Documentul descrie structura și funcționalitatea diverselor componente anatomice ale corpului uman, inclusiv celulele, țesuturile, sistemele și organele. Se detaliază sistemul nervos, circulator, respirator, digestiv, endocrin și reproducător, precum și caracteristicile anatomice ale acestora. De asemenea, sunt incluse imagini microscopice și referințe bibliografice pentru aprofundarea subiectului.

2. Florica ŢIBEA
,
Edi ţi e revizuită Lucrare avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării O, GPI. cu nr, 36075/2708,2001
-CORINT
./
Bucureşti, 2002

3. CUPRINS
Structura celulei animale
................2
Structura internă a muşchiului striat .......
22
Tipuri de ţesuturi -imagini microscopice 23
...3
Sistemul digestiv .....................
Elementele figurate ale sângelui . . . . . . . . . . .4
Mandibula şi tipurile de dinti
............
24
Neuronul
............................
5
Măduva spinării
.......................
6
.........
7
diferiţilor centri nervoşi
.................8
Sistemul respirator ..... . .............
28
Căi digestive şi căi respiratorii.
Structura globului ocular ................9
Structura urechii
.................... .1 O
Laringe ............................
29
Structura limbii
......................11
Sistemul circulator ................ . ..
30
Structura pielii
...................... .12
Inima .............. ... ...... .. ....
31
Sistemul endocrin
....................
13
Scheletul fătului la 4 luni
.............. .
14
Sistemullocomotor -vedere anterioară
...
15
Sistemullocomotor -vedere posterioară
...
16
Scheletul capului
.....................
17
Cavitatea toracică. Bazinul
..............18
Sistemul reproducător feminin .......... .
36
Coloana vertebrală. Tipuri de vertebre
.....19
Sistemul reproducător masculin ..........
37
Tipuri de articulaţii
...................20
Ovulaţia, fecundatia, nidatia ............
38
Structura osului lung
..................21
Etapele dezvoltării embrionului uman .....
39
Secţiune longitudinală prin encefal Faţa externă a encefalului. Localizări ale
Ficatul şi pancreasul
..................
27
Structura stomacului
..................
25
Structura intestinului subţire
............
26
Structura peretilor vaselor sangvine
.......
32
Sistemul limfatic
.....................
33
Sistemul excretor
....................
34
Structura internă a rinichiului
...........
35
BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• Cârrnaciu R., Niculescu C. TH., Leila Torsan, Anatomia şi fiziologia omului -îndrumătorpentru elevi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
• Tatiana Ţipiic, Stoica N., Anatomia şi fiziologia omului (voI. 1), Editura Aktis, Bucureşti, 1996.
• Teodorescu Dem., Mic atlas de anatomia omului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
• Atlas de anatomia omului (voI. 1), Moscova, Editura Medicina, 1978.
• Biosphere, the realm oflife, Scott, Foresman and company, 1984.
• Understanding biology, Mosby College Publishing, 1986.
Redactor: Tehnoredactor: Coperta şi grafica: AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS
Editura CORINT
Str.
Teodosie Rudeanu nr.21 , Sector 1, Bucureşti
Tel.: 222.19.49; 223.19.28 Fax: 222.40.34 E-mail: corint@dnt.ro
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT
ISBN: 973-653-192-9
Format: 8/ 61x86. Coli tipo: 5.
Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT

4. Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii. Componentele fundamentale ale celulei sunt: citoplasma, nucleul şi membrana celulară.
reticul
endoplasmatic neted centrozomi ribozomi vezicule Golgi
•
.. ... : ... .".
" .../ . ...
. ... .. . ..
• -4 e . .... ..
'". j
" . ., ".
•
mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi ORGANITE CELULARE
COMPLEX GOLGI
RETICUL ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE

5. ŢESUT MUSCULAR
ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC -alcătuit din fibre muscu-
alcătuit din fibre muscu- formează miocardul: fibre
lare netede omogene cu
lare striate: celule alungite cu musculare striate cu un singur
aspect fusiform. În partea
numeroşi nuclei situaţi perinucleu, dispuse în reţea, articentrală îngroşată este situat
feric, cu aspect striat. culate prin discuri intercolare.
nucleul.
