eth

1. LICEUL TEHNOLOGIC ”TIMPURI NOI”

2. • CUPRINS
• Batiul masinilor-unelte:Rol functional.Caracteristici
constructive
• Suprafetele de ghidare ale batiurilor masinii-unelte
• Rol functional
• Intretinerea suprafetelor de ghidare.
• Repararea suprafetelor de ghidare
• Norme de tehnica securitatii muncii
• Bibliografie

3. • BATIUL MASINILOR-UNELTE :
Rol functional. Tipuri constructive
• Batiurile sunt elemente ale masinii-unelte destinate inchiderii
poligonului fortelor care se dezvolta in procesul de aschiere si
care actioneaza asupra sculei si piesei. Pe acestea se
monteaza, fix sau cu posibilitatea de deplasare, ansamblurile si
elementele ce compun masina-unealta, din care cauza pot fi
numite elemente de sustinere.
• Batiuri grinzi(numite simplu batiuri), utilizate la strungurile
normale, revolver, automate si semiautomate, multicutite, la
masini de Batiuri
• Batiuri cadru deschis filetat, de centrat (batiuri cu coloana),
utilizate la masini de frezat universal, masini de gaurit, masini
de mortezat, masini de alezat si frezat.Batiuri cadru inchis
• (portaluri),
utilizate la masini de rabotat, masini
• de frezat longitudinal (portal), la strunguri carusel

4. • SUPRAFETELE DE GHIDARE ALE
BATIURILOR MASINII-UNELTE
Rol functional:
Ghidajele masinilor-unelte au drept scop sa materializeze
traiectoriile generatoare, rectilinii sau circulare, necesare generarii
suprafetelor pe masinile-unelte. El au menirea de a conduce in
timpul functionarii elementele mobile cum sunt mesele, saniile,
suporturile etc., de a sustine aceste elemente si de a asigura
precizia de deplasare a lor. In timpul precesului de aschiere, ca
urmare a formei traiectoriei, elementele deplasabile trebuie sa aiba
un singur grad de libertate de translatie sau de rotatie, in care scop
ghidajele sunt limitate de un numar de suprafete, numite suprafete
de ghidare. Pentru miscarea rectilinie, trei suprafete conjugate (fig.
1.a) constituie numarul minim care asigura elementului mobil un
singur grad de libertate.
• In vederea usurarii prelucrarii suprafetelor de ghidare, cat si a
imbunatatirii conditiilor de functionare se foloseste, in general,
numai o anumita portiune din fiecare latura a profilui (fig. 1.b)

5. • INTRETINEREA SUPRAFETELOR
DE GHIDARE
• Ungerea suprafetelor in frecare are ca scop reducerea rezistentelor de frecare si
a pierderilor de putere, reducerea uzurii si a incalzirii, asigurarea unei functionati
line si fara zgomot si in general, o ameliorare a randamentului mecanic si
mentinerea indelungata a preciziei initiale de functionare a mecanismelor.
• Conditiile pe care trebuie sa le satisfaca un lubrifiant pentru a se realize o ungere
cat mai eficace, sunt urmatoarele:
•  Caracteristica de ungere a lubrifiantului, reprezentata prin viscozitatea lui,
precum si aderenta, trebuie sa fie astfel alese, incat ungerea intre suprafetele de
frecare sa fie completa; aceasta inseamna ca filmul de ulei dintre suprafetele de
frecare sa nu prezinte discontinuitati prin efectul presiunii sau al turatiei mari a
arborelui.
•  Lubrifiantul trebuie sa-si mentina cat mai mult timp calitatile de ungere normale
si sa nu alterneze sub actiunea aerului sau a metalelor cu care este in contact.
De asemenea, nu trebuie sa se alterneze la temperaturile rezultate din frecarile
ce au loc intre suprafetele pieselor in miscare.
• Sa nu contina nici o suubstanta susceptibila de a ataca metalele cu care vine in
contact si mai cu seama sa nu contina acizi.
•  Sa nu contina materii rasinoase sau corpuri solide in suspensie care pot
inchide orificiile de scurgere ale ungatoarelor sau pot zgaria suprafetele de
contact in timpul miscarii.

