcoalã;
se deruleazã programe de consiliere pentru copiii cu nevoi speciale;
profesorii colaboreazã pentru a asigura succesul elevilor;
viziunea / misiunea ºcolii promoveazã ideea de colaborare, de exemplu „împreunã pentru a învãþa ºi
a ne sprijini reciproc“;
echipe mixte de elevi, profesori ºi pãrinþi organizeazã activitãþi ale ºcolii;
toþi membrii comunitãþii educaþionale sunt consultaþi ºi implicaþi în luarea deciziilor;
relaþiile se bazeazã pe încredere;
se urmãreºte dezvoltarea stimei de sine a elevilor;
conflictele sunt considerate ca oportunitãþi de progres ºi dezvoltare;
elevii sunt încurajaþi sã-ºi exprime opinia;
ºcoala are o strategie de dezvoltare a relaþiilor personale în cadrul grupurilor de elevi;
sunt utilizate strategii didactice interactive;
planul de dezvoltare are în vedere funcþionarea ºcolii ca o minicomunitate în care toþi se simt respon-
sabili;
existã simboluri, sloganuri, ritualuri specifice ºcolii;
succesele se sãrbãtoresc împreunã;
experienþele ºi practicile de succes sunt împãrtãºite la nivelul ºcolii / în afara ºcolii;
ºcoala este o organizaþie în care toþi învaþã.
> > > Capitolul 1
10
Reflectaþi!
Ce aþi schimba în clasa / ºcoala în care predaþi?
Cum aþi caracteriza „curriculumul ascuns“ al ºcolii în care lucraþi?
Ce valori sunt promovate în ºcoalã?
Cu cine v-aþi consulta ºi pe cine v-aþi baza dacã v-aþi propune sã îmbunãtãþiþi climatul ºcolii?
Cum comentaþi descrierea unei clase fãcutã de un fost elev:
Clasa ca o oazã
Oricât haos ar fi fost afarã — Suntem înconjuraþi de imagini pline
ªtiam cã în clasa dumneavoastrã de violenþã, de mânie ºi lãcomie.
Vom gãsi ordinea, dreptatea ºi ºansa Toate izbesc cu furie în uºã.
De a învãþa. Dar aici suntem în siguranþã.
ªi toleranþa. În cãmãruþa asta învãþãm
ªi voie bunã. ªi emoþie. Sã ne preþuim unul pe celãlalt,
Clasa poate fi doar o extensie a Sã gândim, sã visãm,
Rãului — dar poate fi o Oazã. Sã ne aflãm pacea ºi sã fim creatori.
(Helen Exley, „Doamnei profesoare, cu dragoste“)
O ºcoalã prietenoasã cu copiii
O ºcoalã prietenoasã cu copiii se preocupã ca dreptul la educaþie al oricãrui copil din comunitate sã fie res-
pectat, indiferent de statut social, etnie, religie, sex, capacitate intelectualã etc. Pentru aceasta, ºcoala dez-
voltã mecanisme ºi activitãþi specifice prin care sã creeze un mediu educaþional atractiv, în care copiii sã se
simtã în siguranþã fizicã ºi psihicã.
Proiectul instituþional al unei ºcoli prietenoase cu copiii include Educaþia pentru drepturile copilului /
omului ca un demers prioritar, realizat crosscurricular ºi care vizeazã atât transmiterea de cunoºtinþe (drepturi,
categorii, documente importante, istoric, organizaþii etc.), cât ºi formarea de atitudini (respect pentru drepturi,
responsabilitatea acþiunilor proprii, cooperarea etc.) ºi dezvoltarea de deprinderi (de colaborare, comunicare,
rezolvare de probleme etc.).
Este foarte important ca educaþia pentru drepturile copilului / omului sã se realizeze într-o atmosferã
care sã reflecte preocupare pentru idealurile ºi practicile specifice acestora (relaþii de colaborare între mem-
brii comunitãþii ºcolare, dezvoltarea abilitãþilor ºi atitudinilor de bun cetãþean etc.). De asemenea, ºcoala tre-
buie sã aibã iniþiativa unor activitãþi prin care sã se acþioneze concret în legãturã cu situaþii de încãlcãri ale
drepturilor copilului / omului din comunitatea localã.
Managementul unei ºcoli prietenoase este unul participativ, toþi membrii comunitãþii ºcolare (elevi,
pãrinþi, personal administrativ) fiind consultaþi în legãturã cu direcþia de dezvoltare ºi politicile ºcolii ºi impli-
caþi în luarea deciziilor referitoare la schimbãri majore în activitatea ºcolii. Un punct de vedere larg acceptat
de mediile educaþionale din toatã lumea este acela care promoveazã necesitatea democratizãrii ºcolii ca o
condiþie de a-i pregãti pe copii pentru viaþa într-o societate democraticã. Este nevoie ca elevii sã fie consul-
taþi deoarece:
vor sprijini atingerea obiectivelor de dezvoltare a ºcolii pentru cã se simt incluºi în luarea deciziilor;
dacã le acordãm elevilor responsabilitãþi, posibilitatea de a-ºi exprima opiniile, de a lua decizii ºi de a
participa activ la viaþa ºcolii, nu facem decât sã le dãm ºansa sã exerseze practic capacitãþi de care
vor avea nevoie ca adulþi ºi pe care le vor utiliza mai târziu în viaþã;
existã, de asemenea, motive pragmatice de a implica elevii în planificarea deciziilor din moment ce o
astfel de implicare conduce la îmbunãtãþiri în ceea ce priveºte disciplina — când, de exemplu, elevii
sunt ei înºiºi autori ai regulilor ºi practicilor care le guverneazã viaþa ºcolarã, ei le vor înþelege mai bine
ºi vor începe sã le respecte;
în unele domenii, elevii se pot dovedi mai buni în a planifica ºi rezolva problemele, deoarece existã
anumite aspecte ce þin strict de viaþa lor ºi despre care ei evident ºtiu mai multe.
O ºcoalã mai democraticã pentru elevi nu înseamnã nici anarhie ºi nici lipsa structurilor ierarhice, ci
este o ºcoalã în care organismele ºi structurile de putere sunt clar definite, dar în care relaþiile dintre diferi-
þii membri ai instituþiei se bazeazã mai puþin pe teama faþã de cei superiori pe scarã ierarhicã ºi mai mult pe
încredere ºi respect reciproc. Într-o astfel de ºcoalã, copiilor li se acordã posibilitatea sã-ºi exprime temeri-
le, ei primesc responsabilitãþi în chestiuni ce vizeazã funcþionarea ºcolii ºi li se oferã condiþii de implicare ac-
tivã ºi creativã în probleme care îi privesc direct.
Una dintre cele mai eficiente ºi folosite metode de a implica elevii într-un mod activ în viaþa ºcolii este
înfiinþarea unui consiliu al elevilor. Pentru a funcþiona eficient, acest organism trebuie susþinut de alte pro-
ceduri ºi practici ale ºcolii care sã contribuie la crearea unei culturi democratice în interiorul ºcolii, la dezvol-
tarea la copii a sentimentului de apartenenþã la o comunitate ºcolarã prietenoasã, corectã ºi care le oferã
deplina protecþie.
Curriculumul ºcolii vizeazã formarea la elevi a capacitãþilor, deprinderilor ºi competenþelor pentru via-
þã care sã le permitã sã-ºi gãseascã locul într-un sistem flexibil ºi dinamic.
> > > ªcoala prietenoasã
11
1.5.
Acþionaþi!
Realizaþi un proiect de reamenajare a claselor ºi holurilor ºcolii consultând elevii ºi pãrinþii ºi
bazându-vã pe parteneri din comunitate pentru a gãsi resursele necesare
În cadrul unui consiliu profesoral, elaboraþi un cod de conduitã al cadrelor didactice ale ºco-
lii folosind ºi sugestiile elevilor ºi pãrinþilor
O ºcoalã prietenoasã cu copiii este interesatã nu numai de parcurgerea curriculumului, ci ºi de dezvol-
tarea copiilor sub toate aspectele: sãnãtate fizicã ºi mentalã, relaþionare, comunicare etc.
Profesorii ºcolii considerã cã inteligenþa ridicatã este doar un ingredient în reþeta succesului în viaþã
al elevilor. Mult mai importante pentru formarea copiilor ca adulþi performanþi sunt:
inteligenþa emoþionalã — capacitatea de a te motiva ºi persevera în faþa frustrãrilor, de a-þi regla stã-
rile de spirit, de a fi stãruitor ºi a spera;
inteligenþa practicã — capacitatea de a fi atent la ceea ce se întâmplã ºi a alege din mai multe varian-
te de acþiune pe cele viabile.
Din aceastã perspectivã, se considerã cã:
fiecare copil este capabil sã înveþe ºi rostul educaþiei este de a dezvolta potenþialul fiecãruia;
abilitãþile copiilor pot fi modificate printr-o instruire eficace;
inteligenþa nu este distribuitã diferit (unii copii sunt mai inteligenþi, alþii mai puþin inteligenþi, ci existã
mai multe tipuri de inteligenþã ce trebuie identificate, dezvoltate ºi valorizate pentru fiecare copil);
rolul educaþiei nu este de a-i selecta pe cei capabili, ci de a dezvolta potenþialul fiecãrui copil.
Activitãþile de învãþare promoveazã învãþarea prin cooperare, creativitatea ºi exprimarea opiniilor; pro-
fesorii folosesc metode activ-participative pentru a da ºansa fiecãrui copil sã contribuie la activitãþi. Deºi este
posibil ca profesorii sã simtã cã pierd ceva din „puterea“ pe care o au, o abordare interactivã a predãrii–învã-
þãrii va ajuta elevi sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele.
Se încurajeazã dezvoltarea gândirii critice a copiilor în vederea:
formãrii unor opinii independente;
construirii unor argumente care sã confere consistenþã propriilor opinii;
manifestãrii toleranþei ºi respectului faþã de pãrerile altora;
participãrii active la rezolvarea unor probleme;
valorizãrii muncii în colaborare cu alte persoane.
> > > Capitolul 1
12
ªcoala dezvoltã un curriculum la decizia ºcolii în conformitate cu interesele ºi nevoile copiilor, nece-
sar pentru dezvoltarea de abilitãþi de bun locuitor al comunitãþii ºi adult într-o lume în schimbare. Opþiunea
elevului pentru un curs la decizia ºcolii este rezultatul unui proces de consultare ºi negociere la care partici-
pã toþi factorii implicaþi ºi în care copiii au un cuvânt important de spus.
Programul activitãþilor extraclasã este generos în tematici ºi activitãþi ce au în vedere crearea de opor-
tunitãþi de petrecere a timpului liber, educaþia pentru valori, formarea de abilitãþi specifice, valorizarea talen-
telor ºi preocupãrilor copiilor etc.
Evaluarea elevilor se realizeazã într-o modalitate care sã încurajeze dezvoltarea ºi progresul, sã stimu-
leze ºi sã motiveze învãþarea. Elevii ºtiu ce se aºteaptã de la ei atunci când sunt evaluaþi, evaluarea fiind
consideratã o posibilitate de reflecþie asupra rezultatelor învãþãrii. Se folosesc metode alternative / comple-
mentare de evaluare — proiectul, portofoliul, fiºa de observaþie etc. ºi se evalueazã ºi modul în care se lucrea-
zã în grupuri mici, precum ºi iniþiativa, creativitatea etc.
Într-o ºcoalã prietenoasã, existã interes ºi preocupare pentru a ajuta copiii cu probleme sociale, cu ni-
vel de trai scãzut ºi cu posibilitãþi materiale reduse. Comisia de ajutor social a ºcolii organizeazã periodic ac-
þiuni în sprijinul unor astfel de copii, de genul:
colecte de haine, rechizite, produse de igienã zilnicã etc.;
acþiuni de strângere de fonduri organizate cu copiii (spectacole, tombole, expoziþii);
acordarea de cadouri de zilele de naºtere, Crãciun etc.;
acordarea de burse / locuri gratuite în tabere pentru copiii din familii sãrace;
pregãtiri suplimentare, cursuri de limbi strãine / computer gratuite;
asigurarea unei mese zilnice în colaborare cu fundaþii de caritate din zonã etc.
Listã de control pentru o ºcoalã prietenoasã cu copiii
nu existã abandon ºcolar sau acesta este foarte redus tocmai datoritã faptului cã mediul ºcolar este
unul primitor ºi se deruleazã programe de sprijin pentru elevii aflaþi în situaþii de risc;
copiii cu nevoi speciale sunt sprijiniþi prin activitãþi suplimentare de consiliere ºi pregãtire;
în ºcoalã existã un cabinet de consiliere ºcolarã;
principiul egalitãþii ºanselor stã la baza tuturor activitãþilor ºcolii;
existã interes din partea ºcolii în legãturã cu ce se întâmplã cu copiii dincolo de ºcoalã, în familie ºi co-
munitate;
existã o comisie de ajutor social care acþioneazã pentru a ajuta copiii sãraci;
copiii cu posibilitãþi materiale scãzute sunt ajutaþi periodic de ºcoalã cu rechizite, articole de îmbrãcãmin-
te, bilete gratuite în tabere / la spectacole, cadouri de Crãciun / Paºte etc.;
existã o legãturã foarte bunã cu familiile elevilor;
profesorii folosesc o gamã variatã de metode pentru a asigura o învãþare activã ºi diferenþiatã;
învãþarea prin cooperare este practicã curentã;
elevii participã la propria învãþare ºi îºi exprimã opiniile în cadrul lecþiilor;
lucrãrile copiilor sunt expuse în clase / pe coridoare — se þine cont ca toþi elevii sã aibã lucrãri expuse,
deoarece este foarte descurajant pentru elevii mai puþin dotaþi sã simtã cã munca lor nu este apreciatã;
diversitatea etnicã / de religie este valorizatã în cadrul lecþiilor / activitãþilor organizate în ºcoalã;
în cadrul lecþiilor se folosesc materiale-resursã variate ºi de bunã calitate;
oferta de cursuri opþionale cuprinde cursuri de genul: educaþie pentru calitate, pentru viaþa privatã ºi de
familie, educaþie pentru sãnãtate, educaþie pentru carierã, educaþie pentru cetãþenie democraticã etc.;
notele reflectã progresul fãcut de copii ºi nu sunt modalitãþi de control sever ºi impunere a autoritãþii;
copiii se simt în siguranþã fizicã ºi spiritualã;
sunt interzise orice forme de agresiune fizicã sau verbalã;
elevii nu sunt umiliþi în clasã / ºcoalã;
motivaþia pentru învãþãturã este ridicatã;
> > > ªcoala prietenoasã
13
profesorii participã la cursuri de educaþie pentru drepturile omului ºi realizeazã activitãþi în acest do-
meniu cu copiii / pãrinþii ºcolii;
climatul ºcolii încurajeazã respectul reciproc ºi înþelegerea;
elevii sunt permanent informaþi în legãturã cu activitãþile / evenimentele din ºcoalã, li se comunicã ce se
planificã ºi ce se va întâmpla; o bunã informaþie nu numai cã va sprijini desfãºurarea activitãþii ºcolii,
dar este un mod eficient de a-i face sã se simtã incluºi ºi implicaþi în comunitatea ºcolarã;
se organizeazã întâlniri regulate cu elevii ºcolii pentru anunþuri, aprecieri, premieri etc.; astfel de întâlniri
pot stimula interesul elevilor faþã de problemele generale ale ºcolii, aspect ce duce la formarea identi-
tãþii ºcolii ºi la dezvoltarea legãturilor ºi relaþiilor dintre clase ºi grupuri de elevi;
elevii au diverse responsabilitãþi în clasã ºi în ºcoalã prin care contribuie la bunul mers al vieþii ºcola-
re — de exemplu, responsabil cu activitãþile extraºcolare, conduitã, curãþenia clasei, revista clasei / ºco-
lii, grup ecologist, emisiuni radio etc.;
multe activitãþi ale ºcolii (serbãri, campanii tematice etc.) sunt organizate de elevi;
elevii talentaþi ºi supradotaþi au ºansa sã se afirme în cadrul diferitelor activitãþi ale ºcolii (concursuri,
olimpiade, spectacole etc.);
elevii se simt liberi sã-ºi exprime opinia în legãturã cu modul în care funcþioneazã ºcoala ºi sã semna-
leze aspecte mai puþin plãcute ale activitãþii;
consiliul elevilor este vocea copiilor din ºcoalã ºi contribuie esenþial la îmbunãtãþirea activitãþii ºcolii.
Profesori prietenoºi
Profilul ºi caracteristicile unei ºcoli sunt în cea mai mare mãsurã rezultatul acþiunii profesorilor din ºcoala res-
pectivã. Experienþa lor de viaþã ºi profesionalã, convingerile ºi valorile pe care le promoveazã, normele cul-
turale împãrtãºite sunt definitorii pentru modul în care sunt educaþi copiii unei ºcoli. Tot ce se întâmplã într-o
ºcoalã, bine sau rãu, depinde de ceea ce fac ºi cum gândesc profesorii.
Într-o ºcoalã prietenoasã, profesorii fac eforturi comune pentru a crea condiþii de învãþare fiecãrui elev.
Echipa managerialã a ºcolii a investit în dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice pentru a creºte capa-
citatea internã a ºcolii (puterea de a demara ºi susþine un proces de învãþare continuã a profesorilor ºi a ºco-
lii în sine cu scopul de a creºte calitatea învãþãrii elevilor ºi a-i pregãti pentru o lume în schimbare). În astfel de
ºcoli existã o comunitate profesionalã puternicã, rezultat al faptului cã profesorii ºcolii dialogheazã, îºi împãr-
tãºesc experienþele, au credinþe ºi norme comune, colaboreazã ºi se focalizeazã concertat pe activitãþile de
învãþare pentru elevi.
Echipa ºcolii este una formatã din alte echipe mai mici, în care fiecare are o responsabilitate ºi un rol.
În acest caz, profesorul competent, profesorul bun, este cel care:
lucreazã în echipã cu colegii, se integreazã ºi interacþioneazã;
îºi asumã roluri noi în educaþia elevilor: consilier (cel de la care se aºteaptã un sfat bun), facilitator (face po-
sibil accesul la cunoaºtere), moderator (de dialog între membri ai comunitãþii educaþionale), manager (al
diferitelor grupuri de elevi), ghid (aratã direcþii alternative), iniþiator de acþiuni didactice, sursã de informaþii etc.
> > > Capitolul 1
14
1.6.
Reflectaþi!
Care consideraþi cã sunt avantajele ce decurg din transformarea ºcolii dumneavoastrã într-u-
na prietenoasã cu copii?
Care ar fi primele trei prioritãþi de acþiune?
Acþionaþi!
Utilizaþi feedback-ul obþinut dupã ce aþi parcurs lista de control în demersul de proiectare,
implementare ºi monitorizare a activitãþii ºcolii din diverse compartimente.
Elaboraþi un plan de acþiune pentru promovarea educaþiei drepturilor copilului la nivelul între-
gii ºcoli.
Profesorii din ºcolile prietenoase au o inteligenþã emoþionalã ridicatã care îi ajutã sã se autocunoascã,
sã fie eficienþi, sã se concentreze asupra muncii, sã coopereze ºi sã gestioneze situaþiile conflictuale cu ele-
vii, colegii sau pãrinþii. Ei îºi exercitã autoritatea constructiv, prin crearea unui mediu favorabil învãþãrii, în care
existã reguli clare, aºteptãri reciproce, o foarte bunã comunicare, un sistem de recompense ºi sancþiuni care
funcþioneazã eficient.
Stilul didactic este unul democratic — elevii sunt consultaþi în legãturã cu conþinuturile, se acceptã
opinii, se adreseazã întrebãri ºi existã rãspunsuri ºi soluþii alternative ºi nu „cãi optime unice“.
Se folosesc strategii didactice inovative prin care se urmãreºte formarea la elevi de competenþe ne-
cesare funcþionãrii cu succes într-o lume în schimbare: gândire criticã, rezolvare de probleme, comunicare,
spirit de echipã etc.
Cultura unei ºcoli prietenoase este una care sprijinã schimbarea în educaþie ºi o acceptã ca un pro-
ces de grup în care toþi împreunã învaþã noi modalitãþi de a face educaþie. Se munceºte „cu inima“ (heart work)
pentru a se asigura creºterea calitãþii demersului didactic. Normele culturale promovate sprijinã schimbarea
de atitudine a profesorilor în direcþia unei relaþionãri foarte bune cu elevii: „ºtim cãtre ce ne îndreptãm“, „lu-
crãm împreunã pentru a reuºi“, „se poate ºi mai bine“, „învãþãm cu toþii“, „fiecare are ceva de oferit“, „pu-
tem discuta despre diferenþele dintre noi“, „suntem mândri de noi ºi ne simþim bine împreunã“.
Listã de control pentru un profesor prietenos
Pe lângã o bunã pregãtire profesionalã, un profesor prietenos:
nu îºi eticheteazã elevii ca buni ºi proºti;
valorificã mai multe tipuri de inteligenþã (muzicalã, lingvisticã, logico-matematicã, spaþialã, naturalistã, ki-
nesteticã, inter-personalã, intra-personalã);
elevii au încredere în el;
nu apreciazã doar rezultatele ºi performanþele academice, ci ºi cooperarea ºi sprijinul reciproc;
respectã punctele de vedere ale elevilor sãi ºi creeazã un cadru de discuþii care încurajeazã exprima-
rea gândurilor ºi a preocupãrilor acestora;
> > > ªcoala prietenoasã
15
nu þine discursuri, ci este exemplu prin conduita proprie;
nu stârneºte teamã, ci impune stimã;
nu constrânge, ci convinge;
îºi manifestã autoritatea constructiv ºi evitã apariþia conflictelor cu elevii;
stimuleazã elevii sã aprecieze valorile morale;
evitã favoritismul, sarcasmul ºi nu-ºi pune elevii într-o situaþie jenantã;
nu submineazã demnitatea ºi încrederea în sine a elevilor;
încurajeazã relaþii care îi fac pe elevi sã fie deschiºi la influenþa sa pozitivã;
îi sprijinã pe elevi sã aibã succese ºcolare;
este strict în principii, dar manifestã supleþe în ceea ce priveºte forma de aplicare a acestora;
se simte bine în prezenþa elevilor;
trateazã elevii cu respect, înþelegere, grijã ºi preocupare;
zâmbeºte în clasã;
îºi cere scuze când greºeºte;
este capabil sã viseze alãturi de elevii sãi ºi redescoperã lumea prin ochii elevilor sãi;
le permite elevilor sã facã sugestii în legãturã cu activitãþile ºi conþinuturile;
foloseºte o gamã variatã de metode ºi resurse pentru a asigura o învãþare diferenþiatã în avantajul fie-
cãrui copil;
creeazã în clasã / ºcoalã un climat care favorizeazã învãþarea;
monitorizeazã ºi evalueazã progresul elevilor;
încurajeazã elevii sã participe la activitãþi;
este corect în aprecieri;
îi pasã de fiecare elev ºi considerã cã fiecare este valoros în felul sãu ºi cã are ceva de oferit;
este disponibil sã discute cu elevii sãi aspecte legate de ore;
este dispus sã aloce timp în afara orei pentru problemele personale ale elevilor sau pentru cele lega-
te de ºcoalã;
> > > Capitolul 1
16
conlucreazã cu elevii / directorul / personalul administrativ pentru rezolvarea problemei;
pentru el procesul de predare–învãþare nu a devenit o rutinã — experimenteazã lucruri noi ºi conside-
rã cã fiecare generaþie este o provocare;
încearcã mereu noi modalitãþi de predare ºi doreºte sã-ºi amelioreze demersul — crede cã oricând se
poate ºi mai bine;
se cunoaºte pe sine ºi doreºte sã se autodepãºeascã;
este preocupat de propria dezvoltare profesionalã — se informeazã, citeºte, participã la cursuri;
învaþã continuu, colaboreazã ºi formeazã alianþe ºi parteneriate flexibile în funcþie de nevoi ºi context;
împãrtãºeºte din experienþele sale de succes;
se integreazã echipei ºcolii;
este comunicativ ºi sociabil;
este flexibil ºi rãbdãtor;
are o inteligenþã emoþionalã deosebitã;
participã activ la viaþa ºcolii, îºi asumã responsabilitãþi ºi riscuri;
participã la luarea deciziilor;
este un bun cetãþean ºi se implicã în viaþa comunitãþii;
> > > ªcoala prietenoasã
17
Reflectaþi!
ªtiþi oare ce aºteaptã copiii ºi colegii de la dumneavoastrã?
Care sunt punctele dumneavoastrã forte pe care le puteþi dezvolta pentru a deveni un pro-
fesor prietenos?
Credeþi cã vã folosiþi în ºcoalã tot potenþialul de care dispuneþi?
Dacã aþi fi directorul ºcolii, ce prioritãþi aþi avea pentru a forma profesori prietenoºi?
Lecturaþi urmãtoarele fragmente de text ºi reflectaþi împreunã cu colegii de cancelarie la
mesajele pe care acestea le transmit:
Când toate lucrurile punctuale pe care ni le-aþi spus se vor fi uitat, ne vom aminti entuzias-
mul dumneavoastrã, încurajãrile, bunãtatea
…
Vã mulþumesc pentru lipsa de sarcasm — lucrul care încurcã ºi descurajeazã cel mai tare
un copil.
…
Un bun profesor ºtie ce responsabilitãþi s-ar potrivi unui elev trist — de exemplu hrãnitul
peºtiºorilor sau udatul plantelor.
…
Un profesor bun îºi aminteºte cã a fost ºi el copil — ºi înþelege toate spaimele, tristeþile,
exuberanþã ºi bucuria prin care trec elevii lui, în clasã.
…
Un profesor bun simte când eºti foarte trist. Chiar dacã nu spui nimic despre asta. ªi te
face sã înþelegi cã puteþi vorbi oricând. Dacã vrei.
(Helen Exley, „Doamnei profesoare, cu dragoste”)
Acþionaþi!
Organizaþi un consiliu profesoral cu tema „O ºcoalã prietenoasã — profesori prietenoºi“,
puneþi în discuþie lista de control prezentatã mai sus ºi stabiliþi cãi ºi mecanisme de acþiu-
ne prin care sã produceþi schimbãri de atitudine.
O ºcoalã prietenoasã cu familia
Orice schimbare în educaþie pune în discuþie implicarea pãrinþilor în activitatea ºcolii. Este dovedit faptul cã
succesul copiilor depinde în mare mãsurã de armonizarea demersurilor ºcolii cu cele ale familiei ºi de buna
colaborare dintre profesori ºi pãrinþi în vederea stabilirii unei continuitãþi educative.
O ºcoalã prietenoasã cu pãrinþii trece dincolo de legãturile formale ºi oarecum fireºti cu familiile co-
piilor ºi dezvoltã adevãrate parteneriate active folosind o gamã largã ºi variatã de modalitãþi.
Într-o ºcoalã prietenoasã se deruleazã programe de educaþie a pãrinþilor, care au în vedere depãºirea
unor modele culturale rigide ºi depãºite promovate uneori de familie (desconsiderarea opiniei copilului, auto-
ritate excesivã, independenþã scãzutã, sprijin pe o perioadã îndelungatã etc.) ºi responsabilizarea pãrinþilor
pentru a susþine activ direcþiile educaþiei moderne care vizeazã libertatea de opþiune, participarea la decizii,
gândirea criticã, exprimarea opiniei, rezolvarea de probleme, drepturile ºi responsabilitãþile copilului etc.
Într-o ºcoalã prietenoasã, pãrinþilor li se creeazã oportunitãþi de a participa în diferite forme la activita-
tea ºcolii ºi existã o bunã comunicare cu familiile elevilor. Se vizeazã schimbarea ideilor, concepþiilor ºi abi-
litãþilor parentale, precum ºi sprijinirea familiilor aflate în situaþii dificile.
Se încurajeazã exprimarea pãrerilor pãrinþilor în legãturã cu modul în care funcþioneazã ºcoala ºi se ac-
ceptã poziþia acestora de „prieteni critici“ — persoane de încredere, cointeresate în actul de educaþie, care,
din dorinþa de a ajuta ºi a asigura succesul ºcolii, semnaleazã problemele existente, discrepanþa dintre in-
tenþii ºi acþiuni, oferind astfel ºansa unei analize cuprinzãtoare ºi a unui proiect de dezvoltare realist.
Managementul activitãþilor cu familiile elevilor are la bazã împãrtãºirea de cãtre tot personalul ºcolii a
unei viziuni comune privind relaþia cu pãrinþii, al cãrei cuvânt-cheie este parteneriatul, cu toate conotaþiile ºi
dimensiunile sale. Delegarea responsabilitãþilor ºi lucrul în echipã, comunicarea eficientã ºi împãrtãºirea ex-
perienþelor de succes sunt modalitãþi prin care, într-o ºcoalã, cadrele didactice reuºesc sã devinã prietene
cu pãrinþii.
Listã de control pentru o ºcoalã prietenoasã cu familia:
informaþi pãrinþii despre:
ce se întâmplã în ºcoalã, publicând un buletin informativ lunar / semestrial;
progresul copiilor lor, transmiþându-le un raport semestrial / anual scris;
ce se planificã în ºcoalã (misiune, politici, curriculum, reguli etc.);
direcþii majore ale schimbãrii / reformei în educaþie.
stabiliþi înþelegeri / acorduri / contracte scrise cu pãrinþii care sã stipuleze responsabilitãþi reciproce în
educaþia copiilor;
elaboraþi împreunã cu pãrinþii un cod de conduitã pentru elevii ºcolii;
elaboraþi o politicã a ºcolii care sã reglementeze o relaþie cu pãrinþii bazatã pe încredere ºi colaborare;
consultaþi ºi implicaþi pãrinþii în luarea deciziilor majore ale ºcolii, de exemplu, introducerea unei uni-
forme ºcolare, politici ale ºcolii în diferite domenii, curriculum la decizia ºcolii etc.;
publicaþi un material cu informaþii despre ºcoalã pentru uzul pãrinþilor; un astfel de material ar putea
conþine: textul de misiune a ºcolii, politicile ºcolii, oferta de curriculum la decizia ºcolii, programul de
activitãþi extraclasã, regulile ºcolii, necesarul de rechizite, descrierea uniformei ºcolii ºi a þinutei sporti-
ve, date referitoare la cadrele didactice, mecanisme de monitorizare ºi evaluare a progresului copii-
