Downloaded 30 times
!Ghid Vinurile Lumii
- 1.
- 3. Cunoa¿te¡i ¿i recunoa¿te¡icele mai bune zone, vinuri ¿i podgorii ale lumii VINURILE LUMII Giuseppe Sicheri
- 4. GIUSEPPE SICHERI, licen¡iatîn ªtiin¡e Biologice ¿i în ªtiin¡e Agrare, docent în Chimie viticolå ¿i enologicå. Îndepline¿te atribu¡iile de Pre¿edinte al Comisiei de Degustare ¿i Delegat O.N.A.V. al provinciei Vercelli. Este Maestru Deguståtor, somelier Onorific ¿i Director ªtiin¡ific al revistei Il sommelier. A câ¿tigat Premiul Interna¡ional O.I.V. 1989 ¿i Premiul Na¡ional Ottavi 1997. Expert în analize senzoriale, colaboreazå la diferite reviste importante de enologie; a scris numeroase volume asupra acestui subiect, printre care enumeråm: Vinul ¿i sånåtatea, Via¡a ¿i vinul, Îmbutelierea ¿i conservarea vinului, Vinul: 100 de întrebåri ¿i 100 de råspunsuri, Vocabular viticol-enologic în ¿ase limbi, Chimia fermenta¡iei, Vinul spumant, Istoria vi¡ei ¿i a vinului, Soiurile de vin cele mai råspândite în Italia, Cartea completå a vinului. ©2005, Instituto Geografico De Agostini S.p.A., Novara Traducerea ¿i adaptarea în limba românå: Pia Maria Luttman ¿i Lauren¡ia Marinca © 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides. Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Vinurile Lumii Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-46-9 663(100)
- 5. Sumar 6 Prezentare 247 Africa de Sud 7 Mod de utilizare 252 Turcia a ghidului 253 Cipru 254 Israel MARILE VINURI ALE LUMII 254 Liban 10 Fran¡a 255 India 88 Italia 255 China 190 Portugalia 256 Japonia 202 Marea Britanie 257 Canada 203 Belgia ¿i ºårile de Jos 258 Statele Unite 203 Luxemburg 265 Mexic 205 Germania 266 Brazilia 217 Republica Cehå 267 Uruguay 217 Slovacia 267 Chile 218 Elve¡ia 272 Argentina 229 Zona fostei Republici 274 Australia Iugoslave 278 Noua Zeelandå 230 Ungaria 236 România ANEXE 238 Bulgaria 282 Mic vocabular enologic 240 Zona fostei U.R.S.S. multilingv 243 Grecia 284 Glosar 246 Africa septentrionalå 286 Indice de vinuri
- 6. Prezentare Vinurile Lumii nureflectå numai succesiunea ¿i evolu¡ia evenimentelor istorice, ci ¿i schimbårile intervenite în gusturi, care s-au manifestat de-a lungul mileniilor. Încå de la episodul descris în Biblie, al be¡iei lui Noe, ¿i pânå în ziua de aståzi, vinul a råmas acela¿i în esen¡a sa: este båutura ob¡inutå din fermenta¡ia alcoolicå a strugurilor. Cu toate acestea, el s-a modificat treptat, cåpåtând caracteristici tot mai fine ¿i elegante, ¿i ivindu-se diferen¡e în func¡ie de zonele de produc¡ie. În toate ¡årile în care clima permite cultivarea vi¡ei de vie se produc vinuri cu numero¿i parametri comuni (alcool etilic, alcooluri superioare, polifenoli etc.), dar ¿i cu caracteristici organoleptice proprii, care depind de sol, de soiul de vi¡å de vie, de climå ¿i de vinificator. Pe scurt, vinurile diferå prin regiunea din care provin, care caracterizeazå, în special, produc¡ia enologicå a ¡årilor europene cu cea mai veche tradi¡ie vitivinicolå: Fran¡a, Italia, Spania, Portugalia, Grecia ¿i Ungaria. Normele riguroase ale legisla¡iei europene îi oferå consumatorului garan¡ii de calitate, dar în acela¿i timp reprezintå o piedicå pentru producåtor, al cårui geniu creator este uneori îngrådit. Libertatea de ac¡iune de care beneficiazå viticultorii din alte ¡åri (Statele Unite, America de Sud, Africa de Sud, Noua Zeelandå) le-a permis acestora så atingå, cu oarecare u¿urin¡å, niveluri înalte, dacå ¡inem cont de implicarea importantå a producåtorilor europeni pentru a ob¡ine rezultatele calitative bine cunoscute ¿i apreciate. Cu toate acestea, în prezent, cele douå filosofii de produc¡ie tind adesea så conveargå. Practic, în Europa se accentueazå cerin¡a de a ac¡iona cu maximå elasticitate atât în podgorie, cât ¿i în cramå, în timp ce în ¡årile