1. |N REPUBLICA MOLDOVA
S-A S~RB~TORIT
ZIUA NA}IONAL~
A VINULUI

2. mondovin
|n miez de toamn`, mai exact
ntre 11 [i 14 octombrie,
basarabenii au s`rb`torit,
pentru a [asea oar`, Ziua
Na]ional` a Vinului. |n Republica
Moldova, decretarea unei Zile a
vinului ca s`rb`toare na]ional`
define[te, poate, cel mai bine
respectul pentru nobilul aliment
[i locul acestuia n economia
statului vecin.
Lucia P|RVU
venimentul a fost organizat n
E cadrul a dou` proiecte implemen-
tate de c`tre Breasla Vinificatorilor
Moldovei (Moldova Wine Guild), n
Echipa de jurnali[ti mpreun` cu pre[edintele Vladimir Voronin, Douglas Griffith,
director CEED Project [i Veronica Russu, director executiv Moldova Wine Guild
colaborare cu Agen]ia de Stat Moldova- vinului, prin achizi]ia de utilaje tehno- li[ti, prin traducerile cursive [i corecte
Vin. Este vorba despre proiectul „Cre[- logice, de materiale oenologice, dar [i de efectuate simultan n trei limbi: englez`,
terea Competitivit`]ii [i Dezvoltarea speciali[ti cu renume sau [colariza]i n rus` [i român`.
|ntreprinderilor” (CEED), finan]at de str`in`tate. Timpul afectat fiec`rei companii
Agen]ia Statelor Unite pentru Dezvoltare Toate acestea le-am putut vedea la vizitate a fost scurt, dar folosit cu maxim`
Interna]ional` (USAID) [i despre proiectul cinci din cele [apte companii ce fac parte eficien]`. Astfel am reu[it s` ajungem la
„Sus]inere MIEPO/MIDA”, finan]at de UE. din Moldova Wine Guild. Aceast` cinci crame importante apar]inând com-
F`când parte din delega]ia de jurnali[ti asocia]ie reune[te companiile Purcari, paniilor Lion Gri, Dionysos Mereni,
specializa]i n presa vinului, am tr`it o Bostavan, Chateau Vartely, Lion Gri, Purcari, Acorex [i Chateau Vartely. Am
experien]` pl`cut` ca observator al unive- Acorex, Dyonisos- Mereni [i DK Intertrade. avut ocazia s` degust`m [i s` discut`m
rsului vinului basarabean, al`turi de Toate au dovedit c` sunt capabile s` vinurile produse n urma retehnologiz`rii
colegii din Anglia, Cehia, Polonia [i dezvolte [i s` gestioneze planuri ambi- din fiecare cram`, am v`zut realitatea
Republica Moldova. ]ioase. Ceea ce reprezint` o garan]ie c`, prezentului [i am apreciat poten]ialul de
n scurt timp, ele vor ocupa locuri impor- viitor, mai ales n contextul n care vinul
tante n lumea vinului interna]ional. este un element vital n economia Repu-
Pelerinaj la templele vinului Organizarea agendei, de c`tre blicii Moldova.
reprezentan]ii USAID [i de c`tre doamna
basarabean Veronica Russu, director executiv al
Moldova Wine Guild, pe ntregul interval al Degustare de excep]ie n...
