In lectia de slabit numarul 2 la Fundatia Bitonic am discutat despre: - conținutul meniului zilnic - cum să ne alimentăm în conformitate cu ritmul nostru de viață - greșelile tradiționale ale femeilor din Moldova - stilul de viață - diferite etape fiziologice Acest document este proprietatea intelectuala a Fundatiei BITONIC Moldova. Orice folosire a acestui document fara permisiune expresa a unui reprezentant oficial al Fundatiei BITONIC va fi actionata in instanta.

1. BINE ATI VENIT !

2. Lecția 2: Meniul zilnic.
- meniul zilnic se masoara in portii
- fiecare portie este de dimensiunea pumnului sau palmei
- pentru a reduce greutatea, ne vom raporta la 10 portii:
1 porție fructe
1 porție fructe
1 porție legume
1 porție legume
1 porție legume
1 porție carbohidrați din cereale
1 porție carbohidrați din cereale
1 porție lactate sau proteine vegetale
1 porție lactate sau proteine vegetale
1 porție carne sau proteine din nuci si seminte

3. - Distributia portiilor se va face:
Mic dejun (7-9 dimineata):
1-2 cani mari de apa cu lamaie
Peste 30 minute:
1 porție carbohidrați din cereale
1 porție lactate sau proteine vegetale
1 porție legume
Gustare 1:
1 porție fructe
Pranz:
1 porție carne sau proteine din seminte si nuci
1 porție legume
Gustare 2:
1 porție fructe
1 porție legume
Cina:
1 porție carbohidrați
1 porție lactate

4. Fructe:
Preferat: orice fructe proaspete locale precum merele sau fructe citrice precum
portocale, kiwi
Evitat fructele dulci: banane, struguri, compot sau fructe uscate (conțin prea mult
zahăr), gemuri
O portie de fructe se masoara dupa pumn: exemplu: o banana mare constituie 2 portii
de fructe.
O portie de fructe inseamna jumatate de pahar de suc: sucul inclusiv freshurile se beau
diluate cu multa apa, sa evitam supra consumul de zahar.
Fructele sunt carbohidrati complecsi care contin zahar complex.
Fructe care se pot consuma seara sunt: capsuni, afine, mere, pere, pepene.

5. Fructe:
Fructele sunt bogate in enzime proprii si din acest motiv trebuie mancate separat,
pentru a ne folosi de enzimele lor proprii pentru digestie.
Fructele se mananca cel mai bine pe stomacul gol: ori dimineata ori ca si gustari intre
mese, cand simtim ca nu avem stomacul plin.
Daca mancam fructe dupa o masa, acestea vor trece prin procesul de diesgtie impreuna
cu celelalte alimente, iar procesul va fi unul incetinit, pe durata caruia fructele pot
fermenta si se vor transforma in alcool pana cand ajung sa fie absorbite.
Pentru a utiliza fibrele din fructe, acestea trebuie sa nu aiba capacitatea de a se
amesteca si a absorbit alt lichid, din acest motiv se mananca singure si fara apa la un
interval de 20 min inainte si dupa.

6. Experiment:
Care fruct e mai dulce?

8. Legume:
Preferat: morcovi, salată, țelină, sfeclă, păstaie, ardei
Evitat: cartofi, fasole sau alte legume, care intră la categoria carbohidrați
Rosia si avocado sunt fructe!
Legumele contin multe fibre si vitamine si e cu mult mai bine sa le consumam negatite,
crude. Vitaminele incep sa se distruga de la 60 de grade Celsius in sus.
Intr-o zi trebuie sa mancam legume de minim 2 culori diferite – verde si galben – pentru
a ne asigura o varietate cat mai mare de micronutrienti.
Salata este singura leguma din care putem manca un bol cat 2 palme tinute impreuna.

9. Legume cu cantitate mare de fibre:
- mazare verde
- dovleac
- varza de bruxelles
- varza
Consumand legume, corpul nostru arde o cantitatea mai mare de energie
pentru a le digera decat isi ia ca energie din alimente. Prin urmare,
legumele usureaza digestia si chiar grabesc arderile din organism!

