Rezervația silvică „Codrii” a fost creată în 1971 pentru a proteja biodiversitatea și peisajul natural din Moldova, extinzându-se acum pe 5177 ha. Documentul detaliază flora și fauna rich în specii, incluzând plante și animale pe cale de dispariție, și evidențiază problemele de poluare precum defrișările. Concluzia subliniază importanța rezervației pentru conservarea biodiversității și îmbunătățirea calității mediului.

1. Rezervația silvică
„Codrii”
Proiect
realizat de: CHIRIAC DOREL.

2.  determinarea biodiversității naturale:
animale și vegetale;
 determinarea stării poluante;
 evidențierea animalelor și plantelor pe cale
de dispariție;
 formularea unor concluzii despre importanța
fondării rezervației date.

3. Istoric.
La insistenţa Mişcării de Ocrotire a Naturii, care a
prezentat propunerile într-o nouă formulă argumentată
ştiinţific, Consiliul de Miniştri al RSSM prin Hotărârea
nr.310 din 27 septembrie 1971 a creat prima rezervaţie silvică
de Stat „Codrii” cu scopul protejării în stare naturală a
landşaftului silvic tipic părţii centrale a Republicii Moldova
cu tot complexul natural şi suprafaţa totală de 2740 ha cu
evidenţierea zonei strict protejate de 723 ha. Responsabil
de efectuarea cercetărilor ştiinţifice pe teritoriul rezervaţiei
fiind Academia de Ştiinţe al R.Moldova. La ora actuală
rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 5177 ha.

4. Clima este temperat continentală, cu iarnă
scurtă şi blândă, iar vara lungă şi caldă.
Conform datelor staţiei meteorologice de
fond a rezervaţiei, temperatura medie anuală
a aerului oscilează de la +8°C până la +9,5°C.
În rezervaţie solurile sunt reprezentate de
două tipuri automorfe de sol – brune şi
cenuşii. Solurile brune tipice ocupă cele mai
înalte coline ale rezervaţiei.

5. Starea poluantă
Procesul de poluare a rezervației „Codru” se
manifestă prin defrișarea intensivă a pădurilor și
vînzarea terenurilor defrișate pentru construcția
diferitor edificii, chiar și a celor de locuit (pentru
cei mai bogați).

6. LUMEA VEGETALĂ
Flora rezervaţiei include circa 925 de specii de
plante vasculare din 426 de genuri şi 93 de
familii, constituind circa 49 % din flora plantelor
vasculare răspândite în Republica Moldova.
Din speciile cele mai frecvente ale învelişului
ierbos pot fi enumerate: rogozul păros, rogozul
brevicolat, piciorul-caprei, rocoţelul
lanceolat, pochivnicul
european, golomozul, lipicioasa, leurda, diverse
specii de toporaşi etc.

7. Plante pe cale de dispariție
Vița de pădure
Liana, 3-8 m. Tulpini agatatoare, flexibile.
Frunze palmat lobate cu baza reniforma, neregulat acut dintate, dorsal
tomemtoase. Inflorescenta paniculiforma.
Flori nearatoase, actinomorfe, de regula dioice, galbene verzui.
Fruct baca sferica, albastra violaceu.
Habitat: paduri de lunca, malul apelor, zavoaie.

8. Planta perena de 10-20 cm.
Rizom orizontal.
Tulpina erecta.
Frunze 1-2(3), bazale lung
petiolate, eliptice sau
ovoidale.
Inflorescenta racem unilateral.
Flori 5-
20, odorate, actinomorfe, bise
xuate; perigon globulos
campanulat, alb. Fruct baca
rosie.
Habitat: paduri de
stancarii, stejarete.

9. Planta perena, soliate sau in
grup, 10-30(40) cm.
Bulb globulos, cu tunici brune.
Tulpina erecta, comprimata.
Frunze 2, liniare, plane, slab
carenate.
Flori solitare, actinomorfe,
bisexuate, cu foliole
perigoniale albe, cele interne
cu o macula verde, situata
apical.
Furct capsula alungit
cilindrica.
Habitat: paduri, sub
coronamentul fagetelor; rar,
sporadic.

