Documentul discută despre prevenirea violenței în școli, subliniind importanța unei atitudini corecte din partea profesorilor și a creării unui mediu pozitiv pentru elevi. Se evidențiază necesitatea cooperării între familii și școli, precum și implicarea comunității în inițiativele de prevenire și gestionare a comportamentului dezirabil. Problema violenței fizice și a bullying-ului, în special cel online, este abordată ca o nevoie emergentă ce necesită o atenție sporită.

1. considerate disruptive. Preven ia depinde foarte mult de atitudinea profesorului fa ă de
violen ă. Acesta trebuie să ştie aplica ac iuni corective la clasă (disciplina clasei se bazează EMESE CÎMPEAN & AURORA CORĂBIAN
practic pe două lucruri: invă area/imprimarea de reguli şi procesul de corec ie / de restabilire
a regulii care a fost încălcată printr-un comportament deviant. În acelaşi timp, profesorul SABINA SIGMIREAN
trebuie să creeze un mediu pozitiv, stimulant si prietenos în şi în afara clasei, să înve e să îi
pese, să pretindă şi să protejeze (este mult mai uşor pentru un elev să accepte critica pentru
un comportament nedorit şi să încerce să îl schimbe, dacă simte că este apreciat şi iubit).
Acest lucru este în special adevărat pentru marea majoritate a elevilor agresivi, care simt
lipsa afectivită ii. Profesorul trebuie să transmită foarte clar şi în mod constant că atitudinea
incorectă fa ă de un coleg nu va fi tolerată. Atunci când folosirea recompenselor pentru
comportamentul pozitiv este combinată cu aplicarea unor sanc iuni drastice pentru compor-
STRATEGII DE OPTIMIZARE
tamentul agresiv şi încălcarea regulilor, efectul de acceptare /învă are a comportamentului
dezirabil este mai mare. Protec ia victimelor este de asemenea o problemă importantă, care
necesită o cooperare puternică între familie şi şcoală. Importan a ini iativelor luate de şi în
A MANAGEMENTULUI CLASEI
şcoală a devenit indispensabilă. Medierea conflictelor între adolescen i, implementarea unor
programe precum: Spune Stop Violen ei, învă area unor tehnici de rezolvare a conflictelor, Cartea cuprinde toate lucrările care au participat
tehnici de comunicare. De asemenea, este responsabilitatea şcolii de a organiza ini iative la Sesiunea de referate şi comunicări ştiin ifice
care promovează comunicarea frecventă cu părin ii, şi implicarea familiilor, altor şcoli, indife- „Strategii de optimizare a managementului clasei”,
rent de nivelul educa ional, asocia ii, reprezentan i ai autorită ilor locale în proiecte educa io- Beclean – 17mai 2011
nale în şi în afara şcolii.
Trebuie să credem în capacitatea elevilor de a învă a şi în posibilitatea ca ei să
aibă succes şcolar. Via a acestor copii sau adolescen i este adesea marcată de eşec, nu
doar pe plan şcolar, confruntându-se frecvent cu ideea că adul ii nu aşteaptă mare lucru de
la ei.
Dorin a de a rezolva aceste probleme trebuie să vină din conştientizarea faptului
că fiecare dintre noi este responsabil, din ideea că dincolo de fiecare problemă, fiecare
incident, sunt fiin e umane, poate pierdute, confuze, respinse, pe care nu le ascultă nimeni,
şi care doresc să tragă un semnal de alarmă, să ne reamintească faptul că şi ele există.
Sunt fiin e umane care cresc, se dezvoltă, se schimbă, evoluează, dar, deoarece sunt oa-
meni, sunt capabili să îşi nege valorile, să se abată de la norme, să involueze, şi să încalce
regulile.
Este violen a în şcoală o nevoie emergentă? Violen a în şcoală – ve i spune – es-
te o problemă veche... Violen a fizică, da. Dar intimidarea? Agresivitatea verbală? Violen a
şi intimidarea la care se recurge prin intermediul internetului? Consider că în special acest
ultim tip de violen ă, nou şi prea pu in dezbătut, cel pu in în mediile româneşti, poate consti-
tui o nevoie emergentă, o aten ie sporită.
Bibliografie:
1. Bocoş, M:, Teoria şi practica cercetării pedagogice, Editura Casa Căr ii de Ştiin ă, Cluj-
Napoca, 2007
2. Szekszardi, J., Roth, M., Baciu, C., Tulics, H., Interven ia in criză, 2004, Editura Presa
Universitara Clujeana
3. http://www.bullying-in-school.info/en/content/facts-figures/sbv-prevention.html
4. http://www.beyondintractability.org/essay/conflict_assessment/?nid=1264
5. http://www.isj.ph.edu.ro/
120

2. Profesori coordonatori: să schimbăm ceva, deoarece succesul adevărat în schimbarea mentalită ilor cred că se
Emese Cîmpean, Aurora Corăbian, Sabina Sigmirean poate ob ine cel mai bine în echipă.
Este important astfel să se ină cont de modul în care fiecare din cei implica i în
Referent ştiin ific:
procesul educa ional îşi reprezintă problema (elevul, profesorul, familia).
Prof. Ion Costea, Inspector şcolar Educa ie Permanentă - In- Situa ia pe care am încercat să o surprind în continuare se referă la siguran a din
spectoratul Şcolar Jude ean Bistri a-Năsăud şcoală, la rela iile sociale, la reguli, respect fa ă de sine şi alte persoane, la abilitatea elevilor
şi profesorilor de a face fa ă situa iilor provocatoare, la modul în care profesorii şi elevii se
Colaboratori: raporteză la aceste lucruri, la modul în care reuşim sau nu să fim eficien i la catedră, la
Prof. Simona Simionca (Inspector Şcolar de Specialitate – Limba şi modul în care încercăm sau reuşim să prevenim violen a în şcoală.
literatura română), Prof. Ion Costea (Inspector Şcolar Educa ie Perma- Etiologia situa iei de criză:
Conflictele sunt alimentate adesea de modurile diferite în care percepem lucrurile şi de
nentă) – Inspectoratul Şcolar Jude ean Bistri a-Năsăud, Prof. dr. Dan comunicarea insuficientă cu privire la aceste diferen e. Pentru rezolvarea conflictelor este
Pavelea, Centrul Jude ean de Asisten ă Psihopedagogică Bistri a- esen ial sa admitem că suntem mai bine pregăti i să facem fa ă eficient conflictelor atunci
Năsăud, Prof. Ioan Ioja, Casa Corpului Didactic Bistri a-Năsăud când suntem în stare să în elegem punctele de vedere ale altora şi când suntem echipa i cu
Prof. Filip Florean, Înv. Ioana Doroş, Prof. Claudia Todoran, Bibl. competen e de comunicare
Monica Timaru, Prof. Maria Săsărman, Prof. Alexandra Săsărman, Rezultatele investiga iei:
Prof. Flavius Mureşan (Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean); Manifestările comportamentale ale subiec ilor cuprinşi în investiga ie m-au sur-
prins... În primul rând, din partea elevilor am primit un feed – back neşteptat de pozitiv, s-au
Prof. consilier Luciana Sidor, Prof. consilier Bianca Florea, Prof. arătat foarte interesa i, deşi ini ial credeam că li se va părea plictisitor, datorită întinderii lui.
consilier Cristina Harap (Centrul Jude ean de Asisten ă Nici unul nu a refuzat completarea chestionarului, şi chiar mi s-a transmis (de către cei care
Psihopedagogică Bistri a-Năsăud); Înv. Veturia Săsărman, Prof. con- l-au aplicat) că şi al ii ar fi vrut să îl completeze. Nu vreau să generalizez, dar constat că
silier Szakacs Eva, Înv. Kerekes Imola (Şcoala Generală „Grigore Si- elevii sunt mult mai deschişi în a discuta despre problemele cu care se confruntă decât
laşi” Beclean); Instit. Ileana Cristea (Şcoala Generală Beclenu ); Prof. profesorii. Aceştia din urmă mi s-au părut mai superficiali în răspunsuri, poate şi mai obosi i
drd. Ligia Dănilă (Şcoala Generală „Liviu Rebreanu” Beclean); Prof. si nu foarte convinşi de utilitatea unui astfel de demers (cu rol de introsprec ie până la ur-
mă). Răspunsurile date de profesori sunt marcate de neputin a de a spune un adevăr, de
consilier Marton Eniko (Grădini a „Albă ca Zăpada” Beclean); Prof. frica de a le spune lucrurilor pe nume (chiar m-a mirat un comentariu - deşi, li s-a explicat
consilier Pleşa Niculina ( Grupul Şcolar Forestier Bistri a), Ed. Szasz foarte clar că răspunsurile sunt anonime, că ceea ce mă interesează este fenomenul în sine,
Maria (Grădini a „1 Iunie” Beclean). modul în care sunt percepute anumite situa ii, de către elevi sau profesori: “doar n-o să ne
dăm noi cu firma în cap, nu ne-om vorbi de rău şcoala”. Nici măcar fa ă de noi nu putem fi
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României sinceri, de multe ori). În cazul întrebărilor deschise, a sugestiilor de remediere a unor situa ii,
STRATEGII DE OPTIMIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI Sesiune de trebuie să remarc o grijă şi un interes mult mai mare din partea elevilor în a răspunde, în
referate şi comunicări ştiin ifice (2011 ; Beclean) timp ce mul i profesori nici nu au raspuns la acest tip de întrebări. Să fie elevii cei care re-
Strategii de optimizare a managementului clasei : Sesiune simt mai tare aceste crize? Oricum, asemenea atitudini ne arată că nu suntem destul de
de referate şi comunicări ştiin ifice "Strategii de optimizare a managementului implica i în încercarea de a ameliora situa iile conflictuale concrete.
clasei" : Beclean, 17 mai 2011 / coord.: Emese Preven ia primară aplicarea unui set de măsuri, mai mult sau mai pu in coordona-
Cîmpean, Aurora Corăbian, Sabina Sigmirean. - Bacău : Grapho, 2011 te, pentru anticiparea unui fenomen anume. Promovând un mediu prietenos, în toate planu-
ISBN 978-606-8273-70-9 rile institu iei, prevenirea violen ei în şcoală contribuie în mod simultan la prevenirea altor
I. Cîmpean, Emese (coord.) probleme serioase, si, în final, la prevenirea delincven ei şi excluderii sociale. Evident, pre-
II. Corăbian, Aurora (coord.) ven ia primară se bazează pe măsurile luate împreună cu elevii şi este, pe termen lung, cea
III. Sigmirean, Sabina (coord.) mai fructuoasă abordare. În timp ce se transmite un capital cultural, se dezvoltă cetă eni
65.012.4:371(063)
liberi şi responsabili, se creează oportunită i pentru dialoguri interculturale, este datoria
şcolii, într-o lume dominată de diverse tipuri de conflicte, să crească, în mod inten ionat şi
sistematic, conştientizarea elevilor fa ă de valorile păcii, cooperării, grijii şi respectului.
ISBN 978-606-8273-70-9
Preven ia secundară include toate ac iunile întreprinse de profesor în clasă sau
de către şcoală (împreună cu familia), cu rolul de a corecta comportamentele şi atitudinile
2 119

3. cu foi detaşabile, decorate de copil, care sunt transportate înspre şi dinspre grădini a AUTORII LUCRĂRILOR
de către copil sau de către un membru al familiei. Astfel se pot uşor aduce la cunoş-
tin a educatoarei şi a familiei succesele sau schimbările de comportament ale copilu- 1. Maria Romaga, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 „George Voevidca”, Câmpulung
lui. Moldovenesc, Comunicare didactică eficientă prin utilizarea metodelor activ-
AVIZIERELE reprezintă altă modalitate prin care se comunică informa ii participative
familiilor într-o notă informală. Informa iile de pe afişier pot fi: anun uri pentru diver- 2. Stanciu Daniela, Romaga Maria, Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 2,,George
sele întruniri, bile ele, cu note despre comportamentul copiilor, informa ii despre Voevidca” Câmpulung Moldovenesc, Proiect de activitate - Consiliere şi orientare
activită ile desfăşurate la grădini ă, produse artistice ale copiilor, povestiri despre 3. Corăbian Aurora, Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean, Managementul com-
excursiile făcute. De asemenea, vor fi afişate şi liste cu orarul zilnic, note care trebu- portamentelor deviante ale elevilor
ie semnate, liste cu instruc iuni pentru voluntari. 4. Liana Moldovan, Grădini a Nr. 6 Bistri a, Prof. Bofă Veta, CSEI NR 2, Bistri a,
Invă area prin cooperare - predictor al reuşitei şcolare
5. Marton Eniko, Grădini a „Albă ca Zăpada” Beclean, Ce înseamnă conceptul de
BIBLIOGRAFIE:
maturitate şcolară
• Rev. „Familia mea”- „Piramida părin ilor”, nr. 2, 1997, anul V, p. 24. 6. Ligia Dănilă, Şcoala Generală „Liviu Rebreanu”, Beclean, Leon Dănilă, „Colegiul
• Rev. Învă ământului Preşcolar- nr 1-2, 2006 Na ional Petru Rareş”, Beclean, Probleme generale ale managementului clasei
7. Marian Natașa, Școala Generală Braniștea, Rela ia profesor - elev
8. Călin Leonora, Şc. Gen. “A.P.Alexi” Loc. Sângeorz-Băi, Managementul clasei – o
VIOLEN A ÎN ŞCOALĂ – O NEVOIE EMERGENTĂ?! necesitate a unui învă ământ de calitate
STUDIU DE CAZ 9. Sabina Sigmirean, Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean, Sintalitatea colectivu-
lui, personalitatea elevilor şi metode de cunoaştere a sintalită ii colectivului de
Prof. Emese Cîmpean elevi
Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean 10. Ioana Doroş, Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean, Blocaje sau bariere în co-
municarea didactică şi modalită i de contracarare a lor
Identificarea şi cunoaşterea situa iilor de criză: 11. Stoica Hajnalka, Liceul cu Program Sportiv, Bistri a, Orientarea cognitiv-
Conflictele sunt situa ii de via ă inevitabile, cu con inuturi şi efecte atît pozitive cât comportamentală în sportul şcolar
şi negative. Crizele sunt legate doar de anumite perioade din dezvoltarea copiilor. 12. Raluca Mărginean, Grup Școlar Grigore Moisil Bistri a, Studiu de caz: Cum solu-
Când se ocupă de un copil, profesorul / consilierul are în vedere (în mod normal ționăm cazurile de violența în școală?
13. Harap Cristina, CJAP BN, Florea Bianca, CJAP BN, Problematizarea ca solu ie
aşa ar trebui) în primul rând nevoile copilului şi posibilitatea satisfacerii lor. Din păcate,
la problemele disciplinare
aceasta este o utopie... Ceea ce vedem în realitate este foarte departe de îndeplinirea aces-
14. Luciana Sidor, CJAP BN, Daniel Pavelea, CJAP BN, Învă area ABC –ului emo ii-
tui ideal... Majoritatea profesorilor se chinuie din răspunteri să informeze, sarcina formării îi lor sau cum să ne sim im bine cu noi înşine şi cu ceilal i?
revine exclusiv dirigintelui, prea ocupat şi el cu analiza situa iilor şcolare şi întocmirea hârtii- 15. Curelariu Liliana, Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” Iaşi, Managementul clasei de
lor. elevi
Rela ia afectivă stabilită între profesor şi elev, precum şi modul în care profesorul 16. Prodan Tiberiu, Grup Școlar Industrial de Transporturi Auto Timişoara, Situa iile
este perceput de către elevi are o influen ă colosală asupra modului în care se vor stabili de criză educa ională
rela iile sociale la acest nivel. Deschiderea către elev şi câştigarea respectului acestuia sunt 17. Prodan Simona, Grup Școlar Industrial de Transporturi Auto Timişoara,
condi ii esen iale pentru evitarea conflictelor în clasă. Este important şi statutul cadrului Managementul clasei de elevi
didactic (atât de perimat în ultima vreme), statut câştigat în primul rând prin cunoştin e şi 18. Bratina Antoneta, Colegiul Tehnic Aiud, Profesorul – organizator şi conducător
competen e, deoarece, altfel, cu greu va reuşi să stăpânească clasa. al procesului educa ional
Apari ia şi men inerea situa iilor de criză educa ională este favorizată de interven- 19. Barbu Laura Mariana, Gradini a nr.37,, Dumbrava Minunată”, Importan a
iile întârziate şi singulare, de cele mai multe ori, ale cadrului didactic în solu ionarea conflic- managemetului grupei pentru educatoare
tului – e o modă în a pasa responsabilitatea atunci când ceva nu func ionează, de inconsec- 20. Silveşan Tatiana CSEI Beclean, Fodor Eugenia, Şcoala Generală Coldău, „Ce pot
ven ă în aplicarea regulilor (reiese şi din răspunsurile la chestionar). face pentru a diminua şi eventual a preveni problemele de comportament în cla-
Situa iile de criză pot apărea atât în rela iile dintre elevi, cât şi în cele dintre elevi să?”
şi profesori, profesori şi părin i, uneori, profesori şi profesori... e important modul în care se 21. Ivan Eugenia, Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, Managementul clasei de
trece peste aceste conflicte, şi poate, mai important, să vrem cu adevărat (fiecare dintre noi) elevi
118 3

4. 22. Karina Preotesoiu, Colegiul Na ional Bănă ean Timişoara, Managementul clasei PARTENERIATUL FAMILIE GRADINI Ă, UN MANAGEMENT DE NOTA 10
de elevi
23. Ghindă Lorina Luissa, Şcoala cu cls I-IV Chersăcosu, jud Vaslui, Educa ia inclu- Ciobanu Elena Monica Gradini a nr. 1 Târgovişte
zivă şi managementul clasei
24. Toma Ilona Ariadna, Grădinița cu P.N. Nr. 3 Huși, Managementul clasei – inte- Familia este cea dintâi şcoală în care copiii înva ă cum să se comporte în
grarea copiilor cu cerin e educative speciale via ă şi în societate. Rolul părintelui în existen a copilului este fundamental. Părintele
25. Adriana Verbinschi, Colegiul Na ional Octav Onicescu – Bucureşti, Tehnici utili- este modelul pe care copilul îl urmează, el îi oferă acestuia condi ii de via ă, securi-
zate în consilierea elevilor tate, afectivitate, conduita de baza. De modul în care părintele îşi îndeplineşte rolul
26. Marian Magdalena, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 127 „R. Peru”, Sector 5, Bucureşti,
depinde viitorul copilului.
Managementul clasei şi disciplina
Ajungând la momentul intrării în grădini ă, copilul are anumite trăsături
27. Istrate Cosmin Traian - Sc.Generală Jelna, Istrate Mariana Şc. Genera-
lă,,Artemiu Publiu Alexi’’ Sîngeorz- Băi, Implicarea managerului clasei în sensibi- caracteristice, pe care părintele se grăbeşte să le comunice educatoarei. Aceste
lizarea şi atragerea familiei informa ii dau posibilitatea educatoarei să cunoască copilul cu care va lucra, dar şi
28. Roman Diana-Maria, Școala Generală cu clasele I-VIII, nr. 13, Timișoara, Mana- să descopere gradul de instruire a familiei, mentalitatea, preocupările, atitudinea
gementul conflictelor în interiorul clasei de elevi familiei fa ă de copil.
29. Fleancu Ştefania-Simona, Grădini a Nr. 24 Craiova, Dolj, Managementul rela iei Cunoscând toate acestea, educatoarea îşi poate alege metodele pe care le
profesor-elevi va folosi în educarea copilului dar şi strategiile de abordare a părin ilor, astfel încât
30. Chiş Lidia-Beatrice, Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean, Eficientizarea co- să-i fie alături în acest demers de formare a personalită ii copiilor.
municării didactice în educa ia şcolară Se conturează astfel o rela ie de colaborare între părin i şi educatoare.
31. Seserman Veturia, Şcoala Generală,,Grigore Silaşi’’ Beclean, Modalită i de gesti- Rolul educatoarei este de a facilita contactul cu cunoştin e, deprinderi necesare în
onare a unor situa ii de criză educa ională educa ia copilului, precum şi asigurarea parteneriatului în ac iunea educativă.
32. Ioana Mîti, Colegiul Na ional” George Coşbuc” Năsăud, Victoria Costea, Şcoala Părin ii şi educatoarele au în egală măsură răspunderea eforturilor comune
Generală ”Mihai Eminescu” Năsăud, Strategii de interven ie în cazul elevilor cu an- pentru a dezvolta o rela ie de colaborare. Comunicarea, respectul, acceptarea dife-
xietate şi dificultă i de învă are în cadrul activită ilor de consiliere psihopedagogică ren elor şi căutarea interesului copiilor formează bazele unei bune rela ii.
33. Beciu Mariana – Lavinia, Grup Şcolar,,Constantin Brâncuşi”, Petrila, Hunedoara, Pe parcursul perioadei preşcolare este foarte important ca familiile şi per-
Modalită i eficiente de gestionare a comportamentelor problematice ale elevilor sonalul grădini ei sa comunice liber şi deschis despre copii şi activitatea lor. Grădini-
34. Popescu Roxana, Grădini a de copii cu P.P. nr. 33, Braşov, Mediul educa ional a şi căminul părintesc sunt strâns legate între ele şi cu cât comunicarea între ele
preşcolar – cadru optim de dezvoltare a competen elor de comunicare este mai eficientă, cu atât copiii primesc mai mult sprijin pentru a trece printr-o peri-
35. Dumitru Adriana, Grădini a de copii cu P.P. nr. 33, Braşov, Eficientizarea compe-
oadă educa ională încununată de succes.
ten elor de comunicare în managementul educa ional
36. Gornea Maria, Şcoala cu cls.I-VIII Maltezi, Demersuri metodice pentru func iona-
La început, familiile se simt intimidate odată intrate în sala de grupă, con-
rea de zi cu zi a clasei de elevi siderând ca aceasta este aria de influen ă apar inând exclusiv educatoarei. Sunt
37. Buzatu Bogdan-George, Şcoala cu cls. I-VIII “Miron Radu Paraschivescu” Nr.1, nesiguri de importan a reală a participării lor la activită ile instrucriv-educative, une-
Zimnicea, Managementul clasei de elevi.Considera ii asupra unor metode de efici- ori cred că nu au nimik de oferit, se tem să nu greşească.
entizare a procesului instructiv-educativ şi de evitare a situa iilor de criza in timpul În timp, familiile se obişnuiesc să între în sala de grupă, să participe la
orelor activită i practice desfăşurate cu copiii (confec ionarea şi recondi ionarea materialu-
38. Tudoran Ştefania, Grădini a cu P.P. nr. 24 - Craiova, Realizarea unei comunicări lui didactic, pregătirea unor prăjituri pentru diferite ocazii, pregatirea meselor festive
eficiente între copiii preşcolari pentru zilele onomastice) sau chiar să ia parte la adoptarea deciziilor(op ionale).
39. Rus Clari a, Şcoala Generală Viişoara, Clasa de elevi ca grup social Comunicarea dintre educatoare şi familie poate fi făcilitată şi de trimiterea
40. Nănău Maria, Grădini a P.P. Nr.3, Structura P.N. Nr.2 Petroşani, Metode şi strate- unui MESAJ către părin i, prin intermediul copilului. Mesajele trebuie să fie scurte şi
gii folosite de educatoare în managementul comportamentului preşcolarilor clare şi să descrie o realizare a copilului, o nouă depindere sau un nou comporta-
41. Damian Liliana, Grădini a cu P. N. nr. 2 Blaj, Seicean Rodica, Grădini a ment. Ele pot de asemenea să con ină mul umiri adresate familiei pentru ceea ce au
cu P. N. Tiur-Blaj, Rezolvarea conflictelor din clasa de elevi facut pentru grădini ă.
42. Elena Gongea, Grădini a “Pinocchio” Craiova, Georgiana Florentina Gongea, Şc. Pentru o bună comunicare constantă,”Carnetele de dialog”, care circulă
Nr 37 „Mihai Eminescu” Craiova, Eficientizarea demersului didactic în vederea ri- între casa şi grădini ă sunt foaarte utie. Aceasta este o modalitate foarte nimerită de
dicării calită ii în educa ie a dialoga cu educatoarea, mai ales dacă familiile dispun de pu in timp pentru a co-
munica cu grădini a prin alte mijloace.Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete
4 117

5. pot fi considerate ca fiind secundare sau lipsite de importan ă pentru succesul activită ii la 43. Drăgoi Ionela Nicoleta, Colegiul Național,,I.C.Brătianu”, Șc.Gen.,,Aron Densusia-
catedră a cadrului didactic. Suporturile investiga ionale moderne aduc probe certe în favoa- nu” Hațeg, Hunedoara, Conținutul și mijloacele de colaborare dintre școală și fami-
rea acestor dimensiuni, considerându-le fundamentale în economia generală a procesului lie cu referire la activitatea personală
didactic, ca proces managerial. Analiza acestor subiecte, cum ar fi: dispunerea mobilierului, 44. Dobre Marilena Filofteia, Avram Daniela, Școala Nr 7 Câmpulung-Muscel, Ma-
vizibilitatea şi pavoazarea sălii de clasă, au determinat reconsiderarea unor structuri dimen- nagementul situa iilor de criză educa ională
sionale ale managementului clasei de elevi. 45. Soroiu Daniela-Ionela, Grădini a Drăganu, Argeş, Coman Gabriela, Şcoala nr.1
Clasa ca unitate func ională, este nucleul de desfăşurare a principalelor procese Topoloveni, Argeş, Managementul clasei –un complement necesar al cadrului di-
educa ionale. Geneza tuturor elementelor clasei (formă, suprafa ă, volum) stă în modul în dactic
46. Şerbănică Arina, Şcoala nr 13 ’’Mircea cel Bătrân’’, Piteşti, Ghi ă Elena Lavinia,
care este gândit postul de lucru al elevului şi principile care stau la baza proiectării. Aceste
Grup Şcolar ’’Mihai viteazul’’, Piteşti, Managementul într-o clasă de elevi cu difi-
principii se referă la: problemele de pedagogie propriu-zise şi normele de igienă complexă
cultă i de învă are
privind cadrul ambiental (culoare, luminozitate, ventila ie, etc). Forma clasei este determina- 47. Vărvăruc Maria, Gr. Şc. „Ştefan cel Mare şi Sfânt”Vorona Botoşani, Vărvăruc
tă de câ iva factori: ob inerea unui ambient cât mai plăcut; asigurarea unei mobilări variate Romică, Grupul Şcolar Dimitrie Negreanu Botoşani, Managementul clasei
din punct de vedere func ional; ob inerea parametrilor igienici recomanda i de medici (venti- 48. Prună Mihaela Lăcrămioara, Şc. Cu cls. I-VIII Brusturi /Neam , Prună Maria,
lare, luminare naturală) şi asigurarea unei construc ii eficiente şi durabile. formă mai specia- Grădini a: Boboieşti nr.2 Pipirig/ Neam , Strategii de optimizare a managementului
le sunt de obicei rezultatul încercării proiectantului de a oferi spa iului o personalitate spori- clasei
tă, de a asigura un cadru mai intim, în încercarea de a evita severitatea pătratului şi din 49. Cristea Ileana, Școala Generală Beclenuț, Specificul lecției desfășurate în condiții-
dorin a ob inerii unui volum cât mai organic. Aceste clase au defectul de a fi mai greu de le muncii simultane cu două sau mai multe clase
construit şi de a avea implicit un cost de realizat mai ridicat. 50. Karban Mariana, Şcoala cu cls.I-VIII nr.130 „Luceafărul ”, Strategii de adaptare
Suprafa a şi volumul unei clase se determină în func ie de numărul de elevi ac- la clasa de elevi
ceptat pentru o grupă (rezultat al posibilită ilor economice şi de acoperire cu cadre didacti- 51. Gheorghița Monica Mihaela, Grădinița cu program normal Ișalnița Dolj, Mana-
ce). Se consideră că suprafa a optimă pentru un elev este în jurul a 1,5 mp şi că numărul de gementul clasei de elevi –studiu de caz privind inadaptarea şcolară
elevi într-o clasă variază între 25 şi 40 pe plan mondial). 52. Guri ă Mihaela, Grădini a Nr.2 Dumbrăveni, Mursa Ionel, Şcoala Nr. 1, Dumbră-
Specialiştii în ergonomie şcolară sunt preocupa i în momentul de fa ă de realiza- veni, jud. Suceava, Cadrul didactic – călăuzitorul elevului
rea unui mobilier al sălii de clasă după standarde anterioare, care să poată oferi elevului 53. Sorina Nevodenszki, Şcoala cu clasele I-VIII Sînandrei, jud. Timiş, Managementul
atât autonomia func ională cât şi posibilitatea de organizare a activită ii educa ionale pe clasei de elevi
grupuri de elevi. Se pune accent pe modularitatea mobilierului, să poată fi organizat şi reor- 54. Ciofalcă Tatiana, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 6 Alexandria, Rela ia educator – elev,
ganizat, compus şi descompus, dispus sub formă de semicerc sau chiar oval pentru a premisă a succesului
55. Vasile Constan a, Şcoala nr. 1, Poiana Mare, Dolj, Importan a cadrului didactic în
schimba accentul interpersonal al rela iei educa ionale.
managementul educa ional
Din analiza realizărilor de până acum rezultă că formele (geometrice) de clasă cele 56. Grad Maria, Școala cu cls. I –VIII nr.2, Moisei; Coman Călina, Școala cu cls. I –
mai utilizate sunt pătratul şi dreptunghiul compact. Forma pătrată permite o flexibilitate re- VIII nr.1, Borșa, Managementul clasei și importanța acestuia în procesul didactic
marcabilă în aranjarea mobilierului şi favorizează micşorarea distan ei de la tablă la ultimul 57. Flori Cristina Camelia, Grădini a „Pinocchio” Craiova, Strategii de interven ie în
rând. situa ii de criză educa ională în cadrul colectivului de preşcolari
Modul de luminare naturală (unilaterală sau bilaterală) influen ează adâncimea 58. Coroban Ioana Florentina, Grădini a cu Program Săptămânal Nr. 2, Arad, Mana-
tracturilor sălii de clasă. În fun ie de mărimea unei clase se disting două variante de lumina- gement educa ional – delimitări conceptuale
re naturală a spa iului: luminarea unilaterală ce permite adâncimi de 7,00 – 7,20 m la o 59. Mo ei Iulia Maria, Liceul Teoretic Teiuş, jud.Alba, Modalită i de eficientizare a
suprafa ă necesară de 32-34 elevi şi luminarea bilaterală care permite adâncimi mai mari managementului clasei de elevi
(8,00 – 8,20) şi o suprafa ă în consecin ă. 60. Galben Flavia-Corina, Centrul Şcolar pentru Educa ie Incluzivă nr.1, Bistri a,
Educatorul este responsabil pentru managementul şi modernizarea modului în Managementul timpului – condi ie esen ială a unui management eficient al clasei la
care înva ă elevii. El este model pentru elevii săi, inspirând onestitate, cinste fa ă de semeni. elevii cu deficien e mintale severe
Angajat în învă area continuă, îi încurajează pe elevi să aibă o perspectivă asemănătoare. 61. Manolachi Liliana, Scoala „Lucian Grigorescu” Medgidia, Gestionarea situa iilor
de criză în clasa de elevi
BIBLIOGRAFIE: 62. Nicolaescu Georgeta Ionela, Şc.cu cls. I-IV Colibaşi, com. Malovă , Managemen-
• Iucu, Romi ă, 2000, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed.Polirom, Iaşi; tul clasei şi rolul acestuia în creşterea eficien ei procesului didactic
63. Dori ă Constan a, Sc. cu cls I-VIII Podari, Biblioteca cu căr i – modalitate esen ia-
• Bucurean, Mirela, 2006, Management, Universitatea din Oradea;
lă în educarea elevilor pentru respectarea valorilor culturale
116 5

6. 64. Andrei Doina, Şcoala Specială de Arte şi Meserii Buzău, Profesorul dirigin- Ele capătă for ă formativ- educativă numai în urma prelucrării şi transmiterii lor de
te/consilier – cheia succesului şcolar către cadrul didactic. Cea care pune în valoare întregul poten ial pedagogic al mijloacelor de
65. Andrei Elena, Colegiul Economic Buzău, Managementul clasei de elevi învă ământ, moderne şi tradi ionale, performante sau perfectibile, al tuturor strategiilor di-
66. Iordache Lumini a, Liceul cu Program Sportiv Piteşti, Stilul meu comunicativ: dactice, este cadrul didactic, ca manager al colectivului de elevi.
diagnoză şi direc ii de optimizare Un manager şcolar trebuie, prin excelen ă, să fie cult, pedagog desăvârşit, munci-
67. Tanase Elena, Şcoala cu clasele I-VIII Brusturi, Tanase Nicolae-Rafael, Şcoala cu tor până la uitarea de sine, iubitor de oameni, modest, democrat, organizator, îndrumător şi
clasele I-VIII Răuceşti, Modalită i de rezolvare a problemelor de comportament animator, cu sufletul plin de tot ce este frumos. Practica pedagogică demonstrează că ac iu-
68. Vodiță Anca-Camelia, Grădinița nr.273 sector 6 București, Managementul clasei nile intreprinse de educator reprezintă unul din factorii cu rol special de organizare, de plani-
în contextul situațiilor de criză educațională
ficare, coordonare, îndrumare, concomitent cu activitatea de predare. Abordarea unui mod
69. Paraschiva Căpri ă, Colegiul Economic Buzău, Comunicarea profesor – elev;
de conducere dominator al grupei de copii/elevi în clasă conduce la in stalarea unui climat
exemplu de „bună practică”
70. Comşa Călina, Şcoala cu clasele I-VIII Ion Bianu, Valea Lungă, Alba, Jocul didac- de autoritate, care exclude competen a şi care determină la elevi incapacitatea de concen-
tic în orele de matematică la clasa I trare, lipsa motiva iei pentru o activitate; abordarea unui stil managerial integrator, cooperant
71. David Constantina, Liceul Sportiv, Alba Iulia, Alba, Rolul jocului în dezvoltarea cu clasa, motivant pentru activitatea de învă are, determină la copii/elevi manifestarea spon-
vorbirii elevilor de clasa I taneită ii, ini iativei, dorin ei de afirmare.
72. Oana Filip, Colegiul National “Ştefan cel Mare”, Tg.Neam , Aspecte practice ale Educatorul-manager trebuie să insiste nu pe problemele de con inut informa ional, ci
comunicării didactice eficiente mai ales pe proceduri de interactivitate, de integralitate. Managerul clasei trebuie să-i lase
73. Bădărău Gheorghe, Şcoala Lunca Cetă uii, comuna Ciurea; Managementul clasei pe copii/ elevi să-şi afirme libertatea de manifestare, spiritul de ini iativă, independen a,
cu elevi rromi libertatea. Profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească rela ii de
74. Pleşa Niculina, Grup Şcolar Forestier Bistri a, Strategii manageriale de prevenire a cooperare cu părin ii acestora şi cu al i factori interesa i ai societă ii.. Empatia între educator
comportamentului indisciplinat la elevi şi copiii/elevii săi, când se află pe aceeaşi lungime de undă, facilitează procesul de predare-
75. Buzilă Anca, Grădini a nr. 15 Sibiu, Organizarea sălii de clasă – element cheie în învă are- evaluare.
eficientizarea comunicării
76. Stoiconi Claudia, Colegiul Economic al Banatului Montan, Reşi a, Managementul Bibliografie :
instruirii 1. Tabaciu, A.; Moraru,I. – Tratat de Psihologie Managerială.Bucureşti.Editura Didacti-
77. Vasluianu Bogdan, Grup Şcolar Al. I.Cuza, Slobozia, Strategii de optimizare a că şi Pedagogică. 1997.
managementului clasei 2. Tomşa, Gheorghe- Psihopedagogie preşcolară şi şcolară. Bucureşti. C.N.I.,,Coresi “
78. Mitrulescu Veronica Violeta, Grădini a “Pinocchio” Craiova, Cunoaşterea grupu- S.A. 2005
lui de preşcolari – strategie de creştere a eficien ei actului didactic
79. Mihai Maria, Şc. cu cls. I-VIII,, Ştefan cel Mare” Cetatea de Baltă, Managementul
problemelor disciplinare – tehnici şi strategii de interven ie
80. Cristuinea Diana, Grădini a Axia, Craiova, Managementul grupei de copii MANAGEMENTUL CLASEI
81. Drăghici Alina-Florina, Şc. Cu cls. I-VIII, Traian, Olt, Managementul clasei
82. Ciobanu Elena Monica, Gradini a nr. 1 Târgovişte, Parteneriatul familie – Profesor înv. primar Drăghici Alina-Florina Şc. cu cls. I-VIII, Traian, Olt
grădini ă – un management de nota 10
83. Emese Cîmpean, Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean, Violen a în şcoală – o După cum este definit în dic ionar, termenul de management se referă în general la
nevoie emergentă?! Studiu de caz ,,activitatea şi arta conducerii”.
Managementul de succes în educa ie depinde însă şi de respectarea altor cerin e
de bază: prioritatea calită ii, claritatea obiectivelor, motivarea şi participarea factorilor impli-
ca i, utilizarea ra ională a resurselor şi a elementelor educa iei, adaptarea continuă a proce-
selor la rezultate ş.a.
Managementul şcolar se raportează la conducerea activită ii şcolare din punct de
vedere institu ional, în raport cu managementul educa ional care se referă la conducerea
actului educa ional în ansamblul manifestărilor sale.
Investiga iile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au început să
atingă şi anumite subiecte considerate până în prezent elemente conexe procesului instruc-
tiv-educativ. Aceste probleme, dintre care le amintim pe cele ale structurii ergonomice nu
6 115

7. în ceea ce priveşte autoritatea profesorului, dar şi, mult mai grav, în ceea ce priveşte ideea COMUNICARE DIDACTICĂ EFICIENTĂ PRIN UTILIZAREA
de ordine şi de coeren ă. METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE
Regulile pot fi modificate, suspendate sau renegociate în func ie de împrejurări.
Dascălul rămâne singurul care prin dăruirea sa, prin priceperea şi atitudinea sa since- Prof. Maria Romaga,
ră, binevoitoare şi plină de tact fa ă de aceştia stabileşte o legătură sufletească permanentă. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 „George Voevidca”,
Dezvoltarea unor rela ii socio-afective pozitive, bazate pe sentimente de simpatie, accepta- Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava
re, toleran ă, favorizează un climat psihosocial favorabil pentru participan ii la ac iunea de
învă are şi dezvoltă la elevi respectul de sine şi încredere în for ele proprii. La Cercul pedagogic din 22 martie 2011, zona Câmpulung Moldovenesc, jud.
Suceava, tema abordată a fost: Dinamica lec iei de limba şi literatura română orientate
Bibliografie: spre dobândirea, formarea, exersarea competen elor de comunicare.
• Păun, Emil – Şcoala- abordare socio-pedagogică, Editura Polirom, Iaşi, 1994; Am desfăşurat activitatea la Şcoala cu clasele I-VIII Nr 2 „George Voevidca”,
• Stan, Emil – Managementul clasei de elevi, Editura TEORA, Bucureşti, 2003; folosind textul suport: Bivolul şi co ofana de George Topîrceanu, iar problemele principale
pe care le-am avut în vedere au fost: fabula-operă epică, fabula-specie literară, momentele
subiectului, caracterizarea personajelor, jocul perspectivelor.
MANAGEMENTUL GRUPEI DE COPII Activitatea a urmărit în permanen ă: organizarea elementelor de con inut şi core-
larea acestora cu unele competen e specifice; aplicarea modelului comunicativ-func ional ce
Instit: CRISTUINEA DIANA Gradinita AXIA Craiova presupune studiul integrat; modalită i concrete de structurare a competen ei de comunicare
a elevilor; o comunicare didactică eficientă, prin utilizarea metodelor activ-participative;
Din toate timpurile, indiferent de gradul de civiliza ie şi bunăstare al unei societă i, adecvarea metodelor şi tehnicilor de evaluare la tipul şi la scopul lec iei. Aceasta a urmărit,
pedagogul, educatorul, mai nou managerul şcolar, cel care a avut şi are în grijă educarea în principal, perfec ionarea continuă a competen elor de comunicare prin valorificarea no iu-
tinerei genera ii, a constituit şi va constitui pentru învă ăceii săi un model, el fiind cel care le nilor însuşite şi de investigare a textului literar.
imprimă foarte multe din trăsăturile de caracter, comportament şi mod de gândire, odată cu Exerci iul de spargere a ghe ii a avut rolul de a orienta conversa ia către esen a
cunoştin ele pe care le transmite în mod normal. lec iei şi a constat în vizionarea unei prezentări power point Bivolul şi co ofana de George
Rolul managerului în clasă/unitate de învă ământ poate fi sintetizat astfel: el tre- Topîrceanu, concomitent cu dramatizarea textului.
buie să fie deopotrivă educator, creator, vizionar, organizator, animator, îndrumător, judecă- Am insistat asupra comunicării prin interpretare de roluri, elevii surprinzând rela-
tor, controlor, negociator, psiholog, bun coleg. În acelaşi timp, managerul trebuie să creeze ia dintre personajele scenetei (rela ia autor-narator-personaj-cititor):
un climat prielnic educativ în clasă, în şcoală. Acum, mai mult ca oricând, datorită evolu iei Autorul, George Topîrceanu, a scris textul pentru cititori. Acesta este auzit prin
rapide a societă ii româneşti, managerul şcolar trebuie să-şi formeze stilul personal de con- vocea naratorului, un intermediar între cititor şi autor. Deşi în versuri, textul are o desfăşu-
ducere a grupului de copii/ elevi/ cadre didactice, stil care este determinat de caracterul, rare epică şi personaje care participă la ac iune. Opera este una epică, iar ca specie este o
temperamentul, pregătirea şi experien a sa, într-un cuvânt un profil psihosocioprofesional. fabulă.
Stilul de conducere al managerului are influen ă hotărâtoare asupra grupei/clasei/ colectivu- Rela ia a mai fost reliefată şi altfel:
lui/institu iei de învă ământ, pentru care constituie un,,model” profesional, comportamental, Autorul este emi ător în comunicare. El transmite receptorului (citito-
atitudinal. Personalitatea managerului şcolar trebuie să se identifice deplin cu cea a colecti- rii/ascultătorii) un mesaj. Pentru aceasta se foloseşte un cod comun, limba română, canalul
vului de copii/elevi/cadre didactice deoarece rezultatele acestora sunt condi ionate de valoa- de transmitere-aerul, iar contextul, lec ia de limba română.
rea şi calitatea conducătorului. Pornind de la aceste considerente, putem afirma fără tăgadă Am verificat tema pentru acasă, pe cele 4 grupe, fiecare grupă având o fişă pro-
ca principala sarcină a educatorului este aceea de a fi din ce în ce mai eficient. Eficien a, prie de completat. Exerci iile au fost de dificultate medie, vizând aspecte de con inut şi formă
succesul este strâns legat de aspectele manageriale care au existat mereu în practica edu- a textului.
ca ională. Elevii au completat fişele; un elev o completează pe calculator, astfel încât să se
Managementul grupei/ clasei de elevi se afirmă în ultimul deceniu ca un domeniu vadă şi în clasă, de pe videoproiector.
special al managementului pedagogic(educa iei). Fiind o operă epică, fabula are şi momentele subiectului.
În şcoală/ grădini a de copii, cadrul didactic este organizatoarul şi conducătoarul Le-am stabilit, dar printr-o modalitate originală, de interrela ionare: întrebare
activită ii didactice şi educative ce se desfăşoară aici. Cunoştin ele cuprinse în răspuns între grupe ( I-III, II-IV). Elevii s-au gândit la formularea unor întrebări şi a unor
,,Îndrumătoarele metodice“, precum şi în ,,Programele activită ii instructiv-educative din răspunsuri pentru stabilirea momentelor, astfel încât a existat o comunicare activă între
şcoală şi grădini ă reprezintă doar nişte premise latente din punct de vedere al formării şi grupe.
educării copiilor preşcolari.
114 7

8. Un elev va spune câteva cuvinte despre autor: George Topîrceanu (1886-1937) alegerea celor mai bune alternative de ac iune, de a ajunge la hotărâri colective; tratarea
a fost unul dintre poe ii cei mai populari şi mai simpatiza i de public în perioada interbeli- copilul în şi prin grup, intind astfel punerea în mişcare a întregului grup, a exprimării atitudi-
că. S-a născut la Bucureşti, dar a trăit la Iaşi. nilor colective, a conştientizării cunoştin elor, a unor comportamente, a stabilirii corespon-
Volumele sale de versuri: Parodii originale, Balade vesele şi triste, Migdale den ei dintre realitate şi normele constitutive ale grupului.
amare.
A fost un poet al naturii, al anotimpurilor, în cunoscutele rapsodii (Rapsodii de Bibliografie:
primăvară, Rapsodii de vară, Rapsodii de toamnă). Am citit Rapsodii de toamnă, cu o - Calin Marin - "Teoria educatiei " Editura ALL, Bucuresti, 1996
muzică adecvată, a lui R. Clayderman – proiectare power point, apoi şi Rapsodii de - Radu Ion - "Psihologie scolara ", Editura stiintifica, Cluj Napoca, 1974
primăvară.
Pentru feed-back, am pregătit o surpriză: colegii din cl. a VII-a B au pregătit o
scenetă după fabula Ninei Cassian, Critica de jos. După vizionare, urmează câteva MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE – TEHNICI ŞI STRATEGII
întrebări despre: structură, personaje, morala, explicarea titlului etc. DE INTERVEN IE
Tema pentru acasă: Explicarea în scris a caracterisicilor unei fabule (la alegere).
Elevii au fost aprecia i şi stimula i în permanen ă să participe la oră, prin încurajări Prof. înv. primar Mihai Maria
şi, la final, prin note. Şc. cu cls. I-VIII „Ştefan cel Mare” Cetatea de Baltă, jud. Alba
Bibliografie: Managementul clasei reprezintă domeniul de cercetere în situa iile educa iei care studiază
• Vodă Elisabeta, Cele mai frumoase fabule, Casa Editorială Regina, Iaşi, 2002; atât perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi cât şi structurile dimensional-
• Pamfil Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, practice ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, rela ională, opera i-
Ed. Paralela 45, 2003; onală şi creativă) în scopul facilitării interven iilor cadrelor didactice în situa iile educa ionale
• Perspective, Revistă de didactica limbii române, nr.1, Cluj, 2005; concrete, prin exerci iul microdeciziilor educa ionale.
Managementul clasei, ca disciplină din sistemul ştiin elor educa iei, vizează acest aspect
esen ial al muncii profesorului: administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic- democra-
PROIECT DE ACTIVITATE tice a activită ilor specifice sălii de clasă, plecând de la premisa că şcoala anticipează şi
CONSILIERE ŞI ORIENTARE pregăteşte absolven ii în vederea implicării în via a socială, dar şi pentru a reac iona adecvat
în rezolvarea conflictelor inerente unei societă i democratice.
Prof. Stanciu Daniela. Prof. Romaga Maria Un management eficient al situa iilor şcolare presupune prezen a regulilor. În acest sens,
Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 2,,George Voevidca” Kenneth Moore scria:,, Elevii au nevoie şi vor reguli. Ei vor să ştie ce se aşteaptă de la ei şi
Câmpulung Moldovenesc, Suceava de ce. Profesorii care încearcă să evite fixarea unor reguli şi a unei structuri vor descoperi
adesea că rezultatul este haosul, mai ales cand se ocupă de copiii mici.”
Componenta: Educa ia pentru valori Regulile pot fi impuse de catre profesor sau pot fi negociate cu elevii ; ele pot func iona în
Subcomponenta: Educa ia pentru o societate democratică favoarea profesorului sau îi pot submina autoritatea, obligându-l să recurgă la acte care in
Tema: Arta convie uirii civilizate se înva ă de sfera puterii.
Tipuri de activită i: Regulile care gavernează situa ia,, normală” dintr-o clasă trebuie să satisfacă urmatoarele
1a. Sus inerea unor lec ii de dirigen ie pe tema democra iei şi a drepturilor copilului, aşa cum criterii: relevan a, propritatea de a fi semnificative, pozitivitatea. Pentru a fi relevante, regulile
au fost ele stabilite prin Conven ia ONU. trebuie să evite extremele: să nu fie nici atât de generale încat să nu se potrivească nici unei
1b. Realizarea unui panou pe aceeaşi temă. situa ii reale, dar nici atât de specifice încat fiecare lec ie nouă să reclame alte reguli.
Termen: 2 - 5 mai 2011 La clasa a IV- a am stabilit împreună cu elevii reguli şi sanc iuni pentru încălcarea lor.
Responsabili: profesorii dirigin i de la Şcoala,,George Voevidca” Elevii trebuie să fie convinşi că regulile se vor aplica, că încalcarea lor nu va fi tolerată şi că
2. Sus inerea unei activită i demonstrative cu elevii claselor aVII-a şi cu to i profesorii dirigin i respectarea lor, în schimb, va fi recompensată.
din şcoală. Inconsecven a în aplicarea regulilor le face ineficiente. Elevii îşi pierd respectul fa ă de
Termen: 12 mai 2011 reguli şi nu vor mai accepta impunerea lor. De aceea, am impus cu stricte e şi consecven ă
Responsabil: profesor diriginte Stanciu Daniela aplicarea regulilor, pentru că, în contrast cu aparen ele, elevii vor să ştie care le sunt limite-
3. Ini ierea şi sus inerea unei dezbateri pe tema comportamentului civilizat şi a bunei cuviin- le. Nu am fixat reguli care nu pot fi respectate, deoarece aceasta are implica ii negative atât
e.
8 113

