1. 1
Universitatea Transilvania Brasov
Facultatea Stiinte ale Educatiei
Specializarea : PIPP
Disciplina: ,, Educatie civica ,,
Studenta :Nitica cas.Ciubotaru Elena
Anul III idd- sem2
TEMĂ DE CONTROL:
Studiu de caz (TERMEN DE PREDARE: 5 MAI 2015)
a) Se dă studiul de caz, intitulat „Pauza mare”.
b) Cerinţe:
1. Analizaţi din punct de vedere moral, „cazul” dat mai jos.
2. Descrieţi ce măsuri ar trebui să întreprindă învăţătoarea, după ce vede ce este în sala de clasă.
Pauza mare
Clasa a IV-a tocmai a încheiat ora de istorie; învăţătoarea i-a invitat pe elevi să se ducă la joacă
afară, că este pauza mare, iar elevii de serviciu să deschidă geamurile şi să şteargă tabla. Şi-a luat
lucrurile şi a plecat în cancelarie.
Marian şi-a strigat prietenul:
- Dan, vino să vezi ce catapultă am făcut! – Marian a fixat rigla sa de plastic de un capăt, cu mâna, de
bancă, a pus guma pe celălalt capăt şi, după ce a apăsat capătul cu guma, a dat drumul acesteia.
Guma a zburat cu viteză în peretele din faţa clasei, apoi a ricoşat şi s-a dus printre bănci.
Marian a căutat-o puţin, nu a găsit-o şi a luat o bucată de cretă, folosind-o ca „ghiulea a catapultei”.
Creta a zburat în tabloul cu stema ţării, a sunat puternic pe sticla geamului şi a ricoşat în capul Irinei,
care ieşea din clasă.
Aceasta a luat creta de jos, a aruncat-o în Marian, numindu-l „derbedeu” şi a fugit spre uşă.
- Aşa, tătarule? stai că-ţi arăt eu ţie! – a luat capacul pixului şi l-a catapultat după Irina, care a ieşit
fugind din clasă; a scăpat de „ochire”, dar a lovit-o pe Sanda, dându-i sandwich-ul pe jos.
- Nesimţito, te spun lui frate-meu şi să vezi ce bătaie mănânci! … Dar acum, Sanda mânca ea un
plâns smiorcăit, înciudat şi … înfometat! Irina se pierduse demult în marea de copii din curtea şcolii.
Joaca de-a catapultarea ghiulelelor în „bastionul tătar” reprezentat de tabloul cu stema ţării i-a
cuprins şi pe alţi copii. S-a iscat un adevărat „atac asupra tătarilor”, care a ţinut până s-a consumat
toată creta sub picioarele lor. Atunci, „vitejii” au trecut la muniţia „ascuţitori”: şi au luat toate
ascuţitorile de prin penarele colegilor. Joaca a ţinut până când o ascuţitoare metalică a spart sticla
tabloului cu stema ţării.

2. 2
„Dărâmarea bastionului tătar” i-a adus la situaţia reală, concretă şi problematică, pe care singuri şi-au
creat-o. Învingătorii au rupt-o la sănătoasa, afară. Dan i-a strigat din urmă:
- Tu ai început, Marian! Şi, Marian s-a trezit singur în clasă, cu întregul „dezastru rămas după
război”: toată creta zdrobită pe jos şi bucăţi de sticlă pe catedră! Aproape a intrat în panică, dar, în
clasă a intrat Andrei, cu buretele ud, spre a şterge tabla. – În el a văzut Marian salvarea sa:
- Andrei să faci curat în clasă, până vine doamna învăţătoare, că tu eşti de serviciu! – şi a fugit „ca un
tătar învins în luptă”, după ceilalţi beligeranţi.
Andrei a rămas descumpănit: cum să facă el curat? - el nu-şi face curat nici în camera lui! ”Of, dacă
ar fi bunica aici, să facă ea treaba aceasta! … Dar aici, face curat îngrijitoarea!... Da, aceasta este
soluţia! … Dar ce să-i spun dacă mă întreabă cine a făcut dezastrul acesta? Nu, nu pot să-l pârăsc
pe Marian, el este prietenul meu! Dar, uite, el m-a lăsat cu toate pe cap! Dar, oare, el a făcut toate
astea?” Şi, în timp ce se gândea la toate acestea, pe uşă a intrat învăţătoarea…..