10. Planta perena, 50-80 cm.
Tulpina erecta, cilindrica,
neramificata.
Frunze inferioare biternate;
foliole ovat oblongi sau
lanceolate, lung petiolate.
Flori solitare, actinomorfe,
bisexuate; petale
cuneiforme, rosii.
Fruct 2-3 folicule, catifelat
tomentoase.
Habitat: poieni, margini si
raristi de paduri.

11. Planta perena de 15-50(70)
cm.
Rizom repent.
Tulpina
cilindrica, pubescenta.
Frunze lat eliptice pana la
oblongi cu baza vaginiform
amplexicaula.
Flori
solitare, zigomorfe, bisexuat
e; label central
veziculos, galbui, de forma
papucului. Fruct capsula.
Habitat: poieni si raristi
forestiere de stejar.

12. LUMEA ANIMALĂ
Graţie poziţiei geografice, caracterului reliefului şi structurii
floristice, aici se întâlnesc reprezentanţi ai faunei
carpatice, balcanice şi ai Asiei Mici. În cadrul celor trei zone
funcţionale ale rezervaţiei au fost semnalate 225 de specii de
animale vertebrate şi cca 1 178 de specii de animale
nevertebrate.
Animalele vertebrate terestre pot fi diferenţiate în trei grupe
ecologice distincte:
– animale caracteristice biotopului forestier;
– animale din spaţiile deschise;
– animale din sectoarele palustre.
Speciile reprezentative ale biotopului forestier sunt: cerbul
nobil, pisica sălbatică, şorecarul comun, porumbelul-de-
scorbură, turturica, ciuful-de-pădure, năpârca, vipera
comună, broasca-râioasă-brună şi broasca-roşie-de-pădure.

13. Animale pe cale de dispariție
Fluture Aglia
Ordinul: Lipidoptere
Familia: Atacide
Răspândirea: În Republica Moldova este răspândit pe întreg teritoriul.
Peste hotarele ei se întâlneşte în Europa, cu excepţia Europei
Mediteraneene, în Siberia.
Habitatul: Livezile, poienele, drumurile de pădure şi tăieturile, uneori
plantaţiile decorative.
Aspect cantitativ: se întâlneşte rar şi izolat.
Starea de protecţie: Este ocrotit conform legislaţiei în rezervaţia ştiinţifică
"Condru".

14. Este o specie
periclitată, răspândită în toate
tipurile de pădure. Are un
culcuş principal, făcut în
scorburi, vizuini de bursuc sau
de vulpi, în golurile de la baza
tulpinilor arborilor seculari, în
grămezile de stuf etc. Este un
animal carnivor. De regulă, se
hrăneşte cu rozătoare mici.
Iarna, în lipsa hranei
silvice, vânează păsări
domestice. Specia se reproduce
uşor şi este ocrotită conform
legislaţiei în vigoare.

15. Ordinul: Carnivore
Familia: Mustelide
Statutul: Specie critic
periclitată
Habitatul: Unele sectoare ale
râurilor mari cu bază trofică
bogată (raci, peşti),
Starea de protecţie: Este
ocrotită conform legislaţiei în
cadrul rezervaţiilor ştiinţifice
"Prutul de Jos", "Pădurea
Domnească" și unele
exemplare în ”Codri” .

16. Ordinul: Himenoptere
Familia: Apide
Răspândirea: În Republica Moldova
se întâlneşte în zonele centrală şi
de sud. Peste hotarele republicii
este răspândit în partea de sud a
Europei de Est, Transcaucazia,
vestul Turcmeniei, ţărmul Mării
Mediterane.
Aspectul cantitativ: Efectivul în
areal scade. În Republica Moldova
bondarul-de-argilă este întâlnit rar
în habitatele ierboase deschise,
greu accesibile.
Starea de protecţie: Este ocrotit
conform legislației în rezervațiile
științifice „Codri” și în unele
rezervații din nordul republicii.

17. CONCLUZIE
Rezervația științifică „Codri” are o
importanță semnificativă în protecția și
înmulțirea speciilor de plante și
animale pe cale de dispariție. Totodată
rezervația dată contribuie la
conservarea biodiversității
caracteristice Republicii Moldova, prin
aceasta îmnbunătățindu-se calitatea
mediului înconjurător.

18. SFÎRȘIT