Pepiniera Pietroasa, înființată în 1893, a jucat un rol crucial în revigorarea viticulturii românești și a dezvoltat colecții valoroase de soiuri de viță de vie. Stațiunea viticolă și oenologică Pietroasa, fondată în 1924, a fost dedicată cercetării viticulturii, iar vinurile produse aici, precum Tămâioasa românească și Riesling italian, au câștigat multiple premii internaționale. Centrul viticol se află în Dealul Mare, beneficiind de condiții climatice favorabile pentru cultivarea viței de vie.

1. Vinul de PietroaseleVinul de Pietroasele
Elevi:Elevi:
Tudor Mihaela GabrielaTudor Mihaela Gabriela
Gherbăluţă TatianaGherbăluţă Tatiana
Scîntee IonuţScîntee Ionuţ
Neagu Cosmin MihăiţăNeagu Cosmin Mihăiţă
Colegiul Economic Buzău
2013 - 2014
Profesor Coordonator:
Poştovei Cătălina
Clasa a XII a D
OLE- Opportunities for Learning
Entrepreneurship
COM-13-PBL-117-BZ-ES

2. IstoricIstoric
 În anul 1893, în mijlocul podgoriei Dealu Mare, a fost înfiinţată „Pepiniera Pietroasa” cu rolul important înÎn anul 1893, în mijlocul podgoriei Dealu Mare, a fost înfiinţată „Pepiniera Pietroasa” cu rolul important în
refacerea viticulturii româneşti decimată de filoxeră şi ca „vie model şi experimentală”.refacerea viticulturii româneşti decimată de filoxeră şi ca „vie model şi experimentală”.
 Intre anii 1893 şi 1895, la Pietroasa s-a înfiinţat, pe suprafaţa de 10 ha, o colecţie de 737 soiuri de viţă de vieIntre anii 1893 şi 1895, la Pietroasa s-a înfiinţat, pe suprafaţa de 10 ha, o colecţie de 737 soiuri de viţă de vie
pentru struguri de masă şi vin, aduse de pe toate continentele, mai cu seamă din Europa.pentru struguri de masă şi vin, aduse de pe toate continentele, mai cu seamă din Europa.
 Începând din 1894 a intrat în funcţiune şcoala de altoitori din cadrul Pepinierei Pietroasa. Ca rezultat alÎncepând din 1894 a intrat în funcţiune şcoala de altoitori din cadrul Pepinierei Pietroasa. Ca rezultat al
activităţii acestei şcoli, practica altoitului s-a răspândit în localităţile din apropiere ca: Breaza, Năieni, Finţeşti,activităţii acestei şcoli, practica altoitului s-a răspândit în localităţile din apropiere ca: Breaza, Năieni, Finţeşti,
Greceanca, Pietroasa, Şarânga ş.a., instaurând o tradiţie transmisă din tată în fiu până în zilele noastre.Greceanca, Pietroasa, Şarânga ş.a., instaurând o tradiţie transmisă din tată în fiu până în zilele noastre.
 În anul 1924, a fost înfiinţată Staţiunea Viticolă şi Oenologică Pietroasa instituţie cu caracter ştiinţific şi deÎn anul 1924, a fost înfiinţată Staţiunea Viticolă şi Oenologică Pietroasa instituţie cu caracter ştiinţific şi de
propagandă, menită a întreprinde cercetări pentru rezolvarea problemelor ridicate de viticultura din zonă.propagandă, menită a întreprinde cercetări pentru rezolvarea problemelor ridicate de viticultura din zonă.
 În anul 1928, la Pietroasa s-a înfiinţat Staţiunea de avertizare a manei viţei de vie, una dintre primele din ţară,În anul 1928, la Pietroasa s-a înfiinţat Staţiunea de avertizare a manei viţei de vie, una dintre primele din ţară,
dotată cu staţie meteorologică şi cu aparatura necesarădotată cu staţie meteorologică şi cu aparatura necesară
 Succesele obţinute de unitate pe parcursul întregii sale existenţe se datorează în mare măsură, specialiştilorSuccesele obţinute de unitate pe parcursul întregii sale existenţe se datorează în mare măsură, specialiştilor
care s-au aflat la conducerea sa, precum şi cadrelor cu profil ştiinţific, tehnic, pe aportul cărora unitatea s-acare s-au aflat la conducerea sa, precum şi cadrelor cu profil ştiinţific, tehnic, pe aportul cărora unitatea s-a
sprijinit din plin.sprijinit din plin.