ŢESUT
EPITELIAL MULTISTRATIFICAT .1 • • ŢESUT NERVOS
-alcătuit din celule strâns legate între ele, -format din celule specializate numite neuaşezate în mai multe straturi. roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a neuronilor (celule gliale).
" ~~~~~
'.~,'<-'".K ~ . " , ' .'. .:&-.... -,
If' ' '/ '
~..,:~~
'.' .• ," ,j' .,J. . ~":{.'~' =:::........ _.,~~"..
J '.,J , .; 4
, •. 'J.:-~ ~.~-*'~'"• J, "" .'"..: '
'J . _,tol: ~.fi (7,,·iT~.~. .,'
,j " ,~'" . .. " . 'J' 1, J' ' ,~ ,.'-. ""4' ,-#.
~ .f:-,->. <" .. " ·t'~) .. ~.......
, > ,
1" /ţ:;'~:' " . jo~"":'.j~'.,;" .
'1(:
,/.~.: • !'", ",~ ':t.. ~" '. '':~j
~1~1 . . . ~ )ţ,j
. '.''1 .'
• ~ :"~'L~' .' ., .-:.... . j l°ţJj
. " " ~4; ...' :' r' J
'.' . :i~. . ,.' !
, ," ,'1. ' < i) "
." '~" " •.. ~.,
~... ~'!f/ ;?~1~:". .,,; .~~ ,t. , . . ".;'t}~ ·f·,i
" t:ft{. • .,..1 ţi. L i' l' . -~ .
~, . :', 'f' .,fI~;"'~'.'~"~' "-,
~ , . ,.....;.; :,t, '. '. ' ~)~j
~ . ".~' l • ~.J.''',
~ ~n .,, •
ŢESUT OSOS COMPACT
ŢESUT OSOS SPONGIOS
-alcătuit din canale haversiene, lame osoase
-este format din lame osoase, care delimiconcentrice
şi celule osoase aşezate în cavităţi
tează cavităţi de diferite mărimi, în care se află
osoase.
măduvă roşie.

6. ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI
Sângele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă.
GLOBULE ROŞII (HEMATII) -imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate, de formă discoidală biconcavă, care conţin hemoglobină.
Granulocite
GLOBULE ALBE (LEUCOCITE) -imagini microscopice -
Monocite Limfocite Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode.
TROMBOCITE (plachete sangvine) -imagini microscopice- sunt fragmente celulare anuc1eate, de formă variabilă.

7. -------
NEURONUL
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos, alcătuită din corp celular şi prelungiri (dendrite şi axon).
axon
nucleu ___
teacă. de mielină
corpul celular e---' d I
dendrite e~'::::-__ -----~
strangulaţie Ranvier
C arborizaţi~ terminală
a axonulUl
r-=-butoni terminali
'dendrite
corp celular axon U
Legătura dintre fibra nervoasă
şi fibra musculară se
numeşte placă motone.
În apropierea fibrei musculare,
axonul neuronului îşi
pierde teaca de mielină şi se
sensul conducerii
ramifică în numeroşi b':ltoni terinfluxului
nervos
minali care pătrund în nişte
adâncituri din membrana fibrei
fibre musculare
musculare. Astfel se transmite
impulsul nervos de la
terrninaţiile nervoase la fibrele
musculare.
PLACĂ MOTORlE

8. Măduva spinării este aşezată în canalul vertebral şi are formă cilindrică. Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal.
MĂDUVASPINĂRII
(secţiune transversală)
-imagine microscopică canal
ependimar
~~~
-substanţă albă cenuşle şanţ posterior şanţ lateral ::""-~+J:;A~=~===========-coarne posterioare cordoane de substanţă albă rădăcina ventrală (motorie) ::~~~-l---------substanţă cenuşie coarne anterioare şanţ anterior (fisura mediană anterioară) ttffilţ"'"---.;=--~--piamater cele 3 foiţe ale meningelui care protejează măduva SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVASPINĂRII -imagine microscopica este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale.