9. CUNOAŞTEREA GRUPULUI DE PREŞCOLARI – STRATEGIE Termen: 12 mai 2011
DE CREŞTERE A EFICIEN EI ACTULUI DIDACTIC Responsabil: profesor diriginte Romaga Maria
Grup de ac iune şi consultan ă:
Ed. Mitrulescu Veronica Violeta Grădini a “Pinocchio” Craiova Director: prof. Băcanu Lăcrămioara
Consilier educativ: prof. Stanciu Daniela
Omul reprezintă o rezultantă a întregii evolu ii a lumii vii, o încununare “fericită” a Profesorii dirigin i din şcoală
multiplelor muta ii ce s-au produs pe această spirală a devenirii, la capătul ei aflându-se Colaborarea cu al i factori educa ionali:
această fiin ă superioară, înzestrată cu via ă subiectivă, datorită căreia atributul de existen ă D-na Tatiana Vântur, inspector pe probleme educative
se întregeşte cu o notă calitativă, aceea de conştiin ă. Prin structura sa bio-psiho-socială Părintele Giosan Theodor, Paroh al Bisericii,,Naşterea Maicii Domnului”
fiin ă umană este acea parte din Univers constituită din interac iunea a două moduri de Dl. Roşca Gheorghe, agent şef adjunct, reprezentant al compartimentului Poli iei de Proximi-
existen ă, materială şi spirituală, obiectivă şi subiectivă. tate Psiholog Buculei Alin
Atât prin originea cât şi prin esen a sa, omul nu este o fiin ă izolată, desprinsă de Proiect de lec ie
lume şi semenii săi. Munca şi via a în comun sunt factorii care şi-au pus amprenta asupra Componenta: Educa ia pentru valori
umanizării, contribuind în acelaşi timp la men inerea şi îmbogă irea acestui fond uman cu Subcomponenta: Educa ia pentru o societate democratică
alte şi alte trăsături. În consecin ă, omul există si coexistă în acelaşi timp; existen a sa este Tema: Arta convie uirii civilizate se înva ă
în esen ă o modalitate de coexisten ă, de interac ionare cu semenii săi prin intermediul dife- Clasa: a VII-a A şi B
ritelor grupuri şi comunităti umane în care omul se integrează, prin activită ile pe care le Obiective de referin ă: Elevii vor fi capabili:
desfăşoară şi func iile pe care le îndeplineşte, respectiv prin status-urile pe care le dobân- să cunoască, să recunoască şi să folosească principalele reguli de comportare civilizată în
deşte şi rolurile pe care le joacă de-a lungul întregii sale deveniri. Toate procesele individua- următoarele situa ii: acasă (între membrii familiei), la şcoală şi în locurile publice;
le se desfăşoară în condi ii sociale şi toate procesele sociale există şi prin conştiin e indivi- să dezaprobe gesturile, cuvintele nepoliticoase; să manifeste o comportare civilizată;
duale. Astfel, din perspectiva sociologiei şi psihologiei sociale, forma originară şi fundamen- Tipuri de activită i: realizarea unui portofoliu; joc de echipă; concurs între echipe;
tală prin care se instituie şi func ionează coexisten a umană este grupul. Metode: dezbatere; exemplificare; dialog; sondaj de opinie; chestionare; fişe de lectură;
Există două tendin e care se înregistează la nivelul câmpului investigativ al feno- Bibliografie:
menului educa ional: una se concentrează asupra cunoaşterii variabilelor pe care le include • Cozma, Traian – Ora de dirigen ie în gimnaziu, Ed. Plumb, Bacău, 1994;
personalitatea celui asupra căruia se exercită ac iunea educativă. Este vorba în acest caz • Mihăilescu, Eusebiu – Omul şi convie uirea socială (antologie), Ed. Albatros, Bu-
de poten ialul bio-psihic al copilului. Pe baza cunoaşterii acestor resurse ale personali ătii cureşti, 1981.
umane educa ia urmează să asigure devenirea ascendentă a acesteia. Centrarea pe copil Goethe afirma: “manierele sunt o oglindă în care fiecare îşi arată fa a”, iar La Bruyère sus i-
conduce inevitabil la personalizarea ac iunii educa ionale. Întrucât aceasta se desfăşoară ne că “manierele, pe care le neglijăm ca pe nişte lucruri, fac adesea ca oamenii să te judece
întotdeauna într-un cadru microsocial şi are ca finalitate generală dezvoltarea unor calită i în bine şi în rău. O cât de uşoară străduin ă de a avea maniere plăcute şi civilizate te-ar
indispensabile integrării şi asimilării sociale a celui educat se impune o altă tendin ă de in- scuti de aprecierile lor defavorabile”.
vestigare a acestui fenomen, cea psihosocială. Cele două tendin e, de personalizare şi de La fel ca şi alte învă ături, comportarea civilizată se înva ă, se deprinde, se exersează şi
psihosocializare a fenomenului educa ional se află într-o rela ie de complementaritate, expli- scopul lec iei este de a-i face pe elevi să în eleagă acest lucru.
carea unor fenomene specifice personalită ii fiind posibilă numai în măsura în care se ex- Scenariul didactic:
primă într-un context microsocial, după cum cunoaşterea unor manifestări ale acestuia nu 1. Profesorul diriginte, Stanciu Daniela, îi provoacă pe elevi la o discu ie menită să clarifice
sunt posibile fără raportarea lor la subiec ii care le generează. în elesul titlului ales pentru lec ie.
Preşcolaritatea aduce schimbări importante în via a fiecărui copil, atât în planul Artă = 1. activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice şi care
dezvoltării somatice, cât şi a celei psihice, dar şi în ceea ce priveşte planul rela ional. Marea foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr-o
majoritate a copiilor sunt cuprinşi în învă ământul preşcolar, cadrul grădini ei depăşind ori- epocă, dintr-o ară etc.) care apar in acestei activită i;
zontul restrâns al familiei si punând în fa a copiilor cerin e noi, mult diferite de cele din etapa 2. îndemânare deosebită într-o activitate; pricepere, măiestrie;
antepreşcolară. 3. îndeletnicire care cere multă îndemânare şi anumite cunoştin e.
Ca metode de grup, ce vizează asimilarea cadrului didactic în grup astfel încât Întrebare: La ce anume face trimitere cuvântul artă în contextul în care este folosit aici?
acesta să nu fie perceput de copii ca fiind străin sau exterior grupului, ci ca un participant Convie uire = coabitare, faptul de a trăi împreună in acelaşi loc cu cineva;
activ interesat de problemele grupului, se eviden iază: discu ia în grup, fie cu scopul asigură- Întrebări: - Cum se numeşte totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă şi ce anume determi-
rii şi asimilării optime a cunoştin elor, fie pentru a găsi modalita ile de solu ionare a unor nă acest fapt?
probleme apărute la un moment dat; decizia în grup cu scopul de a-i obişnui pe copii cu
112 9

10. (Societate = totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind lega i între ei prin anumite ra- clasă, ci prin fiecare contact rela ional cu copiii şi părin ii desfăşoară o muncă de creştere şi
porturi economice) dezvoltare, de conducere şi direc ionare. Activită ile instructiv-educative ale clasei urmăresc
- Putem trăi izola i de restul lumii? De ce nu? în permanen ă realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele
- Care este forma de organizare şi de conducere a societă ii? comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi contribuind la întărirea solidarită ii
- Democra ia înseamnă oare că putem face fiecare ce dorim sau înseamnă că pu- grupului. De asemenea, ele trebuie să îndrume elevii pe drumul cunoaşterii prin interven ii
tem face ceea ce dorim în limita unor legi, reguli? punctuale adaptate situa iilor respective, prin sfaturi şi recomandări care să sus ină compor-
- Care este opusul democra iei? tamentele şi reac iile elevilor. Alte roluri ale activită ilor instructiv-educative:
Civilizat, ă = 1. care are o cultură şi o tehnică înaintată, care a ajuns la un - motivare (consolidează comportamentele pozitive; orientează valoric tendin ele
nivel superior de civiliza ie, la un standard de via ă ridicat; negativiste identificate în conduitele elevilor)
2. care este manierat, politicos; - consiliere (prin activită ile şcolare, dar şi cele extraşcolare)
Întrebare: Ce înseamnă, de fapt, a fi manierat, politicos? La baza acestor activită i trebuie să stea copilul, dezvoltarea individualită ii, înclina iilor sale.
Joc: Atât elevii, cât şi cadrele didactice care iau parte la activitate vor primi cartonaşe pe Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din Bucureşti dă câteva exemple de
care sunt notate cuvinte ce pot fi asociate no iunii de polite e. Sarcina constă în a stabili care astfel de activită i de optimizare a managementului clasei de elevi:
dintre aceste cuvinte reprezintă sinonimele şi care sunt antonimele atitudinii pe care o nu- - diversificarea studiilor
mim polite e. - cursuri op ionale
În func ie de acestea, participan ii la lec ie se vor împăr i în două echipe. - schimbarea structurii clasei de elevi: clase de nivel, grupe de nivel, clase speciale
Întrebare: Cunoaşte i vreo maximă care să sintetizeze ceea ce s-a discutat până în acest Clasa poate fi tratată ca şi cum to i elevii ar fi egali între ei (organizare frontală). Această
moment legat de tema lec iei? formă organizatorică predispune la utilizarea metodelor expunerii şi a conversa iei. Pot fi
2. Lansarea unui concurs între cele două echipe. introduse anumite diferen ieri la nivelul tipului de întrebări formulate şi la nivelul timpului
Elevii au avut ca sarcină pregătitoare a activită ii căutarea nu doar de maxime şi aforisme, de organizare a răspunsurilor. Clasa poate fi organizată şi grupal (de la 2 la mai mul i elevi,
ci şi de proverbe şi zicători care să reflecte gândirea populară despre felul în care trebuie să pe echipe în func ie de anumite criterii, astfel rezultând :
ne comportăm unii cu al ii. Fiecare echipă va primi cartonaşe pe care sunt notate jumătă i de - grup omogen: elevii sunt incluşi în func ie de interese, capacită i, rezultate şcolare comu-
proverbe, urmând ca, la anumite intervale de timp pe parcursul lec iei, să încerce să le pună ne, şi dispun de:
cap la cap pentru a le reconstitui. - sarcini de instruire distribuite diferen iat ;
3. Celălalt profesor diriginte, Romaga Maria, ini iază o dezbatere cu elevii, având ca suport - îndrumarea permanentă a cadrului didactic;
un chestionar, ce con ine o serie de întrebări care vizează doar câteva aspecte ale compor- - timp de instruire distribuit neuniform;
tării civilizate, şi anume: reguli de polite e pe care le respectăm acasă, reguli pe care le - grup eterogen: elevii sunt incluşi posedând interese, capacită i, rezultate şcolare
respectăm la şcoală şi cele pe care le respectăm în societate. diferen iate, şi dispun de:
Elevii şi profesorii prezen i vor fi ruga i să sus ină în continuare dezbaterea, prin exemple - sarcini de instruire diferen iate sau comune (diferen iate la nivel de dificultate şi chiar la
personale sau din diverse surse şi să spună dacă au fost vreodată martori ai unor situa ii de nivel de con inut)
impolite e gravă, dacă au luat atitudine în fa a acestor situa ii, etc. De asemenea, se vor Din punct de vedere pedagogic se recomandă o echilibrare a celor două forme.
face referiri şi la rezultatele sondajelor de opinie pe care elevii claselor a VII-a le-au efectuat Grupul omogen este mai profitabil din punct de vedere intelectual, în timp ce grupul etero-
în rândul elevilor din şcoală. gen este mai adecvat integrării sociale a elevilor.
Iată şi câteva situa ii de evitat :
supraîncărcarea – intervine când profesorul este prea plictisitor
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR DEVIANTE supraîncărcarea prin exces de explica ii – profesorul acordă prea mult timp indica iilor şi
ALE ELEVILOR explica iilor
fragmentarea inutilă a activită ii – o activitate este prezentată fragmentat, deşi natura ei nu
Prof. psihopedagog: Corăbian Aurora implică acest tip de abordare.
Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean
Bibliografie
FUNDAMENTARE TEORETICĂ 1. Iucu, Romi ă, Managementul clasei de elevi, 2005
În anul 1973 a fost decernat unor savan i (K. LORENZ, N. TINBERGEN şi K. von 2. Joi a E., Management educa ional, Editura Polirom, Iaşi, 2000
FRISCH)-Premiul NOBEL pentru studiul comportamentelor, animalelor, păsărilor şi insecte- 3. Zlate, M., Tratat de psihologie organiza ional-managerială, Polirom, Bucureşti, 2004
lor (albinelor) dar, un asemenea premiu nu a fost cucerit, deocamdată pentru studiul com-
10 111

11. b. monitorizarea performantei portamentului uman, deosebit de complex şi care stă sub semnul unei stringente nevoi de a
c.. selectarea sarcinilor de lucru fi cercetat, în eles şi corect dirijat. După cum se ştie, nu există încă o ştiin ă a studiului
d. evaluarea comportamentului uman, deşi nevoia este unanim resim ită. Disciplinele ştiin ifice care au
- coordonarea temelor pentru acasă înregistrat succese notabile în acest domeniu sunt: praxiologia, logica deontică, psihologia.
- coordonarea discu iilor in clasă Rezultatele şi eforturile lor se cer conjugate cu cele ale sociologiei, antropologiei, biologiei,
- coordonarea proiectelor si a învă ării prin problematizare etologiei, medicinii, ciberneticii, teoriei sistemelor, filosofiei, eticii etc. Este unanim însă ad-
Clasa de elevi, ca un univers socio-relational complex, dezvoltă o varietate de re- mis faptul că cercetarea comportamentului uman trebuie să pornească de la PERSOANA
la ii şi interac iuni din care elevul deprinde o serie de norme şi valori pe care le dezvoltă pe UMANĂ, ca sistem individual integral. O definim ca sistem pentru că are structură, îi acor-
termen lung. Această deprindere, internalizare sau chiar învă are socială este dependentă dăm atributul de individualitate pentru a sublinia ontologic unicitatea ei, iar valoarea de inte-
de func ionarea unor factori de supradeterminare ai comportamentului social. E important de grală o gândim în sens profund existen ial.
men ionat la acest nivel, că rela iile interpersonale de influen are nu se manifestă doar ca Tema pe care v-o propun nu este deloc nouă. Ea a constituit obiectul multor dez-
rezultante ale unor afinită ş personale, ci sunt determinate si de pozi ia pe care o ocupă bateri psiho-pedagogice. Ea revine în actualitate, pentru că şcoala se confruntă astăzi cu
fiecare în ierarhiile subiective şi obiective ale grupului-clasă. Totodată, asemenea interac i- probleme din ce în ce mai dificile privind comportamentul elevilor.
uni, soldate sau nu cu un rezultat, pot fi considerate efectul participarii conştiente sau incon- Scopul temei propuse pentru dezbatere este:
ştiente, dorite sau nedorite, a membrilor grupului-clasă. Asemenea constatări au contribuit la - oferirea unor sugestii explicative privind în elegerea fenomenului adaptării / inadaptării
alimentarea unor puncte de vedere interesante, potrivit cărora rela iile interpersonale au, în şcolare, în vederea prevenirii şi combaterii eficiente a devierilor comportamentale ale elevi-
primul rând, un caracter impersonal, esen a lor rezidand în interac iunea rolurilor, func iilor şi lor;
a statutelor sociale - analizarea diferitelor aspecte ale „insuccesului şcolar", cu scopul în elegerii sale corespun-
zătoare şi a adaptării celor mai potrivite măsuri de prevenire şi înlăturare a efectelor lui.
Bibliografie: Un elev este adaptat şcolar atunci când realizează adaptarea pedagogică (in-
1. Romita B. Iucu- Managementul si gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, 2000 struc ională) şi adaptarea rela ională. Prima înseamnă disponibilitatea elevului de a-şi însuşi
2. Elena Joi a- Management educa ional, editura Polirom, 2000 informa iile transmise şi de a le opera ionaliza în mod creativ. Cea de-a doua se referă la
capacitatea elevului de a rela iona cu profesorul şi cu ceilal i elevi, de a interioriza normele
şcolare şi valorile sociale acceptate.
STRATEGII DE OPTIMIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI Nu este uşor, nici chiar pentru psihologi şi pedagogi experimenta i, să se defi-
nească multiplele cauze ale comportamentului şcolar deviant.
Prof. Vasluianu Bogdan Grup Şcolar Al. I.Cuza, Slobozia J. Thurston, J. Feldhusen şi J. Benning enumeră 24 de factori ai mediului fami-
lial care induc comportamentul deviant, în urma unor cercetări făcute în S. U. A. Aceşti fac-
Etimologia termenului de management (Cf. E. Joi a, 2000) provenită din tori sunt semnificativi şi pentru România.
lat.manus-agere (mâna, manevrare, pilotare, conducere, strunirea cailor), fr.manege; Iată câ iva dintre ei:
it.maneggio; engl. to manege (a reuşi, a conduce, a rezolva, a face fa ă, a dirija, a izbuti, a - Regulile tatălui sunt prea lejere sau prea stricte sau lipsite de coeren ă;
struni elemente pentru un el, a administra, a manevra, a stăpâni, a se descurca, a găsi - Indiferen a sau ostilitatea părin ilor fa ă de copii;
mijloace, a reuşi, a se pricepe să). - Părin ii au serviciile total diferite şi, în general, au prea pu ine lucruri în comun;
Sistemul educa ional este unul dintre cele mai vaste subsisteme ale societă ii şi nu - Părin ii nu vorbesc între ei despre copii şi despre problemele lor;
doar din acest punct de vedere este mai dificil de managerizat după criteriile coordanării re- - Părin ii nu se iubesc, sunt reci unul cu celălalt;
surselor umane, materiale şi financiare, al rezultatelor eficiente, dar mai ales al satisfac iei - Părin ii îi dezaprobă pe copii mai mult decât îi încurajează;
partenerilor principali: profesorii şi elevii. - Mamele nu sunt fericite în mediul în care trăiesc;
Pedagogul Leroy afirma : Copilul fiin a umană, situat într-un anumit mediu, este pro- - Copiii sunt pedepsi i de părin i pentru absolut orice greşeală;
fund influen at de acesta (factor rela ional); comportamentul său diferă după cum trăieşte - Părin ii lasă pe prietenii copiilor lor să aibă o influen ă hotărâtoare asupra acestora, pentru
solitar sau în colectiv şi depinde, într-o măsură de natura rela iilor cu partenerii. Maturizarea a-şi masca dezinteresul;
nu aduce decât poten ialită i pe care interac iunile sociale trebuie să le actualizeze. Prin - Părin ii îşi petrec timpul lor liber în mod negativ.
urmare, dezvoltarea intelectuală a elevului, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative Anxietatea - provocată şi de profesor, dacă acesta are obiceiul să judece elevul
ale şcolii şi rezultatele sale sunt condi ionate de rela iile acestuia cu profesorii şi colegii. în fa a colegilor etc.
Învă ământul presupune un sistem social de educa ie în care profesorul trebuie să stabi- Asemenea profesori ajung adesea să fie bătu i de elevi; spre exemplul, se înregistrează
lească rela ii de cooperare cu elevii şi părin ii acestora. Ei nu educă numai la catedră, în multe asemenea cazuri în Marea Britanie. Studiile britanice recomandă profesorului modern
110 11

12. să fie o personalitate pozitivă, care să dispună de metode de predare eficace, să stabileas- MANAGEMENTUL INSTRUIRII
că şi să men ină standarde comportamentale coerente; care să fie sprijinit de directorul
şcolii / liceului pentru măsurile disciplinare pe care le ia; să aplice standardele de compor- Prof. Stoiconi Claudia Colegiul Economic al Banatului Montan, Reşi a
tament tuturor elevilor, cu consecven ă.
În plus, profesorul modern are nevoie de sprijinul părin ilor elevilor, de cunoştin e psihologi- No iunea de management al instruirii intervine când profesorul se află în postura
ce solide şi de intui ie psiho-pedagogică, pentru a putea diagnostica şi trata comportamente- de a coordona spa iul, materialele, echipamentele aferente, kinetica şi proxemică elevilor,
le inadecvate; de influen a pozitivă a directorului, de impunerea unor măsuri stricte de res- precum şi a materialului de studiu propriu-zis, integrate într-o arie curriculară sau într-un
pectare a disciplinei. program de studiu.
Deşi ieşirea din conformismul infantil îmbracă forma multor striden e, excentrici- Deprinderi manageriale ale procesului instructiv:
tă i, nesupuneri, cu timpul adolescentul va realiza penibilul situa iei şi faptul că doar integra- 1. Managementul ritmului procesului de instruire se referă la modul în care
rea e calea de emancipare şi valorizare. profesorul coordonează şi direc ionează ritmul activită ilor în timpul orei:
Să-l ajutăm, pentru aceasta, orientându-l spre un ideal în via ă, nu numai profe- • evitarea discontinuită ii
sional, ci şi un el duhovnicesc, spre împlinirea lui sufletească. Educa ia religioasă poate • schimbarea bruscă a tipului de activitate- în acest caz profesorul intervine brusc
ajuta foarte mult spre aplanarea acestor comportamente deviante, supărătoare. într-o activitate în desfăşurare, nu anun ă şi oferă anumite sugestii pentru o altă
activitate;
Bibliografie • abandonarea temporară a unui tip de activitate- profesorul abandonează pentru
- „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele didactice", Coordonator moment activitatea, trece la alta şi apoi revine la cea ini ială;
Constantin Cucoş, Editura Polirom, 1998; • abandonarea unui tip de activitate înainte de finalizarea acesteia- profesorul
- „Profesorul - între autoritate şi putere", Emil Stan, Editura Teora, Colec ia „Psihologie abandonează o activitate, trece la alta şi nu mai revine la prima.
aplicată", 1999; • evitarea încetinirii ritmului
- „Experien a duhovnicească şi cultivarea puterilor sufleteşti. Contribu ii de metodo- • supraîncărcarea- intervine în momentul în care profesorul este prea plictisitor;
logie şi pedagogie creştină.", Pr. Dr. Eugen Jurca, Editura Marineasa, Timişoara, 2001. • supraîncărcarea prin exces de explica ii- profesorul acordă prea mult timp explica-
iilor;
• supraîncărcarea prin exces de amănunte- profesorul devine preocupat de detalii,
ÎNVĂ AREA PRIN COOPERARE – PREDICTOR
în detrimentul ideii principale;
AL REUŞITEI ŞCOLARE
• încetinirea ritmului prin utilizarea excesivă a materialului şi echipamentelor aferen-
te- profesorul utilizează în mod excesiv materialele didactice, elevii fiind distraşi
Prof. Liana Moldovan, Grădini a Nr. 6 Bistri a
de la con inutul comunicat;
Prof. Bofă Veta, CSEI NR 2, Bistri a
• fragmentarea inutilă a activită ii- o activitate este prezentată fragmentat, deşi na-
Învă area prin cooperare a apărut oarecum ca o reac ie la învă area (şi evalua- tura ei nu implică acest lucru.
rea) de tip competitiv, care promovează, întăreşte numai pe acei elevi care înregistrează 2. Promovarea activită ilor în grup:
constant succes în învă are. Pentru ceilal i...un eşec produce (de cele mai multe ori) alte - managementul tipului de grup cu care se lucrează
eşecuri. Deşi opinia potrivită căreia climatul afectiv din colectivele de elevi are o contribu ie - managementul responsabilitatilor la nivel de grup
hotărâtoare la ob inerea unor performan e superioare este larg răspândită, mediul şcolar - managementul aten iei
cunoaşte, în general, o organizare competitivă. Mul i profesori consideră că numai rela iile Evitarea satura iei (plictisului):
competitive dau naştere unei motiva ii adecvate. În prezent, în pedagogie şi în psihologia - prezentarea progresiva a materialului de studiu;
educa iei există o dispută cu privire la avantajele pe care le oferă cele două practici educati- - varietatea;
ve folosite în propor ii diferite în şcoli; competi ia şi cooperarea. Studii recente arată că elevii - provocarea.
lucrează, în condi ii de cooperare, în grupuri ce au o sarcină de învă are comună, numai 3. Prezentarea succesivă a activită ilor şi integrarea activită ilor instructive su-
4,6% din timpul pe care îl petrec în clasă. Se semnalează că, în mod tradi ional mediul şco- plimentare:
lar se constituie ca un mediu competitiv, resim it de către elevi datorită manierei de notare - coordonarea recapitulării zilnice a materiei
practicate de majoritatea profesorilor, care are darul de a stimula competi ia. Alternativa - coordonarea recapitulării prezentărilor/ lec iilor propriu-zise
recomandabilă la această modalitate nu este notarea individualizată, care se realizează prin - coordonarea lucrului individual in clasa:
a. prezentarea sarcinilor de lucru
12 109

13. bagajului bogat de cunoştin e pe care trebuie să îl posezi in material de lucru uşor de asimi- « încercarea de raportare a rezultatelor ob inute de elevi, la alte rezultate individuale, reali-
lat de către copii, presupune adaptabilitate, flexibilitate si capacitate de inova ie. zate de aceeaşi elevi, în timp »
Exper i în managementul clasei şi educatori cu experien ă au ajuns la concluzia (Cucoş, 1996), ci una care să încurajeze colaborarea.
că deciziile pe care profesorii le iau în legătură cu alegerea liberă de către elevii lor a locuri- Caracteristicile de bază ale învă ării prin cooperare sunt:
lor în bancă şi cu aranjarea fizică a clasei pot avea un impact major asupra disciplinei clasei • Obiectivele de grup;
şi asupra eficacită ii instruirii. In mod ideal, clasa ar trebui să poată fi frecvent reamenajată • Responsabilitatea individuală;
în func ie de mărimea grupului de elevi, de momentul zilei, de sarcina pe care o au de înde- • Asigurarea şanselor egale de succes pentru fiecare membru al grupului;
plinit, de comportamentul copiilor. Câteva principii de bază ale aranjării clasei sunt: elevii • Focalizarea pe sarcină;
aşeza i în băncile din spatele clasei vor fi mai tenta i să vorbească între ei şi să nu fie aten i • Comunicarea deschisă, sinceră a unor informa ii semnificative între participan i;
la lec ii; aşezarea sub formă de rânduri reduce posibilitatea de interac iune; copiii îşi for- • Accentuarea asemănărilor şi minimalizarea diferen elor dintre membri;
mează uşor obiceiuri şi de aceea le va plăcea să stea în acelaşi loc; unii colegi sunt izola i în • Atitudinea pozitivă a membrilor grupului (între ei, unul fa ă de ceilal i).
afara grupului de către colegii lor iar o aşezare inteligentă în bănci poate reduce impactul O modalitate de a-i obişnui pe elevi să lucreze în grupuri este ca aceştia să des-
acestei izolări; ar trebui luată în considerare posibilitatea desfăşurării de activită i în care făşoare o serie de activită i „de practică” pentru a realiza o sarcină prin colaborare. Prin
copiii să se ridice de la mese - copiii vor arăta mai mult interes, mai multă aten ie, dacă nu exerci ii de construire a echipelor în care elevii realizează ceva împreună, se gândesc la un
vor mai avea de ce să se sprijine; re-aranjarea clasei poate rezolva problemele de compor- subiect de interes sau rezolvă o problemă, aceştia exersează abilită ile de care au nevoie
tament. pentru a lucra bine în grupuri. Aceste activită i ajută la stabilirea unor norme de
Există diverse posibilită i de amenajare a clasei în ceea ce priveşte modul de comportanment dorite şi asigură feedback-ul necesar grupurilor. Alocarea de timp pentru a
aşezare al elevilor în bănci, cu influen ă directă asupra modului în care aceştia vor comunica le arăta elevilor cum să lucreze bine cu colegii poate face învă area prin cooperare mai
şi interrela iona. După cum spune Dr. Fred Jones, autorul căr ii ‚Tools for Teaching’ „ideea eficientă şi mai productivă.
de bază este ca un bun aranjament al băncilor într-o clasă este cea mai ieftină formă de Beneficiile grupării elevilor pentru a învă a prin cooperare depăşesc cu mult orice dezavan-
management al clasei. Este disciplină gratis!”. Mobilitatea profesorului ar trebui să fie scopul taj. Prin utilizarea acestor strategii, vor avea de câştigat nu numai elevii, ci şi învă ătorii, prin
oricărei modalită i de aranjare a unei clase, însă trebuie să se ob ină un echilibru între im- crearea unui mediu centrat pe elevi, în care toată lumea interac ionează şi lucrează bine
presia de stăpân al teritoriului pe care o lasă profesorul şi nevoia elevilor de a se sim i în împreună.
largul lor.
Un alt model este cel al ‚mesei de şedin ă’. Acest model subliniază rolul grupului BIBLIOGRAFIE
mai presus decât cel al individului, aducând elevii laolaltă, dar presupune un efort mai sus i-
• Cosmovici A., Iacob, L.(2008) - “ Psihologie şcolară”- Polirom, Bucureşti;
nut de concentrare. Dispunerea băncilor în semicerc sau oval duce la favorizarea interac iu-
• De Peretti A., Legrand J.A., (2001)“ Tehnici de comunicare” Polirom, Bucureşti;
nilor permanente şi activismului, încurajând fiecare elev în parte să se implice. Este modul
ideal pentru desfăşurarea unei lec ii sub formă de dezbatere. • Pânişoară, I.O.(2009) “ Profesorul de success - 59 de principii de pedagogie practică”,
Rolul comunicării non-verbale nu poate fi nici el neglijat. Acest fel de comunicare Polirom, Bucureşti
este realizat de obicei în mod subconştient, îl folosim fără să ne gândim la el şi de aceea se
şi spune că limbajul corpului nu minte. Dacă profesorii sunt aten i la limbajul trupului trans-
mis de către elevi, ei îşi vor da seama când elevii sunt plictisi i sau confuzi, putând să îşi CE ÎNSEAMNĂ CONCEPTUL DE MATURITATE ŞCOLARĂ
adapteze astfel stilul. Toate acestea sunt posibile doar printr-un management bun al spa iu-
lui, printr-o aranjare optimă a clasei astfel încât profesorul să aibă un contact permanent cu Prof. consilier Marton Eniko
to i elevii pentru ca aceştia să nu se poată substrage sarcinilor de lucru, astfel încât prin Grădini a „Albă ca Zăpada” Beclean
feed-back-ul primit de la elevi să îşi poată regla în mod continuu modul de ac iune, stilul de
predare, con inutul. Învă ămîntul şcolar cere nu numai capacită i intelectuale generale potrivite vârstei
copilului ci înainte de toate acomodarea cu cerin ele noi, integrarea conştientă în mediul şi
Bibliografie: procesul de învă ământ din şcoala.
1. Barnes, Douglas, From Communication to Curriculum, Penguin, Harmondsworth, E nevoie deci de o maturitate şcolară a personalită ii, o dezvoltare fizică şi psihică
Middlesex, 1976 adecvată, pentru ca munca în şcoală să fie eficace.
2. Curzon, L. B., Teaching in Further Education: an outline of principles and practice, În dezvoltarea copilului maturitatea fizică şi psihică nu merg întotdeauna mână în
fifth edition, Cassell, 1997 mână; se poate întâmpla ca un copil bine dezvoltat fizic să nu fie şi psihic pregătit pentru a
3. Pânişoara, Ovidiu-Ion, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004 începe şcoala sau invers. Maturitatea şcolară a copilului de 6-7 ani arată sfârşitul unui pro-
108 13

14. ces intern de dezvoltare, un salt calitativ. Putem interveni în acest proces pentru a ajuta zând atât mediul social, cât şi persoanele publice. Perspectiva ecosistemică identifică urmă-
copilul, dar în nici un caz să-l grăbim. toarele categorii de factori care pot determina indisciplina elevilor: cauze referitoare la elev,
Copii devin pregăti i pentru şcoală din punct de vedere psihic numai după împlinirea primilor cauze referitoare la grupul clasă, cauze referitoare la profesori, cauze referitoare la mediul
6 ani de via ă. Numai după această vârstă dezvoltarea lor intelectuală ajunge la un nivel la şcolar, cauze referitoare la mediul social şi mass-media.
care ei să fie capabili de achizi ionarea unor cunoştin e noi, şi de muncă în grup. Regulile pot fi completate şi cu o listă a consecin elor nerespectării regulilor.
Când ajunge copilul la maturitate şcolară? Este de dorit ca regulile pentru elevi să fie înso ite de drepturi ale acestora (ex.
Dezvoltarea fizică a copilului înseamnă nu numai dezvoltarea în greutate şi înăl- Dreptul de a refuza să răspundă la o întrebare a profesorului), făcându-i astfel pe elevi să
ime ci şi dezvoltarea sistemului osos, a sistemului muscular şi a sistemului nervos central. conştientizeze că pe lângă obliga ii au şi avantaje dacă respectă regulile.
Copilul care s-a maturizat pentru şcoala e capabil să-şi controleze dorin a de mişcare, sen- Concluzionând, se spune că „dacă un copil sau un tânâr e trist sau tăcut în-
timentele, să-şi coordoneze tot mai bine mişcările. La vârsta aceasta s-a format şi stabilizat seamnă că e bolnav”. Trebuie să ne aşteptăm să avem probleme de disciplină în clasă, ca
şi folosirea mâinii dominante. Nu este absolut nici o problemă dacă colpilul dumneavoastră un spa iu în care conlucrează nu unul, ci mai mul i copii şi tineri. Specialiştii pot îndruma
este stângaci. O importantă condi ie a învă ării scrisului este nivelul de dezvoltare anatomică profesorii cum să procedeze sau să nu procedeze, însă totul ine de personalitatea şi de
a mâinilor şi degetelor. Copilul nu trebuie să deseneze frumos, ci să aibă siguran ă în mânu- experien a fiecăruia la clasă. Respectarea regululilor este necesară pentru buna desfăşura-
irea creionului. re a activită ii didactice, prin urmare ar trebui să ne întocmim la începutul fiecărui an şcolar
Maturitate şcolară văzută din punct de vedere psihologic este un lucru complex: un plan managerial de prevenire şi corectare a problemelor disciplinare. Cu toate acestea,
presupune o dezvoltare adecvată a comportamentului, acumularea unor cunoştin e generale disciplina trebuie să fie permisivă, să valorizeze şi să nu încorseteze elevul. Elevii sunt per-
a unor priceperi şi deprinderi practice. Un copil pregătit pentru şcoală se caracterizează prin soane în formare, au nevoie să greşească pentru a evolua şi pentru a-şi exprima individuali-
interesul şi dorin a de a învă a, prin sete de cunoaştere. Copilul ştie să deosebească jocul tatea.
de o activitate şcolară, are voin a şi conştiin a unor reguli, tinde spre independen ă. Poate să
se concentreze 10-15 minute. Toate acestea înseamnă o maturizare socială datorită căreia Bibliografie:
copilul poate să participe la activită ile grupului de elevi. • Bocoş, M., „Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist”, Presa
Pentru a învă a este nevoie desigur de o capacitate intelectuală adecvată, de a Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007;
conştientiza diferen a dintre: sus-jos, stânga-dreapta, dedesubt-deasupra, mai mic-mai • Boja A., „Strategii manageriale de inducere a comportamentului disciplinat la
mare. Acestea au un rol pregnant în învă area scrisului şi cititului. elevi” în Ionescu, M., „Abordări conceptuale şi praxiologice în ştiin ele educa iei”,
Una din condi iile prioritare a învă ării eficiente este atingerea unui nivel bun de Eikon, Cluj-Napoca, 2007;
dezvoltare a limbajului, formarea corectă şi clară a sunetelor, vocabular bogat. Copilul ajuns
la maturitatea şcolară are cunoştin e cantitative: nu numai că ştie să numere, dar cunoaşte
şi foloseşte no iunile de „mai mult”, „mai pu in” şi totodată e capabil să facă opera ii aritmeti- ORGANIZAREA SĂLII DE CLASĂ – ELEMENT CHEIE
ce cu obiecte. I s-a format deja capacitatea de observare necesară învă ării, e capabil să ÎN EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII
memoreze informa ii, fenomene văzute sau auzite, având o memorie tot mai largă şi tot mai
exactă. Profesor înv. preşcolar Anca Buzilă Grădini a nr. 15 Sibiu
Desfăşurarea cu succes a procesului de învă ământ presupune, pe lângă o mare
PROBLEME GENERALE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI aten ie acordată con inutului care urmează a fi transmis, folosirea mijloacelor şi metodelor
adecvate, precum şi amenajarea optimă a spa iului, astfel încât să fie înlăturate barierele
Prof. drd. Ligia Dănilă, Şcoala Generală „Liviu Rebreanu”, Beclean care pot împiedica procesul de comunicare eficientă atât de necesar pentru transmite-
Prof. Leon Dănilă, „Colegiul Na ional Petru Rareş”, Beclean rea/acumularea cunoştin elor (bariere de natură ambientală - de mediu: gălăgie, frig, întune-
ric, bariere care in de elevi - reticen ă, ADHD, alte particularită i psiho-individuale şi bariere
1.Delimitări care in de profesor - stil de predare, limbaj greoi, ritm alert de exprimare, voce stridentă
2.Rolurile manageriale ale educatorului etc.)
3.Dimensiunile managementului clasei de elevi Comunicarea stă la baza procesului de predare-asimilare a cunoştin elor, specifi-
4.Proceduri si strategii de interven ie ale cadrului didactic cul său în învă ământ constând în abilitatea fiecărui cadru didactic de a se adapta la particu-
„Şcoala tradi ională este organizată pentru a comunica elevilor cunoştin ele si larită ile de vârstă şi individuale ale fiecărui copil, de a-şi adapta stilul şi metodele, de a-şi
tehnicile prevăzute de programele speciale ale fiecărui obiect de învă ătură’’.(G.Leroy- organiza spa iul şi materialele astfel încât să asigure eficien a maximă a procesului de învă-
Dialogul în educa ie) ământ şi depăşirea barierelor de comunicare. A fi profesor bun presupune transpunerea
14 107

15. abordate şi temele ; Ce înseamnă a fi tolerant?, Conven ia ONU cu privire la Drepturile Actul educativ este orientat în func ie de exigen ele societă ii, către un anumit tip
copilului; Cum participăm la via a şcolii. de personalitate umană.
Am preluat din planul de activită i pe acelea de un interes maxim pentru ambele Clasa este un grup care are propria taină. Fiecare clasă reprezintă o organizare
etnii: Realizarea unui spectacol cu titlul: Avem acelaşi Moş Crăciun, a unui spectacol comun dinamică şi o structură specifică. Ea este un proces dinamic, structura grupului se schimbă’’.
românilor şi rromilor, intitulat: Mama mea e cea mai bună!, un altul sub genericul: Iisus ne Elevul, în condi iile vie ii şcolare, nu trăieşte izolat ci într-un angrenaj social, via a sa afecti-
ocroteşte pe to i şi o excursie la mănăstiri şi case memoriale, în Mun ii Neam ului. vă, activitatea intelectuală şi nu mai pu in cea profesională desfăşurându-se în interiorul şi în
Simbolul etniei rrome este roata, ceea ce semnifică nestatornicie, călătorie, liber- interdependen ă cu mediul social înconjurător sau în condi iile date de acesta. Omul stabi-
tate. Elevii rromi au mari nevoi educative şi afective, ceea ce presupune un plan de activită i leşte rela ii încă din primele etape ale vie ii sale, din frgetă copilărie, copilul stabileşte rela ii
bine gândit, o schimbare a stilului de via ă a acestora, fără a-i obliga să execute ceva. Mai de coloratură socială mai întâi cu mama apoi cu ceilal i membri, iar pe măsură ce creşte
mul i specialişti sugerează ideea de joc cu suport atractiv despre regulile de igienă, reguli procesul de socializare se amplifică’’, socializarea fiind în eleasă ca o sporire a capacită ii de
care se vor transforma în obişnuin ă. Copilul va fi apreciat, va fi răsplătit şi va fi conştient de adaptare prin integrare la mediul social şi stabilirea unor rela ii multiple cu diverse persoane.
apartenen a la grup şcolar. Dacă familia nu-i poate oferi un cadru favorabil, măcar şcoala Managementul clasei de elevi este domeniul de studiu al ştiin elor educa iei. În
să-i asigure copilului un spa iu prietenos, un climat afectiv, unde să se simtă bine şi să pară cadrul acestuia se studiază atât perspectivele teoretice de abordare ale fiecărei clase de
important. elevi cât şi structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihoso-
cială, normativ-rela ională, opera ională si creativă), în scopul facilitării interven iilor cadrului
didactic în situa iile educa ionale concrete, prin exerci iul microdeciziilor educa ionale.
STRATEGII MANAGERIALE DE PREVENIRE Unii pedagogi printre care Durkheim, Hubert, Cousinet, Leroy, au încercat să
A COMPORTAMENTULUI INDISCIPLINAT LA ELEVI evalueze rolul factorului rela ional în educa ie. Astfel, Leroy concluzionează: „copilul fiin ă
umană, situat într-un anumit mediu, este profund influen at de acesta, comportamentul său
Prof. Pleşa Niculina Grup Şcolar Forestier Bistri a diferă după cum trăieşte solitar sau colectiv şi depinde, într-o mare măsură de natura rela ii-
lor cu partenerii. Maturizarea nu aduce decât poten ialită i pe care interac iunile sociale
Problema disciplinei în clasa de elevi a fost atât de amplu tratată în pedagogie, trebuie să le actualizeze’’. Al i specialişti pedagogi, studiind acelaşi fenomen au desprins
astfel încât s-a ajuns la satura ie. Astfel, în ziua de astăzi, subiectul este aproape abando- următoarea concluzie: ’’Interac iunile sociale condi ionează dezvoltarea intelectuală a elevu-
nat. Democra ia a intrat în şcolile noastre. Profesorii autoritari şi disciplina dură au fost înlo- lui, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative ale şcolii şi rezultatele sale, rela iile
cui i cu permisivitate şi libertate apoape absolută pentru elevi. Cadrele didactice sunt consi- elevului cu profesorul şi colegii influen ează foarte mult evolu ia atitudinilor, a conduitelor şi a
derate învechite, „moda” cere profesori deschişi şi prietenoşi, foarte bine pregăti i şi liberari cunoştin elor învă ate’’.
în gândire şi comportament. Astfel de profesori doreşte toată lumea, dar se doreşte şi resta- În activitatea instructiv-educativă, cadrului didactic îi revin o serie de roluri, com-
bilirea ordinii şi disciplinei în şcoli, căci numai astfel educa ia va fi de calitate, iar actele de portamente fundamentale, cu clasa de elevi:
violen ă în şcoli nu vor ajunge pe prima pagină a ziarelor de scandal. Planificarea - activită ilor instructiv-educative care determină sarcinile şi obiective-
Există câteva principii care trebuie să fie urmărite referitor la fenomenul indisci- le pe variate niveluri,structurează con inuturile esen iale şi alcătuieşte orarul.
plinei în şcoală: de câte ori un profesor reac ionează fa ă de un elev, al i 20 sau 30 înva ă o Organizarea - activită ilor clasei, fixează programul muncii instructiv-
lec ie; problemele de disciplină apar în orice clasă; disciplina nu înseamnă a face linişte / educative,structurile şi formele de organizare.
climatul disciplinat este o variabilă subiectivă (pentru un profesor i se poate părea indiscipli- Comunicarea - informa iilor ştiin ifice, seturi axiologige sub forma mesajelor, stabi-
nat un elev care vorbeşte neîntrebat, pentru un alt profesor – elevul i s-ar parea interesat de leşte canalele de comunicare şi repertoriile comune.
subiectul tratat); nu există solu ii general valabile; dacă ar fi existat le-ar fi descoperit cineva; Activitatea educativă - implică şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta for-
informa ia este cheia (înarmează profesorul cu mai multe metode de preven ie şi interven- mulării îtrebărilor dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor.Dialogul
ie). elev-profesor necesită un climat educa ional stabil,deschis şi constructiv.
Disciplina este o activitate condusă de profesor prin care acesta caută să ghide- Consiliere - prin ajutor, prin sfaturi, prin orientarea culturală şi axiologică, cadrul
ze, să direc ioneze spre comportamente dezirabile şi în acelaşi timp să contracareze com- didactic, consiliază elevii în activită ile şcolare dar şi în cele extraşcolare. Un aport deosebit
portamentele care împietează asupra drepturilor altora, fie ei profesori sau elevi. (Rogers) îl are educatorul în orientarea şcolară şi profesională.
Disciplina este un proces care presupune din partea profesorului eliminarea com- În concluzie managementul este o caracteristică a oricărei activită i organizate,
portamentelor indezirabile şi inducerea comportamentelor pozitive, dezirabile în rândul elevi- dar problemele de maximă responsabilitate care diferen iază procesele manageriale din
lor. învă ământ fa ă de procesele din alte sectoare ale vie ii sociale, sunt că, în procesul de
Perspectiva ecosistemică presupune că un comportament este plurideterminat, învă ământ conducerea se realizează nemijlocit asupra personalită ii în formare’’. Po i învă a
nu numai de valorile şi caracteristicile personale, ci şi de comportamentul celor din jur, inclu-
106 15

