SlideShare a Scribd company logo
MOTORUL  OTTO 1876 2010
Definitie Se numeste motor cu combustie interna fiind  un  dispozitiv care obtine energie mecanica direct din energie chimica prin arderea unui combustibil intr-o camera de combustie care este parte integranta a motorului Parti  componente :
Admisia Compresia Arderea si Detenta Evacuarea Functionarea
  Pistonul coboara  in  cilindru, supapa de admisie se deschide, iar cea de evacuare este închisă. Pistonul este tras (prin rotirea axului motorului) şi în cilindru pătrunde un amestec de aer şi vapori combustibili, format  in  carburator,la  presiunea p1. Aspiratia  amestecului  are  loc  in  tot  intervalul  de  timp in  care  pistonul de  misca de  la  punctul mort  superior  la  punctul  mort  inferior.  Absorbtia  este  reprezentata  prin  izobara  A-1.
.   La sfârşitul admisiei, pistonul delimitează în cilindru cel mai mare volum. Ambele supape sunt închise. Pistonul este împins (prin rotirea axului motorului) şi amestecul este comprimat de  la  presiunea p1 pana  la  presiunea p2. Comprimarea  are  loc in  timpul  miscarii pistonului la  punctul mort  superior.  Procesul  este  reprezentat  prin  adiabata 1-2 .
Ambele supape sunt închise. Amestecul combustibil este aprins printr−o scânteie electrica produsă intre  electrozii bujiei şi arde progresiv in  toata  masa.Temperatura  creste  brusc la  2000 C, dar pistonul  nu  este pus  in  miscare imediat ,iar acesta  este un  proces  izocor (2-3).  Datorita arderii  combustibilului se  degaja  caldura Q1pe  care  o  primeste  motorul. Gazele care  rezultate  in  urma  arderii imping  pistonul  in  jos , efectuand lucru mecanic si din  acest motiv  timpul 3 este timpul motor . Deoarece pistonul coboara,gazele se  destind. Acesta  este  un  proces adiabatic  si  este  reprezentat  grafic  prin  adiabata 3-4
La sfârşitul arderii, pistonul delimitează iniţial în cilindru cel mai mare volum. Supapa de evacuare se deschide şi gazul din cilindru îşi reduce brusc presiunea. Pistonul este împins in  sus şi impinge afara gazele arse  si  destinse. Acest  proces  este  reprezentat  in  diagrama p,V prin  dreapta  1-A. Această succesiune de evenimente se repetă de zeci de ori pe secundă, furnizând în timpii 3 suficientă energie sub formă de lucru mecanic pentru a menţine motorul în funcţiune, dar şi pentru a menţine în mişcare sistemul cuplat la motor.
*  0-1 timpul I -  admisia  ( transformare izobara) * 1-2 timpul II -  compresia ( transformare adiabatica) * 2-3 , 3-4 timpul  III-arderea si detenta ( transformare izocora + adiabatica) * 4-1 , 1-0 timpul IV-  evacuarea  gazelor ( transformare izocora + izobara) Ciclul de functionare
Randamentul ciclului Otto depinde doar de raportul de compresie deoarece exponentul adiabatic este supraunitar, cu cât este mai mare raportul de compresie, cu atât mai mare este randamentul. În practică, raportul de compresie tipic al unui motor Otto este în gama 8...12, fiind limitat de calităţile combustibilului folosit. În  timpul 1 , admisia, volumul gazului din cilindru creşte practic la presiune şi temperatură constantă. Reprezentarea 0->1 a fost făcută punctat, deoarece în tot timpul acestui proces, numărul de moli de gaz din cilindru este  variabil  − transformarea nu este nici izobară, nici izotermă!  Randamentul
Timpul 2 , compresia, este suficient de rapidă, astfel că poate fi aproximată prin adiabata 1->2. În acest proces, amestecul combustibil nu schimbă căldură şi primeşte lucru mecanic. Aproximând amestecul un gaz ideal, lucrul mecanic primit este:  Temperatura amestecului creşte ( T 2 > T 1 ), ceea ce pune probleme de stabilitate a acestuia: amestecul  nu trebuie să se autoaprindă  înainte de finalizarea compresiei.  Timpul 3,  arderea, corespunde succesiunii de transformări 2->3->4. În starea 2 este declanşată scânteia, amestecul se aprinde şi arde. Presiunea şi temperatura cresc atât de repede încât pistonul practic nu se deplasează − procesul 2->3 este aproape izocor. Gazul nu efectuează lucru mecanic şi primeşte cantitatea de căldură:
Imediat după aceasta, gazul se destinde suficient de rapid pentru a considera procesul ca fiind adiabatic. Gazul nu schimbă căldură şi efectuează lucrul mecanic:  La începutul  timpului 4,  evacuarea, deschiderea supapei de evacuare provoacă o scăderea bruscă a presiunii şi temperaturii gazului din cilindru, aproape fără modificarea volumului. Procesul poate fi aproximat prin izocora 4->1. Gazul nu efectuează lucru mecanic şi cedează cantitatea de căldură:  Evacuarea gazului din cilindru este reprezentată punctat, deoarece numărul de moli este variabil.