|n Republica Moldova, atunci când se vizitei a fost impecabil`, n ciuda faptului
vorbe[te despre vin, se vorbe[te despre c` a programul a fost condensat la carier`
tradi]ie, gust [i rafinament. Basarabia a maxim. {i aici m` refer la absolut tot:
fost dintotdeauna renumit` pentru vinurile primirea la aeroport, documenta]ia cu Societatea Lion Gri se distinge prin
sale [i pentru religiozitatea de care privire la programul de lucru, informa]iile impresionanta investi]ie, nceput` cu un
oamenii s`i dau dovad` atunci când se despre Republica Moldova, informa]iile mare curaj, cu 10 ani n urm`. Suprafa]a de
apropie de vie, cram` [i pivni]`. Poate [i despre Proiectul USAID- CEED, cele utile 1200 de ha, este cultivat` cu vi]e de vie din
din aceast` cauz`, dincolo de Prut exist` diverse, protocolul de la Re[edinta import, soiurile variate fiind selec]ionate pe
nc` destul de mul]i produc`tori care Ambasadorului S.U.A. n Republica baza cerin]elor interna]ionale. Acestei
manifest` spirit conservator atât n Moldova, protocolul de la recep]ia suprafe]e i se mai adaug` 600 ha,
tehnologie, cât [i n mentalit`]i. Pe de alt` oficial`, cu prilejul Zilei Na]ionale a arendate pe 25 de ani. Faptul c` la Lion Gri
parte, Republica Moldova de azi se Vinului, disponibilitatea persoanelor n se dore[te calitate este dovedit de prezen]a
confrunt` cu o situa]ie economic` destul caz de contactare, precum [i asigurarea speciali[tilor din Fran]a [i de cea a celor
de grea. |n acest context, sunt remar- unui translator de excep]ie n persoana autohtoni, cu specializ`ri n Italia, Africa de
cabile eforturile unora dintre companiile domni[oarei Olga Demcenco, cea care a Sud, Chile [i Fran]a, precum [i de
vitivinicole pentru a moderniza industria reu[it s` devin` liantul gruplui de jurna- tehnologia modern` [i de materiale oeno-
wine & spirit club 67

3. mondovin
culoarea corect` a anului de produc]ie,
tipicitatea de soiuri [i amprenta olfactiv`
elegant`. Vinuri echilibrate, extractive [i
cu o bun` persisten]`.
Canadienii, egala]i la Ice Wine
Dionysos – Mereni este prima com-
panie din Republica Moldova ce a ob]inut
certificatul ISO 9001:2000. Export` n 22
de ]`ri, fiind multipl` medaliat` la diferite
saloane interna]ionale. Trebuie s` spun
c` citind aceste recomand`ri naintea
vizitei, am avut a[tept`ri care nu s-au
confirmat. Ceea ce vreau s` subliniez,
este faptul c` vinurile degustate nu au
fost cele mai reprezentative. Cu excep]ia
câtorva, ele nu au convins c` apar]in unui
model modern de vinificare, fiind lipsite,
mai cu seam`, de amprenta final`,
frumoas`, de maturare a vinului. Conti-
nuarea matur`rii la butoaiele de
logice performante. Aceste elemente de a mai fost degustat, dar din produc]ia capacit`]i mari utilizate ani de-a rândul,
referin]` sunt completate de poten]ialul anului 2005. O culoare rubinie-violacee nu va duce la mbog`]irea calit`]ii vinului,
turistic considerabil al cramei amenajat`, intens`, un miros exploziv de arome lucru evident de altfel. Personal, consider
original [i frapant, ntr-o carier`. proaspete, elegante, ale fructelor ro[ii de ca se impune o investi]ie substan]ial` [i
La aceast` cram` am degustat dou` p`dure, peste care se suprapun mirodenii performant` n tehnologie, mai ales
spumante foarte reu[ite. Spumantul alb de scor]i[oar`, vanilie, fagure de albine. pentru condi]ionarea [i maturarea vinului.
brut, ob]inut dintr-un cupaj de Chardonnay Pe scurt, excelent din punct de vedere Dintre vinuri degustate, trei au fost
[i Pinot Noir, avea culoarea aurului gustativ. Un vin plin, corpolent, bogat, cu mai deosebite. Primul, un Merlotage din
galben, iar caracterul gusto-olfactiv, foarte un bun echilibru [i cu o frumoas` 2005, este un cupaj ob]inut din Merlot,
expresiv, marcat de prospe]ime, persisten]`. Ca s` nu mai vorbim despre Cabernet Sauvignon, Malbec [i Rar`
fructuozitate dar [i de o autoliz` reu[it`. superbul ca[eu datorat matur`rii la sticl`. Neagr`. Având o culoare ro[ie rubinie
Un spumant clasat de mine la categoria O re]et` de succes, pentru care nu po]i intens`, este caracterizat olfactiv de aro-
„medalie”, ceea ce mi s-a [i confirmat decât s` te nclini n fa]a celor care au ma de fructe de p`dure, peste care se
ulterior. Cert este c` este greu s` te elaborat-o cu profesionalism [i n anul suprapun amprentele soiurilor: fructuozi-
decizi s`-l deversezi n vasul de colectare. 1967, dar [i n prezent. tatea de la Merlot, caracterul viguros de la
Din p`cate, era primul, era ora 10 Ulterior, la recep]ia de la Re[edinta Cabernet Sauvignon, elegan]a [i aroma
diminea]a [i mai urmau [i altele... Ambasadorului SUA, am degustat Syrah [i tipic` de la Malbec, la care se adaug`
Al doilea, un spumant Muscat de Malbec, dou` vinuri reu[ite, definite prin caracterul ierbos de la Rara Neagr`. Dup`
culoarea aurului galben chihlimbariu, [i-a
descoperit o anume personalitate, prin
aroma intens` de muscat, de petale de
trandafir [i prin gustul pl`cut, agreabil, cu
o persisten]` mare datorit` intensit`]ii
olfactive dar [i a corpului vinului care [i-a
pus amprenta asupra produsului.