3. Descriere din punct de vedereDescriere din punct de vedere
geograficgeografic
 Centrul viticol Pietroasa este amplasat în centrul podgoriei Dealu Mare şi este situat din punct deCentrul viticol Pietroasa este amplasat în centrul podgoriei Dealu Mare şi este situat din punct de
vedere geografic în apropierea liniei de delimitare a subcarpaţilor de Câmpia Română, la 45005’,vedere geografic în apropierea liniei de delimitare a subcarpaţilor de Câmpia Română, la 45005’,
latitudine nordică şi 26033’ longitudine, iar din punct de vedere climatic, în apropierea izotermei anualelatitudine nordică şi 26033’ longitudine, iar din punct de vedere climatic, în apropierea izotermei anuale
de 100.de 100.
 Sediul staţiunii se găseşte în partea de vest a comunei Pietroasele, la o altitudine de 200 m, iarSediul staţiunii se găseşte în partea de vest a comunei Pietroasele, la o altitudine de 200 m, iar
plantaţiile sale ocupă terenuri cu condiţii foarte favorabile pentru cultura viţei de vie, caracteristiceplantaţiile sale ocupă terenuri cu condiţii foarte favorabile pentru cultura viţei de vie, caracteristice
arealului viticol.arealului viticol.
 Terenul staţiunii este aşezat în pantă, având o expoziţie predominant sudică. Altitudinea sa variază deTerenul staţiunii este aşezat în pantă, având o expoziţie predominant sudică. Altitudinea sa variază de
la 130 m la baza pantei până la 350 m la limita sa superioară.la 130 m la baza pantei până la 350 m la limita sa superioară.
 Clima centrului viticol Pietroasa are o nuanţă continental temperată, prezentând anumite particularităţiClima centrului viticol Pietroasa are o nuanţă continental temperată, prezentând anumite particularităţi
faţă de climatul general al podgoriei. Temperatura medie anuală a aerului este de 11,4°C , iar mediafaţă de climatul general al podgoriei. Temperatura medie anuală a aerului este de 11,4°C , iar media
lunară înregistrează valori negative numai în luna ianuarie (-1,9°C).lunară înregistrează valori negative numai în luna ianuarie (-1,9°C).

4. Din punct de vedereDin punct de vedere
merceologicmerceologic
TTăămmââioasa romioasa romââneascneascăă
 Ca vin dulce natural, este emblema Centrului viticol Pietroasa, medaliat deCa vin dulce natural, este emblema Centrului viticol Pietroasa, medaliat de
nenumarate ori in competitii nationale si internationale. Vinul tanar are o aromanenumarate ori in competitii nationale si internationale. Vinul tanar are o aroma
complexa si persistenta de flori de tei, flori de camp, de busuioc, de trandafir sicomplexa si persistenta de flori de tei, flori de camp, de busuioc, de trandafir si
fan proaspat cosit. Prin maturare la vas de lemn, culoarea devine aurie; apoi, infan proaspat cosit. Prin maturare la vas de lemn, culoarea devine aurie; apoi, in
ani, capata patina aurului vechi. Aroma isi schimba si ea caracterul: sugereazaani, capata patina aurului vechi. Aroma isi schimba si ea caracterul: sugereaza
mirosul de miere de albine, de stafide si migdale. Asociat cu nuci, migdale saumirosul de miere de albine, de stafide si migdale. Asociat cu nuci, migdale sau
dulciuri traditionale, vinul de Tamaioasa romaneasca da noblete meselor. Prindulciuri traditionale, vinul de Tamaioasa romaneasca da noblete meselor. Prin
buchetul aromatic, corpolenta si onctuozitate, acest vin este o bucurie abuchetul aromatic, corpolenta si onctuozitate, acest vin este o bucurie a
sufletuluisufletului

5. Busuioaca de BohotinBusuioaca de Bohotin
 Este un soi autohton ce da vinuri deosebite numai in cateva areale: Pietroasa esteEste un soi autohton ce da vinuri deosebite numai in cateva areale: Pietroasa este
unul dintre ele. Vinurile tipice se caracterizeaza prin trei insusiri de neconfundat:unul dintre ele. Vinurile tipice se caracterizeaza prin trei insusiri de neconfundat:
culoarea, aroma si gustul caracteristic. Culoarea vinului tanar este rosuculoarea, aroma si gustul caracteristic. Culoarea vinului tanar este rosu
stralucitor, catre roze, cu nuante trandafirii; dupa 1-2 ani de maturare este maistralucitor, catre roze, cu nuante trandafirii; dupa 1-2 ani de maturare este mai
pal, dar stralucitor, cu nuante ruginiu-chihlimbarii, tomnatice. Aromele suntpal, dar stralucitor, cu nuante ruginiu-chihlimbarii, tomnatice. Aromele sunt
inconfundabile, de trandafir, de busuioc, dar si de tamaie. Gustul este complex,inconfundabile, de trandafir, de busuioc, dar si de tamaie. Gustul este complex,
bine structurat. Pe langa echilibrul dulce-acrisor mai intervine senzatia tactilabine structurat. Pe langa echilibrul dulce-acrisor mai intervine senzatia tactila
specifica taninurilor, care aici se gasesc mai mult decat in alte vinuri de aceeasispecifica taninurilor, care aici se gasesc mai mult decat in alte vinuri de aceeasi
talie.talie.