Potem calcula acum randamentul ciclului Otto:  În această formă, randamentul depinde de cele patru temperaturi. Aceste temperaturi  nu  sunt independente.  Pentru transformarea adiabatică 1->2, poţi scrie :  De aici, obţii imediat:  Raportul volumelor extreme ale ciclului,  ,  este numit  raport de compresie ,  astfel că:
Asemănător, din ecuaţia adiabatei 3->4, obţii:   Cu acestea, randamentul ciclului Otto este:   Aşadar, randamentul ciclului Otto depinde doar de raportul de compresie  ε ! Deoarece exponentul adiabatic este supraunitar, cu cât este mai mare raportul de compresie, cu atât mai mare este randamentul!
Ciclul motorului Otto a fost pentru prima dată patentat de  Eugenio Barsanti   şi   Felice Matteucci   î n 1854 ,  urmat de primul prototip î n 1860.  Î n 1862 ,   inginerul francez  Alphonse Beau de Rochas   conceptualizează primul motor secvenţial cu combustie internă în 4 timpi . I nventator ul  german  Nikolaus Otto   (1832-1891)   proiectea ză  ş i constru ieşte în 1876  primul motor modern, care a r ă mas,  î n principiu, nemodificat p â n ă  ast ă zi .   M otorul lui Otto folosea numai 0,8 metri cubi de gaz, iar randamentul era de 16 % . Nikolaus Otto   a lucrat la motorul în 4 timpi împreună cu  Gottlieb Daimler  et  Wilhelm Maybach .   ISTORICUL MOTORULUI OTTO D upă mai multe îmbunătăţiri,  în  1877 Otto şi-a patentat motorul în patru timpi, cunoscut pe toate continentele sub numele de  motorul  Otto-De u tz .
În 1885,  Gottlieb Daimler  şi Wilhelm   Maybach  produc motorul ce reprezintă primul prototip al motorului modern cu benzină, prevăzut cu carburator. Daimler ataşează un motor unei biciclete, producând în 1885 prima motocicletă, numită "Reitwagen“ (“căruţ de călărie”).   “ Căruţul de călărie” era prevăzut cu  cadru  ş i ro ţ i din lemn masiv  cu cercuri de fier,  iar scaunul  ş oferului nu era dec â t o  ş a din piele .
In anul   urm ător , Daimler a echipat o trasur ă , transform â nd-o  î n vehicul cu motor, ce se deplasa cu 16 km/h, fiind totodat ă   ş i primul automobil cu patru ro ţ i , dar primul automobil era deja construit de către Benz. Î n 1885, Karl Benz crea  funcţiona cu benzină . Pentru motorul său, Benz a obţinut patentul german cu numărul ză  “ Motorwagen ” ,  primul autovehicul comercial, care era dotat cu motor 4 cilindri, ce  37435  în 29 ianuarie 1886.
Î n 1923 ,   i ng inerul   român  Aurel Per ş u  construie ş te primul automobil cu form ă  aerodinamic ă  corect ă (formă de picătură de apă)  pe care  î l breveteaz ă   î n Germania, ob ţ in â nd la 19 septembrie 1924 brevetul de inventator nr. 402683.   D atorit ă  distan ţ ei reduse dintre ro ţ ile din spate, Per ş u a renu ţ at la introducerea unui diferen ţ ial  î n transmisie, virajele put â nd fi  luate  cu viteze mari, f ă r ă  o uzur ă  a pneurilor.
D inspre   trecut  spre  viitor
BIBLIOGRAFI A http:// cars4all.mylivepage.com/wiki/226/121/istorija http://dreamwater.org/siacc/siacc_old_threshers.html http://en.wikipedia.org/wiki/Otto_cycle http://fr.wikipedia.org/wiki/Moteur_%C3%A0_combustion_interne http://images.businessweek.com/ss/06/01/auto_bday/source/1.htm http://library.thinkquest.org/C006011/english/sites/ottomotor.php3?v=2 http://members.aol.com/wgrenning3/ottolangenhistory.html http://users.telenet.be/cleanteam/index_bestanden/image997.gif http://techni.tachemie.uni-leipzig.de/otto/otto_g0_eng.html http://whom.co.uk/squelch/histcars.htm http://www.bmwclub.ro/forums/index.php?showtopic=21481&mode=threaded http://www.breker.com/english/ottomotor.htm http://www.dself.dsl.pipex.com/MUSEUM/museum.htm http:// www.educypedia.be/education/carjava.htm http://www.fizica.ro/textbooks/fizica10/html/1g1.html http://www.geocities.com/motorcity/downs/9323/reitwagen.htm http://www.lefo.ro/aelfizica/fizica/Motoare_termice/ http:// www.kalipedia.com http://www.keveney.com/Engines.html
http://www.kruse-ltc.com/Otto/otto_cycle.php http://www.magirusdeutz.co.uk/MD8deutz.htm http://www.mecanica.ufrgs.br/mmotor/otto.htm http://www.oldengine.org/members/siefker/ http://www.promotex.ca/articles/cawthon/2003/05-01-2003_article.html http://www.theautochannel.com/news/2006/01/13/207362.html http://www.timloto.org/pictures/anigif/ http:// www.uamerica.edu.co/motores/d1/pages/bloque.htm http://www.ul.ie/~kirwanp/linkstoanimations.htm http://www.virtual.unal.edu.co/cursos/ingenieria/2001734/lecciones/tem05/lec03_1_2.htm http://www.volan.ro/etichete/istoria-automobilului/ ELEMENTE FUNDAMENTALE DE FIZICĂ – Gheorghe Cristea, Ioan Ardelean, Ed. DACIA, Cluj-Napoca, 1980 Fizica – Manual pentru anul II licee – L. Panaiotu, A. Baltac, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Fizică F1 – Manual pentru clasa a XI-a –Rodica Ionescu-Andrei, Cristina Onea, Ion Toma, Grupul Editorial Art, 2005 http://www.museum-mercedes-benz.com/

