pt studentii anului VMG

1. Introducere in somnologie
Ionuț – Lucian Cozma
Teona – Maria Popa
Facultatea de Medicină Generală, Anul 5, Seria C, Grupa 28

2. • Date generale în somnologie
• Evaluarea somnului
• Elemente de igienă a somnului
• Tulburările de somn – sindromul de apnee obstructivă în
somn
• Tratamentul SAOS
Cuprins

3. • Somnul = o stare normală caracterizată prin:
 reducerea importantă a mișcărilor corpului
postură caracteristică
diminuarea stării de conștiență și a răspunsurilor la stimuli
din mediul exterior
Apariția ciclică și revesibilitatea spontană sau indusă de
stimuli

4. Hipnograma

5. • Stadiul 1:
o Durează câteva minute
o Scade frecvența cardiacă și respiratorie, tensiunea arterială
o Mișcările corpului sunt absente sau foarte rare
o Semnalele electrice devin mai mici ca amplitudine, neregulate = frecvență mare cu voltaj
mic
• Stadiul 2:
o Durează aproximativ 20 de minute
o Subiectul se detașează de lumea înconjurătoare și este tot mai greu de trezit
o Apar undele electrice specifice: complexul K si undele de tip fus (Spindles)
Somnul REM și somnul non-REM

6. • Stadiul 3:
o Apare la 30-40 de minute după adormire = reprezintă debutul somnului profund
o Subiectul este dificil de trezit
o Apar unde cerebrale lente de 5 ori mai largi decât undele stadiului 2 = undele delta
• Stadiul 4:
o Stadiul cel mai profund al somnului non-REM
o Funcțiile vegetative ating un nivel minim
o Unde delta ample și largi
Somnul REM și somnul non-REM

7. • Somnul REM
Activitate cerebrală intensă
Apar visele
Paralizie musculară specifică
Posibila apariție a narcolepsiei, cataplexiei și paralizie
asociată somnului
Somnul REM și somnul non-REM

8. Polisomnografia

9. • Creați un mediu confortabil de dormit, de preferat un
dormitor răcoros
• Stabilirea unui orar fix de adormire și de trezire
• Stabilirea unei activități relaxante înainte de culcare
• Creșterea expunerii la lumină ziua
• Evitarea mișcării înainte de culcare
• Stabilirea unui “orar pentru griji”
Igiena somnului – Gesturi recomandate

10. Reprezintă o condiție caracterizată prin pauze respiratorii
repetate cu durata de cel puțin 10 secunde în cursul
somnului, datorate îngustării dinamice a căilor aeriene
superioare până la colabarea lor în inspir, cu scăderea
repetată a conținutului de oxigen în sânge si treziri scurte
repetate ce duc la destricturarea somnului, somnolență
diurnă și grave complicații cardiovasculare și metabolice.
Sindromul de apnee în somn

11. Etiopatogenie

12. • De tip obstructiv (SAO) – se caracterizează prin colapsul
repetat al căilor aeriene superioare (la nivelul faringelui),
însoțit de scăderea saturației în oxigen și apariția de
microtreziri;
• De tip central – opriri ale respirației datorită unor dereglări
la nivelul centrilor respiratori;
• De tip mixt – episoade de apnee compuse dintr-o apnee de
tip central urmată de o apnee de tip obstructiv, în cadrul
aceluiași episod.
Clasificare

13. Simptome diurne
• Somnolență excesivă
• Tulburări de concentrare
• Tulburări de memorie
• Cefalee matinală
Simptome nocturne
• Sforăit (aprox. 80dB)
• Nicturie
• Insomnie
• Somn neodihnitor
Semne și simptome

14. • Obezitatea
 repezintă principalul factor implicat în SAOS
 Indicele de masă corporală peste 30 kg/mp
 Circumferința gâtului de peste 43 cm la bărbați, 37 cm la femei
• Retrognația
• Malformații ale palatului, hipertofia uvulei
• Deviația de sept nazal
• Polipii nazali
• Vârsta mai mare de 40 de ani
Factori de risc

15. • Chestionare de somnolență sau/și de calitatea somnului
• Teste funcționale respiratorii
• Examen ORL
• Poligrafie cardio-respiratorie
• Polisomnografie
• Consult cardiologic
• Teste de menținere a vigilenței
• Teste de latență a somnului
Paraclinic

16. 0 1 2 3
Stând și citind în fotoliu
Privind la TV
Stând inactiv într-un loc public (teatru sau o întâlnire)
Pasager într-o mașină pentru o oră, fără pauză
Stând și vorbind cu cineva
Stând în liniște, după un prânz fără alcool
Culcat pentru odihnă în după-amiaza când circumstanțele permit
Într-o mașină, în timp ce s-a oprit pentru câteva minute, în trafic
Scala Epworth
• Pentru un punctaj total de 10 sau mai mare, se consideră că persoana prezintă somnolenţă.
• Un punctaj de 18 sau mai mare conduce la concluzia că persoana este caracterizată de o somnolenţă
accentuată.

