SlideShare a Scribd company logo
Motoare termice 5
MOTORUL TERMIC
Motoarele termice sunt dispozitive care transforma caldura primita in lucru
mecanic.
CLASIFICARE
Motor cu ardere externa , la care sursa de căldură este externă fluidului ce
suferă ciclul termodinamic:
 motorul cu aburi
 turbina cu abur
 motor Stirling
 motor cu ardere interna, la care sursa de căldură este un proces de
combustie suferit chiar de fluidul supus ciclului termodinamic:motorul Otto
 motorul Diesel
 motorul Carnot
 motor racheta
 statoreactor
 pulsoreactor
Motorul in 4 timpi
Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere internă al cărui piston face 4
curse simple într-un ciclu motor. Pistonul se mișcă într-un cilindru închis la un
capăt de chiulasă. Mișcarea pistonului este asigurată de un mecanism bielă-
arbore cotit și are loc între două poziții extreme: punctul mort interior și punctul
mort exterior.
În punctul mort interior PMI, pistonul este în interiorul cilindrului și volumul
acestuia este minim.
La punctul mort exterior PME, pistonul se găsește la cealaltă extremitate în raport
cu PMI și volumul acestuia este maxim.
Un ciclu motor are loc de-a lungul a două rotații ale arborelui cotit și cuprinde
patru faze, numerotate în figura alăturată cu:
- Admisia
- Compresia
- Arderea si Destinderea
- Evacuarea
Motoare termice 5
MERCEDES
BENZ ML 250
Are un consum mediu de
6.0-6.5 L la 100 km.
Timpul I – Admisia, care începe de la PMI al pistonului și se termină la PME. In
acest timp supapa de admisie este deschisă, iar cea de evacuare este închisă.
Timpul II – Compresia, care are loc pe durata cursei pistonului de la PME la PMI. În
tot acest timp, supapele de admisie și evacuare sunt închise.
Timpul III – Detenta (arderea) și destinderea. Când pistonul ajunge aproape de
PMI, între electrozii bujiei se produce o scânteie, care aprinde amestecul
carburant. Presiunea și temperatura în cilindru cresc brusc, ajungând la 20-40 daN
/ cm³ respectiv 1800-2000oC. Pistonul se deplasează de la PMI la PME. Deoarece
prin destinderea gazelor se produce un lucru mecanic, cursa pistonului
corespunzătoare timpului III se numește cursa motoare.
Timpul IV – Evacuarea, care are loc în timpul cursei pistonului de la PME la PMI,
asigură eliminarea gazelor din camera de ardere. În acest timp supapa de admisie
este închisă, iar cea de evacuare este deschisă.
 Ciclul Otto
 În 1867, împreună cu inginerul
Eugen Langen (1833-1895), Otto
a construit un motor termic cu
ardere internă, cu piston în patru
timpi, care folosea combustibil
gazos.
 În anul 1878, Nikolaus Otto, a
pus la punct un motor în 4 timpi
alimentat cu combustibil lichid
(benzină) cu un randament de
22%. O contribuţie însemnată la
perfecţionarea motorului cu
ardere internă, cu aprindere prin
scânteie electrică, au adus-o
inventatorii germani Karl Benz şi
Gottlieb Daimler, care au realizat
primele automobile acţionate cu
astfel de motoare.
 Ciclul Diesel
 În 1897, germanul Rudolf
Diesel a realizat un motor
mai eficient decât cel al lui
Otto, comprimând doar
aer (neamestecat cu
combustibil). Este evitată
astfel autoaprinderea
combustibilului, iar
raportul de compresie
poate fi mărit foarte mult.
 Combustibilul este
introdus în cilindrul
motorului doar la sfârşitul
compresiei,
aprinzându−se în contact
cu aerul suficient de
fierbinte.
Asemanari si deosebiri
 Ciclul Otto
 M.Otto aspiră un amestec de
benzină şi aer, îl comprimă şi îl
aprinde cu o scânteie electrică.
 M.Otto foloseşte o rată de
compresie ce variază între 8:1
şi 12:1.
 M.Otto foloseşte un carburator
unde este amestecată benzina
cu aerul, sau o pompă de
injecţie (carburantul nu este
injectat direct în cilindru).
 Ciclul Diesel
 M.Diesel aspiră aer, îl
comprimă şi apoi este
injectată motorina care se
aprinde.
 M.Diesel foloseşte o rată de
compresie mult mai mare şi
anume 14:1 până la 25:1.
 M.Diesel foloseşte injecţie
directă, în care combustibilul
este injectat direct în cilindru.
Motorul Otto vs Motorul Diesel
 Intretinerea m.Otto este mai ieftina decat intretinerea
m.Diesel.
 Consumul m.Diesel este mai mic decat consumul m.Otto.
 Acceleratia de la 0-100km/h este mai mica la m.Otto.
 Emisiile de CO2 la m.Diesel sunt mai mici decat la m.Otto.
 Presiunile la care lucreaza m.Diesel sunt mai mari decat la
m.Otto.
 Prin autoaprindere motorina dezvolta o cantitate mai mare