lor, mecanisme de comunicare cu pãrinþii etc.;
realizaþi întâlniri cu pãrinþii în care sã-i încurajaþi sã punã întrebãri ºi sã-ºi asume responsabilitãþi în clasã
/ ºcoalã;
pregãtiþi foarte bine o întâlnire cu pãrinþii ºi asiguraþi-vã cã:
aveþi o agendã a întâlnirii ca sã corespundã obiectivelor întâlnirii ºi nevoilor pãrinþilor;
existã un spaþiu corespunzãtor pentru desfãºurarea optimã a întâlnirii — cu mobilier aºezat în se-
micerc, flip-chart pentru notarea ideilor etc.;
aþi fotocopiat un minim de material informativ referitor la tema întâlnirii.
organizaþi întâlniri cu grupuri mici de pãrinþi cu probleme, interese sau opþiuni comune;
> > > ªcoala prietenoasã
19
1.7.
oferiþi posibilitatea unor întâlniri individuale de 10–15 minute în fiecare lunã pentru pãrinþii fiecãrui co-
pil din clasã / ºcoalã pentru discuþii deschise despre aspecte mai delicate legate de copil;
amenajaþi în ºcoalã un spaþiu unde pãrinþii se pot întâlni pentru diferite activitãþi (o salã a pãrinþilor);
organizaþi în ºcoalã un Centru de resurse pentru pãrinþi care sã ofere cãrþi ºi materiale informative spe-
cifice, casete video, presã de profil, ambient pentru discuþii ºi întâlniri etc.;
ajutaþi pãrinþii cu sfaturi privind rolul lor în educaþie, comunicarea cu copilul, sprijinul în pregãtirea lec-
þiilor, recompensele ºi sancþiunile, psihologia vârstelor etc.;
solicitaþi de la pãrinþi date necesare cunoaºterii copilului pentru a individualiza învãþarea la clasã;
implicaþi pãrinþii în organizarea unor activitãþi extraclasã — serbãri, vizite, cursuri, acþiuni de strânge-
re de fonduri, proiecte în comunitate etc.;
invitaþi pãrinþi în clasã / ºcoalã pentru a împãrtãºi din experienþa meseriei / muncii lor în forma unor
prezentãri / discuþii panel;
solicitaþi sprijinul pãrinþilor pentru lucrãri de reparaþii / întreþinere / decorare a clasei sau ºcolii;
organizaþi întâlniri / seri comune pãrinþi–copii;
folosiþi în mod regulat chestionare prin care sã aflaþi de la pãrinþi opinii în legãturã cu modul în care func-
þioneazã ºcoala; o întrebare pe care nu trebuie sã o evitaþi este: ce nu vã place în ºcoalã?
organizaþi cursuri de formare pentru cadrele didactice / personalul administrativ pentru a le dezvolta
abilitãþile de lucru cu pãrinþii; teme de interes pot fi: managementul conflictelor, comunicarea eficientã,
inteligenþa emoþionalã, rezolvarea de probleme etc.;
creaþi o bazã de date cu meseriile, talentele speciale ºi preocupãrile deosebite ale pãrinþilor în vederea
folosirii lor în activitãþile de sprijinire a ºcolii;
fiþi disponibili pãrinþilor clasei / ºcolii ºi în afara programului de lucru;
învãþaþi sã ascultaþi pãrinþii;
participaþi la cât mai multe întâlniri ale comitetelor de pãrinþi;
> > > Capitolul 1
20
abordaþi o atitudine deschisã ºi flexibilã în relaþia cu familia;
organizaþi activitãþi care sã intereseze diferite minoritãþi etnice;
promovaþi principiul egalitãþii ºanselor în toate activitãþile ºcolii;
respectaþi drepturile tuturor copiilor, indiferent de statutul social al pãrinþilor, etnie, sex etc.;
daþi feedback pozitiv pãrinþilor prin mesaje scrise, telefon etc.;
trimiteþi scrisori de mulþumire / apreciere pãrinþilor care s-au remarcat în diferite acþiuni;
acordaþi diplome lunare / semestriale, de exemplu „familia lunii“ pentru contribuþii meritorii ºi sprijinul
acordat ºcolii;
creaþi oportunitãþi pentru întâlniri informale cu / între pãrinþi — petreceri, excursii etc.;
menþionaþi în întâlnirile ºcolii / rapoarte de activitate pe cei care au sprijinit ºcoala în diferite moduri;
daþi posibilitatea pãrinþilor sã-ºi exprime opiniile în revista / site-ul ºcolii;
amenajaþi pe holul ºcolii un panou al pãrinþilor pe care se pot afiºa regulile ºcolii, buletinul informativ
al ºcolii, opinii ale pãrinþilor etc.;
amplasaþi în ºcoalã o cutie poºtalã pentru sugestii ale pãrinþilor;
afiºaþi materiale informative despre ºcoalã / activitãþi specifice în locurile de acces;
permiteþi accesul pãrinþilor în biblioteca ºcolii ºi laboratorul de informaticã;
organizaþi cursuri / programe interactive pentru pãrinþi pe diferite teme / în diferite domenii deficitare:
construirea comportamentelor adecvate, respectarea drepturilor copiilor, educaþia pentru sãnãtate etc.;
iniþiaþi ºi derulaþi programe de ajutorare a familiilor aflate în situaþii dificile;
organizaþi zile ale porþilor deschise pentru pãrinþi ºi membri ai comunitãþii — în astfel de zile pãrinþii asis-
tã la ore de curs, participã la diferite activitãþi ale ºcolii etc.;
fiþi convinºi de faptul cã implicarea familiei asigurã progresul fiecãrui copil al ºcolii;
> > > ªcoala prietenoasã
21
Reflectaþi!
Ce avantaje ar avea ºcoala în care lucraþi dacã aþi optimiza comunicarea cu pãrinþii ºi impli-
carea lor în activitatea ºcolii ?
Care ar fi posibilele blocaje? Ce soluþii le-ar putea înlãtura?
Cât de diferitã este viziunea dumneavoastrã despre educaþie de cea a pãrinþilor elevilor cã-
rora le sunteþi profesor?
Ce modalitãþi existã pentru a armoniza demersul dumneavoastrã educaþional cu cel al familii-
lor elevilor?
Cum se pot delega responsabilitãþile în cadrul ºcolii pentru a iniþia o schimbare majorã în ceea
ce priveºte relaþiile cu familia?
Acþionaþi!
Folosind lista de control de mai sus, realizaþi o analizã a stadiului în care va aflaþi în prezent în
relaþia cu familia.
Realizaþi un plan de acþiune pentru îmbunãtãþirea situaþiei, care sã cuprindã obiective, activi-
tãþi, responsabilitãþi, resurse ºi modalitãþi de evaluare.
Din planul dumneavoastrã de acþiune nu trebuie sã lipseascã un program de educaþie a pãrinþi-
lor în domenii pe care le consideraþi prioritare în ºcoala dumneavoastrã (conflictul dintre gene-
raþii, optimizarea comunicãrii dintre pãrinþi ºi copii, recompense ºi sancþiuni, calitãþile unui pã-
rinte). Pentru derularea optimã a unui astfel de program, solicitaþi sprijinul specialiºtilor / instituþiilor
cu activitate în domeniu din comunitate (consilieri / psihologi educaþionali, cabinete de consi-
liere psihopedagogicã, O.N.G. etc.).
O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea localã
În contextul în care descentralizarea sistemului de educaþie este deja un proces în derulare, este o necesi-
tate ca instituþia ºcolarã sã aibã relaþii strânse cu instituþii / organizaþii / membri ai comunitãþii în care se aflã.
O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea transformã astfel de relaþii într-un adevãrat parteneriat educa-
þional, cu efecte benefice în dublu sens.
Acþiunea comunã în domeniul educaþiei a tuturor factorilor comunitari — profesori, pãrinþi, elevi, auto-
ritãþi, bisericã, organizaþii neguvernamentale, agenþi economici etc., are ca efect, pe de o parte:
racordarea efectivã a ºcolilor la realitatea curentã prin acceptarea „prietenilor critici“ din comunitate;
fundamentarea demersului educaþional pe un set de valori comune specifice comunitãþii respective,
iar pe de altã parte:
refacerea comunitãþilor ca spaþii comune în care oamenii trebuie sã conlucreze pentru a identifica ce
nevoi comune au ºi care sunt lucrurile pe care le preþuiesc cel mai mult;
reînvierea spiritului comunitar — sentimentul de dragoste pentru locul în care trãieºti, dorinþa de a ac-
þiona pentru a îmbunãtãþi viaþa în comunitatea în care te afli.
O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea îºi asumã rolul de instituþie comunitarã principalã, organizaþie cu
iniþiative care duc la parteneriate ºi cooperare capabile sã dinamizeze ºi sã dezvolte comunitatea respectivã.
Proiectul educaþional al unei astfel de ºcoli vizeazã câteva direcþii importante:
pregãtirea tinerilor pentru viaþa în comunitate ºi nu numai pentru examenele de final;
educarea copilului ca persoanã, formarea viitorului bun cetãþean ºi nu numai transmiterea de cunoºtinþe;
formarea abilitãþilor elevilor de a participa la viaþa comunitãþii, de a le pãsa de lumea în care trãiesc;
transformarea ºcolii în loc de învãþare pentru diferite categorii de membri ai comunitãþii.
folosirea persoanelor-resursã din comunitate în cadrul activitãþilor ºcolii;
realizarea unei oferte educaþionale racordate la piaþa muncii din comunitate;
dezvoltarea unui curriculum la decizia ºcolii necesar comunitãþii;
colaborarea pe orizontalã cu alte ºcoli — proiecte comune, împãrtãºire de bune practici, diseminare de
materiale.
ªcoala îºi aratã prietenia faþã de comunitate prin iniþierea unor programe educaþionale comunitare care
sã urmãreascã creºterea calitãþii vieþii în comunitatea respectivã ºi promovarea unor valori precum respon-
sabilitatea, cooperarea, participarea, transparenþa ºi comunicarea.
Elevii învaþã efectuând servicii în beneficiul comunitãþii, ceea ce înseamnã cã o parte din programul
de ºcoalã (poate fi un curs opþional) este alocat unor activitãþi care sã contribuie la binele comunitar. Acþiu-
nile pot fi:
de caritate — îngrijirea persoanelor vârstnice, sprijin pentru persoane cu nevoi speciale, bolnavi, or-
fani etc.;
ecologice — curãþarea unor zone, reciclarea deºeurilor, acþiuni de restaurare a unor monumente etc.
O legãturã puternicã ºi interdependenþa dintre serviciul în beneficiul comunitãþii ºi educaþia primitã la
clasã constituie una dintre soluþiile unei învãþãri eficace.
Impactul serviciului pentru comunitate este mult mai mare dacã este integrat în curriculumul ºcolar.
Acþiunile în comunitate trebuie sã fie bine proiectate de cãtre profesori: obiectivele acþiunilor sã fie clar
formulate, activitãþile bine organizate ºi planificate ºi responsabilitãþile sã fie distribuite astfel încât sã se ini-
þieze parteneriate comunitare.
De asemenea, este esenþial ca în cadrul lecþiilor sã se acorde timp suficient reflecþiei asupra acþiunii
în comunitate, evaluãrii impactului asupra elevilor, corectãrii din mers a unor aspecte care apar pe parcur-
sul derulãrii activitãþii, corelãrii permanente cu disciplinele ºcolare studiate în ºcoalã.
> > > Capitolul 1
22
1.8.
Organizarea unor activitãþi în prelungirea curriculumului ºcolar, prin care elevii sã contribuie la creºte-
rea calitãþii vieþii în comunitatea în care trãiesc, are nenumãrate avantaje din punct de vedere al educaþiei
pe care o face ºcoala. Dintre acestea menþionãm:
elevii constatã cã ceea ce învaþã la clasã poate fi aplicat în cadrul unei acþiuni concrete;
acþiunile dezvoltã la elevi responsabilitatea ºi sensibilitatea faþã de semeni;
se creeazã legãturi la nivelul comunitãþii;
se stimuleazã gândirea criticã;
se educã percepþia multiculturalitãþii;
se dezvoltã stima de sine ºi devotamentul pentru ideile civice;
elevii îºi descoperã calitãþi ºi puncte slabe.
O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea îi învaþã pe elevi sã participe la viaþa comunitãþii în care trãiesc
ºi sã le pese de lumea din jur.
Listã de control pentru o ºcoalã prietenoasã cu comunitatea:
se organizeazã cursuri pentru diferite grupuri din comunitate (categorii defavorizate, persoane în curs
de calificare etc.);
persoane din comunitate participã frecvent la activitãþi ale ºcolii;
ºcoala publicã un buletin informativ pe care îl distribuie în comunitate;
se investeºte în dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice pe teme de parteneriate comunitare, fun-
draising, negociere etc.;
curriculumul ºcolii este parcurs ºi prin activitãþi care se bazeazã pe situaþii reale din comunitate — ele-
vii folosesc resursele ºi facilitãþile comunitãþii ºi învaþã realizând servicii în beneficiul comunitãþii;
membrii comunitãþii se implicã în desfãºurarea activitãþilor ºcolii;
> > > ªcoala prietenoasã
23
în ºcoli existã o atmosferã încurajatoare pentru colaborãri cu comunitatea, bazatã pe colegialitate ºi de-
legarea responsabilitãþilor;
ºcoala este o organizaþie în care profesorii lucreazã în echipã cu elevi ºi membri ai comunitãþii;
existã la nivelul comunitãþii o bunã colaborare între instituþiile comunitare — ºcoala se considerã ca par-
te integrantã dintr-un sistem care promoveazã educaþia pro-comunitate ºi coopereazã cu diverse or-
ganizaþii pentru a furniza servicii educaþionale, culturale ºi de recreere a persoanelor din zonã;
prin politica sa, ºcoala încurajeazã analiza problemelor comunitãþii ºi coopereazã cu alte agenþii comu-
nitare pentru a gãsi soluþii viabile;
existã un text de politicã a ºcolii care fundamenteazã relaþia cu comunitatea;
ºcoala ºi facilitãþile ei pot fi folosite de membrii comunitãþii zilnic, pe tot parcursul anului, în funcþie de
programul ºcolar;
scopul principal al ºcolii, menþionat ºi în textul misiunii sale, este de a dezvolta spiritul comunitar ºi de
a contribui la formarea unor buni locuitori ai comunitãþii, cãrora sã le pese de cei din jur ºi de comuni-
tatea în care trãiesc ºi care sã contribuie la creºterea calitãþii vieþii în comunitatea respectivã;
existã cursuri opþionale de educaþie pro-comunitate;
existã un program de educaþie pentru civism la nivelul ºcolii;
se deruleazã proiecte de acþiune civicã în comunitate cu grupuri de elevi: ajutor pentru grãdiniþã con-
stând în realizarea de jucãrii / carte mare (big book); ºcoala de week-end — activitãþi de lecturã, vizio-
nãri de filme, ateliere de artã, teatru etc. organizate la sfârºit de sãptãmânã pentru copiii care nu au po-
sibilitãþi de petrecere a timpului liber; realizarea unei pagini web a oraºului; înfiinþarea unui centru de
petrecere a timpului liber; strângere de fonduri pentru o familie sãracã; realizarea unui container ecolo-
gic; înfiinþarea unui grup ECO; iniþierea unui proiect de bunã vecinãtate cu blocurile de lângã ºcoalã;
voluntariat al elevilor în cadrul reþelei de servicii publice din zonã; elaborarea unui ghid pentru pãrinþi; ela-
borarea unui ghid al alegãtorului; amenajarea unui parc de joacã; ajutorarea bãtrânilor din cartier; reali-
zarea unui grup artistic format din adulþi etc.;
elevii fac voluntariat la firme / instituþii din comunitate;
colegi de la unitãþi ºcolare din oraº sunt invitaþi la acþiuni ale ºcolii;
> > > Capitolul 1
24
oferta educaþionalã este în concordanþã cu cerinþele de pe piaþa localã a muncii;
se încheie contracte de colaborare cu organizaþii, firme, instituþii din oraº;
managementul relaþiilor ºcolii cu comunitatea are în vedere o analizã de mediu, un plan de implemen-
tare, o persoanã cu responsabilitãþi;
ºcoala este ofertant de servicii cãtre comunitate;
elevii ºcolii participã frecvent la ceremonii, spectacole, concursuri în comunitate;
s-a realizat o bazã de date cu persoane resursã din comunitate;
se trimit scrisori de mulþumire, felicitãri etc. colaboratorilor / sponsorilor;
elevii participã la programe / proiecte ale unor O.N.G. din zonã;
se identificã ºi se rezolvã probleme ale comunitãþii în parteneriat cu alþi factori comunitari;
acþiunile ºcolii sunt prezentate în presa localã.
> > > ªcoala prietenoasã
25
Reflectaþi!
Care este rolul ºcolii în formarea spiritului comunitar?
Formeazã ºcoala dumneavoastrã buni locuitori ai comunitãþii?
Acþionaþi!
Organizaþi diferite activitãþi — întâlniri, elaborare de chestionare, vizite, interviuri — în cola-
borare cu reprezentanþi ai comunitãþii ºi identificaþi nevoile educaþionale existente la nivelul
comunitãþii. Acestea vor sta la baza proiectãrii ºi planificãrii activitãþilor ºcolii.
Derulaþi semestrial un proiect de acþiune civicã în comunitate pentru rezolvarea unei proble-
me, folosind planul de mai jos:
1. Problema identificatã 7. Activitãþi planificate
2. Obiectivele acþiunii 8. Analiza datelor obþinute
3. Participanþii 9. Prezentarea rezultatelor acþiunii
4. Surse de informare 10. Evaluarea acþiunii
5. Resurse 11. Follow up — posibilitãþi
6. Distribuirea responsabilitãþilor de a continua acþiunea
Proiecte de schimbare -
Drumul cãtre ºcoli prietenoase
Capitolul2
> >
2
Proiecte ºi decizii
Proiecte pentru ºcoli prietenoase
Realizarea ºcolilor prietenoase implicã elaborarea ºi implementarea unor proiecte care trebuie sã fie racor-
date la proiectele de dezvoltare ale ºcolilor în cauzã ºi — în acelaºi timp — sã respecte cerinþele specifice
legate de crearea unui mediu ºcolar prietenos. Drumul cãtre ºcoli prietenoase impune, pe lângã proiectarea
în sine, ºi deciziile care îi sunt aferente: implementare, monitorizare ºi evaluare în condiþiile unui efort de echi-
pã. Chiar dacã acest drum este uneori anevoios ºi solicitã investiþii de timp ºi energie, experienþa ºcolilor
care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã“ demonstreazã cã schimbarea po-
zitivã poate fi realizatã. Aceste experienþe aratã cã eforturile îndreptate cãtre construirea unor ºcoli priete-
noase au un impact extrem de puternic asupra elevilor, profesorilor, parteneriatului cu comunitatea, dezvol-
tãrii ºcolii sub toate aspectele sale.
Experienþe de proiect
ªcoala nr. 9 Brãila – „Echipa care a participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”
a fost animatã de dorinþa de a implica toate forþele ºcolii ºi partenerii sãi în asigurarea unui mediu plãcut ºi
prietenos. Pornind de la realitãþile ºcolii ºi folosind informaþiile ºi facilitãþile oferite de Programul „«Împreu-
nã pentru o comunitate mai bunã»”, au fost organizate activitãþi orientate cãtre:
stimularea colaborãrii între elevi, profesori, pãrinþi, comunitate;
atragerea pãrinþilor în activitãþi care fac ºcoala mai prietenoasã;
editarea unui buletin informativ ºi a unui pliant al ºcolii;
aplicarea unor noi metode de lucru cu elevii;
multiplicarea ºi diversificarea activitãþilor extraºcolare cu elevii;
înfiinþarea grupului ECO format din elevi ai ºcolii;
amenajarea spaþiilor ºcolare ºi crearea unui ambient plãcut.
Deºi în drumul nostru cãtre crearea unui mediu mai prietenos am întâmpinat ºi obstacole (lipsa de
fonduri, indiferenþa unora dintre pãrinþi, mentalitãþi ºi opinii contradictorii), dorinþa noastrã puternicã de a crea
o ºcoalã prietenoasã pentru toþi copiii din comunitate ne-a ajutat sã gãsim soluþii pentru depãºirea bariere-
lor ºi pentru atragerea unor parteneri.“
28
2
Proiecte de schimbare -
Drumul cãtre ºcoli prietenoase
Drumul cãtre realizarea unor ºcoli prietenoase presupune — la nivelul unitãþilor de învãþãmânt care
se implicã în acest proces — exercitarea unor atribuþii legate de proiectare, decizie, implementa-
re, coordonare, monitorizare ºi evaluare. În cazul demersurilor centrate pe ºcoli prietenoase, aces-
te atribuþii manageriale pot fi exercitate fie de managerii ºcolii, fie de persoane sau echipe cu res-
ponsabilitãþi în cadrul schimbãrilor vizate. Proiectele care îºi propun crearea unui mediu ºcolar
prietenos trebuie sã rãspundã atât exigenþelor generale ale managementului de proiect, cât ºi unor
cerinþe specifice derivate din definiþia ºcolii prietenoase.
2.1.
ªcoala Lilieci – „În urma aplicãrii Programului de reabilitare a învãþãmântului rural, ºcoala noastrã arãta
bine, dar pãstra încã un aspect tradiþional. La acel moment erau deja evidente: deschiderea ºcolii cãtre schim-
bare; dorinþa noastrã de a acorda ºanse egale tuturor copiilor, entuziasmul. Am primit pliante care promo-
vau activitãþile Centrului Educaþia 2000+. Am întocmit documentaþia necesarã ºi am trimis-o Centrului, care
ne-a invitat sã participãm la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”. În cadrul acestui pro-
gram am proiectat ºi desfãºurat activitãþi îndreptate cãtre realizarea unui mediu ºcolar prietenos. Acum ºcoa-
la noastrã a devenit un univers al copilãriei: este voioasã ºi plinã de culoare ºi reprezintã un mediu în care
se îmbinã în mod fericit studiul, buna dispoziþie, joaca, dorinþa de perfecþionare.“
ªcoala Sinteºti — „Drumul a început cu participarea noastrã la Programul „«Împreunã pentru o comu-
nitate mai bunã»”. În momentul în care am venit în contact cu Centrul Educaþia 2000+ am fost plãcut im-
presionaþi de modul de lucru ºi de activitãþile prezentate. Deºi începutul a fost ºovãielnic, pe parcurs entu-
ziasmul a crescut ºi, încet-încet, tot mai multe acþiuni care vizau crearea unei ºcoli prietenoase ºi-au gãsit
realizarea. Pornind atât de la specificul ºcolii ºi al comunitãþii, cât ºi de la prioritãþile Programului „«Împreu-
nã pentru o comunitate mai bunã»”, acþiunile noastre au fost îndreptate cãtre:
implicarea directã a elevilor în activitãþi ºi responsabilizarea lor;
diversificarea activitãþilor extracurriculare organizate de ºi pentru elevi;
popularizarea activitãþilor elevilor în ºcoalã ºi comunitate;
crearea unui climat sãnãtos ºi a unei atmosfere pozitive;
amenajarea unor spaþii pentru studiu, joacã, recreere;
îmbunãtãþirea bazei materiale ºi redecorarea ºcolii;
crearea unui ambient plãcut ºi personalizarea sãlilor de clasã;
organizarea unor lecþii atractive ºi stimularea comunicãrii deschise;
îmbunãtãþirea managementului ºcolar ºi atragerea unor noi parteneri;
elaborarea de proiecte pentru asigurarea unor noi resurse pentru ºcoalã;
informarea pãrinþilor ºi atragerea lor în activitãþile ºcolii prietenoase.
Pentru a crea un mediu prietenos pentru copii, personalul ºcolii, pãrinþi ºi parteneri comunitari, efor-
tul nostru s-a îndreptat în mod special cãtre organizarea unor activitãþi care sã implice elevi, profesori, pã-
rinþi, primãrie, dispensar, bisericã, firme ºi O.N.G. din localitate în activitãþile care vizau crearea unei ºcoli
prietenoase.“
> > > ªcoala prietenoasã
29
ªcoala Vidra — „ªcoala Vidra a participat la etapa a doua a Programului „«Împreunã pentru o comunitate
mai bunã»”. Încã de dinainte de a participa la acest program, colectivul ºcolii a organizat activitãþi orientate cã-
tre crearea unei ºcoli prietenoase pentru elevi: decorãri specifice, reamenajarea spaþiile ºcolare, îmbunãtãþirea
dotãrii. Pentru crearea unui ambient prietenos a avut un mare efect realizarea unor picturi murale cu imagini
din basme în sãlile pentru învãþãmântul primar. Datoritã elementelor de etnografie prezente în interior, ºcoala
a devenit o casã româneascã plinã de cãldurã ºi ospitalitate. Consecinþa acestor acþiuni a fost faptul cã ºcoa-
la noastrã s-a transformat într-o casã a noastrã, în care elevii ºi profesorii vin ºi lucreazã cu plãcere.“
( Exerciþiu )
Pornind de la experienþa pe care o aveþi ºi de la contextul particular al ºcolii dumneavoastrã, care credeþi cã
ar fi primul paºii de urmat pentru elaborarea unor proiecte care sã vizeze ºcoala prietenoasã?
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
Conform studiilor de specialitate ºi experienþei altor ºcoli, demersul proiectiv care vizeazã realizarea unei
ºcoli prietenoase trebuie sã cuprindã: analiza contextului, a comunitãþii, a unitãþii ºcolare; strategia ºi tactica
de urmat pentru un orizont mai lung de timp; operaþionalizarea elementelor strategice ºi tactice în proiecte /
planuri operaþionale; analiza situaþiei concrete pentru fundamentarea fiecãrui proiect / plan operaþional.
Analiza generalã care fundamenteazã strategia ºi tactica pentru realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie
sã facã referire la: caracteristicile contextului educaþional; particularitãþile ºcolii; specificul comunitãþii în care
ºcoala este amplasatã; relaþiile dintre ºcoalã ºi comunitate; planul de dezvoltare a ºcolii pentru orizontul de
timp lung ºi mediu.
Proiectele strategice ºi tactice orientate cãtre ºcoli prietenoase cuprind elementele fundamentale pen-
tru un interval mai lung de timp: viziune, misiune, principii, valori, scopuri, prioritãþi, linii de acþiune, catego-
riile vizate, tipuri de activitãþi, tipuri de resurse, categorii de parteneri, impact estimat, metode de monitori-
zare ºi evaluare.
> > > Capitolul 2
30
Proiectele operaþionale reprezintã operaþionalizarea strategiilor ºi a tacticilor referitoare la ºcoli priete-
noase în proiecte / planuri detaliate pe ani, semestre, luni, sãptãmâni, domenii, activitãþi. Aceste proiecte por-
nesc de la analize specifice ºi cuprind: obiective, grupuri-þintã, activitãþi, resurse, responsabilitãþi, termene, par-
teneri, rezultate aºteptate, metode de evaluare, referiri la continuitate. Analizele specifice care fundamenteazã
proiectele operaþionale se referã la situaþia concretã în intervalul pentru care este construit proiectul ºi pot
fi efectuate dupã modelul analizei SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunitãþi, ameninþãri.
Realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã porneascã de la un proiect care se sprijinã — în esenþã —
pe trei elemente cruciale: construirea unei imagini la care aspirãm, analiza stãrii prezente de la care pornim,
drumul de la starea prezentã la traducerea imaginii în fapt. Primul pas al drumului nostru cãtre realizarea
unei ºcoli prietenoase este fixarea imaginii de viitor: descrierea ºcolii prietenoase din punctul nostru de ve-
dere (în acord cu dimensiunile ei de esenþã ºi cu specificul ºcolii ºi al comunitãþii în care ne desfãºurãm ac-
tivitatea).
( Exerciþiu )
Acordaþi-vã un scurt interval de reflecþie ºi încercaþi sã definiþi ºcoala prietenoasã din perspectiva dumnea-
voastrã specificã:
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
Imaginea unei ºcoli prietenoase
În opinia colegilor noºtri care au participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”, ºcoa-
la prietenoasã este acea ºcoalã:
în care se intrã cu nerãbdare, se stã cu bucurie ºi se pleacã cu regret ºi cu dorinþa de a te întoarce;
care reuºeºte sã câºtige prestigiu, respect, simpatie, admiraþie ºi sprijin demonstrând ceea ce a reali-
zat cu elevii ºi pentru elevi într-un climat în care disciplina ºi prietenia se armonizeazã permanent;
care poate sã transmitã reguli, responsabilitãþi, respect ºi respect faþã de sine la nivelul tuturor elevi-
lor sãi ºi sã atingã obiective educaþionale într-o atmosferã veselã ºi cordialã.
În imaginile construite de echipele ºcolilor participante la program, ºcoala prietenoasã este prietenoasã pen-
tru elevi, oamenii ºcolii, pãrinþii elevilor, membrii comunitãþii, reprezentanþii altor instituþii, colegi din alte ºcoli.
„ªcoala prietenoasã este ºcoala în care:
cei care intrã se simt minunat, revin întotdeauna cu plãcere ºi doresc sã se reîntoarcã cât mai curând;
copiii vin cu drag ºi cu convingerea cã este important sã vii la ºcoalã;
se creeazã condiþii pentru libertatea de exprimare a opiniilor proprii ºi pentru adoptarea hotãrârilor în-