SUBSTANŢAALBĂ DIN MĂDUVASPINĂRII
-imagine microscopică este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale.

9. creierul
mare , " . corpul calos (substanţă albă) glandă hipofiză '11 '. '.1
SECŢIUNELONGITUDINALĂPRIN ENCEFAL
piele
cuti~
cramana
meninge
glandă epifiză
scoarţă cerebrală
scoarţă cerebeloasă
creierul mic (cerebel)
trunchi cerebral
emisferă cerebrală
emisferă cerebeloasă
CREIER UMAN -fotografia unei secţiuni longitudinale bulb . rahidian . "r--

10. ---
-:=--centrul înţelegerii cuvintelor auzite centrul înţelegerii cuvintelor scrise I ,' ( I, " aPltI vizuală I -1 I I I şanţuri superficiale lob frontal şanţ profund lob temporal Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adânci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adânci, acestea, la rândullor, delimitând girusuri. ~~ __----- şanţ profund lob parietal ~lob occipital cerebel bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
În emisferele cerebrale, substanţa cenuşie este dispusă la exterior, formând scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale.
scoarţă
cerebrală
,,"
•
centrul scrisului
•
centrul vorbirii
•
centrul gustului
aria auditivă
• •

11. STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
;
ligament care
menţine poziţia
cristalinului
sclerotică (tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie) retina
cristalin (tunica interna)
,
,,,,
,
,,
,
celule celule , epiteliu
,,
cu bastonaşe , :pigmentar Peretele globului ocular
,
I I este fonnat din trei tunici
I I
I concentrice:
I 1. scJerotica este fibroasă,
I I I
I alb-sidefie şi opacă, iar la I I partea anterioară este trans:
fibre ale
I . parentă, fonnând comeea.
I nervulm 2. coroida este vascularioptic
zată, ea asigurând nutriţia ochiului.
3. retina este tunica nervoasă alcătuita din celule nervoase aşezate în straturi.
';' .. '...'
~
zone de sinapsa
RETINA -imagine microscopică

12. ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct
auditiv exte/ canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan, nicovală şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
can
ale semicirculare orientate în cele 3 direcţii ale spaţiului Urechea internă este formată din labirintul osos în interiorul căruia se află labirintul membranos.
LABIRINT MEMBRANOS

13. omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~
C
corpul limbii Zone diferite ale gustului:
b
a. -dulce papile
b. -sărat
fungifonne
c.
-acru
d.
-amar
_---'--____________ vârful limbii
În mucoasa linguală, mugurii gustatlVl sunt grupaţi în papile gustative. Papilele foliate sunt cili răspândite pe marginile posterioare ale limbii. celule
~~
senzitive
,... celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV -microfotografie

14. STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr
] epidennă
fibre
dennă
bulbul firului
---:~k----I---I---f-:'-':
de păr
arteră
venă
I
celule cu grăsime/" glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat. Denna, ţesut conjunctiv dens, prezintă, la contactul cu epidenna, papile dermice.
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini) -imagine microscopică -~
~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE -imagine microscopică

15. totalitatea
glandelor cu secreţie internă din organism. Glandele endocrine au în structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct în sânge. plămân glande suprarenale rinichi ovare laringe lobi r= , / " .r trahee '. epifiză ~,.l ,. -hipofiză... : tiroidă trahee ~ , ~~ TIROIDA -faţa anterioară - este situată înpartea anterioară a gâtului, la baza laringelui. Este fonnată din doi lobi laterali, uniţi printr-un istm. TIROIDA -faţa posterioară - prezintă patru glande mici numite paratiroide. paratiroide inimă pancreas d testicule
,----
Sistemul endocrin cuprinde

16. SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal os VA.lj.}.'.Ul........
os frontal oase nazale maxilar
vertebră cervicală atlas vertebră toracală
falange
'-------vertebră 10mbară coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~
cordon ombilical
..
oasele centurii inferioare ..c:::.~---;--;~
osul coapsei ..~---rotula
oasele gambei
oasele piciorului

17. VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f. ~ os frontal muşchi orbiculari ==:::::::::::: Jl IVI orbită
.~ maxilar muşchi masticator -'1
mandibulă muşchii gâtului------------::;
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei "'-I I humerus -osul braţului abdominali .... -II «~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului
oasele ]
... ~ ulnă antebraţului
muşchii mâinii
oasele mâinii
osul sacrum
muşchii coapsei
femur -osul coapsei
rotula
.....
