Revista Scolii Dichiseni

1. 1
CUVÂNT ÎNAINTE
TIMPUL , MĂSURA FAPTELOR NOASTRE
Timpul trece? Sau noi trecem? E ca
atunci cand pleacă trenul din gară și spui "uite,
casele se mișcă!", dar de fapt ele stau pe loc și tu
te miști.
Cum a trecut timpul? Un alt an școlar
încheiat, o altă etapă , o altă istorie scrisă în
existența școlii noastre.
Măsurăm timpul prin intermediul
evenimentelor memorabile, celor ce s-au petrecut,
strânse în fapte, sentimente, impresii, dorințe.
Am avut din plin , din fiecare...
„Ambiția”noastră, ca să n-o denumim în
termeni manageriali „misiune”, este de a genera
o „școală altfel”, pentru a realiza dezvoltarea
copilulului încât să-i permită să se manifeste ca
subiect social activ care să răspundă schimbărilor
la care realitatea ne supune și pe care noua
generație, a tehnologiei, o dorește.
Nu este o misiune ușoară, este un
complex ce trebuie să angajeze nu numai grupul
de educatori, ci și părinții, comunitatea în
ansamblul ei.
Am declanșat acest proces de construire,
începând cu noi, dascălii, căutând în noi
resursele, dezvoltându-le, pentru a putea realiza
schimbarea, de la un învățământ uneori rutinat,
rigid, îngrădit de tipare impuse de programe,
proiecte de lecție, de ce nu de mentalități. Să
realizăm o abordare modernă a actului didactic,
să creăm situații de învățare pentru elevi , să
căutăm mijloacele adecvate, înseamnă să aducem
schimbarea în demersul didactic, dând dovadă de
originalitate, creativitate și să obținem eficiența
predării prin acele activități care să stârnească
pasiuni reale , să răspundă intereselor pragmatice
ale elevilor să poată, privind dincolo de linia
de finalizare a clasei a VIII-a , să-și descopere
calitățile , să și le dezvolte, să devină astfel un
tânăr încrezător în sine și motivat și nu
doar de automulțumire pentru profesor.

2. 2
PROIECTE
Comenius – România
În luna mai anul acesta a venit şi rândul
şcolii noastre să fie gazdă bună pentru elevii
şi profesorii şcolii partenere ale proiectului
Comenius – Five Senses, aşa că într-o frumoasă
zi de mai am plecat spre aeroportul Otopeni
pentru a ne întâmpina cei 42 de oaspeţi din
Polonia, Cehia, Turcia şi Italia. Prima zi a vizitei
a debutat cu activitatea în şcoală, oaspeţilor
le-am prezentat şcoala noastră , primindu-i
dupa bunul obicei românesc, cu pâine şi sare.
Am derulat jocuri de cunoaştere interactive
(reţeaua), am predat Cehiei eşarfa tricoloră şi
am plecat la sala Consiliului Judeţean Călăraşi
unde elevii şi-au prezentat temele (personalităţi
culturale ale ţărilor implicate) apoi s-a desfăşurat
o conferinţă de presă la care au participat
domnul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean
– Dinulescu M., domnul Daniel Ştefan, domnul
inspector Micescu K. din partea ISJ, doamna
director a şcolii Dichiseni – Chiriţă P. şi domnul
primar al comunei Dichiseni Radu I. Presa
locală a popularizat evenimentul în ziarele din
Călăraşi.
A doua zi, 6 mai, am pornit din zori
spre munte dar nu fără a face un popas în
Bucureşti, unde le-am oferit oaspeţilor dar şi
elevilor noştri participanţi la această acţiune,
o vizită La Palatul Parlamentului şi la Muzeul

3. 3
PROIECTE
Naţional “Dimitrie Gusti”. Au fost foarte plăcut
impresionaţi de cele două obiective dar şi de
aspectul capitalei noastre.
Seara au ajuns la “Popasul Craiului”, o
superbă cabană aflată în munţii Piatra Craiului,
un loc de poveste din frumoasa noastră ţară.
Zilele următoare le-am prezentat cele mai
cunoscute obiective turistice ale Văii Prahovei
: Castelul Bran, Castelul Peleş, Cetatea
Râşnov, Biserica Neagră din Braşov şi Poiana
Braşov. Seara elevii au desfăşurat activităţii
interculturale (confecţionarea de păpuşi
naţionale) jocuri sportive – fotbal, călărie,
biciclete, foc de tabără.
Ospitalitatea gazdelor noastre de la
cabană, frumuseţea locurilor, poezia apusurilor
şi răsăritelor de soare peste culmile Pietrei
Craiului, au lăsat amintiri de neuitat oaspeţilor.
Prin toate activităţile organizate sperăm că
obiectivele proiectului au fost îndeplinite,
schimburile interculturale, vizitarea atâtor locuri
frumoase interacţiunea cu oamenii frumoşi şi
calzi ai locurilor noastre au schimbat percepţia
despre ţara noastră, au demolat prejudecăţi,
noi reuşind să fim nişte mici ambasadori ai
României în ţările partenere.
Urmâtoarea etapa şi ultima a acestui
frumos proiect este vizitarea Cehiei în perioada
23-29 iunie.
Mulţumim tuturor celor ce ne-au
susţinut, încurajat şi ajutat în toate activităţile
derulate pe perioada acestei vizite.
Prof. Milea Artemiza

4. 4
PROIECTE
În contextul unei societăţi care se schimbă apărând
modificări de formă şi de fond, la nivelul tuturor
subsistemelor sale, învăţământului românesc trebuie
să i se asume o nouă perspectivă asupra funcţionării
şi evoluţiei sale. În cadrul acestei perspective,
parteneriatuleducaţionaldevineoprioritateastrategiilor
actuale, orientate către dezvoltarea educaţiei româneşti.
Cunoaşterea diferitelor aspecte ale vieţii
din mediul rural/urban, stabilirea de relaţii sincere,
acordarea de ajutor colegial, între copiii de la sat şi
cei de la oraş sunt argumente ce susţin „Caravana
Prieteniei”, proiect educaţional desfăşurat de elevii
clasei Pregătitoare - Şcoala Gimnazială Nr. 1-
Dichiseni în parteneriat cu elevii clasei I B - Şcoala
Nicolae Titulescu – Călăraşi, în perioada 11 – 15 Mai
2015.
În cadrul proiectului elevii au desfăşurat
jocuri de cunoaştere şi intercunoaştere, şi-au prezentat
animalul preferat prin desen şi au purtat discuţii despre
avantajele şi dezavantajele petrecerii timpului liber
în mediul rural / urban. Ca activitate practică, elevii
celor două şcoli partenere au vizitat o gospodărie din
satul Satnoieni, comuna Dichiseni, au făcut
cunoştinţă, elevii clasei I au adus jucării celor
din clasa Pregătitoare, au hrănit împreună
animalele şi păsările din curte, au observat grădina cu
flori şi grădina cu legume, pomii fructiferi şi serele cu
răsaduri, au servit mâncare şi prăjituri făcute în casă
şi au desfăşurat în curte jocuri cu mingea, au jucat
badminton, au sărit coarda, s-au dat în leagăn, s-au
plimbat cu maşinuţa de jucărie şi s-au urcat peste tot pe
unde au putut: în căruţă, pe maşină etc.
Certitudinea că toţi copiii au rămas cu amintiri
frumoase şi că au avut ce învăţa din acest parteneriat,
este portofoliul proiectului cu fotografii şi materiale
realizate de elevii fiecărei clase şi promisiunea că vom
repeta experienţa curând.
Mediul rural îşi păstrează reticenţa faţă
de nou sau modern din dorinţa de a conserva un
anumit modus vivendi, dar e un spaţiu care poate fi
modelat şi îndreptat spre inovaţie datorită oamenilor
care se implică şi se dedică acestei cauze. Nevoile
financiare rămân preponderente şi se simte absenţa
fondurilor în implementarea multor demersuri, mai
ales educaţionale. Cu toate acestea, satul rămâne un loc
unde mai există respect pentru profesor, iar satisfacţiile
profesionale sunt şi mai mulţumitoare când observi că
prin munca elevilor şi a ta obţii rezultate egale sau chiar
mai bune ca în mediul urban.
Copiii de la ţară îşi doresc să studieze, să aibă
meserii şi profesii, au aspiraţii, iar comunitatea, prin
şcoală şi dascăli, încearcă să îi îndrume pe calea pe care
o doresc. În continuare mediul rural oferă viitori adulţi
valoroşipentrusocietateşicareintrăîncompetiţiecucei
din mediul urban. Nu există discrepanţe sau inegalităţi.
Dimpotrivă,nivelulmotivaţieipentrustudiuemaimare
la sat datorită posibilităţilor pe care le oferă un parcurs
educaţional bun.
Prof. Ghiţă Cecilia
”CARAVANA PRIETENIEI”