tr-un stil democratic;
se folosesc metode adecvate pentru implicarea tuturor în activitãþile ºcolii;
se asigurã o deschidere largã spre nou, inovaþie, schimbare;
ideile noi pãtrund uºor, sunt puse în dezbatere ºi transpuse în activitãþi;
pãrinþii ºi partenerii din comunitate sunt implicaþi în demersul schimbãrilor.
În ºcoala prietenoasã existã o oazã de veselie ºi de armonie ºi un climat plãcut. Ea reprezintã un loc
spre care îþi îndrepþi adesea gândul, pentru cã ºtii cã acolo existã bucurie, comunicare, întrajutorare. O ºcoa-
lã cu adevãrat prietenoasã contribuie la promovarea ideii de schimbare în comunitate ºi fructificã impactul
pe care acest demers îl are asupra ºcolii ºi asupra elevilor sãi.” (ªcoala nr. 9 Brãila)
„ªcoala prietenoasã se caracterizeazã prin luminã, cãldurã ºi culoare. Ea presupune: un ambient plã-
cut, mobilier confortabil, mijloace audio-video moderne, bibliotecã bine dotatã, activitãþi în care fiecare elev
are credinþa cã este parte a echipei, relaþii calde ºi apropiate între elevi ºi profesori, spirit de într-ajutorare,
deschidere spre nou, deschidere spre comunitate, relaþii de bunã colaborare cu cei care pot sprijini ºcoala.
ªcoala prietenoasã reprezintã:
> > > ªcoala prietenoasã
31
un mediu care ajutã pe toþi copiii sã-ºi cunoascã, sã-ºi înþeleagã ºi sã-ºi respecte drepturile ºi respon-
sabilitãþile;
activitãþi care vin sã completeze pe cele desfãºurate la clasã ºi la care participã activ membrii comu-
nitãþii (în mod particular, pãrinþii);
condiþii pentru ca elevii, profesorii, pãrinþii, membrii comunitãþii sã formeze o echipã în activitãþile co-
mune care vizeazã educaþia;
un loc care îþi produce bunã dispoziþie ºi îþi aduce zâmbetul pe buze.
ªcoala prietenoasã este un univers al copilãriei în care elevii vin cu plãcere ºi de care se desprind cu
greu pentru cã aici fiecare copil îºi gãseºte locul ºi îºi poate dezvolta personalitatea.“ (ªcoala Lilieci)
„În viziunea noastrã, o ºcoalã prietenoasã înseamnã:
un loc în care copiii vin cu drag ºi au posibilitatea sã se exprime liber;
un mediu caracterizat de empatie, înþelegere, libertate, responsabilitate;
o educaþie care dezvoltã încrederea în forþe proprii, încurajeazã cãutarea noului, stimuleazã creativita-
tea, încurajeazã inovaþia;
activitãþi care asigurã dezvoltarea personalitãþii fiecãrui elev;
o instituþie importantã în comunitate care sprijinã comunitatea ºi se sprijinã pe ea, valorificând relaþi-
ile de colaborare cu toþi partenerii.
ªcoala prietenoasã este ºcoala deschisã cãtre sufletul ºi mintea elevului în care copii sãnãtoºi ºi ve-
seli doresc sã înveþe ºi învaþã cu plãcere.” (ªcoala Sinteºti)
„Dupã pãrerea noastrã, orice ºcoalã ar trebui sã fie prietenoasã, cãci prin definiþie ºcoala trebuie sã
fie prietena cea mai bunã, partenerul de joacã ºi de învãþare al oricãrui copil. Pentru a fi prietenoasã, ºcoa-
la trebuie sã asigure un ambient plãcut care se poate obþine — printre altele — ºi prin organizarea unor ac-
tivitãþi care sã implice copiii ºcolii:
decorarea pereþilor claselor cu desene ºi picturi îndrãgite;
organizarea unor sãptãmâni tematice ºi a unor colþuri tematice;
activitãþile micilor ecologiºti în ºcoalã ºi în comunitate;
prezentarea cãrþilor preferate de cãtre fiecare clasã;
concursuri ºi întreceri sportive care dezvoltã colegialitatea.
Pentru realizarea unui mediu ºcolar prietenos ºi individualizat foarte semnificative sunt afiºele cu de-
sene ºi texte prin care fiecare clasã îºi defineºte identitatea ºi aratã ce reprezintã ºcoala pentru elevii clasei
respective.” (ªcoala Vidra)
Pornind de la aceste imagini, de la cerinþele Programului „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”
ºi de la strategiile de dezvoltare specifice fiecãrei ºcoli, colegii noºtri au construit ºi au implementat diferi-
te proiecte operaþionale care sã îi ajute sã parcurgã drumul cãtre imaginea la care aspirau. Aceste proiecte
operaþionale care au vizat diferite elemente ºi secvenþe ale procesului de realizare a unei ºcoli prietenoase
au cuprins: obiective, locaþie, termene, grupuri-þintã, activitãþi, resurse (umane, financiare, materiale), par-
teneri, rezultate aºteptate, modalitãþi de evaluare.“
( Exerciþiu )
Pornind de la experienþa dumneavoastrã ºi de la lista de repere de mai sus, menþionaþi cinci cerinþe care ar
trebui avute în vedere în cazul elaborãrii unui proiect operaþional:
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
Fixarea obiectivelor, ca element esenþial al proiectului operaþional, presupune respectarea unor cerinþe
legate de: precizie, claritate, specificitate, ierarhizare, coerenþã.
> > > Capitolul 2
32
Precizarea resurselor, care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor, impune precizãri referitoare la:
categorii de resurse, necesar de resurse, indicatori calitativi ºi cantitativi, disponibilitãþi, surse, modalitãþi de
atragere, mod de alocare.
Selecþia activitãþilor, care reprezintã cãile prin care se ajunge la realizarea obiectivelor, impune preci-
zãri cu privire la: adecvarea la obiectivele vizate, consecinþe estimate, condiþii de realizare.
Planuri pentru activitãþi. Pentru a facilita o implementare fidelã ºi eficientã, fiecare dintre activitãþile
cuprinse într-un proiect operaþional trebuie descrisã în termeni foarte clari.
> > > Capitolul 2
34
ªcoala nr. 9 Brãila — Planul unei activitãþi
Activitatea — Un mediu mai curat
Locul de desfãºurare — ªcoala ºi împrejurimile sale
Durata — 2 zile
Obiective — Crearea unui mediu mai prietenos; responsabilizarea elevilor în amenajarea mediului
Acþiuni pregãtitoare — Organizarea ºi pregãtirea echipelor, asigurarea resurselor
Acþiuni specifice — Curãþenia în clãdirea ºcolii ºi în împrejurimi (în cadrul unui concurs între cla-
sele ºcolii)
Participanþi — Elevii ºi profesorii ºcolii
Resurse umane — Elevii ºi profesorii ºcolii
Resurse materiale ºi financiare — Fonduri asigurate de primãrie; materiale pentru igienizare
Parteneri — Primãria, Consiliul pãrinþilor
Rezultate — Ambient ºcolar plãcut ºi igienic; interes crescut pentru pãstrarea ordinei ºi curãþeniei
Observaþii — Activitatea face parte dintr-o campanie largã iniþiatã la nivelul ºcolii: în luna septem-
brie din 2003, Consiliul Elevilor a propus declanºarea unei campanii de curãþenie în ºcoalã ºi în jurul sãu,
pe durata semestrului I. Propunerea a fost acceptatã ºi a fost adusã la cunoºtinþa tuturor elevilor ºi pro-
fesorilor din ºcoalã. Ea a trecut în responsabilitatea grupului ECO ºi a profesorilor diriginþi. Înainte de
declanºarea campaniei au fost realizate: editarea pe calculator a unor fluturaºi despre rolul ºi impor-
tanþa activitãþii; informarea pãrinþilor; informarea autoritãþilor locale. Pe parcurs au fost acordate diplo-
me ºi recompense elevilor ºi claselor cu merite deosebite în campania mai sus menþionatã.
ªcoala Lilieci — Planul unei activitãþi
Activitatea — Comemorarea eroilor
Durata — O zi
Locul de desfãºurare — Hagieºti (Biserica Hagieºti — monument istoric)
Obiective — Revigorarea spiritului civic; încurajarea legãturilor dintre ºcoalã ºi comunitate
Acþiuni pregãtitoare — Pregãtirea programului artistic; asigurarea resurselor necesare; con-
vocarea cetãþenilor din comunitate
Acþiuni specifice — Desfãºurarea programului (slujba religioasã ºi program artistic); culege-
rea feed-back-ului de la participanþi
Participanþi — Elevi, profesori, reprezentanþi ai instituþiilor din comunitate, membrii comunitã-
þii
Resurse umane — Elevi ºi profesori ai ºcolii
Resurse materiale ºi financiare — Donaþii ale comunitãþii, mijloc de transport asigurat de fra-
tele unui erou al satului
Parteneri — Pãrinþi, preotul satului, veterani de rãzboi, membri ai comunitãþii
Rezultate — Comunicare directã între oamenii ºcolii ºi membrii comunitãþii; interesul crescut pen-
tru istoria localã; bucuria creatã într-un sat în care locuiesc mulþi bãtrâni; prestigiul crescut al ºcolii în
comunitate.
ªcoala Sinteºti — Planul unei activitãþi
Activitatea — Buletinul informativ al ºcolii
Locul de desfãºurare — ªcoala Sinteºti
Durata — O sãptãmânã
Obiective — Informarea elevilor, pãrinþilor, autoritãþilor locale, membrilor comunitãþii despre ac-
tivitãþile ºcolii, îmbunãtãþirea relaþiilor cu pãrinþii
Selecþia activitãþilor îndreptate cãtre realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã respecte atât cerinþe-
le generale care definesc acest tip de ºcoalã, cât ºi cerinþe specifice derivate din particularitãþile fiecãrei uni-
tãþi de învãþãmânt ºi ale comunitãþii din care face parte.
( Exerciþiu )
Pornind de la premisa cã vã propuneþi sã aplicaþi în ºcoala dumneavoastrã strategii orientate cãtre realizarea
unei ºcoli prietenoase, identificaþi trei–cinci activitãþi care ar putea sã contribuie la atingerea acestei finalitãþi:
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
Activitãþi pentru o ºcoalã mai prietenoasã. Pornind de la aceeaºi premisã, echipele ºcolilor care au
participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” au desfãºurat atât activitãþi generale pre-
vãzute în program, cât ºi activitãþi specifice pe care le-au ales în funcþie de particularitãþile locale.
ªcoala nr. 9 Brãila:
înfrumuseþarea claselor ºi a holului ºcolii prin picturã ºi desen, schimbarea sistemului de afiºaj ºi per-
sonalizarea claselor;
seminarii de dezbatere a unor teme din domeniul „ºcoalã ºi comunitate”;
editarea buletinului informativ al ºcolii cu apariþie lunarã ºi a pliantului ºcolii editat în englezã, românã
ºi romani;
campanie de curãþenie cu concursuri între clase ºi înfiinþarea grupului; ECO al elevilor din ºcoalã.
ªcoala Lilieci:
elaborarea unor strategii ale ºcolii pentru realizarea unei ºcoli prietenoase;
pictarea ºcolii ºi a grãdiniþei ºi realizarea unor panouri informative;
> > > ªcoala prietenoasã
35
Acþiuni pregãtitoare — Constituirea echipei de lucru, asigurarea resurselor
Acþiuni specifice — Redactarea materialelor, editarea Buletinului informativ, distribuirea Bule-
tinului informativ
Participanþi — Echipa de lucru responsabilã cu Buletinul informativ
Resurse umane — 20 elevi din Consiliul elevilor, 4 profesori ai ºcolii
Resurse materiale ºi financiare — Calculator ºi imprimantã (alocate prin Program), consu-
mabile (donaþii ale pãrinþilor)
Parteneri — Pãrinþi ai elevilor
Rezultate — Nivel de informare sporit, interes crescut pentru ºcoalã ºi activitãþile sale, respec-
tul elevilor pentru ºcoala lor
ªcoala Vidra — Planul unei activitãþi
Activitatea — Calculatorul în viaþa cotidianã
Locul de desfãºurare — ªcoala Vidra
Durata — O zi
Obiective — Familiarizarea cu calculatorul, ameliorarea comunicãrii dintre elevi ºi profesori, sti-
mularea interesului elevilor faþã de ºcoalã
Acþiuni pregãtitoare — Pregãtirea secvenþei demonstrative, convocarea invitaþilor
Acþiuni — Desfãºurarea activitãþii demonstrative, discuþie dirijatã, culegerea feed-back-ului de
la invitaþi
Participanþi — Elevi ai ºcolii, profesori de specialitate, directori de ºcoli din judeþ, reprezentan-
tul Inspectoratului ºcolar judeþean
Resurse umane — Profesorii de specialitate
Resurse materiale ºi financiare — Dotarea informaticã, consumabile
Rezultate — Abilitãþi specifice la nivelul elevilor, respectul elevilor pentru ºcoala lor, comunica-
rea deschisã între profesori ºi elevi, prestigiul ºcolii în cadrul judeþului
activitãþi de înfrumuseþare a ºcolii cu participarea elevilor ºi a pãrinþilor;
întâlniri cu fiecare pãrinte ºi invitarea la activitãþi distractive cu elevii;
dotarea bibliotecii cu cãrþi obþinute din donaþii;
editarea unui buletin informativ ºi a pliantului de prezentare a ºcolii.
ªcoala Sinteºti:
implicarea elevilor în viaþa ºcolii, activarea Consiliului elevilor, stabilirea de responsabilitãþi în cadrul
clasei ºi al ºcolii;
sondaje în rândul elevilor cu privire la transformarea ºcolii într-o ºcoalã prietenoasã ºi culegerea fe-
ed-back-urilor de la parteneri;
reparaþii, renovare, amenajarea parcului din curtea ºcolii;
realizarea unor picturi pe pereþi ºi geamuri, personalizarea sãlilor de clasã, panouri de informare pe arii
curriculare ºi extracurriculare, popularizarea lucrãrilor elevilor, prezentarea ºcolii ºi comunitãþii;
editarea Buletinului informativ lunar, a revistei semestriale, a pliantelor;
activitãþi demonstrative pentru diseminarea experienþei acumulate în timpul seminariilor desfãºurate prin
program;
elaborarea unor noi proiecte ºi atragerea unor resurse suplimentare.
ªcoala Vidra:
schimbarea decoraþiunilor din interior (holuri ºi sãli de clasã);
realizarea unui colþ etnografic ºi a unor panouri cu imagini din Europa;
organizarea unor activitãþi pe clase (ºezãtori, grup vocal, jocuri româneºti).
Referitor la selecþia activitãþilor care trebuie incluse în proiecte, un criteriu foarte important îl repre-
zintã impactul pe care aceste acþiuni îl pot avea din perspectiva procesului de realizare a unei ºcoli priete-
noase.
> > > Capitolul 2
36
( Exerciþiu )
Cu puþin înainte aþi menþionat câteva activitãþi care ar putea contribui la transformarea ºcolii dumneavoas-
trã într-o ºcoalã prietenoasã. Rememorând caracteristicile unei astfel de ºcoli ºi particularitãþile ºcolii în care
vã desfãºuraþi activitatea, specificaþi impactul pe care ar putea sã-l genereze activitãþile pe care le-aþi ales:
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
Impactul activitãþilor Experienþa colegilor noºtri demonstreazã cã ºcolile participante la program au ales
activitãþi care au generat consecinþe semnificative asupra elevilor, profesorilor, partenerilor din comunitate.
„Elevii au fost încântaþi de schimbarea ambientului; au acceptat-o cu plãcere; s-au implicat în acþiuni;
au înþeles cã în acest fel ºcoala va deveni prietenoasã pentru ei. Cu toate cã la început pãrinþii au privit cu
neîncredere schimbarea, au înþeles treptat importanþa ei ºi chiar au sprijinit activitãþile desfãºurate pentru
realizarea unui mediu mai prietenos. La nivelul grupului care a participat la program s-au realizat schimbãri
importante: o nouã abordare asupra ºcolii ºi asupra educaþiei ºcolare; o nouã viziune asupra relaþiilor inter-cla-
se, inter-ºcoli, intra-comunitate; înþelegerea faptului cã rolul fiecãruia într-o echipã de lucru este decisiv în
finalizarea obiectivelor.“ (ªcoala nr. 9 Brãila)
„La nivelul echipei care a participat la program s-a înregistrat: reaºezarea, reorganizarea a tot ceea ce
ºtiam pânã acum; cunoaºterea unor modalitãþi variate diferite de modul tradiþional de abordare a activitãþi-
lor; exersarea proiectãrii ºi a implementãrii de proiecte; dorinþa de a continua ºi aprofunda cele învãþate în
cursul acþiunilor orientate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase. Asupra copiilor acþiunile îndreptate cãtre ame-
liorarea mediului ºcolar au avut ca efect schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã ºi implicarea în decizii ºi organizare
de activitãþi. Acþiunile desfãºurate au condus de asemenea la: creºterea prestigiului ºcolii, creºterea încre-
derii comunitãþii faþã de ºcoalã; atragerea unor resurse materiale ºi financiare.“ (ªcoala Lilieci)
„Asupra grupului care a participat la program implicarea în acþiunile ºcolii prietenoase a avut ca efec-
te: instalarea unei stãri de bine ºi confort, creºterea încrederii în forþe proprii, schimbarea atitudinii în relaþi-
ile cu copiii, deschidere spre noi metode de lucru cu elevii, formarea ºi consolidarea unei echipe a ºcolii.
Asupra elevilor aceste acþiuni au avut drept consecinþã: schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã, responsabiliza-
rea, implicarea, participarea la viaþa ºcolii. Asupra partenerilor din comunitate (în mod particular asupra pã-
rinþilor) acþiunile desfãºurate au determinat: schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã, acordarea unui sprijin în ac-
tivitate, îmbunãtãþirea comunicãrii ºi a relaþiilor.“ (ªcoala Sinteºti)
„Atât propriile activitãþi orientate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase, cât ºi activitãþile desfãºurate de
cãtre colegii din celelalte ºcoli ne-au ajutat sã ne asumãm: o nouã perspectivã asupra educaþiei ºi asupra
ºcolilor prietenoase; importanþa muncii în echipã; proiectarea unor activitãþi care sã implice elevii în crearea
unui mediu ºcolar prietenos; diversificarea ºi multiplicarea acþiunilor îndreptate cãtre crearea unor ºcoli prie-
tenoase.“ (ªcoala Vidra)
Succesul repurtat de colegii noºtri în efortul lor de a construi ºcoli mai prietenoase s-a datorat — în-
tre altele — felului în care au ºtiut sã aleagã activitãþi semnificative ºi faptului cã au respectat douã cerinþe
care conferã calitate proiectelor operaþionale: coerenþa ºi continuitatea.
Coerenþa proiectului. Calitatea unui proiect operaþional, ca ºi succesul implementãrii sale, depinde în
mod direct de logica, claritatea, realismul cu care este definit fiecare dintre elemente ºi de rigurozitatea cu
care sunt stabilite conexiunile în cadrul proiectului.
> > > ªcoala prietenoasã
37
ªcoala nr. 9 Brãila — Schiþã de proiect
Proiectul — Ziua taþilor
Locaþie — Brãila
Durata — 4 sãptãmâni
Obiective — Implicarea pãrinþilor în activitãþile ºcolii; îmbunãtãþirea relaþiilor dintre copii ºi pãrinþi
Activitãþi — Stabilirea datei ºi editarea materialelor informative; distribuirea materialelor infor-
mative; achiziþionarea materialelor necesare; desfãºurarea acþiunilor (concursuri sportive între echi-
pe formate din pãrinþi ºi elevi, concursuri pe teme gastronomice, minispectacol dedicat taþilor,
premierea câºtigãtorilor la concursuri)
Resurse umane — Cadre didactice, elevi
Resurse materiale ºi financiare — Sponsorizãri obþinute de la partenerii din comunitate, do-
tarea obþinutã prin program
Parteneri — Primãria oraºului, pãrinþi ai elevilor, Liceul cu program sportiv, Alianþa pentru Uni-
tatea Romilor din Brãila
Rezultate — Interesul pãrinþilor pentru activitãþile ºcolii, apropierea pãrinþilor de ºcoalã, comuni-
care mai bunã între pãrinþi ºi copii
Evaluare – Feed-back-ul obþinut de la participanþi, chestionare aplicate pãrinþilor ºi copiilor
ªcoala Lilieci — Schiþã de proiect
Proiectul — Grãdina de liliac
Locaþia — Lilieci
Durata — 5 sãptãmâni
Obiective — Înfrumuseþarea spaþiului de lângã ºcoalã
Activitãþi — Stabilirea datei ºi popularizarea acþiunii; asigurarea materialelor necesare; procura-
rea puieþilor; stabilirea echipelor de lucru; pregãtirea terenului; plantarea arbuºtilor
Resurse umane — Cadre didactice, elevi
Resurse materiale ºi financiare — Sponsorizãri obþinute de la firmele din sat, unelte din do-
tarea ºcolii ºi / sau aparþinând partenerilor, lucrãri de specialitate din biblioteca ºcolii
Parteneri — Pãrinþii, primãria, firme din localitate
Rezultate — Grãdina de liliac din vecinãtatea ºcolii
Evaluare — Chestionar pentru participanþi, sondaj în comunitate
ªcoala Sinteºti — Schiþã de proiect
Proiectul — Parcul ºcolii
Locaþia — Sinteºti
Durata — 6 sãptãmâni
Obiective — Crearea unui spaþiu de studiu ºi recreere în curtea ºcolii
Activitãþi — Stabilirea datei, partenerilor, resurselor necesare; informarea partenerilor din co-
munitate; stabilirea grupurilor de lucru; procurarea resurselor financiare ºi materiale; elaborarea
schiþei parcului; defriºarea locului; amenajarea spaþiilor verzi; construirea ºi instalarea mobilierului
specific
Resurse umane — Cadre didactice, elevi
Resurse materiale ºi financiare — Fonduri alocate de primãrie, sponsorizãri obþinute de la
firme din comunitate, donaþii de seminþe ºi rãsaduri, unelte din dotarea ºcolii, unelte aparþinând
familiilor elevilor
Parteneri — Pãrinþi, autoritatea localã, firme din localitate
Rezultate — Parc amenajat în curtea ºcolii
Evaluare — Discuþii cu participanþii, chestionare aplicate partenerilor, feed-back din comunitate.
ªcoala Vidra — Schiþã de proiect
Proiectul — Reamenajarea curþii ºcolii
Locaþia — Vidra
Durata — 5 sãptãmâni
Obiective — Transformarea curþii ºcolii într-un ambient igienic ºi prietenos
Activitãþi — Stabilirea termenelor, resurselor ºi responsabilitãþilor; prezentarea proiectului într-o
întâlnire cu reprezentanþii primãriei; dezbaterea proiectului în ºedinþele cu pãrinþii; obþinerea resur-
selor necesare; pregãtirea terenului, plantarea arbuºtilor ºi florilor în spaþiul din faþa ºcolii, reface-
rea aleilor dintre clãdirea ºcolii ºi dependinþe.
Resurse umane — Cadre didactice ºi elevi
Resurse materiale ºi financiare — Fonduri alocate de primãrie; donaþii de rãsaduri, semin-
þe, arbuºti; unelte din dotarea ºcolii ºi a partenerilor din comunitate
Parteneri — Primãria, pãrinþii
Rezultate — Parc cu arbuºti ºi flori în curtea ºcolii
Evaluare — Liste de control, feed-back obþinut de la participanþi ºi parteneri.
> > > Capitolul 2
38
Continuitatea demersului. Pornind de la premisa cã un proiect operaþional reprezintã doar o secvenþã
în cadrul procesului de realizare a unei ºcoli prietenoase, fiecare proiect trebuie sã facã o trimitere clarã la
orizontul urmãtor de timp.
„Pentru a încuraja toate cadrele didactice din ºcoalã sã se implice în crearea unui mediu ºcolar prie-
tenos, echipa care a participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” a organizat semi-
narii cu profesorii ºcolii ºi activitãþi curriculare focalizate în mod special asupra metodelor de învãþare care
implicã elevii. Pornind de la dotarea de care beneficiazã ºcoala ºi de la punctele tari construite prin acþiuni-
le care s-au desfãºurat deja, colectivul îºi propune: editarea revistei ºcolii, editarea buletinului informativ, rea-
lizarea unor materiale pentru activitãþile din ºcoalã; realizarea unor proiecte manageriale ºi de parteneriat în
care sã fie aplicate cunoºtinþele însuºite pe parcursul Programului; realizarea unor activitãþi care sã concretize-
ze noua viziune asupra educaþiei ºi ºcolii.“ (ªcoala nr. 9 Brãila)
„Pentru a continua demersurile îndreptate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase, echipa ºcolii îºi pro-
pune: elaborarea unor mini-proiecte la nivel de ºcoalã ºi de comisie metodicã; perfecþionarea relaþiilor cu
partenerii pentru educaþie; identificarea unor noi programe la care ºcoala poate sã participe; împãrtãºirea
experienþelor dobândite colegilor din ºcoalã ºi din alte ºcoli. Pornind de la ideea cã un mediu prietenos pen-
tru elevii ºcolii presupune o bunã comunicare, echipa ºcolii îºi propune sã continue informarea comunitãþii
ºi a pãrinþilor prin Buletinul informativ ºi încurajarea editãrii unei reviste a comunei.“ (ªcoala Lilieci)
„Constatând beneficiile pe care le-au adus lucrul în echipã, proiectele de schimbare ºi desfãºurarea
unor acþiuni pentru crearea unei ºcoli prietenoase, echipa care a participat la Programul „«Împreunã pentru
o comunitate mai bunã»” a elaborat un proiect adresat spre aprobare Comitetului Naþional Român Pentru
Drepturile Copilului, care rãspunde de Programul de îmbunãtãþire a calitãþii vieþii copiilor din mediul rural, fi-
nanþat de Banca Mondialã ºi de UNICEF. Pentru perioada urmãtoare echipa îºi propune distribuirea Buleti-
nelor informative editate de ºcoalã în ºcolile comunei ºi ale judeþului ºi împãrtãºirea experienþei dobândite
celorlalte cadre didactice din ºcoalã ºi din ºcolile învecinate.“ (ªcoala Sinteºti)
„În sensul dezvoltãrii strategiei de creare a unor ºcoli prietenoase, echipa ºcolii din Vidra se va orien-
ta cãtre: reabilitarea spaþiului verde, extinderea picturilor murale, implicarea tuturor competenþelor ºcolii în
asigurarea unui mediu ºcolar prietenos; atragerea realã a comunitãþii (în special pãrinþii ºi autoritãþile locale)
ca participanþi activi în proiectele ºcolii; diseminarea informaþiilor cãtre toate ºcolile de pe raza comunei.”
(ªcoala Vidra)
> > > ªcoala prietenoasã
39
( Exerciþiu )
În cadrul uneia dintre activitãþile de formare continuã la care participaþi în ºcoalã, organizaþi o secvenþã cen-
tratã pe „continuitatea proiectelor elaborate în cadrul ºcolii noastre”. Secvenþa astfel orientatã trebuie sã
conducã la concluzii concrete asupra modului în care trebuie sã continuaþi proiectele pe care le implemen-
teazã ºcoala dumneavoastrã.“
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
Din perspectiva continuitãþii, fiecare proiect operaþional pe care îl elaboraþi trebuie sã facã referiri ex-
plicite la diverse modalitãþi prin care poate fi asiguratã continuitatea (dupã caz): valorificarea rezultatelor ºi
a punctelor tari care au fost construite, multiplicarea impactului, diseminarea unor exemple de bune prac-
tici, asigurarea durabilitãþii, fructificarea parteneriatelor.
Decizii pertinente. Construirea unor proiecte viabile, apte sã descrie creativ ºi realist drumul spre ºcoli
prietenoase, presupune aplicarea algoritmului decizional în condiþii specifice. Pe parcursul elaborãrii proiec-
telor lor, echipele de ºcoalã cuprinse în Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” au fost puse
în situaþia de a adopta decizii care urmau sã genereze consecinþe asupra elevilor, profesorilor, relaþiilor cu
partenerii din comunitate. Calitatea acestor decizii, care explicã impactul relevant al proiectelor ºcolilor cu-
prinse în program, a fost asiguratã ºi de felul în care colegii noºtri au ºtiut sã respecte unele cerinþe gene-
rale: identificarea ºi definirea clarã a problemelor cu care se confruntã, analiza problemelor din perspectiva
unei ºcoli prietenoase, culegerea informaþiilor necesare, elaborarea variantelor de acþiune, analiza variante-
lor identificate sub raportul consecinþelor posibile, alegerea soluþiilor optime pentru realizarea unei ºcoli prie-
tenoase conform cerinþelor contextului local.
Implementarea
Implementarea — ca aplicare a proiectelor elaborate ºi a deciziilor adoptate — trebuie sã se caracterizeze
prin fermitate ºi fidelitate. În cursul procesului de implementare, încadrarea în termenele stabilite, respec-
tarea parametrilor fixaþi, fidelitatea cu care este pus în aplicare proiectul centrat pe ºcoli prietenoase depin-
de într-o mãsurã semnificativã de felul în care sunt coordonate resursele umane implicate în activitãþi.
> > > Capitolul 2
40
2.2.
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă
Școala prietenoasă