10. Carbohidrati din categoria cereale:
Preferat: pâine neagră, cartofi, orez brun, paste integrale, mazare,
mamaliga
Evitat: pâine albă, prăjituri (prea mult zahăr), biscuiti, saratele, covrigei,
produse de patiserie
Atentie!: toate boboasele sunt tinute la inmuiat cateva ore inainte de
gatire, pentru a inmuia fitatii care blocheaza mineralele si nutrientii.

11. Carbohidrati din categoria cereale:
Daca vrem sa mutam portia de cerelea ca si gustare, se recomanda
prajiturile de ovaz
Daca ne referit la micul dejun, de preferat este terciul fara zahar sau
cerealele care nu schimba culoarea laptelui!

12. Lactate:
Preferam lactatele care sunt mai slabe si care nu contin foarte multa sare. Pentru a ne
da satietate, le amestecam cu carbohidrati usor de digerat.
Preferat: ¼ litru de lapte slab, 1 iaurt/ sana/ chefir sau 2 felii de brânză
slabă
Evitat: brânză brie sau cu multă grăsime, smântână! In cazul branzei brie
sau a smantanii, 2 linguri pe zi si atingem deja doza recomandata!

13. Lactate:
La alegerea lactatelor, trebuie sa citim mereu pe eticheta despre cantitatea de zahar pe
care o contin. Iaurturile cu fructe sau inghetata, desi au lapte in anumite masuri, vor
intra in categoria de dulciuri si nu de lactate!
Lactatele contin lactoza, care este deja o forma de zahar complex. Exista cazuri des
intalnire de intoleranta la lactoza. Laptele contine caseina, care este o proteina care ne
poate da alergii.
La adulti, este mai bine sa consumam mai putin lapte si sa consumam mai multe
produse lactate care au trecut printr-un proces de fermentatie ce reduc nivelul de
caseina si de lactoza.

14. Carne:
Preferat: pește, pui, curcan, vită – cu cat ii vedem fibra musculara, cu
atata va fi mai sanatoasa
Evitat: mezeluri, cârnați, carnea uscată – cu cat carnea are o culoare mai
omogena, gen parizer sau crenvusti, cu atat cantitatea de carne este mai
redusa iar alimentul trece in categoria alimentelor nesanatoase

15. Carne:
Dimensiunea unei bucati de carne trebuie sa fie cat pumnul sau cat
palma.
Cand privim o carne, trebuie sa putem separa carnea de grasime, sa nu
fie omogena.
Cel mai bine carnea o consumam o data pe zi, pana in ora 2 la amiaza,
deoarece digestia poate sa dureze pana la 12 ore.
Pentru a usura digestia, putem sa consumam piper, care stimuleaza
circulatia la nivelul stomacului si ajuta absorbtia la nivelul intestinelor.

16. Carne:
Daca vrem sa tinem post, inlocuim portia de carne cu o portie de
seminte(de in,susan,dovleac,floarea-soarelui,chia) sau nuci.
Acestea ne vor da proteine, fibre si grasimi vegetale. Nu mai mult de un
pumn plin pentru a ne limita la o portie.
Semintele pot sa fie si rasfirate in portii pe parcurcul zilei, pentru a creste
satietatea.

17. Uleiuri si grasimi:
Nu este recomandat mai mult de 3 linguri de grasimi pe zi.
Grasimile se impart in grasimi saturate ( cele animale si cele din comert),
nesaturate ( cele vegetale) si trans-grasimi ( care se creaza prin oxidare,
expunere la soare, lumina, gatit etc).
De preferat este sa consumam aceste grasimi in forma pura, negatita.
Chiar daca sunt grasimi saturate sau nesaturate. Pentru gatit, cel mai
bine folosim grasimi saturate (untura) sau nesaturate precum uleiul de
cocos sau de palmier ( cu cat mai solid cu atat mai bine). Acestea, desi au
un continut caloric mai mare, sunt mult mai stabile la temperatura
inalta si nu vor avea efect cancerigen.