16. în patru feluri; pentru şcoală, pentru via ă, pentru tine, şi pentru orişicine’’, afirma Nicolae Dacă spune adevărul, ştie că va fi certat şi pedepsit.
Iorga în cugetările sale. OFERĂ-I PRIN FANTEZIE CEEA CE NU-I PO I OFERI ÎN REALITATE!
Ascultă ce spune copilul!
BIBLIOGRAFIE Fii concis când i i exprimi sentimentele!
Ioan Nicola, Pedagogie şcolară, Ed.Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1982. Ab ine-te sã le evaluezi sugestiile!
1. Ioan Jinca, Manual de management,conducerea învă ământului, Ed.Didactică şi Ai grijã sã elabora i împreună un plan pentru implementarea deciziei finale!
Pedagogică,Bucureşti,1993. Nu fi i dezamãgi i dacã planul eşueazã!
2. Marin C.Călin,Teoria şi conducerea activită ilor educative în învă ă-
mânt,Ed.Universită ii Bucureşti,1981. BIBLIOGRAFIE:
3. Elena Macavei,Pedagogia, Teoria Educa iei,Ed.Aramis,2001. 1. Adele Faber, Elaine Mazlish – Comunicarea eficien a cu copiii, ed. Curtea Veche,
4. Nicolae Iorga,Cugetări,Ed.Albatros,1972. 2002
2. Gabriel Albu – Comunicarea interpersonală, Institutul European, Iaşi, 2008
3. Fr.Lelord – Cum să ne exprimăm emo iile şi sentimentele, ed.Trei, 2003
RELA IA PROFESOR - ELEV
Prof. Marian Natașa Școala Generală Braniștea MANAGEMENTUL CLASEI CU ELEVI RROMI
Relațiile profesor–elev sunt variate și se constituie într-o rețea de interdependen- Prof. Bădărău Gheorghe
țe. Relațiile informațional–cognitive și relațiile afective sunt subordonate relației de conduce- Şcoala Lunca Cetă uii, comuna Ciurea, Jude ul Iaşi
re–influențare. Atât relația informațional–cognitivă, cât și cea afectivă, se stabilesc cu scopul
de a-i influența pe elevi, și aceasta în multiple sensuri: pentru însușirea cunoștințelor, pentru Fiind o ară cu un procent mare de popula ie igănească, problema integrării rro-
determinarea unor stări afective favorabile receptării mesajului emis de profesor, pentru milor, în România, este una din ce în ce mai serioasă. Aceştia sunt dificili prin structura lor
determinarea unor modificări de comportament sau stabilizarea unor trăsături de caracter. dar şi prin influen ele din afară. Mai ales rromii în vârstă nu sunt conştien i de rolul şcolii, de
Profesorul declanșeaza și întreține interesul elevilor și dorinșa lor de a învăța și de a răs- rela ia acesteia cu factorii economici şi sociali, iar cei mici frecventează şcoala doar ca să-şi
punde printr-un comportament adecvat cerințelor lui. poată face rost de carnet de conducere auto. La acestea se adaugă şi rezervele cu care
Profesorul trebuie să cunoască psihologia elevului, structurile lui cognitive, pre- sunt primi i iganii în şcoală, de catre elevii români şi de părin ii acestora, care amenin ă cu
cum şi metodele şi procedeele de a transmite elevilor corpul de cunoştin e şi deprinderi din retragerea copiilor lor din unitatea de învă ământ. Educa ia rromilor nu e pe placul multora şi
specialitatea sa. El trebuie să dispună de o temeinică pregătire psihopedagogică. de aici o tendin ă de izolare a lor. Aceştia sunt de mai multe feluri, după ocupa ii, dar în cele
Fiind un act ce ține de sfera relațiilor interpersonale, actul educativ, eficiența sa, din urmă se împart în boga i şi săraci, iganii boga i dispre uindu-i pe ceilal i.
se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor și elev. În problema relației Nu e uşor pentru un profesor să armonizeze rela ia dintre români şi rromi, pe de-o
profesor – elev, pe lângă o bogată experiență pozitivă ce s-a acumulat în decursul anilor, se parte şi rela ia dintre rromii înstări i şi ceilal i rromi, pe de altă parte. De aceea cadrele didac-
constată ca uneori predomină arbitrariul, practici învechite și prejudecăți pe care o atitudine tice trebuie să ac ioneze în comun şi să parcurgă următoarele etape: să-i lămurească pe
conservatoare le menține. Pentru perfecționarea relației profesor-elev este necesar să se ia elevii români în privin a renun ării la etichetele despre colegii lor rromi; să-i convingă pe
în considerație, pe de o parte, obiectivele educației, iar pe de altă parte psihologia tineretului primii să în eleagă, să ierte, să fie toleran i cu elevii rromi, să-şi dezvolte capacită ile de
contemporan, actul educativ fiind un proces de continuă invenție socială. comunicare; să identifice aptitudinile comune, care să apropie etniile; să organizeze activită i
Sursa de nemulțumire a elevilor își are originea în comportamentul unor cadre culturale oferind posibilită i de afirmare atât românilor cât şi rromilor; să identifice particulari-
didactice, în imaginea deformată pe care pe care unii elevi o au despre profesori și profeso- tă i semnificative, comportamentale care necesită toleran ă şi să abordeze din perspectivă
rii despre ei. multiculturală ideea păstrării elementelor pozitive; să identifice cauzele unor conflicte şi să ia
După cum rezultă în urma constatărilor, o parte însemnată din profesori, în apre- măsuri pentru evitarea acestora în perspectivă; să organizeze activită i extraşcolare la care
cierile pe care le fac asupra elevilor, pun accentul cu precădere pe eșecurile acestora, fac să participe cele două etnii.
prognoze descurajatoare, pierzând din vedere perspectiva optimistă a viitorului elevului. La şedin ele cu părin ii, la Lectoratele cu părin ii de ambele etnii vor fi dezbătute şi
Orice încercare de a umili sau încurca un elev mai ales în prezența colegilor săi temele: Constitu ia României despre egalitatea dintre cetă eni, libertatea conştiin ei, liberta-
va sfârși printr-un rezultat nedorit; elevul ori se retrage în sine, refuzând să mai comunice, tea religioasă şi libertatea de exprimare; Dreptul la educa ie, dreptul la identitate şi oportuni-
ori reacționează violent față de încercarea de a fi încurcat sau umilit. tă i egale; Protec ia cetă enilor împotriva oricăror forme de discriminare. La Dirigen ie vor fi
16 105

17. negi sentimentele copilului (astfel se simte descurajat) Universul relațional al clasei de elevi, analizat din punct de vedere al influenței
critici şi să dai sfaturi (astfel el nu îşi va asuma responsabilitatea faptei) educaționale în contextul grupului școlar și abordat, din punct de vedere științific, sub auspi-
cau i argumente şi explica ii ciile managementului clasei de elevi, devine unul dintre subiectele cele mai importante de a
ignori sentimentele copilului cărui cunoaștere și aplicare depinde succesul demersului educativ al cadrului didactic.
• MAI BINE…
Identifică şi tradu sentimentele negative în cuvinte (astfel se simte încurajat să îşi dea silin- Bibliografie:
a) - Iucu, R.B., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iasi, 2000
Acceptă cuvintele prin “mormăieli” (Oh, A) sau prin gestică (încuviin ări din cap) - I. Jinga, E. Istrate, Manual de pedagogie, Ed. All, București, 1998
Acceptă şi reflectă asupra problemei sale
Oferă prin fantezie ceea ce nu po i accepta în realitate MANAGEMENTUL CLASEI – O NECESITATE
Acceptă-i sentimentele, chiar şi atunci când asişti la unele reac ii inacceptabile din partea A UNUI ÎNVĂ ĂMÂNT DE CALITATE
copilului
TRADU SENTIMENTELE ÎN CUVINTE Prof. înv. primar Călin Leonora
• ÎN LOC SĂ …. Şc. Gen. “A.P. Alexi” Loc. Sângeorz-Băi
Degeaba protestezi. Povestirea din manual este foarte interesantă. Şi toate cuvintele sunt
uşoare. Nici În condi iile societǎ ii moderne, încǎ de la naştere copilul beneficiazǎ de bineface-
măcar nu vrei să încerci! rile civiliza iei ( televizor, radio, calculator, video, etc.) cu emisiuni pentru copii care constitu-
ie o adevǎratǎ “ şcoalǎ” de instruire şi educare.
• MAI BINE… Aceasta face ca încǎ de la intrarea copilului în grǎdini ǎ sǎ de inǎ multe informa ii,
Dacă nu vrei să citeşti, înseamnă că nu i i place personajul. Am impresia că preferi căr ile precum şi capacitatea de comunicare cu cei din jur.Fenomenul integrǎrii copilului în activita-
despre animale. Te ajut eu sã găseşti o carte la fel de interesantă, atunci când vom merge tea şcolarǎ este un fenomen complex. În sistemul actual nu numai mama are func ia de a
la bibliotecã. contribui la pregǎtirea copilului preşcolar la integrarea şcolarǎ, ci întregul ciclu preşcolar
ACCEPTĂ-I SENTIMENTELE! Intervenind direct prin sfaturi, suprimi o experien ã de cu-
realizeazǎ aceasta prin sarcini judicios gradate.
noaştere.
Experien a dobânditǎ de învǎ ǎmântul preşcolar atestǎ cǎ grǎdini a îndeplineşte
ÎN LOC SĂ …. în bune condi ii sarcinile privind pregǎtirea copiilor preşcolari pentru trecerea la activitatea
Cum de i-ai pierdut cheia? i-am spus de atâtea ori ca buzunarul tău e prea mic. de învǎ are.
Să vezi ce- i să spune mama ta, iar va trebui să plece de la serviciu din cauza ta. Ei, lasa, Am observat la aceşti copii comportamente de adevǎra i şcolari, sus inerea unui
nu e un capăt de ară. Dar, data viitoare să fii mai atent. dialog cursiv, o capacitate de exprimare corectǎ şi esteticǎ, gândire pregǎtitǎ pentru
comenzi soldă eşti : judecatǎ logica, etc.
Ascute- i creionul ! Aruncă guma ! Scoate- i caietele ! Trebuie re inut însǎ cǎ la asemenea rezultate s-a ajuns prin exerci ii judicios gra-
comenzi negative : date pe parcursul anilor de activitate instructiv-educativǎ.
Nu mai lovi ! Nu fi grosolan ! Nu alerga ! În concluzie, considerǎm cǎ a lucra la grupa mare ( clasa pregǎtitoare şi clasele primare)
MAI BINE… fǎrǎ o experien ǎ prelabilǎ, în condi iile realitǎ ii învǎ ǎmântului românesc ar fi hazardantǎ.
Ce-ai zice sã …? În grǎdini a noastra am putut cuprinde pe to i copiii de grupǎ mare, aceştia fiind împar i i în
Crezi că ar fi de folos dacã ….? patru grupe mari de copii (astfel în grǎdini a noastrǎ func ioneazǎ patru grupe mari
i se pare logic sã …..? pregǎtitoare şi o grupǎ micǎ- mijlocie)
Chiar şi atunci când cere un sfat, copilul nu îl aude, ba chiar i se poate pãrea: irelevant (“Şi Am cǎutat sǎ-mi organizez în aşa fel copiii în clasǎ în trei grupe şi anume : o
ce legãturã are cu mine?”); inoportun (“Nu-mi spune mie ce sã fac !”); denigrator (“Chiar mã grupǎ cu copii care au mai frecventat grǎdini a ( o grupǎ de copii de 6 – 7 ani), cea de-a
crezi aşa de …”) doua grupǎ cu copii care nu au frecventat grǎdini a sau care au frecventat-o cu salturi iar a
Întrebările : treia grupǎ a cuprins copii de 4- 5 ani şi cei trecu i de 5 ani şi au frecventat grǎdini a în gru-
Cine a făcut asta? pa micǎ-mijlocie.
De ce ai făcut asta? Am lucrat individual şi în mod special şi individual cu copiii din grupa a doua, respectiv
declanşează o alarmă în sufletul copilului : cu cei care nu au frecventat grǎdini a şi au nevoie de o pregǎtire prealabilǎ pentru şcoalǎ.
Dacă minte şi scapă neprins, va sim i uşurare (pe termen scurt) şi vinovă ie (pe
termen lung)
104 17

18. De asemenea am lucrat şi cu cea de-a treia grupǎ de copii, încercând sǎ nu îi supraîn- În ultima perioadă şi structura lec iei a suferit modificări, renun ându-se uneori la
carc şi sǎ le transmit cunoştin e respectând programa în func ie de nivelul lor de pregǎtire şi moment ale acesteia, ca etape distincte. Astfel, se poate renun a la fixarea ca moment de-
vârstǎ pe care o au. sine-stătător, folosindu-se în schimb fixările par iale chiar în cadrul comunicării noilor cunoş-
Lucrând astfel, am reuşit an de an sǎ dau şcolii copii bine instrui i şi educa i din toate tin e, prin jocuri didactice. Experien a a arătat că, în acest mod, activitatea pentru fixarea
punctele de vedere, copii care, odatǎ ajunşi la şcoalǎ au fost majoritatea nota i cu calificati- cunoştin elor se realizează mai uşor şi devine chiar mai eficientă. În orice moment al lec iei
vul F.B., primind mul umiri din partea colegelor învǎ ǎtoare caren i-au preluat în clasa I. pot fi folosite jocurile didactice, dovedindu-se deosebit de folositoare.
Organizarea omogenǎ a colectivelor de copii presupune, evident, existen a unor clase Realizarea unui joc presupune mai multe etape: pregătirea jocului, a materialului
cuprinzând copii foarte buni care au frecventat grǎdini a, şi a altora cu copii slabi sau foarte necesar, pregătirea clasei în vederea desfăşurării în bune condi ii a jocului şi desfăşurarea
slabi care nu au frecventat gradini a, dar şi copii de aceaşi vârstǎ. efectivă. Aceasta din urmă include mai multe sarcini: anun area titlului şi a scopului jocului
Prin caracterul sǎu de mediu institu ionalizat, grǎdini a şi şcoala oferǎ repere specifice respectiv, explicarea şi demonstrarea regulilor jocului, executarea, complicarea lui (dacă
în care se va înscrie rela ia educatoare- copil, învǎ ǎtoare-elev în procesul educa ional şi este cazul), încheierea cu aprecierile necesare. Elementele de joc pot fi variate: mişcarea,
dincolo de acesta manipularea diferitelor obiecte, întrecerea, aşteptarea, surpriza, etc. Este indicat ca jocul să
În rela ia cu copilul dascǎlul joacǎ rolul de “model”. Înclina ia spre imita ie a pre- permită şi momente vesele, să aibă o încărcătură afectivă şi să se asigure întărirea ac iunii
şcolarilor şi şcolarilor se manifestǎ şi în preluarea rapidǎ şi fidelǎ a comportamentelor, lim- prin activită i colective sau individuale, prin recompense sau aplauze. Toate acestea contri-
bajului şi atitudinilor pe care dascǎlul le manifestǎ. De aceea încrederea în sine, echilibrul buie la stimularea for elor intelectuale solicitate în realizarea sarcinilor jocului didactic.
psihic, capacitatea de comunicare eficentǎ dinamismul, sim ul ordinii şi al frumosului, calitǎ i Jocurile didactice sunt antrenante pentru to i elevii şi ac ionează favorabil şi la
absolute necesare cadrului didactic se vor regǎsi şi în personalitatea copiilor. elevii cu rezultate slabe la învă ătură, câştigând încrederea în capacită ile lor, siguran ă şi
promptitudine în răspunsuri. Deci, şi aspectul integrării tuturor elevilor clasei în activitate
Bibliografie: este satisfăcut prin jocul didactic.
• Neacşu, Metode şi tehnici de învǎ are eficientǎ, Editura Militarǎ, Bucureşti, 1990; Mai mult ca orice altă activitate, cea pentru care ―pledez contribuie cel mai mult,
• Neacşu, Instruire şi învǎ are, Editura Ştin ificǎ, Bucureşti,1990; chiar dacă uneori fără să-şi dea seama elevul, la însuşirea sau fixarea unor cunoştin e,
• M.Golu, Percep ie şi activitate, Editura Ştin ificǎ, Bucureşti,1971 pentru că prin această formă de activitate ―cuceririle pe plan intelectual sunt rezultatele
• M. Mali a, Predarea şi însuşirea cunoştin elor, Revista Forum nr. 2, 1987. efortului propriu. În momentul în care un elev cunoaşte mai multe cuvinte şi le în elege sen-
sul, stăpâneşte mai bine limba şi dispune de instrumentul principal de cunoaştere şi comu-
nicare cu realitatea înconjurătoare.
SINTALITATEA COLECTIVULUI, PERSOALITATEA ELEVILOR ŞI METODE
DE CUNOAŞTERE A SINTALITĂ II COLECTIVULUI DE ELEVI BIBLIOGRAFIE:
- IFTIME GHEORGHE, Jocuri pentru prescolari si scolarii mici, Ed. didactica si pe-
Înv. Sabina Sigmirean dagogica, 1976;
Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean - MALITA MIRCEA, Renovarea pedagogiei si a educatiei,‖ Revista de pedagogie,
nr.1
În literatura de specialitate no iunea de colectiv are o multitudine de sensuri şi
anume: colectiv ca “totalitate” sau sistem social, ca “grup” de persoane reunite cu scopul
desfăşurării unei activită i etc. ASPECTE PRACTICE ALE COMUNICĂRII DIDACTICE EFICIENTE
Sensul pedagogic al no iunii de colectiv presupune reuniunea copiilor într-o unita-
te microsocială în vederea desfăşurării activită ii instructiv-educative. Prin felul în care se Prof. Oana Filip Colegiul National “Ştefan cel Mare”, Tg.Neam
realizează reuniunea, asigură o anumită omogenitate în ceea ce priveşte vârsta, experien a
de via ă şi gradul de instruire a membrilor componen i. Copilăria este inocen ă. În sufletul unui copil este atât de multă speran ă şi dra-
În calitatea sa de grup social colectivul de elevi se prezintă şi func ionează ca o goste încât rănindu-l i-ai omorî surâsul. Copilăria este cea mai puternică armă împotriva
unitate microsocială de sine stătătoare. Sintalitatea desemnează tocmai totalitatea răută ilor adânc înrădăcinate în inimile oamenilor. Via a şcolară ar trebui să rămână o şcoală
trasăturilor ce caracterizează un colectiv concret privit ca un tot, ca un întreg prin care se a emo iilor în care şi profesorii şi elevii înva a să recunoască emo iile proprii dar şi reac ii ale
deosebeşte de alte colective. Colectivele a două clase paralele, de exemplu, nu sunt identi- celorlal i. Această şcoală emo ională nu înseamnă doar ceea ce le spun părin ii copiilor lor
ce, fiecare având anumite particularită i care, la un loc, circumscriu sintalitatea fiecăreia sau ceea ce fac pentru ei; ea presupune, de asemenea, modele oferite de părin i în ceea ce
dintre ele. priveşte felul de a-şi tratat propriile emo ii.
• ÎN LOC SĂ ….
18 103

19. Pentru ca activită ile să fie mai plăcute şi cunoştin ele să fie însuşite mai uşor se Deducem de aici că în timp ce pentru descrierea fenomenelor psihologice indivi-
utilizează jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare - numărători despre numerele 0 - duale apelăm la no iunea de personalitate, pentru descrierea celor sociale, de grup, apelăm
10, deoarece cu o notă de umor ele descriu chipul cifrelor. Pe parcursul orelor în care se la aceea de sintalitate. Analogia se justifică dacă avem în vedere geneza şi con inutul celor
însuşesc cunoştin ele despre numerele 0 - 10, se pot învă a şi unele cântecele, ca de două no iuni, personalitate şi sintalitate. Personalitatea rezultă din modul în care sunt dispu-
exemplu: „Cântecul numerelor"'. se diversele componente psihice într-o constela ie irepetabilă, proprie fiecărei persoane, iar
La sfârşitul jocului învă ătorul formulează concluzii şi aprecieri asupra felului în sintalitatea din con inutul concret şi modul în care se manifestă diferite trăsături de grup într-
care s-a desfăşurat jocul, asupra comportamentului elevilor, se fac unele recomandării şi un colectiv concret. Fiecare colectiv are o structură, dar ea nu se manifestă identic, îmbracă
evaluări individuale sau generale. nuan e proprii, irepetabile, specifice numai colectivului respectiv.
De aici rezultă că aşa cum obiectul cunoaşterii psihologice a elevilor este perso-
BIBLIOGRAFIE : nalitatea lor, tot astfel, obiectul cunoaşterii colectivelor de elevi trebuie să fie sintalitatea
1. Gabriela Kelemen – Psihopedagogia jocului, Editura Universită ii Aurel Vlaicu, Arad, acestora. Cunoaşterea unui colectiv de elevi nu se reduce la cunoaşterea personalită ii
2009; fiecărui membru al său, dar acesta nu înseamnă că învă ătorul trebuie să facă abstrac ie, în
2. Învă ământul primar – Editura Discipol, Bucureşti,2002; ac iunea de cunoaştere a colectivului, de personalitatea copiilor. Ca atare cunoaşterea sin-
talită ii colectivului de elevi şi a personalită ii fiecăruia din ei sunt două ac iuni care se com-
pletează reciproc, fără să se confunde, însă, nici din punct de vedere al obiectivelor urmări-
ROLUL JOCUL DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA VORBIRII ELEVILOR DE CLASA I te, nici din punct de vedere al metodelor folosite.
inând seama de interdependen a care există între sintalitatea colectivului şi
Prof. David Constantina Liceul Sportiv, Alba Iulia, Alba personalitatea membrilor săi va trebui să apelăm la metode specifice, cu condi ia ca ele să
fie astfel aplicate şi folosite, încât să ne ofere cât mai multe date despre colectiv ca unitate
Nivelul de dezvoltare a capacită ii de vorbire (corectă, conştientă şi îngrijită ) la socială, ca un tot.
venirea copilului în clasa I este determinat, în principal de contribu iile familiei şi a grupului Principalele metode şi tehnici de cunoaştere a sintalită ii colectivului de elevi sunt:
preşcolar. În destule cazuri, preocupările familiei pentru dezvoltarea vorbirii copiilor sunt Observa ia psihologică, care constă în înregistrarea şi prelucrarea datelor despre
scăzute ca dimensiuni şi modeste din punctul de vedere al competen ei ştiin ifice. De obicei colectiv ob inute în urma unui contact nemijlocit cu acestă realitate. Avantajul ei constă în
familia sanc ionează în exprimarea verbală a copiilor numai abaterile de la adevăr. Activită i- aceea că învă ătorul este pe de o parte, o persoană pregătită din punct de vedere psihologic
le din grădini ă umăresc acest obiectiv, deci ar trebui să ne aşteptăm ca la ieşirea din pentru efectuarea observa iilor, iar pe de altă parte, este un coparticipant la via a şi frămân-
preşcolaritate copilul să dispună de deprinderi şi priceperi de vorbire corespunzătoare. În tările colectivului, prezen a sa nu denaturează fenomenele şi manifestările ce se pretează
realitate lucrurile nu stau chiar aşa, întrucât nu to i elevii frecventează cu regularitate grădini- observării nemijlocite. Aceste se pot grupa în două categorii: unele ce rezultă din interac iu-
a. nea membrilor colectivului, altele ce se referă la comportarea elevilor ca membri ai colecti-
Dezvoltarea şi educarea vorbirii copiilor este o sarcină complexă, ce se realizează vului. Este vorba de asemenea de fenomene cum ar fi modul în care se exprimă atitudinea
treptat pe tot parcursul activită ilor instructiv-educative din şcoală. La 6 ani, ca de altfel şi la colectivului în diferite situa ii concrete, conduita colectivului şi a diferitelor subgrupuri ale
etapa anterioară de vârstă, sunt destul de frecvente tulburările de vorbire la copii. Unele din sale în cadrul unor activită i organizate, modul în care colectivul răspunde unor ini iative
aceste tulburări sunt inerente acestei vârste, ele sunt legate de insuficienta dezvoltare a venite din exterior sau declanşeză el însuşi astfel de ini iative, diferite aspecte legate de
organului fonator, de schimbarea dentoi iei, etc. Deseori la aceste dificultă i în dezvoltarea participarea elevilor la discutarea unor manifestări privind via a şi activitatea colectivului sau
vorbitrii se mai adaugă unele lacune de ordin educativ. a unor membri ai săi, observa ii privitoare la autoritatea şi influen a liderilor formali, compor-
Sarcina învă ătorului încă din primele săptămâni de şcoală este de a depista copi- tamentul liderilor informali, rela ia dintre cele două categorii de lideri şi consecin ele ei asu-
ii cu deficien e senzoriale, auditive sau vizuale care pot fi corectate cu ajutorul instrumente- pra colectivului etc.
lor adecvate. Tehnicile sociometrice reprezintă un ansamblu de instrumente şi procedee desti-
Studiul limbii române, în clasele primare, urmăreşte să asigure cunoştin ele de nate să înregistreze şi să măsoare configura ia şi intensitatea rela iilor interpersonale din
bază în privin a cititului, scrisului, a cunoştin elor despre limbă, a orelor de lectură sau com- interorul colectivului de elevi, cât şi aspecte privitoare la dinamica acestuia. Principalele
punere, iar ceea ce trece ca un fir roşu prin toate acestea este corectarea, îmbogă irea şi tehnici sociometrice folosite în practica şcolară sunt: testul sociometric, matricea sociometri-
activizarea vocabularului elevilor – formarea unor deprinderi. că, indicii sociometrici, sociograma (individuală şi colectivă), cadranele sociometrice.
Pentru a se ajunge la deprinderi intelectuale temeinice este nevoie de mult exerci- Metoda chestionarului se bazează pe formularea unor întrebări la care elevii ur-
iu. Jocul didactic poate aduce varietate în exerci iu, poate înviora lec ia şi ca urmare drumul mează să răspundă verbal sau în scris. Aceste întrebări se vor referi la diferite aspecte
spre deprinderi este mai sigur şi mai plăcut. concrete referitoare la colectiv, cum ar fi rela iile dintre liderii formali şi ceilal i membri ai
colectivului, existen a unor subgrupuri în interiorul colectivului. Ea oferă învă ătorului posibili-
102 19

20. tatea să-şi verifice unele constatări şi aprecieri despre elevi şi colectiv pe baza informa iilor Bibliografie:
culese chiar de la ei. 1) Ezechil, I, Comunicare educa ională în context şcolar, Editura Didactică şi Peda-
Metoda scărilor de opinii şi atitudini este o variantă a chestionarului. Fiecărei gogică, Bucureşti, 2002.
întrebări i se ataşează o scară de răspunsuri posibile, ordonată într-un anumit fel după in- 2) Emil Stan, Profesorul între ac iune şi putere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bu-
tensitatea sau numărul de subiec i, cel care răspunde urmând să-şi aleagă acel interval al cureşti, 1997.
scării, ce se potriveşte opiniei sale. De exmplu pot fi alese următoarele scări: to i, foarte
mul i, unii, niciunul; întotdeauna, destul de des, uneori, foarte rar, niciodată; sunt total de
acord, mi-este indiferent, nu prea sunt de acord, nu sunt de acord, sunt total împotrivă etc. JOCUL DIDACTIC ÎN ORELE DE MATEMATICĂ LA CLASA I
Metoda aprecierii obiective a personalită ii este metoda prin care se urmăreşte
cunoaşterea unor trăsături de personalitate pornind de la aprecierile pe care elevii înşişi sunt Prof. Înv. primar Comşa Călina
solicita i să le facă asupra propriilor colegi. Aplicată fiind asupra trăsăturilor caracteriale şi Şcoala cu clasele I-VIII Ion Bianu, Valea Lungă, Alba
moral-volitive, vom putea cunoaşte unele aspecte privitoare la normele morale după care se
conduce colectivul şi la locul pe care îl ocupă fiecare elev în ierarhia şi climatul moral al În grădini ă predominant este jocul. Trecerea la activitatea de învă are nu trebnie
colectivului. să se facă brusc. Din această cauză la clasa I se recomandă ca unele activită i instructive
Metoda experimentului ac ional-ameliorativ este o expresie concludentă a inter- să se desfăşoare sub formă de joc sau în unele activită i instructive să fie introduse jocuri
dependen ei dintre cunoaştere şi ac iune. Ea constă în ini ierea, pe baza constatărilor efec- didactice. Astfel se face o trecere lină de la grădini ă la şcoală.
tuate cu ajutorul metodelor descrise, a unor ac iuni educative care să conducă la anihilarea Jocurile didactice sau exerci iile-joc, îmbrăcând o haină atractivă, trezesc intere-
manifestărilor negative şi la înscrierea colectivului pe traiectoria firească a evolu iei sale. sul şcolarului pentru îndeplinirea sarcinii didactice şi între in efortul necesar executării lui.
Aceste ac iuni sunt determinate în mod riguros de ceea ce s-a întâmplat până în acel mo- Ele se pot desfăşura în multiple variante. Variantele pot cuprinde sarcini asemănătoare, dar
ment în colectiv, consecin ele lor putând fi totodată detectate şi controlate. Interven iile pe diferen a fiind dată de gradul de dificultate în func ie de vârsta sau nivelul cunoştin elor.
care le presupune aceaastă metodă au o dublă determinare: retroactivă – consecin ă fireas- Jocurile didactice pot fi folosite şi ca testări prin care învă ătorul să şi dea seama
că a ceea ce s-a întâmplat în trecut, proactivă – avându-se în vedere consecin ele ulterioa- de calitatea cunoştin elor pe care le posedă elevul ia un moment dat, de gradul de însuşire a
re. unei deprinderi sau de nivelul de dezvoltare a unor procese psihice.
Toate aceste metode se află într-o strânsă interdependen ă. Ele se pot aplica Jocurile didactice pot fi clasificate astfel: în func ie de scopul şi sarcina didactică
concomitent şi succesiv. Cunoaşterea colectivului de elevi nu este o ac iune de campanie, ci pot fi împăr ite în: jocuri didactice ca lec ii de sine stătătoare; jocuri didactice ca momente
una continuă. Educatorul este acela care decide asupra corelării dintre aceste metode pen- propriu-zise ale lec iei (captarea aten iei); jocuri didactice în completarea lec iei, intercalate
tru ca astfel cunoaşterea să nu stagneze. sau în final; jocuri didactice pentru aprofundarea însuşirii cunoştin elor specifice unui capitol;
jocuri didactice specifice unei vârste; în func ie de aparatul formativ pot fi clasificate în: jocuri
Bibliografie: pentru dezvoltarea capacitătii de analiză. Jocurile de tipul „Completează şirul" au ca sarcină
• Nicola, Ioan, Pedagogie, E.D.P.Bucureşti,1992 ca elevii să deducă regula analizând termenii şirului scrişi şi apoi să completeze; jocuri di-
dactice pentru dezvoltarea capacitătii de sinteză (jocurile numerice predate în cadrul opera i-
ilor cu numere naturale); jocuri didactice pentru dezvoltarea capacită ii de a efectua compa-
BLOCAJE SAU BARIERE ÎN COMUNICAREA DIDACTICĂ ra ii (dintre jocurile numerice putem aminti pe cele pentru recunoaşterea semnelor de,,<", „
ŞI MODALITĂ I DE CONTRACARARE A LOR =", „ >"; jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitătii de ahstracti-zare şi generalizare (jocu-
rile de compunere a numerelor naturale în concentrul 0 - 10); jocuri didactice pentru dezvol-
Prof. înv. primar Ioana Doroş tarea perspicacită ii.
Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean Jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lec iei în care observam starea
de oboseală, când aten ia nu mai poate fi captată prin alte mijloace didactice sau pot fi or-
Comunicarea didactică este „parte fundamentală a procesului de învă ământ în ganizate lec ii-joc, în care jocul să domine urmărind fixarea, consolidarea şi sistematizarea
care elevii, sub îndrumarea învă ătorului, dobândesc cunoştin e, reguli, formule, legi.” (Dic i- cunoştin elor.
onar de pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1979). Ea se realizează la toate obiectele de învă ă- Inclus inteligent în structura lec iei, jocul didactic matematic poate să satisfacă
mânt. nevoia de joc a copilului, dar poate în acelaşi timp să uşureze în elegerea, asimilarea cunoş-
Pentru realizarea unei bune comunicări didactice, un rol important îl are mediul tin elor matematice în formarea unor deprinderi de calcul matematic realizând o îmbinare
ambiant – sala de clasă sau locul unde se desfăşoară activită ile didactice. între învă are şi joc.
20 101

21. COMUNICAREA PROFESOR – ELEV EXEMPLU DE „BUNĂ PRACTICĂ” Sala de clasă (sau alt mediu unde se desfăşoară activită i) trebuie să fie interesantă, atracti-
vă. Pavoazarea sălii este foarte importantă ( nici prea încărcată, dar nici „ săracă”), sala să
Prof. Paraschiva Căpri ă Colegiul Economic Buzău fie bine aerisită, temperatura aerului corespunzătoare, să fie îndepărtate perturba iile în
transmiterea mesajului (zgomotele de afară, muzică...).
Şcoala la toate nivelurile, se face vinovată de starea comunicării; arta comunicării Ca să le placă mai mult sala de clasă am pictat împreună cu elevii „stejarul clasei”, apoi
poate şi trebuie să fie realizată în baza unor rela ii profesor – elev mai bine gândite. De dorit fiecare a lipit frunza care avea culoarea anotimpului în care s-a născut şi fotografia. Pe
este crearea unor situa ii care să facă posibilă antrenarea elevilor în exerci ii de comunicare, ghindele stejarului (roadele) scriem premiile ob inute la diferite concursuri şcolare.
în care să se pună mai mult accent pe comportamentul civilizat. Receptorii-elevi trebuie să manifeste interes pentru activită i, să respecte cadrele
În acest sens,un exemplu de „bună practică”, privind comunicarea profesor – elev didactice, să colaboreze cu ele, să-şi consolideze mesajele transmise, să aibă o inută co-
este următorul: respunzătoare la şcoală. Oferind cadrelor didactice informa ii cu privire la modul cum a co-
P.I., elevă în clasa a XI-a. Foarte inteligentă, cu înclina ii spre ştiin ele umaniste municat şi, cunoscând rezultatele, ele ştiu ce măsuri să întreprindă pentru a înlătura distor-
aspiră la învă ământul superior. Venită în clasă în acest an şcolar de la alt liceu, deşi extrem siunile apărute – feed-back foarte bun.
de rezervată, aparent pu in sociabilă şi izolată, se impune rapid în clasă prin inuta sobră, În procesul didactic se produc uneori blocaje care împiedică buna comunicare în-
aspect exterior îngrijit şi trăsături fizice agreabile. I se doreşte şi i se caută prietenia. Pentru tre cadrele didactice şi elevi. Ele se pot produce atunci când cadrul didactic ( emi ătorul) nu
colegi devine un model sub multe aspecte şi par a tinde s-o urmeze. Interven iile ei în lec ii stăpâneşte con inutul mesajului didactic pe care vrea să-l transmită elevilor (receptorilor).
şi în discu ii sunt spontane şi pertinente, dovedeşte în multe domenii cunoştin e mai bogate Exemplu:
decât colegii ei şi profunzime în gândire. Uneori manifestă o atitudine brutală, de respingere Sunt cadre didactice care intră la clasă şi nu sunt pregătite pentru lec ii, obiecti-
a „amestecului”altora în „problemele ei”. vele opera ionale nu sunt bine precizate, motivează că au predat acea lec ie de „ n” ori, dar
Astfel, într-un chestionar privind motivele pentru care elevii înva ă la unele materii eu consider că, schimbându-se receptorii, situa ia nu mai e aceeaşi iar elevii sunt mai bine
de studiu şi nu înva ă la altele, întrebare absolut „nevinovată”din punctul meu de vedere, informa i. Cred că e nevoie de o mai bună conlucrare între direc iunea şcolilor şi cadrele
răspunde: „ce vă priveşte?!”sau când colegii îi reproşează izolarea: „Aşa sunt eu şi n-am didactice.
chef să mă schimb!”. b) mesajul nu este expus clar, inteligibil şi sistematizat;
Şi-i apropie destul de repede pe cei mai iste i elevi din clasă şi din clasele parale- De exemplu, la ştiin e, lec ia „Poluarea” – elevii trebuie să în eleagă ce înseamnă poluarea,
le, de preferin ă băie i, pe care îi consideră la nivelul ei, dar numai pe aceia care, cu naivita- să li se dea exemple, să se folosească materiale. Dacă cunoştin ele nu vor fi predate la
tea şi romantismul caracteristic vârstei, îi ascultă confesiunile sentimentale referitoare la nivelul de în elegere al elevilor, dacă nu vor fi sistematizate pentru a putea fi receptate,
situa ii în care ea este totdeauna victima, trezind compasiune şi totodată admira ie pentru comunicarea nu va avea eficien ă.
modul cum a ieşit din dificultate. E foarte important să ştie elevii pentru ce înva ă, de ce e nevoie să ştie anumite cunoştin e.
P.I. provine dintr-o familie cu probleme. Tatăl decedat, fusese intelectual, cu o in- Numai trezindu-le interesul pentru comunicare vor participa activ şi conştient la activită i.
teligen ă de excep ie, alcoolic. Mama, frumoasă şi „necultivată”, cu înclina ii frivole. Feti a d) timbrul vocii nu este adecvat situa iei – unele cadre didactice vorbesc prea repede iar
rămâne orfană de tată încă din ciclul primar; se formează în preajma mamei, cochetă, în- elevii nu reuşesc să-i urmărească, altele vorbesc prea încet şi elevii nu aud bine mesajul,
conjurată de bărba i străini, chefuri şi scandaluri la care ea participă cu sau fără voie. În altele vorbesc prea tare şi obosesc elevii. E nevoie de o adaptare a timbrului vocii la situa ii-
clasa a X-a refuză să se prezinte la o corigen ă motivând că, fiind nepregătită, este sub le create, la mesajul care trebuie transmis (diferen ă între un text liric şi unul epic).
demnitatea ei să se prezinte astfel şi repetă anul. e) cadrul didactic nu sincronizează diferitele tipuri de comunicare (verbală, paraverbală,
S-a organizat discutarea cazului cu clasa pentru a se lua o decizie de grup. Re- nonverbală, vizuală ş. a.)
zolvarea concretă a cazului ar suda şi mai mult colectivul, i-ar spori coeziunea şi eficien a; ar De exemplu, învă ătorul, foarte bine pregătit pentru lec ie, predă lec ia la geografie, vorbeş-
putea fi salvat un membru al grupului; elevii ar fi puşi în situa ia de a-şi coordona eforturile te o jumătate de oră, scrie pe tablă şi nu comunică cu elevii prin întrebări. E nevoie de o
pentru ajutorarea unui coleg, să caute explica ii şi solu ii, propria lor comportare fiind exami- comunicare permanentă cu elevii, o interferen ă între tipurile de comunicare. Elevii trebuie
nată (ei trebuie să se dovedească mai buni, mai corec i decât colega lor şi, mai ales, să angaja i în comunicare prin dialog sau prin întrebări retorice. Comunicarea nu trebuie să fie
confirme valabilitatea deciziei, prin fapte). unidirec ională deoarece produce pasivitate.
S-a ob inut de asemenea întărirea coeziunii clasei, îmbunătă irea moralului de Cadrele didactice trebuie să-i cunoască foarte bine pe elevi, să ină seama de particularită i-
grup şi întărirea convingerii că au făcut colegei lor un mare bine. Pentru aceasta, elevii au le de vârstă şi individuale ale lor, să folosească mijloace didactice corespunzătoare, să
fost foarte mândri de „isprava” lor, iar eu am fost mul umită că am reuşit să mai pun o cără- găsească metodele şi procedeele activ-participative în comunicare, să nu-i eticheteze pe
midă la formarea personalită ii lor cu un profil moral elevat şi în acelaşi timp am îmbunătă it elevi. Numai astfel, procesul instructiv-educativ va avea calitatea şi rezultatele aşteptate.
comunicarea profesor – elevi şi elevi – elevi.
Bibliografie:
100 21

22. Dic ionar de pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1979; tam opinia, îl agresam. Constatam aceasta de fiecare data, la fel de mult la părinți ca și la
Revista “Învă ământul primar” nr. 1-3, 2006, Ed. Miniped, pag. 110-114; dascălii mai puțin pricepuți. Intervențiile pripite provoacă frustrarea, mânia, ura sau disprețul
Revista “Învă ământul primar” nr. 1-2, 2007, Ed. Miniped, pag. 45-49 de sine.
În raportul din 1995, Consiliul Carnagie pentru dezvoltarea adolescentului a iden-
tificat nişte,,nevoi afective umane” esen iale pentru o dezvoltare sănătoasă.
ORIENTAREA COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ ÎN SPORTUL ŞCOLAR Climatul nepotrivit care domneste în anumite săli de clasă are la bază viteza. Faptul că
totul se produce atât de repede, prea repede, modelul industrial se copiază imediat, într-un
Psiholog Dr. Stoica Hajnalka mod evident în mediul școlar, este cauza nenumaratelor probleme care sunt întreținute în
Liceul cu Program Sportiv, Bistri a fiecare zi între cadrul didactic și copil.
Suntem prea strsați de îndatoririle pe care le avem de îndeplinit zilnic, de obiectivele
Introducere pe care trebuie să le atingem. Din cauza logicii producției, se impune urmatoarea concluzie:
Teza de doctorat „Orientarea cognitiv-comportamentală în sportul şcolar” a urmă- nu trebuie să întarziem prea mult cu gestionarea disciplinei în clasă/grupă, altfel timpul va fi
rit eviden ierea aplicabilită ii unor metode psihologice în sportul de performan ă în vederea insuficient pentru realizarea sarcinii de predare.
creşterii eficien ei activită ii şi îmbunătă irea rezultatelor competi ionale. Premisa generală Adevarata dilemă a școlii de azi este: trebuie să punem accentul pe conținutul care
de la care am pornit a fost că procesul de antrenament sprijinit de interven ia psihologică trebuie să îl predăm sau pe copil, să îl ajutăm să devină ce trebuie să fie, intuind particulari-
cognitiv-comportamentală, poate duce la ameliorarea şi optimizarea rela iilor interpersonale tatea și individualitatea fiecarei ființe? Trebuie să cheltuim atâta energie pentru a întreține
şi îmbunătă irea performan elor sportive. relații umane sănătoase cu elevii/preșcolarii pe care îi vom pune să întocmeasca rezumate
Urmărind maximizarea capacită ilor fizice şi psihice ale sportivului, antrenamentul bune ale cursurilor, exerciții variate și care îmbogațesc spiritual, evaluari sumative și forma-
este privit astăzi ca un demers pluridisciplinar şi chiar interdisciplinar, realizat de o echipă de tive juste ale muncii efectuate?
specialişti. Conceptul de “antrenament total” are în vedere dezvoltarea totală a individului. Criteriul rămâne viteza! Nu muncești, nu ai bani; nu ai bani, nu ai educație; nu ai edu-
Maximizarea performan ei nu se poate ob ine fără maximizarea personalită ii cație, nu ai bunuri.
sportivului în acest proces făcându-se apel şi la alte resurse de eficien ă ale pregătirii, în Totuși Blake și Monton, psihologi-sociologi teoreticieni al lui homo-industrial-optimal,
afara activită ii propriu-zise de antrenament. Apelul la tehnicile de relaxare, integrate în au afirmat prin anii 70 că dacă un angajator ar depune tot atâta energie ca să întrețină relații
“antrenamentul de psihoreglare”, reluarea în forme structurate a repetării în reprezentare ca armonioase cu angajații săi, pe câtă depune ca să aibă o tehnologie adecvată formarii de
“antrenament mental” eviden ierea însemnătă ii măsurilor profilactice şi de refacere în “an- buni tehnicieni, șansele sale de a-și îmbunatați producția vor crește invariabil deoarece
trenamentul invizibil”, au adăugat antrenamentului propriu-zis valori preluate din ştiin ele accentul pus pe sarcină echivalează cu accentul pus pe relațiile umane.
particulare care au contribuit evident la creşterea explozivă a performan elor. Procesul nu În afară de faptul că trăim într-o societate stresantă, trebuie să constatăm că dacă unii
este însă încheiat. În afara unei mai bune fundamentări ştiin ifice a reactivită ii organismului, copii devin din ce în ce mai agitati la școală, este pentru că nu-și găsesc locul nici la școală,
din punct de vedere biochimic, histologic, fiziologic, psihologic şi sociologic, antrenamentul nici acasă, ca să se miște și ca să experimenteze în ritmul lor, după voia situațiilor de învă-
sportiv, şi în general tot procesul de pregătire, beneficiază de datele mereu reînnoite ale țare.
farmacologiei şi psihofarmacologiei (M. Epuran 1990). Trebuie să recunoaștem că actualii adulți au tendința să răspundă mai întâi nevoilor lor
Ipotezele de cercetare: de adulți, apoi ale copiilor. Copilul trebuie să se adapteze mereu la condițiile de viață ale
A. Demersul cognitiv-comportamental prin tehnicile specifice de interven ie, poate duce la adultului. Nevoile adulților trec în mod constant înaintea nevoilor lui. Procesul normal de
înlăturarea gândii dezadaptative prin crearea unui sistem func ional de abordare şi dezvoltare a copilariei începe prin manifestarile egocentrismului copilului pe care îl vom
rezolvare a situa iilor problematice; determina, cu multă dragoste, să se transforme în altruism (servirea celorlalți) mai târziu.
B. Dezvoltarea unui mod de gândire adaptativ, a unor strategii de coping eficiente, întări-
rea sentimentului de autoeficacitate, creşterea motiva iei şi controlul anxietă ii, respec- BIBLIOGRAFIE:
tând principiile terapiei cognitiv-comportamentale pot duce la înlăturarea comporta- 1. Caron Gerard,,,Cum sa sustinem copilul in functie de temperamentul sau”, Ed.
mentului de eşec şi a anxietă ii de performan ă. DPH, București, 2009
C. Însuşirea abilită ilor de comunicare asertivă poate optimiza procesul de antrena- 2. Joi a E.,,,Managementul educa ional. Profesorul – manager”, Ed. Polirom, Iaşi,
ment şi contribuie la ob inerea de performan e sportive superioare, prin îmbunătă irea 2000
climatului afectiv, creşterea coeziunii grupului, stabilirea comună a obiectivelor, colabo- 3. Păunescu şi Muşu,,,Recuperarea medico-pedagogică a copilului cu handicap
rarea şi sincronizarea sportivilor şi antrenorilor în vederea prevenirii sau solu ionării efi- mintal”, Ed. Medicală, Bucureşti, 1990
ciente a conflictelor.
Subiec ii şi etapele cercetării
22 99

23. acest stadiu se comportă cum trebuie să fie pentru că primesc anumite recompense, fie Subiec ii. Pentru cercetarea efectuată am ales un număr de 5 echipe de jocuri
pentru că nu le place ceea ce li se întâmplă atunci când nu fac ceea ce li se cere. sportive, respectiv volei şi handbal, în total un număr de 53 subiec i.
C. Stadiul rela iilor interpersonale: elevilor le pasă ce cred ceilal i despre ei şi vor ca profeso- Etapele cercetării. Cercetarea s-a realizat în perioada noiembrie 2003 - august
rul să-i placă; aceştia au nevoie să li se reamintească într-o manieră prietenească regulile 2008 şi a necesitat parcurgerea următoarelor etape generale:
care func ionează în sala de clasă. Profesorul le cere să-şi rezolve problemele de compor- Etapa 1 - alegerea temei, formularea întrebărilor cercetării documentarea teoreti-
tament şi ei le rezolvă; disciplina pozitivă se potriveşte cel mai bine acestor elevi deoarece că şi stabilirea premiselor epistemologice, ontologice şi metodologice, aprilie - octombrie
este pe în elesul lor. Aceşti elevi se află întotdeauna la nivelurile unu şi doi ale sistemului. 2003;
D. Stadiul ordinii sociale: elevii care func ionează în acest stadiu ajung foarte rar să aibă Etapa 2 - studiul literaturii de specialitate, conturarea strategiei cercetării, alege-
probleme. Ei au sentimentul a ceea ce este corect şi ceea ce este greşit, aceea ce este rea subiec ilor, locul de desfăşurare al cercetării, a timpului de desfăşurare, selectarea me-
acceptabil, respectiv inacceptabil. Ei se află întotdeauna la nivelul unu al sistemului discipli- todelor de colectare şi analiză a datelor precum şi limitările studiului - caracter permanent;
nei diferen iate. Etapa 3 - studiul pilot (2004-2005);
Concentrarea elevilor se referă la abilitatea de a men ine aten ia elevilor centrată Etapa 4 - cetrcetarea propriu-zisă, cazuri (2004-2007);
pe problemele lec iei, lucru esen ial în men inerea eficien ei lor, care determină şi reducerea Etapa 5 - analiza şi interpretarea datelor (2007-2008);
problemelor de comportament. Gruparea eficientă maximizează participarea activă, Etapa 6 - formularea concluziilor şi redactarea tezei (2007- 2009).
men inându-i pe elevi preocupa i de învă are. Controlul reprezintă o for ă puternică de men- Metodele cercetării
inere a elevului centrat pe activită ile specifice lec iei; controlul poate include înregistrarea Îmbunătă irea performan ei implică utilizarea metodelor psihologice pentru creşte-
greşelilor. rea performan elor sportive. În cadrul psihologiei sportive cele mai frecvent utilizate abordări
şi care au primit cea mai mare aten ie în cercetare sunt abordările cognitiv-
Bibliografie: comportamentale. Asump ia de bază a acestor abordări este că sentimentele şi comporta-
• Kenneth Moore – Classroom Teaching Skills, Mc. Graw-Hill,Inc, New York, 1992 mentele noastre sunt în func ie de gândurile noastre, de interpretarea sau percep ia eveni-
• Geissler E. – Didactica generală-E. Klett Verlag, Stuttgart mentelor. Dacă putem îmbunătă i sau modifica în mod pozitiv procesările informa ionale, se
• Emil Stan – Managementul clasei – Educa ia XXI - Ed. Aramis, Bucureşti, 2006 vor ameliora şi comportamentele noastre (Encyclopedia of Human Behavior, 1994).
Metodele şi tehnicile utilizate: testare şi evaluare psihologică; restructurare cogni-
tiv-comportamentală; tehnici de interven ie paradoxală; tehnici de focalizare a aten iei; su-
MANAGEMENTUL CLASEI ÎN CONTEXTUL SITUA IILOR DE CRIZĂ EDUCA IONALĂ gestia şi autosugestia; analiza meciurilor; gândire pozitivă; team building; tehnici personale
şi metode grafice şi statistice.
Prof. Vodiță Anca-Camelia Grădinița nr.273 sector 6 București Cercetare cognitiv-comportamentală, studiu de caz pe cazuri multiple
Date şi interpretarea lor
Psihologul James Hillman a afirmat că fiecare copil este unic și că de la naștere el Cu scopul de a justifica demersul cognitiv-comportamental implementat la echipe-
poartă ascunsă în sine o forță, un ideal, o vocație, un vis, o chemare către a fi ceea ce tre- le selectate, ipoteza de lucru, strategia de interven ie, prezentăm în continuare constatările
buie să fie, exteriorul constând în calitațile și defectele sale. noastre care se pot sintetiza astfel:
Pornind de la numeroasele personaje publice care au marcat civilizația noastră, el • factorii cognitivi joacă un rol determinant în dezvoltarea şi func ionarea sportivă;
demonstrează că există, în fiecare copil care vine pe lume,,,un cod ascuns al destinului • se constată prezen a idea iei disruptive precum şi consecin ele negative asupra ima-
său”. ginii de sine;
Dacă vrem să dăm un sens nou cuvântului,,educație”, va trebui să revenim la no- • sportivii sunt dependen i de însuşi modul de a interpreta situa iile;
țiunea de vocație pentru fiecare copil. Din momentul în care începe să spuna,,EU”, spre • se pun în func iune mecanisme de coping dezadaptative;
vârsta de trei ani, adevaratele sale forțe se manifestă în etalarea calitaților și a defectelor. • subiec ii sunt caracteriza i de anxietate şi emotivitate crescută;
Rolul părinților, apoi a dascalilor, constă nu în a ignora aceste forțe cu care se nasc, ci mai • tendin a generală este de autoevaluare negativă, fiind sesizabile toate categoriile de
degrabă e acela de a-l ajuta pe copil să le descopere, să le îmblânzească, să le canalizeze. distorsiuni cognitive: cogni ii descriptive şi inferen iale, cogni ii evaluative;
Subtilitatea comportamentului educativ va consta deci în a-i propune copilului cât mai multe • eficacitatea percepută de a controla gândirea negativă este scăzută;
situații posibile în care își va putea recunoaște forțele și slăbiciunile, în contextul școlar, mai • sportivii nu-şi explică cauzele evolu iei slabe şi nu ştiu ce ar putea să facă pentru a
ales, va putea să se valorizeze descoperind ce tip de inteligență îi servește mai bine pentru redresa situa ia.
a efectua ucenicii variate. Concluzii
La baza tuturor conflictelor dintre copii (și adulți) sta o lipsă de respect cu privire
la nevoile și drepturile celuilalt. În loc să cerem părerea celuilalt, făcându-ne timp să-i ascul-
98 23