More Related Content

What's hot

Motoarele Diesel
Motoarele DieselMotoarele Diesel
Motoarele Diesel
Pavel Laura
 
Motoare termice
Motoare termice Motoare termice
Motoare termice
BarbulescuAlex
 
Istoria motoarelor termice
Istoria motoarelor termiceIstoria motoarelor termice
Istoria motoarelor termice
Jakab Dániel
 
Motorul otto istoric
Motorul otto istoricMotorul otto istoric
Motorul otto istoric
Raluca Negre
 
Motorulotto 3
Motorulotto 3Motorulotto 3
Motorulotto 3
Ema Julie Emm
 
AutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanicaAutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro
 
Motorul cu aburi
Motorul cu aburiMotorul cu aburi
Motorul cu aburi
Alex Csigér
 
Motoare cu aburi
Motoare cu aburiMotoare cu aburi
Motoare cu aburi
LunaXx
 

What's hot (14)

Motoare termice 2
Motoare termice 2Motoare termice 2
Motoare termice 2
 
Motoare termice 4
Motoare termice 4Motoare termice 4
Motoare termice 4
 
Motoarele Diesel
Motoarele DieselMotoarele Diesel
Motoarele Diesel
 
Motoare termice default edited
Motoare termice default editedMotoare termice default edited
Motoare termice default edited
 
Motoare termice
Motoare termice Motoare termice
Motoare termice
 
Istoria motoarelor termice
Istoria motoarelor termiceIstoria motoarelor termice
Istoria motoarelor termice
 