de energie decat in cazul aceleiasi cantitati de amestec de
benzina.
 Motorul Diesel are un nivel de turatie ce nu poate fi depasit
din cauza ca autoaprinderea se face in mod natural si nu
fortat pe cand cel Otto poate fi regulat/controlat prin
frecventa de aprindere a scanteii.
Motoare termice-istorie si
perspective Motoarele cu ardere interna sunt motoarele termice de cea mai larga
raspndire.Ele au inceput sa evolueze mult mai tarziu datorita
temperaturilor dezvoltate (cca 2000 °C) in corpul motorului. Din acest
motiv dezvoltarea lor a avut loc odata cu dezvoltarea metalurgiei care a
ajuns sa produca oteluri si aliaje suficient de rezistente. Avantajul
acestora fata de turbinele cu abur este in principal ca au gabarite mult mai
reduse si pot fi puse in functine imediat. Astazi se construiestc asemenea
masini cu puteri de 2500 CP la o greutate de numai 500g/CP.
 O alta masina termica este motorul Diesel. El a aparut la inceputul anului
1900 in Germania si a fost inventat de Rudolf Diesel. Intenția lui Rudolph
Diesel a fost aceea de a înlocui motorul cu abur ca sursă primară de
energie pentru industrie. Motoarele diesel de la sfârșitul secolului XIX și
începutul secolului XX foloseau aceeași formă și dispunere ca motoarele
cu abur industriale: cilindri cu cursă mare, fără carter, supape exterioare,
chiulase pentru fiecare cilindru și arbore cotit cuplat la un volant enorm.
 Curând, vor apărea motoare mai mici, cu cilindri verticali, în timp ce
majoritatea motoarelor industriale de mărime mare și medie aveau tot
cilindri orizontali, și întocmai ca motoarele cu abur, aveau mai mulți
cilindri. Cele mai mari motoare diesel timpurii erau replici ale celor cu
abur, cu lungimi impresionante, de câțiva metri.
 Acestea funcționau cu viteze foarte mici, în special datorită motorinei injectate cu ajutorul aerului
comprimat, dar și pentru că trebuiau să corespundă majorității utilajelor industriale construite pentru
motoarele cu abur, unde vitezele normale de operare se încadrau între 100 și 300 rpm. Motoarele erau
pornite cu ajutorul aerului comprimat, care era introdus în cilindri și rotea motorul, deși cele mai mici
puteau fi pornite și manual.
În primele decenii ale secolului al XX-lea, când marile motoare diesel erau montate pe nave, acestea
aveau forma motoarelor cu abur, pistonul împingea o tijă cuplată la o bielă ce rotea arborele motor.
Urmând modelul motoarelor cu abur, s-au construit motoare cu dublă acțiune, unde arderea avea loc
în ambele părți ale pistonului pentru a mări puterea. Acestea aveau doua rânduri de supape și două
sisteme de injecție. Sistemul permitea, de asemenea, modificarea sensului de rotație, prin
modificarea timpilor de injecție. Prin urmare, motorul putea fi cuplat direct la axul elicei, fără a mai fi
nevoie de o cutie de viteze. Deși aveau o putere mare și erau foarte eficiente, marea problema
motoarelor cu dublă acțiune era etanșietatea camerelor de ardere. În anii 1930 s-a descoperit că
montarea turbocompresoarelor era o soluție mai ușoară și eficientă.
 Motoarele diesel moderne
Motoarele diesel sau cu aprindere prin comprimare sunt în doi sau în patru timpi. Majoritatea
motoarelor sunt în patru timpi, dar unele motoare mari funcționează în doi timpi, de exemplu cele de
pe nave. Majoritatea locomotivelor moderne folosesc motoare diesel în doi timpi, cuplate la
generatoare electrice ce acționează motoare electrice, eliminând nevoia transmisiei. Pentru creșterea
presiunii în cilindri s-a folosit supraalimentarea, mai ales la motoarele diesel în doi timpi care au câte
o cursă utile la fiecare rotație a arborelui cotit.
În mod normal, cilindrii sunt multiplu de doi, dar se poate folosi orice număr de cilindri, atât timp cât
sunt eliminate vibrațiile excesive. Cea mai folosită configurație este cea de 6 cilindri în linie, dar sunt
folosiți și 8 cilindri în V sau 4 în linie. Motoarele de mică capacitate (în special cele sub 5000 cmc) au
de obicei 4 (majoritatea lor) sau 6 cilindri, fiind folosite la autoturisme. Există și motoare cu 5 cilindri,
un bun compromis între funcționarea lină a unuia de 6 cilindri și dimensiunile reduse ale unuia de 4
cilindri. Motoarele diesel pentru întrebuințări curente (bărci, generatoare, pompe) au 4, 3, 2 sau chiar
un singur cilindru pentru capacități mici.
Echipa
 Theodor Piță
 Dumitru Laura
 Cioroi Cristina
 Vîlcan Ana-Maria
 Neațu Andreea