24. Programul de interven ie cognitiv-comportamentală, a dezvoltat dimensiuni Modelul Canter
psiho-comportamentale necesare pentru a face fa ă solicitărilor din sport deoarece, Scopul acestui model este de a-i ajuta pe profesori să-şi asume responsabilită i în
cogni iile disfunc ionale, ira ionale pot fi identificate şi schimbate prin tehnici cognitive sala de clasă şi de a-i învă a să fie calmi, deşi energici cu elevii. Încă de la începutul anului
şi comportamentale iar emo iile sunt strâns legate de gândurile şi interpretările noastre şcolar profesorii pozitivi manifestă intoleran ă faşă de comportamentul indezirabil şi nu ac-
şi de aceea putem schimba sau controla emo iile sau comportamentul prin modificarea ceptă scuze prin care sunt invocate: probleme emo ionale, mediu defavorizat de acasă,
gândurilor şi interpretărilor negative; slăbiciuni ereditare, necazuri personale; ei stabilesc reguli de comportament, dar şi conse-
cin e, atât pentru comportamentul considerat adecvat, cât şi pentru acela considerat indezi-
rabil.
STUDIU DE CAZ: CUM SOLU IONĂM CAZURILE Profesorii pozitivi cer de la elevi un comportament decent şi responsabil. Ei plea-
DE VIOLEN Ă ÎN ŞCOALĂ? că de la premisa că elevii se pot compara astfel dacă vor. Comportamentul adecvat este o
problemă de alegere. Profesorii pozitivi fac promisiuni, nu recurg la amenin ări; ei nu ame-
Profesor consilier CȘAP Raluca Mărginean nin ă pentru a întări regulile, ci dau consecin elor nerespectării lor; ei sunt consecven i şi
Grup Școlar Grigore Moisil Bistri a ac ionează coerent.
Principiile Modelului Canter:
Studiu de caz realizat în Grup Școlar Grigore Moisil, perioda: 01.03.2010- - profesorii trebuie să solicite elevilor un comportament responsabil;
14.04.2010, clasele etichetate drept ‘‘clase cu probleme de comportament‘‘ - eşecul profesorului se datorează unui control slab al clasei: ei nu pot preda, iar elevii nu
Număr estimativ de elevi: 100 elevi utilizează oportunitatea de a învă a;
Număr real de elevi cărora li s-a aplicat chestionarul: 80 - mul i profesori cred că un control ferm al clasei este înăbuşitor şi inuman; fals, controlul
Obiective: ferm, dar impus într-o manieră umană este eliberator.
1. Să diferențieze agresivitatea pasivă (privarea cuiva de obiecte care îi aparțin, dis- Ca educatori, profesorii au următoarele drepturi fundamentale:
trugerea relațiilor de prietenie, răspândirea de bârfe) de cea activă (lovire, ame- - dreptul de a asigura un mediu optim pentru învă are;
nințare, insultare) - dreptul de a se aştepta la un comportament adecvat din partea elevilor;
2. Să precizeze cele mai grave evenimente de agresiune în care au fost implicați - dreptul de a se aştepta la un ajutor adecvat din partea părin ilor şi administra iei şcolii
3. Să numească locurile în care au întâmpinat fapte de violență atunci când este cazul.
4. Să exemplifice modul în care răspund agresiunilor provocate de alții (activ sau Ca persoane care înva ă, elevii au următoarele drepturi fundamentale:
pasiv) - dreptul de a avea profesor care să-i ajute să se dezvolte pe de o parte, iar pe de altă parte,
Derulare: de a-i împiedica să se distrugă printr-un comportament inadecvat;
1. Realizarea unui chestionar de către consilierul școlar - dreptul de a primi un sprijin adecvat din partea profesorului în procesul deprinderii unui
2. Aplicarea acestuia la clasele etichetate ca fiind ”dificile” comportament adecvat;
3. Interpretarea rezultatelor și prezentarea unor soluții - dreptul de a alege un anume comportament, ştiind dinainte care sunt consecin ele alegerii
4. Transmiterea rezultatelor către director și diriginți respective.
Rezultatele cercetării: Aceste drepturi, necesită i şi condi ii se regăsesc într-un plan privitor la disciplina
1. Menționăm că elevii nu realizează diferența dintre agresivitatea pasivă (minciuni, în clasă, prin intermediul căruia profesorul fixează aşteptările, consecin ele încălcării reguli-
răspândiri de bârfe, distrugerea relațiilor de prietenie) care este greu de demon- lor şi care nu ignoră niciodată interesele cele mai semnificative ale elevilor.
strat deoarece agresivitatea nu este exteriorizată, scopul fiind să lovească victima S-a elaborat un sistem pentru a eviden ia comportarea disciplinată a elevilor.
când aceasta este într-o situație vulnerabilă și agresivitatea directă (șantaj, lovire, Analiza a relevat că există patru stadii ale evolu iei individului din punct de vedere al disci-
atac cu arme, distrugere de obiecte, insultare). Ei au bifat ca fiind agresive toate plinei:
comportamentele specifice agresivității directe, dar cele specifice agresivității pa- A. Stadiul puterii: elevii afla i în acest stadiu au un comportament tipic recalcitrant; adesea
sive nu li s-au părut adecvate. refuză să urmeze indica iile şi sunt sfidători, solicitând foarte multă aten ie din partea profe-
2. Cel mai des, elevii menționează că și-au insultat colegii și profesorii, că au deteri- sorului. Ei posedă o moralitate heteronomă, adică posedă doar câteva reguli, în rest urmând
orat ceva în incinta școlii (rupere, mâzgălire, spargere) și că au asitat în curtea regulile altora. Elevii din acest stadiu se încadrează, de obicei, la nivelul patru al sistemului
școlii la bătăile altora. Cred că și aspectul școlii confirmă rezultatele obținute… disciplinei diferen iate.
3. Cele mai multe agresiuni se întâmplă în curtea școlii sau pe hol, pe locul doi B. Stadiul puterii şi al recompensei: elevii care se situează în stadiul al doilea sunt mai uşor
aflându-se cele petrecute în timpul liber (cluburi, discoteci, baruri). de controlat – ei reprezintă un procent nesemnificativ dintre elevii unei clase. Elevii afla i în
24 97

25. principală a actului de comunicare. Profesorii pe care îi preferă elevii şi cărora le comunică 4. 60% din elevi menționează că răspund agresiv direct, prin lovire sau amenințare,
problemele pe care le au, sunt cei care ştiu să asculte. Unele probleme pe care le are elevul de fiecare dată când sunt agresați. 40% din elevi susțin că încearcă să discute cu
se pot rezolva la acest nivel, al ascultării, deoarece fiind ascultat, copilul are ocazia să-şi agresorul, înainte de a lovi, să afle motivele pentru care acesta i-a lovit, amenin-
exprime dificultatea, s-o conştientizeze mai bine, s-o analizeze şi, în felul acesta, uneori, țat, insultat. De obicei, agresorii sunt elevi din alte clase sau din alte școli sau
ajunge singur la o solu ie. persoane străine școlii. 4 elevi din XII rp B susțin că au fost agresați de mai multe
În organiza ii se pot întâlni şase stiluri de comunicare: directiv, egalitarist, structurativ, ori de către colegi de clasă. Doar 20% din elevi se declară agresori, adică cei ca-
dinamic, de abandon şi de evitare. re au provocat bătăile sau certurile.
În concluzie, putem afirma că nu există un stil de comunicare "cel mai bun", fie- Aceste lucruri pot fi ușor evitate dacă se stabilește de la început un set de reguli, re-
care stil trebuind utilizat la momentul şi în situa ia adecvată. Utilizarea "situa ională" a stiluri- dactate împreună cu clasa de elevi. Profesorul va comunica așteptările sale academice și
lor de comunicare solicită inteligen ă şi antrenament din partea profesorului ca şi încredere sociale, regulile ajutându-i pe elevi să-și controleze comportamentul impulsiv până la un
în sine şi o bună cunoaştere a colectivului de elevi. anumit nivel (maximum fiind cel impus de reguli). Astfel, dacă regula este elaborată, ea
Desigur nu pot să afirm că întotdeauna am reuşit să am o bună comunicare cu trebuie respectată, determinând și o anumită presiune a grupului privind respectarea ei
elevii şi că de fiecare dată am aplicat stilul potrivit situatiei ivite, dar omul e supus greşelii şi (”Dar și X are același nr de absențe ca și mine și lui nu i-ați scăzut nota la purtare!”, de ex.).
din greşeli înva ă. Au existat şi bariere în comunicarea mea cu elevii, atunci când le-am dat Ignorarea
ordine, le-am făcut morală, i-am criticat poate prea aspru sau i-am ironizat. Am în eles că nu Profesorul trebuie să ignore un elev care poate reac iona negativ la admonesta-
a fost bine şi încerc să evit, pe cât este posibil, repetarea acestor situa ii. rea verbală blândă sau al cărui comportament neadecvat nu lezează desfăşurarea orei.
Depăşirea barierelor de orice fel în comunicare constituie calea spre succesul personal şi Profesorul trebuie să găsească ocazii pentru a da exemple de comportamente responsabile
profesional. Eficien a cu care vom reuşi să depăşim aceste bariere depinde de fiecare per- şi iresponsabile, să interac ioneze pozitiv cu elevul şi să ignore constant corporal neadecvat,
soană în parte, de dorin ele, voin a, aspira iile şi personalitatea fiecăruia dintre noi. Trecerea pentru că acesta este intenționat realizat pentru a provoca reacții. Or, se știe, ce clovn poate
timpului ne va demonstra dacă am realizat acest lucru sau nu, dar indiferent de rezultat nu rezista fără un public care să îl aplaude sau fără ochi care să îl privească?
trebuie să uităm că secretul reuşitei este la îndemâna tuturor şi anume: o bună comunica- Controlul proxemic
re. Profesorul se deplasează în spa iul elevului pentru a-i supraveghea comporta-
mentul. Este bine să nu rămânem la catedră, săne plimbăm prin clasă, astfel, se vor simți
Bibliografie: priviți, supravegheați.
Chiribucă D., Sociologia Comunicării, Curs An III, p. 14, 2005 Admonestarea verbală blândă
Stanton N., Comunicare, Ed. Ştiin ă & Tehnică, Bucureşti, 1995 Această metodă se aplică atunci când elevul nu realizează că are un comportament nea-
decvat. Profesorul se va adresa individual elevului în cauză, înso ind admonestarea blândă
cu exemple de comportament pozitiv alternativ. Ex.: „Andreea, trebuie să vizionezi acest
MODALITĂ I DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT film. Aminteşte- i care e regula noastră – Fii gata să înve i!”
Amânarea
Prof. Tanase Elena – Şcoala cu clasele I-VIII Brusturi Amânarea intervine când un elev încearcă în mod insistent să atragă aten ia asu-
Prof. Tanase Nicolae-Rafael – Şcoala cu clasele I-VIII Răuceşti pra propriei persoane. Ex.: „Sonia, dacă ai o plângere, o discutăm la momentul potrivit”,
„Monica, ai început să vorbeşti fără rost. Notează- i ce ai de spus şi aşteaptă până vei primi
Ineren a unor factori care determină comportamente indezirabile ale elevilor im- răspunsul la timpul cuvenit”
pune prezen a unui mecanism managerial în doi timpi: prevenirea şi solu ionarea pe diverse Aşezarea diferen iată a elevilor în clasă
căi a conflictului care n-a putut fi prevenit. Acest mecanism se numeşte disciplină şi nu im- Profesorul trebuie să aşeze mai aproape de catedră/tablă pe cei care au probleme de acui-
plică neapărat pedeapsa. Kenneth Moore scria: „Pe când pedeapsa este reac ia la un com- tate vizuală/auditivă sau pe cei care necesită mai multă asisten ă. De asemenea, aranja-
portament indezirabil, disciplina este preocupată de prevenirea comportamentului indezira- mentul trebuie să ină seama şi de aptitudinile elevilor sau de faptul că cei turbulenți se
bil, ca şi de reac ia de răspuns declanşată de comportamentul respectiv. De aceea discipli- așează de obice în spatele clasei iar grupul lor trebuie spart prin mutarea lor în diferite lo-
na se preocupă de ceea ce face profesorul pentru a preveni problemele de comportament, curi.
dar şi de ceea ce va face acesta dacă asemenea probleme apar”. Eliminarea
În educa ie există aproape o axiomă care sus ine că este mult mai uşor să previi Eliminarea în spa iul clasei, într-un loc special desemnat. Profesorul stabileşte di-
un conflict decât să-l dezamorsezi ulterior. De aceea se acordă o mare aten ie tehnicilor de nainte durata eliminării, astfel ca aceasta să fie compatibilă cu vârsta/nivelul elevului; se
prevenire a situa iilor conflictuale în clasă. Vă prezentăm în continuare sistematizarea câtor- foloseşte un cronometru pentru a urmări respectarea intervalului de către elev. Dacă nu
va astfel de tehnici: doriți să îl eliminați într-un colț al clasei, îl puteți elimina de lucrurile interesante pe care le
96 25

26. faceți împreună cu ceilalți elevi, de ex. nu îi dați să realizeze o fișă care celorlalți place foarte Dic ionarul explicativ al limbii române oferă următoarea defini ie : a comunica = a face
mult și pe care se pot lua note mari. cunoscut, a da de ştire, a informa, a înfiin a, a spune. Comunicăm pentru a ne transmite
Înştiin area părin ilor/supraveghetorilor ideile, sentimentele, emo iile, părerile, pentru a influen a, pentru a ne corela între noi rezulta-
Părin ii/supraveghetorii vor fi înştiin a i cu privire la comportamentul elevului şi li se va tele muncii, pentru a ne socializa.
sugera să inducă acestuia un comportament responsabil. Metoda nu poate fi aplicată în Deşi pare simplu, în elesul comunicării este mult mai complex şi plin de substrat. Comuni-
cazurile de comportament neadecvat „cronic”, pentru că părinții, de rușine, vor susține că carea are o mul ime de în elesuri, o mul ime de scopuri şi cam tot atâtea metode de expri-
acasă este cel mai cuminte copil din lume, în cazul în care vom reuși să luăm legătura cu ei. mare şi manifestare. Nu există o defini ie concretă a comunicării însă se poate spune cel
De multe ori, deși nu ne simțim susținuți de părinți, nu trebuie să renunțăm la regulile și pu in că, comunicarea înseamnă transmiterea inten ionată a datelor, a informa iei.
comportamentele responsabile pe care vrem să le încurajăm. Uneori, datorită cerințelor Scopul comunicării este acela de a informa şi aten iona pe al ii, de a explica ceva, de a
diferite, copilul se poate comporta diferit acasă față de școală (acasă este lăsat libertin, la convinge de ceva de a descrie, etc.
școală are reguli de respectat sau invers) și astfel, din conflictul acesta de cerințe, apare Deci mintea şi corpul reprezintă un sistem complex prin care comunicăm.
agresivitatea. Forme ale comunicarii. Oamenii comunică unii cu al ii atât verbal cât şi nonverbal.
Transmitem gândurile şi sentimentele noastre prin intermediul cuvintelor, dar nu numai.
Bibliografie: La orele de clasă, comunicarea mea cu elevii, profesor de educa ie fizică fiind, este predo-
• Tomșa Gheorghe, Consilierea și orientarea în școală, Credis, București, 2003 minant o comunicare non verbală, prin intermediul limbajului corpului, prin tonul vocii, prin
• Iucu Romiță, Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor expresia facială, prin gesturi şi ac iuni.
de criză educațională, Polirom, București, 2005 Comunicarea prin intermediul cuvintelor o folosesc doar atunci când transmit elevilor no iuni
• Iucu Romiță, Instruirea școlară. Perspective teoretice și aplicative, Polirom, Bucu- teoretice legate de tehnica de execu ie, de tactica aplicată într-un joc sportiv, într-o întrecere
rești, 2008 sau pentru a transmite no iuni de regulament. Deseori înlocuiesc cuvintele şi utilizez imagini
pentru a comunica mesajul prin folosirea planşelor, kinogramelor, fotografiilor şi mai nou a
imaginilor video.
PROBLEMATIZAREA CA SOLU IE LA PROBLEMELE DISCIPLINARE Modalitatea non-verbală a comunicării este cel mai des folosită de sportivi. Expresiile fe ei
extrem de variate : mirare, nedumerire, interogare, în elegere, melancolie, triste e, veselie,
Profesor consilier Harap Cristina, CJAP BN mânie, severitate, etc sunt în mare măsură edificatoare pentru "situa ia" în care se află indi-
Profesor consilier Florea Bianca, CJAP BN vidul şi mesajul pe care doreşte să-l transmită antrenorului sau spectatorilor. Un rol esen ial
revine privirii, aceasta reprezentând întrucâtva "cheia expresiei fe ei". Gesturile – în care
Elevii şi profesorul formează împreună un ansamblu organizat, un sistem în ca- intra mişcarea mâinilor şi a corpului sunt şi ele folosite pentru a explica sau accentua mesa-
drul căruia rela iile ce se stabilesc între „elemente” sunt deosebit de complexe. Atât elevii jul. Sportivii comunică emo iile şi sentimentele lor prin expresii faciale, gesturi şi postură.
cât şi profesorul, şi mai mult, rela iile dintre ei, îndeplinesc func ii diferite şi au contribu ii Importan a lor în comunicarea mesajului este covârşitoare în sporturi ca patinajul artistic,
specifice la realizarea finalită ilor sistemului dat. gimnastica, înotul sincron, dansul sportiv.
Pornind de la această constatare, putem deduce că cei doi nu există ca atare de- Stiluri de comunicare. Comunicarea eficientă şi eficace depinde în mare măsură de felul
cât împreună, atunci când realizează activită ile specifice mediului educa ional. De aseme- în care comunicăm, adică de stilul comunicării. În rela iile interumane întâlnim mai multe
nea, fiecărei etape în dinamica sistemului clasă de elevi îi corespund factori pedagogici şi stiluri de comunicare. Suntem diferi i şi reac ionăm diferit în situa ii unice. Potrivit unei cele-
psihosociali cu o importan ă practică în activitatea educa ională, dar şi posibili factori de bre formulări „stilul este omul însuşi”, este evident că fiecărui individ îi este caracteristic un
blocaj ai influen ei educative. anumit mod de exprimare, un anumit stil, care poartă pecetea propriei personalită i, a cultu-
În plus, prin rolul care îi revine, profesorul, ca factor de conducere, încearcă să rii, a temperamentului şi a mediului social în care acesta trăieşte.
aplice o anumită strategie, prin care ac ionează asupra comportamentelor problematice ale În literatura de specialitate, autorii au identificat mai multe stiluri de comunicare. Plecând de
elevilor cu scopul de a optimiza procesul instructiv. Tocmai pentru a ob ine acest lucru, la cele două forme de comunicare, verbală şi nonverbală, întâlnim trei stiluri de comunicare
profesorul poată să acceadă la o serie de strategii care să îl sprijine în acest demers. Una în rela iile interumane: stilul pasiv, agresiv şi asertiv. Personal, cred că folosesc prepon-
dintre modalită ile la care poate apela profesorul este problematizarea, văzută ca o modali- derent stilul asertiv, o combina ie între celelalte două stiluri, pasiv şi agresiv. Spun asta
tate de analiză şi reflec ie asupra comportamentului (cauze, efecte, alternative). pentru că este potrivit personalită ii mele, felului meu de a fi şi de a mă comporta. Lupt pen-
Pentru a facilita rezolvarea problemelor disciplinare, profesorul se poate implica în tru ceea ce este drept şi mi se cuvine având însă grijă să nu încalc drepturile celorlal i şi să
situa ia elevului, poate să-şi exprime preocuparea pentru elev în calitate de persoană, con- nu rănesc pe nimeni în demersurile mele. Îmi place să comunic şi să vorbesc deschis des-
struind astfel o rela ie cu elevul. În felul acesta, profesorul poate să-şi ajute elevii să reflec- pre sentimentele mele, am o atitudine deschisă fa ă de cei din jur, pun bază pe punctele de
teze asupra propriilor dorin e şi planuri, încercând totodată să în eleagă op iunile acestora. vedere ale altora, respect pe cei din jurul meu şi ştiu să ascult. Ascultarea este o verigă
26 95

27. Dintre calită ile, cunoştin ele şi aptitudinile pe care trebuie să le de ină un mana- În cazul în care elevul a făcut o alegere iresponsabilă, profesorul îl poate întreba: „Ce do-
ger, amintim: inteligen a, memoria, spiritul de observa ie, capacitatea de concentrare, sănă- reşti de fapt?” „Ce î i trebuie?” „Cum ai vrea să fie la şcoală?”
tatea şi caracterul. Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a stăpâni comportamentul elevului la un
Managementul şcolar se poate structura şi la un nivel inferior, Se distinge astfel moment dat, fără să-i reamintească greşelile trecute. Profesorul trebuie să încurajeze ones-
un management al clasei de elevi, care poate fi considerat şi un semiagent sau un mana- titatea şi îi poate ajuta pe elevi să facă o alegere şi să fie responsabili în raport cu propria
gement par ial, fiindcă în acest plan predomină activită ile de predare-învă are-evaluare. op iune.
Activitatea profesorului la clasă cuprinde nu numai opera ii de predare şi de evaluare, ci Profesorul trebuie să ajute elevul să emită singur o judecată de valoare asupra
presupune şi culegerea de informa ii despre elevi, despre modul cum aceştia în eleg lec iile, propriului comportament: să ofere reguli comportamentale explicite şi repetate consecvent;
cum se pregătesc, despre rela iile dintre elevi, de unde rezultă posibilitatea profesorului de a să-i ajute pe elevi să în eleagă implica iile sociale pe termen lung ale comportamentului lor,
identifica mai multe posibilită i de interven ie şi de luare a deciziilor. fără să impună un sistem de valori unic. Exemple: „Fapta ta încalcă regulile?” „Eşti mul umit
Cadrul didactic este cel care reuneşte toate resursele materiale şi umane, resurse de ceea ce ai făcut?” „I-ai ajutat pe ceilal i în vreun fel cu fapta ta?”
logistice de ordin pedagogic şi psihologic, şi le configurează într-o manieră proprie la nivelul Profesorul trebuie să-i ajute pe elevi să-şi planifice schimbarea comportamentului,
clasei pe care o conduce. adică să transpună problemele teoretice în practică, dând astfel diverse sarcini elevilor; să-i
Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în ajute să identifice şi să aprecieze pertinen a propriilor op iuni comportamentale. Planul tre-
cultura, climatul şi instruc ia tuturor copiilor, indiferent de na ionalitate, în direc ia fundamen- buie extins după ce se înregistrează primele succese. Exemple: „Cum i-ai propus să urmezi
tării tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, să introducă noi strategii instruc- regulile noastre?” „Pot să te ajut să î i duci la îndeplinire planul?” „Cum ai să te compor i
ionale care să încurajeze colaborarea, toleran a, sporirea încrederii în for ele proprii şi îm- când vei avea sim de răspundere?” „Iată cum s-au comportat al ii în situa ii similare. Crezi
bunătă irea performan elor şcolare ale elevilor, să realizeze şi să utilizeze în procesul didac- că vreuna din aceste solu ii e valabilă şi în cazul tău?”
tic proiecte ale clasei. Nu se pedepseşte şi nu se critică elevul pentru întreruperea programului de reabi-
În opinia specialiştilor în domeniul educa iei, managementul şcolii şi al clasei au litare comportamentală: pauza poate fi un mijloc eficient de implementare a măsurilor de
ca scop încurajarea controlului comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor şi management al clasei: „Nu putem accepta aşa ceva; hai să- i analizăm comportamentul şi
comportamentelor şcolare pozitive. De aceea, rezultatele şcolare, eficien a didactică a pro- să facem alt plan de reabilitare în cadrul regulilor noastre”.
fesorului şi comportamentul elevilor şi a profesorilor interac ionează direct cu managementul De asemenea, o altă strategie ce poate fi utilizată este legată de coordonarea
clasei şi al şcolii. graduală a responsabilită ilor: profesorul creează sentimentul că fiecare este responsabil de
Deciziile cadrelor didactice în alegerea strategiei optime rezultă din compararea ceea ce se întâmplă la nivel de grup, prin creşterea nivelului de interac iune şi feedback
obiectivelor din taxonomiile cognitive, afective şi psihomotrice, cu tipurile de inteligen ă sau pentru to i elevii. Astfel, elevii vor încerca un sentiment de împlinire şi de responsabilitate,
cu diverse metode şi tehnici. În asemenea situa ii, măiestria profesorului trebuie sus inută de pentru că se simt importan i în interiorul grupului; în felul acesta creşte receptivitatea. Nu
diagnoza psihologică, fiind necesară în acelaşi timp şi o colaborare directă, permanentă trebuie neglijat rolul comunicării nonverbale (mişcările profesorului în clasă, gestică, modula-
între profesor şi elev. ii vocale, contact vizual) în men inerea aten iei grupului.
Bibliografie: Bibliografie :
• Ghergu , Alois, Diac, Georgeta, Ceobanu, Ciprian, Introducere în managementul • Joi a, E.,,Management şcolar “, Ed. Gh. C. Alexandru, Craiova, 1995;
clasei de elevi, Editura Universită ii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2010; • Iucu, Romi ă, Managementul clasei de elevi – gestionarea situa iilor de criză edu-
• Iucu, Romi ă B., Managementul clasei de elevi. Aplica ii pentru gestionarea situa- ca ională în clasa de elevi, Bucureşti, Editura Bolintineanu, 2000;
iilor de criză educa ională, Edi ia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, 2006;
ÎNVĂ AREA ABC-ULUI EMO IILOR
STILUL MEU COMUNICATIV: DIAGNOZĂ ŞI DIREC II SAU CUM SĂ NE SIM IM BINE CU NOI ÎNŞINE ŞI CU CEILAL I?
DE OPTIMIZARE
Prof. consilier Luciana Sidor, CJAP BN
Prof. Lumini a Iordache Liceul cu Program Sportiv Piteşti Prof. dr. Daniel Pavelea, CJAP BN
Comunicarea este cheia individului spre societate şi integrare în aceasta, iar lipsa ei, atrage În eles ca strategie de prevenire a disconfortului emo ional, procesul de educa ie
o îndepărtare iminentă fa ă de grup, echipă, societate. ra ional-emotivă constituie, potrivit unei expresii inventate de câ iva psihologi americani, o
adevărată muncă de “Alfabetizare emo ională”. E vorba de un demers prin intermediul căru-
94 27

28. ia se încearcă să se educe mintea copilului cu scopul de a poten a acel aspect al inteligen- Atât trăsăturile, cât şi calită ile de mai sus, atribuite unui profesor, vor conduce
ei, capabil să genereze reac ii emo ionale echilibrate şi func ionale. Un subtitlu care se dă elevii la un model de via ă.
adesea acestor programe de educa ie emotivă este “Cum să ne sim im bine cu noi înşine Având în vedere cele două componente esen iale ale activită ii dirigintelui (cu-
şi cu ceilal i”. noaşterea elevilor şi comportamentul educatorului) este necesar ca acesta să posede calită-
„Învă ătura nu se poate face izolat de sentimentele copiilor. Alfabetizarea emo io- ile enumerate anterior şi să fie preocupat ca întreaga sa activitate educativă să stea tot
nală este la fel de importantă ca şi învă area matematicii şi a cititului”. Prin aceste cuvinte timpul atât sub semnul căutării de mijloace potrivite pentru împlinirea condi iei umane a
Karen Stone McCown, emite în fapt ideea că, învă area/abilitarea elevilor cu acele compe- fiecărui elev cât şi sub semnul optimizării ei.
ten e care să le permită să recunoască, să în eleagă şi să gestioneze propriile emo ii în mod
ra ional, nu numai în cadrul unor ore special destinate de programa şcolară ci permanent, Bibliografie:
atât în activită ile şcolare obligatorii cât şi în cadrul celor extraşcolare, constituie defapt edu- 1. Comşa Mirela-Florentina, Puia Maria, Îndrumar de dirigen ie – auxiliar pentru orele de
ca ia ra ional-emotivă la elevi. consiliere şi orientare, Editura Niculescu, Bucureşti, 2007;
Fondatorul terapiei ra ional-emotiv comportamentale este Albert Ellis, 2. Savin Irina-Isabella, Metode educa ionale interactive utilizate la ora de dirigen ie,
un psiholog care şi-a primit titlul de doctor în psihologie în 1947 la Universitatea Columbia PRINCEPS EDIT, Iaşi, 2005;
SUA (Bernard şi DiGiuseppe, 1992 ). Ellis şi-a început cariera în paradigma psihanalitică
clasică, însă, curând, fiind după cum îi place să spună, « înzestrat cu gena eficien ei »
realizează că această formă de terapie nu este tocmai eficientă din mai multe motive şi, MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
începând cu primăvara lui 1955 Ellis începe să utilizeze noi tehnici; încă de la începutul
carierei Ellis practică psihanaliza “fa ă în fa ă”, convins fiind că aceasta constituia o Prof. Andrei Elena Colegiul Economic Buzău
imbună ire a psihanalizei tradi ionale care plasa clientul pe o canapea undeva în fa a tera-
peutului. În 1962 Ellis avea să-şi amintească că “spre surprinderea mea, această metodă Analiza şcolii în perspectivă socio-organiza ională ar putea fi considerată, la o
mai superficială începuse de fapt, să conducă nu doar la efecte mai bune, mai rapide ci şi primă vedere, un demers mai pu in obişnuit, având în vedere specificul institu iei şcolare,
mai profunde şi de durată mai lungă”.(Ellis 1994 a) Totuşi unele din problemele care îngreu- dimensiunea ei umană fundamentală. Dar nu există activitate umană, individuală şi mai ales
nau analiza tradi ională se perpetuau şi în această “neo-analiză” (Ellis, 1985 c). Ellis mărtu- desfăşurată în timp, care să nu presupună actul conducerii, al managementului.
riseşte că a pus bazele şi a structurat principiile REBT în timp ce încerca să îşi rezolve pro- Dezvoltarea economică şi socială nu se poate realiza independent de actul ma-
priile probleme (teama de a aborda femeile, frica de a vorbi în fa a unui public ). A căutat în nagerului, având în vedere că învă ământul este unul din instrumentele prin care societatea
mod inten ionat situa ii anxiogene, deşi nu se sim ea chiar confortabil şi a ajuns la concluzia stimulează, dirijează şi controlează procesele dezvoltării.
că, pe măsură ce te implici în situa ia anxiogenă pentru a-i face fa ă, anxietatea dispare. Pentru educator, cunoaşterea şi stăpânirea artei manageriale este esen ială, de-
A pune în practică un proces de alfabetizare emo ională înseamnă a-l învă a pe oarece cunoaşterea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă,,dirijism”, iar
copil ABC-ul emo iilor sale. Modelul emo iei adoptat în domeniul educa iei emotive include managerii nu asigură imediat succesul unei ac iuni.
cele trei elemente ce intervin în orice manifestare emo ională: la punctul A se află elementul Din punct de vedere al educa iei, managementul este un sistem de concepte, me-
activator, situa ia trăită de individ; la punctul C găsim reac ia sa emotivă şi comporta- tode, instrumente de orientare şi conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor
mentală. Între A şi C intervine punctul B, adică propria reprezentare mentală a realită ii educa iei, la nivelul performan elor aşteptate.
(cogni ia), propriul mod de a gândi, de a interpreta şi de a evalua în propria minte, ceea ce Managementul, în maniera lui actuală de abordare îşi găseşte o aplicare specifică
s-a întâmplat la punctul A. şi în domeniul conducerii educa iei, ca ac iune complexă de dirijare, proiectare şi evaluare a
Atunci când intră pentru prima oară în contact cu principiile educa iei ra ional- formării, dezvoltării personalită ii fiecărui individ, conform unor scopuri formulate.
emotive, multe persoane rămân adesea confuze datorită utilizării termenului “ra ional”. Se Managerul este reprezentat de persoana care exercită func iile managementului
poate întâmpla ca prima impresie suscitată de acest termen să fie negativă, întrucât acesta în virtutea obiectivelor, sarcinilor, competen elor şi responsabilită ilor specifice func iei pe
este interpretat în mod eronat ca “lipsă de emotivitate”. Din această cauză unii ajung în care o ocupă. Managerul are un statut social bine definit, ce prevede o serie de drepturi şi
grabă la concluzia că educa ia ra ional-emotivă îşi propune să transforme fiin ele umane în obliga ii, prin care managerii se deosebesc de celelalte categorii de profesionişti.
indivizi reci, sterili, lipsi i de emo ie. Nimic mai greşit! Educa ia ra ional-emotivă admite faptul Managerul şcolar este un cadru didactic care pune în func iune programul mana-
că emo iile, chiar şi cele negative, au valoarea lor, fiind legate de supravie uirea speciei gerial, conduce personalul didactic, preşcolarii şi şcolarii coopta i în sistemul de învă ământ,
umane. Aşa cum durerea fizică ne comunică faptul că ceva dăunează corpului nostru, la fel precum şi personalul administrativ, în scopul creşterii eficien ei procesului instructiv-
şi disconfortul emo ional serveşte drept semnal ce ne avertizează că trebuie să ne mobili- educativ.
zăm resursele pentru a face fa ă situa iei. Dacă însă acest disconfort emo ional devine prea
intens, vom fi copleşi i şi nu vom mai fi în stare să ne activăm, în mod eficient, resursele
28 93

29. lelor fenomene ce se produc aici; personale. Inten ia educa iei ra ional-emotive nu e, deci de a elimina orice emo ie neplăcută,
• consilier – este un observator sensibil al comportamentului elevilor; ci de a minimiza impactul pe care astfel de emo ii le au asupra vie ii individului, favorizând în
• model – prin întreaga sa personalitate, prin ac iunile şi comportamentul acelaşi timp exploatarea emo iilor pozitive.
său este un exemplu pozitiv pentru elevi; Tocmai din acest motiv un plan de punere în aplicare a unui program de educa ie
• profesionist reflexiv – în elege şi reflectează asupra întâmplărilor inedi- ra ional-emotivă ar trebui să înceapă întotdeauna cu o „muncă” pe care dascălul o face
te din clasă, studiază şi analizează fenomenele psihopedagogice cu care se confruntă; asupra lui însuşi. Asta nu înseamnă să-şi reprime propriile emo ii, ci să le transforme, ac io-
• manager – supraveghează activitatea din clasă, asigură consensul cu nând asupra mecanismului care determină apari ia şi men inerea stărilor emo ionale negati-
ceilal i profesori, cu părin ii şi cu ceilal i factori. ve. Aşa cum am men ionat anterior, acest mecanism există în interiorul min ii noastre şi e
Aceste roluri sunt dependente de personalitatea lui, care este caracterizată de: constituit chiar din gândurile noastre. A dobândi capacitatea de a înfrunta emo iile negative
cultura profesională; calită ile gândirii; calită ile aten iei; calitatea memoriei; aptitudinea de a înseamnă, deci, a învă a să ne recunoaştem şi să ne transformăm propriile gânduri ira iona-
cunoaşte şi în elege psihicul celui supus ac iunii educative; aptitudine empatică; aptitudini le.
organizatorice; spirit de observa ie; tact pedagogic; măiestrie pedagogică.
Pentru surprinderea specificului dependen ei procesului de învă ământ de perso- Bibliografie:
nalitatea profesorului s-a introdus conceptul de stil educa ional sau stil de predare. Ellis,A.,(1985c) Overcoming Rezistance: Rational Emotive Therapy with Difficult
Stilul scoate în eviden ă ceea ce este specific fiecărui profesor, nota sa personală Clients, New York, Springer Pubishing Company.
în realizarea atribu iilor pe care le incumbă propriul statut. Ellis, A., (1985b) Expanding the ABCs of Rational Emotive Therapy în Mahoney,
Rolul profesorului diriginte/consilier este acela de a realiza o coordonare şi de a M. & Freeman, A. Cognition and Psychotherapy, New York, Plenum.
asigura o unitate a tuturor influen elor educative ce se exercită de către to i membrii colecti- Schaffer, R.H.(2005) Introducere în psihologia copilului, ASCR, Cluj-Napoca.
vului pedagogic şi de către to i factorii educativi antrena i în acest proces.
Dimensiunile personalită ii profesorului diriginte/consilier, precum şi rela ia dintre
personalitatea acestuia şi eficien a muncii lui, trebuie să se axeze pe: MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
• eficien a interven iei profesorului diriginte/consilier este condi ionată de
variabilele de personalitate; Prof. Curelariu Liliana
• aprecierea eficien ei activită ii profesorului diriginte/consilier nu poate fi Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” Iaşi
realizată în afara raportării personalită ii acestuia la condi iile concrete în care el ac ionează;
• valoarea profesorului diriginte/consilier este o rezultantă a modului cum Analiza şcolii în perspectivă socio-organiza ională ar putea fi considerată, la o
interac ionează variabilele de personalitate cu modalitatea de interven ie şi situa iile concre- primă vedere, un demers mai pu in obişnuit, având în vedere specificul institu iei şcolare,
te. dimensiunea ei umană fundamentală. Dar nu există activitate umană, individuală şi mai ales
Abilită ile cu con inuturi nonspecifice bazate pe experien a de tip profesional, de desfăşurată în timp, care să nu presupună actul conducerii, al managementului.
care trebuie să dea dovadă dirigintele sunt: abilitatea de a ra iona; spiritul practic; lucrul în Activitatea de management (conducere) este definită în literatura de specialitate
echipă; abilită i întreprinzătoare; abilită i comerciale. ca,, un ansamblu de ac iuni de planificare, organizare, îndrumare, control, decizie cu privire
Abilită ile metacognitive sunt asociate fie educa iei sociale, fie educa iei profesio- la un sistem (organiza ie, institu ie, grup de oameni, proces, tehnologie) ac iuni susceptibile
nale, dar au mare importan ă pentru dimensiunea formativă a personalită ii elevilor: abilita- de a asigura atingerea scopului fixat, în condi iile în respectării legită ilor obiective generale
tea de a rezolva probleme; conştientizarea interpersonală; expresivitate creativă; abilită i şi speciale, ale satisfacerii nevoilor sociale concrete şi ale promovorii dezvoltării sociale.
comunicative; dezvoltarea încrederii în sine; abilită i organizatorice, de planificare şi condu- Din punct de vedere al educa iei, managementul este un sistem de concepte, me-
cere; criterii de judecată nepărtinitoare etc. tode, instrumente de orientare şi conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor
Trebuie recunoscut faptul că fără măiestria pedagogică a profesorului dirigin- educa iei, la nivelul performan elor aşteptate.
te/consilier, menit să dea via ă, în condi ii de înalt profesionalism, obiectivelor acestei activi- Managerul şcolar este un cadru didactic care pune în func iune programul mana-
tă i şcolare de „suflet”, dar şi de mare competen ă, nu s-ar putea realiza educarea elevilor. gerial, conduce personalul didactic, preşcolarii şi şcolarii coopta i în sistemul de învă ământ,
În acest context, profesorul diriginte/consilier trebuie să aibă următoarele calită i: precum şi personalul administrativ, în scopul creşterii eficien ei procesului instructiv-
dragoste fa ă de copii; flexibilitate şi corectitudine; organizator; comunicativ şi tolerant; pre- educativ.
gătit profesional din punct de vedere ştiin ific, metodic, pedagogic; sociabilitate; punctualita- Managementul şcolar se poate structura şi la un nivel inferior. Se distinge astfel
te; obiectivitate; moralitate; mediator de conflicte; empatie; autoritate; intui ie; inută decentă un management al clasei de elevi, care poate fi considerat şi un semiagent sau un mana-
şi cultură generală. gement par ial, fiindcă în acest plan predomină activită ile de predare- învă are- evaluare.
Activitatea profesorului la clasă cuprinde nu numai opera ii de predare şi de evaluare, ci
92 29

30. presupune şi culegerea de informa ii despre elevi, despre modul cum aceştia în eleg lec iile, că au în eles mesajul lui”. De aceea în activitatea pe grupuri mici am creat oportunită i prin
cum se pregătesc, despre rela iile dintre elevi etc., de unde rezultă posibilitatea profesorului descrierea de imagini, discu ii pe o temă dată, ilustrarea prin desen a textului audiat, jocuri
de a identifica mai multe posibilită i de interven ie şi de luare a deciziilor. de pantomimă, simulări, replici ale unor personaje, completarea unor rebusuri.
Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în Mesajul este foarte important indiferent de forma în care este transmis. Important
cultura, climatul şi instruc ia tuturor copiilor, indiferent de na ionalitate, în direc ia fundamen- este ca cel care il emite precum şi cel care îl primeşte să în eleagă ideea. Biblioteca din sala
tării tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, să introducă noi strategii instruc- de clasă este amenajată cu căr i pentru şcolarii şi învă ătoare. Şcolarii au participat la dota-
ionale care să încurajeze colaborarea, toleran a, sporirea încrederii în for ele proprii şi îm- rea ei, dar şi la desing. Cărtile sunt grupate pe diferite criterii: după formă, con inut, destina-
bunătă irea performan elor şcolare ale elevilor, să realizeze şi să utilizeze în procesul didac- ie. Fiecare carte este seriată cu un număr de ordine. Astfel, şcolarii ştiu că numărul respec-
tic proiecte ale clasei.Managementul clasei cuprinde trei componente esen iale: manage- tiv corespunde numai acelei car i chiar daca mai sunt car i scrise de acelaşi autor. În felul
mentul con inutului, managementul problemelor disciplinare şi managementul rela ii- acesta în banca de date a bibliotecii apar căr ile însotite de un număr care o individualizea-
lor interpersonale. ză. La clasele anterioare am folosit un alt mod – aplicarea unei etichete colorate în func ie
Cercetările demonstrează că inciden a ridicată a problemelor disciplinare în clasă de con inutul căr ii. Ori de câte ori căr ile nu mai prezintă interes pentru şcolarii sunt înlocuite
are un impact semnificativ asupra eficien ei predării şi învă ării. Astfel, s-a demonstrat că cu altele. Atunci aceste căr i sunt selectate împreună cu şcolarii, este stabilit un loc de păs-
profesorii care se confruntă cu asemenea probleme nu pot planifica activită i educa ionale trare în condi ii optime– de comun acord.
adecvate. De asemenea, aceştia tind să neglijeze varietatea metodelor de organizare a În spa iul bibliotecii şcolarii pot găsi căr i, reviste, caiete, coli de scris de diferite forme şi
con inutului, solicită foarte rar elevii în discutarea şi evaluarea materialelor învă ate. În plus, mărimi, unelte de scris, jocuri de masă, alfabetare, casete audio, discuri şi aparatura aferen-
comprehensiunea temelor studiate nu este monitorizată cu consecven ă. tă pentru ca activitatea desfăşurată în acest loc include ascultarea, vorbirea, citirea şi scrie-
Având în vedere aceste date, se poate afirma că managementul con inuturilor nu rea, iar ca elemente ale comportamentului lingvistic am urmărit calitatea limbajului, bogă ia
se referă la deprinderile de a preda o disciplină specifică, ci mai degrabă la acele deprinderi vocabularului, defec iuni fonetice, receptivitatea şi capacitatea de a conversa.
aplicabile tuturor disciplinelor şi activită ilor. Kounin afirmă că în centrul deprinderilor de În utilizarea oricărui obiect, copilul trebuie instruit cum să-l folosească. De aceea am
management al clasei se află managementul activită ilor instruc ionale, corelarea în integra- considerat că este necesar să ştie cum se mânuieşte o carte, care sunt condi iile în care ea
rea activită ilor suplimentare şi rezolvarea problemelor specifice disciplinei. se păstrează în stare foarte bună, ce se impune respectat atunci când împrumu i o carte sau
Managementul eficient al problemelor disciplinare se referă şi la controlul profeso- când o dai altei persoane spre utilizare.
rului asupra consecin elor demersului didactic. Componentele unui plan de manager al pro- Pentru a le forma astfel de deprinderi am folosit ca metode exerci iul ”cum folosim car-
blemelor disciplinare sunt: aprecierea sim ului de răspundere, recompensarea comporta- tea?”, ”unde asezăm cartea după ce am folosit-o?”, şi simularea ”la biblotecă” activitate
mentului responsabil, corectarea comportamentului iresponsabil şi inadecvat, controlul practic-demonstrativă, dar şi studiul de caz ca modalitate de întelegere a rolului căr ii în
proxemic, mustrări verbale uşoare, înştiin area părin ilor, aşezarea diferen iată a elevilor în actul de cultură la nivel na ional şi chiar universal “ce s-ar întampla dacă...?”
bănci, angajamentul scris etc.
Exemplu din activitatea didactică personală: Bibliografie:
În urmă cu câ iva ani eram profesoară de chimie-fizică la o şcoală din mediul rural 1 Gongea E., Ruiu G., Breben S, “Activită i bazate pe inteligen e multiple” Editura
din jude ul Iaşi. De asemenea eram dirigintă la clasa a VII-a. La o oră de dirigen ie mi s-a Reprograph Craiova 2003
semnalat apari ia unei probleme disciplinare: în clasă se furau zilnic obiecte de papetărie 2. Breben S., Mediul educa ional” Editura Reprograph Craiova 2005
(pixuri, creioane, stilouri) de la unii elevi. Acest lucru se întâmpla în pauze şi în orele de
educa ie-fizică când elevii erau pleca i pe terenul de sport. Elevii care îşi lăsau pe bănci
obiectele de papetărie riscau să nu le mai aibă, efectiv dispăreau. Furturile din clasă au PROFESORUL DIRIGINTE/CONSILIER – CHEIA SUCCESULUI ŞCOLAR
culminat cu dispari ia unui telefon mobil de la un elev. În acel moment mi-am dat seama că
în clasă era o situa ie de criză educa ională. Prof. Andrei Doina
Ca pedeapsă am decis împreună cu elevii din clasă, ca elevului vinovat să-i fie Şcoala Specială de Arte şi Meserii Buzău
scăzută nota la purtare, iar acesta să-şi ceară scuze de la colegii păgubi i şi să facă de
serviciu în clasă mai multe zile. Consider că am ac ionat destul de prompt, corect şi peda- Profesorul poate îndeplini diverse roluri în activitatea sa:
gogic căci la acea clasă până la terminarea gimnaziului nu s-au mai înregistrat situa ii de • expert al actului de învă are – predare, putând lua decizii privitoare la
acest gen. tot ceea ce se întâmplă în procesul de învă ământ;
• agent motivator – declanşează şi între ine interesul elevilor, curiozitatea
Bibliografie: şi dorin a lor pentru activitatea de învă are;
• lider – conduce grupul de elevi, exercitându-şi puterea asupra principa-
30 91