Excep]ional la degustare, s-a dovedit a
fi un Gamey Freot - Cabernet din anul
1967, luat din colec]ie. Un vin care, la 40
de ani, este un adev`rat tezaur. S-a
dezvoltat frumos [i este evident c` nc`
mai are mult de tr`it. Se remarc` prin
culoarea chihlimbarului nchis, prin
intensitate [i elegan]` olfactiv`, prin
gustul impresionant, prin consisten]a
vinului, prin glicerol [i prin catifelarea ce
predomin`. Pentru compara]ie, acela[i vin
|n vizit` la Dionisos Mereni
68 wine & spirit club

4. mondovin
având componentele foarte bine asam-
blate. Are o not` olfactiv` complex`, de
prune [i ciocolat`, o bun` culoare [i o
persisten]` care nu te las` s` l ui]i
repede.
Spuneam mai sus despre tehnologia
matur`rii vinurilor ro[ii la Purcari. M-a
frapat faptul c` am v`zut acolo [i destul
de multe butoaie uria[e cu aceast`
destina]ie. Ori, n general, n lume,
butoaiele mari nu sunt o solu]ie optim`.
Dup` perioada de s`r`cire a compo-
nentelor, ele nu [i mai aduc nici un aport
Castelul M`riei Sale, vinul de Purcari calitativ. Faptul c` sunt practice, deoare-
ce g`zduiesc o cantitate mare de vin, nu
amprenta olfactiv`, gustativ promitea mai din 2003, un vin de excep]ie. Cu nuan]e estompeaz` prejudiciile aduse calit`]ii
mult. Totu[i, este un vin sec, corect, cu de rubiniu- vi[iniu, cu o arom` de fructe vinului. De altfel, acela[i lucru se ntâm-
un extract mai sc`zut [i cu o prezen]` de p`dure, de coac`ze negre, are un gust pl` [i la baricuri. Acestea sunt folosite
frumoas` de tanin. deosebit. Este vin corpolent, cu nuan]e de circa trei cicluri, de 6, 12 [i 18 luni, dup`
Urm`toarele, un Ice Wine Riesling din piper [i cu o frumoas` tent` de stejar. care sunt scoase din rol. Investi]ia este
2005 [i un Ice Wine Riesling - Ambrozie Este interesant de [tiut, sincer, n ce a scump`, volumul de for]` de munc` e
din 2004, sunt dou` vinuri de excep]ie, fost maturat, pentru a putea face compa- mare, lucr`ri periodice de control al
având o culoare galben aurie, transpa- ra]ia cu celelalte dou` soiuri care au vinului sunt dese dar, totu[i, ele sunt
rent`, marcat` de o subtil` str`lucire. urmat. Respectiv, este vorba despre moda! Astfel, vinurile nu vor mai pleca
Sunt vinuri ob]inute din struguri botritiza]i, Ro[u de Purcari, care a câ[tigat aprecieri spre rafturi cu 5 [i 7 euro, ci cu pre]uri
cu un miros de o mare complexitate, n plus fa]` de Negru de Purcari, tocmai duble.
intensitate [i calitate. La gust, sunt vinuri prin calitatea olfactiv`. Surprinz`tor,
bogate, onctuoase, cu un bun echilibru [i pentru c` [tiam c` Negru de Purcari a fost Egali cu marile vinuri
cu mare persisten]`. |n plus, prezen]a vinul ]arilor ru[i [i este [i acum al regilor
glicerolului le catifeleaz`. Sunt vinuri care Marii Britanii. Oricum, ns`, ambele vinuri de Bourgogne
pot fi „cartea de vizit`” a societ`]ii, fiind sunt o reu[it`, de o intensitate maxim` a
n num`r de circa 5000 de sticle trebuie culorii, cu un gust foarte agreabil. Vinuri La Acorex uime[te investi]ia impresio-
s` li se acorde o mare aten]ie, servirea lor echilibrate, puternice, de lung` persis- nant` n utilaje tehnologice moderne, de
fiind obligatoriu s` se fac` n pahare ten]`, o adev`rat` carte de vizit` a ultim` or`, dar [i cea f`cut` n viticultur`
curate. Ambele se ridic` cu siguran]` la domeniului! A urmat Cahor de Purcari [i n domeniul resurselor umane. Totul se
valoarea ice wine-urilor din Canada [i este 2005, un vin ob]inut printr-o anume reflect` n vinuri care, fiind create de
de dorit s` poat` s` se realizeze n fiecare tehnologie, cu un excelent echilibru [i exper]i, au un puternic caracter de
an.