18. Zahar si dulciuri:
Dieta propusa furnizeaza zahar din: lactate, fructe, legume.
Daca simtim nevoia sa suplimentam cu zahar simplu, aceasta trebuie
facut cu mare grija. De obicei preferam ciocolata cu continut mare de
cacao ( intra la grasimi si proteine) sau deserturi precum iaurt cu miere.
Zaharul este mai bine consumat solid, cele mai periculoase sunt sucurile
si bauturile dulci. Un adult trebuie sa se limiteze la 10 cuburi de zahar pe
zi, iar un pahar de cola contine deja aceasta cantitate!

19. Incadrarea in portii:
O felie de pizza: o portie de carbohidrati, o portie de grasimi, o portie de
carne, o portie de legume, o portie de lactate
Un burger: 2 portii de carbohidrati, o portie carne, o portie lactate, 1
portie legume, 1 portie grasimi
Supa: o portie grasimi, o portie legume
Lasagna: 2 portii carbohidrati, o portie carne, o portie lactate, o portie
legume

20. Ce alte mancaruri preferati?

21. Cum ne alimentam la serviciu:
Daca avem un program de lucru stresant cu ore lungi, putem crea un meniu zilnic astfel:
Mic dejun (7-9 dimineata):
1-2 cani mari de apa cu lamaie
Peste 30 minute:
1 porție carbohidrați din cereale
1 porție lactate sau proteine vegetale
1 porție legume
Gustare 1 – in timpul serviciului
1 porție fructe ( jumatate de banana, un mar)
Daca ni se face foame pe parcurs, sa nu uitam o cafea sau un ceai constituie si ele cate o masa!
Pranz – la serviciu este cel mai usor sa mancam alune, seminte sau nuci si eventual legume proaspete: morcovi, ardei,
conopida, salata etc
1 porție carne sau proteine din seminte si nuci
1 porție legume
Gustare 2 – la serviciu putem in mod constant sa mancam legume proaspete: ridichi, ardei, castraveciori etc
1 porție fructe
1 porție legume
Cina:
1 porție carbohidrați
1 porție lactate

22. Idei de gustari pentru luat la serviciu:
Fructe: mar, pruna, portocala, banana, para; suc fresh, smoothie facut de
dimineata
In smoothie putem pune si legume: spanac, morcov, telina, sfecla, castravete
etc. Important este ca doar jumatate din smoothie sa fie leguma iar restul sa
fie fruct, sa nu aiba un gust prea puternic! Si mereu sa diluam cu apa.
Putem taia fructe peste care presaram lamaie si sa le luam intr-un castronas.
Sau taiem fructe si le punem in apa pe care o bem, pentru a-i da gust.
Legumele se taie felii si se mananca crude sau: cu branzica alba, cu sos de otet
si ulei, cu humus.
Pentru carne, la serviciu se fac mini-rulouri de exemplu cu sunca in exterior si
mustar sau hrean sau oua sau legume in interior.
In loc de sunca putem folosi si somon sau alt peste.

23. Idei de gustari pentru luat la serviciu:
Mar cu unt de arahide
Prune uscate
Orez sau porumb expandat
Ciocolata neagra
Castravete cu branza
Wrappuri cu legume

24. Stilul de viata:
Corpul functioneaza pe:
1. metabolism bazal ( energie pentru mentinerea functiilor vietii)
2. metabolism digestiv ( energie pentru digestie)
3. metabolism activ ( in functie de miscarea facuta)
4. metabolism intelectual ( in functie de nivelul de stres si de energie
necesar creierului)
Pe masura ce crestem, se modifica metabolismul bazal.
La menstruatie, sarcina, alaptare, acesta creste.
La menopauza, acesta descreste considerabil, ajungand pana la
jumatate.
Metabolismul digestiv poate fi incurajat prin consumul de legume si de
alimente care au nevoie de mai multa energie pentru digestie decat
ofera prin consum ( orezul expandat).