5. 5
Semestrul acesta clasa a-III-a din
şcolala noastră a fost inclusă într-un proiect
POSDRU de aplicare a unui opţional de
matematică, numit: “Matematica digitală” care se
derulează pe ultimele trei luni ale anului şcolar –
aprilie, mai şi iunie.
Aplicarea opţionalului se face pe întreaga
clasă din care se selectează un grup ţintă de cinci
elevi.
Având drept competenţe generale utilizarea
unor elemente repetitive în contexte diferite,
utilizarea numerelor naturale în context familiar,
explorarea elementelor geometrice ale unor obiecte
localizate în spaţiul înconjurător, obţionalul s-a
delurat pe baza unei planificări calendaristice a
actelor la clasă. Elevii din grupul ţintă au primit
un ghid şi un caiet de activităţi în baza cărora au
lucrat atât în clasă cât şi acasă.
La sfârşitul parcurgerii acestui caiet
de activităţi, profesorul clasei întocmeşte un
portofoliu alcătuit din planificări, texte, produse
ale elevilor, fotografii din timpul activităţilor.
Activităţile sunt legate de viaţa practică,
elevii învaţă să inventarieze, măsoare, aplice în
obţinerea unor produse din diverse materiale –
beţe de chibrit, hârtie, plastilină, castane (figuri
geometrice, jucării etc.) ; efectuează exerciţii
de logică, orientare, simetrice, învaţă lucruri noi
despre plante, animale, geografie sau istorie.
Este o experienţă interesantă pe care copiii
au primit-o cu plăcere şi interes.
Profesor : Andreescu Sanda
Matematica digitală
PARTICIPAM SI CASTIGAM

6. 6
Un măr pe zi,o viaţă sănătoasă!
Sănătatea este bunul cel mai de preţ al
fiecăruia dintre noi. De aceea este important să
conştientizăm acest lucru de la o vârstă fragedă,
pentu a putea dezvolta obiceiuri care să ne menţină
organismul �������������������������������������într���������������������������������-o forma cât mai buna, pentru re-
alizarea acestui deziderat este nevoie de timp si
de informatii care ���������������������������������în�������������������������������decursul anilor să se cristal-
izeze sub forma unor principii de viaţă sănătoasă.
Concursul , Un măr pe zi,o viaţă
sănătoasă!,organizat de către Consiliul Judeţean
Călăraşi,are ca scop formarea unor abilităţi în
rândul copiilor privind normele de igienă nece-
sare unui stil de viaţă sănătos,încurajarea consu-
mului de mere proaspete,formarea unor obiceiuri
sănătoase,care să asigure un trai sănătos.
Competiţia a avut tema „Mărul –
regele fructelor” şi a constat în elaborarea unei
picturi care să sugereze tema.Din cele 40 de
lucrări expuse,desenul realizat de elevul Minea
Alexandru,coordonat de doamna profesoară
Chiriţă Petronela,a fost desemnat câştigător al pre-
miului I,premiul constând în obţinerea unei table
interactive,a unui videoproiector şi a unei hărţi
3D,material modern ce vor contribui la sporirea
atractivităţii orelor de predare-învăţare din cadrul
şcolii.
Profesor,Chiriţă Petronela
PARTICIPAM SI CASTIGAM

7. 7
În data de 1 iunie 2015,pe platoul din
fața Consiliului Județean Călărași s-a desfășurat
concursul ”Ce poți face din capace PET?”,aflat
la a II-a ediție .Acțiunea face parte din Proiectul
”Sistem integrat de management al deșeurilor
solide în județul Călărași”,cofinanțat din Fondul
European De dezvoltare Regională prin POS.
În concurs s-au înscris douăsprezece
școli care au avut la dispoziție 4 ore pentru a
realiza un mozaic din capace de pet-uri,al cărui
mesaj trebuia să susțină ideea protejării mediului
înconjurător.Școala noastră s-a înscris în concurs
cu 1 echipaj format din 10 elevi,conform
regulamentului,coordonațidedoamneleprofesoare
Chiriță Petronela și Ene Cosmina.
Echipajul școlii noastre a realizat un
mozaic din 30.000 de dopuri al cărui mesaj a
rezonat cu problemele actuale care amenință
planeta,”Stratul de ozon s-a rupt!Ne pasă de vi-
itor!”
La finalul concursului juriul,format din
reprezentanți naționali ai concursului ,ai Consi-
liului Județean și ai ISJ Călărași a avut misiunea
de a premia școlile câștigătoare.
Cei care au alcătuit echipajul școlii noas-
tre și au reușit obținerea locului I,de care sun-
tem mândri,sunt elevii:Șerban Valentin,Minea
Alexandru,Minea Georgiana,Dode
Iuliana,FuseaNicoleta,SîrbuIonuț,Radu
Ștefania,Tudor Florentina,Mitu Flo-
ECO
Ce poți face din capace PET?

