Recommended
Recommended
More Related Content
What's hot
What's hot (20)
Similar to Și totuși suntem mulți - prezentare finală (1).pptx
Similar to Și totuși suntem mulți - prezentare finală (1).pptx (17)
More from MaxDanyCekan
More from MaxDanyCekan (19)
Recently uploaded
Recently uploaded (7)
Și totuși suntem mulți - prezentare finală (1).pptx
- 1. Proiectul acesta a început ca o experiență personală și a continuat din dragoste pentru copiii cu sindrom Down. Gaspar Cristina Școala Specială Sf. Gheorghe Județul Covasna
- 2. Evident, copiii cu Sindrom Down au cea mai mare calitate din lume: sunt extrem de afectuoși. Pornind de la această idee, am zis să încerc integrarea acestora prin activități artistice, în care ei își pot etala sufletele iubitoare. Și așa s-a născut ideea de GRUP VOCAL- INSTRUMENTAL ”Și totuși suntem mulți”.... Prima locație pentru repetiție a Grupului vocal - instrumental: locuința personală. De la silabe am trecut la partituri. Ce drum lung am avut!
- 3. Am suplinit nevoia lor de recunoaștere și de validare socială , care nu poatre să fie cognitivă, cu validarea artistică. A durat mult până când am făcut asocierea culorilor cu sunetele instrumentelor muzicale: Roșu – DO, Orange – RE, Galben – MI, Verde deschis – FA, Verde închis – SOL, Violet – LA, Roz – SI Toate instrumentele au același cod de culoare!
- 4. Ce obiective am avut? - Încredere în sine crescută; - Recunoaștere și validare a copiilor cu Sindrom Down la nivel local și județean; - Integrarea lor cu copiii tipici
- 5. Ce instrumente am folosit? Evident, instrumente colorate, ca să asocieze culoarea cu sunetul muzical. A fost joc, oare? NU, a fost ÎNVĂȚARE CU BUCURIE!
- 6. O altă modalitate de a învăța să cânte este modelul mimico – gestual, folosit de către copiii cu deficiențe de auz. Cu câtă bucurie au fost primiți să cânte în biserica din comunitate!
- 7. Modalităţi de lucru în activităţile educaţionale - Încurajarea independenţei; - Vorbirea directă cu elevul, şi întărea celor spuse prin intermediul expresiei feţei, imaginilor şi materialelor concrete; - Folosirea unui limbaj simplu şi familiar, şi formularea răspunsurilor clare; De aceea și cântecele noastre au texte simple: Ex: ”Pim- Pim-Pare, recze- rucza HEI”
- 8. Xilofonul este așezat pe podea.
- 9. În concluzie, principiul integrativ al acţiunii educaţional-terapeutice obligă ca activităţile educaţionale să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice, ca urmare a faptului că aceste categorii terapeutice nu pot fi abordate separat . abordate separat . Iar cea mai importantă formă de integrare pentru copiii cu ces, în special, este IUBIREA, sub toate formele ei!
- 10. Eu am ales să înființez un grup vocal – instrumental, care în fiecare săptămână face repetiție pentru spectacolele pe care le prezentăm, chiar la mine acasă. Și, știți de ce? Simplu! Pentru că sunt și educatoare și mama unei fetițe minunate, care are sindrom Down. Și de aceea îi înțeleg și îi iubesc! NECONDIȚIONAT!
- 11. Lucrez în felul acesta cu acești copii: Folosim note colorate la fiecare instrument muzical, pe care le arăt și ei pot să mă însoțeze. Așa pot să-și joace orice fel de melodie, le batem ritmul și în palme, dar și cu un astfel de instrument, avem și cântece cu mișcări. Săptămânal avem întâlniri, unde ei se pot desfășura. Și în fața oameniilor, că facem spectacole destul de des, se simt bine, nu au probleme.
Editor's Notes
- Fiecare copil cu sindromul L. Down este diferit de celălalt, atât pe plan fizic, cât şi pe plan psihic, dar fiecare copil are nevoie de îngrijiri speciale, de educaţie.Scopul este acela de a oferi tuturor posibilitatea de a învăţa în funcţie de ritmul, capacităţile şi nevoile proprii şi de a se exprima conform trăsăturilor individuale de personalitate. Trebuie luat în considerare nu doar modul în care persoana cu dizabilităţi se adaptează la cerinţele vieţii sociale, dar, în acelaşi timp, şi felul în care comunitatea înţelege să se conformeze nevoilor şi posibilităţilor persoanei în dificultate.În cele ce urmează voi încerca să arăt că persoanele cu sindromul Down, în ciuda faptului că se dezvoltă intr-un mod uşor diferit, ar trebui acceptate şi ajutate să ducă o viaţă cât mai normală cu putinţă. Este unanim recunoscut că sindromul Down este de regulă însoţit de un grad de deficienţă mintală. Unii prezintă deficienţă mintală profundă, alţii deficienţă mintală uşoară, sau mai rar, intelect de limită, iar cei mai mulţi se pare că se situează la nivelul deficienţei mentale moderate. Nu toţi copiii cu sindromul L. Down au dificultăţi de învăţare semnificative de-a lungul copilăriei. Unii se pot descurca destul de bine în şcoală şi reuşesc să facă faţă cu bine unei vieţi parţial independente când ajung la maturitate, asimilează deprinderi care, nu demult, erau considerate ca fiind imposibil de asimilat de persoanele cu sindrom L. Down. Cea mai sigură descoperire legată de dezvoltarea cognitivă este aceea că se înregistrează un declin în dezvoltare pe măsură ce copilul creşte.
