3. În t mpul celu de-al Do lea
Războ Mond al, conform
est măr lor, cel puț n
jumătate de m l on de rom
au fost exterm naț pe
cont nent de reg mul
naz st ș de al aț acestu a,
ar în unele state europene
a fost asas nată peste
80% d n populaț a romă.
4. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial
500.000 de romi au fost exterminați.
În România 25.000 de romi
au fost deportați în vederea exterminării în Transnistria.
În lagărul Auschwitz - Birkenau au fost uciși 23.000 de romi.
Genocidul nazist împotriva romilor poartă numele de „porajmos”
(sau „samudaripen)” în limba romani. Cuvântul "poraimos" înseamnă
"devorare", iar "samudaripen" înseamnă "ucidere în masă, în limba
romani.
Persecuția țiganilor a început odată cu cel de-al Treilea Reich,
când aceștia au fost arestați, închiși în lagărele de concentrare și
sterilizați.
5. 2 august
1944
În seara de 2 august 1944,
în lagărul de concentrare de
la Auschwitz II-Birkenau,
2.897 de romi care mai erau
în viaţă - femei, bătrâni şi
copii din aşa numitul „lagăr
al ţiganilor” au fost
exterminaţi în camerele de
gazare.
6. La 15 aprilie 2015, Parlamentul European a adoptat Rezoluţia referitoare la
Ziua internațională a romilor – atitudini antițigănești în Europa și
recunoașterea de către UE a Zilei de comemorare a genocidului împotriva
romilor în al Doilea Război Mondial (2015/2615(RSP)) / P8_TA(2015)0095, prin
care a declarat 2 August –Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului
împotriva Romilor.
7. În timpul războiului, între
20.000 şi 60.000 de romi –
femei, bărbaţi, copii
din România
au fost deportaţi
în lagăre
9. Părul -a fost tă at când a ajuns acolo așa că
ș -a acoper t capul cu o fâș e ruptă d ntr-un
cearceaf sub formă de basma.
La 19 mart e 1944, Settela a fost urcată
într-un tren de marfă cu dest naț a
Auschw tz. Când uș le vagonulu s-au înch s
a fost f lmată u tându-se lung afară de
către Rudolf Breslauer, un pr zon er evreu
căru a comandantul lagărulu î ordonase să
înreg streze scena.
Settela a fost uc să în următoarele câteva
lun , împreună cu mama, do fraț , două
suror , o mătușă, do nepoț ș o nepoată. D n
marea fam l e Ste nbach numa tatăl a
suprav ețu t.
Arhivele Memorialului de la Westerbork, Olanda.
Settela Steinbach
a fost unul din cei 574 de romi și Sinti
arestați în 1944 și duși în lagărul de la
Westerbork.
10. a fost una dintre primele cărți
dedicate sorții tragice a romilor și
Sinti în timpul Holocaustului din
punctul de vedere al unui
supraviețuitor?
Ceija Stojka (1933 - 2013),
supraviețuitoare de la Auschwitz, cu fiica
ei Silvia în 1953.
... Volumul
Ce je Stojka,
Tră m în Izolare,
publ cat în 1988,
11. În 1942, o fată de opt ani, Anuța Brânzan,
împreună cu familia ei,
a fost relocată forțat – alături de alți 30.000 de
romi și Sinti români – de la București în
Transnistria,
la granița cu Ucraina.
Lagărele constau în marea lor majoritate în
barăci primitive și mulți deportați au fost nevoiți
să doarmă afară, pe câmp, sau în hambare.
Anuța a supraviețuit doi ani foamei și muncii
forțate în condiții inumane. Mai mult de jumătate
dintre ceilalți deportați nu au supraviețuit.
Anuța Brânzan
(a doua din dreapta) și surorile ei în
1942.
O mătușă le-a făcut fotografi a cu
câteva zile înainte de deportare, ca să
aibe a amintire cu nepoatele ei. Colecția privată Michelle Kelso, Ann Arbor, Michigan, USA.
12. Erna Lauenburger
era o tânără din Berlin. În 1943, Erna și cele două fi ice ale sale au
fost deportate la Auschwitz-Birkenau, unde Erna a devenit victima
experimentelor medicale realizate de doctorul SS Josef Mengele. A
fost ucisă cu o injecție letală.
Fiicele ei au murit și ele la Auschwitz. Soțul ei, Otto Schmidt, a
murit în lagărul de concentrare de la Buchenwald.
Erna Lauenburger a fost cea care l-a inspirat pe Alex Wedding să
scrie cartea pentru copii Ede și Unku, în care un băiat din Berlin se
împrietenește cu o fată Sinti. Ede și Unku a fost una dintre cele mai
populare cărți pentru copii din Germania interbelică și a fost ulterior
transformată și în film.
În 2011, o stradă din Berlin a fost numită Ede și Unku.
Coperta primei ediții a cărții
lui Alex Wedding Ede și
Unku,
desenată de John Heartfi eld și
conținând poze ale Ernei
Lauenburger și ale prietenului ei
Ede. Malik V
... mii de prizonieri din lagărele de concentrare – romi și Sinti,
evrei și gentili, mulți dintre ei copii – au fost uciși în
experimente medicale realizate de doctori SS?
13. În mai 1944,
35 de orfani romi și Sinti au
fost deportați la Auschwitz-
Birkenau din Orfelinatul St
Joseph de la Mulfingen, care
era condus de călugărițe.
Biserica nu a protestat
împotriva deportării copiilor, și
nici nu a încercat să-i salveze.
Unii dintre copii au fost mai
apoi folosiți la experimente
medicale de doctorii SS de la
Auschwitz.
Numai 3 din cei 35 de copii au
supraviețuit.
14. Raportul F nal al Com s e
Internaț onale pentru Stud erea
Holocaustulu în Român a
„El e W esel“, publ cat în anul 2004.
Conform
„Sondajulu de op n e pr v nd
Holocaustul d n Român a ș percepț a
relaț lor nteretn ce“,
real zat de Inst tutul Naț onal pentru
Stud erea Holocaustulu d n Român a
„El e W esel" în ma 2015,
doar 18% d n populaț a Român e
asoc ază Holocaustul cu persecutarea
ș exterm narea rom lor ș doar 20% d n
respondenț nterv evaț asoc ază
„Ghetour le ș lagărele d n Transn str a“
cu Holocaustul.
15.
16. În 2 august,
Ziua de comemorare a
Holocaustului romilor,
Comisia Europeană onorează
memoria zecilor de mii de persoane
de etnie romă, care și-au pierdut
viața în timpul celui de Al Doilea
Război Mondial.
17. Consiliul Europei
desfăşoară, de câţiva ani,
ceremonii cu prilejul acestei
importante zile pe esplanada
Palatului Drepturilor Omului
de la Strasbourg.
18. Ziua Europeană de Comemorare a
Holocaustului împotriva Romilor –
a fost recunoscută oficial în Republica
Moldova
printr-un comunicat al Ministerului
Afacerilor Externe și Integrării
Europene -
Cu privire la Ziua internațională de
comemorare a tragediei romilor din
perioada Holocaustului,
emis în spațiul public la 02 august
2017
19. Evenimentele de comemorare dedicate acestei zile au
rolul de a reaminti suferinţele îndurate, de efectele
devastatoare ale urii rasiale şi de pericolul ideologiilor
extremiste.
21. MD-2001, Ch ș nău, str. Armenească,42
Tel. +373 22 275393, +373 22 275278
e-ma l b bl oteca.pll@gma l.com
https://b bl otecapubl cadrept.wordpress.com
BIBLIOTECA PUBLICĂ DE DREPT