6. Grasa de CotnariGrasa de Cotnari
 Acest soi este prezent in doua areale de mare favorabilitate oenoclimatica,Acest soi este prezent in doua areale de mare favorabilitate oenoclimatica,
Cotnari si Pietroasa, unde realizeaza vinuri demidulci naturale si in anii deCotnari si Pietroasa, unde realizeaza vinuri demidulci naturale si in anii de
„putregai nobil”, chiar vinuri de exceptie. La Pietroasa, acest vin si-a gasit un al„putregai nobil”, chiar vinuri de exceptie. La Pietroasa, acest vin si-a gasit un al
doilea „doilea „salassalas” cel putin la fel de valoros, ca cel de la Cotnari, unde a capatat o” cel putin la fel de valoros, ca cel de la Cotnari, unde a capatat o
faima ce ameninta sa o depaseasca pe cea din locul de obarsie. Vinul este plin, darfaima ce ameninta sa o depaseasca pe cea din locul de obarsie. Vinul este plin, dar
fin, amplu, corpolent, onctuos. Caracterul intens si fin, amplu, corpolent, onctuos. Caracterul intens si „caseul„caseul” gusto- olfactiv” gusto- olfactiv
inconfundabil sunt elemente ce-l definesc ca vin de inalta calitate. Culoareainconfundabil sunt elemente ce-l definesc ca vin de inalta calitate. Culoarea
galben- aurie sau chihlimbarie, obtinuta prin invechire, fac din vinul de Grasa ogalben- aurie sau chihlimbarie, obtinuta prin invechire, fac din vinul de Grasa o
perla a vinurilor romanesti. De foarte buna apreciere se bucura si vinul specialperla a vinurilor romanesti. De foarte buna apreciere se bucura si vinul special
dulce, de tip oxidativ, din anii de exceptie, vin care are la activ multe medalii dedulce, de tip oxidativ, din anii de exceptie, vin care are la activ multe medalii de
aur obtinute in reputate concursuri nationale sau internationale.aur obtinute in reputate concursuri nationale sau internationale.

7. RieslingRiesling IItaliantalian
 Este soiul ce da la Pietroasa vinul de rezistenta din gama celor albe seci. VinulEste soiul ce da la Pietroasa vinul de rezistenta din gama celor albe seci. Vinul
tanar are culoare alb-verzuie, caracter neutral, gust racoritor si aciditatetanar are culoare alb-verzuie, caracter neutral, gust racoritor si aciditate
agreabila, mai echilibrata decat in alte zone. Printr-o usoara maturare, vinul oferaagreabila, mai echilibrata decat in alte zone. Printr-o usoara maturare, vinul ofera
consumatorului un buchet agreabil, provocator, cu nuante minerale si trasaturiconsumatorului un buchet agreabil, provocator, cu nuante minerale si trasaturi
senzoriale ce-i sunt specifice. Extractivitatea, „senzoriale ce-i sunt specifice. Extractivitatea, „caracterul de piatracaracterul de piatra”, asigura”, asigura
Rieslingului de la Pietroasa, distinctie si sobrietate intre vinurile albe seci.Rieslingului de la Pietroasa, distinctie si sobrietate intre vinurile albe seci.