REZOLVARE:
1. Analizaţi din punct de vedere moral, „cazul” dat mai jos.
Scoala este institutia care ofera educatie elevilor intr-un spirit moral si civic, participand intr-o
modalitate decisiva prin transmiterea valorilor morale si civice. Educatia inseamna dezvoltarea
cognitiva, a personalitatii copiilor.
Scoala apare ca o comunitate de un anumit tip, între ai cărei membri există o serie de rela tii, iar
aceste relatii sunt reglementate printr-un tip special de disciplină.
Disciplina scolară poate fi considerată drept o manifestare a disciplinei sociale si este un ansamblu
de reguli de comportament necesare pentru buna convietuire în mediul scolar si pentru buna
desfăsurare a procesului de învătământ, dar in contextul actiunii educative disciplina îndeplineste
următoarele functii:
- socializarea individului,
- formarea si dezvoltarea unor atitudini morale si a unui sistem unitar de valori,
- asigurarea securitătii emotionale, care vizează respectul fată de sine si fată de ceilalti.
Educarea elevilor în spiritul respectării disciplinei este ghidată de anumite obiective. Acestea
obiective sunt: cunoasterea de către elevi a normelor specifice disciplinei; formarea la elevi a unor
deprinderi si obisnuinte de conduită disciplinată; dobândirea capacitătii de autocontrol al fortelor fizice
si psihice; stabilizarea atitudinilor de punctualitate si corectitudine.
Regulile clasei se stabilesc inca de la începutul anului scolar si astfel trebuie respectate o serie de
exigent scolare cum ar fi :

3. 3
- să fie relevante pentru viata scolară;
- să fie formulate într-o manieră pozitivă;
- să fie flexibile si adaptate la situatiile particulare;
- să fie precizate clar consecintele nerespectării fiecărei reguli;
- să fie putin numeroase, pentru a putea fi retinute cu usurintă;
- să le fie comunicate si părintilor elevilor;
- să fie reamintite în anumite momente.
Revenind la studiul nostru de caz elevul Marian din clasa a IV-a, ar fi trebuit să aibă cunostintă de
normele morale, să cunoască valorile morale care stau la baza relatiilor cu ceilalti oameni, si care ar
trebui să aibă o conduită adecvată din punct de vedere moral-civic. Valorile morale sunt au un rol
esential in formarea caracterului, tocmai din acest motiv, acestea fac unul dintre obiectivele explicite
ale educatiei.
Prin educatie se pot descoperi stadiile de dezvoltare are constintei morale, regulile morale insusite
de acesta si mai tarziu, chiar filozofia proprie in care se regaseste moralitatea fiecaruia. Valorile
morale importante care necesita in deosebi atentie sunt: onestitatea ,respectul, responsabilitatea
,dreptatea si corectitudinea, spirit civic si cetatenesc.
Elevele Irina si Sanda au avut o atitudine potrivita , un comportament normal atunci cand au fost
intrebate de cadrul didactic cine a aruncat cu creta. Ele au oferit ocazia lui Marian de a-si corecta
comportamentul la timp pentru a constientiza si a nu mai repeat fapta comisa.
Marian= este indisciplinat,obraznic, nu are respect fata de colegi, de clasa unde invata, materialele
didactice, munca altora si prietenia in urma careia incearca sa profite de prietenul sau Andrei.
Andrei = nu are puterea de a-si asuma responsabilitatea pentru faptele sale, nu are curaj, realizeaza
ca nu a facut bine ascunzand fapta respectivă, desi Marian nu ar fi meritat aceasta , cunoaste
normele morale si valoarea prieteniei, dar este putin puturos prin cuvintele sale, este alintat, fiind
obisnuit să i se facă pe plac, si astfel îi vine foarte greu să-si asume anumite responsabilităti.
Irina = foloseste cu mare usurintă jignirile, astfel încât îl determină pe Marian să continue cu acest
comportament.
Dan = iresponsabilitatea care si-o asuma prin teama de care da dovada.