Motorul Otto
Motorul  OttoMotorul  Otto
Motorul Otto
 
Motoare termice
Motoare termiceMotoare termice
Motoare termice
 
Motoare
MotoareMotoare
Motoare
 
Motorul otto istoric
Motorul otto istoricMotorul otto istoric
Motorul otto istoric
 
Motorulotto 3
Motorulotto 3Motorulotto 3
Motorulotto 3
 
AutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanicaAutoEsential.ro curs mecanica
AutoEsential.ro curs mecanica
 
Motorul cu aburi
Motorul cu aburiMotorul cu aburi
Motorul cu aburi
 
Motoare cu aburi
Motoare cu aburiMotoare cu aburi
Motoare cu aburi
 

More from cotoididina

Motorul diesel b
Motorul diesel bMotorul diesel b
Motorul diesel b
cotoididina
 
Motorul diesel b
Motorul diesel bMotorul diesel b
Motorul diesel b
cotoididina
 

More from cotoididina (13)

0 lentile (1)
0 lentile (1)0 lentile (1)
0 lentile (1)
 
Publication1
Publication1Publication1
Publication1
 
Prezentare
PrezentarePrezentare
Prezentare
 
Motorul otto fb
Motorul  otto fbMotorul  otto fb
Motorul otto fb
 
Motorul diesel b
Motorul diesel bMotorul diesel b
Motorul diesel b
 
Motorul diesel b
Motorul diesel bMotorul diesel b
Motorul diesel b
 
Prezentare
PrezentarePrezentare
Prezentare
 
Prezentare
PrezentarePrezentare
Prezentare
 
Prezentare
PrezentarePrezentare
Prezentare
 
Prezentare
PrezentarePrezentare
Prezentare
 
Einstein fin
Einstein finEinstein fin
Einstein fin
 
Prezentare
PrezentarePrezentare
Prezentare
 
Prezentare
PrezentarePrezentare
Prezentare
 

Motorul otto fb

  • 1. MOTORUL OTTO 1876 2010
  • 2. Definitie Se numeste motor cu combustie interna fiind un dispozitiv care obtine energie mecanica direct din energie chimica prin arderea unui combustibil intr-o camera de combustie care este parte integranta a motorului Parti componente :
  • 3. Admisia Compresia Arderea si Detenta Evacuarea Functionarea
  • 4.   Pistonul coboara in cilindru, supapa de admisie se deschide, iar cea de evacuare este închisă. Pistonul este tras (prin rotirea axului motorului) şi în cilindru pătrunde un amestec de aer şi vapori combustibili, format in carburator,la presiunea p1. Aspiratia amestecului are loc in tot intervalul de timp in care pistonul de misca de la punctul mort superior la punctul mort inferior. Absorbtia este reprezentata prin izobara A-1.
  • 5. .  La sfârşitul admisiei, pistonul delimitează în cilindru cel mai mare volum. Ambele supape sunt închise. Pistonul este împins (prin rotirea axului motorului) şi amestecul este comprimat de la presiunea p1 pana la presiunea p2. Comprimarea are loc in timpul miscarii pistonului la punctul mort superior. Procesul este reprezentat prin adiabata 1-2 .
  • 6. Ambele supape sunt închise. Amestecul combustibil este aprins printr−o scânteie electrica produsă intre electrozii bujiei şi arde progresiv in toata masa.Temperatura creste brusc la 2000 C, dar pistonul nu este pus in miscare imediat ,iar acesta este un proces izocor (2-3). Datorita arderii combustibilului se degaja caldura Q1pe care o primeste motorul. Gazele care rezultate in urma arderii imping pistonul in jos , efectuand lucru mecanic si din acest motiv timpul 3 este timpul motor . Deoarece pistonul coboara,gazele se destind. Acesta este un proces adiabatic si este reprezentat grafic prin adiabata 3-4
  • 7. La sfârşitul arderii, pistonul delimitează iniţial în cilindru cel mai mare volum. Supapa de evacuare se deschide şi gazul din cilindru îşi reduce brusc presiunea. Pistonul este împins in sus şi impinge afara gazele arse si destinse. Acest proces este reprezentat in diagrama p,V prin dreapta 1-A. Această succesiune de evenimente se repetă de zeci de ori pe secundă, furnizând în timpii 3 suficientă energie sub formă de lucru mecanic pentru a menţine motorul în funcţiune, dar şi pentru a menţine în mişcare sistemul cuplat la motor.