Acorex, o calitate nc` insuficient promovat`
La mas` cu ]arii ru[i
[i cu regii englezi
Cine a fost vreodat` n vizit` la
Domeniul Purcari poate confirma c` l po]i
confunda oricând cu un domeniu din
Fran]a! Cine nu a fost, trebuie s` mearg`
neap`rat. Galeriile subterane ale
pivni]elor, sala de degustare, restau-
rantul, camerele de lux pentru cazare,
lacurile pentru pescuit, terenul de tenis,
salonul de biliard – toate sunt repere ale
stilului aristocratic care marcheaz` do-
meniul.
Aici am f`cut cuno[tin]` cu mai multe
vinuri, dar patru au ie[it n eviden]`. Mai
ntâi, un Cabernet Sauvignon de Purcari,
wine & spirit club 69

5. mondovin
Chatéau Vartely, un brand cu posibilit`]i foarte mari
„terroir”. Dintre toate vinurile degustate str`in`tate [i planurile turistice n derulare |n ansamblu, a fost o degustare foarte
am re]inut trei. Pinot Gris 2005, cu o sunt repere care marcheaz` [i care vor antrenant`, vinul a dezlegat limbile [i a
culoare intens` de aur, are un miros de duce faima vinurilor produse aici. Medaliile ascu]it min]ile, sensibilizând inimile.
mare complexitate. Este mai greu de câ[tigate deja, confirm` c` multe din Jurnali[tii s-au ntrecut n comentarii,
vinificat [i este deosebit fa]` de vinurile acestei companii corespund celor grupul s-a nfr`]it [i a prins culoare. A fost
poten]ialul clasic al soiului Pinot Gris. Se mai nalte standarde mondiale. Fiind momentul efervescent de unde, cred eu,
remarc` prin gust, fiind un vin plin, gras, amplasat` n istoricul ora[ Orhei, nu de- trebuia s` nceap` vizita.
echilibrat, cu persisten]` mare. A bene- parte de biserica ridicat` de Vasile Lupu, Dintre surprizele pl`cute am re]inut
ficiat, evident, de o maturare elegant` la m` gândeam c` voievodul ar fi cu siguran]` [ase vinuri. Un Traminer 2006 C/M, cu o
baric. Chardonnay 2005 este un vin foarte mândru de aceast` nou` ctitorie. culoare galben` - aurie, str`lucitoare [i cu
reu[it, pe care, ntr-o degustare oarb`, cu
siguran]` l clasezi n zona Bourgogne
(Chablis, Beaune). Are o culoare galben`
intens`, un miros n care predomin`
aroma de unt proasp`t [i care denot` o
super vinifica]ie. Cât despre gust, este un
vin plin, gras, onctuos, cu o mare
persisten]`. La rândul s`u, [i Amaro
2003, un cupaj de Cabernet [i Merlot, s-a
ar`tat a fi bine vinificat [i maturat. Cu o
culoare ro[u – rubiniu - grena, intens`, are
un miros de o mare complexitate,
mprumutând fructuozitatea de la Merlot
[i caracterul ierbos [i s`lbatic de la
Cabernet. Este un vin digestiv, cu un bun
echilibru ntre zah`r [i alcool, extractiv. Cu
certitudine, [i merit` pre]ul de 13 euro.