8. 8
ECO
rinBarbu Mihaela.
Echipajul a fost răsplătit cu 10 biciclete,diplome
și tricouri.
Participarea a avut un impact emoțional
deosebit asupra elevilor reușind să îi motiveze și
să-i mobilizeze pentru implicări viitoare în astfel
de proiecte ce susțin ocrotirea și îngrijirea me-
diului înconjurător.
Mediul suntem noi, cei
care ne formăm ca oameni!
Profesor, Chiriță Petronela

9. 9
ECO
Echipa “Let’s Do It, Danube!”
a dat în luna mai startul competiției
“Exploratorii Dunării”, organizată cu
scopul de a promova Dunărea în rândul
elevilor prin creații care să exprime modul
în care aceștia au descoperit măreţul fluviu
și bogățiile sale.
Şcoala noastră s-a înscris în concurs
atât la secţiunea de pictură,cât şi la cea de
creaţie literară.Astfel,Dunărea a căpătat
contur fie din pensulă,fie din condei.
Elevele clasei aVIII-a:Dinu Liliana,Ivanciu
Ariana,Radu Mădălina şi Dragnea Ioana
au reuşit să concretizeze prin lucrările
elaborate,imagini captivante ale Dunării,
personaj nelipsit din poveștile locuitorilor
de pe malul fluviului, o prezență vie și
extrem de importantă în viețile lor.
Bucuria creaţiei s-a concretizat prin
obţinerea locului II,la secţiunea pictură,cu
desenulrealizatdeelevaDragneaIoana.Este
o onoare pentru noi,Şcoala Dichiseni,acest
premiu.
De asemenea,în urma implicării
noastre în acest proiect adresat judeţelor
dunărene,am beneficiat de vizita caravanei
Let’s do it,Romaina,care a constat într-un
training interactiv ,în urma căruia elevii
au învățat ce înseamnă un comportament
responsabil față de mediu și cum pot
proteja planeta şi reduce poluarea, prin
acțiuni zilnice, la îndemâna tuturor.
În cadrul caravanei, a fost proiectat filmul
documentar “Dunărea, Amazonul Europei”
în două părţi, creat de casa de producţie
ScienceVision Filmproduktion GmbH,
considerat ca fiind cel mai spectaculos
documentar despre Dunăre realizat în
ultimii ani. Documentarul urmează cursul
Dunării de la origini până la vărsare şi
descrie fauna şi flora din zonele prin care
fluviul trece, dar şi importanţa turistică
şi comercială pe care Dunărea o are în
economia Europei.
Aşadar,prin această implicare elevii
noştri învaţă pas cu pas să aibă grijă de
mediul înconjurător,pornind de la motto-
ul” Fii tu însuţi schimbarea pe care vrei să
o vezi în natură!”
Profesor, Ene Cosmina

10. 10
„Săptămâna Altfel” a însemnat o schimba-
re a ritmului cotidian de lucru, asta din perspecti-
va mea ca profesor. Am încercat, împreună cu cei-
lalţi colegi profesori, să îmbunătăţim standardele
elevilor noştri, prin activităţile desfăşurate făcân-
du-i să înţelegă cât mai bine că şcoala reprezintă
un prieten adevărat în lupta pentru formarea lor ca
cetăţeni europeni.
Debutul în săptămâna altfel a fost facut de
prichindeii din ciclul primar, prima lor activitate
intitulându-se : ���������������������������������“��������������������������������O floare pentru un zâmbet�������” �����. Co-
piii veneau însoţiţi de buchete mari şi colorate cu
flori şi le ofereau doamnelor înăţătoare, primind în
schimb un zâmbet mare, călduros.
Din dorinţa de a educa copiii în ceea ce
priveste păstrarea mediului curat, s-a propus o ac-
tivitate numită: “Curtea şcolii înverzeşte” , prin
care elevii claselor 0-IV au curăţat curtea şcolii si
împrejurimile ei, lăsând în urmă un parc curat şi
înverzit.
Printre multele activităţi de la ciclul primar se
numără şi următoarea : “Teatru pentru copii” , în
cadrul acestei activităţi elevii având parte de un
spectacol pentru copii în baza căruia să-şi poată
cultiva respectul faţă de artă.
Activitatea����������������������������������“��������������������������������În bucătărie��������������������” ������������������pare-se a fi pre-
ferata copiilor, aceştia demonstrându-şi �����������“����������abilităţi-
le” culinare la şcoală. În frunte cu bucătarii şefi,
adică doamnele învăţătoare, elevii se întrec în con-
fecţionarea formelor de gogoşi, în alegerea celei
mai gustoase creme pentru tort şi multe alte detalii
din bucătăria românească. Cu ustensilele pregătite
de acasă, micii bucătari stârnesc invidia pofticioşi-
lor, mirosurile delicioase împrăştiindu-se pe holu-
rile şcolii.
O ultimă activitate desfăşurată de elevi a
fost: “Jocuri şi sporturi de primăvară”, prin care
s-au îmbinat exerciţiile fizice cu distracţia, dar
EVENIMENTE, SARBATORI
„Să ştii mai multe, sa fii mai bun!”
6-10 Aprilie 2015

11. 11
s-au şi dezvoltat anumite pasiuni pentru lumea
sporturilor.
Şi elevii ciclului gimnazial au avut parte de
activităţi extracuriculare, toţi profesorii ���������implicân-
du-se cu diferite îndeletniciri. Una dintre activităţi
a fost: “Vizionarea unui film istoric” , în care elevii
claselor V-VIII şi-au îmbogăţit cunoştinţele in do-
meniul istoriei, asimilând informaţii cu privire la
omenirea de acum sute de ani.
Fiind nişte adevăraţi competitori, copiii
s-au arătat interesaţi de concursul: “Prieteni prin
sport” . La iniţiativa domnului profesor s-au orga-
nizat �����������������������������������������������întreceri��������������������������������������sportive, jocuri de �����������������îndemânare�������, aler-
gare în saci dar şi meciuri de fotbal, cei mai buni
fiind răsplătiţi cum se cuvine.
De data aceasta matematica nu le-a dat
bătăidecapelevilor,cii-afăcutsăpriveascăaceastă
disciplină prin ochi de arhitect prin: “Construcţii
de figuri geometrice aplicate în arhitectură”. Clasa
a-VII-a şi a-VIII-a a fost solicitată în construirea
de machete şi figuri geometrice. Prin toate acestea
elevii şi-au dezvoltat abilităţile de calcul si au pu-
tut face legătura directă între desen şi realitate.
Clasele V-VIII s-au putut bucura de un film
amuzant 3D alături de domnisoara profesoară Ene
Cosmina, prin aceasta activitate dezvoltându-si
abilităţile de comunicare şi integrare in lumea
tehnologiei.
EVENIMENTE, SARBATORI

12. 12
În acest interval de timp, numit săptămâna altfel
copiii au putut să-şi îmbogăţescă cultura generală
în materie de anatomie prin activitatea : ���������“��������Curiozi-
tăţi despre corpul uman”.
O altă activitate de bună-practică,a fost cea
oferită de personalul medical din cadrul SAJ Ca-
larasi elevii au luat contact cu intrumentele utili-
zate de catre acestia in timpul interventiilor.Li s-a
aratat si explicat dotarea masinilor de ambulanta
punandu-i pe elevi in diferite situatii ipotetice,
starnindu-le curiozitatea de a vedea cum pot fi fo-
losite echipamentele.
Dupa ce au vizitat masinile de ambulanta
echipa de asistenti medici au realizat demonstratii
cu ajutorul elevilor pentru diferite situatii in care
este necesar sa fie acaordat primul ajutor.
A fost o experienta deosebita in special
pentru elevii care deja aveau cunostiinte fiind fosti
concurenti nationali la „Sanitarii Priceputi”.
„Atelierele vesele”,proiect educaţional
desfăşurat la liceul Agricol,Sandu Aldea,a
avut ca scop descoperirea şi stimularea
potenţialului artistic,creativ prin implicarea copi-
ilor clasei a VIII-a , a celor de liceu şi a cadrelor
didactice în ateliere de creaţie menţinând vie ideea
că tradiţia adevărată e singura merinde sufletească.
Aşadar, săptămâna altfel a însemnat pentru
şcoala noastră un
punct de plecare
într-o calatorie a
cunoştinţelor, a
curiozităţilor baza-
te pe jocuri şi acti-
vităţi distractive.
Prof. de
matematică
(consilier
educativ)
Ghiţă Cătălina-
Nicoleta

