1. VALENȚELE EDUCATIVE ALE GRUPULUI ȘCOLAR
ÎN GESTIONAREA ȘI REZOLVAREA UNEI SITUAȚII DE
CRIZĂ
ȘCOALA GIMNAZIALĂ POPLACA
Județul SIBIU
ROMÂNIA
Prof. TĂNASE TEODORA
2. Valenţele educative ale grupului şcolar, eficacitatea sa sunt
evidenţiate de calitatea relaţiilor constituite în cadrul acestuia:
Relaţiile interpersonale în clasa de elevi pot fi:
a) relaţii de intercunoaştere: elev-elev, elev- invățator, învățător- elevi;
b) relații de intercomunicare;
c) relații socio-afective;
d) relații de influenţare;
e) relaţiile educative.
3. (Managementul comunicării în situaţii de criză / Ion Chiciudean, George David. – București, Editura Comunicare.ro, 2011).
Potrivit lui George David (2011), Etapele activității de gestiune a situațiilor de criză sunt:
1) identificarea și cunoașterea (particularizarea situațiilor de criză la nivelul spațiului școlar);
2) etiologia situațiilor de criză (identificarea cauzelor care le-au generat);
3) decizia (identificarea unui număr mai mare de alternative pentru decizie și luarea deciziei în
timp scurt)
4) programul de intervenție (eșalonarea în timp a pașilor);
5) aplicarea măsurilor;
6) controlul;
7) evaluarea (Un obiectiv esențial al etapei evaluative îl constituie concluziile rezultate și
angajarea tuturor celor implicați în actul de cunoaștere și de prevenire a viitoarelor situații de
criză.).
5. În clasa mea exista un elev care provenea din Centrul de plasament și era în îngrijirea
unei familii din localitatea în care există școala în care funcționez.
Acest elev provoca deseori colegii la bătaie, îi agresa, îi jignea, îi stropea cu apă. Copiii
agresați se simțeau deranjați și încercau să se apere într-un mod uneori violent, ceea ce
ducea, în final, la o situație tensionantă atât pentru elevi cât și pentru mine, profesorul
lor. Părinții copiilor erau nemulțumiți.
S-a instalat, la nivelul clasei, o situație de criză care se impunea a fi rezolvată.
1) IDENTIFICAREA ȘI CUNOAȘTEREA
6. Cauza care a generat comportamentul copilului a fost faptul că acest băiat se
simțea lipsit de afecțiune, părinții adoptivi erau foarte severi, îi impuneau reguli
stricte de comportare, nu-i permiteau să „se desfășoare” potrivit
temperamentului său și să-și consume energia. Posibil că îl și pedepseau, într-un
fel sau altul, pentru că atunci când am vrut să îl sun pe tatăl său, m-a rugat
insistent să nu spun la niciunul dintre părinți despre ceea ce a făcut el.
Dar era o neconcordanță între ceea ce spunea tatăl său despre copil și felul în
care se comporta copilul la școală. Tatăl său spunea că acasă băiatul este foarte
cuminte, este „un copil-model”, nu face niciun fel de probleme, „nu iese din
cuvântul lui”!
2) ETIOLOGIA SITUAȚIEI DE CRIZĂ
7. Program de măsuri pentru rezolvarea crizei:
▪ Prezentarea cazului colegilor profesori;
▪ Discuții cu elevul;
▪ Discuții cu elevii clasei.
▪ Discuții cu părinții elevului;
3) DECIZIA
8. a) Stabilirea și afișarea regulilor
clasei:
„SUNTEM O ECHIPĂ!”
„NE AJUTĂM RECIPROC!”
„NE RESPECTĂM UNII PE ALȚII!”
„SUNTEM TOȚI IMPORTANȚI !”
„NE ÎNCURAJĂM MEREU!” etc.
4) PROGRAMUL DE INTERVENȚIE
și
5) APLICAREA MĂSURILOR
9. b) Prezentarea cazului doamnei psiholog al școlii;
c) Consilierea psihologică a copilului;
d) Discutarea cu părinții adoptivi;
e) Multiple activități instructiv-educative;
4) PROGRAMUL DE INTERVENȚIE
și
5) APLICAREA MĂSURILOR
10. f) Organizarea de
concursuri școlare la
diferite discipline și
implicarea tuturor
elevilor clasei;
g) Realizarea de
lucrări practice
colective;
4) PROGRAMUL DE INTERVENȚIE
și
5) APLICAREA MĂSURILOR
11. h) Valorificarea mesajelor pozitive ale
textelor literare citite;
4) PROGRAMUL DE INTERVENȚIE
și
5) APLICAREA MĂSURILOR
i) Organizarea de drumeții, jocuri în aer liber;
12. j) Activități practice recreative;
Exemplu: activitate în echipă – realizarea unei
salate de fructe.
4) PROGRAMUL DE INTERVENȚIE
și
5) APLICAREA MĂSURILOR
13. k) Organizarea de serbări artistice în care au fost implicați toți elevii clasei;
4) PROGRAMUL DE INTERVENȚIE
și
5) APLICAREA MĂSURILOR
14. l) Valorizarea elementelor pozitive din comportamentul elevului care este
subiectul acestui studiu de caz și al tuturor elevilor;
m) Copilul este integrat în grupurile de joacă ale colegilor;
n) Aprecierea faptelor bune ale elevului;
o) Acordarea de responsabilități la nivelul clasei, etc.
4) PROGRAMUL DE INTERVENȚIE
și
5) APLICAREA MĂSURILOR
15. REZULTATELE STRATEGIEI DE ACȚIUNE:
▪ Copiii l-au acceptat în grupurile lor de lucru sau de joacă;
▪ Elevul nu a mai părăsit curtea școlii fără permisiunea mea;
▪ S-au îmbunătățit relațiile cu colegii de clasă iar divergențele apărute între copii au fost tot
mai rare;
▪ Elevul a participat la unele concursuri școlare unde a obținut diplome și premii;
▪ Elevul a devenit respectuos și politicos;
▪ Rezultatele la învățătură și purtare au devenit tot mai bune.
6) CONTROLUL
și
7)EVALUAREA
16. Copiii au înțeles că împreună suntem puternici!
Henry Ford spunea:
„A fi împreună este un început,
A rămâne împreună este un progres,
A lucra împreună este un succes.”
Împreună cu elevii clasei am realizat acest CVINTET:
“ CLASA a-III-a,
Frumoasă, harnică,
Învață, cântă, se joacă,
Un buchet ce înflorește,
SERIOZITATE!”
CONCLUZII
