4. Stilul de viaţă contemporan
• impact → calitatea somnului
– stressul cotidian
– lucru prelungit/în ture
– alimentaţia dezechilibrată
– stimulente şi „energizante”
– abundenţa de informaţii, invadând intimitatea
dormitorului
5. Normalitatea
• Durata optimă: noţiune individuală
• Durata medie: 8 ore, extreme 3 - 12 ore
– nevoi reduse fiziologic ( „short sleepers” -
„persoane cu somn scurt”), cărora 6 ore de somn
le sunt suficiente
– somn lung fiziologic(„long sleepers”) - nevoie de 9
- 10 ore pentru a nu prezenta semne de privare de
som. Aceste diferenţe sunt programate genetic
• Aceste extreme ale normalului≠ stări patologice , ci
propuse pentru omologare
6. Normalitatea
• Tendinţa matinală : morningness; „early birds”:
trezire devreme funcţionare optimă 6 a.m., adormire
înainte de 22
• Tendinţa vesperală: eveningness; „night owls”:
adormire după miezul nopţii, trezire tardivă,
funcţionare optimă după-amiaza şi seara
• Nu sunt tulburări de ritm circadian, fiind compatibile
cu o inserţie socială satisfăcătoare - orar fix adaptat
celui biologic; nu decalează zilnic progresiv orarul de
culcare şi de trezire
7. Morningness-eveningness
questionnaire (MEQ)
• Există instrumente psihologice (chestionare)
matinal/ vesperal (morningness-eveningness),
cu implicaţii în
– medicina muncii
– managementul timpului
– igiena somnului
– terapia unor afecţiuni psihice asociate cu
aceste tipologii nictemerale (ex. tipul matinal
este predispus la tulburarea depresivă
sezonieră).
10. • Somnul calm (stadiul I): FR 34-40/ min, regulată, tonus
muscular prezent, mişcări absente, cu excepţia
sucţiunii; EEG: ritm lent alternant; durata 20 min.
• Somnul agitat (stadiul II): echivalentul somnului
paradoxal adult; REM; tonus muscular absent, cu
excepţia perioadelor de mişcări şi grimase; respiraţie,
ritm cardiac neregulat; apnei 10-15 sec; durata 25 min
• Veghea calmă (std. III): de 2-3 ori/zi; priveşte atent
• Veghea agitată (fără plâns std. IV; cu plâns std. V)
STADII SOMN - VEGHE
NOU NĂSCUT
11. NOU NĂSCUT
• NN doarme 16 h/ zi
• Nu are ritm circadian; este puţin sensibil la lumină
• Perioade de somn de 3-4 ore (ritm ultradian)
• Adoarme în somn agitat, care survine unei perioade de
veghe calmă/ alăptat
• Un ciclu (somn agitat + calm) = 50 - 60 min
• Somnul agitat = 50% din somnul total (8 h, faţă de 2h la
adult)
• Imaturitate a centrilor respiratori !
Challamel. Neurophysiol. Clin. 1992
12. 1 lună - 3 luni
• Apariţia unei periodicităţi circadiene: o lungă perioadă de veghe
orele 17 - 22
• Ritm endogen 25 ore: trebuie ajustat la cel nictemeral:
regularitatea expunerii la lumină, orarul meselor, plimbarea, baia
etc
• Încep ritmuri circadiene: termic, respirator, endocrin
• Somnul agitat = 30 din somnul total; înlocuit de veghea calmă
• Încep să se distingă stadii EEG ale somnului
Challamel. Neurophysiol. Clin. 1992
14. SUGAR 3 - 11 LUNI
PREŞCOLAR
• 6 luni: fără alimentaţie nocturnă
• 10 luni: două perioade de somn diurn (dimineaţa târziu şi
după amiaza devreme)
• Culcat în patul lui somnoros, nu deja adormit !
• 18 luni: 12 - 14 h de somn/zi; 1 somn diurn
• Preşcolar: 11 h somn/ zi; renunţă la somnul diurn la 5 ani
• Anxietate de separare
• Igiena somnului
15. ŞCOLAR
• 10 ani: 10 - 11 h somn/ zi
• Teme, TV, jocuri
• Tulburări de somn dependente de mediu →
hiperactivitate, tulburări cognitive
• Majoritatea tulburărilor de somn apar la
această vârstă (37% din copiii şcolari)
16. ADOLESCENT
• 9h şi 15 min somn/ zi
• Modificări hormonale → glanda pineală: întârzierea
orelor de culcare
• Nepotrivire orar biologoic - orar social
• NSF 2006 Sleep in America poll:
• 1/4 elevi de liceu: au adormit >1 dată în 2 săpt.