  • 8. * 0-1 timpul I - admisia ( transformare izobara) * 1-2 timpul II - compresia ( transformare adiabatica) * 2-3 , 3-4 timpul III-arderea si detenta ( transformare izocora + adiabatica) * 4-1 , 1-0 timpul IV- evacuarea gazelor ( transformare izocora + izobara) Ciclul de functionare
  • 9. Randamentul ciclului Otto depinde doar de raportul de compresie deoarece exponentul adiabatic este supraunitar, cu cât este mai mare raportul de compresie, cu atât mai mare este randamentul. În practică, raportul de compresie tipic al unui motor Otto este în gama 8...12, fiind limitat de calităţile combustibilului folosit. În timpul 1 , admisia, volumul gazului din cilindru creşte practic la presiune şi temperatură constantă. Reprezentarea 0->1 a fost făcută punctat, deoarece în tot timpul acestui proces, numărul de moli de gaz din cilindru este variabil − transformarea nu este nici izobară, nici izotermă! Randamentul
  • 10. Timpul 2 , compresia, este suficient de rapidă, astfel că poate fi aproximată prin adiabata 1->2. În acest proces, amestecul combustibil nu schimbă căldură şi primeşte lucru mecanic. Aproximând amestecul un gaz ideal, lucrul mecanic primit este: Temperatura amestecului creşte ( T 2 > T 1 ), ceea ce pune probleme de stabilitate a acestuia: amestecul nu trebuie să se autoaprindă înainte de finalizarea compresiei. Timpul 3, arderea, corespunde succesiunii de transformări 2->3->4. În starea 2 este declanşată scânteia, amestecul se aprinde şi arde. Presiunea şi temperatura cresc atât de repede încât pistonul practic nu se deplasează − procesul 2->3 este aproape izocor. Gazul nu efectuează lucru mecanic şi primeşte cantitatea de căldură:
  • 11. Imediat după aceasta, gazul se destinde suficient de rapid pentru a considera procesul ca fiind adiabatic. Gazul nu schimbă căldură şi efectuează lucrul mecanic: La începutul timpului 4, evacuarea, deschiderea supapei de evacuare provoacă o scăderea bruscă a presiunii şi temperaturii gazului din cilindru, aproape fără modificarea volumului. Procesul poate fi aproximat prin izocora 4->1. Gazul nu efectuează lucru mecanic şi cedează cantitatea de căldură: Evacuarea gazului din cilindru este reprezentată punctat, deoarece numărul de moli este variabil.
  • 12. Potem calcula acum randamentul ciclului Otto: În această formă, randamentul depinde de cele patru temperaturi. Aceste temperaturi nu sunt independente. Pentru transformarea adiabatică 1->2, poţi scrie : De aici, obţii imediat: Raportul volumelor extreme ale ciclului, , este numit raport de compresie , astfel că:
  • 13. Asemănător, din ecuaţia adiabatei 3->4, obţii: Cu acestea, randamentul ciclului Otto este: Aşadar, randamentul ciclului Otto depinde doar de raportul de compresie ε ! Deoarece exponentul adiabatic este supraunitar, cu cât este mai mare raportul de compresie, cu atât mai mare este randamentul!
  • 14. Ciclul motorului Otto a fost pentru prima dată patentat de Eugenio Barsanti şi Felice Matteucci î n 1854 , urmat de primul prototip î n 1860. Î n 1862 , inginerul francez Alphonse Beau de Rochas conceptualizează primul motor secvenţial cu combustie internă în 4 timpi . I nventator ul german Nikolaus Otto (1832-1891) proiectea ză ş i constru ieşte în 1876 primul motor modern, care a r ă mas, î n principiu, nemodificat p â n ă ast ă zi . M otorul lui Otto folosea numai 0,8 metri cubi de gaz, iar randamentul era de 16 % . Nikolaus Otto a lucrat la motorul în 4 timpi împreună cu Gottlieb Daimler et Wilhelm Maybach . ISTORICUL MOTORULUI OTTO D upă mai multe îmbunătăţiri, în 1877 Otto şi-a patentat motorul în patru timpi, cunoscut pe toate continentele sub numele de motorul Otto-De u tz .