, • fibulă----,
muşchii gambei __-----J
oasele gambei
1-------oasele piciorului
muşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase, articulaţii şi muşchi.

18. VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii
oasele centurii
antebraţului
inferioare
(pelviană)
femur -osul vV"U",'""
muşchii muşchii coapsei
membrului inferior
___-lUU'';>VIU" 1
" gambei
<-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1'----------tendonullui Ahile

19. ~
)ro 8 .~ .... u ro '.0 G '-" ;::3 .~ .... u o ~ (l) c ;::3 .~ b ~ (/)...... ;> .."""..~ os frontal os parietal orbită os nazal oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice) cavitate nazală maxilar superior (maxilă) mandibulă (maxilar inferior)
os frontaI os sfenoid
os parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul
adăposteşte encefalul. Viscerocraniul cuprinde oasele feţei. "---~ VEDERE LATERALĂ ..,~~" "

20. CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale, împreună cu coastele şi stemul, formează cavitatea toracică.
7 perechi de coaste
adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
-
regiunea toracică - arc osos cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană, formată din oasele coxale împreună cu osul sacrum, alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos.

21. COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS
(a doua vertebră cervicală)
regmne
cervicală (7 vertebre) regiune toracală (12 vertebre) regiune lombară (5 vertebre) regmne sacrală. (5 v. sudate) osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre, care diferă ca formă, mărime şi număr pe regiuni.
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂ
apofize
arc
vertebral '"
orificiul vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r;

22. TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------,4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--:~~...~l
vertebral
suprafaţă de
articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ -permite o mobilitate redusă, deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane.
~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă
articulară
cavitate
articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL
GENUNCHIULUI
'.;11
rotulă
[~,....~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE -nu permit mişcarea, deoarece oasele sunt suturate.

23. STRUCTURA OSULUI LUNG
,ro
N
5
8'
,ro
N
ţesut
osos spongios • '. °0 ! , cu măduvă roşie cartilaj de creştere iiiEH ţesut osos compact canal central cu măduvă galbenă celule periost : periost lame osoase osoase (ţesut . : (osteocite) conjunctiv) : I I I I
~
0-<
"O
,
,
,
,
,
,
~
tEl
o§cartilaj
articular
os compact

24. STRUCTURA INTERNĂA MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __...J....M
muşchiului
tendon ------->;
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane. Corpul muscular este constituit din fibre musculare striate, grupate în fascicule separate prin septuri conjunctive.
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE -imagine e1ectronomicroscopică Vascularizaţia
este abundentă, capilare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare.
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiP;;:s.T--------:::::' fibre musculare
membrana fibrei musculare (sarcolema)
.......---------------">..miofibrile
Miofibrilele sunt elementele contractile ale fibrei musculare striate. Sunt formate din discuri clare şi discuri întunecate, care se succed conferind fibrei aspectul striat.

25. Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se realizează toate transfonnările
"
alimentelor. glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv) ficat glande parotide glande sublinguale (glandă anexă a sistemului digestiv) vezică biliară duoden cecum apendice cavitate bucală faringe esofag diafragmă I stomac pancreas f?;. .....?".. ;, ..........3,! ( I (glan~ă ~exă a tubulUI digestiv) intestin subţire intestin gros rect anus

26. MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari
(M) premolari (Pm) canin (C) (1) '------------mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN
alveole
dentare canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~]'ădăCină
~J rădăcină
PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare în alveole. La adult, numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă). După forma coroanei, după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le îndeplinesc, dinţii sunt de patru tipuri: incisivi, canini, premolari şi molari. 2 I . _1_ C . 2 p .~M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară: 2 '1 '2 m, 3
(pentru jumătate de arcadă)

27. STRUCTURA STOMACULUI
c:
Stomacul, segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, prezintă trei părţi: fundul stomacului, corpul şi porţiunea orizontală.