25. Stilul de viata:
In functie de stil de viata, noi avem nevoie de mai multe sau mai putine
calorii pentru energie.
Un stil de viata fumator presupune mai multi antioxidanti ( cu precadere
vitamina C, cu inca 50% din DZR).
Un stil de viata activ presupune mai multa transpiratie si prin urmare
mai multe minerale care se pierd.
Un stil de viata intelectual are nevoie de mai multe vitamine B pentru
sistemul nervos.

26. Stilul de viata:
Dimineata, pentru a incepe orice stil de viata, trebuie sa bem apa cu
lamaie sau apa simpla, pentru a incepe un proces de detoxifiere.
Micul dejun este responsabil de 40% din necesarul nostru energetic intr-o
zi si ne permite sa avem o digestie lunga fara sa ne oboseasca.
Terciul mancat la micul dejun da satietate, tine de foame aprox 4 ore,
reduce nivelul de glicemie din corp deoarece elibereaza carbohidrati in
ritm lent.
In acest fel, mancand la ore regulate si cu un mic dejun consistent, nu ne
vom forta corpul sa isi regleze singur nivelul de zahar din sange.

27. Stilul de viata:
Creierul este primul care se trezeste iar creierul functioneaza doar pe
zahar. De aceea si nevoia incontrolabila de a manca dulciuri este data de
creier, care reactioneaza la stimuli vizuali sau de miros si incepe deja
secretia sucurilor gastrice in stomac dar si a salivei in gura pentru a
pregati digestia.
Daca dimineata nu oferim creierului zahar bun din terci sau lactate sau
fructe, acesta va cere in mod constant pe parcursul zilei doze
semnificative de zahar.
Un stil de viata intelectual va cere mai mult zahar decat unul activ, de
aceea incercam prin sport sa stimulam necesarul energetic si in alt
muschi, pentru a creste cerintele de proteine si a decreste necesarul de
zahar.

28. Stilul de viata:
Daca combinam corect portiile de mancare, vom avea la fiecare 2 ore
stomacul gol si vom putea sa luam mici gustari fara sa ingreunam
digestia.
Daca in schimb am mancat prea mult la o anumita masa, este mai bine
sa sarim peste gustare pentru a nu ingreuna digestia.
Cand ne ridicam de la masa nu trebuie sa ne simtim satule, trebuie doar
sa fi mestecat mancarea indelung incat semnalul de hrana sa ajunga la
creier iar acesta sa opreasca secretia de hormoni care ne dau mai multa
pofta de mancare. Mancatul cu imbucaturi mari va face tocmai opusul, si
anume va stimula in plus sentimentul de foame, deoarece masticatia nu
este suficient de intensa.

29. Stilul de viata:
Dupa o masa cu legume, creierul va opri sentimentul de foame dupa
aproximativ 10 minute de la prima inghititura.
Dupa o masa cu cereale, creierul va opri dupa 8 minute.
Dupa o masa cu proteine, creierul isi va face efectul dupa 5 minute.
Dupa o masa cu zahar, creierul nu isi va face efectul deoarece va intra
intr-o stare de dependenta de zahar si va crea un efect in lant.
De aceea putem grupa alimentele astfel incat sa ni se opreasca pofta de
mancare mai curand si prin urmare vom slabi!

30. Stilul de viata si slabitul:
Un stil de viata foarte stresant va stimula secretia de cortozol. Cortizolul
este un hormon antic, este un hormon pe care toate animalele il au
pentru a se apara de pericole.
In timp ce corpul nostru este influentat de cortozol si adrenalina, nu
putem sa absorbim cu success nutrientii mancati si ca urmare ii vom
stoca pentru un moment in care ii vom putea folosi.