• 14%: au întârziat la cursuri
• 50% dorm < 8h/ noapte
• 50%: somnolenţă diurnă
• Corelaţie somn - rezultate şcolare
17. TULBURĂRI DE SOMN LA COPIL
• Moartea subită în somn a sugarului
Sugar < 4 luni
Mama fumătoare, < 20 ani
Prematuritate
Poziţia ventrală în somn, saltea moale
Imaturitatea centrilor respiratori
• Coşmarurile
• Teroarea nocturnă/ somnambulismul
• Narcolepsia
– Dg. 10 ani - pubertate
– Boală genetică
– Hipersomnolenţă, cataplexie, dezorganizarea arhitecturii somnului
• Apneea în somn
Vegetaţii adenoide, obezitate
Sforăit, hipersomnolenţă/ agitaţie, tulburări de atenţie
18. La adult: privarea socială
• Anchete populaţionale Europa/ America: Sommmeil
et rythme de vie, Sleep in America Poll)
• Durata scurtă a somnului: în timpul săptămânii sub
7 ore, cu o uşoară creştere în week-end (7h50min)
• 1/3dintre adulţi dorm sub 7 ore zilnic
• În ultimii ani în toate ţările dezvoltate: carenţă
cronică de somn - populaţia adultă activă
19. Consecinţe
• Alterarea performanţelor diurne
• Grave perturbări ale stării de sănătate
• Privarea parţială de somn 2 săpt. : ca o privare acută
totală de o noapte.
• Privarea acută totală de somn →precizia
• Cea cronică parţială → erori de raţionament şi strategie
(persoanele înarmate pot ucide cu aceeaşi precizie ţinte
reale şi martori inocenţi)
20. Alte consecinte
– perturbarea controlului emoţional (scăderea
toleranţei la frustrare, nervozitate)
– scăderea imunităţii
– tulburări în menţinerea unei temperaturi
constante (alterarea termoreglării – aţi observat
că vă e frig când sunteţi obosiţi?)
– creştere în greutate (persoanele private de somn
nu-şi pot controla apetitul şi consumă dulciuri în
exces pentru a oferi creierului o sursă de energie
imediată)
– tulburări endocrine
– disfuncţii sexuale.
21. Tulburări de somn
– 22.5% populaţia generală
– 35% şoferi cu > 3 accidente
1/5 accidente rutiere -
somnolenţă
Nelson et al., Otolar. Head Neck Surg, 2002;
126: 217-227
– Deviere laterală de pe
bandă
– Ratarea ieşirilor, a
semnelor
– Dificultăţi în menţinerea
unei viteze constante
Somnolenţa la volan
22. Igiena somnului
• Igiena are ca scop prevenirea
îmbolnăvirilor
• Igiena somnului - ansamblul de măsuri ce
vizează factori comportamentali şi de
mediu ce preced adormirea şi pot
influenţa calitatea somnului.
• Igiena somnului: 2 componente majore
– controlul expunerii la lumină
– controlul stimulilor
23. Obiceiuri greşite
• Cele mai multe persoane care suferă de insomnie: deprinderi
greşite privind adormirea.
• O perioadă traumatizantă/solicitante→ asociere adormire -
stimulii stresanţi
• Constatând că nu pot adormi:
– insomniacii se uită mereu la ceas
– îşi impun să adoarmă cu gândul la ziua grea care urmează
– deschid televizorul
– consumă alcool, agravându-şi starea de nervozitate
– perpetuarea crispării asociate cu ideea de somn.
• Persoanele cu aceste tulburari:
– să „reînveţe” să adoarmă
– să asocieze corect ideea de somn cu o stare de relaxare,
rezultatele psihoterapiei fiind superioare tratamentului cu
somnifere.
