5. Sumar
6 Prezentare 247 Africa de Sud
7 Mod de utilizare 252 Turcia
a ghidului 253 Cipru
254 Israel
MARILE VINURI ALE LUMII 254 Liban
10 Fran¡a 255 India
88 Italia 255 China
190 Portugalia 256 Japonia
202 Marea Britanie 257 Canada
203 Belgia ¿i ºårile de Jos 258 Statele Unite
203 Luxemburg 265 Mexic
205 Germania 266 Brazilia
217 Republica Cehå 267 Uruguay
217 Slovacia 267 Chile
218 Elve¡ia 272 Argentina
229 Zona fostei Republici 274 Australia
Iugoslave 278 Noua Zeelandå
230 Ungaria
236 România ANEXE
238 Bulgaria 282 Mic vocabular enologic
240 Zona fostei U.R.S.S. multilingv
243 Grecia 284 Glosar
246 Africa septentrionalå 286 Indice de vinuri
6. Prezentare
Vinurile Lumii nu reflectå numai succesiunea ¿i evolu¡ia evenimentelor istorice, ci ¿i schimbårile
intervenite în gusturi, care s-au manifestat de-a lungul mileniilor. Încå de la episodul descris în
Biblie, al be¡iei lui Noe, ¿i pânå în ziua de aståzi, vinul a råmas acela¿i în esen¡a sa: este båutura
ob¡inutå din fermenta¡ia alcoolicå a strugurilor. Cu toate acestea, el s-a modificat treptat,
cåpåtând caracteristici tot mai fine ¿i elegante, ¿i ivindu-se diferen¡e în func¡ie de zonele de
produc¡ie.
În toate ¡årile în care clima permite cultivarea vi¡ei de vie se produc vinuri cu numero¿i parametri
comuni (alcool etilic, alcooluri superioare, polifenoli etc.), dar ¿i cu caracteristici organoleptice
proprii, care depind de sol, de soiul de vi¡å de vie, de climå ¿i de vinificator. Pe scurt, vinurile
diferå prin regiunea din care provin, care caracterizeazå, în special, produc¡ia enologicå a
¡årilor europene cu cea mai veche tradi¡ie vitivinicolå: Fran¡a, Italia, Spania, Portugalia, Grecia ¿i
Ungaria.
Normele riguroase ale legisla¡iei europene îi oferå consumatorului garan¡ii de calitate, dar în
acela¿i timp reprezintå o piedicå pentru producåtor, al cårui geniu creator este uneori îngrådit.
Libertatea de ac¡iune de care beneficiazå viticultorii din alte ¡åri (Statele Unite, America de Sud,
Africa de Sud, Noua Zeelandå) le-a permis acestora så atingå, cu oarecare u¿urin¡å, niveluri
înalte, dacå ¡inem cont de implicarea importantå a producåtorilor europeni pentru a ob¡ine
rezultatele calitative bine cunoscute ¿i apreciate.
Cu toate acestea, în prezent, cele douå filosofii de produc¡ie tind adesea så conveargå. Practic,
în Europa se accentueazå cerin¡a de a ac¡iona cu maximå elasticitate atât în podgorie, cât ¿i în
cramå, în timp ce în ¡årile de dincolo de ocean se manifestå tendin¡a crescândå de a cultiva vi¡a
de vie cea mai adecvatå pentru fiecare zonå viticolå, acordând, de asemenea, o aten¡ie måritå
microclimatului. Italia (care nu posedå o mare diversitate în aceastå privin¡å) este un exemplu în
acest sens.