17. Algoritm de diagnostic

18. • Scădere în greutate
• Evitarea consumului de alcool și a medicației sedative
înainte de culcare
• Poziție ridicată în pat pentru pacienții cu obezitate extremă
• Evitarea decubitului dorsal în timpul somnului
• Oprirea fumatului
• Evitarea deprivării de somn
Măsuri preventive și conservatoare

19. • Ventilația cu presiune pozitivă pe masca nazală
În regim continuu (CPAP)
În regim variabil (BiPAP)
În regim automat (APAP)
• Dispozitive orale
• Farmacoterapie: acetazolamidă, modafinil (stimulatoare a
SNC)
• Chirurgie ORL
Tratament SAOS

21. Se vizualizează toate Se vizualizează uvula Uvula nu se mai Se vizualizează
structurile orofaringelui dar nu și amigdalele vizualizează, dar numai
se vede palatul dur
palatul moale
Scorul Mallampati

22. • Amigdalectomie
• Uvulo-palato-faringoplastie = excizia mucoasei care
determină obstrucția
• Faringoplastie laterală: pentru aducerea palatului anterior,
se suturează pilierii la o porțiune mai osoasă pentru
susținere
• Barbed suture = auto locking suture
• Chirurgie nazală pentru deviația de sept
Tratament chirurgical - Nazofaringe

23. • Duritatea palatului moale
• Amigdalectomie
• Glosectomia chirurgicală sau cu laser
• Osteotomia maxilo-mandibulară cu suspensie hioidiană
Tratament chirurgical - Orofaringe

24. • Glosectomie chirurgicala sau cu laser cu ajutorul unui robot
datorită accesului complicat și a posibilei sângerări masive
• Se poate ancora baza limbii la nivelul mandibulei pentru a
preveni căderea acesteia și obstrucția în timpul somnului
• Inspire = sistem inserat la nivelul nervul hipoglos și al
toracelui
Tratament chirurgical - Hipofaringele (baza
limbii) si laringele (epiglota)

25. • Adesea, copiii sunt neglijați de simptomatica apneei de
somn, deși unii dintre ei suferă de această patologie.
• Condiția poate fi la fel de gravă ca și la adulți și poate duce
la probleme de sănătate, cum ar fi eșecul de a se dezvolta,
întârzierea dezvoltării sau problemele de comportament.
• De obicei, aceasta apare datorită:
unei obstrucții în căile respiratorii, cel mai adesea a
amigdalelor mari și a vegetațiilor adenoide
la cei ce prezintă despicături palatine
aparatul dento-maxilar îngust sau retractat.
Apneea obstructivă de somn la copil

26. • Copiii cu apnee de somn aproape întotdeauna sforăie, se
luptă să respire și au un somn neliniștit. De asemenea, pot
apărea pauze frecvente în respirație și sforăit, care durează
între 10 secunde și un minut.
• Pauza se poate încheia cu un zgomot de respirație sau
sufocare și poate fi o scurtă trezire a copilului care „se
luptă” să respire.
• Copilul poate, de asemenea, să transpire abundent în
timpul somnului sau să ude patul în mod repetat, iar
dimineața se poate trezi cu gura uscată, cu durere de cap
sau confuzie.
Semnele nocturne

27. • Datorită evenimentelor din timpul somnului, copilul cu apnee de somn
poate avea o serie de probleme în timpul zilei.
• Sugarii se hrănesc insuficient și nu reușesc să câștige în greutate.
• Copiii mai mari au probleme de comportament, cum ar fi
hiperactivitatea, agresiunile, dificultățile de învățare și concentrare
slabă.
• Lipsa de somn poate provoca schimbări de personalitate, performanță
scăzută la școală și probleme de relații interpersonale. Copiii cu
apnee de somn pot rămâne în urmă în multe zone de dezvoltare. Ei
pot deveni frustrați și deprimați.
• Pe termen lung, apneea de somn netratată, poate provoca probleme
cardiace și hipertensiune arterială.
• Cazurile severe pot pune în pericol viața.
Simptomele din timpul zilei