13. 13
EVENIMENTE, SARBATORIEVENIMENTE, SARBATORI
,,Învăţarea e averea
Ce pururi o porţi în gând
Şi fără raza ei , puterea
Edoar un colb rămas în gând.”
Mai e un pas şi vom închide uşa clasei a
IV-a !
Mai e o oră doar şi arborii din faţa şcolii
vor foşni stins, mai bătrâni cu o adiere!
În clipa despărţirii, mirosul florilor devine
amar şi zborul viselor neliniştit.
Va trece vara şi castanele pocnind pe asfalt
vor vesti o nouă toamnă.
Clopoţelul va suna din nou, dar paşii noştri
vor trece alte praguri iar inimile noastre
vor fi strânse de emoţia unor alte începu-
turi.
Aceştia sunteţi voi!
,,Nimic din ce este bun şi valoros în viaţă
nu se obţine cu uşurinţă.”
,,Vă place să învăţaţi”
,,Concursuri…
”INVITAȚIE LA AMINTIRI”

14. 14
EVENIMENTE, SARBATORI
Din activităţile noastre…
Prof. înv. primar, Alecu Anişoara

15. 15
EVENIMENTE, SARBATORIEVENIMENTE, SARBATORI
Acest praznic este numit „praznicul din
urma praznicelor” (Slujba Utreniei Pogorârii
Duhului Sfânt) pentru că se prăznuieşte la
cincizeci de zile de la Praznicul Învierii
Mântuitorului Hristos din „tainiţele” iadului.
La acest eveniment de o importanţă
covârşitoare în iconomia mântuirii neamului
omenesc, Sfântul Duh, se pogoară în chip
de limbi de foc, peste Apostolii şi Ucenicii
Mântuitorului, aflaţi la Ierusalim. In
acel moment Apostolii şi Ucenicii
au început să vorbească în limbi
străine, precum le dădea lor Duhul
a vorbi, iar cei de faţă se mirau că
fiecare îşi auzea limba neamului din
care se născuse. Unii dintre oameni
îi acuzau pe Apostoli ca fiind „plini
de must”.
În urma celor întâmplate, Sfântul
Apostol Petru ţine o cuvântare
în urma careia 3000 de persoane
primesc a fi botezate.
La Pogorârea Sfântului Duh sau
la Cincizecime, ia fiinţă în chip
văzut, Biserica.
Această sărbătoare se
prăznuieşte de creştinii ortodocşi,
prin participarea la slujba zilei
respective, făcând prezenţa la
Liturghia praznicului, moment în
care Sfântul Duh, mângâietorul, se
coboară prefăcănd vinul în Sângele
şi pâinea în Trupul Mântuitorului
Hristos, iar cei prezenţi se împărtăşesc, fiind
sfinţiţi de Duhul Sfânt, care „pretutindenea este
şi pe toate le plineşte” şi deasemenea primesc
frunze de nuc sau de tei sfinţite pe care le pun
la icoane acasă în amintirea Pogorârii Duhului
Sfânt în chip de limbi de foc.
Prof. Vintilă Cătălin - Mihai
IMPORTANŢA SĂRBĂTORII RUSALIILOR

16. 16
MAGIA CUVINTELOR
Casa mea...
Totul a început când m-am întors acasă
după o lungă călătorie. Eram atât de bucuroasă
încât nimic nu mă putea supăra.
Ca să înţelegeţi mai bine cum arăta casa
mea, am să încerc să o descriu.
Bineînţeles, casa mea este un loc minunat, orice
casă e un loc minunat, pentru că acolo adunăm
cele mai dulci amintiri ale vieţii noastre. Casa
mea era în apă, mai bine spus sub apă.
Eram ascunşi de luciul apei ce îţi lua ochii. Apa
găzduia lumea noastră. Copacii căzuţi erau
purtaţi de valurile reci peste tot.
Nuferii pentru apă sunt podoabele
cele mai frumoase.Vecinii mei sunt gălăgioşi,
pelicanii se ceartă cu pescăruşii în timp ce
raţele îi privesc amuzate.
Lebedele graţioase dau târcoale apelor, înotând
uşor. Broaştele şi greierii cântă un cântec dulce
care-ţi încălzea inima în fiecare seară.
Malurile încărcate cu stuf şi sălciile cu
“părul” lung ce atârna în apă, acoperă lumina
soarelui şi dau un aer misterios casei mele.
După cum v-aţi dat deja seama,totul era
minunat, până când, parcă de nicăieri, în apă nu
mai erau doar flori şi peşti. Apăruseră pungi şi
cutii care nu ar fi trebuit să fie aici.
Pe zi ce trecea, apa era tot mai murdară
şi nu era nimeni care să o cureţe.
Când, de parcă nu era destul, au apărut bărcile
acelea maaari cu plasele care îmi luau toţi
prietenii. Lebedele dipăruseră, zburaseră
departe şi ele, la fel ca şi ceilalţi.
Locul în care îmi şedea inima, era acum
pustiu. Aţi avut vreodată acest sentiment? V-aţi
părăsit vreodată casa?
Curând, şi eu va trebui să plec. Dar nu
puteam părăsi acest loc.
Am continuat să aştept, aşteptam
un miracol, care nu avea să vină.
Când totul părea pierdut şi mă vedeam
nevoită să-mi părăsesc casa, vocile cristaline
ale unor copii mi-au trezit în suflet speranţă,dar
şi teamă. Nu ştiam la ce să mă aştept, ceva bun
sau ceva rău???
Trăgând cu urechea, am desluşit rolul
lor pe malul Dunării mele dragi. Erau elevii
unei şcoli aflate în preajma casei mele, care
împreună cu profesorii lor coordonatori se
mobilizaseră într-o acţiune care suna insolit,
dar impetuos: “Let’s do it, Danube!”.
Dar Danube înseamnă Dunăre oare?
Copiii au început să culeagă deşeurile
din apă. Încet-încet apa devenea mai limpede,
mai curată. Razele soarelui pătrundeau mult
mai repede şi totul era mai luminos.
Dintr-o dată, lângă mine, apăruse
doamna profesoară de limba franceză,
dumneaei îmi spuse că îi auzise , iar atunci eu
am întrebat-o dacă ştia ce înseamnă “Danube”.
- Madame professeur, qu’est-ce que
signifie le Danube?
- Le Danube signifie “Dunărea”, mi-a
răspuns dumneaei.
După ce curiozitatea mi-a dat fost satisfăcută,
eu şi doamna profesoară ne-am întors iarăşi
atenţia către copiii care de acum îmi vor avea
recunoştinţa.
Ei adunaseră sacii şi îi puseră deoparte.
Acum casa mea era din nou acel loc de
odinioară, magic şi frumos. Eram bucuroasă
că nu mai trebuie să plec, eram bucuroasă că
aceşti copii mi-au salvat casa.
Ivanciu Ariana
Şcoala Gimnazială Nr. I Dichiseni
Clasa a VIII-a