8. FeteascFeteascăă albalbăă
 Cunoscut ca soiul a carui aciditate inregistreaza cu fidelitate particularitatileCunoscut ca soiul a carui aciditate inregistreaza cu fidelitate particularitatile
ecoclimatice, acest vin are la maturitatea tehnologica de recoltare a strugurilor oecoclimatice, acest vin are la maturitatea tehnologica de recoltare a strugurilor o
aciditate care in unii ani necesita corectie. Fermentat cu grija la temperaturaaciditate care in unii ani necesita corectie. Fermentat cu grija la temperatura
scazută, vinul de Feteasca alba poate dezvolta o aroma secundara de fermentatiescazută, vinul de Feteasca alba poate dezvolta o aroma secundara de fermentatie
ce confera vinului o savoare cu totul remarcabila. Aceasta savoare, caracteristicace confera vinului o savoare cu totul remarcabila. Aceasta savoare, caracteristica
vitei de vie inflorite, cat si personalitatea etalata de finete, persistenta sivitei de vie inflorite, cat si personalitatea etalata de finete, persistenta si
armonie gustativa il propulseaza ca vin sec, cu loc bine reprezentat in gamaarmonie gustativa il propulseaza ca vin sec, cu loc bine reprezentat in gama
vinurilor seci.vinurilor seci.

9. FeteascFeteascăă regalregalăă
 Este soiul autohton cel mai cultivat la noi, datorita insusirilor de productivitate,Este soiul autohton cel mai cultivat la noi, datorita insusirilor de productivitate,
dar si calitatii vinurilor sale. Este cultivat cu bune rezultate si la Pietroasa.dar si calitatii vinurilor sale. Este cultivat cu bune rezultate si la Pietroasa.
Vinurile de aici, desi copiaza specificul zonei prin corpolenta si echilibru gustativ,Vinurile de aici, desi copiaza specificul zonei prin corpolenta si echilibru gustativ,
sunt mai lejere si placute la gust, cu aroma specifica ce le da o nota desunt mai lejere si placute la gust, cu aroma specifica ce le da o nota de
rusticitate. In primul an, cand sunt inca tinere, caracteristica le esterusticitate. In primul an, cand sunt inca tinere, caracteristica le este
prospetimea si aroma de mere varatice.prospetimea si aroma de mere varatice.

10. FeteascFeteascăă neagrneagrăă
 Soi ancestral autohton, cultivat in prezent la Pietroasa in sistem ecologic, daSoi ancestral autohton, cultivat in prezent la Pietroasa in sistem ecologic, da
vinuri puternice cu multa vigoare si personalitate. La tinerete, vinurile au culoarevinuri puternice cu multa vigoare si personalitate. La tinerete, vinurile au culoare
porfiriu intensa, parfum de violete si aroma de fructe rosii, mure si prune uscate.porfiriu intensa, parfum de violete si aroma de fructe rosii, mure si prune uscate.
Gustul este echilibrat, usor astringent, acoperit de forta vinului. Maturat laGustul este echilibrat, usor astringent, acoperit de forta vinului. Maturat la
butoi, culoarea capata nuante rubinii, aromele se complexeaza cu nuante debutoi, culoarea capata nuante rubinii, aromele se complexeaza cu nuante de
vanilie, ciocolata si cuisoare. Gustul devine mai rotund, mai catifelatvanilie, ciocolata si cuisoare. Gustul devine mai rotund, mai catifelat

11. Cabernet SauvignonCabernet Sauvignon
 La Pietroasa da vinuri unice prin culoare si personalitate gustativa. La tinerete,La Pietroasa da vinuri unice prin culoare si personalitate gustativa. La tinerete,
vinul este rosu rubiniu intens, de o robustete si rusticitate specifica, cu gustvinul este rosu rubiniu intens, de o robustete si rusticitate specifica, cu gust
taninos de struguri si ciorchini zdrobiti. Prin maturare si invechire, culoareataninos de struguri si ciorchini zdrobiti. Prin maturare si invechire, culoarea
evolueaza in rosu-granat, aroma devine mai discreta si complexa (de mirodenii),evolueaza in rosu-granat, aroma devine mai discreta si complexa (de mirodenii),
iar gustul devine echilibrat, puternic, dar dominat de extractul bogat si deiar gustul devine echilibrat, puternic, dar dominat de extractul bogat si de
continutul ridicat de taninuri.continutul ridicat de taninuri.

12. Babeasca neagraBabeasca neagra
 Soi de legenda, cultivat cu succes inca de la infiintarea „Soi de legenda, cultivat cu succes inca de la infiintarea „Viei experimentaleViei experimentale
PietroasaPietroasa”. Vinul este suplu, fructuos, aparte. La tinerete, culoarea este purpuriu-”. Vinul este suplu, fructuos, aparte. La tinerete, culoarea este purpuriu-
zmeurie cu tenta violacee, aromele sunt puternice, persistente, usorzmeurie cu tenta violacee, aromele sunt puternice, persistente, usor
condimentate, cu nuante de fructe rosii de padure. Gustul este echilibrat,condimentate, cu nuante de fructe rosii de padure. Gustul este echilibrat,
acrisor, racoritor, placut, reconfortant. Maturat, vinul capata noblete siacrisor, racoritor, placut, reconfortant. Maturat, vinul capata noblete si
personalitate. Culoarea se deschide, devine mai stralucitoare, cu nuante calde,personalitate. Culoarea se deschide, devine mai stralucitoare, cu nuante calde,
chihlimbarii. Aromele se complexeaza, devin mai imbietoare. Gustat, vinul estechihlimbarii. Aromele se complexeaza, devin mai imbietoare. Gustat, vinul este
placut, prietenos.placut, prietenos.