31. dirijare, proiectare şi evaluare a formării, dezvoltării personalită ii fiecărui individ, conform • Iucu Romi ă-„Managementul clasei de elevi”, Editura Bolintineanu, Bucureşti,
unor scopuri formulate. 2000
Managementul clasei depinde hotărâtor şi de imaginea pe care elevii şi- o formează despre • Luchian Daniel-Gheorghe „Managementul în perioade de criză”, Editura Lumina
profesorul eficient. Plecând de la rezultatele unor interviuri şi observa ii H. Gannaway a Lex, Bucureşti 1998
ajuns la concluzia că profesorii sunt supuşi în mod sistematic unor teste, care configurează
următoarea succesiune:
a) poate profesorul să men ină ordinea? (implică faptul că elevii aşteaptă de la profesor SITUA IILE DE CRIZĂ EDUCA IONALĂ
exact acest lucru, să men ină ordinea)
b) ştie să râdă?( implică din partea elevilor aşteptarea ca men inerea ordinii să nu se trans- Prof. Prodan Tiberiu
forme într- un regim de disciplină prea aspră şi represivă) Grup Școlar Industrial de Transporturi Auto Timişoara
c) îi în elege pe elevi?( se referă la în elegerea clasei ca întreg, a grupului de elevi şi a
statutului lor şi nu la în elegerea manifestată în raport cu anumi i membri ai grupului) Nu pu ine sunt situa iile în care cadrul didactic se confruntă cu unele situa ii apa-
rent insolvabile care afectează prin obstaculare bunul mers al activită ilor din clasă.
Bibliografie : Încercarea de definire a unei situa ii de criză impune un apel justificat la elemente ale ma-
1. Bontaş, Ion. Managementul educa ional Pedagogie. – Bucureşti, 1998. nagementului teoretic:
2. Cristea, Sorin. Managementul educa iei Didactica Pro. – 2002. – Nr.6 Criza poate fi definită ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinate,
neaşteptate dar şi neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea ori
siguran a clasei respective şi a membrilor acesteia.
BIBLIOTECA CU CĂR I – MODALITATE ESEN IALĂ ÎN EDUCAREA ELEVILOR Defini ia ar trebui completată cu o serie de elemente conexe cum ar fi,pe de o
PENTRU RESPECTAREA VALORILOR CULTURALE parte, precizarea gradului de periculozitate, a percep iei reale ori false a acestuia, iar pe de
alta, gradul de probabilitate a evenimentului studiat.
Înv. Dori ă Constan a Sc. cu cls I-VIII Podari Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla şi solu iona o situa ie de
criză presupun un efort mare, strategii de interven ie ferme dar prudente, un consum de
Lumea căr ii este interesantă. Un adult se întoarce întotdeauna la ea energie nervoasă şi fizică sporit, cu şanse de a determina consecin e greu de evaluat în
dacă în timpul copilăriei a fost captivat de lumea minunată a poveştilor, daca a i s-a format planul echilibrului psihic al persoanelor implicate. Traumele pot fi semnificative întrucât "ten-
deprinderea de a utiliza în mod constant cartea. taculele" crizei tind să pună stăpânire şi pe elemente conexe, aparent neimplicate în situ ia
Într-o societate liberă şi democratică, sistemul de învă ământ tinde spre deschide- generatoare.
re şi flexibilitate, iar posibilită ile de a opta în plan educa ional trebuie să fie multiple. Extensia crizei este favorizată şi de interven iile stangace ori chiar de noninter-
În lumea uluitoare a calculatorului şi când tot mai mul i uită de cartea din bibliote- ven iile cadrului didactic nepregătit şi neabilitat din punct de vedere managerial pentru o
că este necesar, dar mai ales, avem datoria de a-i intoarce pe cei mici către cultură. asemenea derulare evenimen ială. De obicei situa ia de criză este recunoscută numai în
La vârsta preşcolară, deşi pare destul de timpurie utilizarea căr ii, se formează momentele limită, deşi, fragmente ale acesteia au fost identificate anterior, limitând la maxi-
primele deprinderi în acest sens, dacă mediul educa ional a fost creat special scopului pro- mum şansele de solu ionare promptă.
pus. Sintetizând caracteristicile unei crize observăm că aceasta:
Cum am realiza un asemenea obiectiv major decat pas cu pas, din aproape in - beneficiază de o izbucnire instantanee, declanşându- se fără avertizare;
aproape valorificând varietatea şi bogă ia crea iei literare adresate preşcolarilor. - debutează de obicei prin afectarea sistemului informa ional: viciază mesajele, în-
Prezen a preşcolarilor în şcoală într-un interval de timp între 4 -8 ore pe zi implică învă ătoa- greunează comunicarea prin obstaculare permanentă, prin destructurarea canale-
rea în crearea unor situa ii de dialogare cu şcolarii, de povestire, de recitare, de simulare, lor, urmărind instaurarea stării de confuzie;
dar în egală masură de oferirea unor situa ii de expunere a propriilor opinii. - facilitează instalarea climatului de insecuritate,
Delimitarea unei zone liniştite amenajată într-un mod cât mai creativ şi ergonomic - generează stări de panică prin eliminarea reperelor de orientare valorică;
stimulează implicarea activă şi rela ionarea – după caz - în cadrul grupului de studiu, dar şi În planul strategic abordarea managerială a crizei eviden iază ineditul stărilor declanşate,
mişcarea fără a deranja colegii. faptul că nu poate fi asemănată cu vreun element stabil din starea de normalitate.
Motiva ia utilizării bibliotecii este foarte importantă. Când simt că au o atmosferă Se pare însă că elementele cu gradul cel mai mare de nocivitate le reprezintă "trauma-
de confort intelectual, şcolarii sunt atraşi de căr i, de imaginile lor, sunt încanta i să asculte tismele" psihice şi organiza ionale, crizele paralizând şi uneori chiar stopând activită ile cu-
poveşti spuse deînvă atoare, colegi ori audiate pe casetă. Nu este de ajuns să le asculte. rente, destructurând echilibrul organiza iei şcolare atât în interior, prin confuzia şi insecurita-
Unul din obiectivele prevăzute de programă este acela „de a audia un text şi de a demonstra
90 31

32. tea create, dar şi în exterior, prin discreditarea imaginii colectivului şi a cadrului didactic BIBLIOGRAFIE:
respectiv. 1. Romi ă B. Iucu, Pedagogie, Credis, 2001/2002;
În majoritatea situa iilor cadrele didactice îşi centrează eforturile şi aten ia, controlul şi 2. Romi ă B. Iucu, Managementul clasei de elevi. Gestionarea situa ii-
concentrarea asupra situa iilor didactice, asupra activită ii de predare ignorând, de multe ori lor de criză educa ională în clasa de elevi, Ed. Funda iei culturale
nu din rea voin ă, diversitatea situa iilor educa ionale ca structuri complexe, atitudinal- Dimitrie Bolintineanu, 1999;
rela ionale. Involuntar, asemenea atitudini educa ionale creează un teren propice apari iei şi 3. Ioan Nicula, Microsociologia colectivului de elevi, E.D. P, 1974
dezvoltării fenomenelor de criză. 4. Adriana Băban, Consiliere educa ională, Cluj Napoca, 2001.
Bibliografie :
• Iucu, Romita, Managementul clasei de elevi – gestionarea situa iilor de criză educa io- MANAGEMENTUL CLASEI ŞI ROLUL ACESTUIA ÎN CREŞTEREA
nală în clasa de elevi, Bucureşti, Editura Bolintineanu, 2000 EFICIEN EI PROCESULUI DIDACTIC
• Luchian, Daniel, Gheorghe, “Managementul în perioade de criză”, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 1998 Înv. Nicolaescu Georgeta Ionela
• Nicola, Ioan, “Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucureşti, 1974. Şc.cu cls. I-IV Colibaşi, com. Malovă , jud. Mehedin i
Şcoala reprezintă o organiza ie socială care vizează optimizarea permanentă a structurilor
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI sale de planificare a activită ilor, de orientare metodologică a procesului de învă ământ, de
perfec ionare şi inovare a ac iunilor şi instrumentelor educative şi didactice în sensul creşte-
Prof. Prodan Simona rii acestora.
Grup Școlar Industrial de Transporturi Auto Timişoara Orice discu ie despre rolul şi rostul şcolii sfârşeşte prin a sus ine că, dincolo de aspectele
instruirii, ale dobândirii de competen e într- un domeniu sau altul, se ridică mult mai dificil şi
Într-o epocă apropiată, unii pedagogi cum ar fi: Durkheim, Hubert, Wallon, mai important imperativul dobândirii deprinderilor, comportamentelor şi al însuşirii valorilor
Cousinet, de Coster, Hotyat, Leroy au încercat să evalueze rolul factorului rela ional în comunită ii.
educa ie. Prin cuvintele celui din urmă s-au desprins concluziile următoare: "...copilul fiin a Dezvoltarea economică şi socială nu se poate realiza independent de actul managerului,
umană, situat într-un anumit mediu, este profund influen at de acesta (factor rela ional); având în vedere că învă ământul este unul din instrumentele prin care societatea stimulea-
comportamentul său diferă după cum trăieşte solitar sau în colectiv şi depinde, într-o mare ză, dirijează şi controlează procesele dezvoltării.
măsură de natura rela iilor cu partenerii. Maturizarea nu aduce decât poten ialită i pe care Managerul şcolar este un cadru didactic care pune în func iune programul managerial,
interac iunile sociale trebuie să le actualizeze". conduce personalul didactic, preşcolarii şi şcolarii coopta i în sistemul de învă ământ, pre-
O defini ie satisfăcătoare însă din punctul de vedere al caracteristicilor psiho- cum şi personalul administrativ, în scopul creşterii eficien ei procesului instructiv-educativ.
socio-educa ionale poate fi considerată urmatoarea: Managementul şcolar se poate structura şi la un nivel inferior. Se distinge astfel un mana-
Domeniu de cercetare în ştiin ele educa iei care studiază atât perspectivele teore- gement al clasei de elevi,care poate fi considerat şi un semiagent sau un management par-
tice de abordare ale clasei de elevi cât şi structurile dimensional-practice ale acesteia (ergo- ial, fiindcă în acest plan predomină activită ile de predare- învă are- evaluare. Activitatea
nomică, psihologică, psihosocială, normativă, rela ională, opera ională şi creativă), în scopul profesorului la clasă cuprinde nu numai opera ii de predare şi de evaluare, ci presupune şi
facilitării interven iilor cadrelor didactice în situa iile educa ionale concrete, prin exerci iul culegerea de informa ii despre elevi despre modul cum aceştia în eleg lec iile, cum se pre-
microdeciziilor educa ionale. gătesc, despre rela iile dintre elevi etc., de unde rezultă posibilitatea profesorului de a identi-
În sistemul social de educa ie şi învă ământ profesorii trebuie să se raporteze la fica mai multe posibilită i de interven ie şi de luare a deciziilor.
cei pe care îi educă, să stabilească rela ii de cooperare cu elevii şi părin ii acestora şi cu al i Activitatea de management ( conducere ) este definită în literatura de specialitate ca,, un
factori interesa i ai societă ii. Ei nu educă numai la catedră, în clasă, ci prin fiecare contact ansamblu de ac iuni de planificare, organizare, îndrumare, control, decizie cu privire la un
rela ional cu copiii şi părin ii desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi sistem (organiza ie, institu ie, grup de oameni, proces, tehnologie ) ac iuni susceptibile de a
direc ionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în fa a unor individualită i psihice asigura atingerea scopului fixat, în condi iile respectării legită ilor, obiective generale şi spe-
umane în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilită i fa ă de compor- ciale, ale satisfacerii nevoilor sociale concrete şi ale promovorii dezvoltării sociale.”
tamentele şi interven iile educatorului. Din punct de vedere al educa iei, managementul este un sistem de concepte, metode, in-
Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au eviden iat strumente de orientare şi conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor educa iei,
o serie de multiplicări ale planurilor de referin ă implicate în actiunea educativa. la nivelul performan elor aşteptate.Managementul, în maniera lui actuală de abordare îşi
găseşte o aplicare specifică şi în domeniul conducerii educa iei, ca ac iune complexă de
32 89

33. Conflictele sunt apreciate ca fiind „omniprezente” în via a socială, ele având o ma- La nivelul învă ământului, decizia are un caracter mai complex decât înalte do-
re diversitate de exprimare. Acestea pot avea un caracter normal sau patologic, func ional menii, deoarece procesul condus vizează omul în formare.
sau disfunc ional, firesc sau anormal. Actele de decizie au un rol reglator, ele nefiind un produs al unei hotărâri arbitrare ci al unui
Se spune că „în lume sunt mai multe conflicte decât fire de nisip” şi poate că este proces logic care trebuie să parcurgă o serie de etape cum ar fi: determinarea rezultatului
adevărat, tot atât de adevărat pe cât este şi faptul că însuşi societatea ne influen ează sis- aşteptat - stabilirea obiectivelor – alegerea variantelor pe baza unor criterii - decizie – pune-
temul de valori, principii şi credin e, comportamentul şi punctele de vedere asupra conflicte- rea acesteia în practică în ac iune - rezultat dorit - control.
lor. O privire ofensivă, o replică depreciativă sunt capabile să determine un conflict. Semnifica iile generale ale deciziei educa ionale sunt următoarele: din punct de
Capacită ile de management al conflictului pot fi învă ate: prin practică putem îm- vedere social, indivizii pregăti i de şcoala vor activa după absolvire într-o colectivitate în care
bunătă i comunicarea, negocierea, facilitarea, medierea conflictelor. Modul în care definim o se vor integra după maniera în care au fost socializa i; din punct de vedere moral, decizia
problemă, determină dacă şi cum o vom rezolva (cu cât definim mai clar problema cu atât educa ională poate schimba în bine sau în rău un destin şcolar şi uman pentru o lunga peri-
mai uşor vom găsi o solu ie). Într-un conflict, sentimentele sunt importante; câteodată nu oada a existentei.
ajungem la motivele conflictului şi nu putem rezolva până când nu luăm în considerare sen-
timentele neconştientizate. Bibliografie
În plan strategic abordarea managerială a crizei, eviden iază ineditul stărilor de- 1. Iucu R.M., Managementul şi gestionarea clasej de elevi, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
clanşate, faptul că nu poate fi asemănată cu vreun element stabil din starea de normalitate 2. Joi a E., Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, Ed.Arves, Craiova, 2003
şi impresia de insolvabilitate, despre care am amintit, ca imposibilitate a identificării vreunei 3. Jinga Ioan, Conducerea învă ământului, EDP, Bucureşti, 1993
solu ii de interven ie eficientă pe termen scurt. În majoritatea cazurilor cadrele didactice îşi
centrează eforturile şi aten ia, controlul şi concentrarea asupra situa iilor didactice, asupra
activită ilor de predare, ignorând de multe ori, nu din rea voin ă, diversitatea situa iilor edu- PROFESORUL – ORGANIZATOR ŞI CONDUCĂTOR AL PROCESULUI EDUCA IONAL
ca ionale ca structuri complexe, atitudinal – rela ionale. Involuntar, asemenea atitudini edu-
ca ionale creează un teren propice apari iei şi dezvoltării fenomenelor de criză. Prof. Bratina Antoneta Colegiul Tehnic Aiud
În fa a provocărilor institu ia şcolară poate fi pregătită sau nu şi poate deveni cu
rapiditate o victimă uşoară. Din perspectiva axiologică, principiile care sunt necesare să Din punct de vedere al educa iei, managementul este un sistem de concepte, me-
guverneze interven ia managerială de solu ionare, e bine să fie următoarele: sinceritate, tode, instrumente de orientare şi conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor
cooperare, beneficiu comun. Rolul calită ilor şi al pregătirii manageriale în diminuarea efec- educa iei, la nivelul performan elor aşteptate.
telor produse de starea de criză dar şi în eradicarea acesteia sunt incontestabile. În opinia specialiştilor în domeniul educa iei, managementul şcolii şi al clasei au ca scop
Întrucât situa iile de criză solicită un mare grad de operativitate, orice minut pier- încurajarea controlului comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor şi comporta-
dut în fazele incipiente se poate converti în zile de căutări şi de eforturi mai târziu. De aceea mentelor şcolare pozitive.De aceea, rezultatele şcolare, eficien a didactică a profesorului şi
perioadele de criză, evenimente cu caracter atipic, solicită cadrului didactic nu numai promp- coportamentul elevilor şi a profesorilor interac ionează direct cu managementul clasei şi al
titudine şi rapiditate, ci şi variante rezolutive. Durata luării deciziei trebuie să fie foarte scurtă şcolii.La clasă, profesorul nu realizează numai predarea-învă area-evaluarea, ci şi rela-
şi neînso ită de ezitări. Dăunătoare sunt şi inconsecven ele, marcate prin reveniri. ionează cu elevii, influen ându-le comportamentul de învă are, intervine în direc ionarea
Cercetările psihopedagogice şi experien a pedagogică, întăresc rolul hotărâtor al evolu iei lor generale.
evaluării şi aprecierii în orice act pedagogic, ca factor hotărâtor al progresului şcolar. În Prin aceste comportamente, profesorul influen ează managerial activitatea in-
acest caz evaluarea are în vedere măsurarea şi aprecierea stării finale a grupului în urma structiv-educativă, dar nu confundă cele două planuri de ac iune. Astfel,managementul
încheierii demersurilor rezolutive. Un obiectiv esen ial al etapei evaluative îl constituie con- clasei se diferen iază de managementul şcolii sau a altor medii educa ionale prin
cluziile inferate în urma impactului cu starea de criză şi angajarea tuturor celor implica i în specificul rela iilor profesor-elevi, în scopul formării- dezvoltării personalită ii acestora,
ac iuni de cunoaştere şi de prevenire a viitoarelor situa ii de acest gen. Evaluarea nu este concomitent cu problemele ei pedagogice, metodologice.
altceva decât raportarea rezultatelor – schimbărilor în personalitate – la scop (obiective), în Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura,
cazul nostru la rezolvarea conflictului fără învinşi, cu câştig reciproc, adică este un raport climatul şi instruc ia tuturor copiilor, indiferent de na ionalitate, în direc ia fundamentării
scop – efect. În cadrul concluziilor putem stabili calitatea procesului de rezolvare a conflictu- tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, să introducă noi strategii instruc io-
lui, despre participan ii în conflict cu calită ile lor morale şi psihice, motiva ia lor (interese, nale care să încurajeze colaborarea, toleran a si sporirea încrederii în for ele proprii.
nevoi, dorin e) despre schimbările lor atitudinale şi comportamentale. O criză poate fi aşadar O problemă esen ială este aceea o comunicării elev-profesor. Thomas Gordon, care s- a
formativă pentru că ea îndeplineşte deci şi o serie de func iuni ameliorative, dependente de ocupat de problema stabilirii unor rela ii pozitive între profesor şi elev, credea că utilizarea
competen ele manageriale. unor modalită i de comunicare precise şi relativ neutre contribuie la reducerea comporta-
mentelor negative din partea elevilor.
88 33

34. Managementul şi controlul clasei vizează nu numai problemele minore care pot îndrumare permanentă din partea profesorului este un alt impediment în calea unui mana-
apărea într- o clasă, ci şi- cu precau iunile deja amintite- probleme serioase de comporta- gement eficient al timpului. Neîncrederea în propriile for e, teama de insucces, nivelul de
ment şi disciplină. Pentru rezolvarea acestora un bun manager urmăreşte: interven ia direc- aspira ie scăzut sunt elemente care influentează în mod negativ managementul eficient al
tă, admonestarea elevilor care creează probleme de disciplină şi folosirea tehnicilor interviu- timpului şi implicit activitatea de învă are a elevilor.
lui. Aspecte practice:
Profesorul a constituit punctul de plecare în construirea unei concep ii pedagogice Pentru eviden ierea practică a importan ei managementului timpului vom prezenta în cele
despre învă ământ şi educa ie, cărora li s-a imprimat o puternică notă socială. ce urmează o serie de strategii ale unui management eficient al timpului la elevii cu deficien-
e mintale severe.
BIBLIOGRAFIE Prezentarea alternativelor comportamentale şi nu numai. De foarte multe ori
• Iucu, R.M,,Managementul şi gestionarea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi,2000, suntem tenta i să ne ademonestăm elevii pentru ceea ce fac, să le cerem socoteală, să-i
• Stan, Emil, “Managementul clasei de elevi”, Editura TEORA, Bucureşti, 2003. ironizăm chiar, uitând cu desăvârşire să le oferim alternative comportamentale la faptele lor.
De asemenea prezentarea elevilor a consecin elor faptelor lor duce la o scădere a
repetivită ii comportamentelor indezirabile. Un aspect esen ial în prezentarea alternativelor
IMPORTAN A MANAGEMENTULUI GRUPEI PENTRU EDUCATOARE comportamentale elevilor este utilizarea termenilor pozitivi şi evitarea celor negativi; de
exemplu: decât să spunem nu alergăm prin clasã! mai bine am spune: prin clasă ne depla-
Educ. Barbu Laura Mariana săm fără să alergăm. În ceea ce priveşte managementul timpului accentul va cădea pe
Gradini a nr.37,, Dumbrava Minunată” rezolvarea corectă şi rapidă a sarcinilor de învă are, fără ca elevul să irosească timpul cu
activită i neproductive.
Performan a unei organiza ii depinde, în bună parte, de performan a tuturor re-
surselor folosite în activitatea didactică, şi în special a resurselor umana care pot deveni Bibliografie:
agen i ai schimbării. • Alois Ghergu , (2005), Sinteze de psihopedagogie speciala- Ghid pentru concur-
Aşa cum s-a observat din experien ă, schimbarea reprezintă cea mai dificilă pro- suri şi examene de ob inere a gradelor didactice, editura Polirom, Iaşi.
blemă în reuşita dezvoltării institu ionale, deoarece are în vedere metode şi proceduri ma- • Băban, A. (coord), (2001), Consiliere educa ională. Ghid metodologic pentru orele
nageriale oferite numai de un management performant al tuturor resurselor de care dispu- de dirigen iei şi consiliere, Editura Ardealul, Cluj-Napoca.
nem ( atât umane cât şi materiale).
Mai mul i pedagogi precum: Durkheim,Wallon, Hubert au încercat să eviden ieze
rolul factorului rela ional în educa ie. Cel care a surprins cel mai bine acest lucru a fost Le- GESTIONAREA SITUA IILOR DE CRIZĂ ÎN CLASA DE ELEVI
roy, care investigând rolul factorului rela ional în educa ie concluziona «...copilul fiin a uma-
nă situat într-un anumit mediu este profund influen at de acesta (factorul rela ional); compor- Institutor Manolachi Liliana
tamentul sau diferă după cum trăieşte solitar sau în colectiv şi depinde, într-o mare măsură Scoala „Lucian Grigorescu” Medgidia
de natura rela iilor sale cu partenerii ».
Managementul grupei de preşcolari presupune considerarea acesteia ca un mi- Societatea presupune ca aspect fundamental însuşi faptul convie uirii umane, al
crogrup; o forma ie de mai multe persoane, care se află în rela ii ,,fa ă în fa ă’’, rela ii de existen ei omeneşti, în baza anumitor rela ii trăite ca legături interumane sau raporturi, ca
interac iune şi dependen ă reciprocă, mediate de implicarea într-o activitate comună, dezvol- rela ii sociale.
tând în timp, norme şi valori care reglează comportarea comună. Schimbarea socială defineşte dinamica trecerilor de la o stare sau structură socia-
Fundamentele psihologice ale competentelor socio-rela ionale – elementul moti- lă relativ stabilă la alte stări şi structuri noi, mai evoluate. Schimbarea socială poate cuprinde
va ional care coagulează întreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologică a compe- aspecte sau laturi diferite ale realită ii sociale, dar cuprind şi muta ii în planul vie ii spirituale,
tentelor sociorel ionale, este convingerea ca element psihologic complex, cognitiv, afectiv şi în cultură, în modele comportamentale şi în atitudini şi mentalită i. Schimbările în sfera vie ii
voli ional.Un bun manager reuşeşte să distribuie ra ional sarcinile de învă are, stimulează culturale, spirituale se manifestă prin inova ii, înnoiri esen iale în ştiin ă, tehnică, învă ământ,
atribuirea de responsabilită i în utilizarea rela iilor de cooperare, în rezolvarea sarcinilor, în educa ie etc. Un aspect semnificativ este şi cel al schimbărilor în scara de valori, în sistemul
luarea de decizii. normelor şi valorilor fundamentale, caracteristice pentru o societate dată. În dinamica socia-
Componentele esen iale ale managementului clasei sunt următoarele : lă şi a conduitelor inovative care concură la transformarea socială, fenomenele de tranzien ă
a) Managementul con inuturilor- reprezintă capacitatea de a forma deprinderi aplicabile pot genera tensiuni sociale şi situa ii de conflict.
tuturor activită ilor, cadrul didactic coordonează spatiul, materialele, mişcarea şi aşezarea
copiilor dar şi materialul de studiu integrat într-o arie curriculară
34 87

35. 3. Tudorică Roxana, Managementul educa iei în context european, Ed. Meronia, b ) Managementul problemelor disciplinare fundamentate pe natura umană :
Bucureşti 2007 angajarea în activiă i în afara sarcinii de lucru; vorbitul fără permisiune, incapacitatea de a
asculta explica iile cadrului didactic şi refuzul de a îndeplini indica iile verbale, prezentarea
incompletă a sarcinilor de lucru, lipsa motiva iei de învă are având ca rezultat inactivitatea.
MANAGEMENTUL TIMPULUI – CONDI IE ESEN IALĂ c) Managementul rela iilor interpersonale (focalizarea asupra grupului considerat un micro-
A UNUI MANAGEMENT EFICIENT AL CLASEI LA ELEVII sistem social).
CU DEFICIEN E MINTALE SEVERE
Bibliografie:
Profesor-educator Galben Flavia-Corina • Bârzea, C., Arta şi ştiin a educa iei, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,
Centrul Şcolar pentru Educa ie Incluzivă nr.1, Bistri a 1995.
• Neacşu.I. Instruire şi învă are,Editura ştiin ifică, Bucureşti, 1990.
Aspecte teoretice: • Nicola I.,Tratat de pedagogie şcolară,Editura Aramis, Bucureşti, 2003.
În literarura de specialitate managementul clasei de elevi a ocupat întotdeauna
un loc important, fiind ridicat la acelaşi nivel cu cel al activită ii de proiectare didactică. Ast-
fel, în ultimii ani, managementul clasei de elevi a câştigat teren, devenind prioritar pentru CE POT FACE PENTRU A DIMINUA ŞI EVENTUAL
personalul didactic, indifrent că vorbim de învă ători,, dirigin i, consilieri şcolai sau profesori A PREVENI PROBLEMELE DE COMPORTAMENT ÎN CLASĂ?
în general.
Managementul clasei de elevi este definit de R. Iucu (2005) astfel: domeniu de Prof. Silveşan Tatiana CSEI Beclean
cercetare în ştiin ele educa iei care studiază atât perspectivele teoretice de abordare ale Prof. înv. primar Fodor Eugenia, Şcoala Generală Coldău
clasei de elevi cât şi structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomică, psihologică,
psihosocială, normativă, rela ională, opera ională şi creativă), în scopul facilitării interven iilor Şcoala de astăzi este un spa iu al confruntărilor şi al conflictelor. O asemenea realitate
cadrelor didactice în situa iile educa ionale concrete, prin exerci iul microdeciziilor educa io- obiectivă impune un mod de abordare total diferită de metodele si practicile utilizate până
nale. Un management eficient al clasei va permite profesorului stabilirea unor rela ii pozitive deunăzi de cadrele didactice. Transformările profunde care au loc în sfera învă ământului
cu elevii, aceştia cunoscând foarte bine regulile clasei (la a căror formulare au participat şi ei românesc determină oamenii de la catedră să-şi analizeze şi nuan eze continuu experien a
şi pe care le-au acceptat înainte de a intra în vigoare) şi consecin ele nerespectării acestora. acumulată, să o adapteze la cerin ele actualei societă i şi mai ales la condi iile concrete
O componentă importantă a managementului eficient al clasei, o constituie cunoaşterea şi întâlnite la clasă.
respectarea principiilor de management al timpului. Gestionarea timpului în mod util le va Analiza şcolii în perspectivă socio-organiza ională ar putea fi considerată, la o
facilita activitatea de învă are a elevilor desfăşurată în şcoală şi nu numai. primă vedere, un demers mai pu in obişnuit, având în vedere specificul institu iei şcolare,
Legat de managementul timpului A. Băban (2001) recomandă următoarele principii: dimensiunea ei umană fundamentală. Dar nu există activitate umană, individuală şi mai ales
1. Revizuirea scopurilor şi deciderea activită ilor prioritare dintr-o zi sau săptămână. desfăşurată în timp, care să nu presupună actul conducerii, al managementului.
2. Întocmirea unei liste cu activită iile ce trebuie realizate şi cu cele pe care ne-ar face plăce- Managementul, în maniera lui actuală de abordare îşi găseşte o aplicare specifică
re să le realizăm şi specificarea timpului aferent fiecărei activită i. şi în domeniul conducerii educa iei, ca ac iune complexă de dirijare, proiectare şi evaluare a
3. Analizarea consecin elor amânării activită ilor ce trebuie realizate. formării, dezvoltării personalită ii fiecărui individ, conform unor scopuri formulate.
4. Selec ionarea activită ilor în ordinea realizării lor începând cu activită ile ce trebuie făcute Managementul clasei cuprinde trei componente esen iale : managementul con inutului,
şi continuând cu cele pe care le facem din plăcere. managementul problemelor disciplinare şi managementul rela iilor interpersonale.
5. Fiecare activitate trebuie finalizată şi abia apoi se recomandă începerea unei alte activi- Cercetătorii au demonstrat importan a recompensării comportamentelor pozitive
tă i. ale elevilor. Atunci când optează pentru un stil de management al clasei, cadrele didactice
6. Luarea unor pauze între activită i. ar trebui să folosească un stil asertiv de comunicare şi de comportament. În plus, ar trebui
7. Întocmirea unor standarde realiste. să conştientizeze în ce măsură îşi doresc să îi integreze pe copii într-o anumită activitate de
6. Revizuirea priorită ilor şi a progresului realizat. învă are, în deplină concordan ă cu regulamentele impuse clasei şi şcolii.Cele mai frecvente
7. Oferirea unei recompense după fiecare activitate finalizată. modalită i educa ionale, folosite atât în familie cât şi în şcoală la toate vârstele, cu efecte de
În ceea ce priveşte elevii cu deficien e mintale severe, managementul timpului este cu atât interiorizare a comportamentelor morale sunt recompensele şi pedepsele.Recompensele,
mai important cu cât în cazul lor incapacitatea concentrării aten iei asupra stimulilor din jur cum ar fi lauda şi încurajarea, ca forme de întărire pozitivă a comportamnetului social, pot
se manifestă prin faptul că elevii nu-şi pot concentra aten ia asupra a ceea ce li se explică. contribui atât la imitare, cât şi la identificare, şi în ultimă instan ă, la interiorizarea unor mo-
De asemenea incapacitatea de a fixa sau organiza elementele unei sarcini de lucru fără o dele comportamentale.
86 35

36. Managementul clasei de elevi este eficient dacă se fundamentează pe negocierea tului. În clasă, liderul formal este cadrul didactic (învă ător, diriginte). El este un conducator
sistemului de reguli care func ionează în clasă. Încă de la primele contacte între elevi şi pro- impus din exterior, a cărui autoritate derivă din func ia ce i s-a încredin at şi din faptul că el
fesor trebuie stabilit (de elevi cu ajutorul prof.) un set de reguli ale gruplui ce trebuie este singurul adult în mijlocul unei grupe de elevi. Cadrul didactic angajează şi dirijează în
restectate de către to i membrii grupului, dar şi sanc iunile în caz contrar. ac iuni comune tot colectivul. Prin toate acestea, el concentrează energiile grupei, exercită
Parteneriatul şi negocierea sunt necesare nu numai pentru a asigura un control func ii de comandă şi decizie, influentând în cel mai înalt grad activitatea acestuia. Cadrul
eficient al clasei, dar şi pentru implicarea elevilor într-un exerci iu esen ial al democra iei: didactic este liderul real al clasei pe care o conduce. Calitatea de educator îl obligă să exer-
alegerea şi acceptarea responsabilită ilor pentru alegerea făcută. De aceea, chiar din primele cite şi să transpună în practică, la nivelul clasei, toate func iile conducerii: organizarea, plani-
săptămâni ale anului şcolar, redactez, împreună cu elevii, un set de reguli sub genericul „ ficarea, îndrumarea, coordonarea, evaluarea.
Cum trebuie să ne purtăm”. Pentru educator, cunoaşterea şi stăpânirea artei manageriale este esen ială, deoarece
Aceste reguli devin regulamentul de comportare al clasei şi este afişat într-un loc cunoaşterea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă,,dirijism”, iar manage-
vizibil.În acelaşi timp, stabilim şi sanc iunile, pedepsele şi recompensele pentru nerespecta- rii nu asigură imediat succesul unei ac iuni.
rea / respectarea regulamentului. Acestea sunt şi ele redactate şi afişate, astfel, fiecare elev Din punct de vedere al educa iei, managementul este un sistem de concepte,
să–şi asume răspunderea pentru faptele sale. metode, instrumente de orientare şi conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor
„Profesorii eficien i au, în mod sigur, personalită i diferite. Dar, indiferent de tipul educa iei, la nivelul performan elor aşteptate. Managementul, în maniera lui actuală de
de personalitate, succesul în muncă cu elevii va fi legat de simpatia lor gemină pentru elevi, abordare îşi găseşte o aplicare specifică şi în domeniul conducerii educa iei, ca ac iune
de bucuria de a preda, aceştia tratându-i pe elevi cu respect şi corectitudine, permi ându-le complexă de dirijare, proiectare şi evaluare a formării, dezvoltării personalită ii fiecărui indi-
să se simtă în clasă ca acasă şi comunicându-le preocuparea pentru ei.” (Timoty Blair) vid, conform unor scopuri formulate.
Managerul este reprezentat de persoana care exercită func iile managementului în virtutea
Bibliografie: obiectivelor, sarcinilor, competen elor şi responsabilită ilor specifice func iei pe care o ocupă.
• Romi a B. Iucu, „Managementul clasei de elevi”, Aplica ii pentru gestionarea si- Managerul are un statut social bine definit, ce prevede o serie de drepturi şi obliga ii, prin
tua iilor de criză educa ională, Ed. „Collegium Polirom”, Iaşi, 2006. care managerii se deosebesc de celelalte categorii de profesionişti.
• Vlasceanu, Mihaela, “Psihosociologia educa iei şi învă ământului", Editura John Dewey considera şcoala un spa iu privilegiat, care trebuie să ofere o densitate mare
Paideia, Bucureşti, 1993 de oportunită i, apte să poten eze ” creşterea” elevului. Acest lucru nu este posibil dacă- aşa
cum nota Wragg- cele mai multe reguli sunt decise de către adul i, iar con inutul lec iilor, de
asemenea, este ales de profesori. Parteneriatul şi negocierea sunt necesare nu numai pen-
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI tru a asigura un control eficient al clasei, dar şi pentru implicarea elevilor într- un exerci iu
esen ial al democra iei: alegerea şi acceptarea responsabilită ii pentru alegerea facută.
Prof. Ivan Eugenia Analizând managementul activită ilor didactice în plan curricular, se pot deosebi
Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan cinci strategii bine delimitate : explicativ – reproductivă, explicativ – intuitivă, algoritmico –
euristică, euristico – algoritmică şi a metodelor participative. Deciziile cadrelor didactice în
Meseria de profesor are ca scop pregătirea copiilor şi adolescen ilor din punct de alegerea strategiei optime rezultă din compararea obiectivelor din taxonomiile cognitive,
vedere academic, dar şi pregătirea lor pentru via ă. Schimbările continue care apar în medi- afective şi psihomotrice, cu tipurile de inteligen ă sau cu diverse metode şi tehnici. În ase-
ul social, particularită ile curriculumului, diferen ele individuale între copii, fac ca această menea situa ii, măiestria profesorului trebuie sus inută de diagnoza psihologică, fiind nece-
muncă să fie una provocatoare şi solicitantă în acelaşi timp. Profesorul trebuie să se rapor- sară în acelaşi timp şi o colaborare directă, permanentă între profesor şi elev.
teze la cei pe care îi educă, să stabilească rela ii de cooperare cu elevii şi părin ii acestora. Un bun management al clasei implică stabilirea de reguli clare acolo unde este
Un profesor nu educă numai de la catedră, ci prin fiecare contact rela ional cu copiii. Aceştia nevoie, evitarea celor inutile, eliminarea pe cât posibil a celor punitive, revizuirea lor periodi-
reprezintă individualită i psihice umane în formare, de aceea este necesară o maximă res- că, schimbarea sau eliminarea lor când este cazul. Pe lângă scopul lor pragmatic, de a face
ponsabilitate fa ă de comportamentele şi interven iile educatorului. controlabilă o situa ie şcolară dată, negocierea şi asumarea regulilor vizează o finalitate pe
Managementul clasei presupune utilizarea unui set de instrumente de gestionare termen lung: formarea unor mentalită i şi atitudini democratice în raport cu norma şi cu exi-
a rela iilor profesori-elevi sau elevi-elevi. Utilizarea acestor instrumente la clasă urmăreşte gen ele acesteia.
reducerea stresului pe care îl presupune munca în şcoală, prin gestionarea eficientă a pro-
blemelor de disciplină şi a rela iei cu elevii precum şi protejarea sănătă ii emo ionale a copii- Bibliografie :
lor şi asigurarea unei dezvoltări armonioase. Acest aspect este deosebit de important deoa- 1. R. M. Iucu, Managementul şi gestionarea clasei de elevi, 2000, Ed. Polirom, Iasi
rece problemele emo ionale determină problemele de comportament. Cele mai multe dintre 2. Joi a Elena, Managementul educa ional: Profesorul-manager: roluri si metodolo-
gie, Ed. Polirom, Bucureşti, 2000
36 85

37. Managementul educa ional, deşi este obiectul unor controverse, poate fi definit ca comportamentele violente şi situa iile de indisciplină cu care ne confruntăm în mediul şcolar
ştiintă şi artă de a pregăti resursele umane, de a forma personalită i, potrivit unor finalită i se datorează acestor probleme emo ionale.
acceptate de societate, comunitate, indivizi. Multe situa ii care apar fac dificilă interac iunea cu elevii şi scad eficien a activită ii
La clasă, profesorul nu realizează numai predarea-învă area-evaluarea, ci şi rela- didactice. În acest moment mul i profesori se confruntă cu probleme de disciplină (sarcini
ionează cu elevii, influen ându-le comportamentul de învă are, intervine în direc ionarea care nu sunt îndeplinite de elevi, comportamente agresive sau de perturbare a celorlal i elevi
evolu iei lor generale. etc.). Lipsa unor metode de disciplinare conduce către apari ia şi men inerea unor probleme
Orice activitate gândită, proiectată şi executată de om se întemeiază ra ional. de comportament la elevi şi a unui mediu de muncă deosebit de stresant.
Principiile logicii formale coordonează şi impun rigorile gândirii corecte asigurând coeren a Elevii înva ă cum să se comporte prin felul în care profesorul gestionează com-
discursului teoretic şi a ac iunii practice. Această întemeiere ra ională a teoriei şi practicii portamentul elevilor şi situa iile problematice. Ceea ce face sau nu face profesorul transmite
umane determină coresponden a între un set de principii şi un domeniu de referin ă teoretic elevilor un mesaj de învă are. Un comportament problematic care trece neobservat îi poate
sau practic. Principiile sunt cele ce stau la baza activită ilor noastre de la cele mai simple la învă a că există posibilitatea de a încălca regulile fără a-şi asuma vreo consecin ă.
cercetarea ştiin ifică. Mesajele implicite (nonverbale sau paraverbale) pe care le transmite adultul au de
Esen a managementului o reprezintă func iile sau atributele, după cum a rezultat multe ori un impact mai mare decât cele declarate: copilul înva ă mai mult din ceea ce face
din defini ie. Cel care a identificat şi analizat procesele de management pentru prima dată a profesorul decât din ceea ce spune acesta.
fost Henry Fayol, în cadrul lor definind cinci func ii principale: previziunea, organizarea, Criza poate fi definită ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante,
comanda, coordonarea, controlul. neaşteptate dar şi neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea ori
Func ia de previziune constă în ansamblul proceselor de muncă prin intermediul siguran a clasei respective şi a membrilor acesteia. Mecanismele de a prevedea, delimita,
cărora se determină principalele obiective ale organiza iei precum şi resursele şi principalele defini, controla şi solu iona o situa ie de criză presupun un efort mare, strategii de interven ie
mijloace necesare realizării lor. ferme dar prudente, un consum de energie nervoasă şi fizică sporit, cu şanse de a determi-
Funct a de coordonare constă în ansamblul proceselor de muncă prin care se na consecin e greu de evaluat în planul echilibrului psihic al persoanelor implicate.
armonizează deciziile şi ac iunile personalului organiza iei şi ale subsistemelor sale. În domeniul managementului comportamental, pedeapsa este o tehnică de modi-
Managementul clasei, în timpul activită ii didactice, orientează aten ia şi preocu- ficare comportamentală, care are ca scop reducerea comportamentului şi se adresează
parea profesorului spre aspecte care condi ionează succesul educa ional: analiza clasei şi doar comportamentului. Ca metodă corectă de interven ie pentru reducerea comportamen-
din perspectivele problemelor grupului şcolar, schimbarea atitudinii fa ă de analiza şi rezol- tului, este interzis ca pedeapsa să afecteze persoana sau imaginea de sine. Pedeapsa îl
varea problemelor disciplinare de activitate, utilizarea ra ională a diferitelor resurse implica- înva ă pe copil ce să nu facă, dar nu îl înva ă ce trebuie să facă. Pedeapsa este o metodă
te, crearea şi men inerea climatului educa ional, cultivarea rela iilor interpersonale pozitive care pe termen scurt opreşte comportamentul şi care pe termen lung conduce la apari ia
între elevi, diversificarea modurilor şi con inuturilor comunicării în clasă şi a circula iei infor- unor comportamente impredictibile, de evitare a pedepsei. În acest caz, pedeapsa nu repre-
ma iilor, efectuarea corelată a principalelor roluri manageriale ale sale (planificarea, organi- zintă o metodă care să asigure men inerea comportamentului dezirabil. Multe din compor-
zarea, decizia, coordonarea, îndrumarea, consilierea, controlul, evaluarea, reglarea). tamentele problematice ale elevilor sunt de fapt reac ii la pedepse anterioare. Pedeapsa
afectează rela ia de încredere dintre profesor şi elev. Unui profesor care foloseşte pedeapsa
Bibliografie: îi este mult mai greu să men ină această rela ie. Deoarece pedepsele sunt aplicate după ce
• E. Paun, Scoala – “Abordare sociopedagogică”, Editura Polirom, Iaşi, 1999; comportamentul nedorit apare şi nu sunt rela ionate neapărat cu comportamentul, pedeapsa
• Jinga, E. Istrate, “Manual de pedagogie”, Editura AII, Bucureşti, 1998; dezvoltă sentimentul de frică şi incontrolabilitate elevilor şi nu sentimentul de responsabilita-
• Iucu, R., “Managementul şi gestiunea clasei de elevi”, Editura Polirom, Iaşi, 2000; te. Lipsa sentimentului de responsabilitate face ca doar atât timp cât adultul este de fa ă să
• Zlate, M., “Tratat de psihologie organiza ional-managerială”, Editura Polirom, Bu- apară comportamentul dorit al elevului. Aceasta deoarece copiii înva ă faptul că ob in con-
cureşti, 2004. secin e negative doar când adultul (care aplică pedeapsa) este de fa ă, nu şi în absen a lui.
Ca urmare, pedeapsa nu satisface defini ia metodei de disciplinare eficiente, deoarece nu
asigură dezvoltarea stimei de sine a copilului şi a sentimentului de responsabilitate asupra
MODALITĂ I DE EFICIENTIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI propriilor ac iuni.
Prof. Mo ei Iulia Maria Liceul Teoretic Teiuş, jud.Alba Bibliografie:
1. Stan, Emil, “Managementul clasei de elevi”, Editura TEORA, Bucureşti,
Managementul clasei este definit ca abilitatea profesorului de a planifica şi orga- 2003.
niza activită ile clasei astfel încât să se asigure un climat favorabil învă ării. Obiectivul final al 2. Iucu, Romi ă, Managementul clasei de elevi – gestionarea situa iilor de criză
managementului clasei este formarea la elevi a unor abilită i de autoreglare a comportamen- educa ională în clasa de elevi, Bucureşti, Editura Bolintineanu, 2000
84 37

38. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI d. înlăturarea tendin ei la rebeliune ce rezultă din opinia subiectului că trebuie să
aibă un control total asupra propriului său destin şi că poate să facă tot ce doreşte, prin
Institutor Karina Preotesoiu practicarea tehnicilor de judecată valorică.
Colegiul Na ional Bănă ean Timişoara Toate aceste elemente reprezintă baza de interven ie în situa ii de criză educa i-
onală în clasa de elevi
Analiza şcolii în perspectivă socio-organiza ională ar putea fi considerată, la o La vârsta preşcolară, problemele muncii educative sunt si mai complexe în com-
primă vedere, un demers mai pu in obişnuit, având în vedere specificul institu iei şcolare, para ie cu vârstele anterioare. De modul în care sunt valorificate posibilită ile native
dimensiunea ei umană fundamentală. Dar nu există activitate umană, individuală şi mai ales ale copilului şi câştigurile ob inute până la această vârstă depinde foarte mult
desfăşurată în timp, care să nu presupună actul conducerii, al managementului. evolu ia lui ulterioară, atât pe plan psihic cât şi pe plan social.
Dezvoltarea economică şi socială nu se poate realiza independent de actul ma- La aceastâ vârstă, datorită educa iei primite, copiii încep să se dife-
nagerului, având în vedere că învă ământul este unul din instrumentele prin care societatea ren ieze mult între ei şi prezintă particularită i diverse atât in sfera intelectuală,
stimulează, dirijează şi controlează procesele dezvoltării. afectivă şi voli ională, cât şi în sfera trăsăturilor de personalitate.
Pentru educator, cunoaşterea şi stăpânirea artei manageriale este esen ială, de-
oarece cunoaşterea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă,,dirijism”, iar Bibliografie
managerii nu asigură imediat succesul unei ac iuni. 1. Iucu, Romi ă, Managementul clasei de elevi – gestionarea situa iilor de criză edu-
Activitatea de management ( conducere ) este definită în literatura de specialitate ca ională în clasa de elevi, Bucureşti, Editura Bolintineanu, 2000;
ca,, un ansamblu de ac iuni de planificare, organizare, îndrumare, control, decizie cu privire 2. Iucu, Romi ă, „Managementul şi gestiunea clasei de elevi”, Editura Polirom, Iaşi,
la un sistem ( organiza ie, institu ie, grup de oameni, proces, tehnologie ) ac iuni susceptibile 2001
de a asigura atingerea scopului fixat, în condi iile în respectării legită ilor obiective generale
şi speciale, ale satisfacerii nevoilor sociale concrete şi ale promovorii dezvoltării sociale.
Din punct de vedere al educa iei, managementul este un sistem de concepte, me- MANAGEMENT EDUCA IONAL – DELIMITĂRI CONCEPTUALE
tode, instrumente de orientare şi conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor
educa iei, la nivelul performan elor aşteptate. Educ. Coroban Ioana Florentina
“Managementul” are multiple în elesuri. După unele opinii, el ar deriva din latines- Grădini a cu Program Săptămânal Nr. 2, Arad
cul ”manus” (mana), semnificând ceea ce s-ar putea traduce la noi prin “manevrare”, ”pilota-
re”. Cel care realizează această manevrare (pilotare) este “managerul”. Managementul educa ional reprezintă un domeniu în plină dezvoltare, mai ales
Analizele referitoare la managementul organiza iilor înclină, în majoritatea lor, să având în vedere ultimele ini iative de reformă ale Ministerului Educa iei şi Cercetării, cu
considere managementul ca fiind ”teoria sau ştiin ă de a utiliza în mod eficient resursele precădere asigurarea calită ii educa iei şi descentralizarea sistemului de învă ământ. Toate
umane, materiale şi financiare pentru atingerea obiectivelor propuse de organiza ie”. aceste ini iative au, pe de o parte, consecin e importante asupra managementului şi admi-
“ Managementul şcolar” se raportează la conducerea activită ii şcolare din punct nistrării educa iei şi, pe de altă parte, nu pot fi implementate fără o pregătire managerială a
de vedere institu ional, în raport cu managementul educa ional, care se refera la conducerea sistemului educa ional.
actului educa ional în ansamblul manifestărilor sale. Managementul educa ional întruneşte caracteristicile de bază ale managementu-
În sistemul social de educa ie şi învă ământ, cadrul didactic trebuie să se raporte- lui organiza iilor, prin adaptare la specificul şcolii şi la procesul pedagogic:
ze la cei pe care îi educă, să stabilească rela ii de cooperare cu părin ii acestora şi cu al i - dimensiunea moral — axiologică, prin sistemul de valori utilizat în educa ie, ca obiective;
factori interesa i ai societă ii. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă, ci prin fiecare con- - esen ială este mobilizarea resurselor umane, ca gestiune a particularită ilor individua-
tact rela ional cu copii şi părin ii, desfăşoară o munca de creştere şi dezvoltare, de conduce- le specifice;
re şi direc ionare. Aceasta este deci perspectiva care le conferă cadrelor didactice o pozi ie - se centrează pe utilizarea strategiilor de tip comunicativ, pe interac iuni, pe un et-
oarecum specială, unică. Ei sunt, de obicei,adul ii, singurii adul i într-un grup de copii, în fa a hos specific;
cărora educatorii devin reprezentan ii lumii adul ilor, lumea pentru care îi pregătesc pe aceş- - valorizarea individului şi a capacită ilor sale este obiectivul său. Astfel domină, în crearea
tia. climatului organiza ional, logică responsabilită ii, afectivă, altruistă a descentralizării, auto-
Activitatea educativă nu este o simplă transmitere de date, ci, înainte de toate, motivării, stimulativă;
conducerea (în sens cibernetic) unui proces complex de generare de comportamente dura- - descentralizarea organizării se realizează progresiv şi de durată, implicând schimbări în
bile, motivate, finalizate şi integrate (A. Pavel). mentalită i şi mecanisme.
Managementul clasei trebuie să devină o componentă intrinsecă ştiin elor peda-
gogice, în directă interdependen ă cu teoria instruirii, în măsura în care actul se manifestă
38 83