17. 17
MAGIA CUVINTELOR
Dunarea, prințesa din adâncuri
Demult, tare demult, când totul în jur părea o lume
de basm în care parcă toată natura se scufunda, aici
trăia în apele adânci Dunărea, cea mai frumoasă și
cea mai isteață prințesă.
Locul în care trăia Dunărea era atât de frumos și
magic! Nuferii albi și plutitori își etalau grația și
puritatea fără sfială. Peștii cântau la harpă un cântec
duios și curgător ca valurile în amurgul de seară.
Prințesa Dunărea cânta atât de frumos, încât și
sălciile plutitoare se aplecau să-i asculte glasul
cristalin. Frumusețea ei era neasemuită. Avea părul
buclat și azuriu curgând pe spate, obrajii trandafirii,
trupul fin și alb ca spuma laptelui.
De mii de ani în împărăția tatălui său se respecta o
lege, aceea de a nu ieși nimeni din regatul apei la
suprafață. Dunărea, fetița mică și poznașă îl întrebă
pe tatăl său:
- Tată, de ce nu putem să ne ridicăm la
suprafața apei, unde soarele este atât de cald, iar
aerul proaspăt bătut de aripile păsărilor îți mângâie
obrajii?
- Nu, fata mea, am spus nu! Ce nu înțelegi?
Nici nu știi câte pericole sunt în lumea de deasupra
apei!
- Dar tată, e atât de frumos acolo! De ce
nu…!?
Prințesa Dunărea se duse plângând în camera ei din
castel. Așa plângând și suspinând , aude un glas lin
și duios:
- Prințesă frumoasă, de ce plângi așa? Cum se
poate ca tu să fii atât de tristă?
- Ei, știi, ce s-a întâmplat? spuse prințesa
suspinând. Tatăl meu nu dă voie nimănui să iasă la
suprafața apei. Oare de ce??? E atât de frumos acolo
sus!
- Am înțeles! Eu sunt peștișorul tău protector,
și îți spun că va veni ziua când te vei ridica la
suprafața apei și vei simți aerul proaspăt.
Și iată că zilele și nopțile au trecut. Pe zi ce trecea
Dunărea se făcea şi mai frumoasă, mai bună şi mai
darnică.
Curiozitatea de a vedea răsăritul şi apusul soarelui
au făcut-o să-şi dorească şi mai mult să vadă lumea de
la suprafaţa apei.
Curând, într-o zi de primăvară când soarele trimitea
fulguieli de aur pe luciul plumburiu al apei, iată că
Dunărea se hotărî să evadeze.
Încet, încet, ieşi din curtea regatului şi printre alge,
peşti şi alte animale acvatice se ridică la suprafaţa
apei. Când ajunse, Dunărea privea cum negurile
împiedicau vederea malurilor. Încet, încet ceaţa se
rupe în pale argintii. Cerul tulburat încă de umbrele
nopţii s-a limpezit brusc când roata de foc şi-a făcut
apariţia. Atunci Dunărea a auzit freamătul vieţii din
jurul ei. Pe plaurii ce pluteau alături de ea lişiţele şi
cormoranii fredonau un cântec pe două voci sfâşâind
tăcerea zorilor. Totul în jur era uimitor. Dunărea
rămase mută de uimire, niciodată nu-şi imaginase că
va descoperi o asemenea lume.
Cutreieră zile şi nopţi prin câmpii şi păduri, prin munţi
cu poale de smarald, până când obosi şi se aşeză la
umbra unui copac. Soarele asfinţea.
Încet, încet, se desfac şi se aştern pe văi perdele de
umbră. E noapte. O noapte caldă, adâncă şi liniştită. În
bătaia lunii, toate animalele şi plantele au înfăţişarea
fantastică a lucrurilor văzute în vis. Dunărea cu
faţa albă ca spuma laptelui, a adormit lângă copac.
Luceafărul de seară îi lumina calea şi locul unde
dormeaatâtdefrumos.Seapropiedimineaţa.Dunărea
se trezi şi îşi continuă drumul peste mări şi ţări.
Soarele răsare încet după dealuri. Se luminează de
ziuă. Copacii sparg perdelele de ceaţă.
Dunărea porneşte tot înainte. În sufletul ei mic parcă
este înghesuită toată lumea. Şi aşa cât a mers ea, a
ajuns în împărăţia Munţilor Pădurea Neagră. Crestele
munţilor păreau aprinse, totul era ca într-o lume de
basm. Dunărea se apropie şi închise ochii. Parcă
cineva o chemă. Oare visează? Soarele împrăştia raze
tot mai fierbinţi, iar aerul cald te moleşea. Dintr-odată
se auzi o voce puternică:
- Dunăre, frumoasă Dunăre, cu ochii precum
murele,părul buclat şi azuriu şi trupul fin, ce a fost cu
tine, de ai fugit din regatul de apă? Pentru asta vei
fi pedepsită deoarece ai încălcat legea supremă. De
acum înainte te vei transforma într-o apă curgătoare,
lină , cu valurile spumoase şi cu reflexii în bătaia
razelor de soare.Aşa cum am spus, aşa să fie!
Şi iată cum, pe loc Dunărea deveni o apă cristalină,
liberă şi dătătoare de viaţă.Acum va putea să cutreiere
lumea cum va vrea ea, pentru că dorul ei, acela de a fi
în preajma oamenilor s-a împlinit.
Cu mulţi ani mai târziu, avea să fie ştiut că Dunărea
izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră şi că în drumul
său lung străbate zece ţări şi patru capitale, dintre
care şi ţara noastră, întinzându-se pe cea mai mare
suprafaţă din lungimea sa la noi în ţară.
România întinde asupra Dunării puternice
braţe de fier peste valurile Dunării şi cu

18. 18
MAGIA CUVINTELOR
Emoţii de primăvară.
Acest semestru a însemnat pentru mine şi câţiva dintre colegii mei, emoţia pri-
melor concursuri importante din viaţa noastră de elev. Am participat la primele doua
etape de concursuri: “Comper” la limba română şi matematică şi am aflat cu emoţie că
m-am calificat la faza naţională la ambele materii. Azi încerc emoţiile primului concurs
pe calculator şi sper să ieşim învingători. Tot în această primăvară am fost la etapele
judeţene ale concursurilor: “Fii inteligent la matematică” şi “Evaluare în educaţie”. Am
luat un punctaj onorant dar nu am luat niciun premiu. A fost o experienţă de viaţă. Am
învăţat să-mi mai stăpânesc emoţiile, am simţit plăcerea de a concura dar şi dorinţa de
a învinge .
E frumos să fi învingător!
În şcoala noastră îmi place acest spirit de competiţie pe care doamna
învăţătoare şi ceilalţi profesori ni-l insuflă. Noi toţi, mereu suntem în competiţie şi
mereu câştigăm. Îmi place şcoala mea.
Oprişan Valentina, Clasa a-III-a