24. Gesturi recomandate
• expunerea la lumină ziua
• mişcare dimineaţa sau după-amiaza, dar nu imediat
înainte de culcare
• mediu confortabil de dormit (cameră aerisită, liniştită,
pat confortabil, aşternut curat, temperatură agreabilă);
de preferat un dormitor răcoros (nu friguros)
• orar fix de adormire şi de trezire, chiar şi în vacanţe
• „orar pentru griji”- o perioadă a zilei destinată unor
gânduri stressante →pe un jurnal, niciodată înainte de
culcare
• activitate relaxantă înainte de culcare (baie călduţă, nu
fierbinte)
25. Gesturi interzise
• Fumatul, consumul de băuturi alcoolice, cafea sau alte
stimulente înainte de culcare (cu câteva ore); multe
persoane consumă alcool pentru a adormi, însă
alcoolul, deşi iniţial diminuă starea de conştienţă, are
efecte catastrofale asupra calităţii somnului
• Consumul excesiv de fructe sau de vitamine înainte de
culcare;
• De asemenea, dulciurile înainte de culcare pot
provoca insomnie, prin eliberarea rapidă de energie
din glucoză
• Expunerea la lumină puternică seara (interferă cu
melatonina, considerată hormonul somnului)
26. Gesturi interzise
• Exerciţiul fizic intens cu 3 ore înainte de
culcare (descarcă adrenalină, care este
semnalul pentru „luptă”, nicidecum pentru
somn)
• Mesele încărcate sau consumul de lichide
în exces cu 3 ore înainte de culcare
(digestia laborioasă şi urinatul noaptea
afectează, evident, somnul)
27. Gesturi interzise
• Privitul ceasului la fiecare trezire
• „Luatul grijilor în pat”: nu veţi reuşi să rezolvaţi
problemele care vă preocupă dacă vă gândiţi la ele
înainte de culcare – rezervaţi-le un orar special
• Rămânerea în pat fără senzaţia de somnolenţă şi
încercarea de a adormi prin efort de voinţă (e
preferabil să părăsiţi dormitorul pentru câteva minute,
să vă relaxaţi şi să reveniţi în pat când vă e somn;
atenţie: în acest timp nu aprindeţi luminile cele mai
puternice din casă!)
• Privitul la televizor sau jocurile pe calculator înainte de
culcare; în general, stimularea intensă înainte de
adormire
28. • Mâncatul în pat sau folosirea patului pentru alte
activităţi în afară de somn şi activitate sexuală
• Încălzirea sau răcirea excesivă a dormitorului
• Discuţii aprinse înainte de culcare (nu dezbateţi
contradicţiile zilei şi nu certaţi copilul înainte de
culcare)
• Sieste mai lungi de 30 de minute, moţăitul în
timpul zilei, dormitul târziu dimineaţa.
Gesturi interzise
29. Ritual de somn
• Din care să lipsească stimulii puternici
• Să conţină doar elemente liniştitoare (igiena
personală, urările de noapte bună, o lectură
relaxantă)
• „Protocol de somn” în familie - copiii să se spele pe
dinţi, apoi să spună noapte bună tuturor şi să
asculte o poveste înainte de a veni Moş Ene.
• Totuşi, există multe persoane care suferă
insomnie, dar nu realizează că mâncatul în pat la
miezul nopţii cu un pahar de vin roşu i cu un filmș
horror nu sunt compatibile cu un somn normal.
toate acestea definesc un stil de viaţă „pe fugă”, din ce în ce mai artificial şi dăunător sănătăţii
, ca în cazul sindromului de fază avansată sau tardivă, când suma orarului circadian nu este de 24 de ore şi ritmul circadian al persoanei nu coincide cu ritmul social.
În „miezul” creierului uman se găseşte o structură ancestrală numită hipotalamus, un fel de microcip, care controlează majoritatea funcţiilor instinctuale (somn, apetit alimentar, termoreglare, activitate sexuală). Astfel se explică de ce perturbarea unei verigi din „lanţul” instinctelor le afectează pe toate celelalte.
Insomnia este un simptom frecvent în consultaţii, putând fi tranzitorie (de obicei reacţională) sau cronică, fiind în acest caz considerată patologică. Ea este descrisă ca dificultate de adormire la ora de culcare în ciuda oboselii, necesitatea de medicaţie hipnotică pentru a putea adormi (insomnie de adormire), trezirea frecventă în cursul nopţii sau trezirea matinală precoce fără ca persoana să se simtă odihnită (insomnie de menţinere).