39. STRATEGII DE INTERVEN IE ÎN SITUA II DE CRIZĂ ca act de conducere, aflat într-o solidă unitate cu to i factorii, cu toate func iile şi cu toate
EDUCA IONALĂ ÎN CADRUL COLECTIVULUI DE PREŞCOLARI principiile care îl determină.
În ceea ce priveşte managementul clasei de elevi, iscusin a unui bun manager se
Institutor Flori Cristina Camelia Grădini a „Pinocchio” Craiova recunoaşte când foloseşte un disponibil limitat de resurse,cadrul didactic suplinind necesarul
acestora.
Criza poate fi definită ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante, Pornind de la analiza statutului de manager al cadrului didactic în clasa de elevi,
neaşteptate dar şi neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea ori acesta trebuie să aibă în vedere, în fiecare etapă a desfaşurării procesului educa ional,
siguran a clasei respective şi a membrilor acesteia. rela ia dintre surse şi nevoi, întreprinzând demersuri de acomodare şi echilibrare reciprocă.
Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla şi solu iona o situa ie de Şcolile de calitate sunt definite prin eficien a cadrelor didactice şi rezultatele elevi-
criză presupun un efort mare, strategii de interven ie ferme dar prudente, un consum de lor contextul existen ei unor rela ii interpersonale puternice. În acest sens rela iile profesor –
energie nervoasă şi fizică sporit, cu şanse de a determina consecin e greu de evaluat în elev sunt esen iale pentru asigurarea unui climat şcolar pozitiv.
planul echilibrului psihic al persoanelor implicate. Profesorul prin arta sa produce schimbare, influen ând, fără să atingă. Ca să
În majoritatea situa iilor cadrele didactice îşi centrează eforturile şi aten ia, contro- influen eze, el trebuie să ştie cum, trebuie să intuiască dorin e şi curiozită i, să prevadă
lul şi concentrarea asupra situa iilor didactice, asupra activită ii de predare ignorând, de reac ii şi comportamente şi să fie pregătit să le preîntâmpine, rămânând fidel profesiunii sale
multe ori nu din rea voin ă, diversitatea situa iilor educa ionale ca structuri complexe, atitudi- de credin ă.
nal-rela ionale. Involuntar, asemenea atitudini educa ionale creează un teren propice apari- Fiind un model de competen ă, de stăpânire de sine, de echilibru psihic educato-
iei şi dezvoltării fenomenelor de criză. rul devine un model educativ pentru elevii săi.
Gestionarea unei situa ii de criză reprezntă o ini iativă managerială prin excelen ă
care se organizează, se conduce şi se desfăşoară după legită i, principii şi func iuni cu o Bibliografie:
solidă specificitate managerială. • Iucu Romi ă, “Managementul şi gestiunea clasei de elevi”,Editura Polirom, Iaşi,
Principalele stadii de analiză şi de interven ie ale cadrului didactic într-o situa ie 2000
de criză educa ională (abatere comportamentală) sunt următoarele: • Jinga Ioan, “Conducerea învă ământului. Manual de management instruc ional”,
1. Prezentarea problemei: Editura didactica si pedagogica, R.A, Bucureşti, 2000
- reprezentarea de către copil;
- reprezentarea de către cadrul didactic;
- prezentarea problemei în sistemul rela ional al copilului EDUCA IA INCLUZIVĂ ŞI MANAGEMENTUL CLASEI
2. Evaluarea problemei:
- istoria problemei; Institutor Ghindă Lorina Luissa
- eforturi şi demersuri anterioare de rezolvare a problemei; în urma interviului se stabi- Şcoala cu cls I-IV Chersăcosu, jud Vaslui
lesc şi se evaluează punctele „forte" şi punctele „slabe" ale situa iei la nivelurile: (avantaje-
le/dezavantajele biologice; avantajele/dezavantajele psihologice; avantajele/dezavantajele Aş începe printr-un fragment din compunerea unui copil de clasa a IV-a „Pentru mine
pedagogice). doamna învă ătoare a fost zâmbetul care m-a întâmpinat în prima zi de şcoală, a fost cea
3. Modalită i de interven ie: care ne-a învă at primul bastonaş, să fiu om drept, echilibrat, cu coloană vertebrală într-o
- crearea climatului echilibrat de invă are; societate strâmbă, plină de neadevăruri şi nedreptă i. A sădit în sufletul şi în mintea mea
- evitarea şi prevenirea greşelilor educa ionale; bunul sim şi onoarea.” Acest fragment mi-a adus aminte de unul din dictonurile educa iei
- cultivarea intereselor şi a preocupărilor şcolare prin recunoaşterea şi aprecierea reu- după care mi-am condus activitatea de-a lungul celor 20 de ani în spatele catedrei: „Experi-
şitelor; en a este cel mai bun profesor, pentru că întâi î i dă testul şi apoi î i spune care e lec ia”.
- integrarea într-un sistem de terapie de grup. Oare cine nu ştie că ogorul bun dă roade bune şi că de la ogorul slab nu te po i aştepta la
4. Plan de interven ie: mare lucru, dar că po i ob ine roadele bogate doar dacă sămân a e aleasă şi selec ionată şi
a. depăşirea stării de disconfort care are la bază ideea că efortul este prea dificil: dacă lucrările sunt făcute bine şi la timp. Asta presupune că munca învă ătorului nu poate
b. înlăturarea sentimentelor de neputin ă, lipsa de speran e legate de ideea că sta, în nici un caz, sub zodia empirismului. Informarea la zi este obligatorie fundamental.
problema e mult prea dificilă şi el este prea slab pentru a face ceva; Elevii într-o clasă sunt ca florile pe un câmp, fiecare cu specificul său. Privindu-i în momen-
c. teama de eşec trebuie înlăturată prin convingerea că orice succes mic este tele unei lec ii inspirate, te înfruntă cu nişte ochi cu sclipiri variate. Într-un col de clasă apare
semnificativ; entuziastul, care te aprobă, în altă parte indiferentul, acolo, scepticul, în altă parte ironicul.
82 39

40. Fiecare te-a apreciat în felul său. În suma acestor aprecieri este personalitatea fiecărui ca- Cucoş C., „ Pedagogie” Editura Polirom, Bucureşti, 2002
dru didactic. D`Hainaut, „Programe de învă ământ şi educa ie permanentă” Editura Didactică şi
Adesea, când explorăm universul fiin ei umane ne confruntăm cu o mare diversitate. Copiii pedagogică, Bucureşti, 1977
care ne trec pragul claselor noastre ne pun în situa ia de a căuta mereu solu ii la problemele De Landsheere G., „L`education et la formation”, Paris, 1992
ridicate. De cele mai multe ori găsim solu iile cele mai bune pentru copii. Uneori suntem însă
puse în dificultate de complexitatea problemelor.
Pentru a se adresa tuturor copiilor şi a deveni deschisă, flexibilă, adaptată şi orientată spre MANAGEMENTUL CLASEI ŞI IMPORTAN A ACESTUIA ÎN PROCESUL DIDACTIC
fiecare şi pentru to i, educa ia trebuie să presupună în practică o schimbare de optică şi
anume o nouă orientare care pune accentul pe cooperare, parteneriat, învă are socială şi Înv. Grad Maria, Școala cu cls. I –VIII nr.2, Moisei; jud. Maramureș
valorizare a rela iilor pozitive, umaniste în educa ie. Înv. Coman Călina, Școala cu cls. I –VIII nr.1, Borșa; jud. Maramureș
Copilul trebuie să vină la şcoală bucuros şi să plece vesel. Oamenii cu ini iativă din zilele
noastre nu sunt altceva decât elevii forma i şi educa i de noi în spiritul vremurilor pe care le- Din punct de vedere al educa iei, managementul este un sistem de concepte, metode,
au trăit, elevii cărora le-am acordat încredere şi libertate dirijată în solu ionarea unor situa ii instrumente de orientare şi conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor educa-
problematizate, cei care au compus şi recompus probleme după şi fără model, cei care iei, la nivelul performan elor aşteptate. Managementul, în maniera lui actuală de abordare
încearcă şi găsesc, dar care şi încearcă şi nu găsesc. După modalitatea în care învă ătorul îşi găseşte o aplicare specifică şi în domeniul conducerii educa iei, ca ac iune complexă de
şi-a structurat stilul informativ-educativ, se conturează şi felul de a se descurca al elevului dirijare, proiectare şi evaluare a formării, dezvoltării personalită ii fiecărui individ, conform
devenit om în societate, de a găsi solu iile problemelor de via ă şi afaceri, de a-şi găsi un loc unor scopuri formulate.
de muncă după posibilită ile şi capacită ile intelectuale şi de efort fizic, de a-şi deschide noi Managementul clasei de elevi este un domeniu de cercetare în ştiin ele educa iei care stu-
orizonturi când climatul economic şi social i-o cere şi mai ales de a-şi calcula paşii potrivi i diază perspectivele de abordare a clasei de elevi şi structurile dimensionale ale acesteia, în
pe drumul vie ii. scopul asigurării conduitelor corespunzătoare pentru desfăşurarea procesului de predare-
învă are evaluare (Romi ă Iucu –„Managementul clasei de elevi”, ed. Polirom,
Bibliografia: 2006).Managementul clasei nu se confundă cu didactica specialită ii care te înva ă cum să
• CUCOŞ, C, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002. predai o anumită disciplină de învă ământ.
• M.E.C., UNICEF; Ghid managerial – dezvoltarea practicilor incluzive în şcoli, Bucureşti, 1999. Cei mai mul i membri ai societă ii consideră că a fi profesor înseamnă „să ştii carte, cât mai
• GHERGUŞ, A; Psihopedagogia persoanelor cu cerin e speciale. Strategii de educa ie integrată, multă carte”. Dacă aprofundezi acest aspect, consta i că „a şti carte” este o condi ie esen ia-
Editura Polirom, Iaşi, 2001.
lă pentru profesor, dar nu suficientă, deoarece profesorul este specialist în domeniu, dar şi
• VRASMAS, T; Şcoala şi educa ia pentru to i, Editura Miniped, Bucureşti, 2004.
pedagog care stăpâneşte bine ştiin ele educa iei. Specialiştii în educa ie au demonstrat că
în procesul învă ării au loc o serie de rela ii între elevi, care pot influen a pozitiv sau negativ
MANAGEMENTULUI CLASEI – INTREGRAREA COPIILOR învă area.
CU CERIN E EDUCATIVE SPECIALE Managementul clasei reprezintă setul de activită i prin intermediul cărora profesorul promo-
vează comportamentul adecvat al elevului şi elimină comportamentul inadecvat, dezvoltă
Institutor Toma Ilona Ariadna rela ii interpersonale bune şi un climat socio- emo ional pozitiv în clasă, stabileşte şi men ine
Grădinița cu P.N. Nr. 3 Huși o organizare eficientă şi productivă a clasei.
Şcoala reprezintă principala institu ie care poate favoriza sau bloca şansele de acces la
Tendin a crescândă de integrare şcolară în unită ile obişnuite de învă ământ a diferite nivele ale procesului de învă ământ şi, ulterior, şansele de reuşită profesională şi
copiilor cu CES este bine cunoscută atât în lume, cât şi în România. socială a tinerilor. Şcoala pentru o societate deschisă presupune: respect pentru fiecare
Complexitatea manifestărilor determinate de realitatea dintre normalitate şi inte- individualitate, toleran ă, valorizarea diversită ii, participarea în comunitate, democra ie şi
grare adus la interpretări, amânări, experimente, tatonări, reuşite şi eşecuri în ac iunea de societate civilă, dezvoltarea deprinderilor de cooperare, participare la luarea deciziilor, gân-
integrare a copiilor cu CES în şcoala de masa. dire critică.
Educa ia integrată se referă în esen ă la integrarea copiilor cu CES în structurile
învă ământului de masă care poate oferi un climat favorabil dezvoltării armonioase a acestor Bibliografie :
copii şi o echilibrare a personalită ii acestora. • Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi,2000
Verbul "a învă a" este cel mai des asociat cu şcoala. Procesul de învă are începe însă mult • Joi a. E., Management şcolar, Editura Gh. C. Alexandru, Craiova,1995
mai devreme, chiar din primele clipe ale naşterii. A sim i, a se mişca, a se uita, a auzi toate • Niculescu, R.M., A învă a să fii un bun manager, Editura Inedit, Tulcea,1994
• Stan, E., Managementul clasei, Editura Aramis, Bucuresti,2003
40 81

41. gogic e definit ca ştiin a şi arta de a pregăti resursele umane, de a forma personalită i, potri- sunt rezultatul învă ării. Şi acesta este doar începutul. Principiul separării oamenilor cu defi-
vit unor finalită i acceptate de individ şi de societate. Apoi e definit ca,,un ansamblu de prin- ciențe de restul societății exprimă, pe de o parte, frica acestora de contaminare, iar pe de
cipii şi func ii, de norme şi metode de conducere care asigură realizarea obiectivelor siste- altă parte forma de a-și transfera propriile eșecuri sociale, politice, economice asupra celor
mului educativ, la standarde de calitate şi eficien ă cât mai înalte, iar la nivelul fiecărui sis- ce nu aveau cum să se apere de asemenea acuzații.
tem educativ se afirmă note specifice”. În faza următoare de dezvoltare, copilul îşi dă seama că lucrurile văzute şi auzite
Se pot deosebi doua tipuri de manageri în cadrul organiza iei şcolare: managerul insti- pot fi asociate, se leagă între ele. De exemplu, copilul cunoaşte vocea mamei, sunetul clo-
tu iei si managerul clasei. Capacitatea de a conduce este data de triunghiul format de com- po elului etc. Înva ă să asocieze experien a tactilă cu senza ia vizuală şi auditivă. Astfel, de
peten e, autoritate şi responsabilitatea managerială. Diferen a de statut şi rol între un profe- exemplu, apăsarea bur ii păpuşii din plastic şi sunetul fluierător devin senza ii asociate.
sor şi director este una extrem de importantă deoarece saltul de la o func ie la alta presupu- Astfel îşi lărgeşte copilul sfera experien elor, fiind întotdeauna gata pentru perceperea şi
ne o oarecare pregătire. În general s-a constat că cei mai buni profesori devin cei mai buni prelucrarea noilor informa ii. Rela ia dintre " dacă " şi " atunci " este descoperită cu un inte-
directori, dar pentru a fi un bun director e nevoie de ceva mai mult decât o bună activitate la res intensificat. De exemplu: " Dacă încep să plâng, cineva intră şi se ocupă de mine "; sau
clasă. A conduce o clasă de elevi poate fi o performan a, dar nu una suficient de mare pen- într-o situa ie mai complexă: " dacă mă ridic sub masă, îmi lovesc capul "; iar într-o situa ie
tru a conduce o institu ie. E nevoie de o calificare specială dobândită şi prin participarea la şi mai complexă: " Dacă alerg pe pat, atunci pot să cad, iar căderea rezultă durere ".
cursuri speciale de management. A fi educator nu înseamnă a exercita o meserie, înseamnă Învă area este cea mai semnificativă în această perioadă (de la naştere până la
a împlini o meserie, a face un apostolat. momentul şcolarizării ), reprezentând fundamentul oricărui proces de învă are ulterioară.
Profesorul conduce direct şi autonom foarte multe activită i, fie la nivelul microgrupului Integrarea copiilor cu CES conferă institu iei şcolare rolul de componentă funda-
de elevi, fie la nivelul claselor, fie la nivelul şcolii. El se afla într-un continuu raport parteneri- mentală a sistemului social, aptă să răspundă concret imperativelor de moment ale evolu iei
al cu elevii din perspectiva educa ională, formativă. Profesorul trebuie să-şi asume un set de din societatea contemporană şi să rezolve o serie de probleme referitoare la nevoile de
responsabilită i, având atribu ii sporite la nivelul unei clase. Pentru dascălul din şcoala de acceptare/valorizare socială a fiecărui individ şi la capacitatea acestuia de a se adapta şi
acum şi pentru cel din şcoala de mâine, managementul este şi va fi o provocare tot mai integra într-o societate aflată în continuă transformare.
mare. Profesorul este implicat plenar în ceea ce se cheamă a fi ” managementul schimbării”.
Rolurile pe care le îmbră işează profesorul, în calitate de conducător, sunt multiple. Potrivit Bibliografie:
lui D. Hainaut, rolurile pe care profesorul le poate activa şi utiliza în diferite stadii si forme ale • Albu, A., Albu, C., „Asistenta psihopedagogica si medicala a copilului deficient fi-
procesului didactic ar fi următoarele: receptor şi emi ător al diferitelor mesaje, participant în zic”, Polirom, Iasi, 2000;
activită ile specifice; realizator, proiectant, organizator, responsabil al unor ac iuni; de deci- • Ionescu, S., „Adaptarea socioprofesionala a deficientilor mintal”, Editura Acade-
zie, în selec ia obiectivelor, con inuturilor, strategiilor, resurselor; de sursa de informare, miei P.S.R., Bucuresti,1975;
model de comportament, purtător de valori; de consiliere, ghidare; de apărare, protec ie.
Profesorul este creator în sensul adaptării tehnologiei de lucru la specificul fiecă-
rui colectiv şi al fiecărui elev, în sensul anticipării, inventării şi proiectării de noi modele, TEHNICI UTILIZATE ÎN CONSILIEREA ELEVILOR
obiective, tipologii sau prototipuri de metode, caractere, structuri. Contribu ia lui la perfec io-
narea învă ământului şi al educa iei trebuie să fie continuă, consistentă şi înnoitoare. Creati- Prof. Adriana Verbinschi
vitatea profesorului se manifestă în toate domeniile învă ământului şi educa iei, cuprinde şi Colegiul Na ional Octav Onicescu – Bucureşti
activitatea extraşcolară.
,,Într-adevăr, scrie G. de Landsheere, pare a fi în contradic ie cu orice activitate Problema consilierii şcolare este una considerată de importan ă majoră în ările
educativă sănătoasă ca un profesor care observă lipsuri grave să nu încerce să le localizeze dezvoltate, preocupate de dezvoltarea tinerei genera ii. În această etapă istorică, în care
sursa pentru a le remedia şi să nu manifeste nelinişte din cauza dificultă ilor probabile pe rolul şcolii este contestat – consilierea educa ională pare a fi răspunsul pentru multe dileme.
care aceste lipsuri le fac previzibile în însuşirea ulterioară a unor cunoştin e.” Consilierea profesională este considerată pe plan european ca o componentă esen ială a
Evaluarea cunoştin elor, priceperilor şi deprinderilor legate de specialitatea pe ca- reformelor educa ionale. De asemenea reprezintă o dimensiune majoră a politicilor educa i-
re o predă, ca şi a abilită ilor, intereselor, atitudinilor şi trăsăturilor caracteriale ale elevilor, onale în toate ările europene. Educa ia pentru orientarea spre carieră, care înseamnă – in
are o importan ă educativă deosebită, deoarece poate deveni sursa unei motiva ii sus inute. extenso – educa ia pentru via ă este un scop educa ional, dirijând sistemul de învă ământ
Elevii apreciază şi îi clasifică pe profesori şi după sistemul de evaluare al acestora. Actul de către un set de valori comune.
evaluare trebuie să primească o notă mai tehnică şi mai obiectivă pentru a spori valoarea In România se simte tot mai acut nevoia de orientare spre alegerea carierei şi a
ştiin ifică a întregii activită i pedagogice. inser iei socio-profesionale a viitorilor absolven i de liceu, în conformitate cu standardele
europene. Pia a muncii nu mai înseamnă pentru tinerii români doar România şi mai ales nu
BIBLIOGRAFIE mai înseamnă doar anumite meserii şi profesii practicate până de curând. Se pune astfel
80 41

42. problema educa iei tinerilor într-un mod adecvat, care să le ofere egalitate de şanse cu to i să-şi cunoască poten ialul, aptitidinile şi limitele. Eficacitatea conducerii unei clase de elevi
tinerii europeni. depinde, în mare măsură, şi de asigurarea unui mediu de încredere, eliberat de frică şi crea-
În literatura de specialitate, dar chiar şi în documentele oficiale interna ionale referi- tiv. Corectitudinea, onestitatea şi sinceritatea trebuie dovedită de ambele păr i dacă există o
toare la acreditarea consilierilor şcolari, apar o serie de termeni specifici, care sunt utiliza i adevărată rela ie de comunicare educator-elevi. Educatorul trebuie să fie cât se poate de
pentru a desemna aceeaşi realitate: consiliere şcolară, consiliere educa ională, orientare obiectiv în orice fel de apreciere făcută, corect cu el însuşi şi cu elevii. De asemenea, trebu-
şcolară, consilier de orientare şcolară şi profesională. ie eliminate erorile în aprecierea conduitei elevilor – eroare prin asemănare, prin contrast,
Metode de consiliere propriu-zisă (de sfătuire) prin: din generozitate sau blânde e.
- dezbateri pe probleme de orientare şi consiliere, având drept obiectiv fie clarifi- Gândindu-ne la un obiectiv al învă ământului românesc, care cere formarea şi dezvoltarea
carea op iunilor şi atitudinilor participan ilor, fie analiza avantajelor sau dezavantajelor în personalită ii copiilor, am putea spune că şi noi, dascălii, putem deveni “sculptori” de carac-
alegerea unei variante de rute socioprofesionale; clarificarea unor întrebări ale tinerilor, tere, deoarece influen ăm comportamentul elevilor, avându-l ca model pe al nostru, promo-
vizavi de evolu ia în carieră; văm valorile morale, ridicăm munca la rang de virtute prin munca noastră şi îi determinăm
- studiul de caz, metoda situa iei („case-study”) a incidentului critic, ce determină să iubească frumosul prin inuta şi decen a noastră. Educatorul trebuie să formeze persona-
analiza situa iei, stabilirea unor variante de decizie a factorilor favorizan i sau defavorizan i lită i puternice, să-i determine pe elevi să nu accepte umilin a sau compromisul şi să-i facă
pentru fiecare variantă; toleran i atunci când situa ia o impune.
- jocul de rol, precum şi simularea unei situa ii pot fi axate pe probleme precum În încheiere, pot să afirm că rela ia profesor diriginte – elevi – familie func ionează normal
problematica angajării, alegerea profesiei etc.; dacă managerul clasei are o viziune clară asupra activită ii pe care urmează să o desfăşoa-
- interviul: menit să clarifice problematica pe care se va axa consilierea sau chiar re, dacă îi motivează pe elevi în realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus, dacă recu-
exersarea pentru interviul real prilejuit de angajare. noaşte punctele tari şi punctele slabe ale sale şi ale echipei sale şi dacă beneficiează de o
Modalită ile prin care un tânăr licean le are pentru a-şi defini drumul spre carieră sunt bună colaborare din partea părin ilor. Este un drum greu de urmat de către dascăli, deoare-
multiple, dar el nu trebuie lăsat singur. La acest demers, care nu este unul facil trebuie să ce nu este uşor să educi, să formezi, nu este uşor să fii profesor diriginte, nu este uşor să- i
concure mai mul i factori: familia, comunitatea, dar mai ales şcoala prin profesorii ei. Profe- faci din elevii tăi prieteni, parteneri.
sorul şi în special dirigintele trebuie să fie mai mult un organizator al situa iilor educa ionale
şi un element de legătură între element şi societate, care mediază şi facilitează accesul la Bibliografie:
informa ie. Implicarea în egală măsură a elevilor şi profesorilor în procesul educativ înseam- • Kulcsar, T., “Factori psihologici ai reuşitei şcolare”, E.D.P., Bucureşti, 1978.
nă responsabilită i împărtăşite. • Păun, Emil, “Şcoala, abordare socio-pedagogică”, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
În sprijinul viitorului absolvent vine şi educa ia informală, care înseamnă experien e
de învă are spontană, cotidiană, existen ială, desfăşurată în medii care nu au educa ia ca
scop principal. Voluntariatul este o formă prin care tânărul îşi poate descoperi abilită i şi IMPORTAN A CADRULUI DIDACTIC IN MANAGEMENTUL EDUCA IONAL
forma competen e. Voluntariatul este foarte practicat în ările Europei Occidentale, de către
oricine, fie că sunt elevi, studen i, şomeri, angaja i sau pensionari. Voluntariatul este o com- Vasile Constan a, Şcoala nr. 1, Poiana Mare, Dolj
ponenta fundamentala a societă ii civile. El însufle eşte cele mai nobile aspira ii ale omenirii
- pacea, libertatea, oportunitatea, siguran a si justi ia pentru toate persoanele. În această Fiin a umana ca fiin ă socială e obligată să trăiască în comunită i care au o structură,
epocă a globalizării şi a schimbărilor continue, lumea devine din ce în ce mai mica, mai un anumit grad de organizare, un sistem de institu ii şi, în mod inevitabil o ierarhie. Acest din
interdependentă, mai complexă. urma aspect induce rela ii de subordonare, uneori dintre cele mai complexe. Şcoala ca insti-
În cadrul liceul nostru s-au desfăşurat diverse ac iuni de voluntariat ale elevilor care s- tu ie socială fundamentală, este un organism social care repetă structura şi modul de func i-
au materializat în mai multe proiecte: „Şi copiilor le pasă”, „Strategia Na ională de Ac iune onare al unei comunită i. „Orice activitate gândită, proiectată şi executată de om se înteme-
Comunitară”, „Sanitarii Pricepu i”, „Destin Nemeritat”, „Vreau o carieră”, „Târg de job-uri”, iază ra ional. Principiile logicii formale coordonează şi impun rigorile gândirii corecte asigu-
ş.a. rând coeren a discursului teoretic şi a ac iunii practice. Aceasta întemeiere ra ională a teoriei
Concluzii: Consilierea educa ională, aşa cum ni se înfă işează ea astăzi, este un feno- şi practicii umane determină coresponden a între un set de principii şi un domeniu de refe-
men social, mai mult decât o profesiune oarecare. Este probabil una dintre foarte pu inele rin ă teoretic sau practic. Principiile sunt cele ce stau la baza activită ilor noastre de la cele
“meserii” care presupune un efort interdisciplinar şi o viziune de ansamblu asupra persoanei mai simple la cercetarea ştiin ifică.”
copilului, elevul de astăzi, adultul şi specialistul de mâine. Datorită contextului social – cultural –politic, statutul şi rolul managerului şcolar a de-
venit unul tot mai complex. Managerul de şcoala trebuie să beneficieze de o instruire potrivi-
Bibliografie: tă, trebuie să îşi asume rolul de conducător deoarece de la el se aşteaptă decizii, organizare
bună, optimizare a procesului instructiv-educativ. I.Jinga consideră că managementul peda-
42 79

43. rea interesului pentru obiectul de învă at pe care îl predă, evaluarea sistematică a rezultate- 1. Lector univ. dr. Andreea Szilagyi, “Consilierea şcolară şi integrarea socioprofesională”-
lor ob inute şi înarmarea elevilor cu un stil de muncă intelectuală, constituie cerin ele de curs10, Pedagogie, Fac. De Petrol si gaze, Ploieşti
bază ale activită ii sale. 2. http://www.voluntariat.ro/voluntariatul_in_lume.htm
Evaluarea rezultatelor înseamnă a dispune de un sistem de probe, a le putea in- 3. www.onicescu.ro
terpreta, a raporta rezultatele unor criterii de referin ă stabile şi obiective şi a trage concluzii
valabile, care să ducă la îmbunătă irea ulterioară a activită ii. Evaluarea presupune urmări-
rea sistematică a eficien ei fiecărei ac iuni, raportarea ei la obiectivul proiectat şi înregistra- MANAGEMENTUL CLASEI SI DISCIPLINA
rea progresului pe care elevii îl realizează într-un anumit sector, de la o etapă la alta.
Managementul clasei de elevi reprezintă abilitatea profesorului/consilierului de a Prof. Marian Magdalena
planifica şi organiza activitatea clasei, de a înva a să asigure un climat favorabil instruc iei şi Şcoala cu clasele I-VIII nr. 127 „R. Peru”, Sector 5, Bucureşti
educa iei. Obiectivul func ional al managementului clasei este formarea la elevi a abilită ii de
autoreglare a comportamentelor. Controlul comportamentelor este atât extern, realizat de Elevii sunt ceea ce sunt. Noi îi primi în septembrie şi trebuie să fie mai buni în
către parin i, profesori, colegi, ca apoi, prin interiorizare, să devină autonom. În cadrul pro- iunie. Acesta este singurul nostru obiectiv. Buni sau slabi, penibili sau nu, clase eterogene –
cesului de interiorizare intervin reguli şi modele de urmat. trebuie să lucrăm cu ei timp de un an.
Toate acestea respectă anumite norme, regulamente, instruc iuni, atribu ii ale or- Condi iile de muncă sunt cele care sunt. Efectivele claselor sunt cele care sunt,
ganismelor specifice, metodologii, reglementări specifice. orarul de asemenea. Dacă nu putem schimba nimic la începutul anului şcolar, trebuie să
facem asta pe parcursul anului şcolar.
Bibliografie: Singurul lucru asupra căruia putem avea o reală influen ă şi pe care l-am putea
• Niculescu Maria, Dezvoltarea competen elor managerului şcolar în contextual formării modifica este propriul nostru comportament. Trebuie să şzim deci să ne adaptăm elevilor şi
continue, Editura Universită ii de Vest, Timişoara, 2010. circumstan elor – fără renun ări sau abdicări. Ne fixăm obiective în func ie de clasă şi de
• Stan Emil, Managementul clasei, Editura Aramis, 2005. circumstan e şi trebuie să le atingem.
Să învă ăm deci să nu ne aruncăm singuri coji de banane sub picioare.
Pentru cei care îşi iau clasele din curtea şcolii, acesta este momentul în care ora
RELA IA EDUCATOR – ELEV, PREMISĂ A SUCCESULUI începe. Profesorul îşi ia în primire eleviişi ei trebuie să ştie asta. Trebuie să li se demonstre-
ze clar că, din acel moment, se află sub autoritatea profesorului respectiv şi pentru asta
Prof. Ciofalcă Tatiana trebuie să simtă prezen a fizică a profesorului care merge în fa a lor. Această fază este un
Şcoala cu cls. I-VIII nr. 6 Alexandria fel de trecere de la recrea ie la oră. Pentru ca aceasta să înceapă bine şi repede, elevii
trebuie să în eleagă că pauza a luat sfârşit.
Şcoala are un rol important în societate şi trebuie să răspundă solicitărilor acesteia. De Profesorul porneşte în frunte şi se opreşte într-un loc strategic. Se aşează într-un loc în
aceea, în epoca contemporană, se spune că de şcoală ai nevoie toată via a. Ea califică care blochează o parte din accesul elevilor şi îi obligă să treacă unul câte unul prin fa a sa,
tinerii prin formare ini ială, dar tot ea urmăreşte dezvoltarea în carieră a popula iei pentru a ceea ce îi va calma.
răspunde noilor solicitări sociale. Pentru a întări acest rol al şcolii în societate, în Constitu ia Şi în sala de clasă elevii trebuie să simtă prezen a fizică a profesorului. Evitarea
României se men ionează că învă ământul este o prioritate na ională. ipetelor este absolut necesară. Dacă profosrul strigă constant, elevii vor ajunge să nu îl mai
La fel de adevărat este că cel care îşi alege nobila misiune de a îndruma tinerele genera ii audă. Trebuiesc găsite alte mijlo9ace pentru a-şi face sim ită prezen a.
se confruntă cu marile schimbări sociale, economice şi culturale ale lumii contemporane. Se Ritualurile de la începutul orei de curs au un rol foarte important.
impune aten iei analizarea rela iei dintre profesor şi elev care, de cele mai multe ori, se Ce nu trebuie făcut? Nu trebuiesc acceptate întârzierile nejustificate. În unitatea
reduce la acea comunicare zilnică prin care se realizează actul educa ional. Consider că un şcolară trebuie instituită o regulă care să prevadă şi sanc iune. Ora de curs, chiar şi apelul
prim pas important pentru îmbunătă irea procesului de comunicare didactică este ini ierea nu pot incepe în gălăgie.
unui dialog deschis, între elevi, între elevi şi profesori, aceasta putând deveni sfătuitorul lor Este preferabil ca elevii să rămână în picioare până când este linişte, să se salu-
şi liderul grupului. Acest lider trebuie să aibă, în primul rând, o viziune clară asupra lucrurilor te, să răspundă apelului (nu foarte mult timp). Este bine să existe ritualuri.
pe care trebuie să le înfăptuiască împreună cu clasa pe care o conduce, în vederea atingerii Spre sfârşitul orei nu este recomandata începere unei noi activită i. Acesta este
performan elor. De aceea este importantă încă de la clasa a V-a formarea clasei de elevi ca un timp pierdut. Chiar dacă activitatea s-a terminat mai devreme elevii trebuie să rămână pe
o echipă cu care liderul colaborează şi de care este sus inut în toate activită ile pe care şi le loc, în linişte, iar la ieşire nu trebuie acceptat ca elevii să iasă din clasă ipând.
va propune. Aceste activită i trebuie proiectate pe întregul an şcolar, iar pentru atingerea
obiectivelor propuse şi pentru a implica pe fiecare elev în realizarea lor, educatorul trebuie
78 43

44. Este bine ca dozarea timpului să fie judicioasă, aşa încât tema pentru următoarea trebuie utilizate cu grijă pentru a nu deveni modalită i de etichetare. Trebuie să mai men io-
oră să fie dată înainte de a suna de ieşire. Altfel, unii elevii vor putea profita de asta pentru a năm că evaluarea aspectelor interculturale trebuie să lase timp de “sedimentare” atitudinilor,
nu-şi rezolva sarcina de lucru. comportamentelor şi valorilor vizate (dacă dimensiunea cunoştin elor poate fi evaluată după
Profesorul nu trebuie să rămână blocat în spatele catedrei, nu se adresează tot o oră, dimensiunea afectiv- atitudinală poate fi evaluată după un interval mult mai mare de
timpul aceloraşi elevi. Ei sunt foarte sensibili la asemenea gen de injusti ie. Profesorul are în timp- săptămâni sau luni în care activită ile instructiv - educative au vizat atingerea respecti-
vedere faptul că unii elevii nu suportă să le fie invadat spa iul vital (1 m – zonă de tensiune). vului obiectiv).
Men inerea „distan ei” este importantă. Pentru aceasta profesorul nu dă dreptate
elevilor asupra propriei imagini. Dacă sunt lăsa i să profite de imaginea profesorului, acesta Bibliografie:
va deveni o caricatură a lui însuşi. Profesorul rămâne natural, dar sobru. -C. Bennet, Streghtening Mlticultural and Global Perspectives in the Curriculum, Detseling
Aten ie la copacii din cauza cărora nu se vede pădurea. Foarte uşor se poate Euterprises Ltd, 1992
ajunge la detestarea unei întregi clase din pricina a unu-doi elevi. Invers, deseori apare -Teodor Cozma (coord.) O nouă provocare pentru educa ie : interculturalitatea, Editura Poli-
impresia că o clase merge foarte bine pentru a constata, la o evaluare, că majoritatea nu a rom, 2001
în eles nimic.
În cazul unui conflict grav între un profesor şi o clasă, este necesară interven ia
unui mediator. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
În sfârşit, când lucrurile se ameliorează, profesorul trebuie să nu uite să fie pozitiv
şi să sublinieze eforturile şi progresele făcute de elevi. Prof. înv. primar Sorina Nevodenszki
Şcoala cu clasele I-VIII Sînandrei, jud. Timiş
Bibliografie:
1. www.domisweb.free.fr Managementul clasei ine de abilitatea profesorului de a planifica şi organiza activită ile
2. www.aix-mrs.iufm.fr clasei astfel încât să se asigure un climat favorabil învă ării. Obiectivul final al managemen-
3. www.pedagonet.com tului clasei este formarea la elevi a unor abilită i de autoreglare a comportamentului.
4. www.comportament.net La şcoală, liderul formal este cadrul didactic (învă ător, diriginte). El este un conducător
impus din exterior, a cărui autoritate derivă din func ia ce i s-a încredin at şi din faptul că el
este singurul adult în mijlocul unei grupe de elevi. Cadrul didactic angajează şi dirijează în
IMPLICAREA MANAGERULUI CLASEI ac iuni comune to i elevii. Prin toate acestea, el concentrează energiile grupei, exercită func-
IN SENSIBILIZAREA SI ATRAGEREA FAMILIEI ii de comandă şi decizie, influentând în cel mai înalt grad activitatea acestuia. Cadrul didac-
tic este liderul real al clasei pe care o conduce.
Prof. Istrate Cosmin Traian - Sc.Generală Jelna Calitatea de educator îl obligă să exercite şi să transpună în practică, la nivelul clasei,
Înv. Istrate Mariana Şc. Generală,,Artemiu Publiu Alexi’’ Sîngeorz- Băi toate func iile conducerii: organizarea ; planificarea; îndrumarea; coordonarea; evaluarea;
decizia.
Partenerul tradi ional al şcolii în educarea elevilor este familia.Ea îl pregăteşte pe copil pen- Prima func ie a managementului educa ional este cea de planificare şi organizare
tru şcoală, introducându-l în lumea obiectelor, a activită ilor curente şi îl ajută să descopere a sistemului de învatamânt.Această func ie implică valorificarea tuturor resurselor pedagogi-
no iuni. Fără acest ansamblu de achizi ii şi experien e, instruirea şi educa ia şcolară ar fi ce: umane (cadre didactice, personal administrativ, elevi, parin i, etc.) materiale (spa iul,
probabil inoperante. timpul, baza didactico-materială), financiare (buget central, local, contribu iile comunită ii
Părin ii împreună cu şcoala trebuie să alcătuiască o unitate perfectă, menită să pregăteas- educative), informa ionale (planuri, programe de învă ământ, îndrumări metodice, materiale
că copilul pentru via ă. curriculare).
Pentru a atrage familia, ca element cheie în cadrul parteneriatelor educa ionale, şcoala şi în Cea de a doua func ie specifică managementului educa ional este aceea de ori-
particular managerii săi, trebuie să se implice în cunoaşterea şi în elegerea familiei. entare metodologică a procesului de învă ământ care presupune atât ac iuni de formare, de
Cunoaşterea mediului familial din care provin elevii se constituie ca o condi ie esen ialăatât evaluare, cât şi de comunicare.
pentru succesul demersului educa ional adresat copiilor cât şi din punct de vedere al reuşitei Cea de a treia func ie este cea de reglare şi autoreglare a sistemului de învă ă-
parteneriatului. mânt şi a procesului de învă ământ şi implică activită i de perfec ionare a cadrelor didactice.
Cunoaşterea familiei în calitate de partener constant şi authentic devine o prioritate mai Ca organizator profesorul trebuie să dovedească însuşiri obiective în activitatea
ales în contextual actual, în care familia însăşi trebuie să se adapteze unor schimbări semni- didactică şi educativă, în predarea specialită ii prin care ac ionează asupra formării elevilor.
Conducerea activită ii de înva are, crearea motiva iei necesare, dozarea sarcinilor şi stimula-
44 77

45. Inadaptarea se datorează în măsură covârşitoare unor disfunc ii în organizarea ficative în acest sens, în raport cu familia tradi ională, familia contemporană suportă o serie
vie ii şcolare, precum şi a unor disfunc ii ce persistă în planul rela iilor educator – prescolar de modificări cu referire la roluri, norme şi rela ii, probleme, situa ii şi solu ii.
care sunt în măsură să între ină o stare de stres generalizat. Îmbinarea la nivelul diferitelor familii a elementelor tradi ionale cu elementele inedite, de-
termină o diversificare a familiilor şi o multiplicare evidentă a situa iilor considerate anterior
Bibliografie atipice. Pentru a cunoaşte familia, efortul managerilor clasei trebuie să se îndrepte către :
1. Cristea, Sorin, Dic ionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1998 • trăsăturile, calită ile, problemele sale specifice ;
2. Cre u, E., Probleme de adaptare şcolară, Editura All Educational, Bucureşti, 1999 • statutul pe care elevul îl are în cadrul mediului său familial;
• avantajele pe care le poate câştiga în cadrul colaborării cu familia;
• beneficiile pe care le poate aduce şcolii ca partener real;
CADRUL DIDACTIC - CĂLĂUZITORUL ELEVULUI Chiar şi în condi iile asumării acestei perspective, de către cadrele didactice, în rela iile din-
tre şcoală şi părin i pot apărea disfunc ii legate de :
Prof.înv.primar şi preşcolar Guri ă Mihaela, Grădini a Nr.2 Dumbrăveni -bariere de comunicare interpersonală;
Înv. Mursa Ionel, Şcoala Nr. 1, Dumbrăveni, jud. Suceava - lipsa de interes din partea părin ilor în raport cu educa ia şi în particular. în raport cu evo-
lu ia propriilor copii ;
Educa ia interculturală este o nouă perspectivă asupra educa iei care propune o - caren e atitudinale şi comportamentale la nivelul părin ilor. dar şi al cadrelor didactice ;
modalitate de abordare a învă ării şcolare centrată pe deschiderea spre diversitate culturală. -probleme severe cu care se confruntă unele familii ;
Societatea contemporană se caracterizează din ce în ce mai mult prin extinderea - marginalizarea unor familii defavorizate.
fenomenului de întâlnire reală sau virtuală a culturilor. Acesta aduce în prim plan probleme a Pentru a depăşi aceste bariere. managerul clasei trebuie să-şi assume anumite priorită i :
căror rezolvare impune reorientarea sau chiar restructurarea organizării interna ionale din- • implicarea managerilor clasei în sensibilizarea şi atragerea familiei ;
spre viziunea multiculturală ( a juxtapunerii culturilor) spre viziunea interculturală ( a interfe- • elaborarea şi aplicarea sistematică a unor proiecte axate pe parteneriatul cu pă-
rării creative a culturilor). În acest context rolul şcolii se redefineşte. Educa ia, rin ii ;
restructurându-se sub forma educa iei pentru diversitate, constituie o condi ie esen ială • transformarea Comitetului de părin i în structuri active şi dinamice ;
pentru rezolvarea problemelor societă ii contemporane.
• informarea periodică a părin ilor ;
Dat fiind rolul şcolii în rezolvarea problemelor societă ii contemporane, se poate
• organizarea unor activită i extraşcolare diversificate în regim de parteneriat.
afirma că fiecare cadru didactic trebuie să-şi asume o nouă responsabilitate profesională –
Pornind de la aceste priorită i am elaborate un proiect bazat pe parteneriarul cu părin ii pe o
responsabilitatea pentru culturi: “Avem nevoie să ne salvăm memoria, ca şi mediul pentru a
durată de 4 ani. Fiind aplicat pe tot parcursul ciclului primar sau gimnazial, considerăm că
apăra diversitatea culturilor ca pe nişte specii naturale.”¹Cadrul didactic poate fi călăuzitorul
proiectul impune implicarea ambelor păr i în mod constant şi autentic.
elevului între polul universal şi polul particular impuse la fel de mult de societatea contempo-
Alternativele educa ionale propuse pot fi modificate în func ie de situa iile concrete din clasă
rană, formând elevul în sensul deschiderii spre universal, dar cu păstrarea respectului şi
sau de preferin ele părin ilor.
ataşamentului fa ă de particularul cultural.
Dar trebuie să privim şi dincolo de “probleme”.Diversitatea, deşi constituie o “pro-
BIBLIOGRAFIE
blemă” pentru societate, ar putea însemna o for ă conducătoare pentru creativitatea educa-
1Managementul proiectului- ghid, MEC 2001
ională. Astfel încât pentru educator interculturalitatea poate reprezenta o resursă pre ioasă
3 I. Cosma, S. Iancu – Ora de dirigen ie, Ed. Gama, 1995
ce poate fi valorificată în procesul de învă ământ şi nu o problemă în plus.
4 Ioan Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Aramis2000
Orientările actuale in domeniul Educa iei interculturale propun adăugarea la obi-
ectivele de natură socială care vizează diversitatea culturală a obiectivelor axate şi pe crea-
rea la elev a unei conştiin e de cetă ean al planetei.
MANAGEMENTUL CONFLICTELOR ÎN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
Cadrul didactic format în perspecivă interculturală trebuie să devină capabil nu
numai să creeze noi con inuturi, ci şi să reîncadreze con inuturile clasice prevăzute în pro-
Profesor pentru învățământ primar și preșcolar Roman Diana-Maria
gramele şcolare prin raportarea la finalită ile educa iei interculturale. În acelaşi mod, situa iile
Școala Generală cu clasele I-VIII, nr. 13, Timișoara
extraşcolare pot fi valorificate în scopul formării interculturale a elevilor.
Nu putem încheia fără ma men iona aspectele legate de evaluare. Evaluarea este
Locul ce revine elevului în procesul educativ este un criteriu esențial al structurii,
cea care aduce profesorului informa ii despre nivelul competen ei interculturale a elevilor
valorii și finalităților oricărui sistem de educație. El este determinat în principal de gradul de
sau despre componentele acestei competen e şi implicit despre progresul, stagnarea sau
regresul procesului formativ desfăşurat. Scopul său este unul pur informativ, iar rezultatele
76 45