31. Sarcina si alaptarea:
Perioada sarcinii poate fi împărţită în trei etape importante : nidaţia,
organogeneza şi creşterea fetală.
În prima săptămână de la implantare, endometrul matern este singura
sursă de nutrienţi pentru embrion şi va continua să fie o sursă
importantă până în săptămâna 12. În această perioadă, placenta îşi va
creşte treptat aportul în transferul nutrienţilor de la mamă la făt.
În primele 6 săptămâni de sarcină are loc organogeneza, celulele
embrionare începând să se diferenţieze pentru a forma ţesuturi şi unităţi
funcţionale, care, mai târziu, vor deveni organe. Se cunoaşte existenţa
unor perioade critice pe parcursul organogenezei, în care absenţa unor
anumiţi nutrienţi va genera malformaţii congenitale. Deficienţa
riboflavinei a fost asociată cu afectarea formării scheletului, deficienţa
de piridoxină şi mangan – cu probleme neuromotorii, iar cea a vitaminei
B12, vitaminei A, niacinei şi folatului – cu defecte ale sistemului nervos
central. Se recunoaşte şi rolul important al folatului în prevenirea
defectelor tubului neural.

32. Sarcina si alaptarea:
Pana la 12 kg luate in greutate, masa corporala optima pentru un fat
sanatos
Celor 2000 de kcal/ zi, li se adauga:
70 kcal pe zi in semestrul 1
260 kcal pe zi in semestrul 2
500 kcal pe zi in semestrul 3
Conform EFSA 2016.

33. Sarcina si alaptarea:
Creşterea fetală se desfăşoară în trei etape.
În prima etapă are loc creşterea numărului de celule – etapa hiperplazică
– fiind necesare cantităţi crescute de vitamina B12 şi folat.
Ulterior se desfăşoară o etapă hipertrofică, în care celulele cresc în
dimensiuni; acum trebuie asigurate cantităţi suficiente de aminoacizi şi
vitamina B6.
În ultima etapă, predomină procesele hiperplazice, rata diviziunilor
celulare fiind diminuată. Nutriţia inadecvată în timpul proceselor de
creştere fetală va genera apariţia retardului de creştere intrauterină şi a
greutăţii mici la naştere.

34. Sarcina si alaptarea:
Necesarul energetic
Creşterea necesarului caloric este justificată din două motive :
asigurarea energiei pentru intensele procese metabolice care au loc şi
cruţarea proteinelor necesare construcţiei tisulare.
Recomandările curente sunt de creştere a consumului caloric cu 300
kcal/zi, adolescentele gravide sub 18 ani necesitând un supliment de 500
kcal/zi.
Sunt necesare minim 36 kcal/kgcorp pentru utilizarea adecvată a
proteinelor. Necesarul energetic creşte în cazul femeilor active sau cu
deficienţe nutriţionale şi la femeile cu sarcini gemelare, ajungând la
2500-3000 kcal/zi.

35. Sarcina si alaptarea:
Trimestrul 1
Mama: greturi de dimineata, greturi in general, miros sensibil, pofte
Formarea tubului neural, cresterea embrionului
Pre-eclampsia
Cuvant cheie: acid folic, Omega 3

36. Sarcina si alaptarea:
Trimestru 2:
Se secreta progesteronul, care relaxeaza muschii de-a lungul tractului
digestiv. Daca digestia e mai lenta, pot intervenii constipatii. E nevoie de
fibre.
Edemul, datorita cresterii fatului, care apasa asupra organelor. Rinichii
fac retentie, se umfla picioarele.
Daca nu se suplimenteaza alimentatia, fatul preia din corpul mamei
calciu, fierul, vitamin B12

37. Sarcina si alaptarea:
Trimestru 3:
Datorita dimensiunii fatului, care apasa asupra tractului digestive si
asupra vaselor de sange, digestia este ingreunata.
Pot aparea hemoroizi
Nevoie crescuta de fibre