4. 4
Dintre valorile morale pe care le deducem din acest studiu de caz este PRIETENIA,
Onestitatea ,Respectul, Responsabilitatea ,Dreptatea si Corectitudinea care contribuie la
formarea unor solide conduite moral-civice. Apoi personalitatea morală se manifestă printr-
un comportament moral care include: nivelul conştiinţei sale morale, nivelul vointei sale
morale si nivelul abilitătilor sale de manifestare a vointei morale. Aici se include vointa
morală, care are mare impact educativ-formativ
Daca vorbim de prietenie atunci putem spune ca prietenii sunt foarte importanti si pot avea o influentă
atât pozitivă cât si negativă asupra copiilor din clasa a-IV-a. Comportamentul civilizat include principii
morale respectul reciproc, cooperarea, disciplina, dragostea fată de mediul înconjurător, umanismul,
patriotismul, toate acestea fiind câteva dintre principiile democratiei, ale statului de drept.
La elevii din clasa a-IV-a valorile morale am putea spune ca nu sunt bine dezvoltate deoarece nici
macar nu sunt asimilate pentru a putea fi puse in practica, in realitate, ca exercitiu.
2. Descrieţi ce măsuri ar trebui să întreprindă învăţătoarea, după ce vede ce este în sala de clasă.
Prima etapă în rezolvarea acestor probleme de disciplinare este definirea lor specifică, adică
identificarea comportamentelor problemă, care se doresc a fi remise sau eliminate. Această etapă se
numeşte operaţionalizarea problemei şi presupune identificarea comportamentelor pe care un elev le
face şi care sunt ţinta modificării. Psihologia comportamentală şi instrumentele de management al
clasei ne oferă metode de modificare a comportamentelor problematice, dar nu ne oferă metode de
ameliorare a unor probleme vag definite precum agresivitate, indisciplină, neatenţie.
Fiecare situaţie problematică trebuie identificate comportamentele care apar şi care ne fac să punem
diferite etichete (obraznic, neatent etc.) atunci când le observăm.(curs - ,,managementul clasei,,-ghid
pentru profesori si invatatori)
Cadrele didactice îi învată pe elevi ce înseamnă rigurozitatea, organizarea, concurenta
loială, precum si receptivitatea, promptitudinea si adaptarea la situaţii noi de viaţă.
Indisciplina scolară are mai multe cauze, cum ar fi: antipatia fată de scoală; nevoia de recunoastere
socială; comportamentul impulsiv; ignorarea regulilor (involuntară si deliberată); conflictele dintre
sistemele opuse de reguli; anxietatea; modul în care se manifestă anumite cadre didactice.
Ca masuri d-na invatatore ar trebui sa adopte cu elevii discutii legate de jocul de rol,
participarea copiilor la activităti competitive scolare si extrascolare , activitati de invatare cum
ar fi: realizarea unor desene, colaje cu traditii locale, prezentarea unor povestiri , desene cu
impact in rezolvarea problemelor si normelor morale si etice, participarea la proiecte cu
continut moral-civic, în cadrul clasei, al scolii sau al comunitătii locale prin - implicarea, la
nivel de clasă, scoală sau la nivelul comunitătii locale, în proiecte, pe diferite teme cu
continut moral-civic.

5. 5
Alte masuri ale cadrului didactic ar fi recurgerea la măsuri de corijare, convocarea părintilor
la scoală si prin implicarea elevilor vinovati în activităti de modelare a personalitătii morale,
implicarea lui Andrei în mai multe activităti fizice si practice.
Ca o concluzie comportamentul moral trebui inteles ca o disciplina scolara dar in raport cu
libertatea elevului şi autoritatea profesorului, in limitele respectarii normelor morale .( mai
ales cazul lui Marian)
Pentru ca problemele de conduită ale elevilor să poată fi eliminate sau cel putin reduse ca frecventă,
durată si intensitate este necesară elaborarea de către profesor a unui plan de interventie
comportamentală cu identificarea precisă a acelor comportamente care se doresc a fi reduse sau
eliminate.
Un comportament poate fi descris de mai multi parametri. Acestia sunt: frecventa (numărul de aparitii
ale comportamentului într-o unitate de timp); durata (intervalul scurs de la declansarea
comportamentului până la finalizarea lui); intensitatea (forta de manifestare a comportamentului).
Disciplina în rândul elevilor poate fi instaurată, mentinută si ameliorată prin oferirea unor modele
demne de urmat; prin controlarea sistematică a îndeplinirii cerintelor de către elevi si evaluarea
conduitelor prin recompense si sanctiuni.
Educarea elevilor în spiritul respectării disciplinei face trecerea treptată de la disciplinare la
autodisciplinare si stăpânire de sine.