More Related Content

What's hot

Motorul termic
Motorul termicMotorul termic
Motorul termic
Leon Toth
 
Motorul otto
Motorul ottoMotorul otto
Motorul otto
imarian
 
Motoare termice
Motoare termice Motoare termice
Motoare termice
BarbulescuAlex
 
Motorul otto istoric
Motorul otto istoricMotorul otto istoric
Motorul otto istoric
Raluca Negre
 
Motorul otto si motorul diesel
Motorul otto si motorul dieselMotorul otto si motorul diesel
Motorul otto si motorul diesel
Niculae Crenguta
 
AutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanicaAutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro
 
Mecanisme si motoare termice
Mecanisme si motoare termiceMecanisme si motoare termice
Mecanisme si motoare termice
laurentziu.ro
 
4 stroke diesel engine
4 stroke diesel engine4 stroke diesel engine
4 stroke diesel engine
TANMAY SHARMA
 
Cuptorul cu microunde
Cuptorul cu microundeCuptorul cu microunde
Cuptorul cu microunde
BirgaoanuAndrea
 
Compressed air vehicle report
Compressed air vehicle reportCompressed air vehicle report
Compressed air vehicle report
Mujafar Shirkoli
 
GREEN ENGINE TECHNOLOGY
GREEN ENGINE TECHNOLOGYGREEN ENGINE TECHNOLOGY
GREEN ENGINE TECHNOLOGY
JASIM ASHRAF
 
Motorul diesel
Motorul dieselMotorul diesel
Motorul diesel
Scurtu Rodica
 
Combustibili
CombustibiliCombustibili
Combustibili
Acer Alex
 
green engine
green enginegreen engine
green engine
Pappu Kumar
 
6 stroke engine
6 stroke engine6 stroke engine
6 stroke engine
sidharath joshi
 
Cigüeñal, Bielas,  Pistones. Y Complementos
Cigüeñal, Bielas,  Pistones. Y ComplementosCigüeñal, Bielas,  Pistones. Y Complementos
Cigüeñal, Bielas,  Pistones. Y Complementos
Manuel Rojas Nadal
 