38. Sarcina si alaptarea:
Carbohidraţi - se recomandă ca 50-60% din caloriile zilnice să provină din glucide,
consum necesar pentru a cruţa utilizarea proteinelor ca sursă de energie.
Lipide - se recomandă un consum de 30-35% lipide din totalul caloriilor zilnice.
Proteine - necesarul de proteine creşte în sarcină, acestea fiind destinate susţinerii
proceselor de formare tisulară maternă şi fetale. Faţă de femeia negravidă, consumul
zilnic de proteine trebuie să fie mai mare cu 10 grame. Necesarul de proteine este
maxim în trimestrul II şi III de sarcină, când creşterea fetală este rapidă.
Femeile gravide care nu consumă carne trebuie să aibă în vedere un aport adecvat de
proteine, în special din cele cu valoare biologică mare ( ouă, brânză, lapte ).

39. Sarcina si alaptarea:
Crampele musculare:
Denota o lipsa de calciu sau magneziu
Pot aparea si din lipsa de vitamine din grupul B, pe care neurologica
Balonarea:
Fibrele insolubile actioneaza ca un tip de laxative natural, grabesc eliminarea prin
sistemul digestive
Evita constipatia
Surse: paine integrale, cereale integrale, paine, legume
Vitaminele din grupul B
Varsaturile si greata:
Fructe proasptele, inghetate
Ceai diluat de ghimbir
Limonada
Biscuiti sarati, ca sa avem mancare in stomac dimineata
Doar ciocolata neagra, fara zahar (are efecte asupra terminatiilor nervoase)

40. Sarcina si alaptarea:
Caderea parului:
Lipsa de vitamine si minerale
Anemie
Lipsa de proteine
Cauze hormonale
Ciclul de crestere a parului ia o pauza, si isi revine la 3 luni dupa nastere
Dureri de oase, de spate, de genunchi:
Lipsa de suficient calciu
Copilul trage calciu din corpul mamei, slabind masa osoasa

41. Sarcina si alaptarea:
Contraceptivele orale cresc retentia de lichid din corp si promoveaza probleme de
sanatate precum:
Edema
Cresterea masei corporale
Tromboza
Dureri de cap
Modificari in pofta de mancare
Schimbari functionale la nivel de uter si trompe uterine
Reduc in corp nivelele de:
Vitamina B9 – e nevoie de minim 3 luni pana la refacere
Vitamina B2 – responsabila de migrene
Vitamina B6 – tromboza
Vitamina B12 – anemie pernicioasa
Zinc – modificari la nivel de tesut
Seleniu – antioxidant, nu poate lupta impotriva cancerului
Magneziu - tromboza
Vitamina E – nivelul redus indica infertilitate

42. 42
Recomandari pentru fertilitate crescuta
1. Grupul de vitamine solubile in apa B, pentru mama si sugar
2. Vitamina C impreuna cu Iod si Selen pentru sugar
3. Mineralele zinc, magneziu, fier pentru mama
4. Mult Omega 3 si vitamin E, doar nu din peste care poate fi contaminat, pentru
mama si sugar
Fertilitatea si infertilitatea induse de nutritie

43. Sarcina si alaptarea:
ZAHARUL
Un studiu realizat in SUA a urmarit timp de 8 ani 17,544 de cupluri, in care sotia era
asistenta medicala ( cu acelasi nivel de stress).
15% din cupluri au avut probleme de infertilitate ( acum media statistica este la 30%)
30% din femei au avut probleme cu ovulatia neregulata
Consumul de carbohidrati rai a dereglat nivelul de insulina, si au determina iregulatii
hormonale ( inhibarea ovulatiei)
Este necesara o dieta cu carbohidrati buni
TIROIDA
In planificarea sarcinii, se face un test al functiei tiroide.
Orice tip de deviate de la normal poate insemna infertilitate.
Hormonii tiroidei pot impiedica ovulatia normala.

