Telescopul-Luneta Stroie Ionela Adelina Clasa 9-E Telescopul Luneta
Bibliografie http://referat.clopotel.ro/Instrumente_optice-10858.html http://www.1referat.ro/1539_referat_Instrumente_optice.html http://www.referatele.com/referate/fizica/online9/Instrumentele-optice---Functionarea-lentilelor-Lupa-Telescopul-Refractorul-lui-Galileo-Reflectorul-l.php http://referat.clopotel.ro/Evolutia_stiintei_de_a_lungul_timpului-10825.html
Instrumentele optice - In general prin instrument optic intelegem un ansamblu de dioptrii care se utilizeaza pentru producerea imaginilor unor obiecte astfel incat privirea acestor imagini sa prezinte unele avantaje fata de privirea directa. Instrumentele optice - De regula se disting doua tipuri de instrumente optice:  - Instrumente care dau imagini reale (instrumente obiective), cum sunt obiectivele fotografice, aparatele de proiectie etc., la care imaginea se formeaza, de exemplu, pe un ecran sau pe o placa fotografica si astfel poate fi observata cu ochiul  - Instrumente care dau imagini virtuale (instrumente oculare), special adaptate pentru a se observa imaginea cu ochiul, cu ajutorul unor oculare.
Cand lupele au ajuns la indemana oricui s-a incercat sa se foloseasca cate doua lupe, una peste alta, pentru a obtine o marire mai mare. In timp ce se experimenta acest lucru, cineva a descoperit ca o distanta corespunzatoare intre lentile pot determina imagini marite ale obiectelor de la distanta. Un asemenea aranjament de lentile a pus baza primului telescop. Inventia telescopului se datoreaza filozofului englez Roger Bacon, care a trait in anii 1200. Dar este posibil ca aceasta inventie sa fi fost facuta mai devreme de oameni de stiinta arabi.
Telescopul ne-a dezvaluit detalii ale corpurilor indepartate din spatiu, iar microscopul a dezlegat multe din misterele naturii, cum ar fi structura celulelor vii.
Imagini din spatiu, vazute cu ajutorul telescopului
Imagini vazute cu ajutorul microscopului Pielea de pe gat
Telescoapele Newton folosesc o oglinda concava asezata in partea din spate a tubului pentru a aduna lumina si o oglinda secundara plana inclinata de obicei intr-un unghi de 45 grade pe axul optic principal al oglinzii concave. Oglinda secundara are rolul de a trimite lumina venita de la oglinda principala in ocular.
Aici aveti o schema care ilustreaza procesul.
Prima luneta a fost construita in Olanda la inceputul anului 1600, iar in 1610 Galileo Galilei isi construieste una si o foloseste la observatii astronomice. Lunetele au cedat treptat locul in astronomia profesionista telescoapelor reflectoare deoarece oglinzile acestora pot fi fabricate in dimensiuni mult mai mari si sunt mai usor de prelucrat. Cea mai mare luneta din lume a fost instalata in 1897 la observatorul Yerkes (SUA) si are un diametru al obiectivului de 102 cm cu o distanta focala de 19,4 m.
O schema a lunetei lui Galileo.
O oglinda de telescop este mult mai ieftina decat o lentila de luneta de acelasi diametru (o singura suprafata optica de slefuit, sticla nu trebuie sa fie transparenta, etc), acest lucru ducand la o raspandire mai mare a acestora in defavoarea lunetelor. Oglinzile cu diametru mai mic de 120 mm si cu raport  (raportul dintre distanta focala si diametrul obiectivului) mai mare de 8 pot fi sferice, la diametre mai mari de 130mm  folosindu-se oglinzi parabolice. Indiferent de tipul oglinzii toate sunt construite dintr-un disc de sticla slefuit concav, acoperit cu un strat reflector de aluminiu, iar unele oglinzi slefuite de amatori sunt argintate, inconvenientul fiind ca argintarea trebuie refacuta periodic. Oglinzile moderne sunt acoperite si cu un strat protector de SiO sau SiO2 (cuartz). Reflectoarele sunt ideale pentru observatii deep sky mai ales cand e vorba de telescoape cu diametrul oglinzii mai mare de 150 mm. Telescoapele reflectoare dau imagini perfect acromate, dar sunt mai greu de intretinut decat o luneta, fiind necesare operatiuni periodice de colimare (aliniere) a opticii. Modelele cu tub intreg sunt sensibile la turbulenta instrumentala si au contrast mai scazut decat o luneta de acelasi diametru. Dar, ca idee, pentru observatii la planete si la Luna. Un telescop de 150 mm da acelasi constrast ca si o luneta de 100 mm, dar telescopul costa de 2-3 mai putin si aduna de 2.25 ori mai multa lumina...

Instrumente optice referat

  • 1.
    Telescopul-Luneta Stroie IonelaAdelina Clasa 9-E Telescopul Luneta
  • 2.