Diesel engine
Diesel engineDiesel engine
Diesel engine
vigyanashram
 

What's hot (20)

Motorul termic
Motorul termicMotorul termic
Motorul termic
 
Motorul otto
Motorul ottoMotorul otto
Motorul otto
 
Motoare termice default edited
Motoare termice default editedMotoare termice default edited
Motoare termice default edited
 
Motoare termice
Motoare termice Motoare termice
Motoare termice
 
Motoare
MotoareMotoare
Motoare
 
Motorul otto istoric
Motorul otto istoricMotorul otto istoric
Motorul otto istoric
 
Motorul otto si motorul diesel
Motorul otto si motorul dieselMotorul otto si motorul diesel
Motorul otto si motorul diesel
 
AutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanicaAutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanica
 
Mecanisme si motoare termice
Mecanisme si motoare termiceMecanisme si motoare termice
Mecanisme si motoare termice
 
4 stroke diesel engine
4 stroke diesel engine4 stroke diesel engine
4 stroke diesel engine
 
Cuptorul cu microunde
Cuptorul cu microundeCuptorul cu microunde
Cuptorul cu microunde
 
Compressed air vehicle report
Compressed air vehicle reportCompressed air vehicle report
Compressed air vehicle report
 
GREEN ENGINE TECHNOLOGY
GREEN ENGINE TECHNOLOGYGREEN ENGINE TECHNOLOGY
GREEN ENGINE TECHNOLOGY
 
Motorul diesel
Motorul dieselMotorul diesel
Motorul diesel
 
Alcoolul
AlcoolulAlcoolul
Alcoolul
 
Combustibili
CombustibiliCombustibili
Combustibili
 
green engine
green enginegreen engine
green engine
 
6 stroke engine
6 stroke engine6 stroke engine
6 stroke engine
 
Cigüeñal, Bielas,  Pistones. Y Complementos
Cigüeñal, Bielas,  Pistones. Y ComplementosCigüeñal, Bielas,  Pistones. Y Complementos
Cigüeñal, Bielas,  Pistones. Y Complementos
 
Diesel engine
Diesel engineDiesel engine
Diesel engine
 

Similar to Motoare termice 5

Motorul diesel-Scurtu Rodica
Motorul diesel-Scurtu RodicaMotorul diesel-Scurtu Rodica
Motorul diesel-Scurtu Rodica
Scurtu Rodica
 
311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf
311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf
311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf
ell1sey
 
Motorul otto fb
Motorul  otto fbMotorul  otto fb
Motorul otto fb
viobar
 
Proiect pentru optional-Inventii si descoperiri
Proiect pentru optional-Inventii si descopeririProiect pentru optional-Inventii si descoperiri
Proiect pentru optional-Inventii si descoperiri
Claudia Popa
 
Motorulotto 3
Motorulotto 3Motorulotto 3
Motorulotto 3
Ema Julie Emm
 
Motorul cu aburi
Motorul cu aburiMotorul cu aburi
Motorul cu aburi
Alex Csigér
 
Motoare cu aburi
Motoare cu aburiMotoare cu aburi
Motoare cu aburi
LunaXx
 

Similar to Motoare termice 5 (10)

Motorul diesel-Scurtu Rodica
Motorul diesel-Scurtu RodicaMotorul diesel-Scurtu Rodica
Motorul diesel-Scurtu Rodica
 
311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf
311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf
311325469-Motoarele-Diesel-ppt.pdf
 
Motorul otto fb
Motorul  otto fbMotorul  otto fb
Motorul otto fb
 
Motorul otto fb
Motorul  otto fbMotorul  otto fb
Motorul otto fb
 
Motorul otto fb
Motorul  otto fbMotorul  otto fb
Motorul otto fb
 
Proiect pentru optional-Inventii si descoperiri
Proiect pentru optional-Inventii si descopeririProiect pentru optional-Inventii si descoperiri
Proiect pentru optional-Inventii si descoperiri
 