În Europa s-a impus ¿i necesitatea de a da aten¡ie poten¡ialului oferit de soiurile din podgoriile
autohtone, fårå ca aceasta så conducå la ignorarea calitå¡ilor excep¡ionale ale celor
interna¡ionale. Atunci când va fi atins echilibrul (totdeauna instabil, dupå cum ne înva¡å Mama
Naturå) dintre cele douå filosofii de produc¡ie ¿i când vor fi exploatate în mod adecvat cele mai
moderne inova¡ii, nu ne va mai råmâne decât så urmårim, fårå întrerupere, cu o hotårâre
deplinå aspectul igienico-sanitar, atât în vie, cât ¿i în cramå, spre beneficiul consumatorului, fiind
mereu aten¡i la muta¡ia constantå ¿i continuå a preferin¡elor de gust la care trebuie så se
adapteze producåtorul sau cårora acesta, dacå are o intui¡ie genialå, va ¿ti så le vinå în
întâmpinare.
Aceste considera¡ii reies în mod direct din cartea de fa¡å, care ilustreazå diversele caracteristici
de mediu, soiurile de vi¡å de vie, tipurile de sol, de climat ¿i metodele de vinificare practicate în
diferitele ¡åri. O adevåratå minå de informa¡ii, atât pentru speciali¿ti, cât ¿i pentru cel ce se
apropie ca un profan de descoperirea unei lumi, dupå cum ne putem permite s-o numim pe drept
cuvânt, cu adevårat îmbåtåtoare!
GIUSEPPE SICHERI
6
7. Mod de utilizare a ghidului
Lucrarea începe cu prezentarea ¡årilor care de¡in suprema¡ia în produc¡ia mondialå de
vin (Fran¡a, Italia, Spania), care sunt urmate de altele, repartizate pe continente.
Fiecare ¡arå beneficiazå de o scurtå introducere generalå, care poate fi urmatå, în
func¡ie de importan¡a enologicå ¿i de complexitatea peisajului vitivinicol, de
paragrafele men¡ionate mai jos.
Culoarea de fond pentru denumirea fiecårei ¡åri, care se regåse¿te ¿i în „Cartea de
identitate" a subzonelor, le identificå pe acestea dupå cum urmeazå:
Fran¡a Italia Peninsula Ibericå
Europa Europa
septentrionalå ¿i meridionalå ¿i
centralå orientalå
America
Africa Asia septentrionalå
America
meridionalå Oceania
INDICII ISTORICE Acest paragraf ajutå la în¡elegerea rådåcinilor viticulturii
moderne ¿i ale consumului de vin, care au avut origini istorice variate în diferitele
regiuni ale Terrei.
C L I M Å ª I S O L Factorii climatici ¿i pedologici descri¿i aici condi¡ioneazå în mod
important caracteristicile ¿i calitatea produsului vi¡ei de vie.
Z O N E V I T I V I N I C O L E Sunt enumerate ¿i descrise principalele zone, subzone ¿i
districte, fiecare cu particularitå¡ile sale.
DENUMIRI Pentru a cunoa¿te mårcile care protejeazå vinurile din lume.
La pagina
P O D G O R I I Principalele varietå¡i de vi¡å cultivate în fiecare ¡arå, cu tråsåturile lor urmåtoare, iarna cu
distinctive ¿i care se reflectå în eventuala lor utilizare în soiuri mixte (cupaje). viile din Valea
Rodano, din Elve¡ia.
V I N U R I Culegere descriptivå a produc¡iei enologice, de la vinurile nobile la cele În fundal, castelul
comune: un adevårat ghid pentru cunoa¿terea ¿i degustarea vinului, detaliat pentru Aigle, care
fiecare ¡arå în parte. adåposte¿te Muzeul
Vinului din Vaud.
E T I C H E T A Este de mare importan¡å så ¿tii så cite¿ti corect informa¡iile înscrise în
diferite limbi, pe eticheta sticlei. Acest paragraf ilustreazå atât indica¡iile impuse prin
lege, cât ¿i pe cele facultative.
C A R T E D E I D E N T I T A T E Atunci când zonele, subzonele sau districtele prezintå
caracteristici deosebit de relevante sau de o particularitate unicå, acestea sunt tratate
separat, pe scheme explicative introduse într-o „Carte de Identitate”, care relateazå
specificitå¡ile fiecåreia dintre ele.
7