13. MerlotMerlot
 Este un soi predominant în gama celor pentru vinuri roşii. Vinul este sec, de
culoare roşie-rubinie, strălucitoare. Se poate consuma şi tânăr, la câteva luni
după obţinere. Se preferă însă maturarea în vase de lemn, chiar pentru o
perioadă scurtă. Astfel, vinul devine mai prietenos, cald, generos, plin, catifelat,
cu aromă complexă de fructe de pădure bine coapte

14. Sortimentele oferite:Sortimentele oferite:
Soiurile de struguri de masă:Soiurile de struguri de masă:
OtiliaOtilia
 omologat în 1987;omologat în 1987;
 soi apiren pentru struguri de masă şi pentrusoi apiren pentru struguri de masă şi pentru
industrializare (stafide, dulceaţă, compoturi)industrializare (stafide, dulceaţă, compoturi)
 coacere timpuriecoacere timpurie
Timpuriu de PietroasaTimpuriu de Pietroasa
 omologat în 1987;omologat în 1987;
 soi pentru struguri de masăsoi pentru struguri de masă
 coacere timpuriecoacere timpurie
 producţie: 17.7 to/haproducţie: 17.7 to/ha
Centenar PietroasaCentenar Pietroasa
 omologat în 1991omologat în 1991
 soi apiren pentru consum în stare proaspătă şisoi apiren pentru consum în stare proaspătă şi
pentru industrializare;pentru industrializare;
 coacere timpurie;coacere timpurie;
 capacitate mare de acumulare a zaharurilorcapacitate mare de acumulare a zaharurilor
(peste 210 g/l)(peste 210 g/l)
 producţie: 10.5 t/haproducţie: 10.5 t/ha
IstriţaIstriţa
 omologat în 1995;omologat în 1995;
 soi pentru struguri de masă cu maturaresoi pentru struguri de masă cu maturare
mijlociemijlocie
 struguri aspectoşi, boabe uniforme ca mărimestruguri aspectoşi, boabe uniforme ca mărime
şi culoareşi culoare
 producţie: 14 t/ha

15. SoiuriSoiuri şşi vinuri:i vinuri:
Soiuri:Soiuri:
 Clone de Tămâioasă româneascăClone de Tămâioasă românească
 Clone de Grasă de CotnariClone de Grasă de Cotnari
 Clona de Busuioacă de BohotinClona de Busuioacă de Bohotin
 Clona de Fetească neagrăClona de Fetească neagră
 Clona Babeasca NeagraClona Babeasca Neagra
 Soi de vin nou - creat Alb aromatSoi de vin nou - creat Alb aromat
Vinuri:Vinuri:
 Tamâioasa româneascaTamâioasa româneasca
 Busuioasca de BohotinBusuioasca de Bohotin
 Grasa de CotnariGrasa de Cotnari
 Reisling ItalianReisling Italian
 Feteasca albaFeteasca alba
 Feteasca neagraFeteasca neagra
 Feteasca regalaFeteasca regala
 Cabernet SauvignonCabernet Sauvignon
 MerlotMerlot
 Babeasca neagraBabeasca neagra

16. CONCURENCONCURENŢŢI EXISTENI EXISTENŢŢI PEI PE
PIAPIAŢĂŢĂ
 Murfatlar România, Jidvei,, Vincon, Angelli, Casa de VinuriMurfatlar România, Jidvei,, Vincon, Angelli, Casa de Vinuri
Zoreşti, Viti-Pomicola SâmbureştiZoreşti, Viti-Pomicola Sâmbureşti
Firma care realizeazFirma care realizeazăă produsul se numeprodusul se numeşştete
Bachus PietroasaBachus Pietroasa

17. Bibliografie:Bibliografie:
 www.pietroaselevechi.rowww.pietroaselevechi.ro
 Imagini :Imagini : www.google.rowww.google.ro
‘Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Această publicatie [comunicare] reflectă doar vederile autorului,
iar Comisia nu poate fi făcută responsabilă pentru utilizarea informatiei pe care o contine.’