19. 19
MAGIA CUVINTELOR
Se spune că legendele aduc alinare su-
fletului uman, acestea împărtăşind o bucată
din tradiţiile, istoria, cultura fiecărui popor,
încărcate cu un strop de magie.
Încă din vremurile îndepărtate, natura schimba
evoluţia omenirii în funcţie de evoluţia sa.
Acum mulţi,mulţi ani,pe vremea bunicilor se
zvoneşte că natura a creat ceea ce va deveni
zeiţa apelor.
În împărăţia munţilor Pădurea Neagră
domnea liniştea, cerul de un albastru pur se
supunea culmilor înalte, gata să-l acapareze,
pădurea de un verde întins cânta de veselie.
În acest loc binecuvântat se năştea Dunărea,
copila firavă ca un pârâiaş. Sunetul cristalin al
apei simboliza scâncetele voioase ale copilei.
Pielea ei palidă oglindea tărâmul de sub
ape, părul ei lung şi ondulat scălda culmile
montane.
Pe zi ce trecea apele deveneau din ce în ce mai
prospere adăpostind adevărate izvoare dătă-
toare de viaţă, binecuvântând astfel pământul
Germaniei.
Popoarele alăturate au auzit de puterea
copilei,devenită zeiţa albastră a uscatului, şi
astfel au urzit un plan pentru a o răpi.
Primii care au râvnit Dunărea au fost
austriecii care au răpit-o în miez de noapte şi
au ascuns-o în turnul Donau Turn, însă Slo-
vacia, auzind aceasta, nu s-a lăsat mai prejos
dorindu-şi ca pământurile sale să fie scăldate
şi hrănite de apele cristaline ale frumoasei ze-
iţe, Dunărea. Odată capturată a fost primită cu
mare alai prin poarta Sigismund, deschizân-
du-i-se drumul presărat cu flori către castelul
Bratislavei, fortăreaţă cu acoperişul ascuţit
în stil gotic, cu ziduri medievale, umbrite de
coroanele bogate ale copacilor ce se aplecau
umil pentru a fi binecuvântaţi de valurile spu-
moase ale Dunării.Însă, orgoliul nemăsurat
al Imperiului Austro-Ungar i-a determinat
pe aceştia să îşi dorească ca noua cucerire a
Ungariei să fie frumoasa zeiţă a apei, aşa că
în zorii zilei Palatul Regal din Budapesta se
oglindea în apa limpede ca lacrima a Dunării,
soarta acesteia rămânând în mâna Imperiului.
În tot acest timp,pe meleagurile Ţărilor
Române domnea un zmeu, tată a trei fii ,în
rândul cărora surveni lupta pentru putere,
fiecare dorind să devină „Zmeul Împărat”
şi să moştenească Ţara Românească. Astfel,
într-o bună zi tatăl zmeilor iniţie nişte probe
menite să testeze curajul fiilor săi. Fu repede
dezamăgit de incompetenţa copiilor săi mai
mari,dar lucrurile nu rămaseră aşa deoarece
,într-o zi ,mezinul familiei dori să-şi
demonstreze vitejia şi capaciatea de a domni
peste pământurile româneşti. Atunci zmeul
-împărat îi propuse să meargă cale de zece ţări
şi să-i aducă ceea ce-i putea înflori împărăţia
,doar aşa va fi vrednic să-l urmeze la tron.
Zmeul cel mic plecă şi mergând din ţară în
ţară, află despre existenţa unei zeiţe a apelor
captivă în castelul din Bratislava, dătătoare
de hrană şi viaţă şi decise să o răpeas-
că şi să o aducă în Ţara Românească.
Legenda Dunării

20. 20
MAGIA CUVINTELOR
Însă, copila zburdalnică şi cu firea-i aprigă se
opuse cu înverşunare. Feciorul de zmeu nu
se lăsă cu una,cu două folosindu-şi isteţimea
îşi aminti un secret murmurat de şipotul ape-
lor montane: cum că,tatăl său, zmeul devenise
stăpânul absolut al Ţării Româneşti după ce
răpi şi posedă Marea Neagră, mama Dunării.
Astfel, îi promise Dunării albastre că dacă îl
va purta pe apele sale până în Ţara Româneas-
că o va duce să îşi cunoască mama.
Copila, măcinată de un dor adânc ac-
ceptă pactul. Zis şi făcut, străbătură împreună
câmpii asemenea smaraldului până ce ajunse
într-o vale străjuita de munţi de o parte şi de
alta ,numită Orşova. Zmeul lăsă Dunărea să îşi
odihnească valurile ostenite şi fugi în munţi
ca să-i anunţe tatalui captura. Copila privea
cu uimire crestele munţilor parcă aprinse de
văpaia soareleui în asfinţit, dând astfel um-
brelor viaţă. Munţii se cutremurară şi, deoda-
tă ,două voci asemenea unor tunete vorbiră în
cor Dunării. Erau Traian şi Decebal, străbu-
nii poporului român care-i înfăţişară copilei
planul viclean al zmeului. Unindu-şi forţele o
eliberară la Cazane, binecuvântând astfel pă-
mântul românesc cu apă dulce, hrană aleasă
şi o indisolubilă punte de legătură între vest
şi est, între apus şi răsărit, între românii de
pretutindeni.
Dunărea îşi porni călătoria de la vest la est,
binecuvântând locurile si locuitorii şi lăsând
în urmă case înşirate pe costişa prăvălită în
lumina amurgului de seară.
După o fascinantă călătorie ce dură
zile şi nopţi prin diferite zone şi terito-
rii scăldate de razele soarelui, brăzdate de lu-
mina firavă a lunii si binecuvântate cu belşug,
ajunse într-un loc pe care păsările îl numeau
rai, în care nuferii se simţeau ca în paradis,
unde sălciile se unduiau în briza uşoară a vân-
tului, era Delta , locul în care sufletul zeiţei
îşi găsea alinarea . Deodată auzi tânguielile
Mării Negre,care o chema din depărtări. Ne-
ştiind calea cea mai scurtă către sunetul duios
ce îi alina dorul,străbătu drumul cel mai scurt:
Sulina, după ce înainte rătăci prin Chilia şi Sf.
Gheorghe. Pe măsură ce se apropie de ecoul
ce rezona cu sufletul său, emoţiile se ampli-
ficau, zărindu-şi mama, Marea Neagră, o îm-
brăţişă şi îi spuse:
- Mamă, cât de dor mi-a fost de tine!
- Şi mie, draga mea copilă! Însă am avut
tot timpul certitudinea că într-o bună zi
ne vom regăsi.
- Aşa este, în plus tot timpul am purtat
în mine amintirea ta, a tatei, a lui Dum-
nezeu. Toţi sunteţi în sufletul meu. Ce
minune! Parcă tot Universul este în-
ghesuit în mine, între valurile mele pe
acest sfânt tărâm românesc!!
Elev:Radu Mădălina
Clasa a VIII-a
Şcoala Gimnazială Nr.1
Dichiseni,judeţul Călăraşi

