Aciditatea lichidelor din organism, în special a sângelui, este considerată de specialiști cauză principală pentru boli precum diabetul, cancerul și obezitatea. Menținerea unui pH optim în sânge (7,35-7,45) este esențială pentru funcționarea metabolică, iar dezechilibrele pot duce la stări precum acidoza metabolică, afectând sănătatea generală. Adoptarea unei diete alcalinizante, bogate în legume și fructe, este recomandată pentru a corecta aciditatea și a îmbunătăți bunăstarea organismului.

1. Diabetul, cancerul, obezitatea şi multe alte boli ale
zilelor noastre au o singură cauză, în opinia unor
specialişti: aciditatea lichidelor organismului, în
special cea a sângelui. PH-ul acid este „otravă”
pentru toate celulele corpului nostru, dar, din
fericire, putem contribui la reechilibrarea lui.
Sănătatea înseamnă echilibru. Echilibru în alimentaţie, în activitatea fizică, dar şi pe plan emoţional. De echilibru are nevoie şi mediul
nostru intern. Pentru ca funcţiile celulare să se desfăşoare în condiţii optime, este foarte important ca sângele şi limfa în special, dar şi
celelalte lichide ale organismului să fie echilibrate acido-bazic.
Sângele ar trebui să aibă un pH (prescurtare de la potenţial de hidrogen) uşor alcalin, de 7,35-7,45, care se încadrează pe la jumătatea
unei scale ce măsoară gradul de aciditate versus alcalinitate a tuturor lichidelor. Această scală pleacă de la 0, adică de la cel mai ridicat
nivel de aciditate, şi ajunge până la 14, care înseamnă maximum de alcalinitate.
Procesele metabolice depind de enzime
Activităţile metabolice din organism depind în mare măsură de parametrul pH al mediului intern. Aceasta deoarece majoritatea
enzimelor care intervin în metabolism au un pH optim de acţiune. Când el se dezechilibrează chiar şi puţin, ajungând la o valoare de
7,2, activităţile metabolice nu se mai pot desfăşura în condiţii bune, ceea ce afectează toate organele şi ţesuturile.
În opinia unor specialişti precum Robert Young, renumit cercetător american în domeniul biologiei moleculare, multe dintre bolile
civilizaţiei moderne au o singură cauză: dezechilibrul pH-ului din organism şi în special al pH-ului sângelui, pentru că el hrăneşte toate
celulele corpului.
Aciditatea favorizează obezitatea...
PH-ul sângelui se poate determina printr-o analiză de laborator
În cazul în care pH-ul sângelui devine mai acid decât ar trebui, corpul încearcă să echilibreze balanţa luând din rezervele de sodiu,
potasiu, calciu şi de magneziu depozitate în oase şi în organe (magneziul este depozitat în muşchi). Aceste minerale neutralizează

2. aciditatea din organism, dar dacă ea persistă, se instalează acidoza metabolică, adică starea de aciditate a mediului intern.
O parte din acizi se depozitează în celulele adipoase, aşa cum se întâmplă şi cu multe dintre toxinele care ajung din mediul exterior în
corpul nostru. Ca un mecanism de apărare, organismul produce mai multe celule de grăsime pentru a ţine la distanţă acizii de organele
interne. În consecinţă, apare creşterea ponderală, iar aceasta, la rândul său, favorizează diabetul şi bolile cardiovasculare.
... osteoporoza
În încercarea de a neutraliza acizii, organismul ia minerale din oase, în special calciu. Astfel apare demineralizarea osoasă din
osteoporoză. Specialiştii au lansat o nouă teorie privind legătura dintre aciditate şi osteoporoză. Multe persoane cred că vor preveni
demineralizarea oaselor consumând multe lactate. Însă din metabolizarea proteinelor pe care le conţin rezultă acizi care scad pH-ul.
Aceasta se întâmplă doar când mâncăm lactate în exces, ne liniştesc nutriţioniştii. Din nou, echilibrul este cheia.
... şi este pe placul microbilor
S-a observat că mediul acid favorizează multiplicarea ciupercilor, bacteriilor şi virusurilor. Dintre toate microorganismele, unul, în mod
deosebit, găseşte teren favorabil în mediul acid: Candida albicans. Infecţiile cu această ciupercă, ce se găseşte în mod normal în tractul
intestinal, au astăzi o incidenţă mare, iar unii medici pun fenomenul pe seama alimentaţiei moderne, acidifiante.
Odată ce ajunge să se multiplice, Candida secătuieşte organismul de lipidele şi de proteinele necesare nouă pentru a produce energie.