45. De evitat
Alcoolul
Fumatul
Conservanti

46. De evitat
Listerioza este provocata de bacteria
Listeria si este foarte daunatoare
pentru fat. In timpul perioadei de
preconceptie, precum si in timpul
sarcinii, femeile trebuie sa se fereasca
de Listeria prin evitarea consumului
de:

47. Risc de listeria
- Branza moale, semi-moale, cu
mucegai precum brie, camembert,
ricotta, feta ( toate pot fi consumate
calde cu riscuri mai reduse)

48. Risc de listeria
- Inghetata si shake-uri

49. Risc de listeria
- Fructe si legume pre-ambalate

50. Risc de listeria
- Fructe de mare, peste negatit,
carne nefiarta, pateuri

51. Risc de listeria
- Produse lactate nepasteurizate

52. Sfaturi practice
In timpul sarcinii, sistemul imunitar al
femeii este suprimat, de aceea
pregatirea si stocarea mancarii este
deosebit de importanta. Fiecare femeie
trebuie sa aiba foarte multa grija sa:
- Se spele pe maini inainte si in
timpul pregatirii mancarii
- Mancarea negatita se stocheaza in
partea de jos a frigiderului
- Mancarea rece se pastreaza la sub
0 grade si se consuma in maxim 30
min dupa scoaterea din frigider
- Mancarea calda se gateste la peste
60 de grade
- Mancarea se consuma in maxim 1
zi dupa preparare, nu se consuma
mancaruri mai vechi

53. Lista de seminte
contraindicate
- stimulant uterin
- Seminte de in
- Seminte de chimen
- Patrunjel
- Rozmarin
- Salvie

54. Lista de plante
contraindicate –
stimuleaza contractile
uterine
- Levantica
- Busuioc
- Chimbru
- Coada soarecelui
- Pelinul
- Ardei Iude
- Sofranul

55. Lista de plante – cu
precautie
- Menta
- Melisa
- Musetel
- Ghimbir

56. O serie de alimente controversate: cafeaua
Pro
• Intareste si energizeaza
• Nu afecteaza direct starea fatului
Contra
• Reduce fertilitatea cu pana la
27%
• Reduce absorbtia de calciu si fier
• Creste riscul de avort spontan in
primele saptamani

57. O serie de alimente controversate: indulcitorii
Pro
• Energie
• Stare de spirit pozitiva
• Satisfactia unei pofte
Contra
• Deregleaza secretia de insulin,
infertilitate
• Poate fi transmisa fatului, diabet
de sarcina

58. O serie de alimente controversate: ficat
Pro
• Fier
• Vitamine si alte minerale
Contra
• Vitamina A in excess, stocat in
grasime
• Efect direct asupra fatului

59. O serie de alimente controversate: miere
Pro
• In caz de raceala, expectorant
• Preferabil in locul zaharului
Contra
• Alergii
• Cantitate mare de zahar

60. O serie de alimente controversate:
suplimentele
Pro
• Reduc drastic riscul de avort
spontan
• Mentin sanatatea mamei
• Un aport nutritiv bogat fara
ingrasarea nesanatoasa ( dureri de
spate, de sani, de oase)
• Suplimente cu absorbtie
optimizata, fara hormoni
• Evitam anumite greturi commune,
ex peste
Contra
• Se pot obtine complet din
mancare
• Multe produse de pe piata au o
calitate indoielnica
• Strica balansul nutritional al
mamei

61. Meniul zilnic

62. 62
Prin laptele de san, mama transmite fatului elemente bioactive importante
pentru imunitate cum ar fi anticorpi, citokine, agenti antibacteriali,
oligozaharide. Este recomandata pentru primele 6 luni alaptarea de la san
exclusiva.
Lactatia este unul din procesele corpului uman care necesita cea mai multa
energie. De aceea si nivelele de nutrienti necesare pentru o femeie in
perioada de lactatie sunt mult mai mari decat in perioada sarcinii.
Fierul este o exceptie, in timpul lactatiei e nevoie doar de o treime din
cantitatea de fier necesara in timpul sarcinii. La fel este si in cazul acidului
folic, in care dozele sunt mai reduse.
Suplimentarea cu calciu nu ajuta structura osoasa a mamei, care va fi
restabilita o data ce procesul de lactatie se finalizeaza.
Lactatia si nutritia