21. 21
MAGIA CUVINTELOR
Ne-ați călăuzit primii pași prin noua viață, cea de școlar. Eram speriați, eram
timizi și nu ne găseam locul în acea lume a bastonașelor, a primelor litere și cifre. Cu
răbdare, căldură și pricepere ne-ați îndrumat pe calea școlii, drum care la început ni
s-a părut anevoios. În timp, ne-ați învățat că panta cunoașterii nu este abruptă, că ur-
când pas cu pas nimic nu pare greu.
Ne-ați fost ca o mamă, o a doua mamă v-am iubit, şi v-am respectat. Îmi amintesc
de ziua în care mama a venit la școală să vă întrebe ce este de făcut pentru ca eu să îmi
modific scrisul, să fac literele mai rotunde, mai mari, mai ordonate. Ați zâmbit cald, așa
cum doar dumneavoastră știți să o faceți și i-ați spus mamei că este mult mai impor-
tant faptul că știu ce scriu, decât să știu să desenez litere caligrafic. Erați mulțumită de
mine!
Acum se apropie clipa în care ne vom lua rămas bun, clipa în care noi vom termina
clasa a patra, iar dumneavoastră veți merge la drum ținând de mânuțe o altă generație
de boboci. Îi veți îndruma și pe ei pas cu pas, le veți cânta și lor cu vocea aceea
melodioasă, le veți spune povești și îi veți certa părintește atunci când vor greși. Vă vor
iubi și ei așa cum vă iubim și noi, veți lăcrima și pentru ei așa cum lăcrimați acum pen-
tru noi, știind că ne vom vedea tot mai rar.
Doamnă învățătoare, cu lacrimi în ochi vă spunem astăzi că nu vă vom uita! Prom-
item să ne purtăm în viață așa cum ne-ați învățat! Promitem să învățăm la fel de bine
ca și până acum!
Elev, Enache Georgiana
Cls. a-IV-a
LA REVEDERE CLASA A-IV-A
După ce am aşteptat cu multă nerăbdare ,o vară întreagă, să fiu şi eu şcolăriţă, să
merg şi eu odată la şcoală,îmi amintesc cu nostalgie cum a decurs prima zi de şcoală
din clasa întâi.
Rămas bun, doamnă învăţătoare!

22. 22
MAGIA CUVINTELOR
Apoi ,când am început să scriem ,toţi ţineam stângaci ,nepricepuţi, creionul pe foaia
de hârtie. Doamna învăţătoare ne ajuta ,ducându-ne mânuţa pentru a scrie cel mai de
preţ cuvânt,,MAMA!”Abecedarul îmi zâmbea în fiecare zi pe bancă.In fiecare an de
şcoală pe care l-am parcurs până acum am învăţat lucruri foarte interesante de la do-
amna învăţătoare.
,,Am urmat-o ca pe-o zână bună
Răsărind din cartea cu poveşti.
Datorită ei sunt înţeleaptă,
Ştiu acum să scriu şi să citesc.
Am învăţat alfabetul,adunarea ,scăderea,tabla înmulţirii şi a împărţirii şi multe alte
lucruri pe care nu le mai pot enumera..De multe ori am plâns pentru o notă rea şi
m-am bucurat pentru o notele bune.Am făcut împreună cu doamna învăţătoare multe
activităţi frumoase. Serbările,organizate cu diferite prilejuri au fost deosebite. Orice
lucru nou învăţat în clasele primare a avut farmecul său. Doamna noastră învăţătoare
ne-a făcut ,,să iubim cartea,şi să înţelegem că cel care iubeşte învăţătura are parte
numai de bucurii.Am învăţat multe lucruri care vor rămâne adânc întipărite în sufletul
nostru şi ne vor fi de folos mai târziu.
Acum îmi este foarte greu să mă despart de doamna învăţătoare.Ştiu că în clasa
a cincea vom avea mai mulţi profesori .Vom avea din nou nevoie de o perioadă de
cunoaştere, de adaptare. Anii care au trecut au fost minunaţi şi nu voi înceta să-mi
amintesc cu drag de ei şi de buna şi iubita mea învăţătoare.
,,Peste ani,când voi fi mare
Draga mea învăţătoare
Eu ,în suflet voi păstra
Caldă ,amintirea ta.
Elev, URSACHE ANDREEA
Cls. A-IV-A

23. 23
CURIOZITATI
Religie Adepți
Creștinism 2.1 miliarde
Islam 1.5 miliarde
Secularism/agnosticism/ateism 1.1 miliarde
Hinduism 900 milioane
Budism 394 milioane
Religii tradiționale chineze 376 milioane
Animism 300 milioane
Religii și tradiții africane (+
diaspora)
100 milioane
Sikhism 23 milioane
Juche 19 milioane
Spiritism 15 milioane
Iudaism 14 milioane
Credința Bahá'í 7 milioane
Jainism 4.2 milioane
Șintoism 4 milioane
Cao Dai 4 milioane
Zoroastrism 2.6 milioane
Tenrikyo 2 milioane
Neo-Paganism 1 milioane
Unitarian Universalism 800.000
Mișcarea Rastafari 600.000
Scientologie 25.000 - 55.000
RELIGII PE TERRA
Diverse simboluri religioase, incluzând (pe primul rând)
Creștin,Iudaic, Hindus, Baha'i, (pe al doilea rând) Islamic, Tribal,
Taoist, Shinto (pe al treilea rând) Buddhist, Sikhist,Hindus, Jainist,
(pe al patrulea rând)Ayyavalist, Tripla Zeiță, Crucea malteză, Pre-
creștin slavonic
Cuvântul religie vine din limba latină, fie din
re-legio (re-citire, referindu-se la repetarea
scripturilor, după Cicero) fie din (re-ligio - a lega , a
reconecta, a reface legătura cu Dumnezeu). Religia
poate fi definită ca un sistem bazat pe încercările
oamenilor de a explica universul și fenomenele
lui naturale, adesea implicând una sau mai multe
zeități sau alte forțe supranaturale, sau ca un sistem
de căutare a scopului sau înțelesului vieții. În mod
obișnuit, religiile evoluează din/către mitologie
și au drept caracteristici necesitatea credinței și
un mod specific de a gândi și a acționa pe care
credincioșii sunt îndemnați să le respecte. Religiile
creștine socotesc cuvântul "religie" ca "legătura
liberă și conștientă a omului cuDumnezeu".
Și pentru antici echivalența superstiție-religie era
valabilă: Cicero, de ex., definea superstiția ca fiind
"o vană teamă de zei" (De divinatione, I). Tot el
spunea că "cunoașterea întregii naturi ne scapă
de superstiție, ne eliberează de spaima de
moarte […]" (De finibus, I, xix, 63).