Totodată, ea eliberează reziduuri toxice în sânge, sporind efectele distructive ale acidităţii. Ciuperca ajunge să se răspândească în
aproape toate organele, cum ar fi în plămâni, ficat, inimă şi chiar în creier.
Oboseala, cel mai comun simptom
Deşi poate avea consecinţe dezastruoase pentru sănătate, dezechilibrarea pH-ului mediului intern nu are simptome specifice şi nici
alarmante. Principalele manifestări ale pH-ului acid sunt oboseala fizică şi scăderea capacităţii de concentrare. Acestea sunt, pe de o
parte, consecinţa faptului că mediul intern acid privează organismul de minerale şi, implicit, de energie, iar pe de altă parte, urmarea
multiplicării microorganismelor, care utilizează glucoza din corpul nostru pentru a se dezvolta.
Influenţează sexul bebeluşilor
Potrivit unei teorii, nivelul de aciditate al vaginului şi al colului uterin poate dicta sexul unui bebeluş. Cromozomul X (feminin) este
mai rezistent într-un mediu vaginal acid, în comparaţie cu cromozomul Y. Acesta din urmă are o structură mai sensibilă şi poate fi
distrus de un pH nefavorabil, ceea ce creşte probabilitatea ca bebeluşul conceput să aibă sex feminin. PH-ul vaginului, care ar trebui să
fie de 4,5, poate fi testat printr-un examen de secreţii.
Ştiai că...
... pH-ul reflectă concentraţia de ioni de hidrogen (atomi de H încărcaţi pozitiv) din lichide?
... pH-ul sistemului digestiv se dereglează cel mai uşor?
... un pH acid duce uneori la o scădere în greutate? Slăbirea este pusă pe seama microbilor care se multiplică într-un mediu acid şi care
secătuiesc corpul de nutrienţi. De obicei însă, pH-ul acid favorizează îngrăşarea.
... pH-ul sângelui se poate măsura printr-un test specific? Cel al urinei nu este relevant pentru lichidele interne.
Specialistul nostru
Dr. Sabin Cinca
cercetător ştiinţific la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu", Bucureşti
Variaţia pH-ului conduce la modificări structurale la nivelul acizilor nucleici, ce pot favoriza apariţia mutaţiilor, cu toate consecinţele ce
decurg din acest proces, inclusiv iniţierea procesului de cancerizare. În cazul celulelor canceroase, modificările de pH pot reduce
absorbţia oxigenului, cu favorizarea proceselor anaerobe, conducând la dezvoltarea şi la multiplicarea celulelor canceroase.
De asemenea, modificarea pH-ului poate duce la modificarea semnalului transmis de la membrană spre nucleu, proces care, de
asemenea, poate favoriza multiplicarea celulelor.
Se suspectează că unele dintre limitele tratamentelor anticanceroase, cum ar fi absorbţia deficitară a unor medicamente, pot fi
determinate de modificările pH-ului. Din aceste motive, atât pentru prevenirea apariţiei unor forme de cancer, cât şi în tratamentul
acestuia, este important să asigurăm condiţii care să menţină valorile pH-ului cât mai apropiate de cele normale.
Aciditate

3. Majoritatea proceselor metabolice din organism generează acizi.
Cum reglăm aciditatea organismului
Pentru a avea un pH optim, include în dietă cât mai multe legume, în special verzi
Echilibrul pH-ului este ameninţat în permanenţă, în condiţiile în care majoritatea alimentelor care compun dieta modernă cresc
aciditatea mediului intern. Este vorba despre zahăr şi despre toate celelalte produse procesate şi rafinate, despre alimentele fermentate
şi despre îndulcitorii artificiali, care eliberează acizi în organism în urma proceselor de metabolizare.
O cantitate mare de acizi generează şi proteinele provenite din carne şi din lactate. Prin urmare, aciditatea crescută a mediului intern
este consecinţa obiceiurilor noastre. Corectându-le, putem scăpa de starea de oboseală şi de kilogramele în plus şi putem dobândi o
imunitate mai puternică şi un tonus psihic mai bun.
Modificarea dietei, cea mai eficientă
Corpul nostru deţine mai multe sisteme, numite tampon, prin care încearcă menţinerea pH-ului în limitele normale. Din păcate însă,
în condiţiile unei alimentaţii care generează în mod constant acizi, nu întotdeauna reuşeşte o reechilibrare. Aceasta devine o misiune
mult mai dificilă pentru organism atunci când acidoza s-a instalat.