28. • Dacă medicul observă prezența amigdalelor mari și a
vegetațiilor adenoide, coroborate cu simptome precum
sforăitul, apneea observată și somnolența, acest lucru poate
sugera că un copil are apnee de somn.
• Cel mai bun mod de a fi cu adevărat siguri este studiul
somnului(polisomnografie) care se desfășoară într-o zonă
specială a spitalului și care se poate face noaptea la copiii
mai mari sau în timpul zilei la sugari.
• Niciuna dintre măsurători nu este invazivă și copiii reușesc
în mod normal să doarmă.
Cum este diagnosticată?

29. • Adenoamigdalectomia va vindeca în multe cazuri apneea de somn.
• Dacă copilul are o anomalie cranio-facială, corectarea chirurgicală a
acestuia poate fi, de asemenea, eficientă.
• În cazul în care condiția nu este potrivită pentru intervenția
chirurgicală, atunci cel mai bun tratament este ventilația continuă cu
presiune pozitivă a căilor aeriene sau CPAP.
• Aceasta constă dintr-o pompă ce ventilează aerul printr-o mască
purtată peste nas de către copil, ea trebuie folosită doar noaptea și
este eficientă în controlul simptomelor și a consecințelor pe termen
lung. Cu o educație adecvată a părinților și sprijin adecvat, CPAP este
bine tolerat de majoritatea copiilor.
• In cazul supraponderalitătii copilului scăderea în greutate poate ajuta
sau chiar vindeca apneea.
Tratament

30. • Cel mai dezbătut subiect este legătura dintre apneea de somn la copii
și sindromul morții infantile (SIDS).
• Cauzele SIDS nu sunt bine înțelese. SIDS poate fi un amestec de
cauze(consumul de alcool și fumatul pe perioada sarcinii, absența
alăptatului, nașterea prematură, genetic mai frecvent la băieti,
greutatea mică la naștere) ce produc decesul brusc inexplicabil la
sugari.
• Una dintre cele mai comune explicații este că derivă dintr-o problemă
asociată cu maturarea mecanismelor de respirație în copilăria
timpurie.
• Cercetările recente au constatat că în familiile cu apnee de somn,
sugarii au mai multe șanse de a muri de SIDS. De asemenea aceste
familii aveau câteva caracteristici fizice predispozante apneei, cum ar
fi căi respiratorii înguste.
Sindromul morții subite infantile și apneea de somn

31. • Intr-un studiu din American Journal of Respiratory and
Critical Care Medicine au fost evaluate cauzele SIDS.
• La momentul morții prin SIDS modificările
electrocardiografice/frecvenței cardiace în HR(heart rate
monitor) au fost atribuite apneei obstructive.
• Unele descoperiri postmortem în cazurile SIDS au fost
atribuite obstrucțiilor repetate ale căilor respiratorii
superioare, cum ar fi peteșii în cavitatea pleurală, prezența
edemului pulmonar, creșterea grosimii mușchiului neted în
căile respiratorii precum și îngroșarea membranelor
bazale ale corzilor vocale.
Sindromul morții subite infantile și apneea de somn

32. • http://bestpractice.bmj.com/topics/en-gb/215
• https://www.researchgate.net/profile/Alexandru_Corlateanu/publication/31514121
2_Protocol_clinic_national_Sindromul_de_apnee_obstructiva_in_somn/links/58cbe66
d92851c31f65740ff/Protocol-clinic-national-Sindromul-de-apnee-obstructiva-in-
somn.pdf
• Respiratory Sleep Medicine. Simonds AK, de Backer W, editors: European Respiratory
Society; 2011.
• Obstructive Sleep Apnoea. Barbé F, Pépin J-L, editors: European Respiratory Society;
2015. 4. Sleep Apnoea. McNicholas WT, Bonsignore MR, editors: European Respiratory
Society; 2010.
• http://www.atsjournals.org/doi/full/10.1164/ajrccm.164.8.2009001
• SNORING AND SLEEP APNEA IN CHILDREN- SDA Fact Sheet AT14 ©2010 Sleep
Disorders Australia, South Australian Branch
• ROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRICS http://rjp.com.ro/articles/2007.4/Pedia_Nr-
4_2007_Art-08.pdf
Bibliografie

33. VĂ MULȚUMIM!