La Orhei, vinuri voievodale
La Chateau Vartely, dotarea tehnologic`
de ultim` or`, folosirea produselor oeno-
logice performante, oenologul specializat n
70 wine & spirit club

6. mondovin
un miros expresiv, intens, dar rafinat, de membru plin al Guvernului de la Chi[in`u. torilor de vin n promovarea naltei calit`]i
petale de trandafir. Un vin sec, cu un bun Am v`zut acolo cum moldovenii [tiu – a vinului, pentru arta marketingului,
echilibru [i cu o lung` persisten]`. Poate mult mai bine decât noi, o recunosc cu pentru dinamismul manifestat n partici-
fi numit, f`r` rezerve un „vin – [coal`”. La regret – s` transforme n fapte sintagma parea la târgurile interna]ionale [i nu n
fel poate fi etichetat [i Pinot Noir Rose „vin – brand de ]ar`”. Nu ar fi r`u ca [i ultimul rând n domeniul exportului. Prin
2006 V Style, cu o culoarea de foi]` de oficialit`]ile noastre s` nve]e ceva din implementarea proiectelor, prin folosirea
ceap`, foarte elegant`, cu un miros fruc- lec]ia basarabean`. Pe de alt` parte, judicioas` a suportului [i asisten]ei
tuos, de fructe roze proaspete (zmeur`, remarcând c` am ntâlnit [i companii care oferite de c`tre TACIS, MEPO/MIDA [i
c`p[uni) [i cu un gust marcat de o bun` mai au de lucrat n privin]a dot`rii USAID, Moldova Wine Guild este un
persisten]`. Un vin la care „un pahar l tehnologice [i a procesului de vinifica]ie, veritabil ambasador al vinului moldo-
cere pe al doilea”. Cabernet Sauvignon trebuie totu[i s` subliniez c` ambi]ia [i venesc, contribuind hot`râtor la promo-
2005 CMR s-a remarcat printr-o culoare curajul lor sunt elemente de referin]`, varea imaginii Republicii Moldova.
ro[ie - grena, de excep]ie. Cu un miros prin care au devenit deja competitori de Experien]a tr`it` câteva zile ntre Prut
foarte puternic, complex, având un temut. {i asta pentru c` n Republica [i Nistru ne-a l`sat tuturor o amintire
caracter ierbos, dar [i de fructe ro[ii bine Moldova, de la cel mai mic produc`tor [i pl`cut`, purtând acas` amintirea tuturor
coapte, este un vin sec, viguros, puternic, pân` la cel mai nalt func]ionar public, to]i celor degustate: vinurile, spectacolul
cu extract mare [i cu o lung` persisten]`. sunt n slujba Vinului. organizat cu ocazia Zilei Na]ionale a
Pl`cut a fost [i Cabernet desert 2005, Moldova Wine Guild merit` felicit`ri Vinului, ospitalitatea gazdelor, prepara-
grena n pahar, cu un miros de o mare pentru realizarea principalului obiectiv [i tele culinare [i, nu n ultimul rând,
elegan]` [i complexitate, n care predo- anume consolidarea efortului produc`- superbele peisaje basarabene.
min` pruna uscat`. Este un vin de desert
foarte reu[it cu persisten]` prelungit` [i
c`ruia i st` bine cu cele 120 gr de zah`r
[i 16 vol% alcool. Ice Wine Muscat 2006
are culoarea chihlimbarului deschis, o
mare str`lucire [i un miros foarte bogat
de petale de trandafir. Este un vin desert
minunat, cu o persisten]` mare. Un vin
care poart` amprenta calit`]ii oenologului
care l-a creat. Este un vin de referin]`
pentru companie, la fel ca [i Ice Wine
Riesling 2005, tot un vin de desert, dar
mai lejer [i diferit de primul prin aroma
discret` de fagure de albine pe care o d`
Riesling-ul.
|n slujba Vinului!
Am numit colegii din presa specializat`
a vinului drept cei mai rafina]i observatori
din universul oenologic, persoanele cele
mai autorizate a da not` unei cariere a
vinului, n devenirea lui drept mit [i
simbol. Ori, aceast` ntâlnire s-a dovedit a
fi o ocazie n plus spre demonstrarea cali-
t`]ilor vinurilor moldave. Relatând peleri-
najul f`cut pe la amintitele temple ale
vinului din stânga Prutului, am etalat, n
mod inten]ionat, exclusiv aspectele
pozitive. Nu pentru c` nu am fi ntâlnit [i
minusuri. Nu pentru c` n Republica
Moldova nu ar fi [i produc`tori nu tocmai
corec]i. Dar, per ansamblu, n acest mic
stat vinul este atât de divinizat, ncât nu e
de mirare c` Agen]ia Agroindustrial`
Moldova – Vin are rang de minister, iar
pre[edintele ei, Valeriu Mironescu, este
Final de s`rb`toare moldoveneasc`
wine & spirit club 71