Motorul otto b
Motorul  otto bMotorul  otto b
Motorul otto b
 
Motorulotto 3
Motorulotto 3Motorulotto 3
Motorulotto 3
 
Motorul cu aburi
Motorul cu aburiMotorul cu aburi
Motorul cu aburi
 
Motoare cu aburi
Motoare cu aburiMotoare cu aburi
Motoare cu aburi
 

More from Cristina Anghel

Tranzitul planetei mercur
Tranzitul planetei mercurTranzitul planetei mercur
Tranzitul planetei mercur
Cristina Anghel
 
Heat engine .test
Heat engine .testHeat engine .test
Heat engine .test
Cristina Anghel
 
Learning science through active learning
Learning science through active learningLearning science through active learning
Learning science through active learning
Cristina Anghel
 
Romania
RomaniaRomania
X rays
X raysX rays
Infrared radiation
Infrared radiationInfrared radiation
Infrared radiation
Cristina Anghel
 
Microwaves
MicrowavesMicrowaves
Microwaves
Cristina Anghel
 
Ultraviolet eng
Ultraviolet engUltraviolet eng
Ultraviolet eng
Cristina Anghel
 
Legea atractiei universale
Legea atractiei universaleLegea atractiei universale
Legea atractiei universale
Cristina Anghel
 
Aparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiatAparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiat
Cristina Anghel
 
Instrumente optice referat
Instrumente optice referatInstrumente optice referat
Instrumente optice referat
Cristina Anghel
 

More from Cristina Anghel (20)

Tranzitul planetei mercur
Tranzitul planetei mercurTranzitul planetei mercur
Tranzitul planetei mercur
 
Heat engine .test
Heat engine .testHeat engine .test
Heat engine .test
 
Learning science through active learning
Learning science through active learningLearning science through active learning
Learning science through active learning
 
Romania
RomaniaRomania
Romania
 
X rays
X raysX rays
X rays
 
Infrared radiation
Infrared radiationInfrared radiation
Infrared radiation
 
Microwaves
MicrowavesMicrowaves
Microwaves
 
Ultraviolet eng
Ultraviolet engUltraviolet eng
Ultraviolet eng
 
Legea atractiei universale
Legea atractiei universaleLegea atractiei universale
Legea atractiei universale
 
Proiectul la fizica
Proiectul la fizicaProiectul la fizica
Proiectul la fizica
 
Telescopul
TelescopulTelescopul
Telescopul
 
Aparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiatAparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiat
 
Microscopul2
Microscopul2Microscopul2
Microscopul2
 
Instrumente optice referat
Instrumente optice referatInstrumente optice referat
Instrumente optice referat
 
Fizica
FizicaFizica
Fizica
 
Aparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiatAparatul de fotografiat
Aparatul de fotografiat
 