More Related Content

What's hot

Prezentare proiect
Prezentare proiectPrezentare proiect
Prezentare proiectTundeLaudat
 
Fisa psihopedagogica
Fisa psihopedagogicaFisa psihopedagogica
Fisa psihopedagogicateo1971
 
Program de creare a stării de bine la copii și cadre didactice în Grădinița
Program de creare a stării de bine la copii și cadre didactice în GrădinițaProgram de creare a stării de bine la copii și cadre didactice în Grădinița
Program de creare a stării de bine la copii și cadre didactice în GrădinițaDaniela Munca-Aftenev
 
Rolul Educației Incluzive în Învățământul Preșcolar
Rolul Educației Incluzive în Învățământul PreșcolarRolul Educației Incluzive în Învățământul Preșcolar
Rolul Educației Incluzive în Învățământul PreșcolarChirileanu Teodor
 
Evaluarea criterială prin descriptori
Evaluarea criterială prin descriptoriEvaluarea criterială prin descriptori
Evaluarea criterială prin descriptoriDaniela Munca-Aftenev
 
Plan educaţional individualizat
Plan educaţional individualizatPlan educaţional individualizat
Plan educaţional individualizatCristina Moraru
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didacticnasy1985
 
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă duratăProiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă duratăStella Grama
 
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copiluluiRolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copiluluiLumi Codrescu
 
Educatia prescolara premisa a dezvoltarii psiho-fizice a copilului
Educatia prescolara   premisa a dezvoltarii psiho-fizice a copiluluiEducatia prescolara   premisa a dezvoltarii psiho-fizice a copilului
Educatia prescolara premisa a dezvoltarii psiho-fizice a copiluluiAlice Matei
 
Traficul de persoane
Traficul de persoaneTraficul de persoane
Traficul de persoaneRoxana Giusca
 
Cum formulăm obiectivele SMART pentru produsul de atestare.pptx
Cum formulăm obiectivele SMART pentru produsul de atestare.pptxCum formulăm obiectivele SMART pentru produsul de atestare.pptx
Cum formulăm obiectivele SMART pentru produsul de atestare.pptxDaniela Munca-Aftenev
 

What's hot (20)

Strategii didactice 1
Strategii didactice 1Strategii didactice 1
Strategii didactice 1
 
recomandare
recomandarerecomandare
recomandare
 
Lecția de tip atelier.pptx
Lecția de tip atelier.pptxLecția de tip atelier.pptx
Lecția de tip atelier.pptx
 
Prezentare proiect
Prezentare proiectPrezentare proiect
Prezentare proiect
 
Fisa psihopedagogica
Fisa psihopedagogicaFisa psihopedagogica
Fisa psihopedagogica
 
Structura studiului de caz
Structura studiului de cazStructura studiului de caz
Structura studiului de caz
 
Program de creare a stării de bine la copii și cadre didactice în Grădinița
Program de creare a stării de bine la copii și cadre didactice în GrădinițaProgram de creare a stării de bine la copii și cadre didactice în Grădinița
Program de creare a stării de bine la copii și cadre didactice în Grădinița
 
Rolul Educației Incluzive în Învățământul Preșcolar
Rolul Educației Incluzive în Învățământul PreșcolarRolul Educației Incluzive în Învățământul Preșcolar
Rolul Educației Incluzive în Învățământul Preșcolar
 
Scenariu -balul bobocilor
Scenariu -balul bobocilorScenariu -balul bobocilor
Scenariu -balul bobocilor
 
Evaluarea criterială prin descriptori
Evaluarea criterială prin descriptoriEvaluarea criterială prin descriptori
Evaluarea criterială prin descriptori
 
Plan educaţional individualizat
Plan educaţional individualizatPlan educaţional individualizat
Plan educaţional individualizat
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didactic
 
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă duratăProiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
Proiectarea de lungă durată și proiectarea de scurtă durată
 
Prezentare educatia-incluziva
Prezentare educatia-incluzivaPrezentare educatia-incluziva
Prezentare educatia-incluziva
 
Fotosintezamodificat
FotosintezamodificatFotosintezamodificat
Fotosintezamodificat
 
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copiluluiRolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
 
Omul si mediul
Omul si mediulOmul si mediul
Omul si mediul
 
Educatia prescolara premisa a dezvoltarii psiho-fizice a copilului
Educatia prescolara   premisa a dezvoltarii psiho-fizice a copiluluiEducatia prescolara   premisa a dezvoltarii psiho-fizice a copilului
Educatia prescolara premisa a dezvoltarii psiho-fizice a copilului
 
Traficul de persoane
Traficul de persoaneTraficul de persoane
Traficul de persoane
 
Cum formulăm obiectivele SMART pentru produsul de atestare.pptx
Cum formulăm obiectivele SMART pentru produsul de atestare.pptxCum formulăm obiectivele SMART pentru produsul de atestare.pptx
Cum formulăm obiectivele SMART pentru produsul de atestare.pptx
 

Similar to Școala prietenoasă

BROSURA ELECTRONICA - "SCHOOL OF THE FUTURE"
BROSURA ELECTRONICA - "SCHOOL OF THE FUTURE" BROSURA ELECTRONICA - "SCHOOL OF THE FUTURE"
BROSURA ELECTRONICA - "SCHOOL OF THE FUTURE" ELENA ADRIANA DOBRINOIU
 
BROSURA ELECTRONICA - PROIECTUL DE PARTENERIAT MULTILATERAL COMENIUS - "SCHOO...
BROSURA ELECTRONICA - PROIECTUL DE PARTENERIAT MULTILATERAL COMENIUS - "SCHOO...BROSURA ELECTRONICA - PROIECTUL DE PARTENERIAT MULTILATERAL COMENIUS - "SCHOO...
BROSURA ELECTRONICA - PROIECTUL DE PARTENERIAT MULTILATERAL COMENIUS - "SCHOO...ELENA ADRIANA DOBRINOIU
 
Scoala in pandemie- considerații
Scoala in pandemie-   considerațiiScoala in pandemie-   considerații
Scoala in pandemie- considerațiisimonachihaia
 
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...Lăcrămioara Băcanu
 
DASCĂLUL DE PROFESIE ROMÂN.docx
DASCĂLUL DE PROFESIE ROMÂN.docxDASCĂLUL DE PROFESIE ROMÂN.docx
DASCĂLUL DE PROFESIE ROMÂN.docxFedelesVioleta
 
Transdiciplinaritate 2020
Transdiciplinaritate 2020Transdiciplinaritate 2020
Transdiciplinaritate 2020iuliaiulia24
 
10 stan nicoleta-atitudinea-profesorului
10 stan nicoleta-atitudinea-profesorului10 stan nicoleta-atitudinea-profesorului
10 stan nicoleta-atitudinea-profesoruluiDoinaPopovschi
 
Evaluarea in ciclul primar
Evaluarea in ciclul primarEvaluarea in ciclul primar
Evaluarea in ciclul primarAretaGhiurtu23
 
Visible learning 2014
Visible learning 2014Visible learning 2014
Visible learning 2014Maria ŢUCA
 
Instructiune creare consiliul-elevilor
Instructiune creare consiliul-elevilorInstructiune creare consiliul-elevilor
Instructiune creare consiliul-elevilorAngela Prisacaru
 
Educatie globala
Educatie globalaEducatie globala
Educatie globalacristinica1
 
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...Lăcrămioara Băcanu
 
Instructiune privind constituirea şi funcţionarea consiliului elevilor
Instructiune privind constituirea şi funcţionarea consiliului elevilorInstructiune privind constituirea şi funcţionarea consiliului elevilor
Instructiune privind constituirea şi funcţionarea consiliului elevilorDIB ULIM
 

Similar to Școala prietenoasă (20)

BROSURA ELECTRONICA - "SCHOOL OF THE FUTURE"
BROSURA ELECTRONICA - "SCHOOL OF THE FUTURE" BROSURA ELECTRONICA - "SCHOOL OF THE FUTURE"
BROSURA ELECTRONICA - "SCHOOL OF THE FUTURE"
 
BROSURA ELECTRONICA - PROIECTUL DE PARTENERIAT MULTILATERAL COMENIUS - "SCHOO...
BROSURA ELECTRONICA - PROIECTUL DE PARTENERIAT MULTILATERAL COMENIUS - "SCHOO...BROSURA ELECTRONICA - PROIECTUL DE PARTENERIAT MULTILATERAL COMENIUS - "SCHOO...
BROSURA ELECTRONICA - PROIECTUL DE PARTENERIAT MULTILATERAL COMENIUS - "SCHOO...
 
Scoala in pandemie- considerații
Scoala in pandemie-   considerațiiScoala in pandemie-   considerații
Scoala in pandemie- considerații
 
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
 
Inducas
InducasInducas
Inducas
 
DASCĂLUL DE PROFESIE ROMÂN.docx
DASCĂLUL DE PROFESIE ROMÂN.docxDASCĂLUL DE PROFESIE ROMÂN.docx
DASCĂLUL DE PROFESIE ROMÂN.docx
 
Transdiciplinaritate 2020
Transdiciplinaritate 2020Transdiciplinaritate 2020
Transdiciplinaritate 2020
 
Ioana Fulga , Carmen Sandu , Iasi Creativitate In Diversitate
Ioana Fulga , Carmen Sandu , Iasi   Creativitate In DiversitateIoana Fulga , Carmen Sandu , Iasi   Creativitate In Diversitate
Ioana Fulga , Carmen Sandu , Iasi Creativitate In Diversitate
 
Metamorfoze
Metamorfoze Metamorfoze
Metamorfoze
 
10 stan nicoleta-atitudinea-profesorului
10 stan nicoleta-atitudinea-profesorului10 stan nicoleta-atitudinea-profesorului
10 stan nicoleta-atitudinea-profesorului
 
Evaluarea in ciclul primar
Evaluarea in ciclul primarEvaluarea in ciclul primar
Evaluarea in ciclul primar
 
Visible learning 2014
Visible learning 2014Visible learning 2014
Visible learning 2014
 
Instructiune creare consiliul-elevilor
Instructiune creare consiliul-elevilorInstructiune creare consiliul-elevilor
Instructiune creare consiliul-elevilor
 
Educatie globala
Educatie globalaEducatie globala
Educatie globala
 
Final 2015
Final 2015Final 2015
Final 2015
 
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
”Erdkinder - Montessori for Adolescents”. A patra reuniune de proiect Erasmus...
 