de dincolo de ocean se manifestå tendin¡a crescândå de a cultiva vi¡a de vie cea mai adecvatå pentru fiecare zonå viticolå, acordând, de asemenea, o aten¡ie måritå microclimatului. Italia (care nu posedå o mare diversitate în aceastå privin¡å) este un exemplu în acest sens. În Europa s-a impus ¿i necesitatea de a da aten¡ie poten¡ialului oferit de soiurile din podgoriile autohtone, fårå ca aceasta så conducå la ignorarea calitå¡ilor excep¡ionale ale celor interna¡ionale. Atunci când va fi atins echilibrul (totdeauna instabil, dupå cum ne înva¡å Mama Naturå) dintre cele douå filosofii de produc¡ie ¿i când vor fi exploatate în mod adecvat cele mai moderne inova¡ii, nu ne va mai råmâne decât så urmårim, fårå întrerupere, cu o hotårâre deplinå aspectul igienico-sanitar, atât în vie, cât ¿i în cramå, spre beneficiul consumatorului, fiind mereu aten¡i la muta¡ia constantå ¿i continuå a preferin¡elor de gust la care trebuie så se adapteze producåtorul sau cårora acesta, dacå are o intui¡ie genialå, va ¿ti så le vinå în întâmpinare. Aceste considera¡ii reies în mod direct din cartea de fa¡å, care ilustreazå diversele caracteristici de mediu, soiurile de vi¡å de vie, tipurile de sol, de climat ¿i metodele de vinificare practicate în diferitele ¡åri. O adevåratå minå de informa¡ii, atât pentru speciali¿ti, cât ¿i pentru cel ce se apropie ca un profan de descoperirea unei lumi, dupå cum ne putem permite s-o numim pe drept cuvânt, cu adevårat îmbåtåtoare! GIUSEPPE SICHERI 6
- 7. Mod de utilizarea ghidului Lucrarea începe cu prezentarea ¡årilor care de¡in suprema¡ia în produc¡ia mondialå de vin (Fran¡a, Italia, Spania), care sunt urmate de altele, repartizate pe continente. Fiecare ¡arå beneficiazå de o scurtå introducere generalå, care poate fi urmatå, în func¡ie de importan¡a enologicå ¿i de complexitatea peisajului vitivinicol, de paragrafele men¡ionate mai jos. Culoarea de fond pentru denumirea fiecårei ¡åri, care se regåse¿te ¿i în „Cartea de identitate" a subzonelor, le identificå pe acestea dupå cum urmeazå: Fran¡a Italia Peninsula Ibericå Europa Europa septentrionalå ¿i meridionalå ¿i centralå orientalå America Africa Asia septentrionalå America meridionalå Oceania INDICII ISTORICE Acest paragraf ajutå la în¡elegerea rådåcinilor viticulturii moderne ¿i ale consumului de vin, care au avut origini istorice variate în diferitele regiuni ale Terrei. C L I M Å ª I S O L Factorii climatici ¿i pedologici descri¿i aici condi¡ioneazå în mod important caracteristicile ¿i calitatea produsului vi¡ei de vie. Z O N E V I T I V I N I C O L E Sunt enumerate ¿i descrise principalele zone, subzone ¿i districte, fiecare cu particularitå¡ile sale. DENUMIRI Pentru a cunoa¿te mårcile care protejeazå vinurile din lume. La pagina P O D G O R I I Principalele varietå¡i de vi¡å cultivate în fiecare ¡arå, cu tråsåturile lor urmåtoare, iarna cu distinctive ¿i care se reflectå în eventuala lor utilizare în soiuri mixte (cupaje). viile din Valea Rodano, din Elve¡ia. V I N U R I Culegere descriptivå a produc¡iei enologice, de la vinurile nobile la cele În fundal, castelul comune: un adevårat ghid pentru cunoa¿terea ¿i degustarea vinului, detaliat pentru Aigle, care fiecare ¡arå în parte. adåposte¿te Muzeul Vinului din Vaud. E T I C H E T A Este de mare importan¡å så ¿tii så cite¿ti corect informa¡iile înscrise în diferite limbi, pe eticheta sticlei. Acest paragraf ilustreazå atât indica¡iile impuse prin lege, cât ¿i pe cele facultative. C A R T E D E I D E N T I T A T E Atunci când zonele, subzonele sau districtele prezintå caracteristici deosebit de relevante sau de o particularitate unicå, acestea sunt tratate separat, pe scheme explicative introduse într-o „Carte de Identitate”, care relateazå specificitå¡ile fiecåreia dintre ele. 7