6. • REPARAREA SUPRAFETELOR DE
GHIDARE
• Restabilirea formei geometrice a suprafetelor de ghidare ale batiurilor,
meselor, consolelor etc. poate fi facuta prin trei procedee si anume:
•  rabotarea sau frezare ( cand abaterea este mai mare de 0,05
mm);
•  rectificarea sau brosare ( cand este mai mare de 0,3 mm);
•  razuire manuala ( atunci cand uzura depaseste 0,1- 0,3 mm);
•
• Rabotarea sau frezarea ghidajelor
• In cazul cand uzarea pe anumite portiuni a depasit 0,5 mm, ghidajele
batiurilor se raboteaza sau se frezeaza.
• Rabotarea sau frezarea are drept scop sa reduca din manopera de
ajustare ( pilire, razuire) a ghidajelor si se executa pe masini de
rabotat cu masa mobile, masini de frezat longitudinal cu portal sau
dispozitive adecvate de rabotat.
•

7. REPARAREA SUPRAFETELOR DE
GHIDARE
• Rectificarea sau brosarea ghidajelor
• Aceasta operatie are rolul de a indeparta denivelarile mai mici
de 0,5 mm. In general prin rectificare se obtine o suprafata
plana si curata care nu mai necesita razuire ulterioara.
Operatia se executa pe masini speciale de rectificat
longitudinal cu pietre abrazive de diametru mic, lucrand cu
turatii mari si avans mic.
• Razuirea manuala
• Aceasta operatie este anevoioasa si necesita multa manopera,
in plus, ea trebuie efectuata numai de catre personal
specializat.
• Pentru razuire sunt necesare dispozitive si scule adecvate,
precum si aparate de masurat si controlat corespunzatoare.

8. NORME DE TEHNICASECURITATII MUNCII
• Documentatia necesara si obligatorie, care insoteste un echipament ethnic, trebuie sa contina toate datele
necesare asigurarii conditiilor stipulate prin legea nr. 90/1996, prevede in special reglementarile privind
amplasarea, echiparea cu dispozitive de protectie si aparatura de masura si contro, precum si conditiile pe
care acestea trebuie sa le indeplineasca, date referitoare la interventiile posibile si modul de efectuare,
modalitati de interventie in cazul unor defectiuni, toate acestea conditionand functionarea echipamentelor
tehnice.
• Existenta si starea buna a dispozitivelor de securitate conditioneaza functionarea echipamentelor tehnice.
Ele sunt proiectate, realizate si utilizate astfel incat sa realizeze unele cerinte:
•  sa impiedice accesul in zonele periculoase si sa nu poate fi demontate fara oprirea
echipamentelor tehnice;
• sa nu constituie ele insele o sursa de pericol;
•  sa fie durabile si rezistente la solicitari, manevrabile, fara a ingreuna procesul de munca respectiv;
•  sa poate fi sesizate cu usurinta prin vopsirea in galben a partilor interioare si de protectie.
•  sa nu limiteze observarea desfasurarii procesului de lucru si sa nu ingreuneze interventiile necesare;
• inainte de inceperea lucrului este obligatorie verificarea starii masinii-unelte;
•  sa se controleze starea masinii inainte de inceperea lucrului, verificandu-se toate manetele de
comanda;
•  sa se controleze instalatia electrica a masinii-unelte, indeseobi legatura la pamant si integritatea
izolatiei conductelor;
• sa se controleze buna fixare a piesei, a sculelor si dispozitivelor pe masina-unealta;
• nu se admite franarea organelor in miscare cu mana;
• nu se admite indepartarea aschiilor cu mana, ci cu un carlig special sau cu peria;

9. • Bibliografie
• Voicu M. ; Gheorghe I – “Masini si utilaje industriale”
• Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1982
• Huzum N. ; Rantza G. – “ Masini si utilaje din industria
constructiilor de masini.”
• Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1984
• Voicu M. –“ Utilajul di tehnologia meseriei”
• Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1992
• “Norme de protectia muncii in industria constructiilor de masini”
• 5. Gheorghe V. ; Voicu M. – “ Utilajul si tehnologia prelucrarilor prin
aschiere”
• Editura didactica si pegagocica, Bucuresti 1984
• Moraru V. – “ Teoria si proiectarea masinilor-unelte”
• Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1985
• Georgescu G.S – “ Indrumator pentru ateliere mecanice”
• Editura tehnica, Bucuresti 1980