Revista isc cl_uj
Revista isc cl_ujRevista isc cl_uj
Revista isc cl_uj
 
Ritmuri de invatare
Ritmuri de invatareRitmuri de invatare
Ritmuri de invatare
 
Instructiune privind constituirea şi funcţionarea consiliului elevilor
Instructiune privind constituirea şi funcţionarea consiliului elevilorInstructiune privind constituirea şi funcţionarea consiliului elevilor
Instructiune privind constituirea şi funcţionarea consiliului elevilor
 
0 simpozion didactic
0 simpozion didactic0 simpozion didactic
0 simpozion didactic
 

Recently uploaded

Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11CMB
 
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...Lucretia Birz
 
Concurs de lectură: „Bătălia Cărților 16-18 ani” pptx
Concurs de lectură: „Bătălia Cărților 16-18 ani” pptxConcurs de lectură: „Bătălia Cărților 16-18 ani” pptx
Concurs de lectură: „Bătălia Cărților 16-18 ani” pptxBibliotecaMickiewicz
 
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxStrategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxMoroianuCristina1
 
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aIgiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aCMB
 
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiAndr808555
 
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCori Rus
 

Recently uploaded (7)

Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
Sistemul excretor la om, biologie clasa 11
 
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
 
Concurs de lectură: „Bătălia Cărților 16-18 ani” pptx
Concurs de lectură: „Bătălia Cărților 16-18 ani” pptxConcurs de lectură: „Bătălia Cărților 16-18 ani” pptx
Concurs de lectură: „Bătălia Cărților 16-18 ani” pptx
 
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptxStrategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
Strategii-pentru-educatia-remedială-ppt.pptx
 
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-aIgiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
Igiena sistemului digestiv , biologi clasa 11-a
 
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantuluiziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
ziua pamantului ziua pamantului ziua pamantului
 
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptxCatalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
Catalogul firmei de exercițiu Ancolex 2024.pptx
 