- Copiii cu sindrom L. Down au o medie de viaţă ridicată şi pot avea o viaţă plină de împliniri. Dacă li se acordă şansa de care au nevoie pentru a-şi dezvolta abilităţile de auto-ajutor şi de independenţă, persoanele cu sindrom L. Down pot ajunge cu uşurinţă la vârsta de 50 de ani şi chiar mai mult, făcând faţă provocărilor pe care toată lumea le întâlneşte la un moment dat în viaţă: şcoală, un loc de muncă. Este important să ştim că: fiecare copil vine pe lume cu o zestre individuală, chiar dacă el s-a născut cu sindromul L. Down, el se poate dezvolta corespunzător, în funcţie de ajutorul care i se acordă începând din prima zi de viaţă. Strategii eficace de predare Principalele aspecte care trebuie să fie luate în considerare sunt: Comportamentul cadrului didactic Controlul asupra clasei depinde de comportamentul cadrului didactic, exprimat de obicei prin comunicarea non-verbală. Organizarea orei: ambianţa din clasă Ambianţa propriu-zisă din clasă va influenţa reacţiile elevilor. Organizarea activităţii/orei Majoritatea cadrelor didactice au avut experienţa unei activităţi sau ore care de abia se târâie. În asemenea circumstanţe, cadrul didactic ştie foarte bine ce efect are o astfel de activitate sau oră asupra procesului de învăţare şi asupra comportamentului elevilor.
- Copiii cu sindrom L. Down au o medie de viaţă ridicată şi pot avea o viaţă plină de împliniri. Dacă li se acordă şansa de care au nevoie pentru a-şi dezvolta abilităţile de auto-ajutor şi de independenţă, persoanele cu sindrom L. Down pot ajunge cu uşurinţă la vârsta de 50 de ani şi chiar mai mult, făcând faţă provocărilor pe care toată lumea le întâlneşte la un moment dat în viaţă: şcoală, un loc de muncă. Este important să ştim că: fiecare copil vine pe lume cu o zestre individuală, chiar dacă el s-a născut cu sindromul L. Down, el se poate dezvolta corespunzător, în funcţie de ajutorul care i se acordă începând din prima zi de viaţă. Strategii eficace de predare Principalele aspecte care trebuie să fie luate în considerare sunt: Comportamentul cadrului didactic Controlul asupra clasei depinde de comportamentul cadrului didactic, exprimat de obicei prin comunicarea non-verbală. Organizarea orei: ambianţa din clasă Ambianţa propriu-zisă din clasă va influenţa reacţiile elevilor. Organizarea activităţii/orei Majoritatea cadrelor didactice au avut experienţa unei activităţi sau ore care de abia se târâie. În asemenea circumstanţe, cadrul didactic ştie foarte bine ce efect are o astfel de activitate sau oră asupra procesului de învăţare şi asupra comportamentului elevilor.
- Folosirea unui limbaj simplu şi familiar, şi formularea răspunsurilor.Copiii cu sindrom Down au dificultăți în achiziția limbajului, au dificultăți în însușirea regulilor de vorbire. Limbajul în majoritatea cazurilor este întărziat. Practicarea în plus, pentru a le permite să dobândească abilităţi. Ei sunt capabili, trebuie ajutat la abilități.
- Folosirea materialelor vizuale / tactile pentru a fixa ceea ce se face oral.Este important să urmărim activitatea copilului și să nu încercăm să schimbăm atenția către altceva. Organizarea în mod regulat şi frecvent a unor activităţi de comunicare socială. Copii cu sindromul Down sunt mai înceți în mișcăriși în explorări fiziceale mediului înconjurător, atăt vizual căt șiîn interacțiuneacu obiectele. Asigurându-ne că elevul lucrează cu alţii, care sunt modele bune de urmat. Copii cu sindromul Down în majoritate sunt comunicativi, ei doresc să interacționează social.
- Integrarea socială este proces de încorporare, asimilare a individului în unităţi şi sisteme sociale (familie, grup, colectiv, societate) prin modelare şi adaptare la condiţiile vieţii sociale. Integrarea socială presupune acomodări şi construcţii progresive în planul personalităţii ducând la o interdependenţă între integrarea socială şi cea a personalităţii.
- Persoanele cu acest sindrom au vorbitul mai lent, au un limbaj mai (sărac) mai greoi. Ei se pot exprima prin muzică, ritmul, muzica înseamnă pentru ei tot, se simt bine...Cu ajutorul culorilor,ale notelor colorate, ei sunt capabili să învețe să se joace cu diferite instrumente muzicale. Chiar sunt capabili și în fața mai multor persoane să-și reprezintă creațiile artistice... De exemplu eu am ales să înființez un grup vocal – instrumental, care în fiecare săptămână face repetiție pentru spectacolele pe care le prezentăm chiar la mine acasă.
- Lucrez în felul acesta cu acești copii: Folosim note colorate la fiecare instrument muzical, pe care le arăt și ei pot să mă însoțeze. Așa pot să-și joace orice fel de melodie, le batem ritmul și în palme, dar și cu un astfel de instrument, avem și cântece cu mișcări. Săptămânal avem întâlniri, unde ei se pot desfășura. Și în fața oameniilor, că facem spectacole destul de des, se simt bine, nu au probleme.
- MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!