Aparat foto
Aparat  fotoAparat  foto
Aparat foto
 
Telescop
TelescopTelescop
Telescop
 
Microscopul
MicroscopulMicroscopul
Microscopul
 
Telescopul
TelescopulTelescopul
Telescopul
 

Motoare termice 5

  • 2. MOTORUL TERMIC Motoarele termice sunt dispozitive care transforma caldura primita in lucru mecanic. CLASIFICARE Motor cu ardere externa , la care sursa de căldură este externă fluidului ce suferă ciclul termodinamic:  motorul cu aburi  turbina cu abur  motor Stirling  motor cu ardere interna, la care sursa de căldură este un proces de combustie suferit chiar de fluidul supus ciclului termodinamic:motorul Otto  motorul Diesel  motorul Carnot  motor racheta  statoreactor  pulsoreactor
  • 3. Motorul in 4 timpi Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere internă al cărui piston face 4 curse simple într-un ciclu motor. Pistonul se mișcă într-un cilindru închis la un capăt de chiulasă. Mișcarea pistonului este asigurată de un mecanism bielă- arbore cotit și are loc între două poziții extreme: punctul mort interior și punctul mort exterior. În punctul mort interior PMI, pistonul este în interiorul cilindrului și volumul acestuia este minim. La punctul mort exterior PME, pistonul se găsește la cealaltă extremitate în raport cu PMI și volumul acestuia este maxim. Un ciclu motor are loc de-a lungul a două rotații ale arborelui cotit și cuprinde patru faze, numerotate în figura alăturată cu: - Admisia - Compresia - Arderea si Destinderea - Evacuarea
  • 5. MERCEDES BENZ ML 250 Are un consum mediu de 6.0-6.5 L la 100 km.
  • 6. Timpul I – Admisia, care începe de la PMI al pistonului și se termină la PME. In acest timp supapa de admisie este deschisă, iar cea de evacuare este închisă. Timpul II – Compresia, care are loc pe durata cursei pistonului de la PME la PMI. În tot acest timp, supapele de admisie și evacuare sunt închise. Timpul III – Detenta (arderea) și destinderea. Când pistonul ajunge aproape de PMI, între electrozii bujiei se produce o scânteie, care aprinde amestecul carburant. Presiunea și temperatura în cilindru cresc brusc, ajungând la 20-40 daN / cm³ respectiv 1800-2000oC. Pistonul se deplasează de la PMI la PME. Deoarece prin destinderea gazelor se produce un lucru mecanic, cursa pistonului corespunzătoare timpului III se numește cursa motoare. Timpul IV – Evacuarea, care are loc în timpul cursei pistonului de la PME la PMI, asigură eliminarea gazelor din camera de ardere. În acest timp supapa de admisie este închisă, iar cea de evacuare este deschisă.
  • 7.  Ciclul Otto  În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un motor termic cu ardere internă, cu piston în patru timpi, care folosea combustibil gazos.  În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi alimentat cu combustibil lichid (benzină) cu un randament de 22%. O contribuţie însemnată la perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie electrică, au adus-o inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au realizat primele automobile acţionate cu astfel de motoare.  Ciclul Diesel  În 1897, germanul Rudolf Diesel a realizat un motor mai eficient decât cel al lui Otto, comprimând doar aer (neamestecat cu combustibil). Este evitată astfel autoaprinderea combustibilului, iar raportul de compresie poate fi mărit foarte mult.  Combustibilul este introdus în cilindrul motorului doar la sfârşitul compresiei, aprinzându−se în contact cu aerul suficient de fierbinte.
  • 8. Asemanari si deosebiri  Ciclul Otto  M.Otto aspiră un amestec de benzină şi aer, îl comprimă şi îl aprinde cu o scânteie electrică.  M.Otto foloseşte o rată de compresie ce variază între 8:1 şi 12:1.  M.Otto foloseşte un carburator unde este amestecată benzina cu aerul, sau o pompă de injecţie (carburantul nu este injectat direct în cilindru).  Ciclul Diesel  M.Diesel aspiră aer, îl comprimă şi apoi este injectată motorina care se aprinde.  M.Diesel foloseşte o rată de compresie mult mai mare şi anume 14:1 până la 25:1.  M.Diesel foloseşte injecţie directă, în care combustibilul este injectat direct în cilindru.
  • 9. Motorul Otto vs Motorul Diesel  Intretinerea m.Otto este mai ieftina decat intretinerea m.Diesel.  Consumul m.Diesel este mai mic decat consumul m.Otto.  Acceleratia de la 0-100km/h este mai mica la m.Otto.  Emisiile de CO2 la m.Diesel sunt mai mici decat la m.Otto.  Presiunile la care lucreaza m.Diesel sunt mai mari decat la m.Otto.  Prin autoaprindere motorina dezvolta o cantitate mai mare de energie decat in cazul aceleiasi cantitati de amestec de benzina.  Motorul Diesel are un nivel de turatie ce nu poate fi depasit din cauza ca autoaprinderea se face in mod natural si nu fortat pe cand cel Otto poate fi regulat/controlat prin frecventa de aprindere a scanteii.