Școala prietenoasă

  • 1. ªªccooaallaa pprriieetteennooaassãã Experienþe de proiect CentrulEducaþia2000+ EElleeoonnoorraa RRããdduulleessccuu AAnnccaa TTîîrrccãã Editura Humanitas Educaþional
  • 2.
  • 3. 3 Aºezarea învãþãmântului românesc pe coordonatele calitãþii ºi eficienþei presupune crearea unor ºcoli prie- tenoase, capabile sã pregãteascã toþi elevii pentru o societate democraticã. Realizarea acestui deziderat im- plicã elaborarea ºi implementarea unor proiecte apte sã rãspundã atât rigorilor proiectãrii moderne, cât ºi specificului schimbãrilor educaþionale. Ghidul ªcoala prietenoasã porneºte de la premisa cã acest tip de proiecte ar contribui în mod sem- nificativ la soluþionarea unora dintre problemele cu care multe dintre unitãþile de învãþãmânt se confruntã. În spiritul acestei premise, prezentul ghid sintetizeazã afirmaþii ale literaturii de specialitate ºi experienþe parcurse de ºcoala nr. 9 din Brãila, de ºcolile din Lilieci, Sinteºti, Vidra, care — ca participante în Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” — au fãcut paºi importanþi pe drumul cãtre ºcoli prietenoase. Elementele teoretice, exerciþiile, modelele de bune practici care sunt cuprinse în lucrare au meni- rea de a încuraja ºi alte unitãþi de învãþãmânt sã porneascã pe acest drum orientat cãtre schimbarea reali- tãþilor ºcolare ºi cãtre îmbunãtãþirea imaginii ºcolii în comunitate. În acest context, prima parte a ghidului aduce în discuþie dimensiuni fundamentale ale unei ºcoli prietenoase, aºa cum apar ele în literatura de spe- cialitate ºi în practica unor unitãþi ºcolare care ºi-au asumat deja acest model. Cea de a doua parte face re- ferire la drumul cãtre ºcoli prietenoase, drum care poate fi parcurs prin elaborarea ºi implementarea unor proiecte de schimbare. Pentru descrierea drumului care duce cãtre schimbarea mediului ºcolar au fost utilizate atât conclu- ziile literaturii de profil, cât ºi prelucrãri ale unor texte redactate de echipele ºcolilor participante la program ºi sinteze ale discuþiilor purtate în timpul seminariilor de formare. Nutrim speranþa cã, gãsind în acest ghid repere teoretice ºi exemple care pot fi valorificate, tot mai mulþi dintre oamenii ºcolii îºi vor îndrepta aten- þia cãtre crearea unor ºcoli prietenoase care pot sã-i pregãteascã pe elevii lor în acord cu cerinþele împlini- rii individuale ºi cu prioritãþile unei societãþi democratice. Introducere
  • 4.
  • 5. O ºcoalã prietenoasã - dimensiuni Capitolul1 > > 1
  • 6. De ce o ºcoalã prietenoasã? În ultimele decenii, rolul ºcolii s-a îndepãrtat mult de cel tradiþional — transmiterea de cunoºtinþe delimita- te strict pe discipline de studiu — ºi a devenit mult mai complex, vizând: educaþia pentru adaptare la schimbare (fiecare copil este ajutat sã-ºi dezvolte propriul potenþial, sã fie creativ, motivat sã înveþe pe tot parcursul vieþii, capabil sã rezolve probleme, sã comunice ºi sã colabo- reze cu alþii); promovarea valorilor unei societãþi deschise (accent pe valorizarea diversitãþii, dezvoltarea deprinderilor de cooperare, participarea la luarea deciziilor, toleranþã ºi gândire criticã); ameliorarea mediului social (copiii care se aflã, din diferite motive, în situaþii de risc, sunt ajutaþi sã reu- ºeascã din punct de vedere al educaþiei ºi integrãrii în social, în acest fel ºcolile contribuind esenþial la egalizarea ºanselor persoanelor în societate); practicarea tipurilor de învãþare fundamentale pentru secolul al XXI-lea (a învãþa sã ºtii — a dobândi cunoºtinþe generale vaste, instrumente de înþelegere, a învãþa cum sã înveþi; a învãþa sã faci — a dobândi competenþe pentru a te descurca în diferite situaþii ºi a-þi folosi creativitatea; a învãþa sã trãieºti îm- preunã cu ceilalþi — a învãþa sã-i înþelegi pe cei din jur, sã cooperezi ºi sã participi la viaþa comunitãþii; a învãþa sã fii — se încurajeazã autonomia ºi responsabilitatea personalã, acordându-se atenþie tuturor aspectelor legate de potenþialul unei persoane. În acest context, e nevoie ca ºcoala sã se restructureze, sã-ºi upgradeze structurile, mecanismele ºi serviciile pe care le oferã pentru a face faþã noilor roluri ºi responsabilitãþi care i se atribuie. O ºcoalã neprietenoasã Clãdirea ºcolii are ziduri gri, mohorâte, singurul indiciu cã acolo se aflã un loc destinat unor copii fiind firma cu numãrul (nu numele!) ºcolii. La ferestre atârnã dezordonat perdele albe de plastic cu modele florale. Este evidentã separaþia / diferenþa dintre spaþiile destinate profesorilor (de altfel mai elegante, cu co- voare persane ºi mobilier de calitate) ºi cele destinate copiilor (cu bãnci vechi fixate în podea, podele aco- perite cu linoleu tãiat, pereþi goi, catedre vechi acoperite de feþe de masã cu modele naþionale, dulapuri rugi- nite). Holurile sunt ºi ele întunecoase, vãruite în culori cenuºii ºi pavoazate cu tablouri cu reproduceri îngãlbenite de portrete de domnitori sau panouri pe care materialele cu conþinut plicticos, scrise mãrunt, nu au mai fost schimbate de mult timp. Uºi închise peste tot, lacãte ºi grilaje la încãperile cu obiecte valoroase (televizorul, Reinventarea ºcolii este posibilã doar dacã ºcoala iese din aºa-numita „culturã a rutinei — ºcoa- la ca o fabricã / rigidã“ (caracterizatã prin formalism, control excesiv, supunere, uniformizare, indi- vidualism, izolare etc.), pentru a se dezvolta cãtre o „culturã a schimbãrii — ºcoala ca o familie / prietenoasã“ (aºteptãri pentru fiecare, cãldurã ºi grijã, sprijin reciproc, cooperare, încredere, res- pect pentru diferenþe, colegialitate, asumarea riscurilor, învãþare continuã, parteneriate etc.). 6 O ºcoalã prietenoasã – dimensiuni 1 1.1. 1.2.
  • 7. copiatorul, computerele, combina muzicalã), unde nu se intrã decât cu aprobare ºi foarte rar. Peste tot este praf, dezordine, dinspre grupurile sanitare vine un miros neplãcut, spaþiul e neprimitor, rece ºi lipsit de culoare. Grupuri de copii cu þinute neglijente intrã în ºcoalã cu zgomot ºi se îndreaptã cu lehamite spre clase. Profesori supãraþi, cu feþe acre, trec pe lângã copii fãrã sã spunã o vorbã, nimeni nu zâmbeºte. Se pare cã fiecare aºteaptã sã plece mai repede acasã. O ºcoalã prietenoasã O grãdinã cu flori ºi iarbã, amenajatã în faþa clãdirii, te face sã te simþi bine încã de la intrare. ªcoala are un nume care o distinge în peisajul local. Geamurile claselor sunt pictate în culori vesele, sunt pe ele flori, ste- luþe ºi pãsãri. Pe toate coridoarele sunt aviziere cu informaþii actualizate despre ºcoalã, fotografii cu copii participând la activitãþi, panouri cu lucrãri ale copiilor, ghivece cu plante decorative. Este curat în orice spa- þiu, inclusiv la grupurile sanitare, unde existã gresie, faianþã, sãpun lichid ºi uscãtoare automate. În sãli exis- tã mobilier modular, în culori variate de la clasã la clasã, aºezat în forme diferite pe o podea mochetatã. Fie- care clasã este personalizatã cu afiºaje specifice, poze, lucrãri ale elevilor. Profesorul de serviciu ºi directorul îi întâmpinã pe elevi ºi le ureazã o zi bunã verificând þinuta ºi intrarea în sãlile de clasã. Chipurile vesele ale copiilor exprimã fericirea cã sunt din nou împreunã pentru o altã zi de ºcoalã. E un zumzet permanent, se intrã ºi se iese din toate direcþiile, nu existã intrãri separate pentru elevi ºi profesori, sunt grupuri mixte (pãrinþi, profesori, elevi) care discutã în diferite spaþii ale ºcolii, în bibliotecã, la director în birou, la mesele de pe coridoare, în administraþie, ºcoala pare un stup în care se lucreazã împre- unã. Uºi deschise peste tot, din biroul directorului se aude un cântec la modã, din cancelarie ºi din sãlile de clasã se aud râsete. Profesorii vorbesc cu copiii ºi sãrbãtoresc împreunã succesele. Se simt bine împreunã ºi sunt mândri de ºcoala lor. Mediu educaþional prietenos Prin mediu educaþional se înþelege atât mediul fizic ºcolar — amenajarea spaþiilor, afiºaje, facilitãþi etc., cât ºi atmosfera generalã existentã în ºcoalã, bazatã pe o anumitã conduitã ºi anumite valori promovate. > > > ªcoala prietenoasã 7 1.3. 1.4.
  • 8. Este desigur important ca ºcoala sã fie un loc îngrijit ºi bine întreþinut. Atât elevii, cât ºi profesorii, îºi petrec o parte însemnatã a timpului între pereþii ºcolii ºi un mediu fizic vesel ºi plãcut poate juca un rol im- portant în îmbunãtãþirea atmosferei din ºcoalã. Analize recente în domeniul managementului clasei de elevi aduc probe în favoarea faptului cã dimensiunea ergonomicã (dispunerea mobilierului, pavoazarea sãlii de cla- sã, vizibilitatea) este una de mare importanþã pentru succesul activitãþii didactice. Cu cât elevii contribuie mai mult la îmbunãtãþirea mediului ºcolar, cu atât ei vor aprecia schimbãrile fã- cute ºi eforturile depuse. Trebuie sã-i facem sã se simtã ºi ei „proprietarii“ ºcolii respective ºi sã le oferim posibilitatea sã-ºi punã în aplicare propriile idei. O ºcoalã cu un mediu educaþional prietenos este un loc primitor, uneori cel mai primitor din comuni- tate, în care copiii vin cu drag pentru cã este curat ºi plin de culoare, pentru cã se simt ajutaþi ºi protejaþi. Într-o ºcoalã prietenoasã existã o atmosferã destinsã, de colaborare, între toþi membrii comunitãþii edu- caþionale — cadre didactice, elevi, personal administrativ ºi pãrinþi. Cuvintele-cheie pe care se bazeazã re- laþiile lor sunt: încredere, sprijin reciproc ºi respect pentru diferenþe. Elevii lucreazã împreunã, comunicã efi- cient, îºi exprimã sentimentele, valorizeazã diferenþele ºi rezolvã situaþiile conflictuale. Curriculumul ascuns al ºcolii (mesajele ºi lecþiile derivate din modul de organizare a ºcolii, din atitudi- nile ºi comportamentul profesorilor / altor angajaþi) sprijinã implementarea curriculumului formal. Studiile au demonstrat ca elementele care þin de climatul ºcolii au impact deosebit de important asu- pra dezvoltãrii personale a copiilor ºi formãrii lor ca viitori adulþi. Lista de control pentru un mediu educaþional prietenos: Mediul fizic ºcolar: în clase existã panouri pe care sunt expuse lucrãrile elevilor la diferite discipline; elevii au responsabilitãþi în ceea ce priveºte selectarea ºi expunerea lucrãrilor; afiºajele sunt schimbate regulat ºi reactualizate; pereþii claselor sunt pictaþi cu desene adecvate vârstei; sãlile de clasã sunt mochetate; mobilierul din clase este modular ºi se rearanjeazã în funcþie de tipul de lecþie (de exemplu, o dispu- nere a mobilierului în semicerc / oval încurajeazã discuþiile, interacþiunea, dezvoltarea de relaþii interper- sonale); existã o micã bibliotecã în fiecare clasã; clasele au elemente de culturã expresivã: simboluri specifice, imnul clasei, sloganul clasei, ceremonii specifice, regulile clasei etc.; elevii au responsabilitãþi în clasã ce vizeazã mediul ºcolar: florile, mobilierul, serviciul zilnic etc.; în clase / holuri existã dulãpioare individuale pentru elevi; pe holuri sunt panouri cu informaþii despre activitatea ºcolii, fotografii, anunþuri, lucrãri ale elevilor, pre- zentãri de acþiuni ale consiliului elevilor, expoziþii tematice etc.; geamurile holurilor / claselor sunt pictate în culori ºi modele vesele; pereþii cancelariei sunt folosiþi pentru panouri informative, materiale noi în educaþie etc.; în cancelarie existã facilitãþi pentru profesori: etajere pentru bibliorafturi ºi diverse materiale, cãsuþe poº- tale individuale (pigeon-holes), dulãpioare personale, flip-chart cu anunþuri, mobilier modular pentru lu- cru individual ºi / sau în grup, televizor, video, cafetiere, frigider etc.; în pauze se ascultã muzicã; soneria care anunþã pauzele are o melodie veselã; elevii au acces în toate spaþiile ºcolii; nu existã intrãri separate pentru elevi ºi profesori; elevii ºi profesorii au acces permanent la echipamentele ºcolii — computere, fotocopiatoare etc.; spaþiile, echipamentele, instalaþiile nu pun în pericol siguranþa copiilor; terenurile de joacã ºi bazele sportive corespund standardelor necesare ºi nu pun în pericol sãnãtatea copiilor; în ºcoala se deruleazã un program de educaþie pentru igienã ºi sãnãtate în care ºi copiii au responsa- bilitãþi de organizare; > > > Capitolul 1 8
  • 9.
  • 10. existã afiºaje de atenþionare privind curãþenia în diferite locuri din ºcoalã — holuri, toalete etc.; existã un sistem de recompense ºi sancþiuni în ceea ce priveºte mediul ºcolar; grãdina ºcolii este îngrijitã prin acþiuni ale elevilor; în curtea ºcolii sunt marcaje pentru diferite jocuri; grupurile sanitare sunt curate; personalul de îngrijire este responsabilizat sã întreþinã spaþiile ºcolii. Relaþiile / conduita existã un cod de conduitã pentru elevi ºi profesori; regulamentele interne interzic bãtaia ºi orice altã formã de agresiune fizicã sau verbalã; existã un text de politicã care reglementeazã managementul conduitei în ºcoalã; se deruleazã programe de consiliere pentru copiii cu nevoi speciale; profesorii colaboreazã pentru a asigura succesul elevilor; viziunea / misiunea ºcolii promoveazã ideea de colaborare, de exemplu „împreunã pentru a învãþa ºi a ne sprijini reciproc“; echipe mixte de elevi, profesori ºi pãrinþi organizeazã activitãþi ale ºcolii; toþi membrii comunitãþii educaþionale sunt consultaþi ºi implicaþi în luarea deciziilor; relaþiile se bazeazã pe încredere; se urmãreºte dezvoltarea stimei de sine a elevilor; conflictele sunt considerate ca oportunitãþi de progres ºi dezvoltare; elevii sunt încurajaþi sã-ºi exprime opinia; ºcoala are o strategie de dezvoltare a relaþiilor personale în cadrul grupurilor de elevi; sunt utilizate strategii didactice interactive; planul de dezvoltare are în vedere funcþionarea ºcolii ca o minicomunitate în care toþi se simt respon- sabili; existã simboluri, sloganuri, ritualuri specifice ºcolii; succesele se sãrbãtoresc împreunã; experienþele ºi practicile de succes sunt împãrtãºite la nivelul ºcolii / în afara ºcolii; ºcoala este o organizaþie în care toþi învaþã. > > > Capitolul 1 10 Reflectaþi! Ce aþi schimba în clasa / ºcoala în care predaþi? Cum aþi caracteriza „curriculumul ascuns“ al ºcolii în care lucraþi? Ce valori sunt promovate în ºcoalã? Cu cine v-aþi consulta ºi pe cine v-aþi baza dacã v-aþi propune sã îmbunãtãþiþi climatul ºcolii? Cum comentaþi descrierea unei clase fãcutã de un fost elev: Clasa ca o oazã Oricât haos ar fi fost afarã — Suntem înconjuraþi de imagini pline ªtiam cã în clasa dumneavoastrã de violenþã, de mânie ºi lãcomie. Vom gãsi ordinea, dreptatea ºi ºansa Toate izbesc cu furie în uºã. De a învãþa. Dar aici suntem în siguranþã. ªi toleranþa. În cãmãruþa asta învãþãm ªi voie bunã. ªi emoþie. Sã ne preþuim unul pe celãlalt, Clasa poate fi doar o extensie a Sã gândim, sã visãm, Rãului — dar poate fi o Oazã. Sã ne aflãm pacea ºi sã fim creatori. (Helen Exley, „Doamnei profesoare, cu dragoste“)
  • 11. O ºcoalã prietenoasã cu copiii O ºcoalã prietenoasã cu copiii se preocupã ca dreptul la educaþie al oricãrui copil din comunitate sã fie res- pectat, indiferent de statut social, etnie, religie, sex, capacitate intelectualã etc. Pentru aceasta, ºcoala dez- voltã mecanisme ºi activitãþi specifice prin care sã creeze un mediu educaþional atractiv, în care copiii sã se simtã în siguranþã fizicã ºi psihicã. Proiectul instituþional al unei ºcoli prietenoase cu copiii include Educaþia pentru drepturile copilului / omului ca un demers prioritar, realizat crosscurricular ºi care vizeazã atât transmiterea de cunoºtinþe (drepturi, categorii, documente importante, istoric, organizaþii etc.), cât ºi formarea de atitudini (respect pentru drepturi, responsabilitatea acþiunilor proprii, cooperarea etc.) ºi dezvoltarea de deprinderi (de colaborare, comunicare, rezolvare de probleme etc.). Este foarte important ca educaþia pentru drepturile copilului / omului sã se realizeze într-o atmosferã care sã reflecte preocupare pentru idealurile ºi practicile specifice acestora (relaþii de colaborare între mem- brii comunitãþii ºcolare, dezvoltarea abilitãþilor ºi atitudinilor de bun cetãþean etc.). De asemenea, ºcoala tre- buie sã aibã iniþiativa unor activitãþi prin care sã se acþioneze concret în legãturã cu situaþii de încãlcãri ale drepturilor copilului / omului din comunitatea localã. Managementul unei ºcoli prietenoase este unul participativ, toþi membrii comunitãþii ºcolare (elevi, pãrinþi, personal administrativ) fiind consultaþi în legãturã cu direcþia de dezvoltare ºi politicile ºcolii ºi impli- caþi în luarea deciziilor referitoare la schimbãri majore în activitatea ºcolii. Un punct de vedere larg acceptat de mediile educaþionale din toatã lumea este acela care promoveazã necesitatea democratizãrii ºcolii ca o condiþie de a-i pregãti pe copii pentru viaþa într-o societate democraticã. Este nevoie ca elevii sã fie consul- taþi deoarece: vor sprijini atingerea obiectivelor de dezvoltare a ºcolii pentru cã se simt incluºi în luarea deciziilor; dacã le acordãm elevilor responsabilitãþi, posibilitatea de a-ºi exprima opiniile, de a lua decizii ºi de a participa activ la viaþa ºcolii, nu facem decât sã le dãm ºansa sã exerseze practic capacitãþi de care vor avea nevoie ca adulþi ºi pe care le vor utiliza mai târziu în viaþã; existã, de asemenea, motive pragmatice de a implica elevii în planificarea deciziilor din moment ce o astfel de implicare conduce la îmbunãtãþiri în ceea ce priveºte disciplina — când, de exemplu, elevii sunt ei înºiºi autori ai regulilor ºi practicilor care le guverneazã viaþa ºcolarã, ei le vor înþelege mai bine ºi vor începe sã le respecte; în unele domenii, elevii se pot dovedi mai buni în a planifica ºi rezolva problemele, deoarece existã anumite aspecte ce þin strict de viaþa lor ºi despre care ei evident ºtiu mai multe. O ºcoalã mai democraticã pentru elevi nu înseamnã nici anarhie ºi nici lipsa structurilor ierarhice, ci este o ºcoalã în care organismele ºi structurile de putere sunt clar definite, dar în care relaþiile dintre diferi- þii membri ai instituþiei se bazeazã mai puþin pe teama faþã de cei superiori pe scarã ierarhicã ºi mai mult pe încredere ºi respect reciproc. Într-o astfel de ºcoalã, copiilor li se acordã posibilitatea sã-ºi exprime temeri- le, ei primesc responsabilitãþi în chestiuni ce vizeazã funcþionarea ºcolii ºi li se oferã condiþii de implicare ac- tivã ºi creativã în probleme care îi privesc direct. Una dintre cele mai eficiente ºi folosite metode de a implica elevii într-un mod activ în viaþa ºcolii este înfiinþarea unui consiliu al elevilor. Pentru a funcþiona eficient, acest organism trebuie susþinut de alte pro- ceduri ºi practici ale ºcolii care sã contribuie la crearea unei culturi democratice în interiorul ºcolii, la dezvol- tarea la copii a sentimentului de apartenenþã la o comunitate ºcolarã prietenoasã, corectã ºi care le oferã deplina protecþie. Curriculumul ºcolii vizeazã formarea la elevi a capacitãþilor, deprinderilor ºi competenþelor pentru via- þã care sã le permitã sã-ºi gãseascã locul într-un sistem flexibil ºi dinamic. > > > ªcoala prietenoasã 11 1.5. Acþionaþi! Realizaþi un proiect de reamenajare a claselor ºi holurilor ºcolii consultând elevii ºi pãrinþii ºi bazându-vã pe parteneri din comunitate pentru a gãsi resursele necesare În cadrul unui consiliu profesoral, elaboraþi un cod de conduitã al cadrelor didactice ale ºco- lii folosind ºi sugestiile elevilor ºi pãrinþilor
  • 12. O ºcoalã prietenoasã cu copiii este interesatã nu numai de parcurgerea curriculumului, ci ºi de dezvol- tarea copiilor sub toate aspectele: sãnãtate fizicã ºi mentalã, relaþionare, comunicare etc. Profesorii ºcolii considerã cã inteligenþa ridicatã este doar un ingredient în reþeta succesului în viaþã al elevilor. Mult mai importante pentru formarea copiilor ca adulþi performanþi sunt: inteligenþa emoþionalã — capacitatea de a te motiva ºi persevera în faþa frustrãrilor, de a-þi regla stã- rile de spirit, de a fi stãruitor ºi a spera; inteligenþa practicã — capacitatea de a fi atent la ceea ce se întâmplã ºi a alege din mai multe varian- te de acþiune pe cele viabile. Din aceastã perspectivã, se considerã cã: fiecare copil este capabil sã înveþe ºi rostul educaþiei este de a dezvolta potenþialul fiecãruia; abilitãþile copiilor pot fi modificate printr-o instruire eficace; inteligenþa nu este distribuitã diferit (unii copii sunt mai inteligenþi, alþii mai puþin inteligenþi, ci existã mai multe tipuri de inteligenþã ce trebuie identificate, dezvoltate ºi valorizate pentru fiecare copil); rolul educaþiei nu este de a-i selecta pe cei capabili, ci de a dezvolta potenþialul fiecãrui copil. Activitãþile de învãþare promoveazã învãþarea prin cooperare, creativitatea ºi exprimarea opiniilor; pro- fesorii folosesc metode activ-participative pentru a da ºansa fiecãrui copil sã contribuie la activitãþi. Deºi este posibil ca profesorii sã simtã cã pierd ceva din „puterea“ pe care o au, o abordare interactivã a predãrii–învã- þãrii va ajuta elevi sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele. Se încurajeazã dezvoltarea gândirii critice a copiilor în vederea: formãrii unor opinii independente; construirii unor argumente care sã confere consistenþã propriilor opinii; manifestãrii toleranþei ºi respectului faþã de pãrerile altora; participãrii active la rezolvarea unor probleme; valorizãrii muncii în colaborare cu alte persoane. > > > Capitolul 1 12
  • 13. ªcoala dezvoltã un curriculum la decizia ºcolii în conformitate cu interesele ºi nevoile copiilor, nece- sar pentru dezvoltarea de abilitãþi de bun locuitor al comunitãþii ºi adult într-o lume în schimbare. Opþiunea elevului pentru un curs la decizia ºcolii este rezultatul unui proces de consultare ºi negociere la care partici- pã toþi factorii implicaþi ºi în care copiii au un cuvânt important de spus. Programul activitãþilor extraclasã este generos în tematici ºi activitãþi ce au în vedere crearea de opor- tunitãþi de petrecere a timpului liber, educaþia pentru valori, formarea de abilitãþi specifice, valorizarea talen- telor ºi preocupãrilor copiilor etc. Evaluarea elevilor se realizeazã într-o modalitate care sã încurajeze dezvoltarea ºi progresul, sã stimu- leze ºi sã motiveze învãþarea. Elevii ºtiu ce se aºteaptã de la ei atunci când sunt evaluaþi, evaluarea fiind consideratã o posibilitate de reflecþie asupra rezultatelor învãþãrii. Se folosesc metode alternative / comple- mentare de evaluare — proiectul, portofoliul, fiºa de observaþie etc. ºi se evalueazã ºi modul în care se lucrea- zã în grupuri mici, precum ºi iniþiativa, creativitatea etc. Într-o ºcoalã prietenoasã, existã interes ºi preocupare pentru a ajuta copiii cu probleme sociale, cu ni- vel de trai scãzut ºi cu posibilitãþi materiale reduse. Comisia de ajutor social a ºcolii organizeazã periodic ac- þiuni în sprijinul unor astfel de copii, de genul: colecte de haine, rechizite, produse de igienã zilnicã etc.; acþiuni de strângere de fonduri organizate cu copiii (spectacole, tombole, expoziþii); acordarea de cadouri de zilele de naºtere, Crãciun etc.; acordarea de burse / locuri gratuite în tabere pentru copiii din familii sãrace; pregãtiri suplimentare, cursuri de limbi strãine / computer gratuite; asigurarea unei mese zilnice în colaborare cu fundaþii de caritate din zonã etc. Listã de control pentru o ºcoalã prietenoasã cu copiii nu existã abandon ºcolar sau acesta este foarte redus tocmai datoritã faptului cã mediul ºcolar este unul primitor ºi se deruleazã programe de sprijin pentru elevii aflaþi în situaþii de risc; copiii cu nevoi speciale sunt sprijiniþi prin activitãþi suplimentare de consiliere ºi pregãtire; în ºcoalã existã un cabinet de consiliere ºcolarã; principiul egalitãþii ºanselor stã la baza tuturor activitãþilor ºcolii; existã interes din partea ºcolii în legãturã cu ce se întâmplã cu copiii dincolo de ºcoalã, în familie ºi co- munitate; existã o comisie de ajutor social care acþioneazã pentru a ajuta copiii sãraci; copiii cu posibilitãþi materiale scãzute sunt ajutaþi periodic de ºcoalã cu rechizite, articole de îmbrãcãmin- te, bilete gratuite în tabere / la spectacole, cadouri de Crãciun / Paºte etc.; existã o legãturã foarte bunã cu familiile elevilor; profesorii folosesc o gamã variatã de metode pentru a asigura o învãþare activã ºi diferenþiatã; învãþarea prin cooperare este practicã curentã; elevii participã la propria învãþare ºi îºi exprimã opiniile în cadrul lecþiilor; lucrãrile copiilor sunt expuse în clase / pe coridoare — se þine cont ca toþi elevii sã aibã lucrãri expuse, deoarece este foarte descurajant pentru elevii mai puþin dotaþi sã simtã cã munca lor nu este apreciatã; diversitatea etnicã / de religie este valorizatã în cadrul lecþiilor / activitãþilor organizate în ºcoalã; în cadrul lecþiilor se folosesc materiale-resursã variate ºi de bunã calitate; oferta de cursuri opþionale cuprinde cursuri de genul: educaþie pentru calitate, pentru viaþa privatã ºi de familie, educaþie pentru sãnãtate, educaþie pentru carierã, educaþie pentru cetãþenie democraticã etc.; notele reflectã progresul fãcut de copii ºi nu sunt modalitãþi de control sever ºi impunere a autoritãþii; copiii se simt în siguranþã fizicã ºi spiritualã; sunt interzise orice forme de agresiune fizicã sau verbalã; elevii nu sunt umiliþi în clasã / ºcoalã; motivaþia pentru învãþãturã este ridicatã; > > > ªcoala prietenoasã 13
  • 14. profesorii participã la cursuri de educaþie pentru drepturile omului ºi realizeazã activitãþi în acest do- meniu cu copiii / pãrinþii ºcolii; climatul ºcolii încurajeazã respectul reciproc ºi înþelegerea; elevii sunt permanent informaþi în legãturã cu activitãþile / evenimentele din ºcoalã, li se comunicã ce se planificã ºi ce se va întâmpla; o bunã informaþie nu numai cã va sprijini desfãºurarea activitãþii ºcolii, dar este un mod eficient de a-i face sã se simtã incluºi ºi implicaþi în comunitatea ºcolarã; se organizeazã întâlniri regulate cu elevii ºcolii pentru anunþuri, aprecieri, premieri etc.; astfel de întâlniri pot stimula interesul elevilor faþã de problemele generale ale ºcolii, aspect ce duce la formarea identi- tãþii ºcolii ºi la dezvoltarea legãturilor ºi relaþiilor dintre clase ºi grupuri de elevi; elevii au diverse responsabilitãþi în clasã ºi în ºcoalã prin care contribuie la bunul mers al vieþii ºcola- re — de exemplu, responsabil cu activitãþile extraºcolare, conduitã, curãþenia clasei, revista clasei / ºco- lii, grup ecologist, emisiuni radio etc.; multe activitãþi ale ºcolii (serbãri, campanii tematice etc.) sunt organizate de elevi; elevii talentaþi ºi supradotaþi au ºansa sã se afirme în cadrul diferitelor activitãþi ale ºcolii (concursuri, olimpiade, spectacole etc.); elevii se simt liberi sã-ºi exprime opinia în legãturã cu modul în care funcþioneazã ºcoala ºi sã semna- leze aspecte mai puþin plãcute ale activitãþii; consiliul elevilor este vocea copiilor din ºcoalã ºi contribuie esenþial la îmbunãtãþirea activitãþii ºcolii. Profesori prietenoºi Profilul ºi caracteristicile unei ºcoli sunt în cea mai mare mãsurã rezultatul acþiunii profesorilor din ºcoala res- pectivã. Experienþa lor de viaþã ºi profesionalã, convingerile ºi valorile pe care le promoveazã, normele cul- turale împãrtãºite sunt definitorii pentru modul în care sunt educaþi copiii unei ºcoli. Tot ce se întâmplã într-o ºcoalã, bine sau rãu, depinde de ceea ce fac ºi cum gândesc profesorii. Într-o ºcoalã prietenoasã, profesorii fac eforturi comune pentru a crea condiþii de învãþare fiecãrui elev. Echipa managerialã a ºcolii a investit în dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice pentru a creºte capa- citatea internã a ºcolii (puterea de a demara ºi susþine un proces de învãþare continuã a profesorilor ºi a ºco- lii în sine cu scopul de a creºte calitatea învãþãrii elevilor ºi a-i pregãti pentru o lume în schimbare). În astfel de ºcoli existã o comunitate profesionalã puternicã, rezultat al faptului cã profesorii ºcolii dialogheazã, îºi împãr- tãºesc experienþele, au credinþe ºi norme comune, colaboreazã ºi se focalizeazã concertat pe activitãþile de învãþare pentru elevi. Echipa ºcolii este una formatã din alte echipe mai mici, în care fiecare are o responsabilitate ºi un rol. În acest caz, profesorul competent, profesorul bun, este cel care: lucreazã în echipã cu colegii, se integreazã ºi interacþioneazã; îºi asumã roluri noi în educaþia elevilor: consilier (cel de la care se aºteaptã un sfat bun), facilitator (face po- sibil accesul la cunoaºtere), moderator (de dialog între membri ai comunitãþii educaþionale), manager (al diferitelor grupuri de elevi), ghid (aratã direcþii alternative), iniþiator de acþiuni didactice, sursã de informaþii etc. > > > Capitolul 1 14 1.6. Reflectaþi! Care consideraþi cã sunt avantajele ce decurg din transformarea ºcolii dumneavoastrã într-u- na prietenoasã cu copii? Care ar fi primele trei prioritãþi de acþiune? Acþionaþi! Utilizaþi feedback-ul obþinut dupã ce aþi parcurs lista de control în demersul de proiectare, implementare ºi monitorizare a activitãþii ºcolii din diverse compartimente. Elaboraþi un plan de acþiune pentru promovarea educaþiei drepturilor copilului la nivelul între- gii ºcoli.
  • 15. Profesorii din ºcolile prietenoase au o inteligenþã emoþionalã ridicatã care îi ajutã sã se autocunoascã, sã fie eficienþi, sã se concentreze asupra muncii, sã coopereze ºi sã gestioneze situaþiile conflictuale cu ele- vii, colegii sau pãrinþii. Ei îºi exercitã autoritatea constructiv, prin crearea unui mediu favorabil învãþãrii, în care existã reguli clare, aºteptãri reciproce, o foarte bunã comunicare, un sistem de recompense ºi sancþiuni care funcþioneazã eficient. Stilul didactic este unul democratic — elevii sunt consultaþi în legãturã cu conþinuturile, se acceptã opinii, se adreseazã întrebãri ºi existã rãspunsuri ºi soluþii alternative ºi nu „cãi optime unice“. Se folosesc strategii didactice inovative prin care se urmãreºte formarea la elevi de competenþe ne- cesare funcþionãrii cu succes într-o lume în schimbare: gândire criticã, rezolvare de probleme, comunicare, spirit de echipã etc. Cultura unei ºcoli prietenoase este una care sprijinã schimbarea în educaþie ºi o acceptã ca un pro- ces de grup în care toþi împreunã învaþã noi modalitãþi de a face educaþie. Se munceºte „cu inima“ (heart work) pentru a se asigura creºterea calitãþii demersului didactic. Normele culturale promovate sprijinã schimbarea de atitudine a profesorilor în direcþia unei relaþionãri foarte bune cu elevii: „ºtim cãtre ce ne îndreptãm“, „lu- crãm împreunã pentru a reuºi“, „se poate ºi mai bine“, „învãþãm cu toþii“, „fiecare are ceva de oferit“, „pu- tem discuta despre diferenþele dintre noi“, „suntem mândri de noi ºi ne simþim bine împreunã“. Listã de control pentru un profesor prietenos Pe lângã o bunã pregãtire profesionalã, un profesor prietenos: nu îºi eticheteazã elevii ca buni ºi proºti; valorificã mai multe tipuri de inteligenþã (muzicalã, lingvisticã, logico-matematicã, spaþialã, naturalistã, ki- nesteticã, inter-personalã, intra-personalã); elevii au încredere în el; nu apreciazã doar rezultatele ºi performanþele academice, ci ºi cooperarea ºi sprijinul reciproc; respectã punctele de vedere ale elevilor sãi ºi creeazã un cadru de discuþii care încurajeazã exprima- rea gândurilor ºi a preocupãrilor acestora; > > > ªcoala prietenoasã 15