46. libertate care îi este recunoscut, de normele de selecție care îi sunt aplicate și de amploarea Bibliografie :
responsabilităților pe care este în măsură să și le asume. • Iosifescu Şerban – Elemente de management strategie şi proiectare, Co-
Elevul este în centrul actului educativ, iar pe măsură ce se maturizează el trebuie rint,Bucureşti, 2000
să fie din ce în ce mai liber să decidă el însuși ceea ce vrea să învețe și unde vrea să se • Stan E. – Managementul clasei, Aramis Print, Bucureşti, 2003
instruiască și să se foemeze. Dacă pe planul conținutului și metodelor, elevul trebuie să se
supună anumitor obligații de ordin pedagogic și socio-cultural, acestea trebuie definite
tănându-se seama de libera alegere, de dispozițiile psihologice și de motivațiile celor ce MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
învață. STUDIU DE CAZ PRIVIND INADAPTAREA ȘCOLARĂ
Referitor la limba română, este de știut că o limbă se învață mai ușor prin exerciții
de vorbire. Cadrul didactic trebuie să vadă cum ar putea folosi cel mai bine motivația perso- Profesor înv.preșcolar Gheorghița Monica Mihaela
nală a elevului, de îndată ce a identificat-o, și cum o poate reorienta, dacă este necesar. Grădinița cu program normal Ișalnița Dolj
Utilizarea productivă a conflictului sau rezolvarea creatoare a acestuia reprezintă
un demers esențial al managemtului procesului de învățământ. Cadrul didactic se confruntă Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla si solu iona o situa ie de
în fiecare zi cu un număr mare de conflicte. El trebuie să fie un,, pacificator care utilizează criză presupun un efort mare, strategii de interven ie ferme dar prudente, un consum de
constructive conflictul în vederea atingerii finalităților educaționale stabilite. De aceea, trebu- energie nervoasă şi fizică sporit, cu şanse de a determina consecin e greu de evaluat în
ie să afle cauzele concrete ale conflictului apărut. Acestea pot fi mai multe planul echilibrului psihic al persoanelor implicate. Traumele pot fi semnificative întrucât "ten-
Atmosfera competitivă. Elevii sunt obișnuițI să lucreze individual pe bază de com- taculele" crizei tind să pună stăpânire şi pe elemente conexe, aparent neimplicate în situa ia
petiție, sau nu, lipsindu-le deprinderea de a munci în grup, încrederea în colegi și profesor. generatoare.
Ei nu doresc decât victoria asupra celorlalți si dacă nu o obțin îți pierd stima de sine. Com- În una dintre cele mai interesante lucrări apărute recent în literatura de specialita-
petiția apare în toate momentele, chiar în cele în care ea este neproductivă. te americană,,, criza este descrisă ca un eveniment emo ional semnificativ, provocat de
Atmosfera de intoleranță. În clasă se formează,,bisericuțe, iar lipsa sprijinului între schimbare radicală, caracterizat printr-o instabilitate temporală ” ( Robert H. Decker, Wen a
colegi duce de multe ori la singurătate și izolare. Apar resentimente față de capacitățile și Crisis Hits Will Your School Be Ready,Corwin Press, INC, Thousand oaks, California 1998)
realizările celorlalți, neîncrederea și lipsa prieteniei. Managementul clasei este definit de Romi ă B. Iucu în lucrarea amintită mai sus ca fi-
Comunicarea slabă. Aceasta reprezintă calea cea mai ușoară de a ajunge la ind,,conducerea strategică optimă a activită ii instructiv –educative, proiectată şi desfăşurată
conflict. Cele mai multe conflicte pot fi atribuite neînțelegerii sau percepției greșite a intenții- într-o unitate de învă ământ/clasă de elevi”. (Iucu, B. Romi ă, ,,Managementul clasei de
lor, sentimentelor, nevoilor și acțiunilor celorlalți. Elevii nu știu să-și exprime în mod pozitiv elevi”Editura, Polirom,2006, p.14)
sentimentele, nevoile și dorințele sau le este frică să facă asta. Inadaptarea şcolară – este definită ca ansamblul manifestărilor psiho- comportamentale
Exprimarea nepotrivită a emoțiilor. Orice conflict are o componentă afectivă. Con- caracterizat prin lipsa temporară sau dificultatea de integrare sau acomodare a individului la
flictele se vor accentua când elevii au sentimente deplasate, nu știu să-si exprime supărarea mediul social educa ional.
sau nemulțumirea într-un mod neagresiv, își suprimă emoțiile și sunt lipsiți de auto-control. Conceptul de inadaptare este marca perspectivei psihologice; copilul inadaptat e
Absența priceperii de rezolvare a conflictelor. Elevii și cadrul didactic nu știu să cel al cărui comportament, indiferent de cauză, îl împiedică să beneficieze de experien ele
răspundă în mod creative conflictelor. Ei prețuiesc și utilizează modalități violente de soluți- educa ionale şi sociale obişnuite, atât în şcoală, cât şi acasă.Orice conduită de devian ă
onare a acestora. şcolară presupune implicit o forma de inadaptare. Este foarte dificil de stabilit o diferen ă
Utilizarea greșită a puterii de către profesor. Cadrul didactic este obișnuit să folo- specifică între cei doi termeni. Daca avem în vedere faptul ca indicatorul predictiv cel mai
sească autoritatea, instaurând o atmosferă de teamă și neînțelegere. puternic al adaptării şcolare este succesul şcolar şi că există unii elevi bine adapta i, dar
Managementul clasei, ca disciplină din sistemului ştiin elor educa iei, vizează aspectul care manifestă conduite deviante, atunci am fi înclina i să credem că "devian a şcolară" are
esen ial al muncii profesorului; administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic-democratice a acti- o accep iune mult mai largă decât cea a conceptului de "inadaptare şcolară".
vită ilor specifice sălii de clasă,plecând de la premisa că şcoala anticipează şi pregăteşte absolven ii Există forme şi grade de inadaptare de intensitate diferită, care au în comun ge-
în vederea implicării in via a socială, dar şi pentru a reac iona adecvat în rezolvarea conflictelor inter- nerarea de insatisfac ie la nivel individual (tensiuni, eşecuri sau insuccese ) care cumulate
ne unei societă i democratice. pot favoriza apari ia de tulburări psihopatologice şi prejudicii la nivel social ( perturbă comu-
Azi şcoala românească se zbate în plasa unor conflicte nesfârşite, iar profesorii, absol- nicarea interpersonală, procesul de instruc ie şi educa ie ).
ven i ai unui sistem de pregătire încă inadecvat, nu sunt întotdeauna capabili să administreze în În faza incipientă inadaptarea şcolară se manifestă prin insatisfac ii ce produc
spiritul valorilor unei societă îi deschise respectivele conflicte. temeri şi descurajare. Repetarea lor în timp e de natură să cronicizeze anxietatea, frustrarea
elevului. Această stare determină gesturi de revoltă (impertinen ă, ostilitate) fa ă de şcoală şi
Bibligrafie: fa ă de cadru didactic şi permanentizează situa iile conflictuale cu colegii.
46 75

47. Obiectivul final al managementului clasei este formarea la elevi a unor abilită i de autoregla- • Ilica Anton, Metodica învățării limbii române în ciclul primar, editura,,Universitatea
re a comportamentului. Într-o primă faza controlul comportamentului este extern ( profesori, de Vest Vasile Goldis”, Arad, 2001
părin i, colegi) pentru ca apoi, prin interiorizarea unor reguli şi modele, să devină autonom. • Ilica Anton, O pedagogie, Editura Universității,, Aurel Vlaicu”, Arad, 2010
Pregătirea tinerei genera ii pentru integrarea active în via a sociala nu poate fi concepută
fără o stransă legatură a procesului de educa ie cu realita ile noastre sociale, cu problemele
si sarcinile care stau in fa a întregii colectivită i. Prin educa ie, tânăra genera ie îşi însuseşte MANAGEMENTUL RELA IEI PROFESOR – ELEVI
experien a trecutului şi se pregateşte pentru intregrarea în via a sociala. Individul,la naştere,
este întâmpinat de o realitate socială deosebit de complexă.Formarea personalită ii,procesul Profesor învă ământ preşcolar Fleancu Ştefania-Simona
de umanizare si de socializare a individului,adică pregatirea lui pentru integrarea în via a Grădini a Nr. 24 Craiova, Dolj
socială,presupune asimilarea acestor valori,rela ii,norme de conduită, ceea ce poate avea
loc numai sub influen e social favorabile.În comunicarea educa ională actul pedagogic este Procesul de conducere, managementul este o caracteristică a oricărei activită i
unul curativ. Elevului,fiind ajutat să vorbească, i se procură sursa satisfacerii,împlinirii unor organizate, dar şi a oricărei ac iuni ce tinde către eficien ă maximă. Problemele de maximă
nevoi de exprimare spontană ori bine gandită si pregatită.Astfel devine posibilă comunicarea responsabilitate care diferen iază procesele manageriale din învă ământ fa ă de procesele
eficienta şi, pe această cale,manifestarea lui liberă favorizată de for a lui de a comunica, de izomorfe din alte sectoare ale vie ii sociale, fa ă de industrie spre exemplu, unde între con-
încrederea care poate da limpezime şi frumuse e ideii,gândului,trăirii. Profesorul îi ducător şi executant se interpune maşina, sunt că în procesul de învă ământ conducerea se
declaşează cu pricepere si abilitate motiva iile de renun are la neutralitate, op iunea de re- realizează nemijlocit asupra personalită ii în formare a copiilor şi tinerilor.
nun are le mutis în foavoarea vorbirii,ale tăcerii de la starea de absen ă în via a grupului,a Dintr-o perspectivă generală, managementul educa ional reprezintă teoria şi prac-
societa ii. tica, ştiin a şi arta proiectării, organizării, coordonării, evaluării şi reglării elementelor activită-
Profesorul a început să fie considerat ”conducător de grup”, o dată cu investigarea ii educa ionale, ca activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualită ii
unor elemente de sociologie a educa iei. El nu mai poate rămâne doar un simplu transmi- umane, în mod permanent, pentru afirmarea automonă şi creativă a personalită ii sale. Ma-
ător de cunoştin e sau un organizator al condi iilor de asimilare informa ională, ci şi un nagementul educa ional se deosebeşte fa ă de managementul general vizând întreg siste-
manager al clasei de elevi. Prin pozi ia pe care o ocupă în sistemul muncii educative, prin mul educa iei. În centrul preocupărilor managerului stau resursele umane antrenate, proce-
activitatea pe care o desfăşoară, profesorul îndeplineşte dublu rol: de conducător al proce- sele de informare, comunicare şi participare, comportamenul agen ilor implica i (bazat pe
sului instructiv-educativ şi de executor al lui. Din această situa ie rezultă că atât nivelul în motiva ie, responsabilitate, logică, afectivitate), structurile organizatorice ale învă ării, pre-
care satisface sau nu cerin ele profesiunii, cât şi calită ile şi defectele profesorului, pot fi cum şi finalită ile şi strategiile educa ionale.
apreciate doar în raport cu rezultatele pe care le ob ine în mod concret în activitatea sa cu Conducătorul unei unită i şcolare trebuie să urmărească procesul instructiv-
elevii la clasă, precum şi în afara acesteia.Pentru favorizarea adaptării actuale şi viitoare a educativ care vizează educarea elevilor, să stabilească rela ii de cooperare cu părin ii aces-
elevului la condi iile evolutive ale vie ii contemporane, cadrul didactic nu mai poate promo- tora şi cu al i factori interesa i ai societă ii. Pentru asigurarea condi iilor necesare unui învă-
va aceaşi rela ie statică de predare-învă are;în fa a acestuia se impune incitarea capacită- ământ modern, conducătorul unei unită i şcolare va trebui să întocmească un regulament
ilor de ini iativă a elevilor. Se desprinde necesitatea plasării elevilor în centrul unor de ordine interioară cuprinzând obliga iile, sarcinile, atribu iile elevilor şi drepturile acestora.
exprerien e integrale de studio, învă are, trăire, comunicare, evaluare. Activitatea educati- Prin implicarea unor factori externi vor fi organizate întreceri între elevii şcolii, precum şi
vă nu este”o simplă transmitere de date, ci, înainte de toate, conducerea unui procesc între elevii şcolii respective şi al i elevi din localitate. Proiectele ini iate în cadrul şcolii vizea-
complex de generare de comportamente durabile,motivate,finalizate şi integrate”. E dificil a ză schimbul de experien ă între şcoli din acelaşi jude sau între jude e diferite. Participarea
stabili conturul propriu al managementului clasei în raport cu didactica. elevilor la asemenea proiecte le îmbogă eşte experien a de via ă şi le stimulează interesul
Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoaşte- pentru competi iile şcolare.
rea, respectarea şi exploatarea particularită ilor individuale ale elevilor. În ceea ce priveşte Rolul conducător al profesorului se manifestă atât în procesul de predare a cu-
capacitatea de învă are – pentru a stabili momentul optim când elevii pot lua contact cu noştin elor şi de modelare a personalită ii elevilor, cât şi în stabilirea metodologiei didactice
sarcina de învă are, sunt necesare câteva informa ii despre stadiul dezvoltării psihologice a şi coordonarea tuturor activită ilor specifice unită ilor şcolare. Astfel, procesul de învă ământ,
elevilor, concep ia despre învă are şi asimilare, analiza logico-cognitivă a con inutului de ca proces instructiv-educativ, are între caracteristicile sale şi pe aceea că reprezintă un
învă at. proces managerial. Principiul general al democratizării activită ilor sociale implică participa-
Resursele învă ării pot fi exploatate în plan managerial de cadrul didactic, care, rea deopotrivă a profesorilor şi elevilor la îndeplinirea obiectivelor şcolare.
prin cunoaşterea şi distribuirea ra ională a sarcinilor de învă are, în mod echilibrat, pe obiec- Prin intermediul jocurilor desfăşurate cu preşcolarii atât în cadrul activită ilor libe-
tive şi genuri de activită i, pe diferite perioade ale zilei şi ale anului şcolar, le poate converti re, creative, cât şi în cadrul activită ilor comune de la fiecare grupă, se formează numeroase
într-o condi ie decisivă a eficientizării activită ii cu clasa de elevi. rela ii între copii şi se încheagă colectivul. În cadrul situa iile create, copilul trebuie să accep-
te colegul de joc şi să-şi coreleze propriile ac iuni cu cele ale altui copil, situa ie dificilă ce
74 47

48. determină apari ia unei contradic ii între nevoia copilului de a intra în contact cu al i copii, pe Se cunosc astfel trei situații de organizare a lecțiilor cu diferite sarcini didactice:
de o parte şi între egocentrismul caracteristic vârstelor mici, pe de altă parte. Profesorii şi - la ambele clase sunt programate lec ii de comunicare de noi cunoştin e;
educatorii trebuie să cunoască adecvat şi prin metode variate comportamentul elevilor şi al - la una din clase este programată lec ia de dobândire de noi cunoştin e, iar cea-
grupurilor, să-l interpreteze contextual, fără a se limita la prima impresie. laltă o lec ie de formare a priceperilor, de repetare şi sistematizare sau evaluare;
Colectivul de elevi trebuie să se conducă după anumite reguli dar, înainte de toa- - la ambele clase sunt programate lec ii de recapitulare, sistematizare a cunoştin-
te educatoarea trebuie să le formeze acestora no iunea de respect reciproc. Situa iile nega- elor sau se îmbină lec iile de repetare cu lec ii de verificare.
tive produse în colectiv vor fi supuse discu iilor în vederea analizării aspectelor care au dus În această situa ie învă ătorul trebuie să aibă în vedere împletirea activită ii direc-
la crearea acestora şi stimularea copiilor de a găsi solu ii pentru evitarea în viitor a unor te cu cea independentă la o clasă în cadrul aceeaşi lec ii şi îmbinarea activită ii directe la
astfel de situa ii. cealaltă clasă şi invers, în timpul fiecărei secven e a lec iei, în func ie de tipul lecției, de
volumul cunoştin elor, de structura colectivului de elevi.
Bibliografie: În condițiile predării simultane, fiecare moment în organizarea și desfășurarea
Iucu, Romi ă, Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretice şi activitații își are importanța sa și impune respectarea unor condiții de ordin pedagogic și
metodologice, Editura Polirom, Iaşi, 2000 psihologic.
Joi a, Elena, Management educa ional, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Modalitatea de lucru în perechi este cel mai uşor de organizat (elevii stau de obi-
Albu, George, Introducere într-o pedagogie a libertă ii. Despre libertatea copilului cei câte doi în bancă).
şi autoritatea grupului, Editura Polirom, Iaşi, 1998 Dezavantajele acestei forme de organizare sunt gălăgia, indisciplina şi folosirea
unui limbaj inadecvat sau incorect.
Modalitatea individuală de lucru oferă elevilor ocazia să înve e, realizând diferite
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII DIDACTICE ÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ sarcini didactice. În cazul învă ământului simultan, activitatea individuală a elevilor este nu
doar importantă ci şi foarte necesară, deoarece oferă dascălului ocazia de a preda noi cu-
Înv. Chiş Lidia-Beatrice noştin e celeilalte grupe de elevi. Astfel, spre deosebire de predarea la clasele omogene,
Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean unde munca individuală nu trebuie să dureze prea mult, deoarece se poate face şi acasă, la
clasele simultane activitatea individuală a elevilor este de lungă durată şi necesită formarea
În cadrul interdisciplinarită ii şi sprijinului care trebuie acordat copiilor din clasele unor deprinderi temeinice de studiu.
eterogene, cuplul matematică-exprimare în limba română (maternă) de ine un loc important Implicare elevilor în procesul de învățare presupune să se apeleze la forme diver-
în vederea în elegerii profunde a semnifica iilor, codurilor şi pentru a ac iona în consecin ă. se de organizare a activității, la metode activ-perticipative și de dezvoltare a gândirii critice.
Iată câteva elemente care mi se par interesante pentru clarificarea unor situa ii Secretul succesului activității simultane îl constituie capacitatea și priceperea învățătorului
problemă. Nu cred că este necesar să insistăm asupra rolului important şi specific al limba- de a organiza întreaga activitate, astfel încât să asigure cadrul optim de formare și dezvolta-
jului în învă area matematicii : ca mijloc de exprimare,dar şi ca mijloc de progresie a gândi- re a elevilor.
rii.Limbajul matematic influen ează limbajele specializate :necesită ile profesionale sunt din
ce în ce mai exigente privind capacitatea de în elegere şi de interpretare a informa ii- Bibliografie:
lor,pornind de la texte tehnice.Este,deci,de dorit ca limba să fie receptată de elevi sub toate • Stoicescu Daniela, Manolache Mimia, Ilieș Beatrice-Georgeta, Dvorski Monica, Păcurari
aspectele şi în această utilizare particulară,care se raportează mai mult la aspectul forma- Otilia, Florescu Emilia – Predarea simultană, Educația 2000+, București, 2005
tiv,necesar viitorului cetă ean. • Gârleanu – Costea Rodica, Alexandru Gheorghe –Activitatea simultană la două sau mai
Obiectivele lingvistice formulate explicit sau implicit cu limba română şi matematică au drept multe clase în ciclul primar, Ed. Gheorghe Câr u Alexandru, Craiova, 1996
corolar să sprijine elevul să se servească eficient de limbă ca mijloc de comunicare şi de
gândire,să-l determine să ştie să comunice oral,prin scris şi să decodeze cuvinte şi ima-
gini.Acestea au fost multă vreme existente doar ca deziderate fără a se manifesta preocupa- STRATEGII DE ADAPTARE LA CLASA DE ELEVI
rea insistentă sau priceperea învă ătorului de a reflecta şi de a ac iona pentru transpunerea
lor în practica didactică şi în cea cotidiană. Prof. Karban Mariana Şcoala cu cls.I-VIII nr.130 „Luceafărul ”
Limba română îndeplineşte două func ii esen iale:expresia gândirii,stimulată de
via ă şi de mediu; comunicarea,ca utilitate socială.În acest sens,învă ământul primar are de Managementul clasei reprezintă abilitatea profesorului de a planifica şi organiza activita ile
îndeplinit două roluri prioritare: clasei încât să asigure un climat favorabil învă ăturii. Organiza ia clasă este o configura ie la
-să ajute copilul să exprime mai bine gândirea sa,să formeze clar esen ialul mesajului pro- fel de complexă ca oricare alta, evolutivă şi dinamică, prin faptul că se construieşte perma-
priu; nent în urma ac iunii concrete a celor implica i aici.
48 73

49. nefiind prea însemnate), în educa ie eşecurile înregistrate în procesul de formare pot avea -să ini ieze copilul să în eleagă gândirea altora,să sesizeze prompt esen a mesajului lor.
consecin e individuale şi sociale nefaste: incompeten a, analfabetism, inadaptare, delincven- Analizând varietatea mesajelor: nonverbale (gest, mimică) şi verbale-în con i-
a. nut:de la informa ii ştiin ifice la descrieri poetice,ştiri publicitare,povestiri etc. şi în forma: de
Apreciem, pornind şi de la aceste considerente, că perspectivele de abordare ale la simple enumerări la texte literare şi cu con inut ştiin ific,observăm că stăpânirea limbii
activită ilor din clasa de elevi într-o formulă noua şi modernă, aceea a managementului materne de către copil se poate realiza numai inând seama de context şi prin activită i de
clasei, vin în întâmpinarea unei nevoi obiective de perfec ionare şi de eficientă. facilitare a exprimării şi în elegerii, prin lexic,ortografie,morfo-sintaxă şi punctua ie, practicate
nu ca scop în sine,ci integrate în situa ii func ionale,printr-o pedagogie activă.
BIBLIOGRAFIE: Varietatea sarcinilor de lucru, a mijloacelor şi modalită ilor didactice utilizate într-o
1. Vlasceanu, Mihaela, “Psihosociologia educa iei şi învă ământului", Editura Paideia, Bucu- sezătoare matematică pune elevii în situa ia de a aplica cunoştin ele asimilate în situa ii
reşti, 1993. noi.Ei examinează,meditează,formulează idei,exprimă puncte de vedere diferite,cooperează
2. Nicola, Ioan, “Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucuresti, 1974. cu colegii participând activ la învă are.
3. Cerghit, Ioan, (coordonator), “Perfec ionarea lec iei în şcoala modernă", EDP Bucureşti, Această activitate lasă libertate de exprimare atât elevului,cât şi învă ătorului,iar
1988. disciplina pe care o impune o astfel de activitate nu se ob ine prin constrângere,ci prin mun-
ca individuală sau în grup,bine organizată de către învă ător.
Prevederea în detaliu a lec iei, reducerea efectelor neprevăzutului sunt indisolubil
SPECIFICUL LEC IEI DESFĂŞURATE ÎN CONDI IILE MUNCII SIMULTANE legate de contactul permanent al învă ătorului cu elevii,de cunoaşterea reac iei clasei şi a
CU DOUĂ SAU MAI MULTE CLASE fiecărui elev în parte la mesajul transmis. E firesc să acordăm prioritate în lec ie participării
directe şi indirecte a elevului, să subordonăm influen a directă a învă ătorului colaborării cu
inst. Ileana Cristea Școala Generală Beclenuț elevul.J.J.Rousseau,în elegând această necesitate pentru cel ce înva ă,recomandă:
“Apropie-l de probleme şi lasă-l să răspundă singur. Să-şi întemeieze ceea ce ştie nu
Organizarea procesului didactic necesită un volum mare de lucru pentru învăță- pe ceea ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a în eles el, să nu înve e ştiin a, ci s-o găseas-
tori, o pregătire temeinică a fiecărei lecții, în vederea optimizării procesului de învățare. că.”
O primă caracteristică a lecției desfășurată în condițiile muncii simultane este
totala libertate ce se lasă învățătorului în conceperea, organizarea și desfășurarea acesteia.
Învățătorul modern subscrie la ideea elasticității structurii lecției, la suplețea organizării, la MODALITĂ I DE GESTIONARE A UNOR SITUA II DE CRIZĂ EDUCA IONALĂ
diversitatea desfășurării ei. În învățământul simultan, toate acestea constituie trăsături majo-
re ale lecției. Programa menționează că principala coordonată a modernizării lecției în con- Prof. înv. primar Seserman Veturia
dițiile predării simultane este renunțarea la structuri prestabilite și adaptarea activității crea- Şcoala Generală,, Grigore Silaşi’’ Beclean
toare simultane în derularea activității didactice.
Secvențele lecției desfășurate în predarea simultană la două sau mai multe clase În ultimii ani, se constatǎ tot mai multe abateri disciplinare ale elevilor- aceastǎ
sunt structurate pe timpi de alternare a activității directe a învățătorului cu activitatea inde- situa ie impune ca, alǎturi de competen ele ştiin ifice şi didactice, educatorul sǎ de inǎ com-
pendentă a elevilor. peten e psiho- sociale (acestea presupun optimizarea rela iilor interumane prin şi din activi-
Verificarea orală, în activitatea învă ătorului cu o singură clasă, devine sarcini de tatea educativǎ).
muncă independentă pentru întreaga clasă în lec ia organizată în condi iile activită ii simul- Majoritatea abaterilor comportamentale în clasǎ nu sunt datorate unor patologii
tane cu mai multe clase. psihologice, cât tulburǎrilor adaptative şi de comportament. Efectele posibile ale tulburǎrilor
În lec ia simultană se manifestă mai multă grijă pentru educarea aten iei volunta- sau abaterilor comportamentale ale elevilor în clasǎ sunt eşecurile privind adaptarea şi inte-
re, a capacită ii de a se concentra, prin crearea condi iilor pentru lucru continuu, rapid şi prin grarea şcolarǎ, precum şi delicven a juvenilǎ.
adoptarea de către învă ător, în activitatea celeilalte clase, a unui ton care să nu le distragă Comportamentul este o ac iune specificǎ observabilǎ, mǎsurabilǎ, învǎ abilǎ.
aten ia. El poate vorbi şi în şoaptă cu elevii care îl urmăresc, atunci când desfăşoară o acti- Disciplinarea este un proces de învǎ are: se însuşeşte în timp, în ritmuri diferite- se porneşte
vitate directă de comunicare sau verificare. de la niveluri diferite- deci şi metodele de interven ie sunt individuale. Pentru a controla
Dacă învățătorul care lucrează cu o singură clasă își organizează fiecare lecție în comportamentul indezirabil al unui elev, e necesar sǎ fie modificat mediul/ contextul în care
parte, în funcție de specificul acesteia (comunicare de cunoștințe, formare de priceperi și apare comportamentul ( în mǎsura în care este posibil), sǎ se analizeze func ia îndeplinitǎ
deprinderi, recapitulare și sistematizare), învățătorul care lucrează simultam cu două sau de comportamentul respectiv şi consecin ele- beneficiul adus elevului de comportamentul
mai multe clase realizează acest lucru în cadrul aceleiași ore, fie prin același tip de sarcini, adoptat, intervenindu- se apoi cu metoda specificǎ de corectare. Dacă metoda aplicată este
fie prin lecții cu sarcini diferite. bunǎ, comportamentul indezirabil se diminueazǎ sau dispare.
72 49

50. Func iile comportamentelor reprezintǎ nevoi pe care to i oamenii le au - exemplu: siunile teoretice parcurgerea modulului vizează familiarizarea studen ilor cu problemele
nevoia de apreciere, de stimǎ şi statut, de valorizare, nevoia de control, de aprobare, de fundamentale ale managementului clasei de elevi.
comunicare ş.a. nevoi emo ionale şi sociale. Satisfacerea acestor nevoi asigurǎ func iona- Din perspectiva practică, managementul clasei vizează competen e de organizare
rea optimǎ a fiecǎruia dintre noi. De aceea, func iile pe care comportamentele le au, nu pot a spa iului instructiv şi de interven ie în situa ii de criză educa ională cum ar fi:
fi evaluate, considerate bune sau rele. În schimb, comportamentele care rǎspund acestor • cunoaşterea diverselor unghiuri de abordare ale procesului de în vă ământ, for-
func ii pot fi evaluate şi considerate adecvate ( acceptabile) sau neadecvate( inacceptabile). mele, structurile principale ale acestuia şi rela iile dintre acestea din perspectiva
Prin analiza func ionalǎ se identificǎ func ia comportamentului care se doreşte a fi schimbat managementului clasei de elevi;
şi se poate construi apoi o strategie de interven ie. • utilizarea paradigmelor explicative ale managementului clasei de elevi la construi-
Munca de dascăl (învă ător sau profesor) poate fi uneori dificilă deoarece, ei tre- rea a unor situa ii instructiv-educative pe baza procedurilor învă ate, la diverse
buie să coordoneze eficient clasele de elevi. Unii dintre aceştia pot fi greu sau foarte greu de teme de specialitate;
stăpânit, pot prezenta tulburări emo ionale sau comportamentale, clasa se poate transforma • descrierea modului de utilizare a diverselor strategii specifice în practica şcolară
într-un „câmp de luptă”. Energiile elevilor ce prezintă dificultă i emo ionale-comportamentale pe baza cunoaşterii paradigmelor managementului clasei de elevi;
nu sunt investite în activită i constructive. Astfel, sarcina dascălului este să direc ioneze • dentificarea principalelor strategii de interven ie în situa iile de criză
energia elevilor de la un comportament nepotrivit la unul adecvat. Redirec ionarea acestor • educa ională;
energii nu este o sarcină uşoară. • utilizarea unor structuri organizationale variate şi flexibile de
În rela iile dintre educator şi educat, în raporturile de muncă şi în cele sociale • individualizare în clasa de elevi;
există o strânsă legătură între limbaj şi interese. Proverbul „Vorba dulce mult adu-
• exploatarea func iilor şi a rolurilor manageriale în procesele
ce”sugerează aspectul utilitar al limbajului, pentru a ob ine consecin ele favorabile. Tactul,
• sociorela ionale (interac iuni) ale clasei de elevi;
discre ia, amabilitatea în formele de adresare imprimă o notă de autentică omenie unor
situa ii, sporesc bunăvoin a, solicitudinea, interesul reciproc al interlocutorilor. Cuvintele bine • implicarea în dezvoltarea institu ională şi în promovarea inova iilor în
alese pot evoca amintiri, pot suscita sentimente, atitudini, îndeamnă la ac iune, laudă, aver- • procesul de învă ământ;
tizează, pedepsesc. Stă în puterea educatorului să le folosească numai constructiv, în inte- • participarea la propria dezvoltare profesională şi la definirea unui stil
resul copilului. • propriu.
Domeniu modern, managementul clasei de elevi - gestiunea situa iilor de criză, a
Bibliografie fost abordat secven ial până acum în literatura de specialitate din România, (aspecte ale
1. Dragomirescu, V. Psihologia comportamentului deviant, Bucureşti, Editura Ştiin ifică şi acestei importante şi actuale probleme fiind tratate de unii specialisti români cum ar fi:
Enciclopedică, (1976) Dan Potolea, “Profesorul şi strategiile conducerii învă ării”, în “Structuri, strategii şi
2. Ilut, P., Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociolo- performante învă ământ”, Editura Academiei, 1989; Steliana Toma, “Profesorul, factor de
gie, Iaşi, Editura Polirom, 2004, p.107-122. decizie”, Editura Tehnică, 1994, Ioan Nicola, Adrian Neculau, Emil Păun).
Încercările de abordare multifactorială a managementului clasei de elevi – gestio-
narea situa iilor de criză educa ională, din care se pot desprinde importante concluzii, cu
STRATEGII DE INTERVEN IE ÎN CAZUL COPIILOR valoare teoretică şi practică, detaşându-se spre exemplu, un mod nou de a privi, în elege şi
CU ANXIETATE ŞI DIFICULTĂ I DE ÎNVĂ ARE utiliza rolul de manager (cu puternice tente de lider) al învă ătorului şi profesorului, pentru
ÎN CADRUL ACTIVITĂ ILOR DE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ creşterea eficacită ii activită ilor comune ale educatorilor şi elevilor, constituie de asemenea
un obiectiv al lucrării noastre.
Prof.consilier şcolar Ioana Mîti, Colegiul Na ional” George Coşbuc” Năsăud Pot fi astfel benefice, mai ales, corela iile ce se fac între managementul clasei şi
Prof.consilier şcolar Victoria Costea, Şcoala Generală ”M. Eminescu” Năsăud factorii psihologici, sociologici, ergonomici şi comunica ionali care intervin în dinamica gru-
pului educat, între aceştia şi climatul educa ional oferit de şcoală, de familie şi de mediul
Consumul de droguri, delicven a, violen a…sunt probleme ale societă ii în care social în ansamblu.
trăim şi ne străduim să optimizăm un proces complex: educa ia. Paradigma managerială aplicată domeniului ştiin elor educa iei în general şi ana-
Frica, timiditatea, nervozitatea, emo ionalitatea neinhibată, prezente în multe ca- lizei clasei de elevi, în special, eviden iază o necesară abordare a statutului şi a rolurilor
zuri ale copiilor cu dificultă i de învă are, în mod tradi ional devin probleme cu care ne con- cadrului didactic, în spiritul valorilor activismului, dinamismului, participării, cooperării şi
fruntăm adeseori şi noi şi familia. Considerăm că anxietatea este o problemă de sănătate a angajării.
familiei. Frica şi anxietatea sunt foarte frecvente în via a copilului, în realitate fiecare copil a Probleme generale ale managementului clasei de elevi copiilor şi tinerilor. Iar da-
trăit cel pu in o experien ă scurtă de anxietate, fa ă de care a reac ionat prin evitare sau că în industrie rebuturile pot fi recondi ionate şi reintroduse în circuitul economic (pierderile
50 71

51. clasei se urmăreşte prevenirea comportamentelor disruptive, pe de o parte şi rezolvarea ieşire din situa ie. Anxietatea se înva ă din familie. Studiile arată că majoritatea copiilor cu o
problemelor comportamentale apărute, pe de altă parte. problemă de anxietate au cel pu in un părinte cu o problemă de anxietate. Copiii cu părin i
Obiectivul final al managementului clasei este formarea la elevi a unor abilită i de anxioşi prezintă un risc de 7 ori mai mare de a dezvolta tulburări de anxietate, comparativ cu
autoreglare a comportamentului. într-o primă fază controlul comportamentului este extern copiii ai căror părin i nu au anxietate. Mai mult, stilul parental reprezintă un factor de risc
(profesori, părin i, colegi) pentru ca apoi, prin interiorizarea unor reguli şi modele, să devină pentru dezvoltarea tulburării de anxietate.
autonom. Copiii cu anxietate sunt cel mai adesea extrem de sensibili la sentimentele adul i-
Stabilirea de reguli lor din jur. Dacă noi ne temem şi ne îngrijorăm în legătură cu anumite situa ii sociale şi răs-
Profesorul proactiv este capabil să definească şi să comunice expectan ele sale fa ă pundem prin a le evita sau prin a intra în panică, copiii vor observa acest lucru. Dacă avem
de elevi. Comunicarea clară a regulilor comportamentului social şi academic la începutul o reac ie exagerată atunci când copilul se zgârie sau se loveşte, el va sim i acest lucru şi va
anului şcolar este esen ială pentru un management eficient al clasei. Regulile îi ajută pe prelua neliniştea. Ocupându-ne de propriile noastre griji şi temeri ne vom ajuta copiii.
elevi să-şi controleze comportamentul impulsiv, comunicându-le expectan ele profesorului Anxietatea este o problemă de sănătate.
fa ă de un anumit comportament. Multe din reguli pot fi adaptări ale regulilor şcolii, în timp ce Interven ia consilierului sau după caz, interven ia psihologului clinician (în cazul
altele pot fi stabilite împreună cu elevii, reflectând situa ia specifică a clasei. în acest caz terapiei cognitive), îşi are beneficiile ei, beneficii pe care tocmai medicii psihiatrii le-au recu-
acceptarea şi complian a copiilor la regulă creşte. noscut-o în cadrul dialogului deschis.
Stabilirea regulilor începe prin identificarea împreună cu elevii a problemelor mai frec- Alternativele tratamentului medicamentos nu sunt de eliminat, betablocantele ofe-
vente din şcoală. Regula este respectată dacă există şi presiunea grupului pentru respecta- rind în situa ii limită: de exemplu pentru cei cu atacuri de panică în cazul unui examen oral, o
rea ei. Autodisciplina este o consecin ă a mai multor factori: existen a unor reguli clare şi rezolvare de natura chimică, doar pe moment, pentru a putea presta performan ele
consecin e bine specificate, ca şi presiunea externă din partea părin ilor, profesorilor şi mai expectate, dar anxietatea nu dispare !
ales a colegilor. E nevoie de efort sus inut atât din partea persoanei cu anxietate, cât şi de ajutorul
Recompensarea meritată din partea celor abilita i: terapeu i, familie, prieteni, etc.
Evaluările frecvente, care permit ob inerea frecventă de recompense, determină
creşterea motiva iei pentru învă are şi a angajării în sarcină. Pentru ca acest efect să se Bibliografie:
păstreze este nevoie ca recompensele să fie stabilite individual, pentru fiecare elev în parte, • Ronald M. RAPEE, Susan H. SPENCE, (2009), Cum să vă ajuta i copilul cu pro-
în func ie de nivelul care reflectă pentru fiecare creşterea performan ei (ex. pentru un elev bleme de anxietate – Un ghid pas-cu-pas pentru părin i, Editura Aqua Forte, Cluj-
nota 7 este o performan ă care trebui recompensată). Napoca,
Managementului clasei de elevi trebuie să i se acorde o importan ă deosebită. Unul din • Ronald M. RAPEE, Ann WIGNALL, Jenifer L. HUDSON, ( 2009), Tratamentul an-
factorii determinan i ai managementului clasei de elevi vizează formarea cadrelor didactice. xietă ii la copii şi adolescen i, Ed. A.S.C.R., Cluj-Napoca
Randamentul unui cadru didactic într-o clasa depinde de cunoştin ele sale, de abilită ile
dobândite, de motiva iile sale şi de anumite trăsături de personalitate.
MODALITĂ I EFICIENTE DE GESTIONARE A COMPORTAMENTELOR
Bibliografie: PROBLEMATICE ALE ELEVILOR
1.Dulama Eliza Maria, Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, Editura Clusium,
2002 Prof. înv. primar Beciu Mariana – Lavinia
2.Ghiviriga Luminita, Rela ia profesor-elevi în perspectiva lec iei moderne, Bucuresti, Editura Grup Şcolar,,Constantin Brâncuşi”, Petrila, Hunedoara
Didactica si Pedagogica, 1975
Pentru a fi un bun manager al educa iei, cadrul didactic trebuie să aibă o largă
concep ie asupra educa iei şi instruirii, o abordare interdisciplinară a acestora, o în elegere
‘’STRATEGII DE OPTIMIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI” clară a func iilor managementului, a rolurilor lui şi punerea lor în aplicare pentru diferite situ-
a ii educa ionale.
Educ. Prună Mihaela Lăcrămioara, Şc. Cu cls. I-VIII Brusturi /Neam Ca manager al clasei de elevi, accentual cade pe decizie, prevedere, organizare,
Educ. Prună Maria, Grădini a: Boboieşti nr.2 Pipirig/ Neam coordonare, comunicare, influen are, implicare, cooperare, stimulare etc. Având abilitatea de
a planifica şi organiza activită ile clasei, pentru a asigura un climat favorabil învă ării, cadrul
Managementul clasei face parte din pachetul dedicat disciplinelor didactic urmăreşte prevenirea comportamentelor distructive şi rezolvarea problemelor com-
psihopedagogice şi vizează cunoaşterea conceptelor de bază ale disciplinei – Managemen- portamentale care pot apărea.
tul clasei, a componentelor structural sistemice şi dinamice ale acesteia. În raport cu dimen-
70 51

52. Formarea la elevi a unor abilită i de autoreglare a comportamentului reprezintă institu ional( se prezintă ca o organiza ie socială), formal( este organizat după programe şi
obiectivul final al managementului clasei. În prima etapă, controlul comportamentului este regulamente), de lucru( sarcina sa este să se instruiască) şi artificial( elevii nu sunt uni i
extern (profesori, părin i, colegi), devenind autonom apoi, prin interiorizarea unor reguli şi după preferin e, ci după necesită i institu ionale exterioare dorin elor). Cu timpul, colectivul
modele. Profesorul sprijină elevii să înve e comportamente noi, îi ajută să-şi dezvolte com- de elevi al clasei poate deveni un grup cu o via ă socio-afectivă proprie, cu norme şi reguli
peten e şi sim ul responsabilită ii ac iunilor proprii. proprii.
Instrumentele care se pot utiliza pentru a identifica şi monitoriza comporta- Datorită complexită ii grupului educa ional, studierea acestuia se face prin abor-
mentul elevilor sunt: fişa de observa ie, chestionar privind comportamentul problematic, etc. darea dintr-o multitudine de unghiuri sau printr-o abordare interdisciplinară: psihologia pe-
Ca instrument de analiză a datelor despre comportamentul problematic se dagogică, pedagogia socială, biologia pedagogică şi sociologia pedagogică.
foloseşte fişa de integrare a comportamentului elevului într-o anumită categorie. O mare Obiectul cunoaşterii colectivului de elevi este sintalitatea acestuia. Deoarece fe-
aten ie trebuie să se acorde instrumentelor de construire a ipotezei de lucru şi a planu- nomenele pe care le propune sintalitatea se află intr-o continuă transformare, este necesar,
lui de interven ie ( contextul în care a apărut comportamentul, antecedente care declan- pentru cunoaşterea ei, să îmbinăm viziunea transversală cu cea longitudinală; altfel spus, să
şează comportamentul, comportamentul problematic, consecin ele). Se foloseşte şi fişa de folosim la intervale regulate, metode care să ne ofere o imagine cadru a colectivului în mo-
interviu pentru analiza func ională a comportamentului şi stabilirea priorită ilor interven iei mentul respectiv, pentru ca apoi, pe baza raportării acestor imagini, să putem surprinde
comportamentale schimbările ce s-au produs de la un moment la altul.
Metodele de interven ie asupra comportamentului ce se pot folosi sunt: întǎrirea, Putem ulterior să-i propunem copilului să reluăm respectiva activitate şi să ob inem ceva şi
extinc ia, penalizarea, modelarea, pedeapsa, consecin ele logice şi cele naturale, costul mai frumos. De cele mai multe ori vom fi surprinşi să constatăm că acestuia i-a plăcut tare
rǎspunsului, time-out ş.a. mult şi că „ mai vrea”. Cele mai reuşite activită i sunt cele în urma cărora ob inem ceva care
În continuare voi prezenta câteva modalită i folosite pentru evitarea poate fi folosit chiar de copil.
/rezolvarea unor probleme disciplinare. Activită ile nu trebuie să fie preten ioase sau costisitoare, astfel încât nu ne trebuiesc cine
Personalizarea clasei prin aranjarea diferită a băncilor, utilizarea elementelor ştie ce materiale. Cu cât sunt mai pu ine şi mai simple, cu atât creativitatea şi originalitatea
decorative, a produselor activită ii elevilor are efect pozitiv asupra acestora. vor fi mai stimulate. Copilul va fi foarte mândru de „realizările” lui.
O mare importan ă o are cunoaşterea elevilor. Pe lângă observarea permanentă .
a acestora, în cadrul activită ilor desfăşurate, aplic elevilor numeroase teste psihologice, Bibliografie
unele chiar distractive pentru ei. • Ionescu, I. Ion, Introducere în sociologia şcolii, Ed. Polirom, Iaşi,1997
Aprecierea sim ului de răspundere. Monitorizez comportamentul copiilor, pentru a • Cosmovici A., Iacob L., Psihologie Şcolară, Ed. Polirom Iaşi,1998
vedea dacă dovedesc sim de răspundere, păstrez contactul vizual cu clasa, controlez şi • Key E., Secolul copilului, E.D.P., 1978
apreciez activitatea independentă a elevilor, efortul şi comportamentul acestora, prin: zâm-
bet, aprobare, laude, sarcini suplimentare.
Corectarea comportamentului neadecvat. Înştiin ez elevii despre comportamente- MANAGEMENTUL CLASEI
le neadecvate, observabile, care au intervenit pe parcursul programului şcolar şi hotărâm
măsurile ce vor fi luate. Acestea le aplic cu calm, fermitate şi obiectivitate. Prof. Vărvăruc Maria – Gr. Şc. „Ştefan cel Mare şi Sfânt”Vorona Botoşani
Admonestarea verbală blândă. În cazul în care un elev nu realizează că are un Prof. Vărvăruc Romică- Grupul Şcolar Dimitrie Negreanu Botoşani
comportament neadecvat, mă adresez individual elevului respectiv, exemplificând un com-
portament pozitiv. În procesul instructiv-educativ cadrul didactic trebuie să coordoneze resursele din
Amânarea. Această metodă o folosesc atunci când un elev vorbeşte neîntrebat, mediul de învă are pentru a facilita munca elevilor. Aceste resurse diferite constau în resur-
dorind să atragă aten ia asupra propriei persoane. sele umane (elevi, alte cadre didactice şi specialişti), resurse de timp şi resurse materiale
(materiale didactice şi echipamente).
Bibliografie: Etimologic, managementul echivalează cu a ine în mână şi a stăpâni, a conduce
Bursuc, Bogdana, Popescu, Alina, Managementul clasei : ghid pentru profesori şi cu mana forte, ceea ce implică ideea controlului ac iunii şi orientarea sau direc ionarea ei.
învă ători,Editura Alpha MDN, Buzău, 2007; Cuvântul management împrumutat din limba engleză sub forma verbului to manage în-
Iucu, B. Romi ă, Managementul clasei de elevi. Aplica ii pentru gestionarea situa- seamnă a administra, a conduce. S-a derivat apoi în limba engleză manger şi management
iilor de criză educa ională, Editura Polirom, Iaşi, 2006; ceea ce înseamnă conducător sau conducere. În limba engleză verbul to manage, cu sub-
Trif, Leti ia, Managementul clasei / grupului educa ional,Editura Eurostampa, stantivul derivat management a avut ini ial sensul de a mânui, de a” struni caii”.
Timişoara, 2008. Managementul clasei este definit ca abilitatea profesorului de a planifica şi orga-
niza activită ile clasei astfel încât să asigure un climat favorabil învă ării. Prin managementul
52 69

53. O atmosfera caldă, o ambian ă placută, un spa iu organizat ergonomic este stimulativ. Una MEDIUL EDUCA IONAL PREŞCOLAR - CADRU OPTIM DE DEZVOLTARE A
dintre consecintele cele mai frecvente ale unui climat deficitar este abandonul scolar. COMPETEN ELOR DE COMUNICARE
Minciuna
Minciuna reprezintă un comportament verbal si nonverbal, care apare, de cele mai multe ori Popescu Roxana
ca urmare a unor greşeli de tip managerial ale cadrului didactic. Grădini a de copii cu P.P. nr. 33, Braşov
Agresivitatea
La nivel prescolar, copilul, nu de pu ine ori este impins la acte necugetate, care Dezvoltarea deprinderilor de comunicare reprezintă o prioritate în învă ământul
nu-şi au o explica ie ra ională, de multe ori din lipsa discernamantului.Cu tact, rabdare si românesc. „Capacitatea de a comunica clar este cheia implicării cu succes într-o societate
dragoste, promovand modelele pozitive si dezvoltand aspectele bune din personalitatile “ democratică“ (Walsh, K., B., 1999:3). Pe măsură ce îşi dezvoltă aceste deprinderi şi încre-
agresorilor” cadrul didactic poate apela la stategii manageriale altruiste. derea în capacitatea de a comunica eficient, copiii devin motiva i, au ini iativă, pot să în e-
Copiilor trebuie să li se ofere ocazia de a intervene în discu ie, însă grupul nu leagă şi să accepte punctele de vedere ale celorlal i. Participarea activă şi efectivă reprezin-
trebuie să întrerupă pe cel ce vorbeşte pentru a corecta o idee sau a o pune sub semnul tă calea optimă prin care copiii înva ă şi deprind arta comunicării.
întrebării o anume pozi ie. Comunicarea verbală reflectă capacitatea noastră de a gândi şi de a supune ana-
Fiind model de competenta, de stapanire de sine, de echilibru psihic educatorul lizei, având drept principală func ie aceea de a ne ajuta să ne comunicăm unii altora infor-
devine un model educativ pentru elevii sai. ma ii şi sensuri. În cadrul comunicării, verbalul se compune din ansamblul cuvintelor şi al
frazelor pe care le enun ăm, cuprinzând toate mesajele având un cod comun mai multor
Bibliografie: persoane. De re inut că secven a verbală a oricărui proces de comunicare se realizează
1.Dragomir, M „Managementul activită ii didactice-eficien ă şi calitate”, Ed. Eurodidact, Cluj- exclusiv prin intermediul cuvintelor şi serveşte doar la formularea, stocarea şi transmiterea
Napoca, 2002; cunoştin elor. De bună seamă că mesajele din comunicarea verbală se pot referi şi la emo ii,
2.Vrăjmaş,T., ”Şcoala şi educa ia pentru to i”., Ed. Miniped, Bucureşti, 2004; sentimente, atitudini, dorin e, inten ii, angajamente etc., putându-se asocia cu numeroase
3.Revista Învă ământul Preşcolar, Nr.3-2007. forme de influen are, deşi cea mai importantă este şi rămâne componenta cognitivă. Aşa
4.Romita, Iucu,”Managementul şi gestiunea clasei de elevi-fundamente teoretico- cum men ionează O. Pânişoară: „Gândirea şi limbajul se dezvoltă împreună. Aşa cum mo-
metodologice, Ed. Polirom, Iasi, 2000 dul de a gândi al fiecărei persoane este unic, şi modul de a vorbi este unic. Această unicita-
te a limbajului legată de fiecare persoană în parte poate fi înglobată sub denumirea de stil
verbal. De altfel, stilul este un indicator (ac ionând ca un revelator ori, dimpotrivă, ca un
MANAGEMENTUL ÎNTR-O CLASĂ DE ELEVI CU DIFICULTĂ I DE ÎNVĂ ARE frenator) al persoanei în integralitatea sa.” (2006: 80). „ Gândirea are loc numai într- un
mediu de cuvinte şi semne, iar semnifica ia este ceea ce ne comunică un semn. [...] Limba-
Prof.înv.primar: Şerbănică Arina, Şcoala nr 13’’Mircea cel Bătrân’’, Piteşti jul impune o ordine a folosirii cuvintelor sau o ordine a comunicării, care sus ine ordinea
Prof. Ghi ă Elena Lavinia, Grup Şcolar ’’Mihai viteazul’’, Piteşti cunoaşterii, deci impune ra ionalitatea ce ajută la cunoaşterea lumii“ (Albulescu, A., Albules-
cu, I., 2006: 25).
Comunitatea socială este mediul prin care fiin a umană între ine şi dezvoltă rela ii cu ceilal i. Dezvoltarea competen elor de comunicare ale copiilor sunt determinate de impli-
Pe plan psihologic, trebuin a de comunitate se exprimă prin sentimentul apartenen ei, acea carea lor ca şi parteneri activi în actul comunicării. Rolul dascălului este de a promova co-
vibra ie interioară care-l face pe om să se simtă ataşat de alte fiin e umane, acestea municarea în cele mai diverse forme pentru a declanşa copiilor motiva ia participării. Astfel,
oferindu-i, la rândul lor, o anume ocrotire. Această trebuin ă se manifestă la cea mai fragedă o comunicare eficientă din punct de vedere pedagogic favorizează în elegerea şi acceptarea
vârstă şi este, de fapt, una dintre trebuin ele primare şi fundamentale ale omului. de către copii a mesajului. Mesajul reprezintă „unitatea fundamentală a procesului de comu-
Colectivul de elevi ne apare ca fiind cadrul propice venit în întâmpinarea trebuin ei nicare alcătuit din cuvinte, semne, imagini, date, etc” (Albulescu, A., Albulescu, I., 2006:25).
de comunitate şi a exprimării sentimentului de apartenen ă, liant care men ine şi intensifică Schimbul de mesaje stimulează activitatea intelectuală şi îmbogă eşte bagajul de cunoştin e
rela iile dintre membrii colectivului, conferindu-i acestuia o dimensiune socială cu caracter al copiilor, care au ocazia să înve e unul de la celălalt nu numai de la dascăl. Dialogul şi
intrinsec asupra lor. Modul in care este satisfăcută această trebuin ă, se va răsfrânge asu- discu iile în grup ca modalitate de angajare a comunicării interpersonale solicită gândirea,
pra personalită ii adultului de mai târziu. În consecin ă, organizarea şi îndrumarea pedagogi- efortul de analiză şi sinteză, de interpretare, discernământul critic, anticiparea răspunsurilor,
că a colectivului de elevi se înscrie ca o strategie educa ională cu profunde implica ii asupra explorarea alternativelor, imagina ia şi creativitatea.
modelării şi devenirii personalită ii umane. În cadrul procesului instructiv-educativ, copiii trebuie încuraja i în: a comunica
Grupul social este un ansamblu de persoane între care există un sistem de rela ii eficient, a avea curaj să vorbească,, a adresa şi a răspunde la întrebări, a evalua informa iile
sociale. Astfel, colectivul clasei este definit ca totalitatea elevilor unei clase, uni i prin activi- în spirit critic.
tă i şi scopuri şcolare comune. La constituire, clasa de elevi poate fi caracterizată ca grup
68 53