  • 10. Motoare termice-istorie si perspective Motoarele cu ardere interna sunt motoarele termice de cea mai larga raspndire.Ele au inceput sa evolueze mult mai tarziu datorita temperaturilor dezvoltate (cca 2000 °C) in corpul motorului. Din acest motiv dezvoltarea lor a avut loc odata cu dezvoltarea metalurgiei care a ajuns sa produca oteluri si aliaje suficient de rezistente. Avantajul acestora fata de turbinele cu abur este in principal ca au gabarite mult mai reduse si pot fi puse in functine imediat. Astazi se construiestc asemenea masini cu puteri de 2500 CP la o greutate de numai 500g/CP.  O alta masina termica este motorul Diesel. El a aparut la inceputul anului 1900 in Germania si a fost inventat de Rudolf Diesel. Intenția lui Rudolph Diesel a fost aceea de a înlocui motorul cu abur ca sursă primară de energie pentru industrie. Motoarele diesel de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX foloseau aceeași formă și dispunere ca motoarele cu abur industriale: cilindri cu cursă mare, fără carter, supape exterioare, chiulase pentru fiecare cilindru și arbore cotit cuplat la un volant enorm.  Curând, vor apărea motoare mai mici, cu cilindri verticali, în timp ce majoritatea motoarelor industriale de mărime mare și medie aveau tot cilindri orizontali, și întocmai ca motoarele cu abur, aveau mai mulți cilindri. Cele mai mari motoare diesel timpurii erau replici ale celor cu abur, cu lungimi impresionante, de câțiva metri.
  • 11.  Acestea funcționau cu viteze foarte mici, în special datorită motorinei injectate cu ajutorul aerului comprimat, dar și pentru că trebuiau să corespundă majorității utilajelor industriale construite pentru motoarele cu abur, unde vitezele normale de operare se încadrau între 100 și 300 rpm. Motoarele erau pornite cu ajutorul aerului comprimat, care era introdus în cilindri și rotea motorul, deși cele mai mici puteau fi pornite și manual. În primele decenii ale secolului al XX-lea, când marile motoare diesel erau montate pe nave, acestea aveau forma motoarelor cu abur, pistonul împingea o tijă cuplată la o bielă ce rotea arborele motor. Urmând modelul motoarelor cu abur, s-au construit motoare cu dublă acțiune, unde arderea avea loc în ambele părți ale pistonului pentru a mări puterea. Acestea aveau doua rânduri de supape și două sisteme de injecție. Sistemul permitea, de asemenea, modificarea sensului de rotație, prin modificarea timpilor de injecție. Prin urmare, motorul putea fi cuplat direct la axul elicei, fără a mai fi nevoie de o cutie de viteze. Deși aveau o putere mare și erau foarte eficiente, marea problema motoarelor cu dublă acțiune era etanșietatea camerelor de ardere. În anii 1930 s-a descoperit că montarea turbocompresoarelor era o soluție mai ușoară și eficientă.  Motoarele diesel moderne Motoarele diesel sau cu aprindere prin comprimare sunt în doi sau în patru timpi. Majoritatea motoarelor sunt în patru timpi, dar unele motoare mari funcționează în doi timpi, de exemplu cele de pe nave. Majoritatea locomotivelor moderne folosesc motoare diesel în doi timpi, cuplate la generatoare electrice ce acționează motoare electrice, eliminând nevoia transmisiei. Pentru creșterea presiunii în cilindri s-a folosit supraalimentarea, mai ales la motoarele diesel în doi timpi care au câte o cursă utile la fiecare rotație a arborelui cotit. În mod normal, cilindrii sunt multiplu de doi, dar se poate folosi orice număr de cilindri, atât timp cât sunt eliminate vibrațiile excesive. Cea mai folosită configurație este cea de 6 cilindri în linie, dar sunt folosiți și 8 cilindri în V sau 4 în linie. Motoarele de mică capacitate (în special cele sub 5000 cmc) au de obicei 4 (majoritatea lor) sau 6 cilindri, fiind folosite la autoturisme. Există și motoare cu 5 cilindri, un bun compromis între funcționarea lină a unuia de 6 cilindri și dimensiunile reduse ale unuia de 4 cilindri. Motoarele diesel pentru întrebuințări curente (bărci, generatoare, pompe) au 4, 3, 2 sau chiar un singur cilindru pentru capacități mici.
  • 12. Echipa  Theodor Piță  Dumitru Laura  Cioroi Cristina  Vîlcan Ana-Maria  Neațu Andreea