Documentul prezintă contribuțiile semnificative ale cercetătorilor români în domeniul neuroștiințelor între anii 1880 și 2008, evidențiind realizările importante și avansurile în studierea celulelor nervoase și a sindroamelor neurologice. Personalități notabile, precum Gheorghe Marinescu, Ioan Minea și George Emil Palade, au avut un impact major în istoria neuroștiințelor, inclusiv termeni esențiali ca neuroplasticitatea. De asemenea, documentul menționează inovațiile tehnologice, cum ar fi tehnica de înregistrare EEG, și publicarea de lucrări influente în domeniu.

1. Contribuţii ale românilor în neuroştiinţe

2. Bucureşti 1880 – 1900 1882 – Este instalat sistemul de iluminare electric ă , prima oar ă la Palatul Regal, apoi la Teatrul Na ţ ional ş i î n gradin a public ă Ci ş migiu . 1896 – O linie de tramvai electric ă este inaugurat ă de la Obor la bulevardul Cotroceni. Este deschis primul cinema .

3. Gheoghe Marinescu (1863 – 1938)

4. Paris, Frankfurt, Berlin Carl Weigert (1845-1904) 1889 – Clinica Salpetriere, Paris Emil du Bois-Reymond (1818-1896)

5. 1892 – Descrie împreună cu Paul Blocq plăcile senile la doi pacienţi cu deficite de memorie.

6. 1893 – Descrie împreună cu Paul Blocq un caz de tremor parkinsonian datorat unei tumori care afecta substanţa neagră. Edouard Brissaud (1852 – 1909)

7. 1897 – Susţine la Facultatea de Medicină din Paris teza de doctorat: Mâna suculentă în siringomielie 1898 – 1902 – Realizează primul film medical din lume. Film! 1900 – 1909 – Studii asupra evoluţiei si involuţiei celulei nervoase 1909 – Publică monografia “Celula Nervoasa” ( “La cellule Nerveuse” ) prefaţată de renumitul histolog spaniol Santiago Ramon y Cajal

8. 1913 – Împreună cu Ion Minea confirmă descoperirile privind prezenţa bacteriei treponema în creier, în pareza generală. 1935 – Publică împreună cu Arthur Kreindler lucrarea intitulată “Reflexele conditionate” (“Les Reflexes Conditionnels”). Ivan Pavlov (1849 – 1936) -> a fost primul savant care a reuşit să vadă la microscop celula nervoasă vie. -> a introdus termenul de cromatoliză .

9. Ioan Minea (1878 – 1941) -> a introdus termenul de neuroplasticitate : “ neuron plasticity, a term Cajal took from the Rumanian researcher Ioan Minea (1878–1941) ” ¹ “ It is to Minea (1909) that we owe the introduction of that now popular term neuroplasticity” ² . 1)Brain Research Bulletin (2006), “Neuron theory, the cornerstone of neuroscience, on the centenary of the Nobel Prize award to Santiago Ramon y Cajal”, Francisco Lopez-Munoz et al. 2)Journal of the History of the Neurosciences (1999), “Golgi, Cajal and the Neuron Doctrine”, Edward Jones.

10. Oscar Sager (1894 – 1981)

11. 1921 – Obţine doctoratul in medicină şi chirurgie. 1931 – 1937 – Descrie împreună cu Dusser de Barenne trei sindroame talamice. Dusser de Barenne (1885 – 1940) 1960 – Publică monografia “Diencefalul”.

12. Arthur Kreindler (1900 – 1988)

13. 1935 – Publică împreună cu Gh. Marinescu monografia “Reflexele conditionate”. 1937 – Este co-autor al cărţii “Tonusul muşchilor striaţi” (“Le Tonus des mucles stries”), publicată împreună cu Gh. Marinescu, N. Ionescu-Siseşti şi O. Sager. Cu prefaţa scrisă de fiziologul englez Charles Sherrington.

14. 1937 – 1938 – Împreună cu Sager pune in aplicare tehnica de înregistrare EEG, utilizată de Hans Berger pentru prima oara la om în 1924. Hans Berger (1973 – 1941) 1955 – Publică monografia “Epilepsia”. 1958 – Publică împreună cu Mircea Steriade “Fiziologia şi patofiziologia cerebelului” (“Physiologie et Pathophysiologie du Cervelet”).

15. George Emil Palade (1912 – 2008)

16. 1940 – Susţine doctoratul la Facultatea de Medicină din Bucureşti. 1945 – Pleaca in Statele Unite ale Americii pentru studii postdoctorale. 1952 – Obţine cetaţenie americană. 1954 – Pune în evidenţă pentru prima oară ribosomii . -> a confirmat ipoteza existenţei unei căi de comunicare între RE rugos şi Aparatul Golgi

17. 1974 – Laureat al Premiului Nobel în Fiziologie sau Medicină

18. Mircea Steriade (1924 – 2006)

19. 1952 – Institutul de Neurologie “I. P. Pavlov”, Romania. 1955 – Obţine titlul de candidat în “ştiinţe medicale”. 1958 - Publică împreună cu Arthur Kreindler “Fiziologia şi patofiziologia cerebelului” (“Physiologie et Pathophysiologie du Cervelet”). 1958 – Obţine o bursă postdoctorală la Universitatea din Bruxelles, unde studiază sub îndrumarea lui Frédéric Br emer.

20. 1968 – Profesor de neurofiziologie la Universitatea din Quebec, Canada. 2003 – Publică monografia “Substraturile neuronale ale somnului si epilepsiei” (“Neuronal Substrates of Sleep and Epilepsy”). -> a demonstrat pentru prima dată rolul neuronilor GABA-ergici din formaţia reticulată talamică în producerea ritmului somn-veghe.

21. Bucureşti 2008