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul
stomacului
porţiunea
orizontală
duoden ,, Tunica musculară este for,
,, matădin fibre musculare netede,
,
,, aşezate în trei straturi. În , ,, ,,, glande grosimea gastrice mucoasei care se secretă găsesc
, ,, sucul gastric.
,,
,,
, ,, ,
, ,
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) -~::'::'."~.,, ;..~:':.:;. ' ::".' ..::.. '.: .. ;~
L

28. STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale
reticul endoplasmatic rugos
tunică submucoasă
aparat Golgi
nucleu
mitocondrii
tunică musculară It----membrană
citoplasmă
,
, ')
,
, ,
,
,
,
,
,
,, ,
tunică seroasă-------""i ,
,
, ,
, ,
, , ,
,
,
,
,
,
, , ,
, , ,
, , ,
, ,
,
,
,
, , celule ,, epiteliale
,
,
,
,
,
,
,
, , *""______=_ capilare ,, sangvine
,
,
,
,
,
,,,, capilare
,
, limfatice
,
,
,
,
,
,
'~_. _____ vas limfatic
arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI -imagine electronomicroscopică - măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare în timpul absorbţiei intestinale.

29. FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul, cea mai mare glandă exocrină, prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă
inferioară.
lobul
drept lobi a.; , lobul I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I ,, stâng canal hepatic canalul coledoc ,,,,,,,,,,, 1,,,,,,,,,,,,,,,,,
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează în
vezica biliară, în intervalul dintre mese.
Pancreasul este o glandă mixtă. Are funcţie exocrină, ce
constă în elaborarea sucului pancreatic, şi funcţie endocrină ce
constă în elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon.
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC
cu insulele lui Langerhans
-imagine microscopică - secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol în reglarea concentraţiei glucozei din sânge.
I ,
I ,
I ,
I
,
I ,
J!""'J ~ v ~ > "'/
,". . .
.. .. '. ţ;
f " -'o ,_ I
!iri " .-..... -...
...... . :1. ".~ .. '..
'-/ ,i ' c V .. ',
. _.........!.. ," :-J'" ..
_ "' ~-'.:.4"" ',-) . .,'
l' .. ", ,~ ...... ... . -
[Ii . :i" " " .~:t J<. -••,. __ : 0 ~ ), lL......--.... .... ~ .. ....
'ţ" .' "", '''~. '. " ,,, "
<'" " . .:;..,...~ •• ·).t . <. _(.
f ·-.. ; c .. .... ~ ..
t'
"",' ·~'~bl.. Y-., ,""' • ..;.,...,
•• '. ;~·-::.~~·c.:?, ,
•• ~~... , • .,""' -I
,t.. , • ' _-" /' I~
v:."" '''~~y ... .0:.
' ~;...'
... .. o&;
.. ~ "..
". -. ,. ../ -~~
Oi
I '" .-...os ."
... . " ., • -r ........ '_
I '-.!.'.i •
,

30. I
I I pulmonare::::::::::::::::::::---- -- --., j"-arteriolă --- -------:=-= I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 . I ~1115'1~---~ r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămâni. Căile aeriene sunt: fosele nazale, faringele, laringele, traheea, bronhiile.
venulă bronhiolă
fose
nazale
laringe
trahee
plămân
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie
secundară
bronhiole
plămân
stâng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare

31. CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
.,
cavitate
bucală
epiglotă
deschisă
vertebre
1WJWfI'1'1A. "':;-'. 1111 ~
. ;::·.~1(1...'. o" r.l'rvir.~11'
limbă
epiglota
blochează
_ laringele
corzi vocale
în timpul
deglutiţiei
laringe
esofag
esofag
'v'~ t bolul
t · . '--------alimentar
trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate
bucală închisă
epiglotă c,
cartilaj
tiroid----:---" mărul lui Adam"
trahee
VEDERE FRONTALĂ
/ baza limbii / "
/'epiglotă
glotă corzi vocale VEDERE DE SUS

32. __
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular, format din vase de sânge (artere, capilare şi vene).