Principalul mod prin care putem ajuta din exterior reglarea pH-ului este adoptarea unui anumit tip de dietă, din care să excludem
alimentele acidifiante şi în special produsele rafinate. Proteinele sunt necesare bunei funcţionări a organismului, dar nu în exces.
Apoi, trebuie să includem în dietă alimente alcalinizante. Pentru a regla un mediu intern acid, se consideră că balanţa optimă de
produse acidifiante versus alcalinizante ar trebui să fie de 20 la sută-80 la sută. Odată ce pH-ul a fost reglat, procentul alimentelor
alcalinizante poate fi redus la 70 la sută, dar nu mai puţin de atât.
Vegetalele au efect alcalinizant
Majoritatea legumelor şi fructelor au efect alcalinizant, însă legumele verzi şi verdeţurile în mod deosebit reglează pH-ul mediului intern
(vezi tabel). Dintre acestea, sunt mai bune cele cu un conţinut crescut de apă, pentru că şi ea joacă un rol important în procesul de
reglare a pH-ului.

4. Când acizii se acumulează în sânge, acesta încearcă să se debaraseze de ei prin intermediul lichidelor, care sunt eliminate prin rinichi
şi prin plămâni. Dacă în organism nu există însă apă suficientă, acizii nu pot fi scoşi din organism şi se vor depozita în organe precum
inima, ficatul, pancreasul şi colonul. Prin urmare, hidratarea este o bună metodă de a ajuta reechilibrarea pH-ului lichidelor interne.
Fructele dulci (care conţin o cantitate mai mare de zaharuri) sunt mai puţin recomandate într-o dietă alcalină, însă nu ar trebui excluse
în totalitate, pentru că furnizează vitamine şi minerale importante pentru buna funcţionare a organismului. Cerealele sunt şi ele
acidifiante, excepţie făcând hrişca şi meiul.
Alcoolul generează acizi
Băuturile care conţin alcool, dar şi cele carbogazoase şi cafeaua sunt acidifiante şi trebuie consumate în cantităţi reduse dacă vrem să
menţinem echilibrul pH-ului.
Alcoolul perturbă metabolismul prin reziduurile metabolice toxice pe care le produce, iar zahărul din băuturile carbogazoase este unul
dintre principalii factori de natură alimentară care duc la acidifierea organismului.
În ceea ce priveşte fumatul, substanţele toxice din ţigară generează acizi puternici. Uneori, acest viciu este suficient pentru a acidifia
lichidele din organism, chiar în condiţiile unei diete alcaline.
Elimină stresul şi sedentarismul!
Atunci când suntem stresaţi, organismul produce o cantitate mai mare de reziduuri acide, uneori chiar mai multe decât rezultă din
metabolizarea alimentelor. Potrivit cercetătorului Robert Young, chiar de două-trei ori mai mult decât în urma consumului de proteine
animale.
Acelaşi efect asupra acidităţii mediului intern îl are şi lipsa exerciţiului fizic. Plămânii deţin unul dintre sistemele-tampon prin care
organismul menţine pH-ul alcalin al sângelui. Prin creşterea fluxului de aer în timpul exerciţiilor fizice, se realizează şi o creştere a
nivelului pH-ului.
Apariţie editorială
Dieta Young. Miracolul pH pentru o sănătate perfectă. Robert O'Young, microbiolog şi nutriţionist, şi Shelley Redford Young, terapeut
specializat în nutriţie, ne propun un program de nutriţie şi de viaţă ce are ca scop scăderea acidităţii sângelui. Editura Paralela 45 Preţ:
20 lei
Specialistul nostru
Prof. dr. Gheorghe
Mencinicopschi
directorul Institutului
de Cercetări Alimentare
din Bucureşti
Un rol esenţial în menţinerea echilibrului pH-ului, dar şi în distrugerea acestui echilibru, îl are alimentaţia. Din păcate, dieta pe care
foarte mulţi oameni au adoptat-o în zilele noastre este alcătuită din fast-food şi din semipreparate care ameninţă echilibrul pH-ului.
Principalul mod prin care putem „corecta" aciditatea este includerea în alimentaţie a unor cantităţi mari de legume şi de fructe crude.
La fiecare masă, ar trebui să calculăm porţiile, astfel încât cel puţin jumătate din farfurie să conţină vegetale. Contrar opiniei generale,
fructele acide, cum sunt lămâile, portocalele şi grepfrutul, nu cresc aciditatea mediului intern, pentru că ele generează substanţe
alcalinizante în urma proceselor de metabolizare.
Eficienţă redusă
Vegetalele preparate termic îşi pierd din proprietăţile alcalinizante.