24. 24
CURIOZITATI
Lucrețiu spunea despre religie: "Ignoranța și frica,
iată fundamentele oricărei religii (Lucrețiu, Bunul
Simț, x). Opinia lui va fi preluată mai târziu și de
baronul d'Holbach.
Și Tacit, în scrierile sale, definește adesea
ca superstiții toate cultele asiatice care se
răspândeau pe atunci în inima imperiului,
printre care și creștinismul (Tacit, Istorii, iv,
LIV, 4).Creștinii au preluat și ei această viziune
desprereligiaceluilalt,astfelcăLactanțiuspune:
"Religia este cultul adevăratului Dumnezeu,
superstiția fiind aceea a unui fals dumnezeu".
Alți creștini au fost chiar mai preciși, astfel că
Clement din Alexandria (Stromates, vii, 4) și
Origen (Contra Celsum, iii, 79) definesc religia
evreilor și ereziile creștine ca fiind și ele
superstiții. Pentru Augustin chiar și caracterele
mistice fac parte din superstiție (De doctrina
christiana, xx).
Pentru Toma d’Aquino, mai perspicace și deci
mai rezervat, căci realizează faptul că religia
și superstiția se opun pe un același teren,
superstiția este excesul de religie, superstițiosul
aducând un cult divin celui căruia nu trebuie
să-i aducă sau aducând un cult cui trebuie,
dar de maniera în care nu trebuie.Tot sfântul
Toma ne spune că există și un ghicit acceptabil
pentru creștinism, care se diferențiază de
ghicitul superstițios, prin faptul că acesta nu
apelează la demoni și că prin actul ghicirii nu
se încalcă libertatea lui Dumnezeu de a rândui
viitorul după bunul plac. El vede astfel, se
pare, "demnă de elogii", astrologia, care face
parte din această categorie virtuoasă de ghicire,
întrucât ea "se referă la lucruri naturale
care se întâmplă în mod necesar, funcție de
dispoziția aștrilor"(Summa, qu. xcv,
art. 5).. Această viziune relaxată a lui
Toma d'Aquino despre superstiție va antrena în
perioada Renașterii o acceptare a multor feluri
de superstiții, printre care și idolatria.
Adepții Reformei nu vor întârzia să numească
catolicismul superstiție. Calvin este cât se poate
de clar, declarând cultul Fecioarei Maria și a
sfinților ca fiind o superstiție (Instituția religiei
creștine, i, IV, 3). Pentru protestanți, superstiție
este orice rit care nu este cerut și aprobat
formal de Dumnezeu, adică de Scriptură.
Francis Bacon, asociază superstiția cu teologia,
atunci când definește cele 3 surse de eroare
și falsă filozofie. Pentru Spinoza "toate
religiile sunt superstiții care învață oamenii
să disprețuiască natura și rațiunea […].
Pentru Hobbes, părintele filozofiei politice
occidentale, diferența între superstiție și religie
este de ordin sociologic și politic; el explică
că "teama de o putere invizibilă imaginată pe
baza poveștilor acceptate public se numește
religie, pe când aceeași teamă dacă se datorește
unor povești despre puteri invizibile imaginate
dar care nu sunt acceptate public, se numește
superstiție."
Constantin François de Chassebœuf, conte
de Volney spunea, parcă repetând cuvintele
lui Lucrețiu: "Frica și speranța fac principiul
oricărei idei religioase." (De Volney, Ruines).
Pentru Kant declarația de credință, ritul,
ascetismul și rugăciunea sunt toate forme de
nebunie superstițioasă (Religia în limitele
simplei rațiuni, iv, 2). Pentru el orice tentativă
de a place lui Dumnezeu alta decât intenția
morală este nebunie religioasă (Religia în
limitele simplei rațiuni, iv, 2).Pentru Bergson,
superstiția este religia socializată și instituită
(Cele 2 surse ale moralei și religiei).

25. 25
CURIOZITATI

26. 26
SFATURI PENTRU PARINTI
Fii un părinte modern!
· Descoperiti impreuna Internetul! Comunicati deschis copiilor avantajele si dezavantajele
lui.
Fiti persoana care il initiaza pe copil in utilizarea calculatorului si a telefonului mobil. Copilul
trebuie sa stie ca poate discuta cu parintii despre orice subiect. Aspectele pozitive ale Inter-
netului le depasesc pe cele negative.
· Stabiliti impreuna cu copiii reguli de utilizare a calculatorului si telefonului mobil.
Obtinerea consensului determina o conduita responsabila din partea copiilor. Iata cateva as-
pecte sensibile asupra carora veti conveni de comun acord:
- tipurile de site-uri si activitatile permise in familie, precum si cele interzise;
- durata zilnica a prezentei copiilor la calculator si pe Internet;
- reguli privind datele personale (numele membrilor de familie, varsta, numarul de telefon,
fotografii, adresa, scoala la care invata copiii, locul dumneavoastra de munca, detalii privind
cartile de credit etc.);
- programele instalate pentru a evita virusarea sau pierderea datelor de pe calculator;
- comportamentul adoptat fata de persoanele necunoscute din mediul virtual (chat, email, SMS
etc.).
· Nu restrictionati excesiv si fara justificare accesul la calculator si la Internet!
Copilul va fi tentat sa ascunda celor din familie preocuparile legate de Internet.
· Asezati calculatorul in camera cea mai accesibila.
De exemplu, in camera de zi sau sufragerie, unde puteti urmari site-urile pe care le viziteaza
copilul. Evitati pe cat posibil sa va lasati copilul sa navigheze nesupravegheat pe Internet, in
intimitatea camerei sale.
· Discutati despre riscurile la care se pot expune daca accepta intalniri cu persoane necu-
noscute cu care au comunicat prin email, chat sau telefonul mobil.
Nu acceptati niciodata sa fie singuri la intalnire. Datele privind identitatea persoanelor necu-
noscute (nume, sex, varsta etc.) sunt deseori false, in scopul de a patrunde mai usor intr-un
grup de copii sau tineri.
· Asigurati-va de faptul ca stiti parolele de acces la e-mail-ul copilului dumneavoastra sau
paginile web personalizate.
Astfel puteti descoperi din timp daca persoane rau intentionate incearca sa intre in contact
cu el. In cazul adolescentilor, va recomandam sa procedati cu atentie, ei putand oricand sa
schimbe aceste parole sau sa-si creeze noi adrese de email. Nedivulgarea parolei trebuie con-

27. 27
SFATURI PENTRU PARINTI
siderata un act de responsabilitate din partea adolescentului, menit sa asigure acestuia un anu-
mit grad de autonomie. Nu uitati insa sa le reamintiti ca exista riscuri la care se pot expune si
ca, in orice situatie dificila se vor gasi, veti fi gata sa-i ajutati.
· Incercati sa aflati mai multe despre „prietenii online” ai copiilor, asa cum doriti sa-i stiti
si pe cei din lumea reala.
Incurajati-i pe copii sa va povesteasca despre acesti prieteni, unde i-au intalnit, ce discuta etc.
Inchiderea brusca a calculatorului sau schimbarea rapida a ferestrelor pe monitor pot fi semne
ca ei comunica cu persoane cu care nu ar trebui.
·
· Amintiti-le copiilor ca nu tot ceea ce citesc sau vad pe Internet este adevarat.
Le puteti propune si alte surse (carti, reviste de specialitate) si incurajati-i sa-si creeze propria
opinie cu privire la ceea ce este adevarat sau fals. Astazi, crearea unei pagini web sau postarea
de informatii sunt operatiuni simple, la indemana multor persoane (inclusiv copiii). In acest
mod, o mare parte din informatii sunt neverificate, existand riscul de a fi eronate. Fotografiile
si filmele pot fi modificate pe calculator cu usurinta, prin intermediul unor soft-uri performan-
te, si pot infatisa situatii nereale.
· Impartasiti din experienta dumneavoastra si altor parinti.
Ingrijorarile cu care va confruntati ar putea gasi o rezolvare prin solutiile pe care alti parinti
deja le aplica. Participati la sesiunile de informare organizate in scoli.
Sursa: http://www.sigur.info/siguranta-online/copii-pe-internet/sfaturi-utile-pentru-parinti.html

28. 28
CUM SE SCRIE CORECT
Dragi elevi,întrucât adesea vă aud vorbind pe coridor,în curtea școlii,prin clase,adesea
agramat,consider de cuviință să vă reamintesc câteva reguli elementare de pronunție și exprimare
corectă!
Vorbițti,scrieți românește întrucât sunteți Români!