venă cavă
ramificaţii superioară
ale aortei pentru gât şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei CREIERULUI pentru -provin din arterele carotide (ramembrele mificaţii ale aortei). superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~'-----HlMI1~~pentru IJ_ ,OI""" organele
interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE ÎN CAVITATEA
ABDOMINALĂ -desprinse din aorta abdominală. ramificaţii
ale aortei
pentru membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR
SANGVINE LA NIVELUL
INIMII
-vascularizaţia inimii este foarte
bogată, asigurată de arterele coronare.

33. htima este un organ musculos cavitar, divizat în patru camere: două atrii şi două ventricule.
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul
drept
artere care, prin ramificatiile lor, lfJ irigă capul, gâtui ~ ... ,~I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J.
~:--____________arteră
aortă
atriul
··.----------------------st~g
ventricul
s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cârjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul
s~g

34. STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv. Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede. Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală.
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decât în cazul arterelor.
Tunica mijlocie este mai subţire având un ţesut muscular neted mai redus. Tunica internă este un endoteliu. Venele situate sub nivelul inimii sunt prevăzute cu valvule.
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un
endoteliu aşezat pe o membrană
bazală.
tunică
tunică
tunică externă celule endoteliale CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS -imagine microscopică

35. c;:
~.-~_..._.
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice, care se unesc în vase din ce în ce mai mari, formând două trunchiuri limfatice: canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt).
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor, având ganglioni )1 I}d .,
însă pereţii mai subţiri, mai multe 1 '"'.. , . ,,, limfatici abdominali
valvule şi ganglioni limfatici pe traiect.
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC
-imagine microscopică

36. SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi ureter
:..=-----;-----vezică urinară
RADIOGRAFIE
---:__---arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator masculin
(prostată)
uretră
Sistemul excretor este constituit din rinichi şi cai urinare: uretere, vezica urinară şi uretra. În partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal, prin care intră artera renala şi iese vena renala.

37. STRUCTURA INTERNĂA RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă. Sub capsula fibroasă se află zona corticală şi zona medulară. Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare.
RINICHI UMAN -fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcţională a rinichiului este nefronul.
longitudinale
arteră ~ renală . tri venă renală ureter -------------1! II ~-tuburi _---"-.6;-1{r colectoare piramide renale pelvis renal (bazinetul) calice renale
RINICHI UMAN
-schiţă-
NEFRON
-alcătuire NEFRONI
-imagine microscopică ~

38. SISTEMUL REPRODUCĂTORFEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare
a urmeI uter trompă uterină vagin uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne, externe şi organe anexe.
Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele uterine, uterul şi vaginul. Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule.
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ)
(celulă de 130 J.lm diametru)
-imagine microscopică

39. SISTEMUL REPRODUCÂTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule,
conductele care transportă sperma, glande anexe şi organe
genitale externe.
Testiculele sunt organe ovoidale situate într-un înveliş
numit scrot. Ele produc celule sexuale bărbăteşti, numite spermatozoizi.
SPERMATOZOIDUL
(CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime)
-imagine microscopică care
penis uretră j 12ţ:'JIu anus • scrtlt
.'

40. OVULAŢIA, FECUNDAŢIA, NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat în ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin în trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat în timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină, unde are loc fecundatia -nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului. Zigotul (celula-ou) format începe să se segmenteze în timp ce parcurge trompa uterină. În cavitatea uterină îşi continuă segmentarea, după care se fixează pe mucoasa uterină, proces numit nidaţie, şi se transformă în embrion.
DIVIZIUNEA CELULEI-OU -imagine microscopică

41. 29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni în uter. Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă până la sfârşitul lunii a noua de sarcină.
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă, în corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii: cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic, placenta şi cordonul ombilical.
6-7 săptămâni
18 săptămâni