    Bibliografie http://referat.clopotel.ro/Instrumente_optice-10858.html http://www.1referat.ro/1539_referat_Instrumente_optice.htmlhttp://www.referatele.com/referate/fizica/online9/Instrumentele-optice---Functionarea-lentilelor-Lupa-Telescopul-Refractorul-lui-Galileo-Reflectorul-l.php http://referat.clopotel.ro/Evolutia_stiintei_de_a_lungul_timpului-10825.html
  • 3.
    Instrumentele optice -In general prin instrument optic intelegem un ansamblu de dioptrii care se utilizeaza pentru producerea imaginilor unor obiecte astfel incat privirea acestor imagini sa prezinte unele avantaje fata de privirea directa. Instrumentele optice - De regula se disting doua tipuri de instrumente optice: - Instrumente care dau imagini reale (instrumente obiective), cum sunt obiectivele fotografice, aparatele de proiectie etc., la care imaginea se formeaza, de exemplu, pe un ecran sau pe o placa fotografica si astfel poate fi observata cu ochiul - Instrumente care dau imagini virtuale (instrumente oculare), special adaptate pentru a se observa imaginea cu ochiul, cu ajutorul unor oculare.
  • 4.
    Cand lupele auajuns la indemana oricui s-a incercat sa se foloseasca cate doua lupe, una peste alta, pentru a obtine o marire mai mare. In timp ce se experimenta acest lucru, cineva a descoperit ca o distanta corespunzatoare intre lentile pot determina imagini marite ale obiectelor de la distanta. Un asemenea aranjament de lentile a pus baza primului telescop. Inventia telescopului se datoreaza filozofului englez Roger Bacon, care a trait in anii 1200. Dar este posibil ca aceasta inventie sa fi fost facuta mai devreme de oameni de stiinta arabi.
  • 5.
    Telescopul ne-a dezvaluitdetalii ale corpurilor indepartate din spatiu, iar microscopul a dezlegat multe din misterele naturii, cum ar fi structura celulelor vii.
  • 6.
    Imagini din spatiu,vazute cu ajutorul telescopului
  • 7.
    Imagini vazute cuajutorul microscopului Pielea de pe gat
  • 8.
    Telescoapele Newton folosesco oglinda concava asezata in partea din spate a tubului pentru a aduna lumina si o oglinda secundara plana inclinata de obicei intr-un unghi de 45 grade pe axul optic principal al oglinzii concave. Oglinda secundara are rolul de a trimite lumina venita de la oglinda principala in ocular.
  • 9.
    Aici aveti oschema care ilustreaza procesul.
  • 10.
    Prima luneta afost construita in Olanda la inceputul anului 1600, iar in 1610 Galileo Galilei isi construieste una si o foloseste la observatii astronomice. Lunetele au cedat treptat locul in astronomia profesionista telescoapelor reflectoare deoarece oglinzile acestora pot fi fabricate in dimensiuni mult mai mari si sunt mai usor de prelucrat. Cea mai mare luneta din lume a fost instalata in 1897 la observatorul Yerkes (SUA) si are un diametru al obiectivului de 102 cm cu o distanta focala de 19,4 m.
  • 11.
    O schema alunetei lui Galileo.
  • 12.
    O oglinda detelescop este mult mai ieftina decat o lentila de luneta de acelasi diametru (o singura suprafata optica de slefuit, sticla nu trebuie sa fie transparenta, etc), acest lucru ducand la o raspandire mai mare a acestora in defavoarea lunetelor. Oglinzile cu diametru mai mic de 120 mm si cu raport (raportul dintre distanta focala si diametrul obiectivului) mai mare de 8 pot fi sferice, la diametre mai mari de 130mm  folosindu-se oglinzi parabolice. Indiferent de tipul oglinzii toate sunt construite dintr-un disc de sticla slefuit concav, acoperit cu un strat reflector de aluminiu, iar unele oglinzi slefuite de amatori sunt argintate, inconvenientul fiind ca argintarea trebuie refacuta periodic. Oglinzile moderne sunt acoperite si cu un strat protector de SiO sau SiO2 (cuartz). Reflectoarele sunt ideale pentru observatii deep sky mai ales cand e vorba de telescoape cu diametrul oglinzii mai mare de 150 mm. Telescoapele reflectoare dau imagini perfect acromate, dar sunt mai greu de intretinut decat o luneta, fiind necesare operatiuni periodice de colimare (aliniere) a opticii. Modelele cu tub intreg sunt sensibile la turbulenta instrumentala si au contrast mai scazut decat o luneta de acelasi diametru. Dar, ca idee, pentru observatii la planete si la Luna. Un telescop de 150 mm da acelasi constrast ca si o luneta de 100 mm, dar telescopul costa de 2-3 mai putin si aduna de 2.25 ori mai multa lumina...