  • 16. nu þine discursuri, ci este exemplu prin conduita proprie; nu stârneºte teamã, ci impune stimã; nu constrânge, ci convinge; îºi manifestã autoritatea constructiv ºi evitã apariþia conflictelor cu elevii; stimuleazã elevii sã aprecieze valorile morale; evitã favoritismul, sarcasmul ºi nu-ºi pune elevii într-o situaþie jenantã; nu submineazã demnitatea ºi încrederea în sine a elevilor; încurajeazã relaþii care îi fac pe elevi sã fie deschiºi la influenþa sa pozitivã; îi sprijinã pe elevi sã aibã succese ºcolare; este strict în principii, dar manifestã supleþe în ceea ce priveºte forma de aplicare a acestora; se simte bine în prezenþa elevilor; trateazã elevii cu respect, înþelegere, grijã ºi preocupare; zâmbeºte în clasã; îºi cere scuze când greºeºte; este capabil sã viseze alãturi de elevii sãi ºi redescoperã lumea prin ochii elevilor sãi; le permite elevilor sã facã sugestii în legãturã cu activitãþile ºi conþinuturile; foloseºte o gamã variatã de metode ºi resurse pentru a asigura o învãþare diferenþiatã în avantajul fie- cãrui copil; creeazã în clasã / ºcoalã un climat care favorizeazã învãþarea; monitorizeazã ºi evalueazã progresul elevilor; încurajeazã elevii sã participe la activitãþi; este corect în aprecieri; îi pasã de fiecare elev ºi considerã cã fiecare este valoros în felul sãu ºi cã are ceva de oferit; este disponibil sã discute cu elevii sãi aspecte legate de ore; este dispus sã aloce timp în afara orei pentru problemele personale ale elevilor sau pentru cele lega- te de ºcoalã; > > > Capitolul 1 16
  • 17. conlucreazã cu elevii / directorul / personalul administrativ pentru rezolvarea problemei; pentru el procesul de predare–învãþare nu a devenit o rutinã — experimenteazã lucruri noi ºi conside- rã cã fiecare generaþie este o provocare; încearcã mereu noi modalitãþi de predare ºi doreºte sã-ºi amelioreze demersul — crede cã oricând se poate ºi mai bine; se cunoaºte pe sine ºi doreºte sã se autodepãºeascã; este preocupat de propria dezvoltare profesionalã — se informeazã, citeºte, participã la cursuri; învaþã continuu, colaboreazã ºi formeazã alianþe ºi parteneriate flexibile în funcþie de nevoi ºi context; împãrtãºeºte din experienþele sale de succes; se integreazã echipei ºcolii; este comunicativ ºi sociabil; este flexibil ºi rãbdãtor; are o inteligenþã emoþionalã deosebitã; participã activ la viaþa ºcolii, îºi asumã responsabilitãþi ºi riscuri; participã la luarea deciziilor; este un bun cetãþean ºi se implicã în viaþa comunitãþii; > > > ªcoala prietenoasã 17 Reflectaþi! ªtiþi oare ce aºteaptã copiii ºi colegii de la dumneavoastrã? Care sunt punctele dumneavoastrã forte pe care le puteþi dezvolta pentru a deveni un pro- fesor prietenos? Credeþi cã vã folosiþi în ºcoalã tot potenþialul de care dispuneþi? Dacã aþi fi directorul ºcolii, ce prioritãþi aþi avea pentru a forma profesori prietenoºi? Lecturaþi urmãtoarele fragmente de text ºi reflectaþi împreunã cu colegii de cancelarie la mesajele pe care acestea le transmit: Când toate lucrurile punctuale pe care ni le-aþi spus se vor fi uitat, ne vom aminti entuzias- mul dumneavoastrã, încurajãrile, bunãtatea … Vã mulþumesc pentru lipsa de sarcasm — lucrul care încurcã ºi descurajeazã cel mai tare un copil. … Un bun profesor ºtie ce responsabilitãþi s-ar potrivi unui elev trist — de exemplu hrãnitul peºtiºorilor sau udatul plantelor. … Un profesor bun îºi aminteºte cã a fost ºi el copil — ºi înþelege toate spaimele, tristeþile, exuberanþã ºi bucuria prin care trec elevii lui, în clasã. … Un profesor bun simte când eºti foarte trist. Chiar dacã nu spui nimic despre asta. ªi te face sã înþelegi cã puteþi vorbi oricând. Dacã vrei. (Helen Exley, „Doamnei profesoare, cu dragoste”) Acþionaþi! Organizaþi un consiliu profesoral cu tema „O ºcoalã prietenoasã — profesori prietenoºi“, puneþi în discuþie lista de control prezentatã mai sus ºi stabiliþi cãi ºi mecanisme de acþiu- ne prin care sã produceþi schimbãri de atitudine.
  • 18.
  • 19. O ºcoalã prietenoasã cu familia Orice schimbare în educaþie pune în discuþie implicarea pãrinþilor în activitatea ºcolii. Este dovedit faptul cã succesul copiilor depinde în mare mãsurã de armonizarea demersurilor ºcolii cu cele ale familiei ºi de buna colaborare dintre profesori ºi pãrinþi în vederea stabilirii unei continuitãþi educative. O ºcoalã prietenoasã cu pãrinþii trece dincolo de legãturile formale ºi oarecum fireºti cu familiile co- piilor ºi dezvoltã adevãrate parteneriate active folosind o gamã largã ºi variatã de modalitãþi. Într-o ºcoalã prietenoasã se deruleazã programe de educaþie a pãrinþilor, care au în vedere depãºirea unor modele culturale rigide ºi depãºite promovate uneori de familie (desconsiderarea opiniei copilului, auto- ritate excesivã, independenþã scãzutã, sprijin pe o perioadã îndelungatã etc.) ºi responsabilizarea pãrinþilor pentru a susþine activ direcþiile educaþiei moderne care vizeazã libertatea de opþiune, participarea la decizii, gândirea criticã, exprimarea opiniei, rezolvarea de probleme, drepturile ºi responsabilitãþile copilului etc. Într-o ºcoalã prietenoasã, pãrinþilor li se creeazã oportunitãþi de a participa în diferite forme la activita- tea ºcolii ºi existã o bunã comunicare cu familiile elevilor. Se vizeazã schimbarea ideilor, concepþiilor ºi abi- litãþilor parentale, precum ºi sprijinirea familiilor aflate în situaþii dificile. Se încurajeazã exprimarea pãrerilor pãrinþilor în legãturã cu modul în care funcþioneazã ºcoala ºi se ac- ceptã poziþia acestora de „prieteni critici“ — persoane de încredere, cointeresate în actul de educaþie, care, din dorinþa de a ajuta ºi a asigura succesul ºcolii, semnaleazã problemele existente, discrepanþa dintre in- tenþii ºi acþiuni, oferind astfel ºansa unei analize cuprinzãtoare ºi a unui proiect de dezvoltare realist. Managementul activitãþilor cu familiile elevilor are la bazã împãrtãºirea de cãtre tot personalul ºcolii a unei viziuni comune privind relaþia cu pãrinþii, al cãrei cuvânt-cheie este parteneriatul, cu toate conotaþiile ºi dimensiunile sale. Delegarea responsabilitãþilor ºi lucrul în echipã, comunicarea eficientã ºi împãrtãºirea ex- perienþelor de succes sunt modalitãþi prin care, într-o ºcoalã, cadrele didactice reuºesc sã devinã prietene cu pãrinþii. Listã de control pentru o ºcoalã prietenoasã cu familia: informaþi pãrinþii despre: ce se întâmplã în ºcoalã, publicând un buletin informativ lunar / semestrial; progresul copiilor lor, transmiþându-le un raport semestrial / anual scris; ce se planificã în ºcoalã (misiune, politici, curriculum, reguli etc.); direcþii majore ale schimbãrii / reformei în educaþie. stabiliþi înþelegeri / acorduri / contracte scrise cu pãrinþii care sã stipuleze responsabilitãþi reciproce în educaþia copiilor; elaboraþi împreunã cu pãrinþii un cod de conduitã pentru elevii ºcolii; elaboraþi o politicã a ºcolii care sã reglementeze o relaþie cu pãrinþii bazatã pe încredere ºi colaborare; consultaþi ºi implicaþi pãrinþii în luarea deciziilor majore ale ºcolii, de exemplu, introducerea unei uni- forme ºcolare, politici ale ºcolii în diferite domenii, curriculum la decizia ºcolii etc.; publicaþi un material cu informaþii despre ºcoalã pentru uzul pãrinþilor; un astfel de material ar putea conþine: textul de misiune a ºcolii, politicile ºcolii, oferta de curriculum la decizia ºcolii, programul de activitãþi extraclasã, regulile ºcolii, necesarul de rechizite, descrierea uniformei ºcolii ºi a þinutei sporti- ve, date referitoare la cadrele didactice, mecanisme de monitorizare ºi evaluare a progresului copii- lor, mecanisme de comunicare cu pãrinþii etc.; realizaþi întâlniri cu pãrinþii în care sã-i încurajaþi sã punã întrebãri ºi sã-ºi asume responsabilitãþi în clasã / ºcoalã; pregãtiþi foarte bine o întâlnire cu pãrinþii ºi asiguraþi-vã cã: aveþi o agendã a întâlnirii ca sã corespundã obiectivelor întâlnirii ºi nevoilor pãrinþilor; existã un spaþiu corespunzãtor pentru desfãºurarea optimã a întâlnirii — cu mobilier aºezat în se- micerc, flip-chart pentru notarea ideilor etc.; aþi fotocopiat un minim de material informativ referitor la tema întâlnirii. organizaþi întâlniri cu grupuri mici de pãrinþi cu probleme, interese sau opþiuni comune; > > > ªcoala prietenoasã 19 1.7.
  • 20. oferiþi posibilitatea unor întâlniri individuale de 10–15 minute în fiecare lunã pentru pãrinþii fiecãrui co- pil din clasã / ºcoalã pentru discuþii deschise despre aspecte mai delicate legate de copil; amenajaþi în ºcoalã un spaþiu unde pãrinþii se pot întâlni pentru diferite activitãþi (o salã a pãrinþilor); organizaþi în ºcoalã un Centru de resurse pentru pãrinþi care sã ofere cãrþi ºi materiale informative spe- cifice, casete video, presã de profil, ambient pentru discuþii ºi întâlniri etc.; ajutaþi pãrinþii cu sfaturi privind rolul lor în educaþie, comunicarea cu copilul, sprijinul în pregãtirea lec- þiilor, recompensele ºi sancþiunile, psihologia vârstelor etc.; solicitaþi de la pãrinþi date necesare cunoaºterii copilului pentru a individualiza învãþarea la clasã; implicaþi pãrinþii în organizarea unor activitãþi extraclasã — serbãri, vizite, cursuri, acþiuni de strânge- re de fonduri, proiecte în comunitate etc.; invitaþi pãrinþi în clasã / ºcoalã pentru a împãrtãºi din experienþa meseriei / muncii lor în forma unor prezentãri / discuþii panel; solicitaþi sprijinul pãrinþilor pentru lucrãri de reparaþii / întreþinere / decorare a clasei sau ºcolii; organizaþi întâlniri / seri comune pãrinþi–copii; folosiþi în mod regulat chestionare prin care sã aflaþi de la pãrinþi opinii în legãturã cu modul în care func- þioneazã ºcoala; o întrebare pe care nu trebuie sã o evitaþi este: ce nu vã place în ºcoalã? organizaþi cursuri de formare pentru cadrele didactice / personalul administrativ pentru a le dezvolta abilitãþile de lucru cu pãrinþii; teme de interes pot fi: managementul conflictelor, comunicarea eficientã, inteligenþa emoþionalã, rezolvarea de probleme etc.; creaþi o bazã de date cu meseriile, talentele speciale ºi preocupãrile deosebite ale pãrinþilor în vederea folosirii lor în activitãþile de sprijinire a ºcolii; fiþi disponibili pãrinþilor clasei / ºcolii ºi în afara programului de lucru; învãþaþi sã ascultaþi pãrinþii; participaþi la cât mai multe întâlniri ale comitetelor de pãrinþi; > > > Capitolul 1 20
  • 21. abordaþi o atitudine deschisã ºi flexibilã în relaþia cu familia; organizaþi activitãþi care sã intereseze diferite minoritãþi etnice; promovaþi principiul egalitãþii ºanselor în toate activitãþile ºcolii; respectaþi drepturile tuturor copiilor, indiferent de statutul social al pãrinþilor, etnie, sex etc.; daþi feedback pozitiv pãrinþilor prin mesaje scrise, telefon etc.; trimiteþi scrisori de mulþumire / apreciere pãrinþilor care s-au remarcat în diferite acþiuni; acordaþi diplome lunare / semestriale, de exemplu „familia lunii“ pentru contribuþii meritorii ºi sprijinul acordat ºcolii; creaþi oportunitãþi pentru întâlniri informale cu / între pãrinþi — petreceri, excursii etc.; menþionaþi în întâlnirile ºcolii / rapoarte de activitate pe cei care au sprijinit ºcoala în diferite moduri; daþi posibilitatea pãrinþilor sã-ºi exprime opiniile în revista / site-ul ºcolii; amenajaþi pe holul ºcolii un panou al pãrinþilor pe care se pot afiºa regulile ºcolii, buletinul informativ al ºcolii, opinii ale pãrinþilor etc.; amplasaþi în ºcoalã o cutie poºtalã pentru sugestii ale pãrinþilor; afiºaþi materiale informative despre ºcoalã / activitãþi specifice în locurile de acces; permiteþi accesul pãrinþilor în biblioteca ºcolii ºi laboratorul de informaticã; organizaþi cursuri / programe interactive pentru pãrinþi pe diferite teme / în diferite domenii deficitare: construirea comportamentelor adecvate, respectarea drepturilor copiilor, educaþia pentru sãnãtate etc.; iniþiaþi ºi derulaþi programe de ajutorare a familiilor aflate în situaþii dificile; organizaþi zile ale porþilor deschise pentru pãrinþi ºi membri ai comunitãþii — în astfel de zile pãrinþii asis- tã la ore de curs, participã la diferite activitãþi ale ºcolii etc.; fiþi convinºi de faptul cã implicarea familiei asigurã progresul fiecãrui copil al ºcolii; > > > ªcoala prietenoasã 21 Reflectaþi! Ce avantaje ar avea ºcoala în care lucraþi dacã aþi optimiza comunicarea cu pãrinþii ºi impli- carea lor în activitatea ºcolii ? Care ar fi posibilele blocaje? Ce soluþii le-ar putea înlãtura? Cât de diferitã este viziunea dumneavoastrã despre educaþie de cea a pãrinþilor elevilor cã- rora le sunteþi profesor? Ce modalitãþi existã pentru a armoniza demersul dumneavoastrã educaþional cu cel al familii- lor elevilor? Cum se pot delega responsabilitãþile în cadrul ºcolii pentru a iniþia o schimbare majorã în ceea ce priveºte relaþiile cu familia? Acþionaþi! Folosind lista de control de mai sus, realizaþi o analizã a stadiului în care va aflaþi în prezent în relaþia cu familia. Realizaþi un plan de acþiune pentru îmbunãtãþirea situaþiei, care sã cuprindã obiective, activi- tãþi, responsabilitãþi, resurse ºi modalitãþi de evaluare. Din planul dumneavoastrã de acþiune nu trebuie sã lipseascã un program de educaþie a pãrinþi- lor în domenii pe care le consideraþi prioritare în ºcoala dumneavoastrã (conflictul dintre gene- raþii, optimizarea comunicãrii dintre pãrinþi ºi copii, recompense ºi sancþiuni, calitãþile unui pã- rinte). Pentru derularea optimã a unui astfel de program, solicitaþi sprijinul specialiºtilor / instituþiilor cu activitate în domeniu din comunitate (consilieri / psihologi educaþionali, cabinete de consi- liere psihopedagogicã, O.N.G. etc.).
  • 22. O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea localã În contextul în care descentralizarea sistemului de educaþie este deja un proces în derulare, este o necesi- tate ca instituþia ºcolarã sã aibã relaþii strânse cu instituþii / organizaþii / membri ai comunitãþii în care se aflã. O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea transformã astfel de relaþii într-un adevãrat parteneriat educa- þional, cu efecte benefice în dublu sens. Acþiunea comunã în domeniul educaþiei a tuturor factorilor comunitari — profesori, pãrinþi, elevi, auto- ritãþi, bisericã, organizaþii neguvernamentale, agenþi economici etc., are ca efect, pe de o parte: racordarea efectivã a ºcolilor la realitatea curentã prin acceptarea „prietenilor critici“ din comunitate; fundamentarea demersului educaþional pe un set de valori comune specifice comunitãþii respective, iar pe de altã parte: refacerea comunitãþilor ca spaþii comune în care oamenii trebuie sã conlucreze pentru a identifica ce nevoi comune au ºi care sunt lucrurile pe care le preþuiesc cel mai mult; reînvierea spiritului comunitar — sentimentul de dragoste pentru locul în care trãieºti, dorinþa de a ac- þiona pentru a îmbunãtãþi viaþa în comunitatea în care te afli. O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea îºi asumã rolul de instituþie comunitarã principalã, organizaþie cu iniþiative care duc la parteneriate ºi cooperare capabile sã dinamizeze ºi sã dezvolte comunitatea respectivã. Proiectul educaþional al unei astfel de ºcoli vizeazã câteva direcþii importante: pregãtirea tinerilor pentru viaþa în comunitate ºi nu numai pentru examenele de final; educarea copilului ca persoanã, formarea viitorului bun cetãþean ºi nu numai transmiterea de cunoºtinþe; formarea abilitãþilor elevilor de a participa la viaþa comunitãþii, de a le pãsa de lumea în care trãiesc; transformarea ºcolii în loc de învãþare pentru diferite categorii de membri ai comunitãþii. folosirea persoanelor-resursã din comunitate în cadrul activitãþilor ºcolii; realizarea unei oferte educaþionale racordate la piaþa muncii din comunitate; dezvoltarea unui curriculum la decizia ºcolii necesar comunitãþii; colaborarea pe orizontalã cu alte ºcoli — proiecte comune, împãrtãºire de bune practici, diseminare de materiale. ªcoala îºi aratã prietenia faþã de comunitate prin iniþierea unor programe educaþionale comunitare care sã urmãreascã creºterea calitãþii vieþii în comunitatea respectivã ºi promovarea unor valori precum respon- sabilitatea, cooperarea, participarea, transparenþa ºi comunicarea. Elevii învaþã efectuând servicii în beneficiul comunitãþii, ceea ce înseamnã cã o parte din programul de ºcoalã (poate fi un curs opþional) este alocat unor activitãþi care sã contribuie la binele comunitar. Acþiu- nile pot fi: de caritate — îngrijirea persoanelor vârstnice, sprijin pentru persoane cu nevoi speciale, bolnavi, or- fani etc.; ecologice — curãþarea unor zone, reciclarea deºeurilor, acþiuni de restaurare a unor monumente etc. O legãturã puternicã ºi interdependenþa dintre serviciul în beneficiul comunitãþii ºi educaþia primitã la clasã constituie una dintre soluþiile unei învãþãri eficace. Impactul serviciului pentru comunitate este mult mai mare dacã este integrat în curriculumul ºcolar. Acþiunile în comunitate trebuie sã fie bine proiectate de cãtre profesori: obiectivele acþiunilor sã fie clar formulate, activitãþile bine organizate ºi planificate ºi responsabilitãþile sã fie distribuite astfel încât sã se ini- þieze parteneriate comunitare. De asemenea, este esenþial ca în cadrul lecþiilor sã se acorde timp suficient reflecþiei asupra acþiunii în comunitate, evaluãrii impactului asupra elevilor, corectãrii din mers a unor aspecte care apar pe parcur- sul derulãrii activitãþii, corelãrii permanente cu disciplinele ºcolare studiate în ºcoalã. > > > Capitolul 1 22 1.8.
  • 23. Organizarea unor activitãþi în prelungirea curriculumului ºcolar, prin care elevii sã contribuie la creºte- rea calitãþii vieþii în comunitatea în care trãiesc, are nenumãrate avantaje din punct de vedere al educaþiei pe care o face ºcoala. Dintre acestea menþionãm: elevii constatã cã ceea ce învaþã la clasã poate fi aplicat în cadrul unei acþiuni concrete; acþiunile dezvoltã la elevi responsabilitatea ºi sensibilitatea faþã de semeni; se creeazã legãturi la nivelul comunitãþii; se stimuleazã gândirea criticã; se educã percepþia multiculturalitãþii; se dezvoltã stima de sine ºi devotamentul pentru ideile civice; elevii îºi descoperã calitãþi ºi puncte slabe. O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea îi învaþã pe elevi sã participe la viaþa comunitãþii în care trãiesc ºi sã le pese de lumea din jur. Listã de control pentru o ºcoalã prietenoasã cu comunitatea: se organizeazã cursuri pentru diferite grupuri din comunitate (categorii defavorizate, persoane în curs de calificare etc.); persoane din comunitate participã frecvent la activitãþi ale ºcolii; ºcoala publicã un buletin informativ pe care îl distribuie în comunitate; se investeºte în dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice pe teme de parteneriate comunitare, fun- draising, negociere etc.; curriculumul ºcolii este parcurs ºi prin activitãþi care se bazeazã pe situaþii reale din comunitate — ele- vii folosesc resursele ºi facilitãþile comunitãþii ºi învaþã realizând servicii în beneficiul comunitãþii; membrii comunitãþii se implicã în desfãºurarea activitãþilor ºcolii; > > > ªcoala prietenoasã 23
  • 24. în ºcoli existã o atmosferã încurajatoare pentru colaborãri cu comunitatea, bazatã pe colegialitate ºi de- legarea responsabilitãþilor; ºcoala este o organizaþie în care profesorii lucreazã în echipã cu elevi ºi membri ai comunitãþii; existã la nivelul comunitãþii o bunã colaborare între instituþiile comunitare — ºcoala se considerã ca par- te integrantã dintr-un sistem care promoveazã educaþia pro-comunitate ºi coopereazã cu diverse or- ganizaþii pentru a furniza servicii educaþionale, culturale ºi de recreere a persoanelor din zonã; prin politica sa, ºcoala încurajeazã analiza problemelor comunitãþii ºi coopereazã cu alte agenþii comu- nitare pentru a gãsi soluþii viabile; existã un text de politicã a ºcolii care fundamenteazã relaþia cu comunitatea; ºcoala ºi facilitãþile ei pot fi folosite de membrii comunitãþii zilnic, pe tot parcursul anului, în funcþie de programul ºcolar; scopul principal al ºcolii, menþionat ºi în textul misiunii sale, este de a dezvolta spiritul comunitar ºi de a contribui la formarea unor buni locuitori ai comunitãþii, cãrora sã le pese de cei din jur ºi de comuni- tatea în care trãiesc ºi care sã contribuie la creºterea calitãþii vieþii în comunitatea respectivã; existã cursuri opþionale de educaþie pro-comunitate; existã un program de educaþie pentru civism la nivelul ºcolii; se deruleazã proiecte de acþiune civicã în comunitate cu grupuri de elevi: ajutor pentru grãdiniþã con- stând în realizarea de jucãrii / carte mare (big book); ºcoala de week-end — activitãþi de lecturã, vizio- nãri de filme, ateliere de artã, teatru etc. organizate la sfârºit de sãptãmânã pentru copiii care nu au po- sibilitãþi de petrecere a timpului liber; realizarea unei pagini web a oraºului; înfiinþarea unui centru de petrecere a timpului liber; strângere de fonduri pentru o familie sãracã; realizarea unui container ecolo- gic; înfiinþarea unui grup ECO; iniþierea unui proiect de bunã vecinãtate cu blocurile de lângã ºcoalã; voluntariat al elevilor în cadrul reþelei de servicii publice din zonã; elaborarea unui ghid pentru pãrinþi; ela- borarea unui ghid al alegãtorului; amenajarea unui parc de joacã; ajutorarea bãtrânilor din cartier; reali- zarea unui grup artistic format din adulþi etc.; elevii fac voluntariat la firme / instituþii din comunitate; colegi de la unitãþi ºcolare din oraº sunt invitaþi la acþiuni ale ºcolii; > > > Capitolul 1 24
  • 25. oferta educaþionalã este în concordanþã cu cerinþele de pe piaþa localã a muncii; se încheie contracte de colaborare cu organizaþii, firme, instituþii din oraº; managementul relaþiilor ºcolii cu comunitatea are în vedere o analizã de mediu, un plan de implemen- tare, o persoanã cu responsabilitãþi; ºcoala este ofertant de servicii cãtre comunitate; elevii ºcolii participã frecvent la ceremonii, spectacole, concursuri în comunitate; s-a realizat o bazã de date cu persoane resursã din comunitate; se trimit scrisori de mulþumire, felicitãri etc. colaboratorilor / sponsorilor; elevii participã la programe / proiecte ale unor O.N.G. din zonã; se identificã ºi se rezolvã probleme ale comunitãþii în parteneriat cu alþi factori comunitari; acþiunile ºcolii sunt prezentate în presa localã. > > > ªcoala prietenoasã 25 Reflectaþi! Care este rolul ºcolii în formarea spiritului comunitar? Formeazã ºcoala dumneavoastrã buni locuitori ai comunitãþii? Acþionaþi! Organizaþi diferite activitãþi — întâlniri, elaborare de chestionare, vizite, interviuri — în cola- borare cu reprezentanþi ai comunitãþii ºi identificaþi nevoile educaþionale existente la nivelul comunitãþii. Acestea vor sta la baza proiectãrii ºi planificãrii activitãþilor ºcolii. Derulaþi semestrial un proiect de acþiune civicã în comunitate pentru rezolvarea unei proble- me, folosind planul de mai jos: 1. Problema identificatã 7. Activitãþi planificate 2. Obiectivele acþiunii 8. Analiza datelor obþinute 3. Participanþii 9. Prezentarea rezultatelor acþiunii 4. Surse de informare 10. Evaluarea acþiunii 5. Resurse 11. Follow up — posibilitãþi 6. Distribuirea responsabilitãþilor de a continua acþiunea
  • 26.
  • 27. Proiecte de schimbare - Drumul cãtre ºcoli prietenoase Capitolul2 > > 2
  • 28. Proiecte ºi decizii Proiecte pentru ºcoli prietenoase Realizarea ºcolilor prietenoase implicã elaborarea ºi implementarea unor proiecte care trebuie sã fie racor- date la proiectele de dezvoltare ale ºcolilor în cauzã ºi — în acelaºi timp — sã respecte cerinþele specifice legate de crearea unui mediu ºcolar prietenos. Drumul cãtre ºcoli prietenoase impune, pe lângã proiectarea în sine, ºi deciziile care îi sunt aferente: implementare, monitorizare ºi evaluare în condiþiile unui efort de echi- pã. Chiar dacã acest drum este uneori anevoios ºi solicitã investiþii de timp ºi energie, experienþa ºcolilor care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã“ demonstreazã cã schimbarea po- zitivã poate fi realizatã. Aceste experienþe aratã cã eforturile îndreptate cãtre construirea unor ºcoli priete- noase au un impact extrem de puternic asupra elevilor, profesorilor, parteneriatului cu comunitatea, dezvol- tãrii ºcolii sub toate aspectele sale. Experienþe de proiect ªcoala nr. 9 Brãila – „Echipa care a participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” a fost animatã de dorinþa de a implica toate forþele ºcolii ºi partenerii sãi în asigurarea unui mediu plãcut ºi prietenos. Pornind de la realitãþile ºcolii ºi folosind informaþiile ºi facilitãþile oferite de Programul „«Împreu- nã pentru o comunitate mai bunã»”, au fost organizate activitãþi orientate cãtre: stimularea colaborãrii între elevi, profesori, pãrinþi, comunitate; atragerea pãrinþilor în activitãþi care fac ºcoala mai prietenoasã; editarea unui buletin informativ ºi a unui pliant al ºcolii; aplicarea unor noi metode de lucru cu elevii; multiplicarea ºi diversificarea activitãþilor extraºcolare cu elevii; înfiinþarea grupului ECO format din elevi ai ºcolii; amenajarea spaþiilor ºcolare ºi crearea unui ambient plãcut. Deºi în drumul nostru cãtre crearea unui mediu mai prietenos am întâmpinat ºi obstacole (lipsa de fonduri, indiferenþa unora dintre pãrinþi, mentalitãþi ºi opinii contradictorii), dorinþa noastrã puternicã de a crea o ºcoalã prietenoasã pentru toþi copiii din comunitate ne-a ajutat sã gãsim soluþii pentru depãºirea bariere- lor ºi pentru atragerea unor parteneri.“ 28 2 Proiecte de schimbare - Drumul cãtre ºcoli prietenoase Drumul cãtre realizarea unor ºcoli prietenoase presupune — la nivelul unitãþilor de învãþãmânt care se implicã în acest proces — exercitarea unor atribuþii legate de proiectare, decizie, implementa- re, coordonare, monitorizare ºi evaluare. În cazul demersurilor centrate pe ºcoli prietenoase, aces- te atribuþii manageriale pot fi exercitate fie de managerii ºcolii, fie de persoane sau echipe cu res- ponsabilitãþi în cadrul schimbãrilor vizate. Proiectele care îºi propun crearea unui mediu ºcolar prietenos trebuie sã rãspundã atât exigenþelor generale ale managementului de proiect, cât ºi unor cerinþe specifice derivate din definiþia ºcolii prietenoase. 2.1.
  • 29. ªcoala Lilieci – „În urma aplicãrii Programului de reabilitare a învãþãmântului rural, ºcoala noastrã arãta bine, dar pãstra încã un aspect tradiþional. La acel moment erau deja evidente: deschiderea ºcolii cãtre schim- bare; dorinþa noastrã de a acorda ºanse egale tuturor copiilor, entuziasmul. Am primit pliante care promo- vau activitãþile Centrului Educaþia 2000+. Am întocmit documentaþia necesarã ºi am trimis-o Centrului, care ne-a invitat sã participãm la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”. În cadrul acestui pro- gram am proiectat ºi desfãºurat activitãþi îndreptate cãtre realizarea unui mediu ºcolar prietenos. Acum ºcoa- la noastrã a devenit un univers al copilãriei: este voioasã ºi plinã de culoare ºi reprezintã un mediu în care se îmbinã în mod fericit studiul, buna dispoziþie, joaca, dorinþa de perfecþionare.“ ªcoala Sinteºti — „Drumul a început cu participarea noastrã la Programul „«Împreunã pentru o comu- nitate mai bunã»”. În momentul în care am venit în contact cu Centrul Educaþia 2000+ am fost plãcut im- presionaþi de modul de lucru ºi de activitãþile prezentate. Deºi începutul a fost ºovãielnic, pe parcurs entu- ziasmul a crescut ºi, încet-încet, tot mai multe acþiuni care vizau crearea unei ºcoli prietenoase ºi-au gãsit realizarea. Pornind atât de la specificul ºcolii ºi al comunitãþii, cât ºi de la prioritãþile Programului „«Împreu- nã pentru o comunitate mai bunã»”, acþiunile noastre au fost îndreptate cãtre: implicarea directã a elevilor în activitãþi ºi responsabilizarea lor; diversificarea activitãþilor extracurriculare organizate de ºi pentru elevi; popularizarea activitãþilor elevilor în ºcoalã ºi comunitate; crearea unui climat sãnãtos ºi a unei atmosfere pozitive; amenajarea unor spaþii pentru studiu, joacã, recreere; îmbunãtãþirea bazei materiale ºi redecorarea ºcolii; crearea unui ambient plãcut ºi personalizarea sãlilor de clasã; organizarea unor lecþii atractive ºi stimularea comunicãrii deschise; îmbunãtãþirea managementului ºcolar ºi atragerea unor noi parteneri; elaborarea de proiecte pentru asigurarea unor noi resurse pentru ºcoalã; informarea pãrinþilor ºi atragerea lor în activitãþile ºcolii prietenoase. Pentru a crea un mediu prietenos pentru copii, personalul ºcolii, pãrinþi ºi parteneri comunitari, efor- tul nostru s-a îndreptat în mod special cãtre organizarea unor activitãþi care sã implice elevi, profesori, pã- rinþi, primãrie, dispensar, bisericã, firme ºi O.N.G. din localitate în activitãþile care vizau crearea unei ºcoli prietenoase.“ > > > ªcoala prietenoasã 29