63. 63
In cazul vitaminelor B si vitaminei C, nivelul la mama
influenteaza nivelul de sanatate al fatului, fiind transmise in mod
direct prin lapte.
De aceea se recomanda o suplimentare in perioada lactatiei cu
vitamine B si C in special, pentru a putea sustine si sanatatea
mamei si a fatului.
Lactatia si nutritia – vitamine solubile in apa

64. 64
In cazul vitaminelor A, D, E si K, nivelul lor in corpul mamei nu influenteaza nivelul in fat in aceasi masura.
Laptele de san contine in mod normal o cantitate mare de vitamina A, dar nu contine suficiente vitamine D
si K.
Pentru suficienta vitamina D pentru fat, trebuie ca femeia sa se expuna la soare si sa suplimenteze dieta.
Daca doar una dintre optiuni este urmarita, cantitatea de vitamina D nu va fi suficienta. In plus, deorece
majoritatea femeilor sufera de deficienta de vitamina D, de cele mai multe ori se recomanda
suplimentarea direct la sugar cu picaturi cu vitamina D.
Vitamina K este inca o problema, deoarece majoritatea infantilor au nivele scazute in corp. Cauzele sunt:
- Vitamina K nu este transportata prin placenta
- in intestinele fatului nu exsta inca bacterile care sa poata metaboliza vitamina K
- la copii nascuti prematur, ciclul de vitamina K nu functioneaza inca normal
De aceea se recomanda o injectie cu vitamin K 1 pentru toti nou nascutii.
Vitamina E depinde de dieta mamei, dar nu numai. De obicei din luna 4 se trece pe suplimentare cu
vitamina E, fara sa ne concentram pe suplimentarea dietei mamei.
Lactatia si nutritia – vitamine solubile in grasime

65. 65
Nivelul de minerale transmis prin lapte fatului sunt independente
de nivelul din dieta mamei. Cazurile care fac exceptie sunt iodul si
seleniul.
In cazul iodului, femeile trebuie sa consume o doza dubla in timpul
lactatiei.
De asemenea, doza de seleniu trebuie consumata tot prin
suplimentare la nivelul mamei.
In cazul celorlalte minerale precum magneziu, calciu, zinc etc,
acestea nu influenteaza nivelul de nutrient din lapte, chiar daca
mama sufera de supra-dozaj sau de deficiente mici. Aceste
modificari afecteaza mai mult sanatatea mamei decat pe cea a
nou-nascutului.
Lactatia si nutritia – mineralele

66. Menopauza si nutritia
66
Din cauza schimbarilor hormonale din timpul menopauzei,
femeile experimenteaza pierderea masei osoase. 3 nutrienti
sunt deosebiti de importanti in a reasigura sanatatea si
stabilitatea oaselor: calciul, magnesium si vitamina D.
Activitatea fizica moderata este importanta pentru stabilizarea
oaselor.
Dieta trebuie schimbata pentru a se axa mai putin pe carne si
mai mult pe cereale, fructe si legume.

67. Menopauza si nutritia
67
O serie de factori sunt cercetati pentru a reduce sau intarzia efectele
menopauzei.
O potentiala solutie sunt fitoestrogenii, ca isoflavonii si linganii, pentru
prevenirea valurilor de caldura. Aceste substante se gasesc in plante precum
soia, in si mancaruri precum tofu si lapte de soia.
Ei au o structura similara cu estrogenul. Femeile in Europa sufera in
proportie de 80% de valuri de caldura versus 60% din femeile din Asia.
Aceasta diferenta se datoreaza consumului diferit de flavonoide, intrucat
dieta in Asia este in proportie de 90% flavonoide.

68. Date de contact
http://fundatia.bitonic.md/
068 900 890