  • 15. În 1885, Gottlieb Daimler şi Wilhelm Maybach produc motorul ce reprezintă primul prototip al motorului modern cu benzină, prevăzut cu carburator. Daimler ataşează un motor unei biciclete, producând în 1885 prima motocicletă, numită "Reitwagen“ (“căruţ de călărie”). “ Căruţul de călărie” era prevăzut cu cadru ş i ro ţ i din lemn masiv cu cercuri de fier, iar scaunul ş oferului nu era dec â t o ş a din piele .
  • 16. In anul urm ător , Daimler a echipat o trasur ă , transform â nd-o î n vehicul cu motor, ce se deplasa cu 16 km/h, fiind totodat ă ş i primul automobil cu patru ro ţ i , dar primul automobil era deja construit de către Benz. Î n 1885, Karl Benz crea funcţiona cu benzină . Pentru motorul său, Benz a obţinut patentul german cu numărul ză “ Motorwagen ” , primul autovehicul comercial, care era dotat cu motor 4 cilindri, ce 37435 în 29 ianuarie 1886.
  • 17. Î n 1923 , i ng inerul român Aurel Per ş u construie ş te primul automobil cu form ă aerodinamic ă corect ă (formă de picătură de apă) pe care î l breveteaz ă î n Germania, ob ţ in â nd la 19 septembrie 1924 brevetul de inventator nr. 402683. D atorit ă distan ţ ei reduse dintre ro ţ ile din spate, Per ş u a renu ţ at la introducerea unui diferen ţ ial î n transmisie, virajele put â nd fi luate cu viteze mari, f ă r ă o uzur ă a pneurilor.
  • 18. D inspre trecut spre viitor
  • 19. BIBLIOGRAFI A http:// cars4all.mylivepage.com/wiki/226/121/istorija http://dreamwater.org/siacc/siacc_old_threshers.html http://en.wikipedia.org/wiki/Otto_cycle http://fr.wikipedia.org/wiki/Moteur_%C3%A0_combustion_interne http://images.businessweek.com/ss/06/01/auto_bday/source/1.htm http://library.thinkquest.org/C006011/english/sites/ottomotor.php3?v=2 http://members.aol.com/wgrenning3/ottolangenhistory.html http://users.telenet.be/cleanteam/index_bestanden/image997.gif http://techni.tachemie.uni-leipzig.de/otto/otto_g0_eng.html http://whom.co.uk/squelch/histcars.htm http://www.bmwclub.ro/forums/index.php?showtopic=21481&mode=threaded http://www.breker.com/english/ottomotor.htm http://www.dself.dsl.pipex.com/MUSEUM/museum.htm http:// www.educypedia.be/education/carjava.htm http://www.fizica.ro/textbooks/fizica10/html/1g1.html http://www.geocities.com/motorcity/downs/9323/reitwagen.htm http://www.lefo.ro/aelfizica/fizica/Motoare_termice/ http:// www.kalipedia.com http://www.keveney.com/Engines.html
  • 20. http://www.kruse-ltc.com/Otto/otto_cycle.php http://www.magirusdeutz.co.uk/MD8deutz.htm http://www.mecanica.ufrgs.br/mmotor/otto.htm http://www.oldengine.org/members/siefker/ http://www.promotex.ca/articles/cawthon/2003/05-01-2003_article.html http://www.theautochannel.com/news/2006/01/13/207362.html http://www.timloto.org/pictures/anigif/ http:// www.uamerica.edu.co/motores/d1/pages/bloque.htm http://www.ul.ie/~kirwanp/linkstoanimations.htm http://www.virtual.unal.edu.co/cursos/ingenieria/2001734/lecciones/tem05/lec03_1_2.htm http://www.volan.ro/etichete/istoria-automobilului/ ELEMENTE FUNDAMENTALE DE FIZICĂ – Gheorghe Cristea, Ioan Ardelean, Ed. DACIA, Cluj-Napoca, 1980 Fizica – Manual pentru anul II licee – L. Panaiotu, A. Baltac, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Fizică F1 – Manual pentru clasa a XI-a –Rodica Ionescu-Andrei, Cristina Onea, Ion Toma, Grupul Editorial Art, 2005 http://www.museum-mercedes-benz.com/