  • 30. ªcoala Vidra — „ªcoala Vidra a participat la etapa a doua a Programului „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”. Încã de dinainte de a participa la acest program, colectivul ºcolii a organizat activitãþi orientate cã- tre crearea unei ºcoli prietenoase pentru elevi: decorãri specifice, reamenajarea spaþiile ºcolare, îmbunãtãþirea dotãrii. Pentru crearea unui ambient prietenos a avut un mare efect realizarea unor picturi murale cu imagini din basme în sãlile pentru învãþãmântul primar. Datoritã elementelor de etnografie prezente în interior, ºcoala a devenit o casã româneascã plinã de cãldurã ºi ospitalitate. Consecinþa acestor acþiuni a fost faptul cã ºcoa- la noastrã s-a transformat într-o casã a noastrã, în care elevii ºi profesorii vin ºi lucreazã cu plãcere.“ ( Exerciþiu ) Pornind de la experienþa pe care o aveþi ºi de la contextul particular al ºcolii dumneavoastrã, care credeþi cã ar fi primul paºii de urmat pentru elaborarea unor proiecte care sã vizeze ºcoala prietenoasã? ……………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… Conform studiilor de specialitate ºi experienþei altor ºcoli, demersul proiectiv care vizeazã realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã cuprindã: analiza contextului, a comunitãþii, a unitãþii ºcolare; strategia ºi tactica de urmat pentru un orizont mai lung de timp; operaþionalizarea elementelor strategice ºi tactice în proiecte / planuri operaþionale; analiza situaþiei concrete pentru fundamentarea fiecãrui proiect / plan operaþional. Analiza generalã care fundamenteazã strategia ºi tactica pentru realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã facã referire la: caracteristicile contextului educaþional; particularitãþile ºcolii; specificul comunitãþii în care ºcoala este amplasatã; relaþiile dintre ºcoalã ºi comunitate; planul de dezvoltare a ºcolii pentru orizontul de timp lung ºi mediu. Proiectele strategice ºi tactice orientate cãtre ºcoli prietenoase cuprind elementele fundamentale pen- tru un interval mai lung de timp: viziune, misiune, principii, valori, scopuri, prioritãþi, linii de acþiune, catego- riile vizate, tipuri de activitãþi, tipuri de resurse, categorii de parteneri, impact estimat, metode de monitori- zare ºi evaluare. > > > Capitolul 2 30
  • 31. Proiectele operaþionale reprezintã operaþionalizarea strategiilor ºi a tacticilor referitoare la ºcoli priete- noase în proiecte / planuri detaliate pe ani, semestre, luni, sãptãmâni, domenii, activitãþi. Aceste proiecte por- nesc de la analize specifice ºi cuprind: obiective, grupuri-þintã, activitãþi, resurse, responsabilitãþi, termene, par- teneri, rezultate aºteptate, metode de evaluare, referiri la continuitate. Analizele specifice care fundamenteazã proiectele operaþionale se referã la situaþia concretã în intervalul pentru care este construit proiectul ºi pot fi efectuate dupã modelul analizei SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunitãþi, ameninþãri. Realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã porneascã de la un proiect care se sprijinã — în esenþã — pe trei elemente cruciale: construirea unei imagini la care aspirãm, analiza stãrii prezente de la care pornim, drumul de la starea prezentã la traducerea imaginii în fapt. Primul pas al drumului nostru cãtre realizarea unei ºcoli prietenoase este fixarea imaginii de viitor: descrierea ºcolii prietenoase din punctul nostru de ve- dere (în acord cu dimensiunile ei de esenþã ºi cu specificul ºcolii ºi al comunitãþii în care ne desfãºurãm ac- tivitatea). ( Exerciþiu ) Acordaþi-vã un scurt interval de reflecþie ºi încercaþi sã definiþi ºcoala prietenoasã din perspectiva dumnea- voastrã specificã: ……………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… Imaginea unei ºcoli prietenoase În opinia colegilor noºtri care au participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”, ºcoa- la prietenoasã este acea ºcoalã: în care se intrã cu nerãbdare, se stã cu bucurie ºi se pleacã cu regret ºi cu dorinþa de a te întoarce; care reuºeºte sã câºtige prestigiu, respect, simpatie, admiraþie ºi sprijin demonstrând ceea ce a reali- zat cu elevii ºi pentru elevi într-un climat în care disciplina ºi prietenia se armonizeazã permanent; care poate sã transmitã reguli, responsabilitãþi, respect ºi respect faþã de sine la nivelul tuturor elevi- lor sãi ºi sã atingã obiective educaþionale într-o atmosferã veselã ºi cordialã. În imaginile construite de echipele ºcolilor participante la program, ºcoala prietenoasã este prietenoasã pen- tru elevi, oamenii ºcolii, pãrinþii elevilor, membrii comunitãþii, reprezentanþii altor instituþii, colegi din alte ºcoli. „ªcoala prietenoasã este ºcoala în care: cei care intrã se simt minunat, revin întotdeauna cu plãcere ºi doresc sã se reîntoarcã cât mai curând; copiii vin cu drag ºi cu convingerea cã este important sã vii la ºcoalã; se creeazã condiþii pentru libertatea de exprimare a opiniilor proprii ºi pentru adoptarea hotãrârilor în- tr-un stil democratic; se folosesc metode adecvate pentru implicarea tuturor în activitãþile ºcolii; se asigurã o deschidere largã spre nou, inovaþie, schimbare; ideile noi pãtrund uºor, sunt puse în dezbatere ºi transpuse în activitãþi; pãrinþii ºi partenerii din comunitate sunt implicaþi în demersul schimbãrilor. În ºcoala prietenoasã existã o oazã de veselie ºi de armonie ºi un climat plãcut. Ea reprezintã un loc spre care îþi îndrepþi adesea gândul, pentru cã ºtii cã acolo existã bucurie, comunicare, întrajutorare. O ºcoa- lã cu adevãrat prietenoasã contribuie la promovarea ideii de schimbare în comunitate ºi fructificã impactul pe care acest demers îl are asupra ºcolii ºi asupra elevilor sãi.” (ªcoala nr. 9 Brãila) „ªcoala prietenoasã se caracterizeazã prin luminã, cãldurã ºi culoare. Ea presupune: un ambient plã- cut, mobilier confortabil, mijloace audio-video moderne, bibliotecã bine dotatã, activitãþi în care fiecare elev are credinþa cã este parte a echipei, relaþii calde ºi apropiate între elevi ºi profesori, spirit de într-ajutorare, deschidere spre nou, deschidere spre comunitate, relaþii de bunã colaborare cu cei care pot sprijini ºcoala. ªcoala prietenoasã reprezintã: > > > ªcoala prietenoasã 31
  • 32. un mediu care ajutã pe toþi copiii sã-ºi cunoascã, sã-ºi înþeleagã ºi sã-ºi respecte drepturile ºi respon- sabilitãþile; activitãþi care vin sã completeze pe cele desfãºurate la clasã ºi la care participã activ membrii comu- nitãþii (în mod particular, pãrinþii); condiþii pentru ca elevii, profesorii, pãrinþii, membrii comunitãþii sã formeze o echipã în activitãþile co- mune care vizeazã educaþia; un loc care îþi produce bunã dispoziþie ºi îþi aduce zâmbetul pe buze. ªcoala prietenoasã este un univers al copilãriei în care elevii vin cu plãcere ºi de care se desprind cu greu pentru cã aici fiecare copil îºi gãseºte locul ºi îºi poate dezvolta personalitatea.“ (ªcoala Lilieci) „În viziunea noastrã, o ºcoalã prietenoasã înseamnã: un loc în care copiii vin cu drag ºi au posibilitatea sã se exprime liber; un mediu caracterizat de empatie, înþelegere, libertate, responsabilitate; o educaþie care dezvoltã încrederea în forþe proprii, încurajeazã cãutarea noului, stimuleazã creativita- tea, încurajeazã inovaþia; activitãþi care asigurã dezvoltarea personalitãþii fiecãrui elev; o instituþie importantã în comunitate care sprijinã comunitatea ºi se sprijinã pe ea, valorificând relaþi- ile de colaborare cu toþi partenerii. ªcoala prietenoasã este ºcoala deschisã cãtre sufletul ºi mintea elevului în care copii sãnãtoºi ºi ve- seli doresc sã înveþe ºi învaþã cu plãcere.” (ªcoala Sinteºti) „Dupã pãrerea noastrã, orice ºcoalã ar trebui sã fie prietenoasã, cãci prin definiþie ºcoala trebuie sã fie prietena cea mai bunã, partenerul de joacã ºi de învãþare al oricãrui copil. Pentru a fi prietenoasã, ºcoa- la trebuie sã asigure un ambient plãcut care se poate obþine — printre altele — ºi prin organizarea unor ac- tivitãþi care sã implice copiii ºcolii: decorarea pereþilor claselor cu desene ºi picturi îndrãgite; organizarea unor sãptãmâni tematice ºi a unor colþuri tematice; activitãþile micilor ecologiºti în ºcoalã ºi în comunitate; prezentarea cãrþilor preferate de cãtre fiecare clasã; concursuri ºi întreceri sportive care dezvoltã colegialitatea. Pentru realizarea unui mediu ºcolar prietenos ºi individualizat foarte semnificative sunt afiºele cu de- sene ºi texte prin care fiecare clasã îºi defineºte identitatea ºi aratã ce reprezintã ºcoala pentru elevii clasei respective.” (ªcoala Vidra) Pornind de la aceste imagini, de la cerinþele Programului „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” ºi de la strategiile de dezvoltare specifice fiecãrei ºcoli, colegii noºtri au construit ºi au implementat diferi- te proiecte operaþionale care sã îi ajute sã parcurgã drumul cãtre imaginea la care aspirau. Aceste proiecte operaþionale care au vizat diferite elemente ºi secvenþe ale procesului de realizare a unei ºcoli prietenoase au cuprins: obiective, locaþie, termene, grupuri-þintã, activitãþi, resurse (umane, financiare, materiale), par- teneri, rezultate aºteptate, modalitãþi de evaluare.“ ( Exerciþiu ) Pornind de la experienþa dumneavoastrã ºi de la lista de repere de mai sus, menþionaþi cinci cerinþe care ar trebui avute în vedere în cazul elaborãrii unui proiect operaþional: ……………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… Fixarea obiectivelor, ca element esenþial al proiectului operaþional, presupune respectarea unor cerinþe legate de: precizie, claritate, specificitate, ierarhizare, coerenþã. > > > Capitolul 2 32
  • 33.
  • 34. Precizarea resurselor, care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor, impune precizãri referitoare la: categorii de resurse, necesar de resurse, indicatori calitativi ºi cantitativi, disponibilitãþi, surse, modalitãþi de atragere, mod de alocare. Selecþia activitãþilor, care reprezintã cãile prin care se ajunge la realizarea obiectivelor, impune preci- zãri cu privire la: adecvarea la obiectivele vizate, consecinþe estimate, condiþii de realizare. Planuri pentru activitãþi. Pentru a facilita o implementare fidelã ºi eficientã, fiecare dintre activitãþile cuprinse într-un proiect operaþional trebuie descrisã în termeni foarte clari. > > > Capitolul 2 34 ªcoala nr. 9 Brãila — Planul unei activitãþi Activitatea — Un mediu mai curat Locul de desfãºurare — ªcoala ºi împrejurimile sale Durata — 2 zile Obiective — Crearea unui mediu mai prietenos; responsabilizarea elevilor în amenajarea mediului Acþiuni pregãtitoare — Organizarea ºi pregãtirea echipelor, asigurarea resurselor Acþiuni specifice — Curãþenia în clãdirea ºcolii ºi în împrejurimi (în cadrul unui concurs între cla- sele ºcolii) Participanþi — Elevii ºi profesorii ºcolii Resurse umane — Elevii ºi profesorii ºcolii Resurse materiale ºi financiare — Fonduri asigurate de primãrie; materiale pentru igienizare Parteneri — Primãria, Consiliul pãrinþilor Rezultate — Ambient ºcolar plãcut ºi igienic; interes crescut pentru pãstrarea ordinei ºi curãþeniei Observaþii — Activitatea face parte dintr-o campanie largã iniþiatã la nivelul ºcolii: în luna septem- brie din 2003, Consiliul Elevilor a propus declanºarea unei campanii de curãþenie în ºcoalã ºi în jurul sãu, pe durata semestrului I. Propunerea a fost acceptatã ºi a fost adusã la cunoºtinþa tuturor elevilor ºi pro- fesorilor din ºcoalã. Ea a trecut în responsabilitatea grupului ECO ºi a profesorilor diriginþi. Înainte de declanºarea campaniei au fost realizate: editarea pe calculator a unor fluturaºi despre rolul ºi impor- tanþa activitãþii; informarea pãrinþilor; informarea autoritãþilor locale. Pe parcurs au fost acordate diplo- me ºi recompense elevilor ºi claselor cu merite deosebite în campania mai sus menþionatã. ªcoala Lilieci — Planul unei activitãþi Activitatea — Comemorarea eroilor Durata — O zi Locul de desfãºurare — Hagieºti (Biserica Hagieºti — monument istoric) Obiective — Revigorarea spiritului civic; încurajarea legãturilor dintre ºcoalã ºi comunitate Acþiuni pregãtitoare — Pregãtirea programului artistic; asigurarea resurselor necesare; con- vocarea cetãþenilor din comunitate Acþiuni specifice — Desfãºurarea programului (slujba religioasã ºi program artistic); culege- rea feed-back-ului de la participanþi Participanþi — Elevi, profesori, reprezentanþi ai instituþiilor din comunitate, membrii comunitã- þii Resurse umane — Elevi ºi profesori ai ºcolii Resurse materiale ºi financiare — Donaþii ale comunitãþii, mijloc de transport asigurat de fra- tele unui erou al satului Parteneri — Pãrinþi, preotul satului, veterani de rãzboi, membri ai comunitãþii Rezultate — Comunicare directã între oamenii ºcolii ºi membrii comunitãþii; interesul crescut pen- tru istoria localã; bucuria creatã într-un sat în care locuiesc mulþi bãtrâni; prestigiul crescut al ºcolii în comunitate. ªcoala Sinteºti — Planul unei activitãþi Activitatea — Buletinul informativ al ºcolii Locul de desfãºurare — ªcoala Sinteºti Durata — O sãptãmânã Obiective — Informarea elevilor, pãrinþilor, autoritãþilor locale, membrilor comunitãþii despre ac- tivitãþile ºcolii, îmbunãtãþirea relaþiilor cu pãrinþii
  • 35. Selecþia activitãþilor îndreptate cãtre realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã respecte atât cerinþe- le generale care definesc acest tip de ºcoalã, cât ºi cerinþe specifice derivate din particularitãþile fiecãrei uni- tãþi de învãþãmânt ºi ale comunitãþii din care face parte. ( Exerciþiu ) Pornind de la premisa cã vã propuneþi sã aplicaþi în ºcoala dumneavoastrã strategii orientate cãtre realizarea unei ºcoli prietenoase, identificaþi trei–cinci activitãþi care ar putea sã contribuie la atingerea acestei finalitãþi: ……………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… Activitãþi pentru o ºcoalã mai prietenoasã. Pornind de la aceeaºi premisã, echipele ºcolilor care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” au desfãºurat atât activitãþi generale pre- vãzute în program, cât ºi activitãþi specifice pe care le-au ales în funcþie de particularitãþile locale. ªcoala nr. 9 Brãila: înfrumuseþarea claselor ºi a holului ºcolii prin picturã ºi desen, schimbarea sistemului de afiºaj ºi per- sonalizarea claselor; seminarii de dezbatere a unor teme din domeniul „ºcoalã ºi comunitate”; editarea buletinului informativ al ºcolii cu apariþie lunarã ºi a pliantului ºcolii editat în englezã, românã ºi romani; campanie de curãþenie cu concursuri între clase ºi înfiinþarea grupului; ECO al elevilor din ºcoalã. ªcoala Lilieci: elaborarea unor strategii ale ºcolii pentru realizarea unei ºcoli prietenoase; pictarea ºcolii ºi a grãdiniþei ºi realizarea unor panouri informative; > > > ªcoala prietenoasã 35 Acþiuni pregãtitoare — Constituirea echipei de lucru, asigurarea resurselor Acþiuni specifice — Redactarea materialelor, editarea Buletinului informativ, distribuirea Bule- tinului informativ Participanþi — Echipa de lucru responsabilã cu Buletinul informativ Resurse umane — 20 elevi din Consiliul elevilor, 4 profesori ai ºcolii Resurse materiale ºi financiare — Calculator ºi imprimantã (alocate prin Program), consu- mabile (donaþii ale pãrinþilor) Parteneri — Pãrinþi ai elevilor Rezultate — Nivel de informare sporit, interes crescut pentru ºcoalã ºi activitãþile sale, respec- tul elevilor pentru ºcoala lor ªcoala Vidra — Planul unei activitãþi Activitatea — Calculatorul în viaþa cotidianã Locul de desfãºurare — ªcoala Vidra Durata — O zi Obiective — Familiarizarea cu calculatorul, ameliorarea comunicãrii dintre elevi ºi profesori, sti- mularea interesului elevilor faþã de ºcoalã Acþiuni pregãtitoare — Pregãtirea secvenþei demonstrative, convocarea invitaþilor Acþiuni — Desfãºurarea activitãþii demonstrative, discuþie dirijatã, culegerea feed-back-ului de la invitaþi Participanþi — Elevi ai ºcolii, profesori de specialitate, directori de ºcoli din judeþ, reprezentan- tul Inspectoratului ºcolar judeþean Resurse umane — Profesorii de specialitate Resurse materiale ºi financiare — Dotarea informaticã, consumabile Rezultate — Abilitãþi specifice la nivelul elevilor, respectul elevilor pentru ºcoala lor, comunica- rea deschisã între profesori ºi elevi, prestigiul ºcolii în cadrul judeþului
  • 36. activitãþi de înfrumuseþare a ºcolii cu participarea elevilor ºi a pãrinþilor; întâlniri cu fiecare pãrinte ºi invitarea la activitãþi distractive cu elevii; dotarea bibliotecii cu cãrþi obþinute din donaþii; editarea unui buletin informativ ºi a pliantului de prezentare a ºcolii. ªcoala Sinteºti: implicarea elevilor în viaþa ºcolii, activarea Consiliului elevilor, stabilirea de responsabilitãþi în cadrul clasei ºi al ºcolii; sondaje în rândul elevilor cu privire la transformarea ºcolii într-o ºcoalã prietenoasã ºi culegerea fe- ed-back-urilor de la parteneri; reparaþii, renovare, amenajarea parcului din curtea ºcolii; realizarea unor picturi pe pereþi ºi geamuri, personalizarea sãlilor de clasã, panouri de informare pe arii curriculare ºi extracurriculare, popularizarea lucrãrilor elevilor, prezentarea ºcolii ºi comunitãþii; editarea Buletinului informativ lunar, a revistei semestriale, a pliantelor; activitãþi demonstrative pentru diseminarea experienþei acumulate în timpul seminariilor desfãºurate prin program; elaborarea unor noi proiecte ºi atragerea unor resurse suplimentare. ªcoala Vidra: schimbarea decoraþiunilor din interior (holuri ºi sãli de clasã); realizarea unui colþ etnografic ºi a unor panouri cu imagini din Europa; organizarea unor activitãþi pe clase (ºezãtori, grup vocal, jocuri româneºti). Referitor la selecþia activitãþilor care trebuie incluse în proiecte, un criteriu foarte important îl repre- zintã impactul pe care aceste acþiuni îl pot avea din perspectiva procesului de realizare a unei ºcoli priete- noase. > > > Capitolul 2 36
  • 37. ( Exerciþiu ) Cu puþin înainte aþi menþionat câteva activitãþi care ar putea contribui la transformarea ºcolii dumneavoas- trã într-o ºcoalã prietenoasã. Rememorând caracteristicile unei astfel de ºcoli ºi particularitãþile ºcolii în care vã desfãºuraþi activitatea, specificaþi impactul pe care ar putea sã-l genereze activitãþile pe care le-aþi ales: ……………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… Impactul activitãþilor Experienþa colegilor noºtri demonstreazã cã ºcolile participante la program au ales activitãþi care au generat consecinþe semnificative asupra elevilor, profesorilor, partenerilor din comunitate. „Elevii au fost încântaþi de schimbarea ambientului; au acceptat-o cu plãcere; s-au implicat în acþiuni; au înþeles cã în acest fel ºcoala va deveni prietenoasã pentru ei. Cu toate cã la început pãrinþii au privit cu neîncredere schimbarea, au înþeles treptat importanþa ei ºi chiar au sprijinit activitãþile desfãºurate pentru realizarea unui mediu mai prietenos. La nivelul grupului care a participat la program s-au realizat schimbãri importante: o nouã abordare asupra ºcolii ºi asupra educaþiei ºcolare; o nouã viziune asupra relaþiilor inter-cla- se, inter-ºcoli, intra-comunitate; înþelegerea faptului cã rolul fiecãruia într-o echipã de lucru este decisiv în finalizarea obiectivelor.“ (ªcoala nr. 9 Brãila) „La nivelul echipei care a participat la program s-a înregistrat: reaºezarea, reorganizarea a tot ceea ce ºtiam pânã acum; cunoaºterea unor modalitãþi variate diferite de modul tradiþional de abordare a activitãþi- lor; exersarea proiectãrii ºi a implementãrii de proiecte; dorinþa de a continua ºi aprofunda cele învãþate în cursul acþiunilor orientate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase. Asupra copiilor acþiunile îndreptate cãtre ame- liorarea mediului ºcolar au avut ca efect schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã ºi implicarea în decizii ºi organizare de activitãþi. Acþiunile desfãºurate au condus de asemenea la: creºterea prestigiului ºcolii, creºterea încre- derii comunitãþii faþã de ºcoalã; atragerea unor resurse materiale ºi financiare.“ (ªcoala Lilieci) „Asupra grupului care a participat la program implicarea în acþiunile ºcolii prietenoase a avut ca efec- te: instalarea unei stãri de bine ºi confort, creºterea încrederii în forþe proprii, schimbarea atitudinii în relaþi- ile cu copiii, deschidere spre noi metode de lucru cu elevii, formarea ºi consolidarea unei echipe a ºcolii. Asupra elevilor aceste acþiuni au avut drept consecinþã: schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã, responsabiliza- rea, implicarea, participarea la viaþa ºcolii. Asupra partenerilor din comunitate (în mod particular asupra pã- rinþilor) acþiunile desfãºurate au determinat: schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã, acordarea unui sprijin în ac- tivitate, îmbunãtãþirea comunicãrii ºi a relaþiilor.“ (ªcoala Sinteºti) „Atât propriile activitãþi orientate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase, cât ºi activitãþile desfãºurate de cãtre colegii din celelalte ºcoli ne-au ajutat sã ne asumãm: o nouã perspectivã asupra educaþiei ºi asupra ºcolilor prietenoase; importanþa muncii în echipã; proiectarea unor activitãþi care sã implice elevii în crearea unui mediu ºcolar prietenos; diversificarea ºi multiplicarea acþiunilor îndreptate cãtre crearea unor ºcoli prie- tenoase.“ (ªcoala Vidra) Succesul repurtat de colegii noºtri în efortul lor de a construi ºcoli mai prietenoase s-a datorat — în- tre altele — felului în care au ºtiut sã aleagã activitãþi semnificative ºi faptului cã au respectat douã cerinþe care conferã calitate proiectelor operaþionale: coerenþa ºi continuitatea. Coerenþa proiectului. Calitatea unui proiect operaþional, ca ºi succesul implementãrii sale, depinde în mod direct de logica, claritatea, realismul cu care este definit fiecare dintre elemente ºi de rigurozitatea cu care sunt stabilite conexiunile în cadrul proiectului. > > > ªcoala prietenoasã 37 ªcoala nr. 9 Brãila — Schiþã de proiect Proiectul — Ziua taþilor Locaþie — Brãila Durata — 4 sãptãmâni Obiective — Implicarea pãrinþilor în activitãþile ºcolii; îmbunãtãþirea relaþiilor dintre copii ºi pãrinþi Activitãþi — Stabilirea datei ºi editarea materialelor informative; distribuirea materialelor infor- mative; achiziþionarea materialelor necesare; desfãºurarea acþiunilor (concursuri sportive între echi- pe formate din pãrinþi ºi elevi, concursuri pe teme gastronomice, minispectacol dedicat taþilor, premierea câºtigãtorilor la concursuri)
  • 38. Resurse umane — Cadre didactice, elevi Resurse materiale ºi financiare — Sponsorizãri obþinute de la partenerii din comunitate, do- tarea obþinutã prin program Parteneri — Primãria oraºului, pãrinþi ai elevilor, Liceul cu program sportiv, Alianþa pentru Uni- tatea Romilor din Brãila Rezultate — Interesul pãrinþilor pentru activitãþile ºcolii, apropierea pãrinþilor de ºcoalã, comuni- care mai bunã între pãrinþi ºi copii Evaluare – Feed-back-ul obþinut de la participanþi, chestionare aplicate pãrinþilor ºi copiilor ªcoala Lilieci — Schiþã de proiect Proiectul — Grãdina de liliac Locaþia — Lilieci Durata — 5 sãptãmâni Obiective — Înfrumuseþarea spaþiului de lângã ºcoalã Activitãþi — Stabilirea datei ºi popularizarea acþiunii; asigurarea materialelor necesare; procura- rea puieþilor; stabilirea echipelor de lucru; pregãtirea terenului; plantarea arbuºtilor Resurse umane — Cadre didactice, elevi Resurse materiale ºi financiare — Sponsorizãri obþinute de la firmele din sat, unelte din do- tarea ºcolii ºi / sau aparþinând partenerilor, lucrãri de specialitate din biblioteca ºcolii Parteneri — Pãrinþii, primãria, firme din localitate Rezultate — Grãdina de liliac din vecinãtatea ºcolii Evaluare — Chestionar pentru participanþi, sondaj în comunitate ªcoala Sinteºti — Schiþã de proiect Proiectul — Parcul ºcolii Locaþia — Sinteºti Durata — 6 sãptãmâni Obiective — Crearea unui spaþiu de studiu ºi recreere în curtea ºcolii Activitãþi — Stabilirea datei, partenerilor, resurselor necesare; informarea partenerilor din co- munitate; stabilirea grupurilor de lucru; procurarea resurselor financiare ºi materiale; elaborarea schiþei parcului; defriºarea locului; amenajarea spaþiilor verzi; construirea ºi instalarea mobilierului specific Resurse umane — Cadre didactice, elevi Resurse materiale ºi financiare — Fonduri alocate de primãrie, sponsorizãri obþinute de la firme din comunitate, donaþii de seminþe ºi rãsaduri, unelte din dotarea ºcolii, unelte aparþinând familiilor elevilor Parteneri — Pãrinþi, autoritatea localã, firme din localitate Rezultate — Parc amenajat în curtea ºcolii Evaluare — Discuþii cu participanþii, chestionare aplicate partenerilor, feed-back din comunitate. ªcoala Vidra — Schiþã de proiect Proiectul — Reamenajarea curþii ºcolii Locaþia — Vidra Durata — 5 sãptãmâni Obiective — Transformarea curþii ºcolii într-un ambient igienic ºi prietenos Activitãþi — Stabilirea termenelor, resurselor ºi responsabilitãþilor; prezentarea proiectului într-o întâlnire cu reprezentanþii primãriei; dezbaterea proiectului în ºedinþele cu pãrinþii; obþinerea resur- selor necesare; pregãtirea terenului, plantarea arbuºtilor ºi florilor în spaþiul din faþa ºcolii, reface- rea aleilor dintre clãdirea ºcolii ºi dependinþe. Resurse umane — Cadre didactice ºi elevi Resurse materiale ºi financiare — Fonduri alocate de primãrie; donaþii de rãsaduri, semin- þe, arbuºti; unelte din dotarea ºcolii ºi a partenerilor din comunitate Parteneri — Primãria, pãrinþii Rezultate — Parc cu arbuºti ºi flori în curtea ºcolii Evaluare — Liste de control, feed-back obþinut de la participanþi ºi parteneri. > > > Capitolul 2 38
  • 39. Continuitatea demersului. Pornind de la premisa cã un proiect operaþional reprezintã doar o secvenþã în cadrul procesului de realizare a unei ºcoli prietenoase, fiecare proiect trebuie sã facã o trimitere clarã la orizontul urmãtor de timp. „Pentru a încuraja toate cadrele didactice din ºcoalã sã se implice în crearea unui mediu ºcolar prie- tenos, echipa care a participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” a organizat semi- narii cu profesorii ºcolii ºi activitãþi curriculare focalizate în mod special asupra metodelor de învãþare care implicã elevii. Pornind de la dotarea de care beneficiazã ºcoala ºi de la punctele tari construite prin acþiuni- le care s-au desfãºurat deja, colectivul îºi propune: editarea revistei ºcolii, editarea buletinului informativ, rea- lizarea unor materiale pentru activitãþile din ºcoalã; realizarea unor proiecte manageriale ºi de parteneriat în care sã fie aplicate cunoºtinþele însuºite pe parcursul Programului; realizarea unor activitãþi care sã concretize- ze noua viziune asupra educaþiei ºi ºcolii.“ (ªcoala nr. 9 Brãila) „Pentru a continua demersurile îndreptate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase, echipa ºcolii îºi pro- pune: elaborarea unor mini-proiecte la nivel de ºcoalã ºi de comisie metodicã; perfecþionarea relaþiilor cu partenerii pentru educaþie; identificarea unor noi programe la care ºcoala poate sã participe; împãrtãºirea experienþelor dobândite colegilor din ºcoalã ºi din alte ºcoli. Pornind de la ideea cã un mediu prietenos pen- tru elevii ºcolii presupune o bunã comunicare, echipa ºcolii îºi propune sã continue informarea comunitãþii ºi a pãrinþilor prin Buletinul informativ ºi încurajarea editãrii unei reviste a comunei.“ (ªcoala Lilieci) „Constatând beneficiile pe care le-au adus lucrul în echipã, proiectele de schimbare ºi desfãºurarea unor acþiuni pentru crearea unei ºcoli prietenoase, echipa care a participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” a elaborat un proiect adresat spre aprobare Comitetului Naþional Român Pentru Drepturile Copilului, care rãspunde de Programul de îmbunãtãþire a calitãþii vieþii copiilor din mediul rural, fi- nanþat de Banca Mondialã ºi de UNICEF. Pentru perioada urmãtoare echipa îºi propune distribuirea Buleti- nelor informative editate de ºcoalã în ºcolile comunei ºi ale judeþului ºi împãrtãºirea experienþei dobândite celorlalte cadre didactice din ºcoalã ºi din ºcolile învecinate.“ (ªcoala Sinteºti) „În sensul dezvoltãrii strategiei de creare a unor ºcoli prietenoase, echipa ºcolii din Vidra se va orien- ta cãtre: reabilitarea spaþiului verde, extinderea picturilor murale, implicarea tuturor competenþelor ºcolii în asigurarea unui mediu ºcolar prietenos; atragerea realã a comunitãþii (în special pãrinþii ºi autoritãþile locale) ca participanþi activi în proiectele ºcolii; diseminarea informaþiilor cãtre toate ºcolile de pe raza comunei.” (ªcoala Vidra) > > > ªcoala prietenoasã 39
  • 40. ( Exerciþiu ) În cadrul uneia dintre activitãþile de formare continuã la care participaþi în ºcoalã, organizaþi o secvenþã cen- tratã pe „continuitatea proiectelor elaborate în cadrul ºcolii noastre”. Secvenþa astfel orientatã trebuie sã conducã la concluzii concrete asupra modului în care trebuie sã continuaþi proiectele pe care le implemen- teazã ºcoala dumneavoastrã.“ ……………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… Din perspectiva continuitãþii, fiecare proiect operaþional pe care îl elaboraþi trebuie sã facã referiri ex- plicite la diverse modalitãþi prin care poate fi asiguratã continuitatea (dupã caz): valorificarea rezultatelor ºi a punctelor tari care au fost construite, multiplicarea impactului, diseminarea unor exemple de bune prac- tici, asigurarea durabilitãþii, fructificarea parteneriatelor. Decizii pertinente. Construirea unor proiecte viabile, apte sã descrie creativ ºi realist drumul spre ºcoli prietenoase, presupune aplicarea algoritmului decizional în condiþii specifice. Pe parcursul elaborãrii proiec- telor lor, echipele de ºcoalã cuprinse în Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” au fost puse în situaþia de a adopta decizii care urmau sã genereze consecinþe asupra elevilor, profesorilor, relaþiilor cu partenerii din comunitate. Calitatea acestor decizii, care explicã impactul relevant al proiectelor ºcolilor cu- prinse în program, a fost asiguratã ºi de felul în care colegii noºtri au ºtiut sã respecte unele cerinþe gene- rale: identificarea ºi definirea clarã a problemelor cu care se confruntã, analiza problemelor din perspectiva unei ºcoli prietenoase, culegerea informaþiilor necesare, elaborarea variantelor de acþiune, analiza variante- lor identificate sub raportul consecinþelor posibile, alegerea soluþiilor optime pentru realizarea unei ºcoli prie- tenoase conform cerinþelor contextului local. Implementarea Implementarea — ca aplicare a proiectelor elaborate ºi a deciziilor adoptate — trebuie sã se caracterizeze prin fermitate ºi fidelitate. În cursul procesului de implementare, încadrarea în termenele stabilite, respec- tarea parametrilor fixaþi, fidelitatea cu care este pus în aplicare proiectul centrat pe ºcoli prietenoase depin- de într-o mãsurã semnificativã de felul în care sunt coordonate resursele umane implicate în activitãþi. > > > Capitolul 2 40 2.2.