54. „Discu iile între elevi le acordă prilejul de a se baza reciproc între ei devenind Cunoaşterea concretă,corectă şi adecvată a grupului de copii trebuie să ne con-
creatori comuni de în eles. Atunci când partenerii lucrează la un răspuns şi împărtăşesc idei, ducă spre ac iune, spre interven ia în grup pentru ameliorarea activită ii lui,pentru antrena-
răspunsul este îmbunătă it. Când elevii discută împreună cu sau fără profesori, în elesul rea membrilor şi nu doar a cîtorva dintre ei, îndeosebi a conducătorilor şi coordonatorilor
este rafinat şi îmbunătă it” (Walsh, K., B., 1999:95). grupului,la realizarea tuturor secven elor activită ii,începând cu elaborarea scopurilor,cu
Aten ia acordată zi de zi celorlal i, reprezintă fundamentul dezvoltării comunită ii luarea deciziilor şi terminînd cu îndeplinirea lor, constituie condi ia sine qua non a existen ei
clasei/grupei. grupului şi a sporirii eficien ei sale sociale şi umane.
Astfel, cunoaşterea caracteristicilor şi problemelor grupului de copii reprezintă o
Bibliografie: premiză necesară pentru interven ia în structura,în dinamica şi comportamentul său ca grup.
Cucoş, C., 2006, Pedagogie, Edi ia a II-a revizuită şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi Grupa de copii preşcolari face parte din categoria grupurilor informale pentru că :
Pânişoară, I., O., 2006, Comunicarea eficientă, Edi ia a III-a, revizuită şi adăugită, Editura -dezvoltă unele norme de comportament admisibil;
Polirom, Iaşi -dezvoltă spontan rela ii de simpatie şi solidaritate;
Walsh, K.,B.,1999, Crearea claselor orientate după necesită ile copiilor de 8, 9, 10 ani, Edi- -consolidează unele norme prin alegerea unui lider de către membrii grupului;
tura Tehnică, Ştiin ifică şi Didactică, Iaşi -are loc o schimbare a credin elor şi a normelor;
-ac iunile sunt bogate şi se bazează pe spontaneitate şi puncte de vedere comune;
-grupul este susceptibil să devină agent de schimbare socială în ansamblul colectivită ii;
EFICIENTIZAREA COMPETEN ELOR DE COMUNICARE Scopul realizarii unui management de calitate este cel al facilitarii interventiilor
ÎN MANAGEMENTUL EDUCA IONAL cadrelor didactice in situatiile educationale concrete.
Ca manager al grupei, educatoarea indeplineşte mai multe roluri :
Dumitru Adriana Grădini a de copii cu P.P. nr. 33, Braşov • Rolul de planificare – prin care selecteaza activită ile cu caracter instructiv- edu-
cativ, determină sarcinile şi obiectivele pe nivele de vârstă, îşi structurează con i-
Comunicarea este o coordonată esen ială a vie ii; comunicăm cu semenii noştri, nuturile esen iale şi alcătuieşte orarul grupei.
atât prin puterea cuvântului, cât şi fără cuvânt; important este să ne facem în eleşi şi mai • Rolul de organizare- atât al activită ilor şi con inuturilor, cât si al spa iului ambien-
mult decât atât, esen ial este să comunicăm constructiv. A comunica înseamnă a transmite tal al grupei.
cuiva un mesaj, o informa ie. Prin urmare verbul,,a comunica”, cel care generează substan- • Rolul de comunicare – selectează informa iile ştiin ifice şi le transmite copiilor pe
tivul,,comunicare”, are în vedere doi poli: cel care transmite ceva şi cel care primeşte mesa- baza prelucrărilor; activitatea didactică implică un dialog permanent cu copiii, ilus-
jul transmis. Calitatea de a fi comunicativ este apreciată, în general, după criteriul disponibi- trat prin arta formularii intrebărilor dar şi prin libertatea acordată copiilor în structu-
lită ii de rela ionare şi /sau după cel al receptivită ii la interac iune rarea răspunsurilor.
Dacă luăm în discu ie termenul de grup şcolar (preşcolar), trebuie men ionat fap- • Rolul de conducere- direc ionează procesul asimilarii dar şi al formarii copiilor;
tul că grupul înseamnă reguli, reputa ie, el, muncă în echipă, etc. Atâta timp cât există o • Rolul de coordonare – realizarea unei sincronizari între obiectivele individuale ale
bună comunicare există şi un randament maxim, însă dacă aceasta lipseşte se poate ajun- copiilor şi cele comune clasei, evitând suprapunerile ori risipa de timp;
ge la disensiuni sau, chiar mai rău. Func ionarea unui grup se bazează pe re eaua care • Rolul de motivare – stimulează activitatea copiilor prin forme de întărire pozitivă
conectează diferite păr i ale sale şi-i asigură coeren a. Nuan a pe care o introduce Blumer ar utilizează aprecierile verbale dar si nonverbale în scopul consolidarii comporta-
putea chiar surprinde: "O re ea sau o institu ie nu func ionează în mod automat datorită unei mentelor pozitive; reduce tendin ele negative identificate in conduitele copiilor.
dinamici interioare sau unui sistem de cerin e: ea func ionează pentru ca persoanele aflate Consecin e ale unui management defectuos al grupei:
în diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situa ia în Oboseala,datorată în principal:
care sunt chemate să ac ioneze" - activită iilor şi sarcinilor repetitive, monotone;
Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne naştem. -motivării limitate;
Orice comunicare implică crea ie şi schimb de în elesuri. Aceste în elesuri sunt reprezentate - durata şi intensitatea inadecvată a activita iilor de tip educa ional;
prin "semne" şi "coduri". Observarea şi în elegerea acestui process de comunicare poate să - interesul scăzut al elevilor pentru activită i instructiv- educative, conduse inoportun de catre
ne facă să fim mai conştien i referitor la ce se întâmplă când comunicăm. Cele mai bune cadrul didactic.
oportunită i de dezvoltare a abilită ilor de comunicare s-au dovedit a fi oferite de însuşi exer- Deprecierea climatului educa ional
ci iul comunicativ. Teoretizările savante nu pot decât să explice unele chestiuni privind co- Climatul educa ional indică atmosfera din grupă, moralul, starea afectiva a clasei şi este
rectitudinea şi precizia exprimării, dar nu pot rezolva blocajele şi obstacolele reale pe care le indicatorul “sănată ii” unui grup educa ional.
sim im cu to ii atunci când ne aflăm într-o confruntare directă cu un interlocutor. Pentru astfel
54 67

55. Componente esen iale ale managementului clasei de motive apreciem că în practica educa ională este necesar ca elevilor să li se ofere ocazii-
a) Managementul con inuturilor reprezintă capacitatea de a forma deprinderi apli- le de a comunica.
cabile tuturor activită ilor. Cadrul didactic coordonează spa iul, materialele, mişcarea şi aşe- O comunicare eficientă presupune identificarea şi depăşirea blocajelor ce pot in-
zarea copiilor dar şi materialul de studiu integrat într-o arie curriculară. Amintim câteva de- terveni în cadrul acesteia la un anumit moment dat, prin asigurarea alternativelor de eficien-
prinderi manageriale ale procesului instructiv: tizare. Realizarea acestui deziderat, presupune la rândul său dezvoltarea unor deprinderi şi
- managementul procesului de instruire care presupune evitarea discontinuită ii, abilită i comunicative interlocutorilor. Lipsa deprinderilor sociale sau insuficienta lor dezvolta-
evitarea încetinirii ritmului prin supraîncarcare cu exces de explica ii, amănunte, fragmenta- re sunt asociate cu probleme emo ionale şi comportamentale, cu dificultă i de adaptare
rea inutilă a activită ii. socială. Dificultă ile de stabilire şi men inere a rela iilor interpersonale reduc calitatea şi
- promovarea activită ilor de grup, a managementului tipului de grup cu care se frecven a experien elor de învă are, ceea ce atrage o scădere a performan elor şcolare.
lucrează; responsabilită i la nivel de grup; managementul aten iei. Rolul comunicării este acela de a favoriza experien ele de învă are, de a dezvolta deprinde-
- evitarea satura iei, plictiselii-prezentarea progresivă a materialului de studiu, va- rile de comunicare şi rela ionare. Prin intermediul lor se asigură o protec ie fa ă de compor-
rietatea, provocarea, coordonarea discu iilor în clasă. tamentele de risc şi fa ă de situa iile de criză(consum de alcool, droguri, fumat,
b) Managementul problemelor disciplinare fundamentate pe natura umană etc.)Dezvoltând abilită ile de comunicare şi rela ionare se pot preveni stările de afectivitate
- angajarea în activită i în afara sarcinii de lucru, vorbitul fără permisiune, incapa- negativă (timiditate, stima de sine scăzută, singurătate,etc).
citatea de a asculta explica iile cadrului didactic şi refuzul de a îndeplini indica iile verbale,
prezentarea incompletă a sarcinilor de lucru, lipsa motiva iei de învă are având ca rezultat Bibliografie :
inactivitatea. • Anghel, Petre. Stiluri şi metode de comunicare. Bucureşti: Aramis, 2003.
c) Managementul rela iilor interpersonale (focalizarea asupra grupului considerat • Abric, J.. Psihologia comunicării, Iaşi: Polirom, 2002;
un microsistem social). • Bârliba, Maria Cornelia.Paradigmele comunicării, Bucureşti: Ed. Ştiin ifică şi Enci-
Corectarea comportamentului agresiv al elevului clopedică, 1987.
Părin ii învață, treptat, să observe semnele „incipiente” ale enervării micu ilor.
Acest lucru îi ajută apoi să gestioneze şi să stăpânească situa ia, înainte ca aceasta să
scape de sub control. DEMERSURI METODICE PENTRU FUNC IONAREA DE ZI CU ZI A CLASEI DE ELEVI
Formele de devian ă comportamentală pot fi prevenite dacă sunt depistate la pri-
ma formă de manifestare şi se înlătură cauzele ce le-au produs, având în vedere factorii Prof.înv. primar Gornea Maria, Şcoala cu cls.I-VIII Maltezi
biologici, psihologici şi psihosociali, apoi condi iile socio-culturale în care se formează omul
ca personalitate. I. Scopul şi necesitatea managementului clasei de elevi
Profesia didactică urmăreşte obiective deosebite: pregătirea copiilor şi adolescen ilor din
Bibliografie punct de vedere academic, dar şi pregătirea lor pentru via ă. Schimbările continue care apar
Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2001; în mediul social, particularită ile curriculumului,diferen ele individuale între copii, fac ca
Stan E., Managementul clasei, Editura Aramis, Bucureşti, 2006; această
Stănciulescu, E., Sociologia educa iei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997. muncă să fie una provocatoare şi solicitantă în acelaşi timp.
A face managementul clasei înseamnă a utiliza un set de instrumente de gestionare a rela-
iilor dintre profesori şi elevi pe de o parte, şi dintre elevi şi elevi pe de altă parte. Acest set
MANAGEMENTUL CLASEI – UN COMPORTAMENT NECESAR de instrumente este necesar profesorilor şi învă ătorilor pentru a le facilita munca şi pentru
AL CADRULUI DIDACTIC a-i ajuta să construiască un mediu de lucru sănătos.Utilizarea acestor instrumente la clasă
urmăreşte două scopuri egale ca importan ă:
Instit. Soroiu Daniela-Ionela, Grădini a Drăganu,Argeş - de a asigura reducerea stresului pe care îl presupune munca în şcoală, prin gestionarea
Prof.înv.primar Coman Gabriela, Şcoala nr.1 Topoloveni, Argeş eficientă a problemelor de disciplină şi a rela iei cu elevii;
- de a proteja sănătatea emo ională a copiilor şi a le asigura dezvoltarea armonioasă. Acest
Managementul clasei poate fi definit ca fiind un domeniu de cercetare in stiintele aspect este deosebit de important deoarece problemele emo ionale determină probleme de
educatiei care studiaza atat perspectivele teoretice de abordare a clasei cat si structurile comportament ; cele mai multe dintre comportamentele violente şi situa iile de indisciplină
dimensional practice ale acesteia (ergonomica, psihologica, sociala, normativa, operationala cu care ne confruntăm în mediul şcolar se datorează acestor probleme emo ionale.Un ma-
si inovatoare). nagement al clasei care asigură protejarea sănătă ii emo ionale a elevilor şi reducerea pro-
blemelor de disciplină contribuie la dezvoltarea unui mediu mai pu in stresant şi solicitant.
66 55

56. Acesta este o resursă importantă pentru optimizarea procesului instructiv, pentru protejarea Bibliografie:
şi men inerea sănătă ii şi calită ii vie ii elevilor şi cadrelor didactice. 1. Bătrănu, E., „Educa ia în familie”, E.D.P., Bucureşti, 1974
II. Activită i pentru disciplinarea clasei de elevi 2. De Bveck, „L’َ cole malade de l’َ chec”, Paris, 1991
e e
De multe ori termenul de „disciplinare” este folosit doar pentru a denumi modalitatea de a 3. Le Gall, A., „Les insucces scolaires”, Paris, P.U.F., 1973
rezolva problemele de comportament ale copiilor, acasă sau la şcoală. Sensul acestui cu- 4. Mahler, F., „Sociologia educa iei şi învă ământului”, Bucureşti, 1977
vânt este mult mai larg şi se referă la un proces continuu de învă are, prin care copilul este
pregătit pentru gestionarea propriilor resurse (comportamente, cunoştin e, abilită i).
Regulile în sine nu asigură disciplina în clasă, ci aceasta este dată în primul rând de modul MANAGEMENTUL SITUA IILOR DE CRIZĂ EDUCA IONALĂ
cum sunt aplicate ele şi mesajul pe care îl transmitem aplicându-le. La acestea se adaugă
rutinele clasei, monitorizarea frecventă a comportamentelor elevilor şi răspunsul consistent Prof. Dobre Marilena Filofteia, Inst. Avram Daniela
la respectarea / nerespectarea regulilor. Școala Nr 7 Câmpulung-Muscel
Bibliografie: Rolurile manageriale ale cadrului didactic
1. Romita B. Iucu, „Managementul clasei de elevi”, Ed.Polirom, Iaşi, 2006 În sistemul de învă ământ, cadrele didactice trebuie să se raporteze la cei pe care
2. Joi a Elena, „Management şcolar”, Ed. Gh. Alexandru, Craiova, 1995 îi educă, să stabilească rela ii de cooperare cu copiii şi părin ii acestora şi cu ceilal i factori ai
3. Emil Păun– Şcoala abordare sociopedagogică, Ed.Polirom, Iaşi,1999 societă ii. Ei nu educă numai la catedră, în clasă, ci şi prin fiecare contact rela ional cu copiii
şi părin ii desfăşurând o muncă de creştere şi dezvoltare, conducere şi direc ionare. Activita-
tea cadrelor didactice se desfăşoară în fa a unor individualită i psihice umane în formare. De
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI aici derivă necesitatea unei maxime responsabilită i fa ă de comportamentele şi interven iile
educatorului.
Prof. Buzatu Bogdan-George O sinteză a materialelor cercetate permite relevarea următoarelor roluri ale cadru-
Şcoala cu cls. I-VIII “Miron Radu Paraschivescu” Nr.1, Zimnicea lui didactic în activitatea instructiv educativă:
1. planificare – cadrul didactic selectează activită ile cu caracter instructiv-
In primul rând, se cuvine să dăm o scurta defini ie a managementului: etimologic educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe nivele de vârstă, îşi structurează con inuturile
această no iune inseamnă „a ine in mână” şi „a stăpâni”, a conduce cu mână forte, ceea ce esen iale şi alcătuieşte orarul clasei.
implică ideea controlului ac iunii si orientarea sau direc ionarea ei. Cuvântul management 2. organizare – cadrul didactic structurează activită ile clasei, fixează programul
împrumutat din limba engleză sub forma verbului „to manage” înseamna a administra, a muncii instructiv-educative şi formele de organizare.
conduce. 3. comunicare – selectează informa iile ştiin ifice, seturile axiologice sub forma
In ultimele decenii acest termen a fost des utilizat in domeniul economic iar astăzi mesajelor, stabileşte canalele de comunicare şi repertoriile comune. Activitatea didactică
este folosit in toate domeniile – educa ie, sănătate, sport, etc, cu semnifica ia de conducere implică un dialog permanent cu copiii, ilustrat prin arta formulării întrebărilor dar şi prin liber-
eficientă, ra ională, modernă. tatea acordată copiilor în structurarea răspunsurilor.
La nivelul clasei de elevi, managementul clasei este definit ca abilitatea profeso- 4. conducere – cadrul didactic este artizanul activită ii desfăşurate cu grupa de
rului de a planifica şi organiza activită ile clasei astfel incât să se asigure un climat favorabil copii, direc ionând procesul asimilării dar şi al formării copiilor prin apelul la normativitatea
invă ării. educa ională.
In clasa, liderul formal este cadrul didactic ( învă ător, profesor, diriginte). Acesta 5. coordonare – urmăreşte ac iunile didactice în globalitatea lor, veghind în per-
este un conducător impus din exterior, a cărui autoritate derivă din func ia ce i s-a incredin at manen ă la realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale copiilor şi cele comu-
si din faptul că este singurul adult în mijlocul unui grup de elevi. Cadrul didactic dirijeaza şi ne clasei, evitând suprapunerile ori risipa de timp, contribuind astfel la întărirea solidarită ii
angajează in ac iuni comune intreg colectivul. Prin aceasta, el concentrează energiile gru- grupului.
pei, exercită func ii de comandă şi decizie. Cadrul didactic este liderul real al clasei pe care 6. motivare – stimulează activitatea copiilor prin forme de întărire pozitive dar şi
o conduce. negative; utilizează aprecierile verbale dar şi nonverbale în scopul consolidării comporta-
Calitatea de educător îl obligă să exercite şi să transpună in practică, la nivelul mentelor pozitive; reduce tendin ele negative identificate în conduitele copiilor.
clasei toate func iile conducerii şi anume: organizarea si planificarea activită ilor, 7. consiliere – are o atitudine suportivă fa ă de copii în activită ile şcolare prin
indrumarea, coordonarea grupului de elevi, evaluarea performan elor şi asigurarea factorului ajutorare, sfaturi.
decizional in clasa. 8. control – verifică stadiul în care se află activitatea de realizare a obiectivelor
precum şi nivelele de performan ă atinse de copii.
56 65

57. termediul cuvântului scris, oral şi al imaginilor. Experien a arată că cea mai activă şi eficien- Ulterior prin interac iunea ce are loc intre elevi respectiv intre elevi şi profesori, se
tă formă de propagandă pedagogică se realizează prin intermediul şi sub conducerea şcolii, creează şi elaborează formele de coeziune a grupului.
prin diversitatea formelor de colaborare dintre cele două institu ii. La nivelul clasei, profesorul trebuie să aibă in vedere doua aspecte distincte ale
Izvorul acestei colaborări rezidă din faptul că atât şcoala cât şi famiia urmăresc activită ii sale : managementul instruirii elevilor, având caracter permanent şi managementul
aceleaşi scopuri educa ionale : informarea şi formarea intelectuală, morală şi civică a copii- situa iilor de criza care apar in clasă.
lor, parcurgerea cu succes a diferitelor trepte şcolare, orientarea ştiin ifică şcolară şi profesi- No iunea de management al instruirii intervine când profesorul(ii) se afla in postu-
onală, descoperirea, cunoaştera şi dezvoltarea valen elor aptitudinale a aspira iilor şi intere- ra de a coordona spa iul, materialele, echipamentele aferente, mişcarea si aşezarea elevilor,
selor voca ionale şi realizarea unei integrări active sociale şi profesionale. Aceste obiective precum şi materialul de studiu propriu-zis, integrate într-o arie curriculară sau intr-un pro-
educa ionale ce izvorăsc din idealul educa ional al epocii noastre, urmăresc în final dezvol- gram de studiu.
tarea liberă, integrală şi armonioasă a individualită ii umane, formarea personalită ii autono- Profesorul trebuie să aleagă modul optim de a transmite informa ia către elevii săi
me şi creative, în spiritul democra iei şi al respectului dreptului omului, al demnită ii şi tole- astfel incăt aceştia să absoarbă toate no iunile predate. Trebuie evitată discontinuitatea în
ran ei. Ele se pot construi numai prin existen a unei concordan e şi unită i depline între cele predare, adică schimbarea bruscă a tipului de activitate sau abandonarea temporară a unui
două institu ii, între formele şi mijloacele de influen are pe care le utilizează acestea. tip de activitate ( de exemplu profesorul opreşte predarea lec iei şi incepe rezolvarea unor
Vizita la domiciliul elevilor de către învă ător poate oferi rezultate pozitive pentru exerci ii, după care se reia predarea). Din proprie experien a am observat că acest fapt duce
atingerea obiectivelor comune urmărite de către şcoală şi familie.Trebuie să remarc că vizi- la scăderea aten iei copiilor, cu efecte negative asupra in elegerii no iunilor predate.
tarea elevilor în mediul sătesc dobândeşte anumite specificită i, mai ales în condi iile în care In ciuda asimetriei constitutive existente în clasa de elevi - referitoare la statutul
şi învă ătorul locuieşte în aceeaşi localitate. Fiind consăteni cu părin ii elevilor avem nume- de superioritate a profesorului, rela ia profesor-elev nu mai poate fi concepută ca o rela ie de
roase prilejuri de a ne întâlni cu aceştia. Evident, nu toate prilejurile sunt oportune pentru dependen ă a elevului de profesor sau ca o rela ie de comunicare abstractă. Mult discutată
discutarea unor probleme legate de şcoală. Din acest motiv, cadrele didactice stabilesc cu autoritatea profesorului nu se reduce la posesia cunoştin elor de specialitate, ci derivă şi din
rigurozitate numărul acestora şi mai ales familiile care trebuie vizitate. Cu acest prilej, am capacitatea acestuia de a alterna strategiile didactice, adaptându-le situa iilor educa ionale,
avut posibilitatea să antrenez părin ii în munca educativă, să-i îndrum şi să ob in informa ii de a repartiza responsabilită i elevilor, (apelând chiar şi la delegare), de a mobiliza elevii la
folositoare în legatură cu particularită ile psihoindividuale ale elevului, conduita şi stilul de cooperare în grup, de a valorifica valen ele rela iei profesor-elev în sensul unui dialog real.
muncă, atitudinea fa ă de ceilal i membri ai familiei şi fa ă de obliga ia sa principală – Sper ca acest mic studiu ne va fi tuturor util în munca noastră cu elevii, o munca
învă ătura. Din practică, am observat că părin ii sunt mai deschişi şi mai receptivi la sfaturile frumoasă şi cu multe satisfac ii, pentru ca dezvoltarea armonioasă a fiecarui elev pe care îl
pe care le primesc atunci când se află la ei acasă decât atunci când sunt chema i la şcoală avem în grija reprezită o mare satisfac ie şi împlinire.
la discu ii în doi sau chiar în cadrul unor adunări. Aceştia ascultă cu mai mult interes relatări-
le cadrului didactic, mai ales atunci când acesta îmbină într-o formă eficientă nereuşitele cu Bibliografie:
reuşitele copiilor lor. Părin ii manifestă interes fa ă de sugestiile şi solu iile propuse în situa ii 1) Anca Dragu, Sorin Cristea, Psihologie si pedagogie şcolară, Ovidius University Press,
mai deosebite şi se angajează ferm pe calea înlăturării unor lipsuri. Discu iile pe care le Constan a, 2003.
poartă învă ătorii cu părin ii trebuie să aibă întodeauna obiective concrete şi clar formulate. 2) Marin Stoica, Pedagogie şi psihologie, Editura Gheorghe Alexandru, 2002
Astfel, în întâlnirile mele cu părin ii elevilor mi-am propus dinainte teme de abordat cu aceş- 3) Romita Iucu, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2001
tia cum sunt: îmbunătă irea rezultatelor muncii copiilor exprimate prin note mai mari, corec- 4) Romita Iucu, Managementul clasei de elevi - gestionarea situa iilor de criză educa ională în
tarea unor abateri relativ minore care pot evolua într-o direc ie nefirească, controlul temelor clasa de elevi, Editura Bolintineanu, Bucuresti, 2000
efectuate acasă, controlul învă ării lec iilor pentru a doua zi, parcurgerea lecturii suplimenta- 5) Cerghit Ioan s.a, Perfec ionarea lec iei în şcoala moderna, EDP, Bucureşti, 1998
re, folosirea unor caiete suplimentare pentru consolidarea cunoştin elor şi altele. În realiza-
rea vizitelor am avut în vedere atât elevii cu rezultate mai slabe la învă ătură dar şi elevii
buni. REALIZAREA UNEI COMUNICĂRI EFICIENTE ÎNTRE COPIII PREŞCOLARI
La solicitarea învă ătorului şi a directorului şcolii, părin ii participă cu interes la ac-
iunile de muncă patriotică şi de pregătire a localului şcolii pentru deschiderea acesteia în Ed. Tudoran Ştefania
condi ii corespunzătoare, repară mobilierul şi materialul didactic, asigură men inerea cură e- Grădini a cu P.P. nr. 24- Craiova
niei şi a igienei şcolare.
Colaborarea dintre şcoală şi familie se realizează printr-un schimb permanent de Abilitatea de a comunica presupune şi abilitatea de a rezolva conflictele de co-
informa ii, date care se vor răsfrânge şi vor fi valorificate de familie sau şcoală în scopul municare. Conflictul nu pesupune în mod obligatoriu aspecte negative (ex: ceartă, tensiune),
asigurării unui climat optim de creştere şi dezvoltare. deci comunicarea eficientă nu înseamnă camuflarea conflictului. Acesta trebuie acceptat ca
o parte firească a procesului de comunicare. Se poate spune că un conflict apare atunci
64 57

58. când atitudinea şi ac iunile unui individ împiedică, distrag sau afectează într-un anumit mod al propriei formări, iar educatoarea este ghidul său în demersurile întreprinse.
o persoană în demersul ei de atingere a unui scop. Conflictul poate apărea oriunde, oricând, Aplicarea metodelor solicita timp, diversitate de idei, angajare in actiune, desco-
în orice situa ie. A crea conflicte este uşor, mai greu este să le rezolvi. Conflictele nerezolva- perirea de noi valori, responsabilitate didactica, incredere in capacitatea personala de a le
te se soldează cu pierderi de timp şi energie. Ele pot fi bazate pe neîn elegeri privind meto- aplica creator pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ.
dele folosite, scopurile prevăzute, procedurile administrative folosite etc. Pot fi bazate pe De exemplu, la inceputul anului scolar cand nu se cunosc capacitatile intelectuale
dezacorduri de idei privind stilul personal, lupta pentru putere, amenin area stimei de sine, ale copiilor foarte bine ca si posibilitatile lor de comunicare si de implicare, un succes deo-
gelozie, dispre . Deşi pare greu de crezut, conflictul are şi efecte pozitive. Arta de a comuni- sebit il are strategia axata pe joc "locuri celebre".
ca nu este un proces natural sau o abilitate cu care ne naştem. Noi învătăm să comunicăm. Copiii, împăr i i pe grupuri după locul unde şi-au petrecut vacan a redau prin con-
Orice comunicare implică crea ie şi schimb de în elesuri. Aceste în elesuri sunt reprezentate struc ii locul respectiv ce devine celebru pentru celelalte grupuri care "îl vizitează" prin ceea
prin semene şi coduri. Se pare că oamenii au o adevărată nevoie să citească în elesul tutu- ce prezintă copiii mai interesant şi după modul cum ei reuşesc să-l facă mai atractiv, adică îi
ror ac iunilor umane. Observarea şi în elegerea acestui proces poate să ne facă să fim mai fac reclama: "la mare nisipul era în unele locuri fierbinte, în alte locuri -umed unde constru-
conştien i referitor la ce se întâmplă când comunicăm. iam castele de nisip cu turnuri înalte şi ziduri groase, adevarate fortăre e ;în depărtare pe
Analiza oricărui conflict preşcolar ne demonstrează faptul că orice situa ie de co- apa mării se vedeau vapoarele ca nişte nave spatiale; umbrelele de soare colorate,
municare afectată de o tensiune devine automat dependentă de 3 factori:sursa (emi ătorul), adevarate ciuperci uriaşe te fereau de razele soarelui" ; ograda bunicilor reuneşte toate
mesajul şi mediul si canalele de comunicare. ideile celor din grup şi atunci ea va avea tot felul de: animale domestice, soiuri de pomi
Pentru a asigura reuşita în gestionarea conflictelor între copii, educatoarea ar fructiferi, flori în grădina de lângă casă. Imaginile aduse care ilustrează astfel de inu-
trebui să întreprindă cel pu in următoarele ac iuni: să identifice rapid eventualele bariere de turi/monumente istorice/obiecte, au rolul de a-i convinge pe vizitatori că locul merită vizitat.
comunicare, să îndepărteze barierele de comunicare, să informeze receptorul (copilul) des- În activitatea pe grupuri educatoarea îi ajută pe copii să găsească enun urile cele mai bune
pre scopul demersulului, să răspundă şi să ac ioneze oportun fa ă de receptor, să propună care să capteze aten ia şi să trezească interesul vizitatorilor. Această strategie se îmbină
solu ii de rezolvare a conflictului şi să le argumenteze, să propună – dacă e cazul – introdu- foarte bine cu o altă metodă bazată pe joc "călătorie misterioasă".
cerea unui mediator (care poate fi şi o jucărie), să asculte activ, să fie ca şi un membru al Realizată pe grupuri, diagrama cauza-efect activizează copiii, facilitează coopera-
grupului şi să fie solidară cu acesta. Educatoarea va comunica eficace dacă alege cuvintele rea în cadrul grupului, competi ia, dar mai ales exersează opera iile gândirii.
potrivite în momentul potrivit, timpul alocat rezolvării, medierii conflictului fiind scurt. Se im- Utilizate asemenea unor jocuri cu reguli, metodele înso ite de mijloace de învă ă-
pun dezbateri şi negocieri scurte şi un feed-back imediat şi apropiat. mânt şi de abilită ile pedagogice ale unui dascăl,actionează pozitiv asupra modului de gân-
Conflictul este o componentă naturală a existen ei noastre. Educatoarele ar trebui dire şi de manifestare al copiilor.
să-l privească precum o şansa de maturizare, copiii conştietizând consecin ele ac iunilor lor.
Ca educatoare, avem datoria de a-i ajuta pe copii să ob ină o imagine cât mai clară despre Bibliografie:
ei înşişi şi despre societate şi să transformăm conflictele în şanse educative. Pentru a fi 1. Breben S., Mediul educa ional” Editura Reprograph Craiova 2005
eficientă în rezolvarea unui conflict, educatoarea trebuie să-şi diversifice modul de a ac iona, 2. Gongea E., Ruiu G., Breben S, “Activită i bazate pe inteligen e multiple” Editura
alegând ceea ce este mai oportun pentru situa ia respectivă, să fie oricând capabilă să îşi Reprograph Craiova 2003
schimbe strategia, ca să rezolve optim situa ia de conflict.
Copilul trebuie să fie liber să se joace, să crească sănătos şi să fie hrănit, să pri-
mească o educa ie, să fie tratat fără prejudecă i. El trebuie să înve e să interac ioneze cu CON INUTUL ŞI MIJLOACELE DE COLABORARE DINTRE ŞCOALĂ ŞI FAMILIE CU
semenii săi, să beneficieze de şanse egale indiferent de etnie, să fie sprijinit când are neca- REFERIRE LA ACTIVITATEA PERSONALĂ
zuri, ajutat să devină o persoană responsabilă,capabilă la rândul său să ofere sprijin mai
departe unei familii şi să fie într-adevăr un stâlp al societă i în care s-a născut. Institutor Drăgoi Ionela Nicoleta
Colegiul Național,,I.C.Brătianu”
BIBLIOGRAFIE: Șc.Gen.,,Aron Densusianu” Hațeg, Hunedoara
Jinga, Ioan, Managementul învă ământului, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
Joi a, Elena, Managementul educa ional, Editura Polirom, Bucureşti, 2000 Educa ia în familie, realizarea socializări şi a educa iei copiilor depinde de factori
Stan, Emil, Managementul clasei, Editura Aramis, Bucureşti, 2006 materiali, culturali şi sociali. Având ca argument experien a altora şi propria-mi experien a,
Ungureanu, D., Educa ia integrată şi şcoala incluzivă, Editura de Vest, Timişoara, 2000 afirm că realizarea obiectivelor educa iei în familie depinde, în cea mai mare măsură, de
orientarea pedagogică a părin ilor, de coeziunea, dinamica şi responsabilitatea membrilor
familiei. Statul şi societatea în general se preocupă de ridicarea nivelului pedagogic al fami-
liei folosind forme diverse, de la nivelul macro-sicial până la formele de micro grup prin in-
58 63

59. Unul dintre copiii grupei (SL) are un comportament impulsiv şi reac ii violente fa ă CLASA DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
de colegi şi chiar fa ă de unii adul i din grădini ă (îngrijitoarea): loveşte şi utilizează un limbaj
neadecvat. Prof. RUS CLARI A –director Şcoala Generală Viişoara
Strategii pentru rezolvarea situa iei conflictuale
În vederea evitării apari iei unui conflict deschis, grădini ă –familie, am demarat Educa ia ca ac iune socială nu poate fi concepută decât în grupuri sociale. De altfel,întreaga
derularea unui program de activită i cu familia, astfel se insistă asupra necesită ii de a se via ă a omului se desfăşoară pe grupuri : familia, grupul de prieteni,grupul de muncă,grupul
defini clar în comunicare cui apar in problemele – părin ilor sau copiilor, cât şi care sunt sportiv şi nu în ultimul rând grupul de elevi. Educa ia, pregătindu-l pe copil penru via ă nu
zonele de acceptare şi cele de neacceptare ale comportamentului copilului. Copilul trebuie poate rămâne în afara acestei realită i.Ca atare, din primul an de grădini ă şi până in ultimul
să în eleagă treptat ce acceptă şi ce nu acceptă părintele său. an de studii universitare, activitatea va fi concepută şi realizată în grupuri educa ionale: grup
Pentru a afla informa ii mai exacte asupra realită ii din grupă într-un timp scurt am de clasă,an de studii,grupă de studii, cercuri ştiin ifice etc.Aceste mici unită i sociale de
utilizat un test, elaborând întrebări pe baza unor criterii concrete, prin care cei chestiona i educa ie şi de muncă se integrează în unită i mai mari ( clasa,şcoală,licee şi grupuri şcola-
să-şi exprime preferin ele socio-afective fa ă de ceilal i colegi. Astfel am adresat două re,colegii,insitu ii de învă ământ superior etc) care la rândul lor se integrează,prin diverse
întrbari : “Cu cine - Cu care” (pentru to i preşcolarii grupei), pentru a observa manifestările verigi intermediare, în marea colectivitate: societatea.
preşcolarilor la deschiderea conflictului şi apoi la stingerea sa. Dintre unită ile sociale enumerate mă voi opri la clasa de elevi, deoarece ea constituie un
Este indicat ca aceste teste să se aplice la intervale regulate de timp, la început grup real ale cărui structuri şi influen e au efecte formative asupra elevului; nivelul şi planul
de an şcolar şi la sfârşitul anului pentru a surprinde rela iile interpersonale din cadrul grupei. sociologic vor contribui, astfel la întregirea şi aprofundarea actului educa ional.
Clasa de elevi este un grup formal deoarece nu se constituie în mod spontan, pe baza unor
Bibliografie: op iuni personale, ci în urma unei decizii administrative.Din această cauză, în faza sa incipi-
1. S. Deep, L. Sussman Secretul oricărui succes: Să ac ionăm inteligent, Editura entă clasa de elevi are un indice de coeziune scăzut, rela iile dintre membrii componen i
Polimark, Bucureşti, 1996; fiind sumare, anemice.Durată relativ mare (4-8 şi uneori chiar 12 ani), dar mai ales activita-
2. Ion Drăgan, Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomur, Bucuresti, 1993. tea educativă desfăşurată de diriginte şi învă ător cu pricepere, fac să crească indicele de
coeziune, rela iile consolidându-se treptat, astfel grupul devine din ce în ce mai înche-
gat.Aceasta este o preocupare a oricărui educator interesat de organizarea grupului educa-
EFICIENTIZAREA DEMERSULUI DIDACTIC ÎN VEDEREA RIDICĂRII țional.
CALITĂ II ÎN EDUCA IE Când însă munca educativă se desfășoară fără temei științific, empiric, în clasă iau naștere
mișcări centrifuge, și în cadrul acestui grup formal se constituie subgrupuri informale orienta-
Prof. Elena Gongea, Grădini a “Pinocchio” Craiova te negativ (tabere).
Inst. Georgiana Florentina Gongea, Şc. Nr 37 „Mihai Eminescu” Craiova O altă trăsătură a grupului educațional școlar este caracterul exterior al programului de viață
și al regulilor ( normelor).Clasa se conduce după un regulament a cărui emanație nu-i apar-
Un învă ământ de calitate este acela în care institu iile şi programele lor de studiu garan- ține, fiind elaborat de organe de decizie exterioare grupului, într-o însemnată măsură viața
tează realizarea standardelor şi normelor de calitate, demonstrate prin rezultatele învă ării, grupului este guvernată de norme extrinsece grupului.Printr-o muncă educativă pricepută,
pe baza aplicării metodologiilor de dezvoltare a curriculumului, a metodelor de predare şi acestea pot și trebuie să devină norme ale grupului, elevii să trăiască sentimentul personali-
învă are, a evaluării examinării şi certificării. zării lor. Pentru acesta este însă necesar ca educatorul să știe să explice elevilor utilitatea și
Asigurarea calită ii în educa ie se realizează printrun demers didactic ce pre-supune impli- necesitatea acestor norme pentru viață, demonstrîndu-le acest lucru cu exemple(date) din
care şi responsabilizare, pe de o parte, precum şi gândire strategică şi control, pe de altă viața clasei, sau creând situații educaționale în care respectarea unei norme de grup să se
parte, transpus în practică prin descentralizare. impună cu strigență.
În prezent se produce o transformare a învă ămantului clasic, axat pe cunoştin e ob inute Clasa de elevi, ca grup de muncă, nu-și poate desfășura activitatea fără o structură și orga-
din prelegeri, unde copilul este solicitat doar să reproducă materialul memorat în mod pasiv nizare corespunzătoare.De obicei ea este condusă de un lider formal(șeful clasei) ajutat de
sau mecanic, el fiind considerat obiect al produsului didactic. Acum, se impune tot mai mult câțiva responsabili cu roluri precise: responsabil cu învățătura și disciplina,responsabil cu
un învă ămant modern, bazat pe corelarea cunoştin elor, capacită ilor şi aptitudinilor, colabo- actvități educative culturale și sportive extracurriculare, responsabil sanitar etc.
rare între educatoare şi copil, activită ile în echipă, în perechi, învă area reciprocă- totul în Cu toate că structura sa organizatorică este stratificată pe roluri și funcții, clasa de elevi
scopul aplicării cunoştin elor în practică şi dezvoltării gândirii creative a copiilor. este un grup de muncă a cărei speficitate este omogenitatea membrilor ca vârstă, ca nivel
Instruirea interactivă, asociată tipului superior de învă are şcolară interactivă, implică conju- intelectual și de pregătire. Acest democratism de la sine al clasei de elevi este o valoasă
garea eforturilor ambilor agen i educa ionali (educatoare- copil) în construirea cunoaşterii. premisă pentru cultivarea unui democratism real,compatibil cu societatea noastă.
Rela ia educatoare- copil se redimensionează. Educatul îşi asumă rolul de subiect, de agent
62 59

60. Bibliografie: afectiv. Iar de aici până la apari ia stărilor conflictuale nu este decât un pas. Copilul trebuie
1.Cuciuc Constantin-Pregătirea și desfășurarea orelor de dirigenție pe bază de referat în învă at încă de timpuriu cum să facă fa ă sim ămintelor de nemul umire şi cum să- i stăpâ-
Revista de pedagogie nr. 7-8-9 1984 nească pornirile deoarece ele îl pot face să- i piardă controlul asupra propriilor ac iuni. Este
2.Damșa Ioan –Cunoașterea elevilor-condiția de bază a unei activități eficiente în Învăță- nevoie de multă în elepciune pentru a-l ajuta pe copil să realizeze această cucerire. În edu-
mântul preuniversitar nr. 2-3 din 1982 ca ie problema principală este aceea a prevenirii manifestărilor nedorite astfel încât interven-
iile adultului să nu fie brutale, nici sâcâitoare prin frecven ă.
Managerul grupei de copii, educatoarea, trebuie să facă dovada eficien ei condu-
METODE ŞI STRATEGII FOLOSITE DE EDUCATOARE ÎN cerii sale, monitorizând corect şi complet aceste stări.
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI PREŞCOLARILOR Comportamentul copiilor la supărare este diferit. Majoritatea izbucnirilor de nemul-
umire se manifestă prin eliberarea energiei acumulate prin ipete, loviri, muşcături, apnee
Educatoare Nănău Maria ( inerea respira iei) sau alte gesturi asemănătoare.
Grădini a P.P. Nr.3, Structura P.N. Nr.2 Petroşani Maurice Debese afirma:”Fericit este copilul care găseşte în fiecare etapă a dru-
mului pe educatorul capabil să insufle treptat for a şi elanul necesare împlinirii destinului său
Copiii de astăzi trăiesc în lumea informaticii, automatizării, robotizării şi microteh- de om.”.
nologiei. Trebuie să-i pregătim competitiv pentru escaladarea barierelor informa ionale şi de
comunicare de mileniul al III-lea când se vor întâlni pe pia a muncii cu ceilal i europeni. BIBLIOGRAFIE
S-a definit în multe feluri no iunea de „management „ dar toate con inuturile defini- • DRAGU ANCA, „Structura personalită ii profesorului”, E.D.P., Bucureşti, 1996
iilor surprind, din unghiuri de vedere diferite planurile de ac iune a actului de manageriat: • E. JOI A, „Management educa ional”, Editura Polirom, Bucureşti, 2000
stabilirea nevoii de obiective şi scopuri pentru o activitate; exploatarea resurselor materiale • PÂNIŞOARĂ I., „O comunicare eficientă”, Editura Polirom, Iaşi, 2004, edi ia a II-a
si umane existente; coordonarea eforturilor individuale. Într-un cuvânt „managerul” este revizuită şi adăugită.
„cârmaciul unei nave, omul care se asigură că nava păstrează direc ia bună”. O activitate • Revista „Învă ământul preşcolar” nr.2/2007
eficientă cu copiii se poate desfăşura numai atunci când personalitatea cadrului didactic
este caracterizată de receptivitate fa ă de nou, spirit creator, inventivitate. Abordarea unui
stil educa ional care să stimuleze interac iunile dintre copii, crearea unei atmosfere permisi- REZOLVAREA CONFLICTELOR DIN CLASA DE ELEVI
ve curiozită ii şi creativită ii spontane, respectarea nevoii de mişcare sunt condi ii ce ne
permit un management eficient în rela iile cu preşcolarii. Cu copilul se comunică nu doar prin Prof. înv. preşc. Damian Liliana, Grădini a cu P. N. nr. 2 Blaj
mesaje verbale ci şi prin mesaje nonverbale, afectiv - emo ionale, gesturi vizibile sau abia Prof. înv. preşc. Seicean Rodica, Grădini a cu P. N. Tiur-Blaj
perceptibile, reac ii impersonale complexe care contribuie la în elegerea mesajului verbal. O
privire absentă sau dimpotrivă, plină de interes, un zâmbet cald sau unul ironic, un gest de Într-un fel sau altul cu to ii suntem implica i în conflicte. Abordarea ordonată şi sis-
tandre e sau unul de nerăbdare, completează mesajul verbal, îl patentează sau îl diminuea- tematică a acestora este o necesitate cu atât mai importantă cu cât nevoile şi temerile care
ză şi produc efecte diferite. Orice copil are nevoie de iubire, respect şi apreciere necondi io- ne conduc în situa iile conflictuale nu sunt conştientizate de to i cei implica i. Conflictul poate
nată de anumi i factori mai mult sau mai pu in obiectivi. A-l creşte pe copil arătându-i respect fi pozitiv sau negativ, func ie de felul în care îl privim. Efectele pot fi mai pu in dureroase
este o condi ie esen ială în rela ia educatoare-copil, o dovadă incontestabilă a respectului de dacă vom şti să tratăm conflictul în mod constructiv. Lipsa comunicării, incompatibilitatea,
sine, a seriozită ii şi sim ului de răspundere al educatoarei. agresivitatea pot constitui probleme ce stau la baza conflictelor.
A respecta norme şi reguli înseamnă a răspunde aşteptărilor şi cerin elor colecti- În orice colectivitate apar stări conflictuale, provocate de diferite cauze, care se
vită ii din care copilul face parte. Copilul primeşte regulile pe două căi: de la adul i, gata manifestă sub forme diferite, pe o perioadă de timp mai scurt sau mai lung, cu efecte imedi-
elaborate şi impuse de copiii înşişi în grupul din care fac parte. Procesul de construire la ate sau întârziate, rezolvate par ial sau total, printr-un complex de factori şi metode.Odată
copii a comportamentului social este de durată şi nu decurge întotdeauna în modul cel mai cu intrarea în colectivul grădini ei, preşcolarul are două familii în care îşi petrece timpul fizic,
lin cu putin ă. social şi cultural.El se integrează într-un grup de copii, este îndrumat de o educatoare, pe
Prin intrarea în grădini ă copilul este mutat pentru o mare parte a timpului într-un care o preocupă întreg colectivul, nu doar un singur copil, are un program bine conturat care
mediu fizic, sociabil şi cultural nou şi îşi restructurează o parte a rela iilor cu mediul familial. trebuie respectat. Copilul trebuie învă at, încă de mic, cum să facă fa ă nemul umirilor, cum
Se integrează într-un grup de copii este îndrumat de o educatoare care se ocupă şi de cei- să-şi stăpânească pornirile. Pentru aceasta este nevoie de multă în elegere, perseveren ă şi
lal i numai de el, are un program mai bogat dar şi mai rigid organizat şi dirijat de educatoare. exigen ă din partea celor doi parteneri: familia – educatoarea.
Iese mai mult de sub tutela părin ilor, i se oferă şi i se cere mai multă autonomie. Copiii Prezentarea conflictului
preşcolari sunt mult mai sensibili la frustrare, la schimbări şi îşi pot pierde uşor echilibrul
60 61